Sunteți pe pagina 1din 9

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Catedra Mecanica Teoretică

RAPORT
Despre lucrarea de laborator Nr.4
la Mecanică realizată în MATLAB

Tema: Elemente ale programului MATLAB


V-7

A efectuat: C. Melinteanu

A verificat: I. Sanduleac

Chişinău 2017
Exerciţiul 1:
Generalizare concisă despre caracteristicile cinematice
ale oscilaţiilor si despre compunerea oscilaţiilor armonice de aceiaşi
direcţie şi direcţii reciproc perpendiculare .

 Caracteristicile cinematice ale oscilaţiilor:

 Oscilaţiilor armonice de direcţii reciproc perpendicular:


La studierea compunerii a asemenea oscilaţii important este studi
erea traiectoriei mişcării rezultante ,de exemplu,al punctului material de
masa m . Aceste traiectorii vor fi curbe plane înscrise în dreptun ghiul cu
laturile 2ax şi 2ay şi care se numesc figurele Lissajous . În dependenţă
de raportul dintre amplitudinele , frecvenţele şi fazele iniţiale ale
oscilaţiilor componente, se obţin diferite curbe.Deaici re zultă aplicaţiile
practice ale acestor curbe în acustică, optică ,electro tehnică şi mecanică
la studierea mişcărilor oscilatorii. Proiectînd urma 'epuraşului' sau a
punctului ce oscilează orizontal pe o placă foto grafică, ce efectuează o
mişcare oscilatorie în direcţia perpendiculară , se analizează figura
Lissajous obţinută şi după ea se determină amplitudinele , frecvenţele şi
fazele oscilaţiilor componente. Asemenea aplicaţie a figurelor Lissajous
se foloseşte în oscilograful catodic şi alte aparate .

 Compunerea oscilaţiilor armonice de aceiaşi directie :


Cazul general,adică ω1≠ ω2 şi . Este evident,că în acest caz ,
amplitudinea şi faza oscilaţiei rezultante sînt funcţii de timp.
Oscilaţiile componente în acest caz se numesc
necoerente(incoerente). Două oscilaţii armonice x1 şi x2 se numesc
coerente,dacă diferenţa de faze nu depinde de timp,adică (ω2t+α2) -
(ω1t+α1) = const., sau (ω2 – ω1 ) t +( α2 - α1) = const .
Pentru îndeplinirea condiţiei de coerenţă a două oscilaţii trebuie ca ω1
= ω2 =ω.

Exerciţiul 2:
a) de dat un exemplu de două oscilaţii armonice necoerente; de scris
file-funcţia de timp ce ar construi într-o fereastră pe aceleaşi axe
graficile celor două funcţii alese şi a funcţiei rezultante a
compunerii celor două oscilaţii în aceiaşi direcţie; de complectat
graficile cu inscripţii informative; de analizat rezultatul obţinut.

>> t=0:0.01:75*pi;
>> [x,y,z]=rez(t);
>> plot(t,z,'r-');
>> axis equal;
>> axis([0 200 -25 25]);
>>title('Z=8*sin(1.7*t)+8*sin(2.1*
t)');
>> xlabel('T');
>> ylabel('Z');
b) de dat un exemplu de două oscilaţii armonice coerente; de scris
file-funcţia ce ar construi într-o fereastră pe aceleaşi axe graficile
funcţiilor coerente şi graficul oscilaţiei rezultante a compunerii
celor două oscilaţii în aceiaşi direcţie; de complectat graficile cu
inscripţii informative; de analizat rezultatul obţinut.

>> t=0:0.01:75*pi;
>> [x,y,z]=rez2(t);
>> plot(t,z,'r-');
>> axis equal;
>> axis([0 200 -25 25]);
>>title('Z=10*sin(3.*t+pi/3)+10
*sin(3.*t+pi/2)');
>> xlabel('T');
>> ylabel('Z');
c) pentru două oscilaţii armonice coerente şi oscilaţia lor rezultantă
de scris file-funcţia la care parametrii de intrare sunt numărul
figurii şi diferenţa de faze iniţiale α , valorile căreia sunt: α = α2 –
α1 = 0, π/6, π/4, π/3, π/2, 2π/3, 3π/4, 5π/6, π;

>> t=0:0.01:3*pi;
>> n=0;
>> for a = [0 pi/6 pi/4 pi/3 pi/2
2*pi/3 3*pi/4 5*pi/6 pi];
>> n=n+1;
>> [x,y,z]=rez3(t,a);
>> figure(n);
>> hold on;
>> plot(t,x,'g-');
>> plot(t,y,'b-');
>> plot(t,z,'r-
','LineWidth',1.5);
>> title(['Graficul \Delta
\alpha= ',num2str(a)]);
>> xlabel('T');
>> ylabel('Z');
>> end
d) de dat exemplu a două oscilaţii armonice în rezultatul compuneri
cărora se obţine oscilaţie-bătaie; de scris file-funcţia de timp şi de
construit graficul oscilaţiei-bătaie şi de găsit caracteristicile
cinematice.

>> t=0:pi/20:500;
>> [x,y,z]=rez4(t);
>> plot(t,z,'k-');
>> axis equal;
>> axis([0 300 -50 50])
>> xlabel('T');
>> ylabel('Z');

Exerciţiul 3:

a) de dat un exemplu de compunere a două oscilaţii armonice


reciproc perpendiculare cu frecvenţe egale; de scris file-funcţia
pentru care parametrii de intrare sunt numărul axelor şi valoarea
diferenţei de faze α ; de construit traiectoriile mişcării (figurile
Lissajous) într-o fereastră în axe diferite pentru valorile lui α:

α = 0, π/6, π/4, π/3, π/2, 2π/3, 3π/4, 5π/6, π;

de analizat rezultatul obţinut .

>> t=0:pi/200:3*pi; >> plot(x,y,'g-')


>> n=0; >> axis square;
>> for a = [0 pi/6 pi/4 pi/3 pi/2
2*pi/3 3*pi/4 5*pi/6 pi] n=n+1;
>> [x,y]=rez5 (a,t);
>> subplot(3,3,n);
>> end

b) de dat un exemplu de compunere a două oscilaţii armonice


reciproc perpendiculare cu frecvenţe inegale şi care satisfac
condiţiile:

ω1/ω2 = n1/n2 , n = 0, 1, 2,…, a1=a2=a, α1=α2= α-π/2

de scris file-funcția pentru care parametrii de intrare sănt numărul


axelor şi valoarea fazei iniţiale α ; de construit traiectoria mişcării
(figurile Lissajous ) într-o fereastră în axe diferite pentru valorile
lui α:

α = 0, π/6, π/4, π/3, π/2, 2π/3, 3π/4, 5π/6, π

>> t=0:pi/200:3*pi;
>> n=0;
>> for a = [0 pi/6 pi/4 pi/3 pi/2
2*pi/3 3*pi/4 5*pi/6 pi]
>> n=n+1;
>> [x,y]=rez6(a,t);
>> subplot(3,3,n);
>> plot(x,y,'r-')
>> axis square;
>> end
Concluzie:

În urma elaborării lucrării de laborator Nr.4 am făcut cunoștință cu


mai multe tipuri de oscilații armonice. Am operat cu file-funcții care
conțineau funcții matematice, iar în fereastra de comandă am operat cu o
funcție de bază precum ”for”, care ne permite să efectuăm calculele pentru
diferite valori a unor variabile fără a reapela manual de fiecare dată file-
funcția, ea se apelează automat de către program până când se îndeplinește
condiția de oprire.