CONSTRUCTII

DE

BAT ERII
TEXT
DE

JVIIC HAIL p. POPESCU

LICOTENENT-COLONEL DE ARTILERIE

BUCURESCI
TIPOGRAFIA ALECSANDRU A. GRECESCU
1882

www.dacoromanica.ro
 (71

CONSTRUCTII DE BATERII

PARTEA 1

Definitii. Profil. Teren adapostit. Epolement, relalie intre

epolementului i terenal adripostit. §'aniut, relatie hare debleu si ram-
bleu. Traseu. Traverse. filancuri séu intórceri.

Definipi. Se. numesce baterie o ridicaturá de pa.mént, dis-

pusä asl-fel, ca s ada.postéscrt gurile de foe ce se a§étä. in-
tr'élisa §i personalul ce le deservesce.
Conslruclia bateriilor trebue sé fie susceptibilil a resista
focurilor inimicului i influentelor atmosferice cum §i sé nu
impedice mi§carile gurilor de foc, rástrandu-le efectul cel inai
mare putincios.
Numérul gurilor *de foc in liaterii este variaLii. Ele se con-
struiesc séu in legilturil cu altele séu isolate; in acest din
urmä caz, bateriile" thud recluse la propriele lor rnijleice, este
bine sé aibà un numér suficient de guri de foc.
Bateriele se clasézhi :
10 Dupe' destinalia lor ;
20 Dupe' situa0a in raporL cu lucr5.rile de atac;

www.dacoromanica.ro
 3° Dupé constructie;
40 Dupé felul gurilor de foc ce le inarmézd;
50 Dupé felul tragerei;
6° Dup6 directia focurilor.

1" Dupé destinatia lor se listing : baterii de asediu, de cámp,

de piad (cetate) §i de ccíste.
Cele de .piatrt §i de c6ste intril in domeniul fortificatiei per-
manente.
Ne vom ocupa in acest studiu numai de cele de asediu §i
de cámp a crtror constructie este pasagerd.
2° Dupé situalia lor, in raport cu lucrarile de atac, se sub-
impart in
Baterii clepdrtate. Ele se construiesc cele d'antai cu ocasia
asediului unei cetrtti §i sub protectia lor se esecutrt dutrtele
lucrrtri ale geniului. ACeste baterii se armézä cu tunuri de
calibre e cele mai mari; §i misiunea lor este a impedica ar-
marea cetlitei §i a bombarda ora§ul.
Baterii de antaia pericícid, a§eqate in al-Arda paraleld séu in
apropierea sa, la o depdrtare de la 1000m. la 1500'm de la
cetate.
Baterii de a doua periedd, a§eqate la distante mai apro-
piate; clénsele se construiesc pe mèsurrt ce inaintézä lucrárile
asediului. Bateriile din antdia peri6c1á au ca misiune deschi-
derea bre§elor prin tirul indirect ; cele de a doua periedd,
punerea materialului §i personalului apérdrei afané. din serviciu.
Baterii de bree §i contra-baterii, cu misiune a complecta
formarea bre§elor prin tirul drept §i a contrabate artileria
fIrtncuitére a apèrärei.
30 Dupé construclie, se disting
Baterii cu barbetd §i cu ambrazure, dup6 cum gurile de
foc a§e4ate intr'énsele trag pe d'asupra séu prin deschidéturi
practicate in epolement ;
Baterii pe solul natural, baterii scufundate, .baterii ináltate
§i baterii cu etaje, dupé cerintele, natura §i configuratia te-
renului.

www.dacoromanica.ro
 8

Bateriile de multe-ori, mai cu ,sénad cele d'o mare impor-

ta* §i asupra ctirora inimicul intrebuintézd focuri verticale,
se blindézd pentru a addposti materialul §i personalul.
4° Dug felul gurilor de for ce ie inartnéza, li se da nu-
miri de
Baterii de tunuri, de obuziere, de mortiere §i mixte.
50 Dug felul tragerei, se disting
Baterii pentru tragerea dréptd, curbd sOu indirectil §i in
bombe.
6° Dupé directia focurilor, se disting
Baterii directe, cänd unja de tragere este perpendiculard pe
facia lucrärei ce este a se bate;
Baterii de e§arpe séu oblice, cand clénsa nu formézh un
unghiu drept cu facia lucrdrei;
Baterii de anfiladd set' de in§irare, cand linia de tragere
este pe prelungirea ei §i
Baterii de revers séu respér, cänd stint a§qate ast-fel ca
batti pe la spate facia lucrdrei.

In ori-ce baterie, se (listing : profilul §i traseul séu urmele

ce lasd pe sol.
Profilid coprinde : terenut addpostit, masa acoperitére séu
epolementul, parapetul séu rampartul §i in fine §antul (Fig. 1,
PI. I).
Terenul adapostit. Se numesce teren addpostit al unei baterii,
portiunea solului situat inapoia epolementului, pe care se a§ézil
gurile de foc §1 se addpostesce personalul necesar serviciului
in baterie.
Liirgimea lui este de 6, 8 §i chiar 10m.; este orizontal, §i
dispus ast-fel ca scurgerea apelor se se facd inapoi.
Epolementul. Indltimea ce trebue a se da epolementului tre-
bue sé fie ast-fel ca terenul addpostit sé nu fie bätut de proiec-
tilele inimicului; p'rin urmare, acéstà inältime variazd dupé
positia inimicului in raport cu a bateriei (diferinla de nivel),
dupe felul gurilor de foc opuse de inimic §i (1111)6 felul tra-
gerei ce probabil va intrebuinta.

www.dacoromanica.ro
 Cunoscénd ast-fel maximul ungbiului de cädere ce va putea
intrebuinta inimicul , vom putea lesne determina inältimea
epolementului prin formula T tg. cp=I-1', in care T repre-
sintá lungimea terenului adäpostit, p unghiul de cädere, /in51-
tirnea epolementului §i inältimea materialului séu persona-
lului la limita terenului adhpostit. Cand directiunea loviturilor
inimice este oblicd , facênd ungbiul i, cu crésta bateriei,
atunci in formula, T, trebue inlocuit prin coTs (Fig. 2, Pl. I).
Ca limité. maximä a inältimei epolementului, se pede ad-
mite 2m.,50 §i chiar péné la 3m.,00, insé numai in casuri, de
absoluta. necesitate, flind-cá ridicarile de pamént sunt grele §i
.
cer tirnp lung.
Cea mai obicinuitä inältime de epolement este de 2m.,30 §i
la grabé. mare séu cand se domina'. positia inimicului, se pote
reduce §i !Alié la "1.,80.
Genuchet6re. Intiltimea genuchetcírei se determinä prin ele-
vatia d'asupra plat-formei a gurei tevei pusä in baterie. La
bateriile cu barbetä ea este partea talusului interior coprinsä
intre plat-forma barbetei §i crésta intericírä; iar la bateriile
cu arnbrazure, este partea talusului interior coprinsä intre
plat-formé. §i fundul ambrazurei.
Acéstä inältime variazA dar, dupé afeturile gurilor de foc
§i dupé felul tragerei intrebuintate. Ca limitä se da
De la Om.,75 la 1 m.,20 pentru tunurile de camp ; §i
De la O',90 la 2m-,00 pentru tunurile de calibru mare.

Epolementul formézá un volum limitat prin supra-feçe plane,

cari sunt urinkcírele
Supra-faça; naturalä a phmentului pe care se ridicä epole-
mentul.
Talusul interior care trebue sé fie cat mai repede ca sé-se
p6tá apropia gurile de foc de epOlement, §i, pentru acésta, se
intrebuintézä rnijlcíce artificiale séu cdpturli, cari servé. tot-
d'odattt a sustine §i terenul epolementului. Obicinuit, talusului
initerior se da 6 pauta. de 7/2 séu 4h; cand insé este graba'. mare
§i nu se dispune de materiale, atunci nu se mai cdptursce

www.dacoromanica.ro
 5

si i se dà o pantá pe care ptunéntul sé se Otá sustine singur

(talusul natural 'O, ceca ce se usitézä, mai ales la bateriile
de camp.
Plongeaua este supra-faça planä superiòrä a epolementului ;
i se da o pantä dulce pentru scurgerea apelor de 1/20 séu '/40.
Se va evita a se trece peste 1/2) spre a nu se sli-ibi tara epo-
lementului.
Talusul exterior este cel mai expus focurilor inimice, i se
da panta naturalä a päméntului de séu 4/5, séu mai
dulce déca terenul este slab.
Din interseetia planului tulusului interior cu planul plon-
jelei, avem cresta interi6ra séu linia de foc; §i, din intersectia
planului plonjelei cu al talusului exterior, avem cresta exte-
ri Ora.
Grosimea epolementului trebue sé fie ast-fel ca sé presinte
sigurantä; §i prin grosime se intelege distanta mésuratà ori-
sontal intre cele douè creste. Ea depinde de felul pttméntului,
de calibrul gurilor de foc carora va trebui sé resiste, de timpul
ce are sé dureze bateria §i de timpul §i mij16cele de care
dispuneni pentru constructia sa (Fig. 3, Pl. I).
In urma experientelor facute pentru a se vedea resistenta
.la pätrunderea diferitelor feluri de obuze, s'au admis limitele
urmatcíre : de la 3 m.-4m. contra artileriei de camp, §i. de
la 5m.---8m.§i mai mult contra artileriei de calibru mare,
dupé cum bateria este mai departata séu mai apropiata de
ini rifle.

qunful. Cand este a se construi o baterie pe solul natural,

tot paméntul necesar epolementului bateriei, se ia din §ant.
cand este a se construi o baterie scufundata, §antul d'a" numai
parte din phmént, cel-l'alt flind dat de terenul adapostit. san-
tul mai serva tot-d'odatd §i ca obstacol inimicului §i pentru
seurgerea apelor. Gäunositura sa forméza un volum cu fe¡e
plane.
La §ant se deosibosc : escarpa, contra-escarpa, gura §i fun-
dul §antului. antu1 considerat ca obstacol va trebui sé alba

www.dacoromanica.ro
 6

col putin o lárg'me de 5m. la gurä. Ackincimea d'ensa tre-

i

bue limitat6 la 3 '1', cici alt-tel aruncarea pákriêntului ar de-

veni prea
Escarpei §i contra-escarpei se dau pantele cele mai repe4i
putinci6se. Pantele obicinuite pentru escarpe, tiindu-se compt
§i de parte din greutatea epolementului, ce trebue sé suporte,
sunt urmlit6rele
Pentru terenuri tari 3/2 din ,adäncimea §antului ;
de mfiloc .

slabe 2/8
La contra-escarpe ne-exisländ consideratia de sus, s'au ad-
mis. pantele urmilleore :
Pentru terenuri tari 'A din adäncimea §antului ;
de mijloc 3/2
slabe '11
Relatie intre debleu i ranzblezt. Cdnd bateria este pe solul
natural §antul dá tot pämêntul necesar rambleului ; ceea ce
re me di suprafaça sectiunei trans\ ersale a §antului plus coe-
ficientul de crescere, sè fie egald cu suprafaça sectitmei trans-
versale corespondente a epolementului.
In fig. 1, presupunênd S suprafaça profilulni parapetului,
coeficientul de crescere la unitate, i adiincitnea §antului,
a basa talusului escarpei , 1) basa talusului contra-escarpei,

s-1 ra.S S
.x fundul §antului, avem relatia
S , séu Imprirtind cu i, avem

5=x--1- 1/2 (a+b), de unde /2 (a±b) ... (O.

Pené aci am determinat fundul §antului. Pentru a deter-
mina gura n'avem decá.t in formula ( 1) sé aclogäm basele
taluselor escarpei §i contra-escarpei ; prin urmare, ifiseinnand
priti y gura §antului, avern : 9=-8-412 V2 (a - b)±(a b) ;
de unde y S-1!`". s± (a+b) (9).
Prin formulele (1) §i (2) se determinä. funclul §i gura §an-
tului, fiind data' adancimea lui.
Determinarea adancimei §antului, cunoscèndu-se basele (gura
§i fundul), se efectuéth tot prin metsida de mai sus, scotênd
S 1/m S
pe i din equatie avem : i=X.+112 (a.+b) (3)

www.dacoromanica.ro
 7

Aici X+ '1.2 (a±b), ne represintd semi-suma baselor paralele

in trapez.
Aa dar, inainte d'a incepe ori-ce constructie, se dau di-
inensiile§antului, cele mai convenabile, in ldrgime §i adan-
' cime,.cautAnd pe cat se pote a nu trece peste limitele arétate
inai sus.
La bateriile scufundate, §antul dâ numai volumul de pdmént
ce mal este necesar, dupé" ce s'a utilisat cel estras din terenul
addposlit; ast-fel cá fiiml nevoie nuinai de putin prunént, §an-
tulle se fac mici, obicinuit au o adancime §1 trirgime la fund
de I m,00; iar talusele escarpei §i contra-escarpei sunt cele
naturale de Vi.
In general, tiindu-se compt de coeficientul de cre§tete, se
pòte admite pentru terenurile de mijloc ca profilul §antului sé
fie de Om.,90 din acela al epolementului.
Metcída practicd pentru determinarea coeficientului de cre§-
cere al pamantului este urindkírea: se sapá un volum círe-care,
dupé aceea se umple din noù cu pdmantul ce s'a scos din
acea escavane; raportul pdméntului ce rénadne catre sdpfiturrt,
ne dd acest coeficient de cre§cere. El variazá dupé natura
terenului ; a§a, pentru terenuri tari, este de la 1/4 Vs, pentru
cele de mijloc de la 1,1 o -- 1112, pentru cele slabe séu u§círe
pote sé -mérgá 0'116 la '//o; §i , cand este nisip, numai este
nici-o cre§cere.

Traseu. O baterie se represinta prin proectia orinzontald a

crestei intericíre §i. a celor-Palte date (Fig. 3, Pl. I) ; acésta
este ceca ce se numesce traseul unei baterii.
Obicinuit epolementul unei baterii se stabilesce inteo directie
apr6pe i erpedinculará liniilor de tragere.
Cand o baterie ar avea sé sufere numai focuri directe, atunci
s'ar putea Ostra epolementul in linie d'él)* ne fiind neCesi-
tate de da de a-'i prelungi extremitiltile de 2" séu 3"'. din-
colo de terenul addpostit, §i atunci se qice cd bateria este
ordinard. Cand irisé este expusd focurilor oblice séu de in§i-

www.dacoromanica.ro
 8

rare,_ atunci cresta intericírà trebue fränth, séu bateria se

complectézh prin flancuri séu prin traverse. O asemenea bate-
rie, a chrei créstä interierrt este formatä din linii frânte ce
formeazh unghiuri e§ite séu intrate, se lice in redan. pintene,
clqte sea cremallera.
Traverse. Ele se construiesc intr'o baterie pentru a protege
materialul §i personalul de focurile oblice §i de- in§iiare. Se
a§ézá depärtate ast-fel ca sé rémaie spatiu pentru una séu
doué guri de foc.
O baterie forman,' din linii frânte, in redan séu dele, are
avantajul asupra unei baterii ordinare cu traverse, pentru-ch
cere mai putinä desvèluire de crestá interierh; este insè mai
putin solidá, chci, din causa unghiurilor, presinth diferite e§i-
Inri. Se preferd intrebuintarea bateriilor frante in paralele spre
a se evita ambrazuri prea oblice.
Lungimea crestei interiere intr'o baterie depinde de numé-
rul gurilor de foc, dupé cum dénsele sunt arzate in barbete
seu ambrazure §i dupé numero! .traverselor.
Se numesce eapitala la o baterie, perpendiculara ridicath la
inijlocul frontului bateriei. Chnd bateria este in redan séu
cremalierh, capitala este chiar bisectricea unghiului.
Gat se numesce linia fictirá care unesce extremitätile flan-
curilor.
Flaneuri sea int6reeri sunt traversele din extremithtile bate-
riei ; se pot ar4a numai la una din extremithti séu chiar la
amendoué. Lungimea lor §i unghiul ce formézh cu cresta in-
terielrh a frontului bateriei variazá dupé necesitate.
Unghiul fOrmat de flancuri cu frontul bateriei se numesce
unghiu de umér.
Grosimea traverselor §i a flancurilor séu intercerilor este in
general mai mica.' de cht a bateriei, pentru ch focurile ce vin
asuprh-le au o directie oblicá, trebue insè sé. aibä cel putin
Partea expush focurilor are talusul natural al päniêntului
séu se cäptursce.
Paradosuri i parasparturi sunt necesare mai cu sémá astä-
qi când tete proiectilele sunt explosive ; cele d'anthi se ar(16

www.dacoromanica.ro
 9

inapoia terenului addpostit §i pe tótä lungimea lui, cele d'al

douilea intre ambrasure pe o lungime de 3m-5m., se forinézrt
din gabi6ne puse ahlturi, umplute Cu pilment séu cu nue-
li§uri.
La bateriile pe solul natural se intrebuintézä, gabicíne mari
séu doé rdnduri de gabiline ordinare; §i la cele scufundate, se
a§ézá pe solul natural numai un rand de gabicíne ordinare.

Baterie ca barbetei, constructia barbetei pe façia unei lucran i fi in unghiu

e§it. Baterie, ca ambrazure, cons. tructia ambrazurei drepte f i a celei
oblice. Comunicatia cu paralela §i comunicqia ea fa nful.

Baterie cu barbeta. Tragerea din barbetd este aceea care se

executä pe d'asupra epolementului.
Pentru a se putea efectua acéstd tragere (tragere directä),
trebuie ca gura de foc sä fie arletä pe un masiv de päment
destul de ridicat i spatios, pentru ca sé se Otá bate bine
terenul dinainte, s'e se pòtd manevra cu inlesnire, cum §.1 sé se
(lea focuri in bite directiile.
Masivul de ~nt dispus in aceste conditii, se numesce
barbeta; densa se pede arla pe feçele lucrärilor séu in un-
ghiurile e§ite.
Barbeta pe favia unei lucrari. (Fig. 4, Pl. 1) Pentru ca gura
de foc aflatä pe barbeta' se se pótá manevra cu inlesnire, tre-
buie sé-i se dea Gm. curenti de cresta. interiórd. Asemenea
pentru a se asigura inapoierea tunului (reculul) §i circulatia,
trebuie s'e se dea solului barbetei o lungime de 8m..
Cand sunt a se arla mai multe guri de foc aläturi in bar-
betä pe façia unei lucräri, se da pentru fie-care tun in plus
5' curenti de créstä intericírä, lungimea rémdnend
Masivul de päment séu barbeta se termin6 prin taluse na-
turale cari se pot chiar aptu§i, cand se dispune de timp §i
materiale.

www.dacoromanica.ro
 10

Pentru suirea gurilor de foc pe barbetd se construiesce o

rampä de o lArgime de 31". §i cu o pantii '14 maximum. Este
preferabil a se da acestei rampe o directie perpendiculard
catre favia lucrärei pentru ca, cu acest chip, tunurile sé se
pótil sui mai cu inlesnire pe barbetá; and insd este nevoe
a se economisi spatiu pe terenu addpostit, atunci i-se pele
da §i alte directii.
.Barbeta in unghiu e§it a unei Increiri (Fig. 5, Pl. 1). Se te-
§esce vérful lucrdrei dupe' o linie perpendiculard pe bisectrice
de 3m.,30 §i prin acéstd linie se duce un plan (jis tiiiat ce are
inclinatia plonjelei.
Pentru (leterminarea masivului plat-formei se ja de la in-
tersectia liniei cu bisectricea §i pe directia sa Sm.. Din acest
punct se duce o perpendicularà pe acéstd bisectrice, se ia in
drépta §i stanga i',65 séu in total 3m.,30. Din extremitgile
acestei linii se duc perpendiculare la feçele lucrdrei §i acest
atiu formézil plat-forma barbetei necesard pentru un tun.
Talusele §i rampa acestei barbete se formézd tot in modul mai
sus arétat.
Pentru ori cate guri de foe mai trebuie ariléte pe feçe,
aläturi cu cea din unghiu, se ia pe linia de foc de atdtea-ori
5m curenti §i o lungime de Sm. (Fig. 6, Pl. 1)..
Prin stabilirea unui plan tdiat in unghiu e§it al lucrdrei se
ocasionézd áre-cari schimbdri la partea corespondentà a plon-
jelei §i talusului esterior, §i acésta din causd eh' spatiul co-
prins intre cresta interiòrd primitiNd §i planul tdiat, nu pede
sil fie un plan orizontal care ar impedica tragerea. De aceea
dar, se stabilesce o plongea pentru planul tiliat, care resultil
din intersectia acestuia Cu planurile plonjelelor §i taluselor ex-
terisire ale feçelor.
kcéstii constructie in plan se determind prin linia de in-
tersectie a planului Wat cu terenul orizontal, care este para-
lelá linia de intersectia a planului tdiat cu planul orizontal
al crestelor interiére. In fig. 5 se deterinind liniile de inter-
sectie ale planului tdiat cu planurile plonjelelor §i ale talu-
selor exteriCore.

www.dacoromanica.ro
 11

Este bine ca o lucrare sé nu albà unghiuri e§ite mai as-

cutite de 60°, caci, pe tanga* cd mic§oreazd soliditatea, dar
afard de acestea, cu ct unghiu este mai aseutit, barbetele
ocupd mult mai. multi metri curenti de linie de roe. Ast-fel :
Inteun unghiu de 600 o barbetd ocupd apr6pe 20'1)50 cu-
renti de créstd;
Intr'un unghiu de 90° o barbeta ocupé. apr6pe 15m.,90 cu-
renti de cresta;
Intr'un unghiu de 120° o barbetd ocupd aprópe 11,80 cu-
renti de créstd.
Artileria a§eljatd in barbetä se bucurä de avantajele,
descopere mai bine cdmpul de bdtut, '1 domina §i nu presintd
un semn precis inimicului. Are insè desavantajul, cd mate-
rialul §i personalul sunt expu§i mai mult focurilor inimice.
Pentru a se remedia acest incovenient, se intrebuintézä un fel
de bonete, constdrid inteunul séu douè rdnduri de gabi6ne un-
plate. Gabilinele se pot inlocui prin saci cu pdmént séu cu
lana; in acest caz, sacii se ficsézil ea sd nu pad fi ridicati de
proiectile. Aceste bonete se as*" pe plonjea §i la o depdr-
tare ast-fel ca sé nu impedice tragerea in tete directiile ne-
cesare.
Pentru addpostirea personalului se construiesc §anturi pe
barbetd .in drepta §i stanga gurei de foc, §i li se dä o direc-
tie perpendiculara pe fa0d. Ele incep de la piciorul .talusului
interior, au o adincime de la 0m.,50 la 1m.,00 dupé trebuintd,
cu o pantä inapoi pentru scurgerea apelor, §i se termind
printeun put perdut care se cdptu§esce cu un gabion séu bu-
toiu desfundat §i se acopere cu o gratie séu scdnduri.
Largimea. §antului in fund este de 0 m.,60 §i de o lungime
ast-fel ca sä intre elmenii ce trebuie adépostiti. Taluselor
acestor §anturi se dau pante cat se pote de repeqi ; de aceea,
se cdptu§esc eand sunt mai addnci de 0111.,50 séu cand tere-
nul nu este tare. Pentru intrarea §i e§irea din §anturi se fac
rampe séu trepte.
&aerie cu ambrazure (Fig. 7, Pl. I1). Ambrazura se nu-

www.dacoromanica.ro
 12

mesce o deschipurd practicatä in epolementul bateriei prin

care sé part trage gura de foc.
Acéstä deschilèturd trebuie sé fie largith in afará spre a se
putea da tunului un camp de tragere mai mare.
Intr'o ambrasurd distingem urmatórele :
1" Directricea séu axa care imparte fundul ambrasurei in
doué parti egale, ea dä directia principald a focurilor. Dupe'
cum acéstä directrice este perpendicularä séu ailed pe fron-
tul bateriei, ambrazura se numesce dreptei séu oblicd.
Fundul ambrazurei care se allá d'asupra terenului add-
postit cat inältimea genuchetéreT ; i-se da o pantä ast-fel ca
se' permitä a se da gurei de foe cea mai mare inclinare ne-
cesara. Acéstá panta dar depinde de felul tragerei ce se va
intrebuinta, a§a cá ambrazurele se impart : in ambrazure des-
tinate pentru tragerea drépta §i pentru tragerea curba ski in-
directä. In cazul antaiu, panta fundului ambrazurei se indreptéza
dinduntru in afara, §i inclinatia acestei pante se reguléza dupe'
cel mai mare unghiu de coborire a axei tunului sub orizont,
intrebuintat in tragere. Gaud insé acéstá consideratie a inclina-
tiei gurei de foc nu existä, se dá fundului ambrazurei o pantá
uniformá cu a plonjelei, pentru a permite scurgerea apelor.
In casul al doilea, panta fundului ambrasurei se va indrepta
in sens contrar séu in contra-panta; acésta inclinatie va co-
respunde cu cel mai mic unghiu de tra.gere, ce este probabil
ea se va intrebuinta. Este bine se' se evite ca planul fundu-
lui ambraZurei sé nu tréca de desubtul cémei extericíre, ea
ast-fel sé nu se desemneze pe talusul exterior un gol care sé
pad servi de tintä. inimicului.
Acest fel de ambrazure numite in contra-pantd au avanta-
jiul d'a lasa epolementului mai multa soliditate §i a ascunde
interiorul bateriei vederei ochitorilor inimici ; din contra, fac
imposibild ochirea drépth §1 sustrag actiunei tunurilor terenul
ce se intinde imediat inaintea bateriei.
Deschilétura intericíra séu feréstra ambrazurei trebuie sé fie
reclusa pe cat este cu putintä, dar este o limitá resultand din
conditiunea cá gazele e§ind din gura de foc sé nu-'i strice

www.dacoromanica.ro
 13

prea mult obrajii; ea variazd, pentru tunurile de c5.mp, de

la O1.,50---0m.,60 §i, la cele de asediu, de la Om.,54-0m.,80.
Pentru deschiiptura exteri6rd, tiindu-se sémd sè nu se sld-
bésch prea mult epolementul (merlonele) i se' permith cat
mai mare camp de tragere, s'au admis ca limitá maximà ju-
melee din lungimea fundului ambrazurei. La bateriile depár-
tate, acéstä deschipturd 'Ate ti redusd la '/4 din grosimea
epolementului, pentru consideratia cii, cu cat o baterie este
mai depdrtatd, cu atAt punctele de bdtut sunt restrinse intr'un
amp de Jragere mai mic.
Peiatru bateriiie ce au ambrazure destinate tragerei curbe,
ne mai existiind consideratia cd o prea mare deschipturd slä-
besce epolementul, se pote trece chiar peste limita fixath
mai sus.
Obrajii ambrazurei trebuie s'é resiste, in acela§i timp, ac-
tiunei destruct6re a gazelor gurilor de foc i impingerei pd-
meintului merlénelor ; §i de aceea se Captu§esce §i se inclind.
Inclinatia obrajilor este nuld la deschiplura intericial§i merge
inclindndu-se treptat, ca la deschiTétura esteriOrd se fie de 3/1.
séu §i 4h Ast-fel, fie-care din obraji formézá o suprafacid
strambd, care se determinä prin cumiscerea laturei inferiére
(limita fundului ambrazurei) care servii de generatrice, §i cele
douë intersectii de la cómele intericíre §i exteriore servind de
directrice.
Se numesce merlon portiunea epolementului coprinsd intre
do-LA ambrazure. Pentru ca epolementele s'é fie destul de so-
lide, trebue ca grosirnea merlonelor, la crésta exteriord, se" fie
cel putin de 3m.,00. Acésta este, in mare parte, consideratia
pentru care s'a admis, la ambrazurele pentru trageri drepte,
depiirtarea cel putin de 6m.; care ne niai exitand pentru tra-
gerea curl* distanta se pote reduce la 5 i chiar la 4m.
Cdnd arnbrazurele sunt drepte, acestá depiirtare dà o grosime
de merlon satisfäcetore; (And ele sunt oblice, spre a avea
merlone solide, trebue märitä distanta intre ambrazure.
La ambrazurele extreme aflate pe feçele unei lucrdri se fac

www.dacoromanica.ro
 14

semi-merl6ne, cdrora, pentru soliditate, se da o lungime de

3111.,5Ø inésuratil pe cresta interiórá.
La ambrazurele oblice, directricea nu treltuie sé fie mai
inclinatá. de 15° catre perpendiculará pe linia de foc, spre a
nu se slgbi prea mult 1111111 din merleme. In asemenea casuri,
cánd avem necisitate d'o directrice mai oblicá., este preterabil
se rupe frouttil bateriei i a se construi apoi o ambrazurg dreptri.
Construclie (Fig. 7). Fiind determinará directricea unei am-
brazure drepte se ia in drépla §i stìiiga jumétate din deschi-
Tétura interierá, se leterming linia de intersectie a plantilui
fundului anibrazurei cu planul talusului exterior, ceea ce se
obline cunoscêndu-se inclinalia ce este a Se da fundului §i
ináltimea sa de la piciorul talusului interior; §i, pe acestá li-
nie de interseclie. se ia jumátatate dill fundul ambrazurei, pen-
trii formarea cleschiqéturei exteriere. Ast-idl vom avea.patru-
laterul abfe care ne represintil fundul ambrazurei. Din palie-
tele a §i b ridicìmni verticalele ac §i bd cari sunl intersecliile
obrajilor cu talusul interior ; apoi din punciele e §i f ducem
douti linii eg §i fh, Cu inclinatia de Vi cari sunt intersectide
obrajilor cu talusul exterior.
Oltrajii ambrazurei, cari limitéza intinderea sa §i campul
de tragere, sunt suprafele striimite, avend ca directrice, una
ac §i eg, cea-Paltá. bd §i fh, §i ca generatrice, dreptele ae §i
bf cari se mi§ch fie-care pe cele doné drepte, rénulind pa-
ralele eu fundul ambrazurei.
Pentru ambrazurele, oblice, exista acelea§i detaliuri de
eonstructie. Se obserat lusa". in acest eas, cit fundid ambra-
zurei tiind mai lung, §i deschisrétura exterierg va fi in pro-
portie.
Avantagele bateriilor cu ambrazure sunt ea serventii tunu-
rilor se aflii acigpostiti ; presintg insìt desavantagiul cii devin
o tintil lesnici6s6. inimicului, §i ast-fel se degractézil repede
§i, de a.ceea, ceréndu-se mult timp pentru reconstrucLia §i re-
paralia lor, ele sunt astei-di aprepe condamnate.
Ambrazurele Tse ondulate pot inlocui cu ayantagiu pe cele
d'antdiu. Ele se construiesc in chipul urmátor cresta inte-

www.dacoromanica.ro
 15

Heel intre doué directrice se formézh printr'un arc de cerc, ale

cdrui extremitriti incep ce la Pm de clirectrice §i al chrui
mijloc este la inrilLimea ce voim sá dam epolementului, ceca
ce dd partea intericird a merkinelor ; iar partea rémasd din
dreptul ambrazurelor se continua printr'un arc de cerc in
;ens invers, a crtrui parte de jos este la indllimea genuche-
tbrei, acésta formézil parteá interi6rd a ambrazurei. Cresta
exteri6rd rèmdlie o linie drép15. Masivul epolementului ne drt
pentru merlene forma unui semi-mamelon, dupd cum se xede
in fig. 8, Pl. II.
Alantagele ambrazurelor ondulate sunt, cá efectuarea lor
este mai lesnicibsd, epolementul mai solid, cdunpul de tra-
gere mai mare §i nepresentand o tint5 inimicului ; au ins5
desavantagiul d'a micsora relieful bateriei s' a expune mai
!milt emenii si mat erialul.
La ljaleiii importante si expuse urea inuit focurilor inimice,
cdnd crunpul de tragere este cu totul limilat, se Ole face un
indoit parapet, in care se practicézh ambrazure oblice false a
crtror axrt vine pe prelungirea directricei ambrazurei §. in
dreptul inerlemelor bateriei.
(land ambrazurele stint ondulate, nu se mai fac asemenea
ambrazure false; la al doilea parapet se da o inrilLime cat
crésta exteribrii a bateriei, ochirea nu este impedicatil de acest.
al doilea parapet §i permite un camp mai mare de tragere.
Asemenea baterii cu parapete duble stint ma solide si impe-
died pe inimic d'a aprecia esact resultatul focurilor séle.
Parte din bateriile executate la Calafat au avut un aseme-
nea dublu parapet, si resultatele au fost forte satistrtatbre.
ComunicaVa cu paralela (Fig. 9, Pl. II). Bateriile de asediu
ce nu se gdsese chiar in paralelii, i acesta este casul aprepe
general,. au necesitate sé fie legate cu dénsa printeun drum,
pe care personalul imaterialul se" se pòtd transporta la add-
post de focurile inimicului. Aceste drumuri addposlite se nu-
mesc comunicatii Cu paralela.
La bateriile d'o importantä mare, se pot face chiar doué
asemenea comunicatii, pentru ca sè nu fie grrunddiri. Intr'én-

www.dacoromanica.ro
 16

sele se construiesc de preferintd magaziile de pulbere, pentrti

ca se gdsesc isolate de corpul bateriei. Acestea se efectuézá
in modul urmator
Se sapà un §ant de I m.,00 adaneime §i 92n,5Ø largime, care
formézil chiar comunicatia. Painéntul scos se intrebuintéza
pentru formarea unei mese acoperikire cl'o lärgime apr6pe de
4m.,00 §i i in.,3o inanime. Despre partea comunicatiei, acésta
masâ acoperitére se captu§esce.
Can(' este o baterie pe solul natural, comtinicalia se im-
pretina cu terenul adapostit printr'o rampá cu paula dulce.
In acest caz, relieful bateriei se unesce §i el cu al comuni-
catiei, §i acésta pentru-ca adapostirea sé' existe §i in spatiul
ocupat de rampä.
Comunicalia cu csiqul (Fig. 10, Pl. II). Pentru inlesnirea su-
pravegherei exterióre a hateriei, reparatiile exteridire 4ilnice
§i curatenia in interiorul bateriei, se fac comunicatii cu §antul.
Dénsele se practicézá la unul din capetele epolenientului séu
in intórceri, cautan(lu-se partea cea mai putin expusa.
Comunicatia este séu descoperita seu in galerie (acoperitii);
i-se dà o adancime de 1 nh,00 §i o lärgime de Øm,5Ø, taan-
du-i-se o pantä care, plecand de la I sub ierenu adäpo-
stit, sè ajungà la fundul §antului. Pe marginele acestei comu-
nicatii se a§éqa gabi6ne in trepte, ast-fel ca, la piciorul talusului
exterior, vérful lor sé tie in linia terenului natural. D'asura
acestor gabidne se a§éciá un rand de sosiseme de 2m80 lun-
gime cari se acoper cu pilmént. Cand comunica/lile se fac
descoperite, se a§é(yi d'asupra gabiónelor bucati de sosislme
pe prelungirea lor, dandu-se piimètitului pauta natura&

www.dacoromanica.ro
 17

Plat-forme : ordinard, volanta sdu prusiana, pentru tragerea in bombe

sub-orizont, pentru tunuri de calibre marl, pentru obuziere, pentru
mortiere.-- Per dele de ambrazuri. MOsci.

Pentru tragerea de asediu, trebue ca gurile de foe sè se

a§cle pe suprafev plane §i solide, ca ochirea §i indreptarea
lor sè se pad face cu precisie, §i de aceea se intrebuintéza
nisce podine nuniite plat-forme. Chiar pentru tunurile de camp
a§elate in baterie, sunt necesare asemenea plat-forme, cad se
dobandesce o mai mare just* de tragere §i se impedica tot-
d'o-data formarea de fdga§e, facilitandu-se ast-fel serviciul.
Dupé gurile de foc §i dupé modul tragerei, se disting mai
multe feluri de plat-forme.
In constructia plat-formelor se intrebuintézii lemnul, sub
diferite forme : grinyi, cari se' suporte greutatea lunului; sean-
duri, cari forméza trupul plat-formei §i pe cari se mi§câ gura
de fOc; §i pragul (lieurtOir), care servá a garanta ca talusul
interior sé nu fie degradat prin loviturile rótelor tunurilor.
De obiceiu, plat-formele se fac orizontale; li se 'Ate da insè
o panth inainte de 1/30 cand sunt destinate pentru ambrazure,
adicd, can 1 tunurile trebue sé dea foc aprépe in aceia§i di-
rectie, §i acésta pentru a mic§ora inapoierea lor, mai ales la
tunurile de camp cari n'au rampe mobile. Deer' sunt desti
flat° pentru barbete, adicá, când directia focurilor este schim-
bdtóre, ele se fac orizontale; §i, in acest caz, cand terenul bar-
betel nu este destul de solid, se termina in coda de rondunich.
Lemnul ce se intrebuintézh la constructia, plat-formelor
cauta sé fie lucrat; in ceca ce privesce tunurile de camp, se
p6te intrebuinta lemnul brut, dar spintecat, pentru formarea
podinei, care se sustine prin doué grinli puse pe améndouè
extremitAtile plat-formei, §i ele se fixézh prin cuie séu téru§i
cu cioc batuti in pamént.
In cazuri exceptionale, cand päméntul este méle, pentru o
inai bunà soliditate a plat-formelor, se intrebuintéza un gra-
2

www.dacoromanica.ro
 18

tar format de trei séu patru barne pe cari se pun grinQile

transversale ; barnele se pot inlocui cu pari batuti bine in
pamént peste cari se a§égà grimple, fixandu-se prin cuie. Gaud
terenul este mocirlos, atunci trebue neapèrat sè se construiésca
mai antaiu o plat-formà inferi6rá compusa din fascine, de 4"'
lungime §i strans fixate intre dénsele, §i pe dOnsa se a§é4á
apoi plat-forma tunului.
Ned nu este timp séu nu se Ob.' leinnttrie suficienta la in-
demiina pentru gurile de foc ubre, &and pilméntul este des-
tul de solid §i directia focului este limitata, se pot construi
plat-forme expeditive, consistand din elite o scandura grósa
ingropata sub fie-care r6t6, §i din douè puse alaturi pe direc-
tia calcaiului afetului.
Cate-va tipuri de plat-forme, descrise mai la vale, servá
pentru kite gurile de roc intrebuintate la asediu.
Ca plat-forme pentru calibre mai mici, se dau urmätbrele
douè tipuri :
Plat-forma ot Ohtani §i plat-forma volantel séu prusiand. Cea
d'antaiu presinta Mai multä soliditate, §i se obicinuiesce in bate-
riile d'o intrebuintare inai indelungat6; cea d'a doua, de §i
mai putin solida, se preferä de mulle-ori, din causa putinului
material de lemnärie ce intrd in confectia sa.
Plat-forma ordinarei. Inainte d'a construi plat-forma, se ne-
te4esce bine pamèntul cam de 2m.,00 de antèadoué ptirtile
directricei §i pe o lungime de 511., §i i-se dà tot-d'odat5. §i
inclinalia ce 'VOilll a da plat-formei (Fig. 11, PI. II).
Dupé acésta se procede la a§e(Jarea gringilor (gites), pentru
care se sapa trei §eniulete, unu pe prelungirea directricei §i
cele-Palle doué la O,80 in drépta §i stanga sa. Pe cea d'an-
taiu se reazimd calcaiul afetului ; pe cele-Palte douè, raele tu-
nului ; de aceea, distarqa intre ele este chiar calca (voie) tra-
surei. Aceste grini trebuie a§egate bine paralele intre dénsele,
§i fqele supericire in acela§i plan. Gringile thud puse, se bate
bine ptunentul pénè in nivelul lor, se a§élá apoi pragul
perpendicular pe direcfrice, care ,se ficsétja prin doui le-
ru§i la capete, (NO aceea se a§éqd 14 scCulduri aläturi

www.dacoromanica.ro
 19

(lipite) in aceeasi direcOe Cu pragul ; acesle scânduri se

fixe7.á prin trei jerusi, ce se bat Iângà pea din urnià sean-
durd si in dreptul grimpor. Scilndurile plat-formei se inca-
dré46, pentru ca se fie bine susOnute, cu pdmént bine bdtut
de Om,16 pe laturi s,i Om.,50 la spate ; se fac apoi sentulele
(rigoles) intre plat-forme si la spate pentru scurgerea apelor
inapoia terenului adApostit.
Plat-forma volanta séu prusiana. Constructia acestei plat-
.

forme necesità trei scanduri in dimensii ca cele de la plat-

forma ordinará, o bucatrt de scánduril de O.,80, trei jurná.täti
de grincli , un prag si 18 termi (Fig. 12, Pl. II. Pentru
acésta, se asé4á mai antaiu cele trei jumiltidii de grimii in san-
/t'Id practicale, cea d'ântdiu la O",30 de la epolement, a .doua
la 1 m-,20 de la cea d'ilntaiu, a treia la 1m,30 de la a doua,
ast-fel ca sà fie cata la extremitatea scilndurilor.
Dupá aceea se pun cele douè" scânduri la O m.,80 in drépta
§i stilnga directricei ; la capul lor, transversal si perpendicu-
lar, se asé4à pragul, care se lipesce de piciorul talusului in-
terior. Scandura a treia se pune pe prelungirea directricei
la 1 m.,10 de la epolement; ea se reazima.' pe cele clouà grinql
si pe bucata de scdndurä de la extermitatea sa in formil de
cruce. Scklndurile se fixé7.6 apoi, ale reltelor prin 5 terusi fie-
care si a cAlcilului afetului prin 6 tárusi, iar pragul prin 2
Lèru§i lAtuti la cele dourt capete.
Constructia unei plat-forme ordinard are nevoie de 5 lu-
crrttori sub conducerea unui sef de atelier grad inferior, si in
timp- de 2 ore. Pentru cele volante se intrebuintézd acelasi
numár de dineni, insd aprópe jumetate sau trei pálrimi din
ti mp.
Plat-forme pentru tragerea in bombe. Pentru executarea cu
tunuri a tirultii in bombe se ingró à cfilcdiul afetului (Fig. 13,
Pl. II). Plat-forma, in acest cas, se aséqd la 2 m.,00 de la
epolement pentru a se permite tragerea sub un unghiu de
350 pe d'asupra epolementului.
Se sapd un §ént in care are sd se bage càlcâiul afetului.
.Adáncirnea acestui §ént este de la 1 m.,00 in sus si variaz6

www.dacoromanica.ro
dup5. lungimea afetului, .iar fundul s'éu este de O ..,50
§i. 1 m.,70 lungime. Talusele laterale ale §énItilui sunt de 4!.1 ,
fUndUl srlu este orizontal séu i se da o pantá. inapoi pené' la
150, talusul d'inainte se lasá mai dulce 'de 4/2 ca s'O* nu irnpedice
trupul afetului. S'a§érIA cele doué scânduri ale rótelor, cam
pe marginea §éntului §i la 1.1".,60 dupd calea tunului. In fun-
dul §éntului se pun doug cOpOtiiie de .scanduri formänd un-
ghiu intre ele, a§a ca cea de a doua sá serve a irnpedica ina-
poierea tunului ; pragul se stabilesce §i dénsul 'perpendicular
pe scänduri §i se fixézil apoi prin Léru§i ca la plat-forma vo-
lantä séu prusiana.
Pentru a se permite mi§carea tunului lateral, se formézä o
tréptd de O m,Ø, de unde serventul péte sá apuce de indrep-
tätor; acésta se pede obLine §i prin mijlocul a L'oiré cäpdtäie
de frängliie legate de luneta afetului.
Pentru executarea fragerei sub unghiuri mai mari päná.' la
450, existil aria o metodä 4isá a chitanului Chaupin. Acésta
consta. intru a a§eqa leva gurei de foc in sens invers pe afet
(Fig. 13 bis, Pl. II). Tunul, ast-fel dispus, se pune in ba-
terie ca cälcdiul afetului inainte. Epolementul se prepard pen-
tru a priimi tunul prin megarea unui gabion in retragere; in
'<ludri] de sus se alai pune un semi-gabion tot in retragere ,

formandu-se ast-fel o rampá pe care se a§é(1á o scändur6 §1

pe d'e-misa afetul.
Spre a se da gurei de foc elevalia cerutä, se pune sub cu-
lata' bucälile necesare de scanduri. Rétele §ed pe sceinciuri §i
acestea pe trei grin4i transversale. Se susline gula de foc in
acestá pose, legändu-se càlcàiul afelului prin doué cdpätäie
de frängliie prinse de Léru§i.
Plant-forme pentru t aye, ea sub orizont. Pentru a se putea
obline o inclinalie sub orizont mai mare de cat cea permisá
de afet, se intrebuinlézd disposiLiunea ce se vede in fig. 14, Pl. II
§i care permite o tragere de peste 9,00 sub orizont. Rétele
tunului repausézil pe o plat-formd cu dimensii reduse, iar
chlcálul afetului pe un masiv de pdmént bine bdtut aflat ina-
poia plat-formei §i impreunat Cu M'usa printr'un talus dulce

www.dacoromanica.ro
 21

ce se perde sub réte, al carui pamént este nebatut spre a

se evita smäeeli. Pragul trebuie bine intarit cu teru§i §i spri-
jinit cu pdmént. Cu acest chip, inapoierea tunului este redusä
la 1 m.,50, §i tunul dupé tragere '§i reja singur positia in ba-
terie.
Pentru tunurile de camp, se pot inlocui aceste plat-forme
prin §entulete Mente in dreptul raelor, pe fundul chror se pun
cate douè bucati de scandurd spre a se evita raga§ele §i a se
permite un camp mai mare de tragere entuletele se unesc
cu terenul natural prin rampe dulci.
Plat-forma pentru tunuri de calibru mare. Pentru calibrele
mari de asediu, plat-formele, trebuind sé aibti o resistenth
Mile mare, se construesc cu mai mare soliditate. Dênsele se
{100 la 1 in.,50 de la piciorul talusului interior, spre a opri
ea gura tunului sè lovésch epolementul cand se intéree dupe'
rampele mane. Inteadevér, tunol de asediu prin forta ina-
poierei se suie cu rétele pe rampele mobile, de unde se cobérd
singur §i se opresce in prag.
Pentru aceste plat-forme se intrebuintéza mult material,
din lemnele cele mai tari §i bine lucrate (Fig. 15, Pl. III).
Ele se construese, a§elandu-se cinci grinli cea din centru
pe directrice, cele-l'alte la o depOrtare de 1 m.,00; pe lungul
lor, in drépta §i stanga, se bat teru§i pentru a le intäri mai
bine. Inapoi §i in dud, se mai al* ancá doué semi-grinqi
spatiate tot de 1m,00. Alte doné hued-Li de Pm lungime se
dispun ast-fel, ca mijlocul lor sé fie in dreptul calcaiului
afetului cand tunul este gata a da foc. Bine-inteles cä po-
sitia lor variéza dupe felul afetului intrebuintat. Se umple
apoi tot intervalul dintre grincji cu pamént batut bine. Este
de dorit, pentru mai multa soliditate, ca grinqile sé se a§ege
iii§entulete sapate in pamént solid. Se dispun apoi scandu-
rile cari, péné la o jumétate a plat-formei, vor fi de 4m. lun-
gime, iar cea-Palta jumétate de 6'n.. Dénsele se consolidéza
prin pirline de fer, batute ast-fel ea fie-care scandurd sé fie
legata de cele doné grinqi de margine si de una din mijloc,

www.dacoromanica.ro
 22

dupé" cum se .vede in figurd. DupI acésta se fixéth pragul prin

pir6ne prinse in grinqi.
Plat-forma pentru obuziere (Fig. 16, Pl. III). Tragerea cu
obuzierile se executä obicinuit pe d'asupra epolementului; §i,
numai (Ida se trage sub unghiuri mai mici de 250, se fac
ambrazure in contra-pantd.
Pentru ca plat-forma sé 1j6t1. resista sfortárilor obuzierului
de tragere inapoi, partea sa posteri6rd trebue se' se reazime
pe un zid de cdrdmidd séu piatrd, care, Unid nu este timp,
se inlocuiesce cu o §arpantd proptitére, dupé cum se vede in
fig. 16 täetura dupé AB.
Plat-forma se stabilesce pe un masiv de macadam (spdrturi
de piaträ. §i nisip), §i consta'. dintr'un rand de scanduri puse
aldturi §i paralel cu directricea (cea din mijloc chiar pe di-
rectrice). Acest rdnd se sustine lateral prin patru tèru§i de
fle-care parte, din cari 2 la O,40 de capete §i egal
spatiati, iar inainte prin 6 téru§i bdtuti la fie-care done' scdn-
duri §i in capetele dinainte despre epolement. Scdndurile stra-
tului al douilea sunt a§eqate perpendicular pe directrice §i
spatiate prin Om.,92 intre axe. Grinlile ce compun al treilea
strat se a§éld paralel cu directricea §i distantate prin On1.,75
intre axe. Cea din mijloc trebue sé' aibá axa chiar pe direc-
trice. Grinlile formáncl podina sunt a§eqate perpendicular pe
directrice.
Nivelul podinei intrece cu O,02 stâlpii arpantei proptitcíre;
ea este sustinuta inapoi prin grinda superiòra de reaqini, iar
inainte prin 5 bulene ce pdtrund prin grinda de margine §i
grinqile strutului al treilea. Pragul se a§646 perpendicular pe
directrice §i peste grinda dinainte a podinei §i se reazimá pe
cele 5 bul6ne, cari l'Omán e§ite de O",10 séu Om.,15 d'asupra
podinei.
Construelie. Se sapà terenul pe o lungime de 5 rn.,30 la 1 m.,00
de la piciorul talusului interior, §i pe o ldrgime de 41"., Cae
2'. in drépta §i stânga directricei. Adâncimea la partea di-
nainte este de O m.,65; iar la partea dinapoi, in locul unde se
aflä§arpanta proptit6re, de Om.,69. Se practicézd doné §entu-

www.dacoromanica.ro
 22

lele de Om.,09 addncime, in cari se a§Nri tälp6iele §arpantei

proptitnre ; pe dénsele se dispun fermele §arpantei ast-fel ca
corpul sèu sé fie perpendicular pe directrice, §i bine nivelat.
Grinlile de reazim ale arpatitei se pun, cea d'Curtdiu pe lat
§i pe grinlile orizontale ale fermelor, §i cele-l'alte pe muche.
Macadainul se dispune pe o grosime de Om.,23, ast-fel ca
vie tocrnai in nivel cu grinda de reazim pusá pe lat ; se iau
mésuri ca stratul de d'asupra al macadamului sé fie de nisip,
pentru ca scandurile sè nu repauzeze pe e§ituri de pietre.
A§e4érea scdndurilor §i grincjilor se face, Clupá cum s'a
arétat mal sus, incepdndu-se tot-d'auna despre partea §ar-
pantei proptitnre aire care trebue sè fie bine alipite. Se for-
inézá talusuri de 1/1 spre a se impreuna terenul adäpostit al
bateriei cu fonclatia plat-formei. Partea dinapoi a §arpantei
proptitnre se unple cu ptim6nt bine biltut péné in nivelul cu
terenul adäpostit.
arpanta proptitiire 1e la plat-forma obuzierului este for-
matä din cinci ferme, compuse fie-care din cdte trei grin4i
formand echer, fixate intre ele prin buleme. Ele repausézä pe
douè tälp6ie (Fig. 16, täetura dupá CD).
Plat-forme pentru mortiere. Plat-formele trebuiesc construite
destul de departe de la piciorul talusului interior, pentru ca
mortierele a.le4ate pe dênsele sá pinta trage pe d'asupra epo-
lementului, färd a atine c6ma interi6rä. Ele se fac orizontale,
fiind-cd cdmpul de tragere este variabil, i destul de solide
spre a putea resista. Depärtarea de piciorul talusului interior
este ctit indltimea epolementului, §i ast-fel se permite o tragere
pénè la 45°; cdnd insé trebue a se trage pênd la 30°, se má.-
resce cu un sfert acestd distan/ä.
Se nivelézä §i se bate bine terenul pe care este a se stabili
plat-forma pe o distantä de 4m. (Fig. 17, Pl. 111). Se a§élil
scäniluri de 4"3. lungime, 0'1'40 lätime §i 0m.,09 grosirne ald-
turi§i paralele ciitre linia de foc pe o dista* de 2m., lar de
ad, la indoitä distantä, pe restul de 2,m.. Se dispun apoi 6
gringi transversal de 0m.,30 pe muche §i perpendiculare pe
scCurduri egal spatiate intre dénsele la Om.,44. Podina constä

www.dacoromanica.ro
 24

asemenea din scanduri de dimensiile sus arRate §i puse alä-

turi pe tot corpul plat-formei. Doué alte grinqi se a§élp pe
capetele scândurilor podinei §i pe grin4ile de margine, formand
al patrulea strat.
Tot corpul plat-formei se fixézh prin 6, bul6ne, cate trei in
fie-care parte. Ele pdtrund prin scandurile antalului strat, prin
grimple stratului al doilea, prin scandurile podinei §i in fine
prin grinqile de d'asupra. In acest mod se impedich jocul
scandurilor podinei.
Pentru mi§carea mortierului, cand se allá in actiune, este
necesitate de nisce l'ere cu dinti ; forma §i modul dispositiunei
lor pe plat-formä se vè'd in fig. 17. Dansele se a§élá in o
scobiturà practicatá pe poda'. §i se fixéza, prin §urupuri.
Aceste plat-forme cer prea mult timp, mult material §i lu-
crätori experimentati, §i de aceea se intrebuintézd numai pen-
tru un serviciu mai indelungat.
Pentru calibre mai mici séu cand mortierul are Un afet pe
rae, plat-formele se pot face mai u§urele (Fig. 18, Pl. Hl).
Pentru acesta se a§é46 trei grinqi de O m.,30 pe mucbe, una
pe directrice, cele-l'alte doné la O m-,80 in drépta §i stanga
dupC calea gurei de foc; peste dênsele se dispun 11 grinqi de
O m.,12 pe muche, impreunate §i paralele cu epolementul, §i fe-
çele lor superióre intr'un plan §i la Om., 12, d'asupra terenului
adäpostit, unindu-se apoi cu acest teren prin pante dulci. Plat-
forma este consolidath prin 6 tèru§i bätuti langá grinlile ex-
treme ale podinei §i in dreptul fie-cärei grinqi-talpoiä. Locul
plat-formei se insemnézh pe pdmént prin 2 tèru§i, unu la 2m.,30
de la piciorul talusului interior, cel-l'alt la 2m)40 de la cel
d'antaiu.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALUL NECESAR UNE! PLAT-FORME

PENTRU TUNURI DE CALIBRE MICI

Pentru tunuri P entru Pentru Pentru
de calibre mortiere de mortiere de
Plat-forma Plat-forma mari obuziere calibre mici calibre mari
ordinarg volanth
-.9
.5 .'-'
t .E o
a'
..-T
.5
,-9
.=
cl,
a
a)
a
Z ,-1 c
5 .
a) .-9
.5
a)
5
a)
5
Cl.,
&) c a)
5
3 =°-)

.5
.5 a)
5
..5 5
DETALI U -5 = P., .9B -5 0 P, .P Ld

-:.'
.,F.
z II, ci, -5 P,
9,3
c..
1.1
-5
.1:-.:

bii, tn
_5
,-. c.
á 69,,,,
7_1
ce
c) ,-
z )5
1- 6 C.3
0
,-1
5
',..1 6 u5 o
i-
cd
u 5
:- c.:5 u ,4
.t.
,. ,,'
'.4
9
6 u Fe
,- á 69
re'

Pragul (heurtoir) . .
Grin4i (gites)
. . 1 2,60 0,22 0,22
0,14 - - - --
1 2,60 0,22 0,22 1 5 0,30 0,30 1 4 0,22 0,11 - - - - -- - - -
- - - - - -- - - --
3 4,55 0,14 6 0,30 0,30 23 1 0,22 3 2,40 0,3f 0,30 4 0,30 0,30
- - - - 32,275 5 0,11 8
Jumètrtti de grin;li
Buchti de grimji .
.

.
.
. .----- ---
. 0,14 0,14 2
2
3 0,30 0,30
1 0,30 0,30 - - - -

. --- -- --- -- -1 -- - -
Scanauri
4 --0,20 0,07 - - - - - - - - -- - - -
14 3,25 0,325 0,055 3 3,25 0,325 0,055 15 6 0,20 0,07 16 4 0,325 0,055 11 2 0,12 0,12 35 4 0,20 0,09
Scanduri mai scurte 15
Bucatà de scandurä
Téru§i
Pir6ne
.
5 1,00 0,09 0,09 18
0,80 0,325 0,055 -
1,00 0,09 0,09 (10 trebuinli ---
111,00 0,09 0,09 6 1,00 0,09 0,09

Bulóne .
100 0,15
- - 5 1,20 - - --- - -
0,03 0,03 6 1,20 0,03 0,03

www.dacoromanica.ro
 26

In lemnriria necesard unei plat-forme pentru olniziere nu se

coprinde §i lemnul ce infra.' in constructia §arpantei proptitcíre.
Lemnul intrebuintat pentru plat-forme va fi de esenta cea
mai tare.
In ceea ce privesce ambrazurele oblice, se observrt cd, dupé
ce s'a determinat bine prelungirea directricei, corpul plat-
formei se meld perpendicular pe ansa, iar pragul se fiXézä
prin trei tèru.li la capul ce nu se reazimd pe talusul interior.
Portite de ambrazure (Portieres), se fac la ambrazurele ba-
teriilor aflate in apropiere de cetate. Printr'ensele se protege
personalul din baterie contra gléntelor, pe timpul ciind se in-
cared tunul. Constructia lor este variabild : se formézá din
lemn, fer, otel, mixte de otel §i lemn §i de frdnghii grése
(otgéne).
Cele de lema sunt mai rele, pentru eh' proiectilele le sfä-
rdmd §i It-Marne pot räni personalul.
Cele de frângliii grése, mlddiindu-se, par mai avantajcíse;
ele s'au introdus §i se intrebuintézd mai cu sémä de sccila
francesà.
In locul portitelor, se pot a§ecla m'Cisci de fer fixate la gura
de foc inapoia umerilor, dupe' cum este la tunul-revolver, phs-
trândui-se o deschiléturd care se permild. ochirea.
Portitele mixte de °lei turnat §i lemn sunt cele mai bune,
de Ore-ce procurrt o resistentà mai mare.
Portitele se mai pot forma i din ori-ce alte materiale ce
se gäsesc la indemiind, ala, se intrebuintézd saci de land séu
de pèr, fascinage, etc. Constructia lor ins6, in asemenea casuri,
trebuie sè fie ast-fel ca se: nu impedice prea mult serviciu la
gura de foc §i ochirea.
Pentru constructia portitilor de ambrazure cu frdrghii (ot-
genie), se procedézrt ast-fel : se face mai dntdiu un Upar, ca
in fig. 19, Pl. III, franghille se' aibà un diametru de Om.,025
la 0m.,040, a§eljdnd-se ca in fig. 20, Pl. III; se lega intre
densele cu sfori épene, inthrindu-se apoi prin cdpdtdie de
frdnghie fixate pe portiO. transversal. Deschiptura, ce se vede
in figurd, servá pentru introducerea sburrtturei tunului. Portita

www.dacoromanica.ro
 27

se a§éd.h atärnându-se de doui stälpi infipti in am'endouè phr-

tile ambrazurei §i lipiti de talusul interior. In Arel-Tul acestor
stälpi se ficsézä o traversä de lemn de care se 160. portita.
Acest aparat protector se complectézh printr'o perdea tot de
franghie, de formä semi-circularä, §i care se dispune pe tun
spre gin* ast-fel ca sé' se lipéseä de portità cand tunul se
afid mala in baterie (Fig. 21, Pl. III). La perdele se lasá
o gaurá de ochit de O',08 in tcíte sensurile.
Acest fel de portite §i perdele dau o protectie eficace contra
gl6ntelor, cari n'o pot sträbate. Pentru constructia lor se cere
un lucru de 15 ore §i un atelier de 8 eimeni.
Ca perdea se p6te intrebuinta §i un fel de oblon mobil
(Fig. 22, Pl. III), ce se fixéztt de portitä. In timpul cat stä
gura de foc in baterie, se reazimä pe 16,6; clupé darea fo-
cului, tunul in inapoierea lui face sé cadà °Nonti'. El se dis-
pune ast-fel ca sé' nu impedice ochirea. Acestea sunt cele mai
comode.

Magazil de pulbere. - Conditille ce trebue se indeplinéscet.Magazine Ne. 1,

2, 3 gi 4. Materialul intrebuintat la constructia lar. Magazine A
fi B. Materialul intrebuintat la construclia lar. Diferite alte tipuri
de magazii.

In baterie cautrt a se construi magazii, in cari sé se add-

postéseä munitia de resbel necesará gurilor de foc. Constructia
lor trebue sé lie ast-fel ca sé incapä aprovisionamentul ne-
cesar in 24 ore pentru una péné la trei guri de foc.
Sunt diferite tipuri de magazii de pulbere; tot-d'auna insé,
in constructia lor, trebue sé se tinà sémd de positia bateriei,
de a inimicului in raport cu bateria, de materialele de cari
dispunem §i de timp. Ca magazii d'o constructie u§érd, sunt
tipurile francese Ne. 1, 2, 3 §i 4. Existä o multime alte ase-
menea magazii de pulbere. Noi vom descrie pe acelea cari,

www.dacoromanica.ro
 28'

pe lângd soliditate, sunt §i lesne de construit, §i cari, ma'

kite, s'au intrebuintat in resbelele din urind.
A.§eclarea magaziilor, in raport cu hateria, este Mae varia-
ast-fel ea nu se pot da regule fixe ; sunt insé dite-va
conditiuni cari trebue se' se inileplinéseä
lo Sé fie situate §i construite ast-fel ca sé protégil munitia
ce contin contra dileritelor feluri de focuri §i contra influen-
telor atmosferice. Pentru acésta, ele se a.§0á de preferintri
inapoia parapetelor, a traverselor, in interim! ramhleului,
bateriile cu barbetà sub rambleul barbetei, §i mai cu sémá
in comunicatia cu paralela ; séu §i chiar isolate de baterie, §1
atunci se dispun inapoia terenului airápostit §i afará din pre-
lungirea ambrazurelor.
20 Se' fie adápostite in contra focurilor directe printeo masil
de pilmant cel putin de 3m*-41". grosime.
30 Relieful lor se' nu fie nici-odatii mai inalt de di al ba-
teriei, si re a nu se da inirnicului o tintd lesniciósá. Pentru
acésta, §i spre niai multà soliditate, stint de preterit maga-
ziile scufundate, evitându-se insè umiditatea in interior.
40 Intrarea in magazie sè fie desiire partea opusà inimiculiii;
este cilia' de dorit ca coridorul ce conduce la magazie, se'
aibd o directie circulará sal cotitd.

Magaziile de pulbere se pot construi de fascinage. de fa-

scinage cu tenure, §i numai de lemne. Von' descrie modul
constructiei gi materialul ce se intrebuintézá pentru tie-care
in parte.
Magazia N 1, in epolementul comunicatiei cu paralela
.

(Fig. 23, Pl. IV). Pentru constructia ei se ja I m.,20 de la pi-

ciorul talusului interior al comunicatiei §i se sapia o gr6pd
de 21n-,00 lungirne, Pu.,10 lárgirne §i i m.,10 adancime, lunginiea
acestei gr6pe fiind paralelá cu directia comunicatiei. Pentru
comunicatie se face o tran§ea cotild a cárei e§ire se' fie in
partea opusd bateriei ; láirgimea acestei tran§ele, la intrarea
in magazie, este de Om.,80, §i, de la inceputul cotiturei, merge
lárgindu-se ast-fel ca, la e§ire in comunicatie, sé aibg

www.dacoromanica.ro
 29

La o asemenea rnagazie este necesitate de trei grinrji de 1'1'80

lungime, Om.,20 pe muche; de trei stälpi a§e4ati vertical de
2m.,00 lungime, §i O",20 pe muelle; de o altá grindä de
2m.,00 lunginie O,20 pe muche; apoi de trei scancluride
2m.,00 lungime §i 15.time. una pe care se reazimd stálpii
§i pe cele-l'alte done', grimple in formá de echer. Fascinagiul
necesar se compune din 11 sosisbne de .2m.,50 lungime, din
Lrei séu patru bucdti de sosisbne aleclate d'asupra inträrei
magaziei pentru a sustine pdmOntul de d'asupra §i din 1(3
gabicíne.
Grcípa fiind fäcutä, .peretii drepti §i bine nete4iti, se pro-
cede la a§eqarea §arpantei. Se disi un mai äntaiti stälpii in
partea opusii terenului aclipostit al comunicatiei, rezemându-se
pe o scandurd pusä. pe fundul magaziei làngä perete; se
lace o tréptà la 0'0 de la fundul magaziei, pe care se a§ézA
cele done' scánduri in echer, apoi cele trei grin4i cari se rea-
zimä pe scOnduri §i pe stälpi. Atát stâlpii cât. i grincjile sunt
la egará distantà intre dênii, ceca ce revine la o depOrtare
de Om.,625. Capétul de sus, unde se impreunä stâlpii cu grin-
4ile, este intArit printr'o grindá pusä in imbinkura lor. Se
a§ézVapoi cele trei sosiscíne destinate a sustine stälpii §i dupe
aceea gabicínele, ast-Idl precum se vede in figurà. Peste g1iii4i
se dispun restul de 8 sosiscíne pentru acoperirea magaziei, §i
buckile le sosiscíne, pentru a inchide partea sa de sus despre
coinunicatie.
Trei címeni pot srma grcípa magaziei in trei ore; penlru
construirea sa cu acela§i nuni¿Ir de címeni, avad ',cite mate-
rialele gala, trebue notiä ore.
Magazia Ni.. 2, in epolementul comunicatiei cu paralela
(Fig. 24, Pl. IV). Pentru conslructia unei asemenea magazii
se intrebuintézá numai fascinage. ate-o-dará favantil se for-
mézä puitidu-se mai antdiu un rând de griruji §i d'asupra so-
Sisóne, §i acésta pentru a i se da mai mare soliditate. Fascinagiul
necesar la constructia sa constil din : 7 gabieme .de 1 m.,00,
10 gabicine de Om.,65, 9 sosisbne de 4m.,50, un sosison de

www.dacoromanica.ro
 30

2m.,50, 13 sosiseine de 2m.,70, si, in fine, doné bucäti de ga-

bi6ne de 0m,35 si douè bucati de sosiséne tot de O m.,35.
Se sapä, mai antaiu, gr6pa magaziei la O 'm,95 de piciorul
talusului interior al comunicatiei pe o lungime de 9.,m.,00, o
lärgime de Orm,80 si o adancime de 11'1.45 ; esirea se face
drept pe comunicatie, avênd o l'argime de O m-,80. Se asép
cate douil gabi6ne de Om.,65 in drépta si stanga, apoi cate
un al treilea de Ø.,35 §i, in fine, cate o bucatá de sosison
de 01m,35. Lipit de ele §i pe laturea lungá din fund a ma-
gaziei, se dispune un sosison de 21.,50; si inapoia lui, cele
7 gabiéne. Se procede apoi pentru formarea tavanului, la a§e-
4area sosiginelor, din cari, trei vin pe gabiónele de O lm,65
puse cate doné pe laturile mici, 4 pe gabion si bucata de
sosison de 0,35 asNate cate doné unul d'asupra altuia, si
alte doné intre acestea si cele 7 gabióne i cari repausézä
pe sosisonul de 2m.,50. Dup6 acésta se dispun anca un nu-
m'él. de 13 sosiséne transversal si perpendicular pe cele d'an-
t'ah Se pune pamént d'asupra spre a avea un relief uni-
form cu al comunicatiei.
Constructia unei asemenea magazii scutesce un nurar de
9 gabiéne, ce ar fi trebuit utilisate pentru cdptusirea epole-
mentului comunicatiei. Atat la acésta magazie cat si la cea
cu Nr. 1, extremitatea inträrei despre magazie se terminä
printr'un mic prag de 0m.,40 pentru a opri intrarea apelor.
Mayazia Ni. 3, inapoia comunicatiei séu flancului bateriei
(Fig. 25, Pl. In.
Acestä magazie se construiesce din lemn i fascinage. Lem-
nul se compune din 7 grinqi de 2m.,40 lungime si 0.,20 pe
muche, 6 scanduri de 2m-,00 cel putin lungime si o panzà
impermeabila. de 2m.,50 pe lature; iar fascinagiul, din : 21 so-
siséne, din cari, 7 de 9",70 si 14 de 2m.,40, 40 gabiéne si
o fascina..
Se sapä mai antaiu gr6pa magaziei, dandu-i-se 1'm,50 adan-
cime, 1m ,50 largime d'asupra si 1m ,00 in fund, lungime;
se aséla done' grinli pe marginea grépei, pe laturele mari si,
pe demsele transversal, cele cinci gringi egal distantate intre

www.dacoromanica.ro
 31

ele; se pun apoi scandurile in acela§i sens, implinind golul

lasat de grinqi §i o alta scandurä peste cele done' gabierne de
la intrare; d'asupra acestora se pune panza impermeabila,
apoi transversal cele 7 sosiscrne de 2 "I.,70, §i peste dénsele tot
transversal alte 8 sosiscrne de 2m.,40.
Magazia este inconjurath de gabierne : despre partea tere-
nului plin al comunicatiei, se arqd pe trei randuri un numér
de 21; clespre partea latului magaziei, pe doué randuri, un
numér de 10 gabiOne; pe 'Jadea opusá celei d'antai, pe un
rand, un numér de 7 gabierne ; §i in fine, despre laturea in-
trarei in magazie, doé gabiline. Peste aceste din urma §i peste
antaiul rand de cate trei gabierne, despre partea comunicatiei,
se pun fascine d'asupra scândurei. S'arzd in fine al doilea
rand de sosiserne, dispuse in acela§i sens ea cele d'antai, §i ast-
fel ca sé acopere gatul practicat pentru intrarea in magazie.
In ceea ce privesce intrarea in magazie, se sapá o tranra
care, plecand de la §éntu comunicatiei, respunde in gatu ma-
gaziei. Acest 01 are o lungime de 1 m.,80 §i fundul in pantä,
spre a se putea uni fundul tran§elei, care este la 1 rn, cu fun-
dul magaziei, la 1m-,50. Largimea tranrlei este de O m.,80, a
gatului despre tranra O m.,90 §i despre magazie O m.,60. Tran-
raua se gasesce perpendiculara. pe 01 §i pe terenu adapostit
al com uni cati ei.
Constructia acestei magazii intrebuintézá: doui ómeni pen-
tru grepa magaziei §i patru pentru tranra §i glit; un atelier
de 8 6meni cu un §ef grad inferior pot sé o termine in
noué ore.
Spre a se da o mai mare soliditate magaziei, grin4ile se
arld aläturate, intrebuintandu-se noué in loc de cinci.
Magazia Nr. 4, asupra epolementului bateriei (Fig. 26, Pl. IV).
Constructia acestei magazii necesitá 12 grinqi de 2'1.40 lun-
gime §i 0m.,20 pe muche, o scandura. de 3,00 lungime, o
panza' impermeabila. de 3 m.,00 pe lature ; 12 sosiséne, din
cari nouè de 2'1)70 §i trei de 3 m.,30 apr6pe, §i in fine 15
gabiOne.
Pentru constructie, se sapa, o grópá. de O rn.,50 adancime,

www.dacoromanica.ro
 32

2m. lungime, 1m in fund §i 1'11,10 d'asupra. Intrarea se lace

pe laturea mica' §i are o ldrgime de Pm, lungimea intriírei
cal se pete mai mare. Comunicatia cu terenul addpostit se
face prin trepte, adaptdndu-se §i un prag pentru a opri in-
trarea apei in magazie.
Se dispun, mai datan', noué gabióne in echer pe doné mar-
gini ale grepei, §i restul de §ése in retragere pe aceste noué.
Se sapá o rigola la I in.,20 de la gabienele arate pe laturea
mare punéndu-se o sandurd; apoi se. a§é411 cele 12 grinqi
alftturate, cu un cap rezimate pe scandUrd §i cel-Palt pe cele
trei sosiseme de d'asupra tIntdiului rand de gabiene aflate
unele peste altele. D'asupra se pune panza impertneabild §',
in fine, transversal peste griniji, cele noué sosigine.
Pentru facerea unei asemenea magazii, este necesitate de 4
lueriltori sub directia unui §ef de atelier, grail inferior, intHin
tinip de 9 ore.
Acest l'el de inagazie trebue véréld cat mai mulL in epole-
mentul bateriei spre a se evita accidentele.
Magazia A, in epolementul comunicatiei (Fig. 27, Pl. IV).
Pentru constructia acestei magazii se sapá mai "Mil-jiu grepa
de 1%50 addncime, lungirne §i I m lárgi ne. Intrarea este
pe laturea mare §i la miilocul ei ; se aplica doné grincji de
2 'm,40 pe marginea 'aturdo'. mari, §i pe (ténsele transversal
10 grinsji de 2 lungime; peste ele, douè straturi incru-
ci§ate de sosisene, inconjurdnClu-se magazia cu gabiene, §i
tOfu lucrarea acoperitd cu pdinélit pénè la indltimea epole-
mentului.
Mayazia B, asupra epolementului comunicatiei séu a bate-
riel (Fig. 28, Pl. 1V). Penlru constructia sa, este nevoie de
10 gringi, 2 sednduri, 3 sosisene §i numérul necesar de ga-
biene, cu cari se incunjurd magazia §i de sosisene ce se pun
peste griruji. Se sapá grepa in dimensii ea la inagazia A,
dispusá cu laturea mare paraleld pe frontul baterici set" co-
municatiei, intrarea fácendu-se prin laturea mica. Pe laturea
mare se nézá. cele 3 sosisóne suprapuse §i rezeinate pe ga-
No:hiele ce inconjerrt magazia ; pe laturea opusil se sapa o ri-

www.dacoromanica.ro
 33

gold unde se dispun cele doué scanduri in echer, se aplica

apoi cele 10 grinqi aldturate cu un cap rezemändu-se pe
scándurile din rigola §i cel-l'alt pe sosiscíne ; dupé aceea, se
pun transversal sosiscínele peste grinli, acoperindu-se totul cu
pamént.
Aceste douè tipuri (A §i B), au, asupra celor-l'alte, avan-
tajele urmatcíre : 1) sunt mai putin .e§ite d'asupra parnéntului,
prin urmare .sunt mai solide §i mai putin expuse focurilor
inimice; 2) blindagiul este mai solid, compuindu-se din grinqi
aláturate. Au insä desavantajul, ea gr6pa presinta putinâ so-
liditate din causa adáncimei mari §i a taluselor ce sunt tdiate
drept seta. cu paute prea repecii, ast-fel ca soliditatea grépei
nu este in raport cu greutatea. blindagiului.
Urmatórele tipuri par a satisface conditiile de soliditate §i
lesniciune cerute
10 ip executat in lucrärile repegi de asediu asupra Pa-
risului ;
20 Tip, executat in lucrarile inchipuite de asediu la Grau-
dentz ;
30 Tip, descris in manualul de constructii de baterii elve-
tian, §1
40 Tip, intrebuintat la bateriile construite la Calafat.
Magazia de antcliul tip (Fig. 29, PI. V) se construiesce obicinuit
la 15m. séu 20m- inapoia bateriei i catre extremitatea mai putin
expusä. Grópa are o adancime de 1m.,80; este patrata, avénd
la gura 2m.,50 pe lature, iar in ni ncl un metru pe lature. La
1m,,30 de la fund, se a§élj.á un rand de griqi de la 0".,20
0m.,30 pe muche §i de 4' lungithe, d'asupra un rand de so-
siseine transversal pe grinli, acoperindu-se cu un strat de
pämént de la 1 m--1 m.,20. Acest strat de pdmént se impreund cu
terenul natural in pante fórte dulci, ca ast-fel sé' nu se observe
de inimic local magaziei. Intrarea, care are 0m.,60 largime,
se face cotitd séu circulará, §i pdtrunde in magazie prin par-
tea opush focurilor inimice. Pentru a preserva munitia dinhun-
tru de umiditate, se lash päméntul netdiat spre a forma de
jur inprejur bdnci largi de 0m.,50 §i inalte de 01.,30, pe cari
3

www.dacoromanica.ro
 34

Se a§qh but6iele §i cutiile cu pulbere §i obuze. Peretii au o

pantä de 4/i
20 Tip se sub-divide in deposite de munitii §1 in magazii
de pulbere.
Depositul de utunilii (Fig. 30, Pl. V), se construiesce in epo-
lementul bateriei intre gurile de foc., avend 1 m.,20 addncime
§i 3m. largime, fiind in acela§i nivel cu terenul adhpostit. Pe-
retii lor laterali sunt formati de cate doue gabiene, §i peretele
din fund de schnduri rezimate pe gabióne, pentru a nu fi im-
pinse de phméntul de la spate. D'asupra gabi6nelor de fie-
care parte se dispun doue buchti de sosis6ne §i transversal
un rand de gringi aldturate, apoi un rand de sosis6ne trans-
versal pe grinli, acoperindu-se in urmh cu phment la o
inhltime de lm.,40 d'asupra solului natural, ceea ce revine la
0m,90 grosimea stratului de phmênt. D'asupra intrhrei, tere-
nul este sustinut prin doue buchti de sosis6ne, superpuse §i
in retragere.
Magazia de pulbere (Fig. 31, Pl. V) se construiesce in epo-
lementul comunicatiei, la o mica distal* de la una din extre-
mitátile bateriei. Gr6pa magaziei se aflä la 2m. sub solul
natural §i este phtrath, avênd 3m.,60 pe lature. Imprejur se
lash o bancheth lath de 0on.,60 §i la 0m.,30 de la fund, pe
care se a§4ä un rdnd de scanduri, apoi tot transversal un
rand de sosiseme i in fine un strat de phment de lm.,20.
Ast-fel cresta rambleului Magaziei se ghsesce la 11"-,40 d'a-
supra solului natural. Pentru intrare se lash l'argimea unui
gabion, se face un fel de scard cu trei trepte §i un mic prag
ca se impedice apa de a intra in magazie.
30 Tip se construesce in epolementul comunicatiei séu al
bateriei (Fig. .32, Pl. V). Se face o gr6ph de 1"1.,20 adancime
§i i,80 lhrgime §i lungime. Se a§éd:d 4 thlpi de 0m.,30 pe
muche pe marginile gr6pei imbinate intre ele ; stalpii pentru
sustinerea tavanului, se pun la o distanth aa ca se-i part
suporta greutatea, avend o grosime pe muche de On1.,25--
0111.,30 §.1 o indltime de m.,80. Se dispun apoi 4 gringi pa-
ralele cu tälpile i de aceimi lungime §i grosime in capul

www.dacoromanica.ro
 3.5

sIdlpilor cu cari se imbinéld, peste ansele alte 8 grinqi de

0111.,25 pe muelle puse alilturi, d'asupra un strat de pálnént
galben, apoi doné rdn inri de sosiscine §i peste Inte un strat
deugmént bine látut de 1m. Grimple tavanului se pot a§eija.
§i despártite de doné grosimi; §i, in acest caz, se pune peste
ele un rand (le scanduri, procedandu-se in urmä ca mai sus.
Cand nu este necesitate de o prea mare resistentá, se pot
suprima cele doné rdnciuri de sosisòne §i alunci grirujile tre-
buiesc se' se moje aláturate.
Intrarea in Magazie se face prin o galerie constand din
stdIpi ciiptu§iti cu scanduri §i tkvánitil. ; impreunarea intrilrei
cu solul bateriei se lace prin trepte séu pantá.
Peretii inagasiei se cdptursc §i ei cu scdnduri puse ori-
zontal séu vertical §i se unplu cu pántent inprejur.
4° Tip se sub divide in deposite de munitii §i in magazii
de pulbere.
Depositul de muniii (Fig. 33, PI. V) se construesce in add-
postul blindat al traversei §i despre traversá. Cele trei ga-
bicíne din mijloc se a§éjá in retragere (inapoia liniei gabiò-
nelor) ce 011.,56 sén grosimea unui gabion; se mai adaogà
cate un gabion la capee §i pe aceini directie, se pune cale
un gabion intre cele de margine §i gabielnele traversei pentru a
unplea golul. Se a§terp dou'é scdnduri de 0111.,25 grosiine.
Grimple §i sosis6nele bli.ndagiului adápostului acopen §i acest
deposit. Gura se pòte astupa priu saci cu pämént. Munitiu-
nea ce se pene a§e4a intr'énsele se utiliséqd numai in casul
and inimicul ar imulti focurile séle asupra bateriei, a§a
cá venirea cu munitii din magazie ar ti periculósá.
Magazia de pulbere (Fig. 34, Pl. V) se construesce in tra-
versa. Pentru acésta, se da traverselor o grosime de 6"1 §i o
lungime de 8111 de la addpostui blindat. Se sand o grOná de
alincinie, 31". lungime §i 2' lárgime in mijloc, cea-ce re-
vine la .2m. de extremitätile laterale ale traersei Pe marginile
fundului laturilor mari se pun doné" scbelete constand din 3
stalpi, o tálpòid §i o grindh, ináitimea stâlpilot flind de 11m,60.
Peste aceste schelete, transversal, se dispun 5 grinqi ; peste

www.dacoromanica.ro
 86

dénsele tot transversal scknduri -lipite, apoi un rAnd de sosi-

s6ne in acela§i sens, §i, in fine, pärnént spre a se unplea tra-
versa. Intrarea se construiesce in galerie in acela§i mod.
Pentru arijarea munitiei se pot face trei randuri de polite.
In ceea ce privesce bateriile de ceimp repeqi, este bine a
se forma mici deposite de munitii. Urmdtorul tip, coprins in
fig. 35, Pl. V, nu cere dedil f6rte putind lemndrie, §i in lipsh,
se pote intrebuinta chiar fascine : §éntul, servind ca adkpost
serventilor, se prelungesce sub epolement cu O,80, se aco-
pere cu un reind de lemne séu. fascine, §i d'asupra se pune
pdméntul ast-fel ca talusul interior s6 formeze o continuitate.
Este bine s6 se formeze o banchetd, fiind un preservativ
contra umiditdtei.

ADAPOSTURI BLINDATE

Tipa Elvekian, addposturi i euiburi (niches). Tipu Austriae, refa-

giuri i addpostari. Blindagimi pentra tunuri, pentru mortiere.
Observatóre. Latrine.

Este bine ca bateriile, mai cu sémä acele expuse un timp

indelungat focurilor inimicului, sé' posédd addposturi blindate,
pentru a protege personalul §i materialul de spdrturile proiec-
tilelor.
Blindagele, dup6 forma lor, se eleosebesc in orizontale §i
inclinate. Cele d'ântki, pentru o Ikrgime egald, dan o ma.
mare capacitate interi6rd, presintà o soliditate suficientd, déck
stalpii de sustinere sunt destul de dei §i décd stratul de pk-
mént de d'asupra este destul de gros. Cele d'al douilea au
avantajul cd proiectilele vin asuprk-le sub o inclinatie apr6pe
ca a blindagiului §i ast-fel nu pot ajunge la dé-nsul; au insá
desavantajul, cet trebue séu scufundate prea adanc séu se' aibd

www.dacoromanica.ro
 37

un relief exterior mai mare, ca se se protéga contra lovitu-

rilor ce ar veni in directia crestei blindagiului.
Adaposturile blinclate au forme variabile; vom descrie cate-
va tipuri intrebuintate §i a caror constructie presintb. facilitate
§i soliditate.
Addpost in epolementul bateriei (Fig. 36, Pl. VI). Se a§é46
intre tunurile din haterie §i lipite de talusul interior done'
gabiòne de dimensii mari séu de mijloc, la 3m. distanta intre
ele, fixandu-se bine in parnent prin pari §i unplandu-se apoi
cu pamênt; d'asupra se dispune un rand de grin4i de 0'LO
pe muche séu §ine de drum de fer paralel cu directia liniei
de foc. Peretele despre epolement se captii§esce cu grátii séu
sosis6ne; se pune apoi pamé'nt d'asupra blindagiului One' la
inaltimea lonjele'. Se lash intrarea pentru eirneni in dreptul
careia se fac banchete, cari serva tot de °datá ca observatcíre
§i ca masci in contra sparturilor. Heim asemenea aapost
pot se incaph One la 19 6meni.
Cand bateria are un relief mic (putin radicat), atunci ga-
bicínele se ingrcípil de Orn.,50 (Fig. 37, Pl. VI), §i acésta pen-
tru ca stratul de pament de d'asupra Mindagiului se fie mai
gros. In acest caz, se lash terenul natural dinaintea adapo-
stului, spre a servi ca mai sus.
Cand lucrarea are un relief mai mare, se pot intrebuinta
Cu folos un fel Lie cuiburi (niches) (Fig. 38, Pl. VI). Ele se
conrtruiesc din gard confectionat cbiar pe loc, dandu-li-se o
largime de 1 m.,50, o adancime de Øm,75 §i o inaltime de
I r"..51). Asemenea cuiburi se fac la Øm.,3Ø unele de altele. Se
acoper cu unu séu done randuri de sosiscíne §i cu un shut
de pament One la inaltiinea plonjelei. Dénsele formézä un fel
de gherete in cari s pot adaposti doui séu trei címeni. Inain-
tea acestor adäposturi-cuiburi se ridicä pdmentul, ceca-ce
servä, ca §i sus, drept masca §i observator. Intrarea prin cui-
buri se face prin trepte cat se pete de inguste.
Mascile séu observabirele se pot intrebuinta §i pentru apa-
rarea bateriei cu infanterie.
Ca adilpost mai complect, §i care satisface aprópe t6te con-

www.dacoromanica.ro
 38

diliile de soliditate, inlesnire de constructie §i comoditate, este

urmdtorul tip care se construiesce in traversele dintre gurile
de foe (Fig. 39, Pl. VI) : escavatia sub terenul adápostit este
de Om.,50 ; prin urrnare, décd bateria este scufundatd de Pn.,00,
fundul addpostului se gdsesce la 1m.,50 sub terenul natural.
Lungimea acestui addpost este de 31%00, Dárgimea cat gro-
simea traversei. Blindagiul se a§éqd despre talusul interior pe
o grincld pusd pe troj stãipi, cari §i ei se reazimd pe o talpd.
Gel-l'alt cap al blindagiului se dispune .pc doué sednduri in
echer a§eqate la extremitatea traversei pe solul natural. Grin-
qile despre talusul interior se gdsesc la 2m.,00 d'asupra fun-
dului addpostului. Blindagiul consta' din grinqi altiturate set'
§ine de drum de fer, peste cari, transversal, se a§éld un rand
de sosis6ne §i un strat de plimént. El formézá ast-fel un plan
inclinat, chindu-se stratului de pdmént de d'asupra o grosime
ast-fel ca sé impreune crésta intericífd a bateriei cu crésta
traversei. Peretii laterali ai acestui addpost consta', din grinqi
ardturate §i saci cu ~Out lipii de dénsele in partea exte-
ricírd. intrdrile sunt laterale cu trepte §i de P". ldrgime.
La bateriile d'o inportantd mai mare, se fac ad'aposturi in
cari se se pétá repausa ómenii de serviciu §i sé se adápo-
stéscd de intemperiile atmosferice §i de focurile inimicului.
Dénsele se a§éld in extremitdtile bateriei (Fig. 40, Pl. VI). Se
sapd o gréph pdtrath de 4m. pe lature §i m.,50 addncime, la
2".,50 de extremitatea bateriei. Blindagiul se executd intocmai
ca la addposturile traverselor (refugiuri), intrebuintdndu-se
pentru acésta grinIi séu .§ine de drum de fer §i sosis6ne aco-
perite cu un strat de pdmént de 2m.,00. Ast-fel, acest addpost
este apärat de focurile directe prin epolementul int6rcerei §i
de cele verticale prin blindagiu §i prin stratul de pdmént.
Cdnd o baterie are douè flancuri séu inteírceri, una se in-
trebuintézd pentru adttpost §i cea-Paltä pentru magazie de
pulbere (Fig. 41, Pl. VI). Grepa magaziei are 2m. pe lature ;
blindagiul sOu este ca §i al addpostului, formdnd o prelungire
cu refugiu extrem. O galerie dréptd cu paravan, dupé cum se
vede in figura', conduce la magazie.

www.dacoromanica.ro
 39

Aclaposturile pentru ómeni variéz5. (bile mult dupé

guratia terenului §i a bateriei. Acela care este chemat a le
executa va cäuta sh profile de kite aceste inpregiuräri, scu-
tind cat va putea ma mult lucru §i material.
Pentru baterii d'o inportantá mare se caulä ca §i gurile
de roc sé fie puse la addpost de focurile verticele inimice, §i
de aceea se formézá un blindagiu d'asupra ion. Constructia
blindagelor Hind fórte dificilá, cerénd material §i timp mull,
se intrebuintezii cam rar la bateriile de asediu. Ele se a§é(já
mai cu sémá in puncte d'o mare inportantä §i unde sé nu
fie ajunse de focurile directe ale inimicului.
Blindagiurile se executd oticinuit pentru douè guri de foc,
constructia lor variând dupe' cum se gäsesc in baterii tunuri
séu niortiere. Traseul bateriei fiind aplicat pe teren, direc-
tricele ambrazurelor se fac la 3m.,30 una de alta, deschiTétura
interi6r6 a ambrazurei de O",50, cea exteri6rii invariabil de
1 m-,50, fie cat de inane grosimea parapetului (Fig. 42, Pl. VI).
Treptat cu riclicarea epokmentului se a§éqii un masiv format
de grincji (barne) orizontale pe patru rancinri, grinçlile avènd
Øm.,3Ø pe muche, ast-fel ca grosimea masivului sè fie de 1 n1,9.0.
In masiv §i in dreptul ambrazurelor se practicézd creneluri cu
O',50 ináIirne interi6r5. §1 O,60 exteriòrä. Tavanul lor este
orizontal, fundul se face inclinat, ast-fel ca sé se OM executa
tragerea sub orizont. Lärgimea exterien-á a crenelurilor este
de Orn.,50, cat lärgimea interitird a ambrazurei, iar lärgimea
interi6rd de la m.,00 la 2 m.,40, §i variéza dupé campul de
Lragere al gurilor de roc din baLerie. O daté cu a§eqérea ma-
sivului de gringi, se procele la constructia blindagiului pen-
tru tunuri. Se a§é4ii trei t5lpi, de 7m.,001ungime, Om.,30 m.,40
pe muche, perpendiculare pe directia liniei de foc la -3'n.,00
intre dénsele, ast-fel ca sé se gäséseä lat m.,50 depártate fle-care
de directrice. Se dispun doui stalpi la extremitritile talpei §i
la Gm..30 depärtare, apoi un num.& de stalpi intermedian i §i
egal departati intre. clén§ii §i in num.& sudcient pentru a su-
porta greutatea blindagiului. Obicinuit un num.& de 5 stalpi
de Øm,3Ø De muche, sunt de ajuns, socotinclu-se §i cei ex-

www.dacoromanica.ro
 40

tremi. Iiiàlimea slalpilor este de 2 m-,50. O grinda orizontala

de Om.,30 pe muelle, impreuna slalpii la partea lor superiéra.
Acoperi§ul este format de doné randuri de grin4i a§eqate
transversal, alaturi séu la o distantä intre ele, dupé cum voim
sé ddin mai multa resistenta blindagiulni ; peste dénsele, tot
transversal, un rand de sosiseme bine stranse §i fixate intre ele
§i un strat de paméni de Com.,65. Peretii laterali se formétja din
scanduri fixate de stalpi iCu paméntul ce se a§é0 in drep-
tul lor.
Materialul de lemndrie necesar unei baterii de doné tunuri este
aprojpe de 53'n.c., de unde se vede dificultatea de a le construi.
Blindagiul pentru o baterie de mortiere este intocmai ca
cel pentru tunuri, Cu deosebire cà lipesce masivul de lemn
a§elat contra parapetului (Fig. 43, Pl. VI).
Pentru o baterie de doné mortiere trebuie 32m.' lemnarie.
Grin4ile blindagiului se pot inlocui cu §ine de drum de fer
séu lemn brut.
Observat&e. Ele sunt necesare pentru regularea tragerei §i
a priveghierei inirnicului vestind bateria de focurile ce-i sunt
destinate. Locul lor se alege ast-fel ca sa se véop bine efectul
focurilor trimise din balerie; positia cea mai huna este in
comunicatia Cu paralela, §i cat se pcite mai in apropierea bate-
riei. Beca in comunicatie nu se grtsesce un loc de unde sé se
pòtá vedea bine, atunci observatorul sé instalép intr'o mica
escavatie, acoperitá printeun masiv de pamént captu§it cu
gabiòne §i legat cu bateria printeo trainee. Pentru observare
se lace un mic .crenel din bucki de grinçfi §i scanduri la
inaltimea gabiònelor, acoperite cu pämént, cresta formand o
continuitate. In crenel se mégá luneta bateriei.
Décá observatorul este departat, se pune in comunicatie cu
bateria prin telefon, semnale optice séu chiar prin telegraf.
Latrine. Stabilirea Ion in baterii este neaparata. Se a§éclá in
tran§ele ce dau in comunicatie. liensele constan dintr'o simplh
greopa, cu bucati de grimli puse d'asupra §i transversal. Pe
mesura' cu intrebuintarea se astupa §i se sapa altele spre a
inlatura miasmele.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA II

MATERIALELE INTREBUINTIATE IN CONSTRUCTIA BATERIILOR

Pänzéntul. Diferitele feluri de pcimént.Cciptu§irile.Captuela Cu

»ant. Diferitele moduri de captufiri cu peinant.Ceiptugla cu lemn..
Diferitele moduri. Captugla cu piutrei.

Materialele ce se intrebuintézä la constructia bateriilor sunt :

pämêntul, lemnul §i, fórte rar, piatra §i fend.
Päméntul este materia principalä pentru constructia unei
baterii ; din studiul diferitelor feluri de pämént ce intélnim in
practicä, se deosebesc patru clase : 1-a pämentul vegetal ;
2-a pdmentul argilos; 3-a pämèntul petros, §i a 4-a päinêntul
smarcos séu turbos.
1-a Pitméntul vegetal se intalnesce mai in general. El este
cel mai bun, fiind-c5. dobêndesce o cohesiune mare când este
bine a§elat. Talusele unui epolement din acest fel de pdment
resistä Mae bine efectelor ploiei, adurei i inghetului. Unmetru
cub de un asemenea phmént atarnä de la 828 la 1280 kgr.
2-a PcImintill argilos i painentul galben au mai multä co-
hesiune ; talusele din acest fel de pämênt nu pot insè suporta
actiunea sórelui §i a desghetului, cea-ce face eh se produc in
tot-d'auna gäuri. Un metru cub de un asemenea päment us-
cat in destul atärnä de la 1650 la 1750 kgr. : cand este insä
inbibat de apà atarnä, de multe-orl, 1)6116 la odatd §i jum6-
tate mai mult. Estractiunea se face cu dificultate formându-se
in bulgäri greu de sfärämat mai cu sémä pe uscäciune mare.
Cu acest fel de pämé-nt se pot face taluse färd altä cäptu§élä
cu o repe4iciune de la 450-500.

www.dacoromanica.ro
 42

3-a Rimêntul petros i nisipos se intrebuintézfi ca unpluturd

la epolementul bateriei ; §i, in acest caz, talusele trebuie tot-
d'auna diptu§ite. In genere, cu asemea pdmént, pantele ta-
luselor cautd sä fie cát de dulci, cdci alt-fel nu se pot sus-
tine. Un metru cub atarnd de la 1400 la 1450 kgr.
4-a Pcinantul, marcos séu turbos este cel mai réu pentru
constructii de baterii. de Ore-ce, umed, este fórte poros, §i,
uscat, devine pulbere.
Acéstd divisiune in patru clase este dupé natura séu feint
pdméntului. Cu tote acestea se mai gdsesc o multime de va-
riante. Ast-fel, in raport cu facilitátea lucrului, se mai inparte
in : pdméntul slab, care se póte lucra exclusiv cu lopata;
20 pdméntul de mijloc, care cere pentru lucru trei lopeti la
douè tärndcópe, §i 30 pdméntul tare care cere douè lopeti la
trei tärndcópe.
Pdménturile se mai inpart, dupé resistenta ce opun pd-
trunderei, in: 10 pärnént natural ; 20 lucre de timp mult §i
bine a§eqat ; 30 lucrat de curénd §i bine bdtut, §i in fine
40 scormonit de curênd §i ne bdtut.
Dupé natura pdméntului, un om pele sdpa intr'o ord. 0m.c.,27
de pdmént tare; 01.',40 de pdmént de mijloc, §i 0m.e.,54 de
pdmént slab; §i-'l póte arunca in acela§i interval la 2'1.50 ori-
zontal §i la 1m.,50 vertical. Ceea ce revine cfi aruncätura ori-
zontald este aprópe indoità de cal cea verticald.
Pentru lucru, fie-care om are trebuintä de .un spatiu pd-
trat de 1m.,80, care se póte adänci in trei ore, la 0m.,30 in pd.-
ménturi tari, 0m.,60 de mijloc i Om.,90 in cele slabe.
Transportarea pdméntului se face pentru distante mici prin
aruncarea cu lopeti, la distante ce-va mai mari prin 6meni
intermedian, §i la distante mari cu róbe séu chiar cu cdru-
cióre.
Asverlirea piiméntului cu lopata se póte face prin mijlocul
6menilor intermedian i péné la distanta de 11m. orizontal §i
4m.,80 indltime; la distante mai mari, se intrebuintézä róba.
O róbh póte contine 0m.e.,30 de pdmént. Se hotdräsc 6meni
pentru transportul cu róbele §i alii cari sé le unple, numérul

www.dacoromanica.ro
 43

acestor din urma. variand in raport invers cu lungimea spa-

tiului percurs de róbe.
Captu&ile. Unele parti ale bateriei nu pot fi limitate prin
talusul natural al phmêntului ; de aceia, trebuind a li-se da o
pantä cat de repede, se recurge la mijlcíce artificiale. Chptu-
§irile pot fi de pämênt, de lemn i de fascinage, existand
pentru fie-care din ele diferite moduri de intrebuintare.
In constructia unei baterii se va utilisa acel fel de cäptu-
§ire care va fi mai la indemank tiindu-se sémä de destina-
tia bateriei, de timpul §i de resistenta ce trebuie se' opuie.
Captit§éla Cu peiment. Päméntul la cAptu§iri se póte intre-
buinta in 4 moduri : 1° cu brazde in forma. de placagiu ;
20 cu brasde in forma zidäriei (en boutisses et paneresses); 30 Cu
saci cu päinkit; §i 40 cu pilmént Mint.
1° Cciptuela cu brasde n forma de placagiu se intrebuintéza.
numai pentru taluse nu prea inalte §i avend pante dulci ;
brazdele se a§646 cu iarba in afark consolidandu-se prin teru§i
mici infipti intr'insele. (Fig. 44, Pl. VII).
Tderea brazdelor trebuie tácutà cu ingrijire §i de 6meni
deprin§i. Operatia sCéterei brasdelor se urrnéld ast-fel, (fig. 45,
Pl. VII): se insemnézk mai antaiu, pe pa.mênt prin §entulete
perpendiculare unele pe altele, dimensiile brazdelor in lungime
§i lätime, apoi cu o lopatti de fer drépth, se scéte pe rand
fie-care brazdä. Pentru a nu se strica brazdele de aldturi, se
pune o scandurk dupe' care se dirigka. lopata. Dimensiile
acestor brazde au 0m-,30-0m.,40 pe lature ; pot fi patrate séu
dreptunghiulare §i au o grosime de 0'1.42-0'1.45. Un atelier
de 4 címeni póte sccite de la 1400 la 1500 brazde pe qi. Ca
precautiuni preliminarie, trebuie sa. se taie mai antaiu iarba
mic, chutand localitäti unde ea este subtire §i désä.
2° Captit§éla cu brctzde in forma zideiriei (boutisses et pane-
resses) se intrebuintéza. mai cu sémh la bateriile construite cu
indeletele (fig. 46, Pl. VII). Brazdele, pentru acest fel de
cäptu§e16, se randuiesc in straturi orizontale. Antaiul strat se
a§e4ä inteun mic §entulet de 01Th,06 adancime, spre a avea
un reazim mai mare contra inpingerei de pdméntul epole-

www.dacoromanica.ro
 4'4

mentului. A§ejérea se face cu iarba in jos, punéndu-se sue-

cesiv brazde lungdrete §1 'Nitrate, cele lungilrete Cu laturea
midi pe front ; al doilea strat se dispune in retragere, ast-fel
ca sè se dea panta necesarg lalusului. Se observii la a§eqérea
brazdelor pe straturi, ca rosturile sd dea in plinuri §i sd fie
bine lipite. Stratul de d'asupra cu care se terminá ciiptu§irea,
se compune intreg de brazde pdtrate §i se a.§.6.0 cu jaiba in
sus. Pe illOSLIJA ce se pun stratnrile, se hat u§or cu un maiu
§i se ficsézd prin teru§i mici infipp vertical. Dupd terminarea
cdplu§irei, se taid brazdele cu o loped de fer dréptg. §i bine
ascuOtd, ast-fel ca talusul se' fie neted.
Brazdele au dimensiile iirmatcíre : Cele patrate Om.,32 pe
lature §i o grosirne de 0m.,15 cänd se scot din pdmént ; §i
cänd se randuiesc, se reduc prin nete4ire la 01.,12 ; cele lun-
Or* au O'n.,32 laturea micá, Om.,48 cea mare, grosimea ca
la cele patrate.
Un atelier de trei 6meni 'Ate cd.ptu§io suprafaçiä piitratd de
0m.,60 intr'o ord. In acéstä suprafniä intrdapreope 330 brazde.
30 Ca ptzt§irea cu suci cu panicint se intrebuinVzh, in lipsà
de alte materiale de fascinagiu, pentru talusele unei baterii.
De multe ori se recurge la saci cu pilmént pentru construi-
rea chiar a intregei baterii, pe locuri stg.ncése séu prea apro-
piate de inimic.
Sacii cu pdmént se mai intrebuintézd §i ca mdsci, bonete, etc.
Parcurile de asediu trebue se' aibd in aproN isiondrile lor ase-
menea sad. Ei se confection** din panzä de cänepd cat de
désd; cusiiturele trebuesc Mettle duble la 0'n.,03 de la gull
läsiindu-se in aniändouè pdrtile cusilturei doué gäurele, in
cari se petrece Word cu cari se 160 la gurd. Inteun sac intrii.
aprépe Om.,75-0 '''.,85 pânzà. Sacul contectionat §i gol are
Om.,75 lungime §i 0m.,40 ldtime, iar cel uni lut cu pdmént
are Om.,50 lungime, 0m.,30 lätirne §i Øm.,Ø grosime.
Sacii trebue unpluti cu pdmént mdrunt §i nuinai One' la
douè treimi din capacitatea lor. Un sac ast-fel unplut atärnd
aprépe 35kg-; 60 saci fac o unpluturá de aprépe
Doui érneni pot unplea inteo ord 25 saci §i a'i §i lega;

www.dacoromanica.ro
 45

acela§i numér de 6meni, §i in acela§i timp, pot a§ea la cap-

tu§irea unui talus un numér de 100 saci. Sacii pentru cap-
tu§ire se dispun ast-fel ca rosturile sé' dea in plinuri. Ei se
fixéza de parii ce se bat in epolement, §i cei de d'asupra se
lega intre dén§ii.
Se pote da o inclinatie pénè la 4,11(fig. 47, Pl. VII) talu-
selor captu§ite cu asem enea saci.
Este bine ca, inainte de intrebuintare, sacii sé se supuie
unei actiuni chimice spre a ñu putreqi cu inlesnire.
Captuyla cu pa mént batut constá dintr'un zid de pamént
comprimat, preferindu-se cel vegetal, argilos séu galben, §i
evitandu-se cel smarcos séu nisipos. Päméntul se udd §i se
framénta" ca sá formecble un fel de pasta, consisten la. Acésta
captu§ire se executa ()data cu construirea retran§amentului §i
se face pe straturi de 92m. séu 3m. lungime §i 0m.,50-0m.,60
inanime. Se a§645. apoi §i pdméntul retran§amentului pèn2é la
acea inanime §i se bate cu maiul atat el cat §i cel de la captu-
Paméntul la inceput, presinta putind consistentä pènè ce
se usuck §i de aceea se sustine cu scanduri rezimate pe pari,
cari se ridica dup6 uscare (Fig. 48, Pl. VII). Pentru a da
mai multa consistenta acestor captu§iri, se semana' séméntä
de iarba. §i se uda.
Acest mod de captu§ire, dei lesnicios §i economic, insé din
causa putinei consistente, se intreb.uintéza numai cand nu se
dispune de alte materiale §i numai pentru lucrarile de forti-
ficatie ale infanteriei, unde ináltimea taluselor este mai mica
de cat la baterii.
Captuyla cu lemn. Lemnul pentru captu§ire, d'ara de fasci-
nage, despre cari vom vorbi in urma, pene fi : scanduri,
§i trunchiuri de copaciu.
Captuyla cu scanduri séu grindi. Se a§éqd, mai antaiu, parii
in picicke cu inclinarea talusului ce voim sè dam capturlei,
avénd distanta intre ei de Pm,00 1m.,15. Se dispun apoi sean-
durile séu grinqile rezemandu-se pe pari. Parii se léga ca-
tre partea superi6ra de tOru§ii baluti in epolement (Fig. 49,

www.dacoromanica.ro
 46

Pl. Vil). Cu acest mod de aptu§ire se 'Ate da o pantil cat

de repede,' care Ole merge pi:M6 la 611 §i cliiar "h.
Ceiptuea cu trunchiuri de arbori. Pentru acésta se ingrelpil
trunchiurile ca de 0m,90, consolidându-se cu o grindà legalii
de téru§ii bhtuLi in epolement (Fig. 60, Pl. VII). Cu ast-fel
de captu§iri se pot obline §i taluse verticale 00 la o inill-
Lime de 3m..
Se mai poL intrebuinia pentru ciiptu§ire ori-ce materiale de
lemairie, cum : butóie, co§uri, cutii de arme §i de esineLi,
Lae unplute cu pilmOnt. Pentru acésta Msá se va p5stra
mare reservii, din causá cá asenienea nnateriale se pot aprinde
cu inlesnire.
Este de observat, pe laugh acestea, cä lemnul gros dà spdr-
turi pericul6se pentru ómenii din baterie, §i, prin urmare,
este bine a nu se utilisa de cat in casuri cand ne gäsim la
addpost de focurile directe ale artileriei inimice.
Captu§éla cu péfra se intrebuintézil numai la cetilli cum
la talusele cari nu sunt expuse focului direct al artileriei ini-
mice. A§Nérea petrei se face ca brazdele.

CAPTUS1ALA CU FASC1NAGE

Petal lern,niiiii intrelminkat. .111odal taerei. Legatartle (geinjurile) de

lemn, de simia. Diferite felnri de fascin«ye : Sosis6ne, fascine, ya-
bidne i yratii. Calitakile !or, uncle se intrebninkézn lie-care.Modul
confectiei fascinagelor. Som'sdne, formarea atelierelor, confeckia.Ga-
bi6nele, confeckia Graliile, con fecha.

Pentru confecOd fascinagelor se intrebuintAlä mai cu sémil.

nuele siibiri : cele mai subliri §i mai flexibile, ca ingrädiri

www.dacoromanica.ro
 47

la gabicíne, gratii, etc.; cele mai gil:ose, la fascine §i sosisóne;

aceste din urnfa pot avea o grosime pené la Om.,030 Lem-
nele utilisate mal Cu scimä pentru acésta sunt : alunul, salcia,
mestécilnul, teiul §i a tele lise de pädure négrd sal de §léu,
fiind cele mai flexilille. In fine se alege obicinuit lemnul care
dà ldslare drepte, tlexibile §i garnisile de rämurele pe o por-
tiune a lungimei lor. Intre dénsele, cele mai de preferat sunt
esentele tari ; cele slabe, ca pinul §i bradul, trebue inläturate,
putèmlu-se aprinde lesne din causa putinului rämuret ce au.
Nuelile, pentru ingradiri mai cu sémá, sé se taiä din tufä-
ri§ iar nu din cräci de copaciu, §i täerea sé" se facá de la
piciorul lästarelor. Lemnale destinate ingrädirilor trebuie sé
tie tdiate cel mult de 20 pe §i curätite de foi ; cele täiate
mai de mult, se pun in apä cu 24 ore inainte ca sé recapete
ast-Idl flexibilitatea perdura"; in acest caz insá, trebuie sé se
lucreqe inclatá dupé" scfiterea din apä.
Preparatia leninului de fascine §i de ingradiri se face in
modul urmätor : se a§416 ómeni pe doné rânduri ; cei d'än-
tdi tale lästarele §i le trec celor din randul al douilea, cari
le regulé0 in manuchiuri §i pe categorii, de o parte pentru
fascine §i sosislme §i de alta pentru ingrädiri (gabicíne, gratii
etc). Mänuchelor se [tau un diametru de Om.,22 séu Om.,30 la
patrea greed, legatura lor se face in trei párli prin gänjuri
(harts); lungimea lor este de la 2-4m pentru cele de ingrd-
dit, §i de la 3m.,-4"L, pentru cele-l'alte. Fascinagele se légA
prin lánjuri, cari se fac din !muele cele mai flexibile, precum
gärnitä tditärä, mesteaciln, richitä." .§i vie sèlbatick, acésta din
iirmä" fiind cea mai bunä. Inainte de a le intrebuinta ca lega-
turi, este bine sé se suplid actiunei focului pend le crapá
putin ccíjea, apoi se resucesc cit tlestulä u§iurintä §i devin
fórle tari. Lungimea lor este de 1m.,60-2m., grosimea la capul
cel gros de O",013, nodul (ochiul) se lace la capul cel sub-
tire. Pentru ch gänjurile cautri a se forma din lemne a nume
hotärite, cari se .gäsesc cu anevointil, se pot inlocui prin
legilturi de sirmil de Nr. 13 §i 14, ce se pcite procura cu

www.dacoromanica.ro
 48

inlesnire din comerciu. Inainte de intrebuintare, sirma se

cdlesce spre a i-se da mai multa tlexibilitate. Afard de gdn-
jurile pentru fascinage, mai sunt §i altele destinate e ilesa
fascinagiu cdtre epolement, §i cari se formé0 asemenea din
lemn séu din sirmd. Se recomandd intrebuint,area sirmei mai
cu salid pentru fascinagiu expus a suferi indatd de arsura
produsd prin gazele gurei de roe, precum este la obrajii
a mbrazurei.
CdpLu§irea cu fascinagiu se [ante executa in urmáltirele
moduri : 1) Cdptu§irea cu fascine §i sosigine, 92) Cu gabiéne §i
3) Cu gratii. Dupé talusul ce este a se cdptu§i §i dupe desti-
na/la §i tdria ce se cere pentru baterie, se va intrebuinta
fascinagiul ce corespunde mai bine. Este bine dar a se
areta calad/de acestor feluri de fascinage, de Ore-ce, nu-
mai cunoscdndu-le bine, se va putea lace o intrebuintare ju-
diticísä.
Sosis6nele dau cdptu§irile cele mai solide, dar in acela§i timp
consumd lemn rnmi mult. Se intrebuirdéop, in genere, la cdptu-
§iri de taluse pentru acele baterii ce trebuie se aibd o con-
siste* §i cluratd. mare. Este bine sé li se dea o lungime ast-
fel ca sé corespunp distantei dintre directricele ambrazurelor,
§i care obicinuit este de ßm, de ordinar lungimea susis6nelor
este de Gm.,30; li se dd 0".,30 mai mult. pentru a le servi
drept inbinare intre ele, cum §i cdnd este necesitate a se da
o formá Ore-care uneia din extremit4ile sosisonului séu la
amandoue alar, §i a se face Ore-cari tdeturi, de exemplu
piirtile cari ron-1160' extremitálile interiére ale ambazurelor, in-
télnirea a doe fete sau flancuiii, etc. Se cid obicinuit sosisonului
un diametru cle 0'1%32 , care este cea mai bund dimensie
corespunpncl indllimei obicinuite a epolementului; cu modul
acesta, se pot intrebuinta 7 sosisOne suprapuse pentru cdptu-
§irea talusului interior. Aceste dimensii, atat lungimea cdt §i
grosimea (diarnetru), nu sunt absolute; este preferabil a li se
da dimensiile &Te trebuintfi.
Fascinele sunt §i ele de mai multe feluri §i dimensii. Se

www.dacoromanica.ro
 49

intrebuintélp mai cu séma de geniu in lucrärile de asediu.

Ast-fel sunt
Fascine de coronare, avênd lungime 2, diametru 0'1,22
cu trei legaturi;
Fascine provisorii de coronare, lungime Om,65, diametru
0m.,20 cu dou'é legaturi;-
Fascine pentru captu§iri, lungime 2m., diametru Om.,22 §i 4
sett 5 legaturi ;
Fascine de tavan, lungime 2m.,50, diametru Om.,20 cu patru
legaturi ; §i
Fascine séu manuchiuri pentru sapä, lungime 011130, dia-
metru 01142 cu douè legaturi.
Gabi6nele. Intrebuintarea lor este preferabilä, flind-ca, pen-
tru o aceemi suprafnià de captu§ire, consuma mult mai putin
lemn de cat sosiscinele, si au fined avantajul ca se 'a§646 cu
mai mare uprinta §i reparatiile se lac cu inlesnire. Se in-
trebuintéla mai cu sémä pentru captu§irea obrajilor ambra-
zurelor, cumunicatiei, traverselor, mäscilor, magaziilor, etc.
Ele au obicinuit dimensiile urmat6re : gabiOne mari, 1 m.,80
inanime, Pm,20 grosime, §i acestea servä mai cu skirt pentru
traverse, paradosuri §i parasparturi; gabiOne de mijloc, 1m.,20
0,90 grosime, intrebuintate mai cu séma pentru
retran§amentele infanteriei; §i. gabi6ne mici séu de baterii,
inaltime, 0m.,56 grosime.
Gratiile dan captu§irile cele mai economice, dar in acela§i:
timp cele mai slabe; se intrebuinté0 la captu§irea taluselor,
pentru lucrarile ce au un relief mic, cum §i la obrajii am-
brazurei cand ea este construith din saci cu_pdmént, §i acésta
ca sè impedice arderea sacilor.
Teruii pentru gabi6ne §i gratiise aleg s'é fie .drepti, de
lemn tare §i "neteqi la suprafa06 ca s6 se OM ingrädi §i in-
fige cu inlesnire: pru§ii pentru consolidarea sosis6nelor se
fac latäreti, ca s'e" p6th strabate printre nuelele sosisonului, §i
cei pentru fixarea diferitelor captu§iri, decà nu au carlig, se
crest* la capul ce] gros.
4

www.dacoromanica.ro
 a

chetarea) sosisóneor
sosisóne (chévalets)
FD"'
. {.

Pentru fixarea (pi-

.

Pentru cä1ui de
= Pentru con recite
-a PENTRU CONFECTIA

o
7,. cd co n ham gut iilor la taluse
= ii .e, o,
P
CD Cr
TÉRUI
(12
:.,
..., 0 E 5) Gabienelor de Gabiinelor de Gabiénelor
Pan Téru§i
...
= -0 -a E baterii mijlot marl
Grainier

)
a -,--. . (1)

P.7
CD(

P
il.
Lungimea (coprinOndu- "CD
se §i partea asculitä de c.Cn
1.1.,t0 3m.,00

C
C
I t..,20

C
01.., I 5 séu 01..40). I t..,60 01..,80 2 .1.,,00 I t..,50-11..70 I m.,50-1.1.10 C./.1
CD

-
72,
Diametru la capaul eel
a

Øm.,Ø9

C
Øm.,Ø4 01.,04 01.,04 O.1.,06

C
C
gros 0111.,09 01..,055 0...,01 silt 0 m,,05
CD M.
Numèrul necesar . 9 II 9-10 -- CD
r

. 12 . 9 7
PL,
C"5

CD

, 4;4
p C.
. .
CD

1=t,

("13'

c=c:
CD

www.dacoromanica.ro
 Gabi6ne de Gabióne de Gabieme Fascine
DIMENSIILE SI ALTE DATE Sosisòne mijloc rnari
Grkii de asediu
hateri e -

Lungirne séu inàltime. . , . . 6 in.,30 1 m.,00 1 m.,20 1 m.,80 1 m.,30 -1 m.,50 4m.,00
Diametru exterior séu lärgime . O /11.,32 O iii.,56 O r...90 1 m.,20 2m.,01 0 m.,22
NueleiDiametru la capul cel gros. o nl.,04-0m.,055 O m.,009-0m.,012 O m.,009-0m.,012 0.1.,009-0m ,012 O m.,o3 O m.,04-0Da.,055
Lungimea aproxiniativä . . 4 m.,00 2m.,00 2 m.,00 2m,,00 3 m-,00 -4 m.,00 4.,,,00
N.1 umérul lor. . . , . 30 8 10 12 12 8
LeggturiiDep6rtarea intre ele . . 20 -- 50
Num'érul 6menilor intrebuintati
pentru confectie 4 o
_. 3 4 2 3
Timpul necesar pentru confectie. 3 ore 1orá 2 ore 5 ore 11/2-2 ore 25 minute
Snopi de nuele necesare la con-
fecti e 6 1 2 6 2 2
Greutatea (uscate dupé 15 séu 20 22 kgr.
4ile dupé confectie) 110kgr. 30 kgr 40 kg, 80 kgr 32 kgr.
Raport intre cantitatile de lemne
necesare pentru o aceini suprafa0 _
de aptu§it 1 2/3
_ 2/

www.dacoromanica.ro
 Modul confegiei fascinagelor. Sosis6ne (Fig. 51, Pl. Vil).
Pentru confectie se a§é4á mai antaiu cOlu§ii (Chevalets), insem-
nandu-se pe pdmant doué urme paralele de Om.,75, avénd o
lungime cat a sosisonului. Se bat in primént parii crilu§ilor
oblic §i pe '3 din lungimea lor, incruci§dndu-se in unghiu
drept; se légd cu franghie, unplandu-se unghiul superior ast-
feI in cat chlu§ii se' aibá o forma' semi-circulara. Vérful ace-
stui unglaiu se fie apr6pe la COn.,40 d'asupra solului.
Antaiul rand de a:14 se a§éqd la Om.,65 de la marginea
urmei, cei-l'alti la 1m, nitre dênii, ultimul rand gäsindu-se
tot la Om.,65 de la cea-Paltä estrémitate a urmei. Se asigur6
prin mijlocul unei sfori intinse ca unghiurile superióre ale
crilu§ilor sé fie la aceia§i indltime §i in linie drépth. In timpul
lucrului se va observa ca nu cum-va chlu§ii se' se schimbe
din loc, rectificandu-se indatd ori-ce mi§care.
Gaud. stint mai multe ateliere, ele se dispun paralele §i la
2m. depOrtare.
Dupe' terminarea acestor operatii preliminarii, se procede
la confectia sosisónelor. Se a§é4d, la améndouè extremitatile,
die un om, care taig capetele nuelelor piezi§ (en siflet);
ramurele ce nu se pot mladia se tae, §i se indreptézd cele
strambe prin lovituri cu cutitu de fascine. Alti doui 6meni
pu§i tot la capete, a§éla nuelele pe cAlu§i cu pezi§urile intcírse
cAtre axa sosisonului, ingrijind ca, pe mésurri ce nuelele se
sé le dispue in retragere, pentru-a, prin legare nuelele
superióre es in afarä. Nuelele se inpreunä, Care mijlocul sosi-
sonului; când el nu are grosimea cerutO se mai pun cate-va
nuele pe mijlocul séu. Se pin atatea nuele ast-fel ca sosisonul
strans se' aibh peste tot 1m. de circumferinta, ceca ce se ve-
rified cu o mésurh de sfórA. Se procede, dupé acésta, la a§e-
(prea legaturilor, , pentru care este necesitate de cate un
cabestan de 2m., cu chiotori la amandouè extremitritile, o sfórA.-
mésurà de 1m.,00 lungime, 2 parghii (leviers), o sfórh cu care se
verificá inhltimea uughiurilor superi6re ale calu§ilor, 2 cutite,
un maiu, un herèstréu, s,i franghia pentru legatul cälti§ilor §i
formarea partei supericíre semi-circulará. Se inconj6rd sosiso-

www.dacoromanica.ro
 53

nul cu cabestanu la O,05 aprépe de locu unde este se se

a§e4e legdtura-, incruci§andu-'i chiotorile (buclele) in cari se
introduc parghiile incruci§ate pe d'asupra nuelelor; se apasd,
in acela-§i timp, pe vérful pdrgiilor cari snnt rezimale pe so-
sison, strangtidu-se pená ce circumferinta va avea mai putin
ce-va de Pn.,00. Pe timpul stransorei se rea§é4á nuelele mi§-
cate din loc. Unul din lucrittori pune legritura care se strange
cu ajutorul celui-l'alt lucrdtor. Se dispune mai datiliu citte o
legAturd la 0°1.40 de fie-care extremitate, se lega mijlocti
provisoriu ca sd se mentie nuelele, apoi se pun alternativ
cdte (100 séu trei legdturi de fie-care parte. Téte nodurile
legAturilor se fie in linie drépta. §i cdpdtaiul fie-cdreia trecut
sub legdtura ce o urmé4d.
,

Dupe terminarea legdturei se .taie cu cutitu ramurele e§ite,

potrivindu-se cu maiu spre a se da sosisonului forma cilin-
dricrt, appndu-1 apoi pe ptiment neted ca se nu.se deform*.
Fascine. Constructia lor este identictt cu a sosiscinelor, dire-
rind insé in dimensii. Se pun numai alâia calu§i cap sunt
necesari dupe lungimea fascinei, iar legaturi in ntimér de
patru-cinci, séu i mai multe.
-Gabi6nele (Fig. 52, Pl. .VII). Pentru confectie este necesitate
de un tipar (gabarit). Tiparul este de doué feluri : unul constit
din doue ocercuri concentrice legate intre ele prin liticriti de
lemn depártate de Om.,045-0m.,050, ca se OM infra teru§ii
ce se intrebuintéld la gabi6ne, diametru interior al cercului
cel mare flind de O'n.,50; cel-l'alt se form* dintr'un platou
circular, in centru se practicép o gaurá pe.ntru a se putea
mânui,§i locul teru.lilor este scobit pe marginea platoului.
Confectia gabidinelor se face a§epndu-se ma antdiu tiparul pe
pdmént : se bat in pd.m6nt de OT.,20 cei 7 teru§i intre cercuri
séu scobiturd, diva modelul tiparului ; capetele lor se fie in
acela§i plan orizontal, partea 'convexá thud in afard; cei cu
curbtird dubld se lépädd. Se tidied apoi tiparu la jumetatea
inálimei terti§ilor §i se lega de dén§ii. Se incepe ingrklitu
pArtei superi6re: capetul cel gros al nuelelor se pune tot-
d'auna induntru, inpletéla se face cu doue nuele ast-fel ea 'sé

www.dacoromanica.ro
 54

se incrucirle continuu. Inainte de a se termina cu o nula,

i se alätura. alta cu care se infä§iéra, strangéndu-se ingradéla
din timp in thnp cu un mic maiu de mana. Ajungand cu
ingradéla d'asurra, ea se lega in dreptul a patru teru§i cu
legatura dubla in forma de X §i Cu nodul induntru. Se scot
apoi gabiénele din pämént §i se intorc, se sane tiparul §i se
ingradesce partea inferiéra a gabionului ca mai sus §i in acela§i
sens, ast-fel ca ingrädéla sé' aiha o inältime de 1%00. Se
160. apoi §i aci ingrädèla de teru§ii de cari nu s'a legat la
capul cel-l'alt ; se mai ascut vérfurile, déca este necesitate, §i
se taie crdculetele exteriére séu se vara inatmtru.
Confectia gabiénelor se pede face §i t'ara tipar. Atunci, catre
mijloc, se léga bine teru§ii intre dansii ca se' nu se mi§ce,
dupé ce mai antaiu s'a tras circuniferinta gabionului, s'a
insemnat locul teru§ilor §i s'a batut.
Confectia gabiénelor de mijloc §imari se executa in acela§i
mod; diferenta este cd tiparul este mai mare in diametru, va-
riand, in acela-§i timp, numérul teru§ilor, legaturile §i 6menii
intrebuintati.
Pentru lucrarea gabiénelor este necesitate de un herestréu,
un cutit, un maiu mic de mana §i un tipar.
Gl Mil (Fig. 53, Pl. VII). Gratiile se pot confectiona séu
pe locul chiar unde trebuie captu§ela, §i atunci au forma §i
dimensiile talusului de captu§it ; séu se formé46 din vreme, §i
alunci li-se dá dimensiile ce se vi.ld in tabelul detaliat. Ingra-
déla, in acest caz, este aseme.nea ca a gabionului, servindu-ne
de un tipar in forma de scarä, care consta din doué bucki
de lema paralele §i legate prin bucati mici, formánd treptele
scarei, spatiate ast-fel ca sé péta intra printre ele teru§ii gra-
tiei. Se a§élja scara pe pamént, se bat teru§ii intre trepte, se
ridicä scara la mijlocul teru§ilor §i se fixéza ; ingradéla se
incepe din dreptul scarei §i de la o margine, la cm-Paltá ex-
tremitate se incovòie nuiaua dupé cel din urma teru§, §i,
inainte de a se termina, se léga cu alta §i se continua ast-fel
.ingradirea pénä sus. Se lega ingradéla in dreptul teru§ilor
extremi §i din 2 in 2 teru§i intermediari. Se sc6te apoi gratia

www.dacoromanica.ro
 55

din pqmOnt, se inten.ce, se saite tiparul §i se ingrddesce §i a

doua jumaate; dup6 acésta, se légit ingrklé a in dreptul te-
ru§ilor ce nu au fost legati la cel alt cap.
Este de observat cá trebuie sè e pue telte capdtaiele gróse
ale nuelelor §i nodurile legdturilor pe aceini façid a gratiei,
cu care are- se' se aplice in contra epolementului. Ca §i la
gabióne, ingrhdéla se strange din limp in timp prin lovitura
cu maiul mic.
Pentru. confectia gratinor pe locul chiar de cilptu§it, se
prescrie ca teru§i sè se infigd cu inclinatia ce este a se da
lalusului, inteilenindu-se Cu una séu cloué legaturi clupd inäl-
imea crtpturlei, §i care se ficsép de terilii bdtuti in epole-
ment, una cam la mijlocul teiuiuluii cea-Palth catre partea
superien.ä.

MODUL DE CAPTUSIRE CU DIFERITE FELURI DE FASCINAGE

La cdptu§éla taluselor se intrebuintéld fascinagele cele mai.

proprii, tiindu-se compt de resurse, timpu §i soliditatea ce
este a se da bateriei.
Captqire cu sosis6ne (Fig. 54, Pl. .VI1). Traseul bateriei
fiind executat pe pdmênt, se procede, o data cu ridicarea
epolementului, la cdptu§irea talusului. Pentru acésta, se sapá
d'a lungul piciorului talusului interior §i induntru un §entulet
de o adancime ce-va mai micrt de cat semi-diametru sosiso-
nului. Se a§éld antaiul rand de sosisóne, avènd grijä ca s'ë se
inhuce bine cdptu§elele intro dOnsele. Dup6 ce se ficsézd cu te-
ru§ii, se ridicd pdmêntul epolementului Orlé la indllimea lui
§i se procede la a§egérea randului al douilea cam la- Oni-,11
inapoia celui d'antaiu, spre a putea avea panta de lb admisd
pentru talusul interior. Este bine insä ca, pentru cripturlele
eu sosisóne, sè cl.ispunem de un echer fals, fácut ast-fel ca,

www.dacoromanica.ro
 56

una din catete fiind a§e4étd pe pruilent orizontal, eea-Palth

se dea inclinatia talusului. Randul al douilea se légd bine de
cel d'antaiu prin teru§i ldfdreti,"Mtuti intre legdturele sosis6-
ne or §i din doue in doue legäturi.. Randul al treilea §i cele-
l'alte, se dispun §i se ficséqd de cele imediat sub densele, in-
grijindu-se insé ca inhindrile a doue randuri succesive sé nu
se facä in acela§i loc.
Cand talusul este inalt, cum sunt cele interióre de la bate-
rifle pe solul natural, atunci fie-care al douilea ski al treilea
rand de sosiséne, se ficséqd inapoi de un par bdtut. in epole-
ment la o distantd aprópe de un metru. Parul se bate pe o
directie cam paraleld cu a talusului de cdptu§it, ca ast-fel se
aibd mai mare resistentä §i se nu pad fi scos.
Déca bateria este cu doue fey séu are flancuri la- imbina-
rea feçelor séu a feyi cu flancul, se va avea grijä a se in-
cruci§a sosis6nele de la intersectia acestor taluse, ast-fel ca
randurile lor se se reazime succesiv intre ele. Pentru acésta,
sosisonul, ce servä de reazim, se taie cu herestrdul, dandu-i-
se forma te§itd, ca ast-fel sosisonul corespondent se se reazime
pe intréga lui grosime.
hided ce s'a ajuns la inältimea genuchetórei, se lash* spatiu
pentru deschiptura interiórd a ambrazurei, continuandu-se
captu§irea numai la merleme ; pentru acésta, este bine a avea
sosis6ne de o lungime cat .a merlonului ca se nu fim siliti a
face cdptu§éla din buchti. Extremitdtile sosisónelor se taid cu
heresträu ca ast-fel feyle se fie netede.
Dupe ce s'a ridicat pdmentul pene la indltimea fundului
ambrazurei, §i s'a regulat bine acest fund dandu-i-se panta
cerutä, se procede la captu§irea obrajilor. Se insemné4á cu o
sfórd piciorul obrajilor, se sapd §entuletul §i se a§e411 'antaiul
rand de sosis6ne, care se ficsézd in pdment. Al douilea §i al
treilea se dispun ast-fel, in cat capetele de la deschi4etura
interiórä a ambrazurei se vie verticale unele peste allele; iar
capetele de la deschiptura exteriórd se a§é4d in retragere,
rezernandu-se numai pe 2/3 din sosisonul de desubt, ast-fel ca

www.dacoromanica.ro
 57

sé avein o pantä de 3/1. Cu acest mod se dobande§te supra-

façia stramba a obrajilor ambrazurei.
Pentru captu§irea talusului interior, sunt de ajuns §épte
ränduri de sosiscíne;..din acestea, cu 4 se captursce pêné la
genuchetóre, iar cu cele-I' alte trei restul talusului (merlo-
nul). Déca inältimea epolementului este mai mare, atunci
restul se ,complecté46 prin talusul natural al pämêntului séu
prin saci cu pániênt, brazde etc.
CcIptu§irea cu sosis6ne qi gabiéne (mixta) (Fig. 55, Pl. VII).
A semenea captu§ire mixta se forméla in partea infericírá. pOnë
la genuchetcíre cu sosiscíne, iar partea supericíra séu a merló-
nelor cu gabiéne, §i, in acest caz, gabidnele trebuiesc potrivite
pe merl6ne.
GabicMele se a§é46 cu o inclinatie de 10/1 pe jumétatea rän-
dului al patrulea de sosiseme, teru§ii sunt dispu§i cu vêrfu-
rile ascutite in jos : doui cei cari vin peste sosi-
sonul de d'asupra, se retéla, iar cei-l'alti cinci se infig in
parné'ntul epolementului. Ficsarea se face pentru doué gabi6ne
consecutive.
Inpreunarea fe9elor intre dênsele séu a fe9elor cu flancurile
se efectué4á printr'un gabion comun, caruia se da atunci in-
clinatia care sè fie tocmai interesectia taluselor acestor douè
feqe (linia de cea mai mare pantä.).
In ceea ce privesce captu§irea obrajilor ambrazurei pentru
tragere dréptä, se insemné0 pici6rele obrajilor cu o sf6r5, pe
marginea careia are sé se a§ele gabicínele, incepèndu-se des-
pre deschiTétura intericírä catre cea extericírá.. Antaiul gabion
se dispune perpendicular pe unja de foc §i lipit de gabio-
nul din margine al merlonului (talusului interior), celor-l'alte
se da o inclinatie treptatä, ast-fel ca cel din urind sá. aila o
palita de 3,13.. Ca sé se reu§esca mai bine in practica, tele cele-
.

l'alte gabicíne se pun provisoriu, celui din urma i-se potrivesce

bine panta de 3/ ; se légá o sfórä de aceste douè gabicíne

extreme, cel d'antaiu §i cel din urma, §i se potrivesc cele in-

termediare, ca sé atingä sf6ra cu partea supericíra. Numèrul
gabi6nelor dupé fa9ia unei ambrazure depinde de grosimea

www.dacoromanica.ro
 58

epolementului. Partea ce rèmâne de la aqua exteriéril 0116

ande fundul ambrazurei intalnesce talusul exterior, se v.:fie
crtptu§i cu gabi6ne täiate, crtror se da. forma acestui talus ;
este mai bine insé se' se intrebuinteze päm'ent bine batut séu
brazde.
Gaud ambrazura este in contra-pantä, atunci obrajii nu se
cAptu§esc de cat cu doué séu trei gabiéne, dandu-se restului
obrajilor talusul natural .al pämèntului.
Modul de cäptu§ire mixtá este förte rationalä, caci se oh-
tine o mare soliditate prin a§elérea sosisénelor in partea de
jos uncle trebue sé se opuiä resistentä mai mare inpingerei
päméntului, cum §i facilitate de reparatii prin a§Nérea ga-
biénelor in partea superi6ra, flind-ch" se pot inlocui cu in-
lesnire.
Captu§ir ea cu gabi4ne §i cu sosis6ne intermediare (Fig. 56,
Pl. VII). Se a§élh, mai antaiu, un rand de gabieme, dupe' ce
s'a potrivit pilmêntul induntrul piciorului talusului interior ca
de Om-,65 §i. i s'a dat o pantä de u)/i. GabiOnele se strang
bine unele contra altora; déch este necesitate, se pun nitre
&mete mänunchiuri de nuelu§e. Ele se unplu apoi cu pd-
mént §i se ficséqä cate douè de parii bätuti in epolement, Thud
bine a§edate pe aceia§i linie. P6méntul_ ridicat One' la inäl-
timea lor, se dispune peste randul gabiénelor cele douè so-
siscine puse aläturi, cari se ficséqä en téru§i, inältandu-se §i
pämêntul epolementului pénè in dreptul lor.
Dupé inältimea genuchetérei, sosiscinele se continud séu se
intrerup in dreptul descbieturei intericírä a ambrazurei: res-
tul cdptu§elei privesce merlcinele, care se face dupé cum s'a
descris mai sus. Se va ingriji ca al douilea rand de gabiline
sé se a§eqe inapoia §i la jumétatea celor din randul de jos,
ca ast-fel se' avem inclinatia de 7/2 a talusului interior.
In lipsd de sosiseme, se péte executa cäptu§irea numai cu
gabiéne dispuse unele peste altele. Acest mod de captu§ire se
intrebuinté0 mai cu sémä la bateriile pentru tragerea in
bombe cari nu au ambrazure (Fig. 57, Pl. VII).
Cdptu§it ea cu gratii (Fig. 58, Pl. VII). Acéstä cäptu§ire se

www.dacoromanica.ro
 59

efectuélä séu Cu gratii confectionate .dinainte, séu Cu ingrä-

&la executath chiar pe locul de cäptu§it.
Pentru cel d'ântaiu sistem de cAptu§ire, pentru talusul in-
terior, se cer doué rdnduri de gratii. Se a§édA antdiul rand
cu inclinatia talusului, §i al douilea rdnd ast-fel ca impren-
narea a doué gratii sé corespungä mijlocului gratiei din randul
de jos. Pentru intärirea cAptu§elei, se bat pari in dreptul
.inpreunärei gratiilor §i in afara tor. Parii corespondenti in-
preunärei gratiilor de jos au inältimea ast-fel ea sal intrécä
putin aceste gratii; iar cei eorespunlétori inpreunärei gra-
tiilor de sus, sunt cat inältimea epolementului. Parii se tics*
in epolementul bateriei. Gratiile se mai pot intrebuinta la
obrajii ambrazurelor séu la ori-ce alte cäptu§iri uprele, cum
§i la constructiile subterane ca pereti in locul sedndurilor.
In ceca ce privesce ingrädirea ce se executä chiar pe loc,
se bat téru§i la Om.,30 depärtare §i Cu inclinatia talusului de
cäptu§it, dupe' care se incepe ingrädelá. Ajungdnd gardul pénè
sus, se taie téru§ii in dreptul sèu, legdndu-se din doui in
doui pari, §i fixati cam de la 2/3 a inältimei gardului. Aceste
feluri de ingrädeli min.' a fi intrebuintate numai pentru cäp-
tu§irile de taluse ce nu intrec o inältime de 1m.,80 ddndu-se
chiar atunci talusului o palatal ceva mai dulce.

LEMNE DE CONSTRUCTIE

La baterii, avem tot-d'auna necesitate de lemne de con-

structie : pentru plat-forme, lucrärile addpostite séu blindate
§i subterane, §i, in fine, rare-ori, cdnd nu dispunem de fa-
scinage, pentru aptu§irile de taluse.
Ele se inpart in lemne tari §i in lemne slabe.
Intre cele tari se pot numéra
1° Stejand, cel mai tare §i mai solid din lemnele Europei;

www.dacoromanica.ro
 60

se gäsesce la noi in 4. specii §i anume : a) stejarul propriu

jis cu fibrele cele mai regulate §i lesne de lucrat, se intre-
buinté4á in lucrärile mai fine ; b) tufanul usitat in genere in
§arpentarie ; c) gärnita §i. d) cerul, améndouè greu de lucrat,
intrebuintate mai ales ca lernne brute.
Ca arbore, stejarul cresce f6rte incet i la 100 ani abia
ajunge un diametru de 0m.,35 ; cea mai mare vig6re o are
de la 200-300 ani.
20 Ulmul, lemn fiirte libros, tare, suplu, cu o aparentä gro-
soland, greu de lucrat, supus la mancarea carilor ; se nitre-
buintép mai cu sémá, pentru cede de unelte, téru§i, maie, §i
pentru cdpätâne de róte. Träesce One la 100 ani, dar este
in Ida vig6rea de la 60-70 ani.
3° Fagul, lemn cu fibrele f6rte stranse, intärindu-se la ac-
tiunea unei cälduri viue. Se intrebuintép pentru §arpantä de
un al douilea ordin. Arborele capét5, cea mai- mare desvoltare
la 100 ani, avênd atunci pén'e" la 5m- circonferintä.
4° Frasinul, lemn tare §i greu, gros ea §i fagul, dar de
lungime mai mare, putin propriu ca cherestea; crescend inalt, se
intrebuinté0 mai ales cand este nevoe de leinne lungi, se md-
nancá lesne de cari.
50 Carpenul, lemn alb, suplu, des §i fin, cand se usucä se
strange mult i devine férte tare. Se lucré46 mai cu sémá la
strung. Se intrebuintép pentru parghii, etc.
6° Cornut, lemn f6rte tare, se gäsesce in 'Ilia, cantitate §i
se intrebuintélä mai cu séniä, drept cuie de lemn.
70 Salednad, lemn ce resistá umeq.elei, se pile usita in §ar-
pantä, dar nu se gäsesce in lungimi mari.
Intre lemnele slabe se pot numèra
10 Pinul, specie u§6r5. §i elasticä. Se tea la 100 séu 200 ani.
20 Bradul, specie mcile, u§or §i f6rte elastic ; se intrebuin-
INA la constructii, mai cu seal orizontal.
30 Moliftul, specie móle, insé férte durabil; are aprepe
aceia§i utilisare ca bradul.
40 Plopul, resistä bine in apá §i ingropat in pämént ; pu-

www.dacoromanica.ro
 61

iredesce insé lesne expus la aer. Este in yip:ire .intre 50 §i

70 ani.
50 Mestéceínul, lemn cu fibrele fine, drepte §i stränse, de o
o tdrie mediocrà, se lucré45. lesne §i se intrebuinV(Jä mai cu
sémä ca präjini §i lati. Este in vigifire cam la 40 ani.
60 Aninul, de o tärie mijlocirt, nu prea este bun in §arpantil,
resistä bine in aprt; este in vig6re la 50 ani.
70 Arfarul, cel mai bun din lemnele slabe, se usité0 mai
Cu sémà pentru sciinduri §i la strungärie ; se gäsesce in pu-
Lind cantitate; este in vignre la 50 ani.
Lemnele pentru construptia bateriilor se intrebuinKä obici-
pull lucrate, la nevoie insä §i in starea brut&
Lemnul lucrat se clasNä asemenea in lernn muchiat §i in
lemn Man", cele d'antdi sunt grinçiile, tàlpile, stalpii, etc.;
cele d'al douilea, scândurile.
Dupé intrebuintare, lemnele se deosebesc talpi, acelea pe
cari se reazimá constructia; stìlpi, a§e(jéLi vertical §i cari su-
portä greutalea sa ; babe sén cosorGbe ce acoperd stalpii pe
cari §i repausélä.: grinoi transversale, puse pe babe séu coso-
r6be §i pe cari repauséljä greutatea tavanului ; proptelele seal-
pilor, a§eléte obicinuit intr'un plan vertical pentru consoli-
darea stälpilor, §i cari, dupe' trebuintä, se pot dispune §i in
alt sens, pentru a le da o soliditate mai mare.
I'derea leninelor. Este bine ca täerea lemnelor sé se facà
ciind arborii au mai .putinä sevd; timpul cel mai han este
dupé cäderea frunqelor §i inainte de (lam mugurului. Ale-
gerea §i insemnarea lor in pildure se Lac_ insè când stint in
piing verd4ä, spre a se deosebi mai bine arborii sänäto§i.
La un arbore se deosebesc : mäduva séu inima, lemnul
propriu jis §i cn.jea.
In construckiile seribse, lemnele trebtie sé fi fost täiate en
doui séu trei ani inaintea intrebuinVärei lor ; in acest cas, ele
sunt tot-d'auna muchiate; lemnele brute se intrebuin/élä nu-
mai pentru constructii provisorii.
Pentru construcliile cari au duratá lungä, lemnele trebue
cäutate cu mare grijd, neadmilandu-se cele cu noduri, nea-

www.dacoromanica.ro
 62

(jerente, gaunóse, Cu fibrele repartite neegal, mancate de

cari, etc.
Despre inbindri. Se numesce rost urma ce lasä se' se veda
inpreunarea a doné parti din doné bucati de lemn, cari in-
talnindu-se se aplica esact una Aire alta.
Se nun-iesce cap extremitatea unei bucäti de lemn cioplit,
ast-fel in cal alipindu-se catre o alta, s'é formede un rost.
Partea din a doua bucatä de leinn ocupath de cap, se nu-
mesce locul capului,
Cand se forméda o inbinatura de lemne muchiate, se nu-
mese fev de perete, cele paralele cu planul axelor lor, §i feo
,normale séu de grosime cele-l'alte doné.
Décá inpreunarea a doné bucati de lema se face prin sim-
pla alipire a capului catre locul ski, se dice ca este netedd ;
inpreunarea a doné lemne facuta prin scobitura §.1 cep, in cat
rostul sè devie invariabil, constitue o inbinare.
Intalnirea a doné lemne se pite ivi in trei moduri : 1) for-
mand intre ele un unghiu ; 2) formand o linie drépta. prin
inádire,§i 3) alipindu-se una catre alta in sens longitudinal.
1° Casul antaiu coprinde mai multe feliiri de inbindri ; vom
vorbi de cate-va mai inportante §i cari servä la constructia
bl in d agiurilor.
Inbinal ea cu catel i scobiturd. In fig. 59, Pl. VIII se vede
representata inbinarea cea mai simplä cu cel i scobiturd a
doué gi-indi ce se intalnesc in unghiu drept : A este lemnul
cu catel §i B cel cu scobitura, a este catelul i b scobitura.
Critelul ast-fel forméda o e§iturä la capul lemnului A in
directia ardor séle, scoténdu-se din ambele fee de perete
cate un paralelipiped. Fecele catelului paralele cu fevle de
perete, se numesc obrciji ; cele cari vin perpendicular pe obraji,
se numesc umeri. Partea extrema din afarä a catelului se
numesce verf, iar cea despre lemnul din care face parte ra-
&Mina .
Scobitura este sapata pe facia normalá a lemnului B §i are
intocmai dimensiile catelului. Peretii s'él se numesc asemenea
obra:fi. Scobitura se ia tot-d'a-una egala cu 1/3 parte din gro-

www.dacoromanica.ro
 63

simea lemnului mésuratä pe fecele normale. Lungimea

lului trebue se fie mai mica de cat addncimea scobiturei, ca
se' nu se sdrobésca la o cadere a obrajilor acesteia.
Dupe' ce o inbinatura a fost lucrata, bucalile de lemn, in-
nainte de a se a§ela in locul ce trebuie sé ocupe, se inchee
intre ele. La incheerea lemnelor se intrebuinléla cuie de lemn
cilindrice de un diametru egal cu o treime cel mull, din gro-
simea caLelului. Gaura in care are sé se bath se face la 1/3
parte din lungimea catelului mèsurata de la radacind.
Inbinarea (Mai etc cafe' i scobitura (Fig. 60, Pl. VIII). Aci
catelul este taiat ca §.1 in fig. 59, cu deosebire cá partea sa
antericíra este trunchiata printr'un plan perpendicular pe pla-
nul axelor §.1 fecei lemnului B, §.1 acésta pentru ca sé se
inlesnésch säparea scobiturei §i incheerea, asigurandu-se in
acela§i timp soliditatea ce trebuie pästratä bucatei B.
Inbinarea oblica cu catel §i scobitura §i inchertéla (Fig. 61,
Pl. V1I1). Pentru a se intari mai mult radacina cäelului i
a putea ast-fel suporta sarcine 'mai mari, se incherté46 bite
inbinarile oblice. Prin inchertéla se intelege o tdiaturrt facuta
in facia lemnului B, care priimesce inbinarea, urmand direc-
tiunea cätelului i intinpndu-se asupra a 'Is din fecele de perete.
lnbina) ea cu catel i scobitura a lemnelor brute (Fig. 62 §i 63,
Pl. VIII). Se face intocmai ca pentru lemnele muchiate, in-
chipuindu-ne ea lemnele mai tarliu vor fi cioplite séu heres-
truite pe muche. Fig. 62 represintä inbinarea in unghiu drept
§i Fig. 63, inbinarea oblicä.
Inbinai ea cu calei petreculi simplu séu dublu (Fig. 64, Pl. VIII).
Este ca §i inbinarea cu catel §.1 scobitura, cu deosebire
catelul sträbate scobitura e§ind afard cu jumétate din lungimea
coprinsä in scobiturä, §i cá partea e§itä este patrunsa de un
cuiu, care nu trebue sé fie mai gros de cat jumétatea e§iturei
catelului.
Inbinarea cu aka' de rondunica. In loc sé intre d'a dreptu
in scobiturd prin facia normalä a lemnului ce priimesce in-
binarea, &Vint se véra pe alaturi intr'o incheitélá facuta in

www.dacoromanica.ro
 64

ifaçia de perete a aceluini lemn ; cea mai simplä inbinare. in

c6dá de rondunic6 se vede in fig. 65, Pl. VIII.
Inbinare in c6del de rondunicei cu elida (Fig. 66, VIII). Ea se
asémänä cu inbinarea cu cgel §i scobiturä ; aci cheile trebuie
sé ailiä grosimea egalä cu qitura co4ului cédei.
Inbinare de unghiuri. Inbinare prin simplä inchertélá in
semi-grosime, este represintatá in fig. 67, Pl. FIJI.
Inbinaie de unghiu cu catel §i inchertél4 piezip (Fig. 68,
Pl. VIII).
lnbinare in unghiu drept in add de rondunicd simpla
(Fig. 69, Pl. VIII).

2° Inddirile se inpart:
imdiri or izont ale. A inädi doné bucsáti de lemn, este a le
lipi in directiunea lungimei lor prin nisce inchertele numite
Lemnele trebuie sé fie de o formä ast-fel ca, puindu-
se cap in cap, sé' se liará cá unul din ele este continuarea
celui-l'alt; cele mai principale inadiri orizontale sunt urrnd-
birele :
Inaditurá in semi-grosime cu capul retezat (Fig. 70, Pl. VIII);
Inaditurá numitá cu cle§te (Fig. 71, Pl. VIII);
Inriditurä in semi-grosime in Oda de rondunicrt (Fig. 72,
Pl. VIII);
Indditurä in semi-grosime cu capul pezi§at (Fig. 73, Pl. VIII);
Inàditurd cu fulger simplu (Fig. 74, Pl. VIII) ; §i
litäditurä cu fulger simplu §i cu cheiä. (Fig. 75, Pl. VIII).
Inlidiri verticale, di/Are cari vom cita:
Inruliturà cu semi-cle§te (Fig. 76, Pl. VIII).
Inruliturh cu càel i dele incruci§at (Fip. 77, Pl. VIII);
Inilditurà cu cAtel §i scobiturd patrata (Fig 78, Pl. VIII);
Inaditurä cu cáei dubli (Fig. 79, Pl. VIII);
Inäditurd pe felie in setni-grosime pe cate 4 feçele (Fig. 80,
Pl. VIII).
3. Inbindri longitudinale. de ion. ne gr6se. Acest fel de inbi-
näri se usitéij6. cand avem nevoie de lernne de dimensii mari
in lärgme séu grosime §i se .p6te intrebuinLa prin simpla supra-

www.dacoromanica.ro
 65

punere séu prin adaptarea rosturilor. In fig. 81, 82, 83 §i 84,

Pl. VIII, se pot vedea diferitele feluri de asemenea inbinari
§i cari se deosebesc in netede, in c6dd de rondunicd, cu uluc
cu langhetd. In loc de inbinare se 'Ate face legatura de fer,
sc6be séu bulcine, dupé cum se vede in fig. 85, Pl. VIII.

PARTEA III

LUCRAREA INPREUNATA

Recanófterile posifillor. Directoral lucrarei, indatoririle séle. Apli-

carea traseului i profilarei pe façia peimêntului, Interufarea.
Traseul. Profilarea. Lucreitorii. Diferite categorii.Depositul.
Regule generale pentra constructia baterillor.

Tinta, locul a§eqèrei §i armamentul unei baterii se deter-

mina prin planul general de atac. Inainte insè de a se incepe
constructia lor, trebuie facute doué operatii preliminärii : 1° re-
cum5§terea terenului pe care are sé se construiasch bateria
§i 2° aplicarea pe facia paméntului a treseului §i a profilarei.
10 Recun6§terea se face giva de oficerul insarcinat cu di-
rectia lucrárilor, pentru a se determina pe teren .positia unde
are sé se construisca bateria §i a se examina situatia lucrá-
rilor inimice de batut. Dupé positia acestor lucrdri, are a se
determina traversele §i intórcerile necesare a se construi, ast-
fel ca bateria sé se glisésch adapostitä de focurile pezir §i
de in§irare. Tiindu-se compt de departarea locului ocupat de
inimic, de calibrele de cari dispune §i de felul tragerei ce,
probabil, va intrebuinta, se va putea hotari relieful ce este a
se da bateriei spre a se avea lungimea -de teren acläpostit
necesard. Se alege directia comunicatiilor cu paralela, ferindu-
le a fi in§irate, cum §i locul cel mai bun §i mai convenabil
5

www.dacoromanica.ro
 66

Pentru magaziile de pulbere. T6te acestea se insemnéqd cu

teru§i pe façia pdméntrilui, formdndu-se un croquiu chiar pe
teren, dup6 care se lucréld proiectul bateriei; intr'énsul se
detaliNd : numèrul §i felul gurilor de roe, datele necesare
asupra traseului §i profilului, cdptu§irile de intrebuintat la
diferitele taluse, magaziile de pulbere, addposturile blindate,
comunicatiile cu paralela, locul unde se gdsesce depositul ba-
teriei, numè'rul §i felul hicrätorilor §i timpul cat se p6te dis-
pune de clén§ii; materialele §i uneltele, §i in fine timpul ce
se acordit pentru constructia acelei baterii. Acest proiect se
complectéqd in tirnpul lucrului, ast-fel ca la terrninarea bate-
riei se' fie sévér§it, cdci are a senil de basá jiaruiui lucrdrilor.
20 Aplicarea traseului §i a profildrei pe façia ptiMéntului
constd din : a) Interu§area (piquetage), b) traseul propriu (jis
§i c) profilarea.
a) Inyruprea are de scop a determina punctele principale
ale bateriei prin jakine §i tgru§i infipti tare in pdrnAnt, cum
§i cele secundare prin tél'Ini mai mici. Obicinuit se interu-
§do punctele §i liniele urmät6re descrise in fig. 86, Pl. IX.
Directia generalá a liniei de tragere a bateriei AB;
Linia de foc a bateriei séu crésta interiérd cd ;
Piciorul talusului interior séu piciorul crestei interisire CD;
Unghiurile de unièr C §i D;
Extremitgile flancurilor séu inbircerilor a §i b;
Crestele exteri6re ale frontutui bateriei hi, ale flancurilor
séu inteircerilor gh i ile ;
Directricele ambrazurelor EF, GH, 1K§i LM ;
Bar betel e ; §i
Crestele traverselor.
késurarea se face : cu lantul, panglica, mésuri de lemn in-
pdrtite in metri séu chiar Cu pasul.
Unghiurile se construesc, formandu-se Cu franghii triun-
ghiuri-dreptunghiuri, equilaterale §i isoscele, dup6 trebuintd.
Cu o frdnghie inpártitd. in 12 uniVati se pote forma unghiul
drept, luanclu-se pentru ipotenusa cinci, iar pentru catete trei
§i patru.

www.dacoromanica.ro
 6/

b) Traseul propriu 4is are drept scop a face sè se vé46 pe

faça pdméntului proiectiile limitelor rambleului §' debleului
bateriei, siiptIndu-se cu tranácopu nisce §equlete mici d'a
lungul unor sfori ce 160 iu.ii aceleimi
Obicinuit se trag §entulete pentru liniile urmktóre
Piciorul talusului interior a feçelor §i flancurilor bate-
ni aCDb ;
Piciorul talusului exterior VXYZ ;
Piciorul taluselor laterale ale flancurilor aV §i bZ ;
Bernia;§i
Marginea escarpei §i contra-escarpei §éntului lvino §i pqrs.
Se mai insemnép §i limita celei d'fintdi trepte de unde se
incepe säpatul §éntului, cum §i, pentru bateriile scufundate,
marginea talusului terenului adäpostit.
e) Profilarea. Prin profilare se intelege punerea in relief a*
conturului bateriei prin mijlocul profilelor formate din paijini
§i late. Pentru a represinta liniele verticale ale profilului, se
intrebuint* prkjini drepte, i late pentru taluse.
Pentru profilarea bateriilor se va observa ca priijinile se'
flá infipte bine vertical, iar suprafeçele exteriòre ale retran-
§amentului se se determine prin late. Operatia profiliirei se
incepe, bkVindu-se mai äntdiu prkjinele crestelor intericire §i
exteri6re, apoi plongeaua §i talusul exterior ; iar, in intru,
talusul interior, barbetele cu rampele lor, fundurile ambra-
zurelor, obrajii, etc.
Fie-care linie dréptá a unui retran§ament se determink
prin doue profile ridicate perpendicular pe traseu, cari sunt
profile drepte; când linia este mai lungh de 10m se inai
a§éjá alte profile intermediare, ast-Idl ca se nu fie depdrtate
intre ele mai mutt de 8m.-10m.. Gand bateria este frântà sett
are flancuri, se dispun profile in unghiurile intrate séu e§ite,
chiar pe bisectrice; ele, in asemenea caz, sunt intersectia pre-
lungirei profilelor dupe doue feçe.
In fig. 87, Pl. IX, se vede un profit drept (normal). .Pentru
constructia unui asernenea' protil, se intrebuinté0 trei 6meni
deprin§i ; iar cu supravegherea profilelor dupe o linie, se in-,

www.dacoromanica.ro
 68

sarcinéla un §ef de atelier grad inferior. Tóte profilele unei

baterii se aflä sub directia unui oficer.
Pentru o baterie simpla se fac done' profile drepte pe façia
NO, câte unu pe flancuri PQ §i RS, §i cate unu pe bisec-
trice §i pe ori-ce alte intersectii, cum barbete, etc.
Pe terenuri accidentate, crestele se determint printeun plan
auxiliar orizontal ce se obtine prin mijlocul unui nivel alipit
pe late.
&and executia este urgenta, nu se mai fac asemenea pro-
file, insemnandu-se atunci numai marginele §éntului i limi-
tele rambleului.
Lucratorii. Numèrul lucratorilor necesari la constructia unei
baterii depinde de felul .s6u, de dimensii, de timpul dat §i de
natura materialelor. Mara de acestea, numérul lucrätorilor
este limitat printr'un maximum, peste care nu se póte trece,
caci atunci s'ar inpedica intre dén§ii i ar intarqia lucrarea.
Lucratorii intrebuiiatati in constructia bateriilor, dupe' na-
tura lucrului ce sunt chemati a executa, se inpart : a) sapti-
tori; b) transportatori séu purtatori de materiale ; c) lucratori
pentru captu§iri ; i d) pentru lucrdri speciale. Cei din pri-
mele (long categorii stint 6meni de infanterie séu ori-ce alti
muncitori de parnênt; cei din urmä, din trupele speciale.
a) Saptitorii la §énturi séu terenuri adapostite, se a§éqa pe
ateliere depártate de 1 m.,50 ; nularul atelierelor se determina
inpartind lungimea §éntului séu a terenului ada.postit de sd-
pat prin m.,50.
In cat privesce determinarea fortei unui atelier, cauth s6 se
tiná compt ca. un lucrator, pentru a'§i .avea mi§cdrile libere,
are nevoe de 1m-,80 de suprafaçia.; aa cd, decal vom inparti
largimea §éntului séu a terenului adapostit prin 1 m.,80, gdsim
num6rul 6menilor necesari pentru a säpa inteun atelier.
aperienta aréta, in general, ca, pentru bateriile pe solul
natural, 12 6meni de infanterie sunt de aiuns pentru fie-care
gura de foc : din ei, douè treimi 'se intrebuintéga la säpatul §én-
tului, iar cei-l'alti pentru regularea pe epolement a pamentu-
lui aruncat din §ént. ()mend se meld in modul urmator : cei

www.dacoromanica.ro
 69

hotäriti pentru säpatul §éntului cu tarnac6pe se form* pe

doui.4 randuri dispu§i pe lungul séu, in drépta §i stânga
inijlocului, §i la o departare voriand dupé lärgimea §éntului,
§is un al treilea rand cu casmale intre cei cu tarnacope ; iar
cei intrebuintati pentru epolement, se pun pe done randuri,
reguland pämentul pe straturi §i ducéndu-se acolo unde este
mai multä trebuintä.
Lucrul unei dile de mijloc se p6te socoti de 12 ore, in
timpul ernei insé de 8 séu 9 ore. Este bine sè se schimbe
6menii, &eft se póte, §i atunci ei lucrédä cu randu, cate trei
séu §ése ore. Schimbarea se face in ordinea hotaratä. Este
.de recomandat ca cimenii de schimb sé vie cu uneltele lor,
ca sè nu se produca neintelegeri, asigurandu-se ast-fel un mai
bun control.
Uneltele intrebuintate. sunt : casmaua (lopata de fer) §i tar-
nacopul. Proportia lor variéda dupe' natura terenului : se so-
cotesce o treime tarnacópe pentru un teren bun, si chiar
jumétate pentru un teren tare. Pentru fie-care atelier se mai
dau done' maie, ca,nd timpul permite a se bate paméntul ; §i
ate un topor, dud terenul are raclacini de arbori. Se soco-
tesce in plus o reserva de din uneltele intrebuintate.
Fie-care atelier are un §ef grad inferior care sè suprave-
ghede lucrarea.
Pentru o baterie scufundata, afarä de címenii necesari la
säparea §éntului, socotiti cate unti pentru o lungime de Om-,80,
se mai clan 12 6meni pentru saparea terenului adapostit.
Ace§tia se dispun pe douè randuri perpendiculare pe crésta
si fa0ä in fniä; ei incep lucrul de la limita hotarith §i merg
unii catre altii, revenind iara§i la punctul de plecare pénè
ajung la adancimea ceruta. Sapatura, de fie-care data, trebue
sè aiba o adancime de la 0"'.,40-0m.,50, dupe' felul pämén-
tului. Paméntul sapat se arunca in epolernent si in traverse
daca sunt, unde se reguléda de címenii destinati pentru acésta.
b) Transportatorii séu purtatorii de materiale au sarcina de
a transporta de la deposit materialele necesare pentru cap-
tu§iri §i lemnäria pentru plat-forme, magazii, etc. Numérul

www.dacoromanica.ro
 70

lor varié0 dupe depertarea depositului. Experienta a probat

cá este necesitate de 6 One' la 10 címeni pentru transport de
fie-care gurd de foc din baterie, §i de un acela§i numer pen-
tru o magazie de pulbere. i aci, pentru 15 séu 20 címeni,
se clä un §ef grad inferior insexcinat cu supravegherea. Cand
lucrarea se executil ncíptea, se mai dà un om care cun6sce
bine localitatea, spre a conduce col6na pe drumul cel mai
scurt.
cá cäte-va date asupra transporturilor
Doui címeni pot transporta o gratie; un om pcIte transporta
gabion ; la distante mici pote se rostogoléscà doue ga-
bicíne de odat6; patru címeni pot transporta un sosison ; un
om pote transporta done pachete de ate 25 teru§i pentru
consolidarea sosis6nelor, séu §ése pari de fixat ciiptu§elele, or
un sac cu pemênt unplut; doui címeni, un prag séu o grindd,
or doue scanduri de plat-forme.
Lucrettorii intrebuinfali pentru captu§iri sunt luati din
trupele speciale §i se a§é4à pe ateliere, formate pentru fie-
care merlon, semi-merlon §i fie-care flanc. Pentru ceptu§irea
la o gurd de foc se dan obicinuit 4 címeni sub clirectia unui
§ef de atelier grad inferior, §i pentru un flanc cinci címeni,
asemenea sub directia uni §ef.
Lucreitorii pentru lucrelri speciale se iau tot din trupele
speciale. Asemeni lucrdri intr'o baterie sunt : plat-formele,
magaziile de pulbere §i adApostirile blindate. Obicinuit, pentru
dênsele, se aleg címeni deprin§i in ale dulgheriei. Se form*
§i ei in ateliere, dându-li-se numerul necesar pentru fie-care
lucrare in parte, §i care numer urm4ä. dupe inportanta lu-
crärei. A§a, pentru o plat-form6, atelierul se compune de un
§ef grad inferior §i 6 6meni; pentru o magazie de pulbere,
variép dupe capacitate §i de la 6 pale la 12 címeni, tot-d'a-
una sub directia unui §ef grad inferior ; pentru adepostori §i
blindagiuri, numerul 6menilor din atelier este fcírte variabil,
ahlrndnd de inportanta lucrArei de executat, de la care de-
pinde §i numerul oficerilor necesari. In ori-ce caz, un oficer,
numit directorul lucrdrilor, va dirige constructia bateriei:

www.dacoromanica.ro
 71

Un oticer, numil. §eful depositului §i ajutat de un guard,

priveghéla, la deposit, distributia §i primirea materialelor, in-
strumentelor, unel elor, cum §i transportul lor 1)&16' la locul
titule are sè se faca constructia. Afarà de guard, i se mai da
doui séu mai multi sub-oficeri, dupg inportanta depositului.
Depositul trebue sé fie situat cat se pote mai apro5pe de
locul unde are sé se construésch bateria §i la adäpost. Mate-
rialele, uneltele §i instrumentele sunt dispuse, avéndu-se in
vedere inlesnirea transporturilor; este bine ca materialele de
lemnärld sé se gaséscd lucrate gata la deposit, spre a se in-
lesni cat se pae de inult constructia bateriei. Atat materialul
cat §i uneltele necesare se primesc de la §eful depositului dirpé
o stare de cerere, bine inteles irisé nutnai cele bune de intre-
buintat. Depositul trebue organisat Cu cea mai mare ingrijire
pe categorii de materiale §i unelte, ca ast-fel priimirile sé se
faca cu cea mai mare linisce §i ordine.

Regule generale in construelia hateriilor. Intermarea §i apli-

carea traseului bateriei se face de director, avénd cu sine
numèrul necesar de oficeri, sub-oficeri §i soldati, dupé in-
portanta lucrarei. SaVatorii sunt organisati in ateliere, avénd
fie-care uneltele necesare, luate de la deposit; se a§éqa apoi
la locurile lor respective de lucru, intrebuinta.ndu-se la ince-
put 2/8 la stiparea §éntului §i 5 dispu§i pentru a§eqarea pa'-
méntului parapetului. Lucrul se incepe de odata atat pe front
cât§i pe flancuri. Sdparea §éntului se executd cu trepte ; dupé
terminarea §éntului in adancime, se taie treptele §i se da ta-
lusul cerut. Atat grosimea treptelor cât i diferenta de nivel
intre ele, se deduc duité taluse §i adancimea §éntului, fdeén-
du-se obicinuit de O,30, Orn.,10 §i chiar
Parnéntul extras din §ént se aruncá cat de mai departe,
inpartindu-se dupé felul straturilor, pe teda intinderea epole-
mentului, §i batendu-se cu maiul, &eh este timp.
Supraveghetorii tasekä din timp in timp adanchnea de-
bleului §i inältintea rambleului, schimba uneltele stricate Cu

www.dacoromanica.ro
 72

cele din reservd séu de la deposit, décd nu stint; trebue insè

se ingrijéscd a nu se perde, fiind den§ii respunytori.
Captu§irile se fac pe mesura ce se inaltd terasementul epo-
lementului ; se se observe cu mare bdgare de s'émd ca fixarea
se' se !he'd' bine.
Pentru cdptu§elele cu sosiséne, ântâiul rand se a§é4d chiar
la inceputul lucrdrilor; telte cele-l'alte se dispun in ordine
inapoia terenului adäpostit, neaducendu-se le cdt dupe ire-
buintd, ca ast-fel se se evite aglomeratii de materiale. Nu este
nevoe, dupe cum se urmé46 pentru sápátori, ca lucrätorii in-
sdrcinati cu cdptu§elele se lucrelle cu schimbul, lucrarea lor
nefiiind atdt de ostenitére ; trebue insé a li se da repausele
necesare.
*efii diferitelor ateliere sunt respnnetori ca nimeni se nu
'se depártele fìírá permisiune, &and cea mai mare atentie la
mersul lini§tit, räpede s,i regulat al lucrdrilor.
Dupe construirea bateriei, se curdtd bine terenul addpostit
§i se strang Vote uneltele.
In reguld generalä, nu trebue ldsati se lucrege continuu sd-
piltorii mai mutt de cdt 12 ore, §i, cei destinati la cdptu§eli
§i lucräri speciale, mai mult de 24 ore.
Lucratorii in general sunt apdrati de trupe a§e4ate in pa-
ralelä séu la avant-posturi ; in cas cand bateria este isolatd
pe until din flancurile paralelei, se va cere un deta§ament de
infanterie pentru a-i acopen.
Deed lucrul trebuesce intrerupt din causa vre-unei e§iri,
atunci se strang toti lucrátorii cu uneltele lor §i se bagá in
tranve, unde a§téptd One ce inimicul se fie respins, pentru a
putea reincepe lucrul.

www.dacoromanica.ro
 73

MODUL CONSTRUCTIEI DIFERITELOR FELURI DE BATERII

Bateriile depeirtate, de cintcliul f i de al douilea period. Constructia lor.

Investirea cetAtei fiind complectá §i punctul de atac ales, se

incepe lucrarea bateriilor depdrtate. Dénsele se construesc la
o distanth de la 2000m.-5000m. §i chiar mai departe, insè
pe cät se póte in locuri ascunse de vederea inimicului, §i
acésta din indouitul scop de a'l 'Asa in incertitudine asupra
frontului de atac, cum §i de a feri constructia de artileria
apärdrei.
Aceste baterii se fac solide §i cu téte amenajerile necesare,
trebuind sè resiste focurilor concentrate ale cetdtei §i avénd
de obiectiv a protege tele lucedrile atacului. Ca tip de ase7
menea baterii sunt cele executate la Calafat (Fig. 88, Pl. 1X;
89, Pl. X). Neapärat forma lor variéá dupé materialele ce
avem la dispositie §i dupe' repe4iciunea deschiderei focurilor.
Fig. 88 represintä o baterie pentru tunuri §i fig. 89 pentru
mortiere ; améndouè cu indouit parapet, traverse intre tunuri,
magazii de pulbere, addposturi §i casarme blindate. Dênsele
au resistat förte bine in lupta contra cetätei Vidinului, per-
sonalul §i materialul au fost bine addpostite de focurile cetätei.
Asemenea baterii bat asupra uneia séu dou6 forturi aflate
in faqa. bateriei §i la nevoie §i asupra celor laterale. Dênsele
dar, pentru a lupta cu avantaj, se arm*" cu tunuri de cali-
brele cele mai mari.
Baterii de antaiul period. 0 datd cu deschiderea primei pa-
ralele, se construiesc §i bateriele de antdiul period. Dénsele
trebue sè p6tä deschide focul inpreund cu cele depártate in
diminéta ce urinedd noptei in care s'a inceput constructia,
cdci, alt-fel, indatd ce aphrarea le zdresce, va concentra fo-
curile asuprd-le §i le va putea nimici cu inlesnire, inainte de
a se fi putut trage un singur foc dintr'ênsele. i apoi, nu s'ar
mai putea continua lucrarea lor, cdci inimicul '§i-a putut in-

www.dacoromanica.ro
 74

senana de cu qiva positia ocupata de baterie prin inipocul

punctelor de reper. Locut lor este intre 1000". §i 15001".,
adica in spatiul coprins nitre antaia paraleM §i bateriile de-
partate.
Conditia esentiala inpusá pentru constructia unor asemenea
baterii, este ca s'é póta fi terminate in partite lor principale
inteo singura nópte §i din cele mai scurte. Trebue tot-d'o-
data' ca bateriele sè satisfacd conditfilor de grosime de epole-
ment, spre a putea resista focurilor inimice; de inaltime, spre
a se putea avea terenul adapostit necesar ; §i, in fine, de des-
véluirea liniei de foc, ca ast-fel sè avem spatiul ce] putin
indispensabil pentru fie-care gura de foc. Urmdtorul tip in-
trunesce aprópe -kite conditiile.
Traseul (Fig. 90, PI. XI). Lucra ea din nóptea antaia. Se
trag directricele depártate intre ele de la. 9 apoi pi-
ciórele talusului interior §i exterior, dandu-se parapetului o
grosime de la 6m. 9m.. Se da ambrazurelor 1 m.,50 deschi-
Otura exterióra, pentru tragerea drépta §i 21".,50 pentru cea
curbä, séu, pentru ca obicinuit gurile de foe de asediu permit
o genuchetóre mai mare, ele se fac ondulate. Pentru fie-care
tun din o asernenea baterie, se form*" o sapatura dreptun-
ghiulara cu o largime §i lungime in sensul cómei §i directri-
cei de Gin.. Traversele §i adäposturile se fac dupe' cum s'a
descris la adaposturi blindate. In urma fie-carei traverse, se
lasa un mic spatiu de un metru pentru comunicatie §i pentru
scurgerea apelor. Câncl nu este necesitate de traverse intre
fie-care gura de foe, ele se pot a§eqa din doué in dou6 tu-
nuri séu chiar de loc ; atunci depärtarea mire acsele ambra-
zurelor, ce nu au fraverse nitre ele, se reduce la 6m..
In epolementele bateriei, a intórcerilor §i comunicatiei cu
paralela, se construesc micile deposite de munitii, magaziile:
de ulbere §i adaposturile blindate, dup'é trebuintä.
Pentru traseu, se intrebuintéld cam 30 minute. Dénsul
consta din insemnarea directricelor prin jalóne §i din insem-
narea cu sfori a limitelor taluselor interióre, exteri6re, a §én-
tului §i a terenului aclapostit; a depositelor, magaziilor de

www.dacoromanica.ro
 75

pulbere §i. a aaposturilor blindate. Urmele sforilor se insem-

nép. pe pämènt prin mici §entulete.
Lucrratorii iau loc mire cloud traverse consecutive; 12 élmeni
se a§ép peptru sdparea §éntului cam la O,80 intre dên§ii ;
pänn,mtul estras din §ént se arunch in epolement. Adäncimea
obicinuitá este de 1m.,00, deed irisé phméntul este greu de
säpat, se preferd a se lärgi, ddndu-i-se o addncime mai mich.
Doui-spre-clece lucaltori mec,lati pe doué rdnduri perpendicu-
tare pe ccímä" la extremitätile traverselor, sapa apropiindu-se
unii de altii, Care directrice, trebuind la fie-care data', se'
adancésc6 terenu de O11.,40 séu O111,50; pdm'entul. estras se
aruncä in epolement §i prisosul se inparte pe traverse §i. pe
paradosuri. La acestea din urna se va avea grijá a nu se
pune päinC.nt pe un interval de 2'1)00 pe prelungirea direc-
tricei, trebuind reservat pentru rampä. Se mai dau lucriátorii
necesari pentru säpatul adäposturilor din traverse, pentru fa-
cerca blindagiurilor, etc., cum §i pentru comunicatia dinapoia
traverselor, pentru care obicinuit se intrebuintép doui 6meni,
cari arunch pä'm'entul in paradosuri.
Proportia de casmale §i tdrnäcélpe depinde de felul. Omen-
tului. Se socotesce ch un om Ole säpa 1m.e. in trei ore.
Obicinuit, in ceea ce privesce cäptu§irile talusului interior,
ambrazurelor, etc., gece 6meni sunt de ajuns pentru un tun
in baterie.
Scufundarea depinde in mare parte de natura lerenului §i.
va fi Cu atilt mai addncii, cu cat dênsul este mai lesne de
säpat. Studiindu-se dar dinainte natura terenului, se Ole de-
termina scufunclarea, &ch. se tine compt ca se' fie complect
terminatti cu done' séu douè §i jumétate ore inainte de fini-
tul noptei : ea clerk' va trebui efectuatä. in .3 '/2-4 ore, in
care interval un teren ordinar se pote adânci pènè la P11.00.
acésta, pentru ca s'e" fie timp a se sévér§i §i cele-Palte lu-
crä'ri necesare, pentru ca bateria sè p6th intra in actiune, cum
plat-formele, etc.
Constructia plat-formelor. Ele se incep dupé terminarea sh-
pd'rei terenului adtipostit. Pentru fie-care plat-form6 se tau

www.dacoromanica.ro
 76

§ése címeni din lucrdLorii terenului adhpostit, la spatele chrui

se repartisélii cei-l'alti §ése §i pe traversa-aclh'post, incepénd a
arunca rhpede päméntul chtre epolement. Sc procedép la fa-
cerea rampei de inarmare. chreia obicinuit se da o pantä de
i/5 séu mai dulce.
Este necesitate de aprópe 11/2 orh pentru construe/la unei
plat-forme, care trebue sé fie efectuatä cu o ord inainte de
sosirea qilei. Deca n'a fost limp ca rampa se' se termine, se
pot face pentru réte numai nisce §entulele, te§indu-se putin
pämentul dintre dénsele spre a nu inpedica coborirea tunului
in terenul adäpostit. ceste §entulete se fac ast-fel ca acsele
lor sè aibh ò dephrtare egalä cu calea gurei de foc ce se
pune in baterie. Lilrgimea lor este de Órn.,30-0m.,35; iar in-
clinatia fundului de Vs séu §i mai dulce.
Armamentul i aprovisionw ea Later.
iilor. Atät gurile de foc
necesare pentru armarea unei baterii, .cdt §i munitiile de rés-
boiu pentru 24 ore, socotindu-se de la 60 la 80 inchrchturi
pentru fie-care gull de roc, se introduc in baterii in limpul
noptei.
Inainte de aducerea tunurilor §.1 muniiilor, trebue recuno-
scute in detaliu 'drumurile pe cari au sè se transporte, la cari,
spre a nu se ivi inpedichri, se fac cuvenite e reparatii; ast-fel,
phrtile mocirlbse se intäresc cu pietre, priment, nueli§uri, etc.;
iar la sui§uri §i coborä§uri se indulcesc pantele. Nu este ne-
merit a se utilisa tranvele ca druncuri pentru transporful
tunurilor, din causa lungimei percursului, §i apoi fundul lor
nu este destul de bätut ca drumurile obicinuite. Se va pre-
fera un drum direct care sé fie bine §tiut de cu iva, i,
pentru Lrecerea peste tran§ele, se fac poduri séu rampe, cari
se desliintécid in timpul ijilei. Podiscele se form* ast-fel : se
pune o trasurh de pare in &alive, peste dénsa §i pe mar-
ginele tran§elei 5 grim-1i, formändu-se podi§ca din scânduri
a§e4ale peste griniji §i pe d'asupra pitmént §i paie, pentru a
se evita sgomotul.
Transportul tunurilor §.1 munitiilor se face cu cai, cari se

www.dacoromanica.ro
 77

hilocuiesc cu 6meni la trecerile dificile §i in apropierea ceta-

[el, spre a nu se da alarind inimicului.
Este bine sé se evite a avea un s'ngur drum pentru mai
multe baterii, spre a nu se produce aglomeratii.
Gurile de foc §i munitiile aduse in baterii, se a§é46 cele
d'antiii pe plat-forme, cele d'al douilea in depositele §i ma-
gaziile de pulbere construite deja. Ned plat-formele nu sunt
ânei gata, tunurile se pun in dreptul merlemelor séu traver-
selor. Aprovisionarea, in urmä, cu munitii se face tot nòptea
§i la ore diferite.
Inceperea focului. Indatd ce bateria este in stare sé fie ar-
matä, se 'Ate incepe focul. Pentru acésta, dupe' ce se va pro-
fita de cele din urma momente spre ameliorarea terenului
adäpostit, se iau dispositiile preliminarii ce trebue sè precédà
inceperea focului.
In antlia ji de foc, aprovisionarea munitiilor se face prin
mijlocul lájilor, cari sé nu conthià de cat 3 séu 4 inarcA-
turi, aclucéndu-se dupé trebuint5 de la magazia mare. Cutiile
se pun la piciorul epolementului. Proiectilele se depun pe
brftu in drépta §i stänga gurei de foc, puindu-li-se. foceisele
numai când este a se servi de dénsele.
Dupé inceperea focului se mai lac numai lucrdri secundare,
cari sé nu inpe lice serviciul gurilor de foc, precum : la co-
municatia cu paralela §i cu §éntul, la formarea taluselor, etc.
Bateria se amelioréqä §i se complecté0 in tóte pArtile ei in
noptile urmätbre.
Luerarea din n6ptea a doua. Se dà lerenului addpostit di-
mensiile séle definitive, adicrt 6m lungime §i lärgime ; i se
potrivesce fundul, dändu-i-se o patita dinainte inapoi de
séu 2,'25, §i terminiindu-se printr'o limbà orizontalä de I.m.,00
lärgime. Se va inptitina inclinarea plonjelei prin addogire de
phmént, ceea-ce märesce ast-fel soliditatea epolementului §i
favoriséqà rico§area proiectilelor inimice.
Tot in acéstä n61 te, se terminA traversele diptu§indu-se cu
un rând de gabicine, §i se dà comunicatiilor dimensiile defi-
nitive de 1'1)00 potrivindu-se talusurile; traversele despre

www.dacoromanica.ro
epolement se transforma in adaposturi blindate cu mid de-
posite de munitii, dupe' cum s'a descris ma. sus, §i se fac
puturile necesare pentru scurgerea apelor.
Bateriile se arm* cu tunuri de calibre mai mici §i cu
-mortiere, §i, inpreuna cu cele depártate, lupth pentru distru-
gerea materialului inimicului , protegend ast-fel 11u:raffle de
apropiere, §i cauth sé inpedice e§irile cum §1 comunicatia
din forturi Cu pi* principalli. Se recomanda ca deschiderea
fotairilor sé nu se faca, de cat cand un numér suficient de
baterii vor fi armate §i aprovisionate cu munitiile necesari,
ca ast-fel sé se- asigure de la inceput chiar superioritatea
asupra artileriei apararei, §i sé fie ;Inca §i certitudine cá se
va putea mantine.
Directia focurilor se stabilesce dupé un plan intocmit de
comandantul artileriei. Tragerea se continua neintrerupt, atat
4iva cat §i nóptea, cand insè este ceva mai rara. Observató-
rele jócá aci un rol fórte inportant, caci, dupe' observarile
facute §i trimise bateriilor, se rectifich tragerea.
Se recomanda, contrar de ceea ce este in resbelul de camp,
se feresca de a trimite lovituri scurte cacti nu stint de nici
un folos. Cand se executh tragerea curbá séu indirecta, Sé se
intrebuinteqe incarcatura cea mai mare putinciósä, de óre-ce
se procurri un indoit avantaj, de o parte, se da o mai mare
probabilitate de lovire pentru aceia§i distantä, §i de alta, iu-
tela proiectilului este mai sporita §i, prin urmare,
patrunderea mai mare.
Baterii de al douilea period. Tipul descris mai sus este pen-
tru baterii construite cat se póte de räpede; ele flind depär-
tate de la cetate, se gasesc mai cu inlesnire positii avantajóse
spre a le a§e4a, §i de aceea, in constructia lor, nu suntem
limitati in lungimea liniei de foc §i in intrebuintarea celei
mai mari scufundäri. Casul nu este acela§ pentru bateriile de
al douilea period, pe cari, de multe ori, suntem siliti a le
a§eqa in positiuni .strampte §i dominate de cetate.
Formele §i dimensiile unor asemenea baterii, de §i varia-
bile, se pot limita la urmatórele trei tipuri, din cari se va

www.dacoromanica.ro
 19

intrebuinta cele mai potrivite cu locul unde se construiesc

1° baterii scufundate rara traverse-repaos; 20 baterii in pa-
raleld; §i 30 baterii pe solul natural.
1° Baterie scufundatel t'ara traverse-repaos. Scufundarea se
determina' dupe natura solulni §i dupe felul tragerei ce este
a se executa; planul §i profilul se ved in fig. 91 §i 92, Pl. XI.
Traseul bateriei se face cum s'a descris mai sus.
In ceea7ce privesce lucrdtorii, se forméqd atatea ateliere cale
gurf de foc trebue in baterie ; ast-fel, pentru o guril de foc,
se da' obicinuit opt tunari- §i patru-spre-lece soldati de infan-
terie, addogandu-Se pentru extremitatile bateriei cate opt sol-
dati de infanterie. Pentru comunicatii cu paralela, magaziile
de pulbere §i plat-forme, numerul Omenilor variélä dupd lun-
gime, capacitate, etc.
Distributia 6menilor este urmdbirea : pentru sdparea §én-
tului, §ése soldati de infanterie; pentru arlérea cdpturlei
talusului interior, §ése tunari ; pentru sdparea terenului ad'apó-
stit, asemenea §ése címeni de infanterie. Restul de doui tunari
§i doui soldati de infanterie se a§64á pe epolement pentru
regularea §i baterea pämêntului, tunarii cdtre talusul interior.
aptu§elele se fac dupe cum s'a descris mai sus, la capi-
tolul special. Terenul addpostit fiind complect sdpat, se pro-
cede la a§e4érea.plat-formelor, a cäror forma depinde de felul
gurilor de foc ce sunt a se a§eqa in baterie. Rampele se dis-
pun la extremitiitile bateriei §i in prelungirea int6rcerilor,
trebnind neaparat cel putin una pentru trei tunuri.
Constructia unei asemenea baterii cere de la 10-11 ore,
depinde insé in mare parte de felul pa"me'ntului. Dimensiile
séle se ved in fig. 91.
2° Baterie in paralela (fig. 93, Pl. XII) se pcíte incepe dlua,
profitând de parapetul paralelei. Adancimea terenului adá.-
posta este aceea a paralelei de 1 m.,00.
Pentru lárgirea tran§elei, se intrebuintélti un rand de lucra-
un al douilea rand, arlati lângd epolement, arunca"
tori ;
pdmentul primit de la cei dIntai pe epolement, pentru a'i
da grosimea ceruth. In acela§ timp, se incepe constructia unei

www.dacoromanica.ro
 80

noui ramuri de paralelh menith a iniocui portia de paralelä

ocupath cu bateria. Chnd unja de foc a paralelei nu permite,
in raport cu punctele de bdtut, de cat ambrazure prea oblice,
atunci se rupe si se formégä o baterie in redan, pintene, etc.
Constructia bateriilor in paralelä este cea mai lesnici6sh,
presinth insè dofectele, eh este legato' de dimensiile s,i de di-
rectia paralelei.
30 Baterie pe solul natural (fig. 94 §i 95, Pl. XII). Traseul
unei asemenea baterii se face in sera noptei in care este se'
se .incéph lucrul. Aceste baterii se construiesc inaintea séu
inapoia paralelei, la o distantä aprcípe de 20'1.-25m..
Pentru constructie, flind dat numérul necesar de 6meni,
trebue aproximativ 36 ore; depinde insé, in mare parte, de
natura solului i dup6 cum inimicul reusesce mai mult séu
mai putin a inpedica lucrul. Numerul címenilor se culculélh
dupe gurile de foc puse in baterie, fiind nevoid pentru o gurd
de foe, de 11 tunan i 12 soldati de infanterie. Afarh de
acesti címeni, se mai dan pentru fe-care intórcere, care nu
trece de 5m.,00, 20 soldati de infanterie ; din ei : 12 se aséá
in sent, 5 pe bermh si 3 pe epolement, osebit de artileristii
necesari pentru criptusire.
Pentru construirea comunicatiilor cu paralela se socotesce
un om pentru un metru curent de linie de foc, adhogéndu-se
5 6meni pentru inpreunarea int6rcerei cu comunicatia i cei
necesari pentru aducerea materialelor. Tcíte cele-l'alte dimensii
pentru o asemenea baterie se \TM in fig. 94.
Mersul lucrdrilor pentru asemenea baterii se descrie dup6
cum urméld
Duma din nóptea antdia. Toti 6menii cu materialul i unel-
tele necesare se adunh in paraled, in partea cea mai apro-
piath de locul ales pentru construirea bateriei, uncle astéptä
sosirea noptei. Indatä ce s'a inoptat, oficerul insdrcinat cu
constructia bateriei, ajutat de chti-va sergenti i tunari, exe-
cuth traseul, dupe' care se aduc címenii cari se reguléqh in
acest mod : trei 6meni de artilerie potrivesc si intäresc terenul
addpostit, mai cu sémd in locurile unde au se' se stabilésch

www.dacoromanica.ro
 §i

plat-formele: iar §ése órneni de infanterie se a§é(15. la 11",00

ilistanta, incepend shpátura §éntului §i aruncând pänventul pe
epolement §i pe bermá.. Pentru acoperirea lor mai räpede de.
focurile inirnicului, se dispun alternativ : primul rand aprópe
de marginea escarpei, al douilea ciltre inijloc §i cei-l'alti Lo'
ast-fel ; toti incep lucru §i fac scobitura de un metru adán-
cime, §i (tupé acésta adäpostinilu-se intr'érisa procedé45.
girea ei spre a forma §éntul. Trei 6meni se dispun pe bermii
la distanp de doui metri §i aruncä piiméntul in epolement cat
se pene mai departe : §i alti trei, pe epolement asemenea la
doui metri, potrivind §i batend pdméntul aruncat. Se va chufa
sé se ridice pdinentul dupé bermá cal se póte rnai mult
inainte de sosirea Jilei, ca ast-fe .6menii ce sapà.' la §ént
part arunca d'a dreptu in epolement.
Órnenii intrebuintati pentru §ént, in consideratiä, cd lucrul
lor este fórte ostenitor, trebuesc inlocuiti la fle-care doné ore
cu cei a§eslati pe berrnd §i epolemenl. Ómetiii dupe berma
§i epolement cari n'au nimic de lucrat in cele d'iltúdi doné ore
de la inceperea shpárei §éntului, se intrebuintélil la transpor-
Lul materialelor.
Indatä ce epolementul s'a ridicat de la O,3OO m,60cinci
Lunar incep c5.plu§irea talusului interior al unui tun ; prive-
glierea captu§irei pentru doné Lunuri séu cel mult trei, o are
un §ef de atelier grad inferior. Cei-l'alti tunari sutil. intre-
buintati la cdptu§irea celor-l'alte laturi ale intórcerilor, comu-
nicatiei §i la rnagazie.
In nóptea antdia, afard de accidente neprevébte, trebue sé
se termine urmätórele : nete4irea Lerenului adapostit, epole-
mentul ridicat i énè d'asupra genuchetórei pe o grosime de
doui metri, cäPtu§éla inceputä §i, de se pile, chiar terminal:a'
péné la genuchetóre. Cal despre comunicatii, magazii, etc.,
ele neapárat trebuesc terminate.
Luerul in timpul çlilei. Órnenii ce inlocuesc pe lucrátorii
noptei d'aritái surit condu§i de cátre un oficer ei plécä cu o
:

orá inainte de tiinpul fixat pentru inlocuire, §i aduc la ba-

terie restul fascinagelor §i cele-Palle maderiale necesare. Lu-
6

www.dacoromanica.ro
 82

créforii §érqului continua a arunca pamèntul pe berma sett

si pe epolement; §i, &di nu se mai note, din causa adancimei,
atunci '1 sapa numai §i'l strâng in grameiji laugh escarpii, de
unde apoi este aruncat in timpul noplei a doua. Tunarii con-
tinua captusirea iconstruiesc magazine de pulbere. Ómenii
as,e4ali in timpul noptei d'autai pe hermit si pe epolement,
se intrebuinté0 la sapatul i aeoperitul magaziilor cu comit-
nicatiile lor, transportand, inpreuna cu tunarii disponibili,
lemnäria necesard pentru plat-forme, rnagazii, etc.
Lucrul din nóptea a dona. Se aduc gabiemele unplute eit
nuelisuri pentru a masca ambrazurele; lucrrttorii s,éntului con-
tinua, ca in néptea ântaia, aruncand päméntul, care se regu-
'do de elmenii lupé bermA §i epolernent. Fundurile ambrazu-
relor odatrt regulate, prtmélitul nu se mai a§é4rt de eat la
merlóne. Se face traseu ambrazurelor, se captusese merl6nele
s,i obrajii ambrazurelor, se construesc plat-formele, dupé care
apoi se procede la armarea aprovisionarea bateriei, ca ast-
fel sè fie gata a deschide focul dupe nóptea a dona.
Pentru construclia unei asemenea baterii, raiptea se soco-
tesce de 10 ore; cand neptea este mai mica, sett din cause
neprevNute, se suspenda lucrul in timpul çlilei antaia. lu-
craniu-se ast-fel numai douè nopti consecutive, apoi qiva a
dona si se complecté0 lucrul in timpul noplei a treia.
Aseinenea baterii nu trebuiesc construite de cat in casuri
de absolutá necesitate, din causa greutatei execuliei cerendu-se
un prea mare volum de pamént.
Dupé localitate, se pot face chiar baterii inallate; construe-
Oa Ion diferä de cele de pe solul natural prin aceea crt se
a§é4a pe o plat-forma de pament, a carei ináltinle varie0
dupé necesitate.

www.dacoromanica.ro
 88

Baterii de bree i contra-baterii. in sapa de ineoronare a drumului

acoperit.. Construetie. Baterie de bree in drumul acopo*. Con-
structie. Baterie din saci cu peimênt 4ntâia i a doua metodli.
Baterie plutitére. Adaposturi de tunuri. Bateril de eamp.

Bateriele de breqe i contra-b«teriile se construiesc obicinuit

in sapa de incoronare a drumului acoperit séu chiar in dru-
inul acoperit.,
Alegerea locului pentru o baterie de bree, trebue sé fie
ast-fel ca unja de tragere sé facd cu fa0a ce voim sé batetn
in bree un unghiu de la 900-300, socotit inteun plan ori-
zontal; Unghiu se va lua mai inchis (ascutit) séu mai deschisi
chapé cum zid5ria este mai slabh seu mai tare. Gel mai bun
loe pentru o asemenea baterie este aprópe de unghiul e§it al
drumului addpostit, de óre-ce ar putea vedea fecele lucrarei
sub un unghiu de 600, care este positia cea rnai bund spre
a se evita rico§drile periculóse.
Inainte de inceperea unei ast-fel de baterii, trebuiesc cuno-
scute atat ldrgimea §éntului fortificatiei §i a drumului acoperit
cat §i indltimea escarpei §i a vérfului drumului acoperit, §i
cele-l'alte date necesare pentru construirea profilului exterior
al fortificatiei. Ele sunt indispensabile pentru a fixa positia
bateriei, spre a se §ri déca trebue sé se a§ele in sapa de in-
coronare a drumului, acoperit séu chiar in drumul acoperit ;
§i, pentru acésrá alegere, cautd sé se tina compt de trajectoria
gurei de foc ce este a se pUne in baterie, ca ast-fel sé OO.'
forma o deschiqéturd de bree destul de jos ca deramatura
sé facd o rampá cel mult de 45°. Este bine ca brea sé fie
de 2/3 din ináltimea escarpei, adich sé incéph de la '/3 de la
piciorul séu; cand insè nu se póte vedea atat de jUs, ne pu-
tern multumi cu o bre§á incepénd de la jumétate inältimea
escarpei; acésta nu ar presenta nici un inconvenient, mai cu
sémd pentru parapeturi de pArnént, cari se intrebuintép mai
in general la fortificatiile actuale.

www.dacoromanica.ro
 §4,

Ástd-ji, aceste baterii au perdut mutt din inportanta lor,

cdci se pcite inlocui cu avantaj tragerea lor drépth prin tra-
gerea curhä de la distante mari. Exemplu despre acésta se
vede la asediul Strasburgului, unde Prusienii s'au servit de
tragerea curbá pentru deschiclerea breselor ; resultatele au
rose törte satisfädtóre, ge nul abia se putea tine in curent cu
resultatele obtinute de artilerie.
Contra-bateriile se meld in drumul acoperit pe prelungirea
s,éntului, semi-lunei séu bastionului, care se and. inaintea ba-
teriei de bree.
Construgie in sapa de blew onare. Grosimea parapetului §i
cele-l'alte detaliuri de constructie la bateriile de bree §i la
contra-baterii se véd in fig. 96 §i 97, Pl. XIII Distanta intre
gurile de roc este obicinuit de 5in., se p6te insé reduce la 4m.
la bateriile de bree. Sapa de incoronare, spre a fi defilatd,
are nevoe de traverse cari trebuesc spatiate ast-fel ca
permità a§e4area a douè séu tre' guri de foc in intervaluri.
Traversele au grosime de 4m.-4m.,50 §i sunt criptu§ite; lun-
gimea §i indltimea Ion depind de positia ce ocupd, ca sri pad
procura o build. defilare. Terenul addpostit la bateriile de
bree nu trebue sé fie mai mare de cat al sapei.
Fiind de ajuns o deschiplurd de bree de 20'., directri-
cele ambrazurelor trebuiesc se' fie convergente. Bresele se mä-
resc, cdnd este necesitate a se a§elja pe dénsele artilerie
menita sé curdle. lucrelrile ce ar face inimicul in interior.
Directricele ambrazurelor la contra-baterii au directia s,éntului,
§i trebuiesc dar .fdcute oblice; cdnd oblicitatea ar fi prea mare,
se recurge la ruperea liniei de roc (fig. 97).
La acesle baterii, din causa apropierei la care se gdsesc de
cetate, este neapèrat adoptarea perdelelor de ambrazure .§i a
mdscilor, ca ast-fel sé se addpostéscd tunarii de focurile in-
fanteriei.
Magazine de pulbere la. aceste baterii se fac din cele mai
expeditive; este de ajuns o grelpil in apropierea bateriei
inapoia traverselor, incärcAturile punéndu-se gata intr'un bu-
toiu destuPat. Se va ingriji insè sé fie bine acoperite.

www.dacoromanica.ro
 85

Constructia acestor baterii in sapa de incoronare se incepe

qiva §i se termina, ii6ptea.
Lucrul in thnpul (plei. Se procede prin transportarea lila-
terialului necesar pentru baterii, apoi se dá lärgimea cuvenita
terenului adilpostit i se meld plat-formele.
Décá parnéntul epolementului presintil destuld consistentä,
atunci ne multurnim a ridica cate-va gabióne, cele mai apro-
piate de directrice, in locut dirora se a§érja altele bine inte-
penite. Se recomandri inlocuirea tuturor gabicinelor sapei, de
Ore-ce nu sunt (lestul de solide, neflind fixate, incepènlu-se
argarea cu cele de langá ambrazure. Trei tunari sub directia
unui §ef grad inferior. pot face captii§irea pentru o gura de
roe in doué ore. Déca pämèntill nu presintil destula consis-
te*, se pot intrebuinta gratii séti fascine pentru a sustine
tahisul sapei ; in acest cas, ele se aplica pe cdptu§éla deja
exislentä. Se insenmedd extremitätile plat-formelor prin Lèrmi
bätuti pea ajung in nivelul ce trebue sé aibil plat-forma;
e§iturile de pantèrit peste nivelul plat-formei se taiä §i se
aruncä pe traverse séu pe paradosuri. Päin*éntul ce mai este
necesar se aduce in saci.
Lucrul in timpul nopyi. Se sfér§e§te cdptu§éla talusului in-
terior, déca nu se terminase de cu cjiva, se deschid ambra-
zurele §i se cdptursc obrajii. Pentru a nu expune pe lucrdtori
focurilor infanteriei, se forméla un fe de masca' la piciorul
talusului exterior de un rand séu doué de cate noué gabicine
unplute cu nuelur. Deschiderea ambrazurei se face treptat,
mai antait loen! pentru primele gabierne ale feçelor §i, dupd
a§e(larea §i unplerea lor, se procedéijä. cu siipatu §i punerea
celor-l'alte gabi6ne. Pentru ca revele se' aiba." positia cerutil
§i fundul ambrazurei inclinatia cuvenitä, se determina' pe te-
renul adripostit printeun téru§ punctul de intalnire al urmelor
picielrelor obrajilor prelungiti inapoi ; apoi, prin mijlocul- unei
finii pusä pe acest téru§ §i lipita de genuchet6re catre deschi-
Vtura din drépta §i din stanga a ambrazurei, se hotiírèsc
atat fundul anibrazurei cat §i pici6rele obrajilor.
Alegerea gabiemelor de la obrajii ambrazurei se face cu cea

www.dacoromanica.ro
 86

mai mare ingrijire pentru a putea resista trag,erei. Deca nu

sun! prea bune, séu (idea pdmentul merl6nelor este slab, se
iau mésuri a se unplea gabiónele cu nueli§uri séu cu saci cu
pänfent. Dupé terminarea ambrazurelor, se ridicd masca de
gabióne.
Pentru fie-care gurd de foc trebuiesc noué tunari sub di-
recia unui ef grad inferior. Obrajii ambrazurelor se form*
din 1'2 gabióne pentru bateriile de breé, §i din 16 gabióne,
pentru contra-baterii. Luciltorii de la obraji se schimbh in-
datä ce a§éqd cate un rand de gabióne.
Sunt casuri cand contra-escarpa cetAtei nu permite vederea
punctului ce dorim se batem §i atunci i se retéld crésta, séu
cu cate-va focuri séu prin mijlocul minelor. Acéstä din urind
operatie trebuiesce fdcutd inainte de terminarea bateriei.
Bateriile de bree in drumul acoperit se fac dui-A ce s'a ter-
minat scoborarea in drumul acoperit §i coronarea contra-
escarpei. Wensele au drept scop a complecta bre§ele prin tirul
direct, a inpedica pe inimic se repare stricäciunile cum §i a
face lucrdri suplimentarii inapoia bre§elor, in scop de a pie-
lungi resistenta. Pentru acésta se utiliséld §i mortiere mici
a§elate in tran§elele apropiate.
Obicinuit bateriile, in aceste positii, sunt dominate de lu-
el-Arne cetatei, §i. de aceea li se clä o indltitne de créstâ hate-
rióra péné la 3m.,00. Cäptu§éla se formé45, puind mire gabióne
un rand dublu de sosis6ne; §i, d'asupra randului al douilea
de gabione, sosiscíne séu gabione unplute cu nuelu§e or saci
cu pärnént. Cätre deschileAura intericírd a. ambrazurelor, pen-
tru mai buna intdrire a merlónelor, se pun douè séu trei
randuri de sosiscíne, gabióne séu saci. Aci este casul a se
utilisa cat mai mult sacii cu pämént, spre a ajunge la indl-
timea cuvenitd atat epolementului cat §i traverselor, §i a do-
bandi o burl defilare.
Scoborarea in drumul acoperit trebuie se' alba. 240
gime, spre a permite transportarea gurilor de foc.
Cand nu se Ole sdpa in terenul addpostit al drumului
acoperit, epolementul bateriei se face cu pdmént adus din

www.dacoromanica.ro
 87

alte pdrti in saci séu copri §i se aptu§esce Cu saci cu

ment, séu se form* intréga baterie cu saci cu pdmént. In
acest din urmá cas, grosimea parapetului se [Ate reduce la
4m. §i nu i se face talus exterior; el se inlocuesce cu o mascá
formed din gabi6ne unplute cu nuelu§e cari au servit la add-
postirea lucrdtorilor, §i cari, pentru a resista presiunei, se
lipesc spre partea extericírd cu un Hind de saci cu pdmént.
Pentru inlesnirea luced.rei bateriei, care este nevoiä a se
ridica de odatà din tcíte pärtile, cautá se se facd mai multe
scoboriri.
Asemenea baterii trebuesc terminate i armate intr'o sin-
guräi ncípte.
Baterli din saci cu pan-tent (fig. 98, Pl. XIII).- Constructia
unoP asemeni baterii cerênd un numer fcírte insemnat de saci
cu- pdmént, se ixtrebuint* numai cdnd terenul este stdncos
set' mocirlos, séu cdnd, suntem prea apropiati de cetate, spre
a se evita sgomotul causal prin säpare care 'Jae atrage aten-
tia inimicului.. Spre a se economisi sacii cu pämént, se pot
a§e4a saci numai pentru cdptu§iri, mijlocul formdndu-se din
pdméntul golit dintr'én§ii. Ast-fel dar sunt doue metcide pentru
construirea acestei baterii.
1° Cu do-tie ore inaintea noptei se incepe unplerea sacilor
cu pdmént din tran§ele, §i, dupe importanta bateriei, se fac
mai multe deposite, cari sunt de doue feluri : unele pentru
sacii legati la gat §i altele pentru cei nelegati. Cei d'dntdi sunt
destinati pentru pärtile extericíre unde sacul trebue se' remde
drept cdptu§éld, iar servesc pentru pdméntul de un-
pluturd.
Transportul sacilor se face in mai multe coliíne, plecand in
§ir de la tOte depositele : cei cu sacii legati tunarilor
pentru a'i regula, §i cei cu sacii nelegati, varsá pdméntul in
epolement, se intorc cu ei goliti pentru a lua altii §i ast-fel
se continua lucrarea.
Indatä ce s'a inoptat, se executh traseul bateriei, dupe care
se procede la constructie. Pentru acésta, se intrebuintélà tu-
narii cei mai exercitati, cari, -sub directia unui §ef grad inferior

www.dacoromanica.ro
 88

incep nechlarea sacilor legati la gat de la partea. exteriórá. ;

acesta trebuie lucratä cat se póte de in graba' ea in urma sé
serve de masca', avend inaltimea obicinuith a crestei exterióril
de doui metri, jar grosimea de un metru pené la jumétate, §i
de aci de 0'n.,50. Pe mésurd ce se inalta epolementul se a§é4à
sacii ce au sä formeqe talusul interior ; in acela§i timp, se
potrivesee §i se bate paméntul epolementului. Unplutura fiind
ajunsä la inaltimea genuchetórei, se croiesc ambrazurele, obra-
jii se capturse cu gabióne seu cu sosis6ne, construindu-se
tot-d'odata §i plat-formele. Epolementul flind terminal, se ar-
m64à bateria, se destupa ambrazurele, se redica mäscile de
saci cute pentru adäpostul 6menilor §i pamentul dinteensele
se asvärle pe merl6ne.
Pentru constructia unei asemenea baterii, este necesitate de
la 8-10 ore, ast-fel ca." o nópte mai de ternilla este suficienta.
Pentru o baterie de douè tunuri de §ése metri grosime de
parapet §i §ése metri intre .directrice, trebuiesc 2500 saci legati
la gura.", din cari 1500 pentru captu§iri §i 1000 pentru masci; §i
apr6pe 8000 saci ne legati servind de unpluturd epolemen-
tului. Atelierele pentru unplerea, legatul, transportul §i a§e-
4atul sacilor sunt urmdtórele : un atelier de cinci 6meni, cari
unplu in termen de mijloc 100 saci pe ora §i un atelier de
patru 6meni cari lega inteo ora pené la 2500. Pentru tran-
sporul Ion, numérul 6menilor variéla dupé dista* la care
se gasesc depositele. In cal privesce a§elarea pamentului de
unplutura este nevoid de cinci 6meni. Pentru capturle se
socotesc 20 6meni, pe langd cari se mai adaogil 6menii ne-
cesari la plat-forme, obrajii ambrazurei §i cele-l'alte accesorii
ale bateriei.
2° Când bateria trebuie ridicatä intréga din saci cu pament,
ace§tia se dispun pe straturi, ingrijindu-se sè se incrucirge
bine rosturile cu plinurile. Obrajii ambrazurei asemenea se
captursc cu gabióne séu sosis6ne §.1 fundul cu gratii. Numé-
rul sacilor varié4ä dupé grosimea parapetului, desvèluirea li-
niei de foc §.1 relieful. Tac: cele-l'alte detaliuri de constructie
sunt intocmai cum s'a arétat la prima metóda.

www.dacoromanica.ro
 89

Pentru cottliinica0 cu paralela de mulle-ori §i and terenul

nu permite Iiind stancos, se utilistkid asemeilea'saci cu
Baterii plutit6re se fac ciind voim sd batem un pullet de
care nu ne gutem apropia de cat pe aprt §i cd.nd acea apd
este adtincd. Ele se construiesc, mai dntdiu, intr'un loc add-
postit. §i se transportä apoi la puntul desLinat. Se formérjd pe
ponténe séu pe plute cele d'arildi sunt mai lesne de trans-
portat ; insé se preferd .plUtele, ca presentiind mai multi' si-
gurantd, de Ore-ce nu se inécil ctind stint strdpunse de pro-
jectile inintice. Dupe calcularea greutkei ce trebuie se suporte
puntea; se determind nurnerul pontbnelor necesere séu volu-
mul plutei. 'Rite aceste detalii se pot vedea la construcLia
podurilor
Gaud bateria se construiesce pe o punte de pont6ne, ele se
inpreund prin grim» acoperite cu scanduri, formându-se ast-
fel puntea, pe care. se a§é4i1 bateria. Cand se intrebuintéljd o
punte de plute, care constd din Lime de brad in numer su-
ficient de o lungime cerutd §i pe straturi incruci§ate, bdrnele
se a.§60 separate mire ele de o grosime §i bine fixate.
Pentru a reduce cat se va putea mai mutt greutatea ce
trebuie sè supOrte puntea, epolementul se confection* din
materiale u§sire presentdnd resistenid ; ast-fel, de esemplu,
lemnul de §tejar olerá o resistentbd suflcientd pe o grosime de
epolement de 1 m.,80-2 m.,00. Se pot utilisa §i saci unpluti cu
land séu bumbac, nuelu§e §i ori-ce alte materiale avOnd pro-
prietilli de u§urintit §i resistenld. Distanta intro ambrazure va
fi pe cat se p6te de redusd.
Observalia de cdpetenie ce trebuie a se face, este ca tot
sistemul bateriei se-'§i ailart centrul de gravitate pe aceia§i
verticalá cu a puntei ; &lied centrul de gravitate al bateriei
terrinnatd §i armatd se se afle tocmai in mijloc, ca ast-fe]
sistemul sá presinte stabilitatea cerutd. Se se observe ca puntea
se fie e§itd din aprt de Om.,.°20 séu Om-,30 La baterii se Os-
trép cat se póte mai putine incdraturi ; aprovisionarea se.
face dupe trebuinirt cu luntre afectate pentru acest serviciu.
O plutd. de 15' pe lature §i 1 m.,12 grosime contine.84m.e.

www.dacoromanica.ro
 90

lemndrie §i se enfunda de Om.,56. Se póte incárca pe dénsa

o greutate de 27,000 kgr., §i atunci va aVea o scufundare de
Om.,92; ast-fel ea va pluti d'asupra apei de 0m,0.

Adaposturi i baterii de (Ami). Artileria de camp asta-qi ne

mai fiind silità s'e schimbe des positiile pe campul de lupta.,
este bine, pentru protegerea personalului §i a materialului, s'é
se a§ele dup'é nisce addposturi isolate séu chiar in baterii rd-
peli ce s'ar ridica pentru acésta. Utilitatea lor reese din practica
celor din urmd resbéie cum §i din experientele fäcute in po-
ligéne, prin aceea cd personalul §i materialul sunt addpostite.
Dup6 inportanta positiei §i dup'eld.rgimea terenului de ocupat
in raport cu gurile de foc, se pot intrebuinta addposturi de
tunuri séu baterii.
Addposturi de tunuri se fac cand terenul ocupat de baterie
permite depdrtarea intre tunuri mai mult de 10m.. Forma lor
trebuie sé' stie cat se 'Ate de simplä spre a putea ti construite
cu rdpe4iciune Fig. 99 0 100, Pl. XIV represintd addposturi de
tunuri din cele mai simple, ridicate d'aSupra solului numai
de 0111.40, §i 6 6meni le pot face in timp de P/2 ord. De §.1
fiírte lesnich5se, ele nu adäpostesc insé" destul de bine 15menii
§.1 materialul. Fig. 101, 102 0 103, Pl. XIV represintd adäpos-
turile de tunuri cele mai complecte, §i intr'ensele materialulul
§.1 personalul sunt destul de bine ferite. Din causa insè cd se
fac scufundate, se pot intrebuinta numai in localitäti domi-
nante, &ad alt-fel nu ar descoperi destul de bine terenul di-
nainte care trebuie batut. In asemenea casuri se preferd add-
posturi pe solul natural cu §ént inainte, din care se sc6te
pamêntul necesar epolementului §i §entulete in drépta §i
stanga tunului pentru addpostul serventilor. Forma acestór
adäposturi este portiunea pentru un tun din Fig. 107, Pl XIV
la care se adaogd flancuri de 2m. ldrgime.
In terenuri descoperite se fac adäposturi §i pentru ante-tre-
nuri, §i se dispun séu isolate pentru fie-care in parte (fig. 104,
Pl. XIV) séu o trainee continua' (fig. 105, Pl. XIV). In acest
din urind cas, ante-trenurile se a§éld paralel séu perpencli-

www.dacoromanica.ro
 91

cular catre tranra. Pentru punerea in tranre §i sc6terea lor

cu facilitate, se fermé46, rampe in dreptul fie-caruia. Aceste
adaposturi i tranrle se fac cat .se pote mai scufundate, fiind
ast-fel mai bine acoperite §i mai putin yèqute de inimic.
Pentru cavaleria insarcinata cu sprijinirea artileriei, se for-
mép, asemenea tranrle, cand terenul nu presintä aclaposturi
(fig. 105); calaretii se pun paralel séu perpendicular catre
tranra : in casul d'antaiu dispu§i de flanc 'pe doné randuri ;
in casul al douilea, de front, pe un singur rand.
Bateriile de cdmp se contruiesc 1' pe o plat-formä ridicata
d'asupra solului (fig. 106, Pl. XIV).; 20 pe solul natural
(fig. 107, Pl. XIV); §i 30 scufundate (fig. 108, Pl. XIV).
Cele d'antai, din causa marelui relief ce presinta, cerand lucru
mult, .se intrebuinté0 numai in easuri e)5ceptionale, atunci
cand yositia ocupata este prea inportanta §i este nevoia de a
se mari relieful pentru a descoperi bine terenul de batut. Cele-
l'alte se construiesc fOrte rapede, ofer un adapost suficient
pentru personal §i material, §i de aceea se preferd in cam-
panie.
In cal privesce constructia bateriilor, se pot ivi doné' casuri :
1) cand bateria se construiesce in afara de vederea inimicului,
in positii alese dinainte §i unde se a§téptá, inimigul pentru a
da batalla; §i 2) in fa0a inimicului.
In casul d'antaiu neflinel nee,esitate de nici o precautie
pentru adapostirea lucratorilor, tad atentia trebuie indreptata
asupra bunei dispositii §i soliditäei bateriei, intrebuintand
asemenea t6te mij16cele pentru a o ascunde un timp cal se
pcSte mai indelungat veclerei inimicului, spre a-1 surprinde
cand se deschid focurile dinteensa.
In casul al douilea, neaparat inimicul va cauta se inpe-
dice ridiearea bateriei indata ce va zari inceperea construc-
tiei. De aceea, dOnsele se formédd in nciptea ce precede lupta,
séu, cand nu dispunem de o n6pte, trebuiesc alese localitati
acoperite pentru constructia lor. In acest -al. douilea cas, se
recomanda tot-d'auna ca lucratorii sé fie feriti cal mai rapede
prin saparea de gropi de 1m.,00 adancime, cari se largesc

www.dacoromanica.ro
 92

formandu-se §,éntul. Pilméntul estras din sent se aruncil mai

dillaiu in dreptul locurilor pentru tunuri, spre a le addposti
cat mai in grabd, §i apoi se cornplectérjd restul epolernentului.
Óinenii aflati pe terenul addi ostit cauld sC potrivésca
tul epolernentului, (land §i cu enita forma talusului interior.
Grosimea epolementului la aceste baterii este de 3m.,00-41n.,00,
spre a putea resista focurilor artileriei inimice, iar cdpturlele
se inlocuiesc cu taluse naturale. Gaud iiisC dispunem de limp,
séu cdnd terenul este slab, talusele se cdptu§esc cu brazde in
formil de placagiu, séu se face o ingrddéld uOrd.
Adaposturile de munitii, practicate in epolement §i represen-
tate in tileturele dupé OP (fig. 107) §i bn (fig. 108), preservd
munitiile de umiditate §i facilitétld serviciul tunarilor, evitandu-
se transporturile continui de la ante-trenuri ; permit incd, ca
ele sé se a§e4e mai in dépärtare, puléndu-se alego ast-fel
adapostite de focurile inimicului.
La bateria pe solul natural (fig. 107), merl6nele restrang
in cdt-va campul de tragere, insè ad it ostesc- mai bine mate-
rialul i personalul de focurile piezi§e ale inimicului. Incon-
venientul semnalat de unii artileri§ti cá facilité0 ochirea
inimicului dispare, tided relieful bateriei se va acoperi cu
crdci de arbori; paie etc. In fine, la cea d'antaiu inpedicare
siratité. in tragere, merlcinele se pot thia in totalitate séu in
parte. Merldnele se inlocuiesc in multe pärti pria bonete cari
proteg in contra glemtelor, permiténd tot-d'odald sd fie strd-
&Lute de proiectile, cari nu se sparg de cat la 3w., séu
dupé ce a trecut printr'énsele, ast-fel cá spdrturile nu mai
sunt pericul6se penuru. personalul bateriei.
*éntul pentru serventii despre epolement are addposturi de
naunitii clupé cum s'a arétat mai sus, terminandu-se in partea
(*Lisa prin puturi perdute pentru scurgerea apelor.
La bateriele scufundate (fig. 108), §érqurile sunt mai addnci,
ceea-ce permite un mai bun adapost pentru émeni child stau
inte8nsul. Se pretinde, cu acest mijloc, a suprima merIcinele
séu bonetele ; ideia insé este gre§itil, cdci, décd siar tine so-
cotéld ea' serventii sunt mai tot timpul inprejurul gurei de foc,

www.dacoromanica.ro
s'ar vedea crt prin suprimarea lor personalul §i materialul ar
ti expu§i focurilor inimicului.
O baterie de tipul din fig. 107 se pòte construi in trei séu
patri' ore, dandu-se pentru fie-care tun 20 de érneni. Acest
timp se Oto reduce la doné ore, când lucriitorii ce construiesc
sunt bine exercitati §i cänd se sporesce cu ,jumétate nunté-
rul címenilor pentru fie-care gurd de foc.
O balerie de tipul din fig. 108, cu un acelasi numér de
émeni, se pele construi in 3/4 numai din timpul necesar pen-
tru cea de sus; ea se va intrebuinta cu preferintrt de cate
ori positia unde se instalé46 este dominantä, a§a cá prin
scufundare sé nu se inpedice vederea terenului dinainte care
este a se bate.
Necesitalea conslructiei hateriilor de campanie este destul
demonstrata prin statisticele resbelelor din urnia" ; din expe-
rientele Mente in poligeme resultd perderi in morti §i räniti
Cu 500/0 in- mai }Julia. Fig. 109, PI. XIV represintä un lip
de baterie pe solul natural care se distinge prin aceea cä §én-
tul d'inaintea bateriei este transformat in transee-adápost
pentru infanterie. Pentiu comunicatia la adäpost prin baterie
§i pe laluri se fac tran§ele, dupd cum se vede in figurrt. Forma
sa §i dispositia tran§elelor se vécl in tdieturele dupé ABCD §i
dupé EF. Pentru aducerea tunurilor in baterie §i scóterea
lor, se fac rampe dupii cum se vede in fig. 109, partea punclatd.

Constructia bateriilor in. casuri particidare. Terenuri slabe.Terenuri

mocirldse. Teenuri petrdse f i stancése. Baterii pe ~ele délurilor
sa in panta ii locuri strdnipte. Obstacole ce se ivesc din. causa fo-
curilor inim ice in constructia bateriilor f i najleicele de a le hilatura.

Cu ocasiunea construirei bateriilor, se ivesc adesea terenuri

in conditii cu totul particulare ; spre a se inlätura cat mai
mult gretitätile resultänd dinteacesta, vont da câte-va regule
ce trebuiesc urmate.

www.dacoromanica.ro
 94

Terenuri slabe. Se presenta in practica terenuri cari au apa

la o adancime chiar de O,50. In asemenea casuri, nu se
mai pote adanci §éntul, §1 este neapérat ca inapoia bateriei sé
se facd rigole pentru uscarea terenului adapostit ; iar parnèn-
tul necesar la ridicarea epolementului se la din §éntséu, decá
nu ajunge, se aduce din alta parte. Din causa moliciunei pii-
mentului. talusele se fac mai dulci. intrebuintandu-se pearl]
fixarea. criplii§elei in loc de téru§i capillitie de fascine ; §i pent ru
stabilitate, priméntul se pede acopen i cu nueli§uri SU cu brazde.
Terenuri mocirlóse. La asemea terenuri se a§é4i1 pe t6trt
suprafa0a ce trebuie se" ocupe bateria o fondatie de fascine
transversal miele peste allele §i d'asupra pelre séu petri§;
acéstä fondatie trebuie sé iash cu un metru peste marginile
parapetului, servind de hernia lucratorilor.
Cautd a se ingriji ca drumul ce duce la baterie sé fie cat
se pcite de solid ; pentru acésta, se pune mai multe straturi
de fascine, apoi petre §i petri§. un rand de gratii §i paie,
pamént etc. I-se da 31".-3m.,50 largime, avéndinaltime d'a-
supra apelor celor mai mari de Orn.,60.
Cand indltimea apelor este mai mare, fail a intrece peste
un metru, atunci atat drumul cat §i fondatia bateriei se for-
méo a§eqéndu-se doué sett trei straturi de nuele, dupe' tre-
buinta. Deed §i aceste mij16ce nu sunt suficiente, se intrebuin-
éJá pont6ne cari se inécd, peste ele se face puntea d'asupra
cdreia se dispun straturi de nuele, construindu-se in urmd §i
bateria. Epolementul bateriei consta din pamént adus in sac),
din saci cu pdment, lemne, rmele, etc., cum .s'a arkat la con-
structia bateriilor plutikire.
Este preferabil, fiind putintd, se' se insdnillo§éscd terenul rin
mijlocul §énturilor de scurgere ; in acest cas, nurnai marginele
epolementului repauséOd pe o fondatie de nueli§uri, unplutura
interitira fficéadu-se cu parnént, petre §1 &Oldie de leinne §i
de nuielii§e.
In asemenea terenuri, trebuie bine ingrijita soliditatea tere-
nului adépostit, care se formép tot din straturi de fascine,

www.dacoromanica.ro
 rl

gratii, pdment §i paie; este de observat ca stratill de d'asu-

pra sosisemelor se se a§ede transversal chtre rétele tunului.
Terenuri petr6se stane6se. La .terenuri de felul acesta se
cautá a se pune in partea de jos a epolernentului pilmentul
amestecat mai mult cu Otra', conservand pe cel färä ameste-
cilturä pentru merléne §i tundul ambrazurei ; §i, (lea este
necesitate, se curkä chiar pdméntul ciuruindu-se cu gratiile.
Fixarea citptu§elelor se face asemenea prin bucäti de fascine,
ingrijindu-se ca se nu Ora fi ridicate de proiectilele inimice,
pentru a inpedica ast-fel proiectarea petrilor din epOlement.
In terenuri stfinc6se,. se ridicd mai ânidin stratul de pdment
ce se gilsesce pené la stdncd, iar restul epolementillui se for-
médá prin aducerea pilmentului in saci §i alte materiale. In
casul cdnd se intrelmintédii saci cu päment la plonjele §i ta-
lusul interior, cauta' sé se observe a se lega bine ca sè nu
peítilfi ridicati de pr9iectilele inimice.
In terenurile de cari ne ocupd.m, gabiénele se reguléold Cu
capul in jos (cu partea ascutitä a teru§ilor in sus), a§edandu-
se cu ingrijire §i tixanclu-se bine inapoi, pentru mai bund
consolidare; este bine sé se punä d'asupra un sosison in care
sèmire eruii gabionului. Bine-inteles cá. §i sosisénele cauta
se se 'fixede solid.
Baterii pe c6stele aturdor seis in panta. Décá este a se con-
strui o baterie pe un plan inclinat, a cAruia linie de foc este
in sensut pantei, §i décd. acésta este dulce, se procedédd ca
§i pentru terenurile ordinare, márginindu-ne a nivela numai
locul necesar telenului addpostit pentru a§edarea plat-formei.
Pe pante insé mai räpedi, se simpte necesilate a se construi
baterii lise Cu etaje. Dupé rdpediciunea pantei, tie-care etaj
contine un rimé& mai mare séu mai mic de guri de foc,
cate done' le fie-care este cel mai nemerit. Talusele ce des-
part etajele se fac cal se péte de rdpedi ; la trebuinlä, se §i
cáptilesc. O asemenea baterie presintá ast-fel o reuniune de
mai multe baterii, una mai jos de cat alta. Comunicatia in
terenul addpostit al diferitelor etaje. se face prin mijlocul
rampelor cat se péte de dulci, séu mai bine prinlf un teren

www.dacoromanica.ro
 §6

aciapostit principal in partea dinapoi, din care se deschid in-

trari in terenurile adapostite ale fie-carui etaj.
Baterii in locuri strampte. In acest cas, spre a se da largi-
mea trrbuinciésd terenului adapostit, golurile se unplu cu
pamént sett cu nueli§uri. Déca panta este urea räpede §i sure
a se evita terasemente urea mari, in loe de prtmént séu nue-
lu§e, se intrebuintéga o podina care se reazima pe o §arpantrt
destul de solida pentru a uutea suporta greutätile.
In localitätile uncle. tot terenul adapostit este format din po-
dine, trebuie sé li se dea o soliditate sufiCienta; pentru acésta.
grincple se a§éqh destul de apropiate, extremitatile despre
epolement se ingrépa de 21Th,00, §i peste dénsele se dispun
scandurile batute in cuie ; este bine ca stalpii dinapoi sé fie
in forma de calu§ séu sé aiba proptele.
Trebuie sé se lira compt eh podinele nu pot inlocui terenul
aeldpostit de cat pentru guri de foc de un colibiu mai mic,
lar laid de cum pentru calibre mari §i mortiere.
Pentru a limita cast se 'Ate mai mult inapoierea Lunului,
se intrebuintéqh otgéne séu rampe mobile. Intrebuintarea ot-
gcinelor se face in doné moduri
10 Se ja un otgon ale carui capete se légd de rae in,drep-
tul spitelor dinapoi ce vin cam orizontale, läsandu-se sé [dame
pe afet, dupe' ce mai ântaiu s'a varat prin luneta. Lungimea
acestdi otgon trebue sé.fie ast-fel ca, sé in" edice mi§carea
rételor indata ce au ajuns cam la a doué-spre-lecea scandurä
a plat-formei.
.2° Se petrece unul din capetele otgonului printre cele doné
spite inferiére verticale, din intru in dud, se aduce caput pe
tanga capatina 1-6-Lei in partea anteriérd, se petrece printre
cele doné *spite supericire verticale, se invértesce otgonul de
sus in jos pe capatina, catre partea posteriéra, §i apoi se lega
la capataiu de una din spitele superióre. Otgonul se petrece,
dupe acestea, prin luneta afetului i se repeta aceia§i lucrare
la cea-Palta rag. Otgonul trebuie läsat sè atarne pe afet ea
ast-fel sé opresca mi§carea rótelor ca mai sus la a dou&spre-
lecea scandura.

www.dacoromanica.ro
 97

Rampele mobile sunt nisce triunghiuri dreptunghe constdnd

din doué scdnduri gróse, legate intre ele cu trei bucgi de
scanduri. Tn vérf, scdndurile stmt. te§ite §i aptu§ite cu fer spre
a permite suirea rótelor fàrá smuceld, legaurile sunt asemenea
intärite cu fer. Ungliiul de la várf al rainpei mobile va 11 de
la 150 la '200. Prin aceste rampe inapoierea tunului este fórte
Inuit redusd, rótele séle, puténdu-se sui abia pènd la juméta-
tea lor ; §i, prin mijlocul planului inclinat pe care se gdsesc
rótele, trinul revine singur in posilia primitivd.
Obstacole ce se ivesc din causa focurilor inimice in construclia
bateriilor i mifi6cele de a le inlatura. Iadatd ce apèrarea vede
cä partea atdcdtóre voiesce sé-§i construiascd o baterie, este
natural ca sé indreptede cea mai mare actiune a focurilor
séle asupra acelui punct, §i de aceea, spre a se putea conti-
nua lucrul, cauld sé se ia átésuri pentru addpostirea lucrdto-
rilor din baterie.
Stint mai multe feluri de addpostiri, formele §i materialul
din care se confectinéld depinTend de natura terenului §i de
materialele clisponibile. Urmätórele par a fi mai practice.
1° Gabiónele unplute cu fascine form* una din cele mai
bune addpostiri sett mdsci ; numèrul lor clepinde de distalna
ce trebuie adtipostitd, socotindu-se a fi dispuse pe done' ran-
duri §i bine fixate.
O Décd este a se construi o baterie scufundatd, pentru a
acopen i mai rdpede pe 6meni, se deschide o tranve pe tad-
lungirnea liniei de foc, care apoi se rárgesce addricindu-se dupd
trebuintd.
30 Se utiliséld fascine dispuse pe done' rCinduri §i cari se
vérá intre alte douè rdnduri de pari depdrtati de 1 m.,80 ; §i
dupé ce s'au a§elat fascinele, se légd parii spre nu-le mai
permite mi§carea. Se mai pot utilisa ca mdsci, in loe de fas-
cine, lemnul, saci cu pdmént, saci cu lama §i ori-ce alte ma-
teriale disponibile.
Tóte acste mrtsci nu pot resista de cat focurilor de infan-
terie, artileria le derimd cu cea mai marei inlesnire, §i de aceea -

in construclia ori-cd'rei baterii, se pune cea mai mare grip'.

7

www.dacoromanica.ro
 Os

a nu se atrage atentia inimicului, care se' nu pad ast-fel des-

copen i in timpul primei nopli lucrdrile ce se fac : cdci in
timpul gilei, de §i incepe a bate, insé, chiar deed' bateria nu
este terminatil, 45menii. se aflä addpostiti. In principiu dar
trebuie ca cea mai mare tdcere §i ordine se' domnéseä in
bite atelierele, §i totul sé fie organisat ast-fel ca sè se inlb.."-
ture ori-ce confusie.
In reguld generald, tot-d'auna se va ingriji ca lucrbitorii sé
fie cat se 'kite de acitipostiti. In cas de alarmd este oprit de
a päräsi locul in desordine. Oficerul ce dirige lucrarea 'Ate
sä adune pe 6meni cu uneltele ion §i se veld, dupil circum-
stante, ce mésuri sunt de luat.
Déca 6menii se aduc la lucru armati, inainte de inceperea
lucrärei, cauth sé-§i a§e4e in ordine inapoia terenului bateriei
armele §i echipamentele cari, de se pae, sé fie §i adäpostite.

FINE

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII

PARTEA I
Pag.
Profil. Tejen adOpostit. Epolement, relatie intre
-inAltimea epolementului i terenul adilpostit..5éntul, relatie intre
.debleu si rambleu 1

Traseu 7
TraNerse.Flancuri séu int6rceri 8
Baterie cu barbetti. Constructia barbetei pe façia unei lucrrtri
-si in unghiu esit 9
Baterie Cu ambrazure. Constructia ambrazurei drepte, obliCe
ondulate 11
CIoinunicatia cu paralela si comunicatia cu séntul 15
Plat-forme : ordinaril, volantä séu prusianli 17
Pentru tragerea in bombe si sub orizont 19
Pentru tunuri de calibru mare 21
Pentru .obuziere 22
Pentru mortiere 23
Portite de ambrazuri.Masci 26
Magazii de pulbere.Conditiile ce trebuie se indeplinéscá.. 27
Magaziile Ne. 1, 2, 3 si 4. Materialul intrebuintat la corstruc-
tia lor 98
Magaziile A i B. Materialul Intrebuintat la construetia Ion. 32
Diferite tipuri de magazii 33
Aditposturi blindate. Tipu elvetian , adaposturi i cuiburi
(niches). Tipu austriac, refugiuri i adriposturi 36
Blindagiuri pentru tunuri, pentru mortiere 39
Observatdre.Latrine 40

www.dacoromanica.ro
II

P klITEA II
Pag.
Materialele intrebuintate in constructia bateriilor. Priméntul.
Diferitele feluri de primént 41
Cdptuvirile.Captuvirea Cu pamént.Diferitele moduri de cAptu-
viri Cu pilmént 43
Captuvéla cu lemn. Diferitele moduri 45
Captuvéla cu paré 46
Criptu§éla en fascinage. Felul lemnului intrebuintat. Modul
therei.LegAturile (ganjurile) de lemn, de siripa 46
Diferitele feluri de fascinage sosisime, fascine, gal)i6ne §i
Calitatile lor, unde se intrebuint.ép tie-care 48.
Modul confectiei fascinagelor. Sosisénele, formarea atelierelor,
confectia. -Gabiánele, confectia. Gratiile, con fectia 52
Modul de cilptuvire cu diferite feluri de faseinage 55
Leunne de constructie .59
Therea lem nelor 61
lnbinari 62

PARTE III
Lucrarea impreunarn. Recunávterile posiiilor. Directorul lu-
cra.rei, indatoririle séle 65
Aplicarea traseului vi profilarei pe façia phinèntului.--Interuvarea
Traseul.Protilarea 66
Lucriltorii. Diferite categorii 68
Depositul 71
Regule generale in constructia bateriilor 71
Modul constructiei ditéritelor feluri de baterii. Bateriile de-
pártate 73
Bateriile de antaiul period 73
Bateriile de al douilea period 78
Bateriile de breve vi contra-baterii. in sapa de incoronare a dru-
mului acoperit vi in drumul acoperit; constructie 8
Baterii din saci cu pilmént : d'Ala §i a doua met6d5. . 87
Baterii plutitére 89
Adrtposturi de tunuri 90
Baterii de camp 91
Constructia bateriilor in casuri particulare. Terenuri slabe.
Terenuri mocirlése.Terenuri petrése vi stancése . 93
Baterii pe céstele délurilor séu in pauté, in locuri strampte . 95.
Obstacole ce se ivesc din causa focurilor inimice in constructia
bateriilor vi mijI6cele de a le inlatura 97

www.dacoromanica.ro