Sunteți pe pagina 1din 38

Omida minieră a păioaselor- Cnephasia pasiuana

- o generaţie pe an şi iernează ca larvă


intr - un cocon în crăpăturile scoarţei.
- primăvara, larvele părăsesc locurile de
hibernare, secretă un fir de mătase la
capătul căruia se lasă să atârne; sunt
purtate de vânt şi ajung în culturile de
cereale.
- specie polifagă se hrăneşte pe grâu,
orz şi ierburi spontane.
- larvele pătrund în parenchimul foliar
fiind protejate de cele 2 epiderme;mai
târziu se urcă pe pe frunzele superioare
pe care le răsucesc cu ajutorul firelor de
mătase, hrănindu-se cu epiderma şi
parenchimul foliar.
- se recomandă evitarea culturilor de grâu în imediata apropierea a
pădurilor şi perdelelor forestiere.
- tratamentele aplicate împotriva afidelor sau a generaţiilor hibernante
de ploşniţe limiteaza atacul dăunătorului.
Opomiza cerealelor – Opomyza florum

- o generaţie pe an, iernează ca ou în


stratul superficial al solului din
lanurile de cereale de toamnă.
- larvele pătrund în tulpinile plantelor
şi se hrănesc cu tulpinile fragede din
zona mugurelui de creştere.
- adulţii se hrănesc cu nectarul
plantelor, depun ponta pe sol în
imediata apropiere a plantelor.
- atacă cerealele de toamnă
îndeosebi grâul, în urma distrugerii
mugurelui de creştere de către larve,
frunza centrală se îngălbeneşte şi se
usucă, tulpina piere.
Musca galbenă a cerealeor – Chlorops pumilionis

- are 2 generaţii pe an, iernează ca larvă dezvoltată în zona mugurelui de


careştere al tulpinilor de cereale de toamnă sau gramineelor furajere.
- adulţii apar în luna mai, se împerechează şi depun ponta pe frunzele
superioare, mai ales pe teaca burdufului.
- larvele primei generaţii rod baza spicului, iar larvele generaţiei a doua
distrug mugurele de creştere a tulpinilor plantelor tinere, scăzând densitatea
lanurilor.
Musca cenuşie a cerealelor- Delia coarctata

- are o generaţie pe an,


iernează ca ou în stratul
superficial al solului.
- în martie, larvele
pătrund în zona mugurelui
de creştere al tulpinilor
hrănindu-se cu ţesuturile
fragede; în a doua
jumatate a lunii aprilie se
împupează în sol, adulţii
apar spre sfârşitul lunii
mai.
- atacă grâul şi orzul de toamnă, secara şi gramineele furajere.
Combaterea dipterelor cerealelor

- evitarea monoculturii;
- fertilizarea optimă a solului asigurându-se necesarul de fosfor care conferă
rezistenţă sau toleranţă mai bună faţă de atac;

- utilizarea unor soiuri rezistente cu toleranţă mai bună faţă de atac;


- utilizarea unor soiuri rezistente cu perioadă scurtă de înspicare, cât mai
timpurii;

- tratarea seminţelor cu produse de protecţia plantelor;


- respectarea epocii de semănat, la culturile de toamnă semănatul să se facă
în ultima parte a acestuia, iar la cele de primăvară cât se poate de timpuriu
pentru a se evita infestarea în faza sensibilă la atac;

- recoltarea timpurie, arderea miriştei (numai pentru viespea paiului);


- dezmiriştitul sau arătura adâncă de vară contribue la reducerea rezervei
biologice ( musca de Hessa şi viermele roşu al paiului).
Viermele boabelor de grâu – Anguina tritici

- are o generţie pe an şi iernează în


stadiul de larva; toamna odată cu
boabele de grâu sănătoase în sol
ajung şi galele (ovare de grâu
infestate cu larve de vârsta a II-a).
- în contact cu umezeala, larvele
ies şi se răspândesc în căutarea
plantelor tinere de grâu .
- larvele ajung în sistemul
radicular, pătrund în acesta, se
urcă în tulpini, se instalează în
tecile frunzelor, la baza lor şi
iernează.
- atacă grâul, uneori secara.
- plantele atacate se recunosc
după talia mică, înfrăţirea
puterică şi îngroşarea bazei
tulpinii.
-frunzele au culoare verde
întunecat , răsucite , ondulate.
- ovarele infestate, transformate
în gale sunt mai scurte decât
boabele sănătoase, mai rotunjite
şi au o culoare brun-negricioasă.
- combaterea constă în evitarea cultivării grâului sau secarei timp de 3-4 ani
pe solele infestate.
-administraea îngrăşămintelor se va face sub brazdă, odată cu arătura pentru
stimularea creşterii plantelor.
-se va folosi numai sămânţă condiţionată, iar recoltarea grâului se va face la
timp, pentru evitarea boabelor atacate.
- utilizarea de soiuri rezistente.
Porumb

Viermele vestic al rădăcinilor de porumb- Diabrotica virgifera virgifera

- are o generaţie pe an
şi iernează în stadiu de
ou depus de femelă în
sol în jurul plantelor de
porumb.
- larvele încep să apară
în luna mai şi se
hrănesc pe rădăcinile
de porumb, iar adulţii la
sfârşitul lunii iunie.
- atacă atât în stadiu de adult cât şi de larvă, pagubele importante
sunt cele produse de larve; la atac puternic sistemul radicular
este distrus şi apare fenomenul de cădere al palntei.
- atac pe rădăcini.
- tulpini încovoiate, în forma de” gât de gâscă”
- adulţii se hrănesc la început cu limbul foliar, pe care-l perforează sub forma
unor dungi longitudinale de-a lungul nervurilor;
- în perioada înfloritului trec pe mătase şi polen.
- se recomandă evitarea monoculturii ;
- PED este 5-10 adulţii / plantă;
- capcane galbene, capcane feromonale pentru capturarea adulţilor.
- se pot aplica : Avaunt, 0,25 l/ha, Faster 10 CE , 0,150 l/ha, Nuprid Al 200
SC 0,275 l/ha.
Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis)

-are 2 generaţii pe an şi
iernează ca larvă în
ultimul stadiu de
dezvoltare în cocenii de
porumb.
- adulţii apar către
sfârşitul lunii iunie,
depun ponta grupat pe
partea inferioară a
frunzelor.
- larvele la inceput rod organele florale ale inflorescenţelor mascule, iar
mai târziu perforează tulpinile deasupra unui nod şi pătrund în interior
unde consumă măduva dintre noduri, stânjenind dezvoltarea plantelor.
- larvele sapă galerii în tulpina sau în pedunculul ştiuleţilor
- diminuarea rezervei biologice, prin arderea resturilor de coceni ;
- arături adânci toamna pentru îngroparea resturilor de plante care
conţin larve;
- cultivarea de hibrizi rezistenţi faţă de atcul dăunătorului;
- când 50% din pante prezintă perforări pe frunze se aplică tratamente;
- produsul Avaunt , 0,25 l/ha, produse bazate pe Bacillus thuringiensis
Gândacul negru al porumbului – Pentodon idiota

- are o generaţie la 3 ani şi iernează


ca larvăsau ca adult în sol;
- adulţii atacă plantele abia răsărite,
imediat după răsărire sau chiar când
planta este dezvoltată, atacul
manifestându-se în zona coletului,
provocând cavităţi superficiale, sau
retează plantele.
- atacul apare în vetre, plantele
atacate sunt ofilite .
- larvele nu produc pagube evidente.
Viermii sârmă sau gândacii pocnitori (Agriotes spp.)

- larvele se hranesc cu parţile


subterane ale plantelor sau cu
seminţele in curs de germinare;
- adultii nu sunt daunatorii ;
Carabuşul de stepă – Anoxia villosa
- larvele numite popular “viermi albi”, se hrănesc cu parţile
subterane ale plantelor;
Omida fructificaţiilor – Helicoverpa armigera armigera

- are 2-3 generaţii pe an


şi iernează în stadiu de
pupă în sol, intr-o celulă
ovală de pământ.
- specie polifagă, dăunătoare la peste 120 de specii de plante : porumb,
tomate, leguminoase anuale şi perene, etc.
- larvele consumă iniţial mătasea, apoi boabele în faza de lapte ceară
din vârful ştiuletului.
Buha semănăturilor - Agrotis segetum

- buha semănăturilor are în condiţiile ţării noastre 2 generaţii pe an şi


iernează ca larvă în ultimele stadii în sol.
-specie polifagă produce pagube culturilor de cereale (porumb,
grâu, orz), floarea soarelui, sfeclă de zahăr, etc.

- la apariţie omizile se hrănesc cu părţile aeriene ale plantelor, iar în


ultimele vârste atacă părţile subterane, îndeosebi în regiunea coletului.
Ratisoara porumbului ( Tanymecus dilaticollos )

- are o generaţie pe an şi iernează în sol,


în stadiul de adult.
- adulţii apar la sfârşitul lunii martie,
începutul lunii aprilie, când temperatura
medie la suprafaţa solului este de 9
grade C.
- produce pagube culturilor de : porumb,
floarea soarelui, sfeclă, soia,etc.
- atacul adulţilor la frunzele de porumb
începe în faza de răsărire şi durează
până la formarea de 3 - 4 frunze.
- plantele de porumb sunt roase
complet, uneori chiar înainte de ieşirea
la suprafaţa solului.
- mai târziu, adulţii pot ataca frunzele
marginal sub formă de trepte.
- larvele se hrănesc cu rădăcinile
diferitelor plante cultivate şi spontane
fara a produce pagube.

În vegetaţie pentru gărgăriţa


porumbului se aplică tratamente cu:
Calypso 480 SC - 90ml/ha, Actara 25
WG – 0,100 kg/ha, Decis Mega 50 EW -
0,15 l/ha, etc.
Hârciogul – Cricetus cricetus
- mamifer care se reproduce de 2 ori pe an aprilie-mai, respectiv iunie-iulie;

- hiberneaz ă începând cu luna octombrie, până la sfârșitul lunii martie-


aprilie;
- preferă terenurile mai ridicate, le evită pe cele mlăștinoase sau pe cel din
apropierea pădurilor.
- se hrănește cu părțile verzi, rădăcinile și semințele a numeroase plante
cultivate ca : grâu, orz, porumb, floarea soarelui.
Șoarecele de câmp- Microtus arvalis
-se înmulțește de 4-6 ori pe an,
câte 4-8 pui, începând din luna
martie.

-puii ajung la maturitate după


circa 2 luni, fiind activi atât ziua
cât și noaptea.

-consumă boabe de cereale și de


leguminoase anuale, rădăcini,
tuberculi, etc.

-poate roade scoarța pomilor


fructiferi, mai ales a puieților, în
regiunea coletului.

- produce pagube deosebite


semănăturilor de cereale la
răsărire, lucernierelor, etc.
Combatere
- se recomandă folosirea capcanelor, inundarea galeriilor cu apă, folosirea de
momeli toxice.
- efectuarea arăturilor adânci, distrugerea buruienilor, efectuarea recoltării la
timp și fără pierderi.
- aplicarea de tratamente pe suprafețele puternic infestate de șoareci cu prduse
specifice.
- tratamentele se fac primăvara dvreme sau toamna târziu când vegetația este
mică sau după recoltare.
- identificarea exactă a speciei dăunatoare;

- cunoașterea biologiei dăunătorilor;

- monitorizarea populatiei si a ciclului de dezvoltare;

- stabilirea momentului de aplicare a tratamentelor;

- alegerea insecticidului potrivit;

- faza de vegetație a culturii și condițiile agrometeorologice