Sunteți pe pagina 1din 101

Anul II N r.

BULETINUL
COMISIEI
MONUMENTELOR ISTORICE

BUCUREŞTI
1991
Cope rta I : Stema Ţării Româneşti
de pe pecetea
atîrnată a hr isovului din
25 aprilie 1695,
dat de Constantin Brâncoveanu pentru
Mănăstirea Hurez (Arh . St. Buc.,
Suluri 9)
Coperta IV: Mănăstirea Brebu - Casa domn e ască
(prima jumătate a secolului al XVII-iea) .
Ansamblu arhitectonic restaurat de arh .
Şt. Balş

CO LE G IUL DE REDA CŢ IE

Aurel Botez
Pete r Derer
Ştefan Gorovei
Euge nia G receanu
C ălin Hoinărescu
Se rgiu losipescu
Ion lstudor
Dan Mohanu
Ce zara Mucenic
Paul Nied e rmai e r
Constant in Pavelescu
Radu Popa (pre şe dint e le col eg iul ui)
Mari us Po ru mb
Georgeta Sto ica
Nicolae Stoicescu
Aurelian Trişcu

REDACŢ I A

Georgeta Pop
Maria-Ele na Negoescu
Elisabeta Ancuţa-Ruşi naru
Sanda Gusti (macheta artistică şi t e hnică)
D ragoş Ardeleanu (secretar de re dacţi e)

Bul etinul Comi siei Monumentelor Istorice: adresa - str. lenăchiţă Văcărescu nr. 16, sect . 4, Bucureştii
cod 70528; administraţia - Dire cţia pentru Pre să , Publicitate şi T i părituri (DPPT) , Piaţa Presei Libere
nr. 1, sect. 1, Bucureşti , cod 71554. Abonam e nte le se pot face la administraţie, prin poştă sau virament
DPPT, cont 645120608 Banca Naţională a României. Filiala sect. 1, Bucureşti, la oficiile poştale sau difuzorii
de presă, precum şi la re dacţie . Abonamentul anu al este de 360 lei (90 lei/număr) . Abonamente le pentru
străinătate prin O RION-S .R.L., Splaiul Ind e pen de nţ e i nr. 202 A , sestor VI , Bucureşti , Telefon: 17.34.07,
Fax (400) - 42.41 .69. Tipărit la întrep rinderea Poligrafică, «Arta grafică» S.A. Bucureşti.

A u c olab orat:
D <ln N ico l<l• Bu s uioc (arhaoloc) ; C ri s ti na C răciun ( arh eo loc , referen t DMASI); G h eo rc h e Dinu ţi ( e t nocraf); Nicolae
Gospodin ov (i ne i ner, DMASI ) ; Sanda lcnat (ar h i t ect , r efer ent DMASI) ; Dan Iones c u (s t udent , Institutul d e a rhitecturi) ;
Ser1iu losi pe1cu (a r heolo1 , di r. adj. , tiin ţi fic DMASI} ; E. Kovacs (arhitect, Unca r ia) ; Ioan Mare? (in1iner, referer,>t
DMASI); Silvia Plun (arhitect) ; Andrei Pippidi (i1toric, CNMASI); Georceta Pop (i1toric, redacţia publicaţiilor
CNMAIS Ser1iu Sel ian (1criitor); Ghaor1he Sion (arhitect, referent DMASI); Georceta Stoica (etno1raf, CNMASI) ;
Adriana Stroe (i1toric de artl , referent DMASI) ; Aurelian Tritcu (arhitect, vicepre,edinte CNMASI).
D in partea col1ciului de re d acţie, nu mlrul este 1.vi za t de dr. Euien ia Greceanu.
Comisia Natională a Monumentelor,
'
Ansamblurilor si Siturilor Istorice
'

BULETINUL
COMISIEI NATIONALE A
'
MONUMENTELOR, ANSAMBL. U RILOR
SI SITURILOR ISTORICE
'

Nr. 4/1991

.Anul II
MONUMENTE, ANSAMBLURI, Bursieri români ai DMASI în străină-
SITURI
tate (1991) .... ..... .. . ..... . . . 77
Atitudini şi mentalităţi

VIAŢA ŞTllNŢIFICÂ
GHEORGHE SION, Mănăstiri vechi
- mănăstiri noi . . . . . . . . . . . . . . . . 5 Simpozionul « Tehnici fo togra mmetrice
DOSARELE DISTRUGERII ş1 de teledetecţie în ingineria mediu-
lui», Suceava, 1991 (Cristina Crăciun ) 78
AURELIAN TRIŞCU, Agapia Veche 7
Cel de-a/ XIV-iea Simpozion Inter-
VIRGILIU Z. TEODORESCU , Mo-
naţional al CIPA de la Del(I - Grecia
numentu/ eroilor pompieri . . . . . . . . 11
(N. Gospodinov) ......... .. .. .
COMUNICĂRI ŞI RAPOARTE DE Misiune de studii la Pam, în Languedoc,
CERCETARE
la Marsilia şi Lyon (Sergiu losi-
E. KOVACS, Restauration Problems pescu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
of Stones Fac;ades in Hungary . . . . . . 15 Colocviul internaţional «Romo e le
SERGIU SELIAN, Bisericile armeneşt i
copitoli europee del/'orcheologio ».
din România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
SILVIA PĂUN, La valeur de /'architec- 11-15 iunie 1991 (Gheorghe Can-
ture populaire roumaine authentique 24 tacuzino) .................. .. .. 86
DAN IONESCU, O veche casă bucu- Simpozionul internoţ1onol « 850 de
reşteană în ~aha/oua Dudescului - ani de Io stabilirea primelor grupuri
« Cosa Cilibiu/ui » . . . . . . . . . . . . . . 39 de saşi în Transilvania » Bucureşti ,
INSTRUCŢIE, EDUCAŢIE,
noiembrie, 1991 (Aurel ian Stroe) 87
PERFECŢIONARE

RECENZII, EXPOZIŢII
SANDA IGNAT, Arhitectul Ştefan
Balş despre restaurarea monumente/or
istorice (intervi u) . . . . . . . . . . . . . . 49 KIKOS KALAGROU, Greek Traditio-
AURELIAN TRIŞCU, Ziua porţilor nal Architecture Veroio (Georgeta
deschise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 Stoica) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Din nou despre mănăstirea cister-
CRONICA INTERNĂ
ciană de Io Cîrţa (Dan Nicolae
Din şedinţele Comisiei Naţionale Busuioc von Hasselbach) . . . . . . . . 91
(iulie-septembrie 1991 ) Expoziţia «Salutări din Bucureşti
(Georgeta Pop) . . . . . . . . . . . . . . . . 74
- O istorie a Bucureştilor în cărţi
Constituirea Secţiunii Parcurilor şi
poştale ilustrate» (Georgeta Pop) 95
Siturilor Naturale Istorice . . . . . . . . 75
Vizito unor membri ai Comitetului In-
ternaţional ICOMOS şi ai Comitetului NECROLOG
Noţional German /COMOS în România
(Adriana Stroe). .............. 76 H. H. Stah/ (Andrei Pippidi) 96

2
MONUMENTS , ENS!:MBLES ET Boursiers roumains de DMASI d l'e-
SITES tranger (1991) ................. .
Att itude s et mentalite s
77

GH . SION, Vieux Monasteres - LA VIE SCIENTIFIQUE


nouveaux monasteres . .. ........ . 5
Symposion »Techniques photogramme-
LES D O SSIERS DE LA DESTRUCTION triques et de teledetection dans /' in-
AURELIAN TRIŞCU, La viei/le genieurie de l"environnement » Su-
Agapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 ceava, 1991 (Cristina Crăciun) . . . . 78
VIRGILIU Z. TEODORESCU, Le Le XIV' Simpos1on lnternational de
monument des heros sapeurs pom- CIPA organ1se d Delphes-Grece
piers . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 (N. Gospodinov) ............. .
Miss ion d' etudes d Paris, en Langue-
COMMUNICATI ON S ET RAPPORTS doc, Rousil/on, d Morsei/le et Lyon
DE RECHERCH!:
(Sergiu losipescu) . . . . . . . . . . . . . . 79
E. KOVACS, Problemesde restauration
Le Colloque 1nternational «Roma e le
aux fa~ade.s en pierres en Hongrie 15
SERGIU SELIAN, f:g/ises armenien- copita li europee de//' archeologia »,
nes en RJLJmanie . . . . . . . . . . . . . . . . 16 11-15 Juin, 1991 (Gheorghe Can-
SILVIA PĂUN, La valeur de l'archi- tacuzino) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
tecture populaire roumaine authen- Le Symposion international « 850 ans
tique . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 de /' etab lissement des premiers
DAN IONESCU, Une viei/le maison groups de saxons en Transylvanie »,
de Bucarest dans le fauborg «Du-
Bucarest, novembre, 1991 (Aurelian
descului » - La ma ison « Ci/ibiu » 39
Stroe) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
I NSTRUCTION , EDUCATION ,
PERFECTIONNEMENT
COMPTES RENDUS , !:XPOSITIONS
SANDA IGNAT, L'Architecte Stefan
Bolş sur la restauration des monu- KIKOS KALOGROU, L'Architecture
ments historiques (interview) . . . . 49 traditionnelle grecque Veroia (Geor-
AURELIAN TRIŞCU, La journee des geta Stoica) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
portes ouvertes . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 De nouveau sur le monastere cister-
CHRONIQUE INTERNE cienne de Cîrţa (Dan Nicolae Bu-
Les seances de la Commission Natio- suioc von Hasselbach) . . . . . . . . 91
nale (jui//et - septembre 1991 ), L' Exposition « Salutations de Buca-
(Georgeta Pop) . . . . . . . . . . . . . . . . 74 rest » - Une histoire de Buca rest
La Con stitution de la Section des Parcs 75 par des cortes postales illustrees »
et des Sites Naturels Historiques (Georgeta Pop) . . . . . . . . . . . . . . . . 95
Visite des membres du Comite ln-
ternational ICOMOS et du Comite NECROLOGUE
National Allemand en Roumanie
(Adriana Stroe) . . . . . . . . . . . . . . . . 76 H. H. STAHL (Andrei Pippidi) . . 96

3
HONUHENTS, ENSEHBLES ANO Romania ....................... . 77
SITES - Scolarships abroad for DHMES in 1991
Attltude 1 a nd Henta lit les
SCIENTIFIC LIFE
GH. SION, Old Monasteries - New
Monasteries . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . 5 The Symposium « Technics of Photo-
THE FILES OF WRECKING grammetry and Teledetection in R~mote
Sensing the Environmenta/ Engineer-
AURELIAN TRIŞCU. Old Agapia . . 7 ing » Suceava, 1991 (Cristina
VIRGILIU TEODORESCU, The Crăciun) ................ .. .... 78
Monument of Firemen Heroes . . . . 11 The X IVth lnternational Symposium
RESEARCH PAPERS ANO REPORTS
of CIPA (rom Delphi - Greece
(N. Gospodinov) ..... . .. .. . . . .
E. KOVACS, R=storation Problems of Study Mission in Paris, Languedoc,
Stone Fa<;ades in Hungary . . . . . . . . . . 15 Rousillon, Morsei/le and Lyon (Sergiu
SERGIU SELIAN, Armenian Churches losipescu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
in RJmania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 The lnternational Col/oqui «Roma e
SILVIA PĂUN, The Value of the le capitali eurapee de//' archeologia»,
Authentic Romanian Folk Architec- june 11-15, 1991 (Gheorghe Can-
ture . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 tacuzino) 86
DAN IONESCU, An Old House from The lnternational Symposium « 850
Bucharest in Dudescu' s Neighbour- Years from the Installation of the ftrst
hood - The House Cilibiu . . . . . . . . 39 Groups of Saxons, in Transylvania »
Bucarest, November , 1991 (Aurelian
INSTRUCTION, EDUCATION , Stroe) 87
IHPROVEMENT

SANDA IGNAT, The Architect Stefan REVIEWS, EXHIBITIONS


Balş about the R~storation of the
Hist1rical Monuments (interview) . . 49 Kl KOS KALOGROU, Greek Traditi-
AURELIAN TRIŞCU. The Day of the onal Architecture Veroia (Georgeta
Open Doors . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . 58
Stoica) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
INTERNAL CHRONICLE Again about the Cistercian Monas-
From the Meetings of the National tery from Cîrţa (Dan Nicolae
Comm ission (Jul y -September 1991) Busuioc - von Hasselbach) . . . . . . 91
(Georgeta Pop) . . . . . . . . . . . . . . . . 74 The Exhibition « Greetings from
The Setting Up of the Department for Bucharest - A History of Bucha-
Parcs and Natural Historical Sites 75
rest in flicture Postcards (Georgeta
The Visits of Some Members of the Pop) . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . • . . . • 95
lnternational Council on Monuments 76 NECROLOGY
an<;! Sites (ICOMOS) and of the Ger-
man National Committee /COMOS in H. H. STAHL (Andrei Pippidi) 96
Monumente, ansambluri, situri
ATITUDINI ŞI MENTALITĂŢI

MĂNĂSTIRI NOI-MĂNĂSTIRI VECHI

De curînd, DMASI a fost informată, pe cai Neamţ; Floreşti - jud. Vaslui; Brazi-Panciu -
oficiale, semioficiale sau din auzite, că Sf. Sinod jud . Vrancea; Cotmeana şi Glavc:cioc -jud .
al Bisericii Ortodoxe Române a hotărît ca, Argeş; Brîncoveni şi Strehareţ - jud . Olt ;
pentru relansarea spiritualităţii creştine la noi Vodiţa - jud. Mehedinţi.
în ţară, s ă fie înfiinţate sau reînfiinţate o serie O asemenea iniţiativă este deosebit de îmbu-
de .mănăstiri, reînnodînd firul tradiţiei monastice . curătoare, ştiindu-se grija cu care pot fi încon-
ln majoritatea cazurilor, aceste mănăstiri se jurate monumentele în momentul în care par-
strîng în jurul unor foarte cunoscute monumente, ticipă direct la viaţa zilnică a oamenilor şi nu
renumite pentru valoarea lor istorică, arhitec- rămîn simple obiecte de care ne amintim din
turală şi artistică. Între ele amintim reînfiin- cînd în cînd, numai pentru a ne mîndri cu ele.
ţarea celor de la Voroneţ, Humor şi Probota CNMASI, luînd cunoştir. ţă de aceste mănăs­
- jud. Suceava ; Coşu la, Popăuţi-Botoşani şi tiri noi - mănăstiri vechi, consideră necesar
Orăşenii Mici - jud. Botoşani; Frumoasa, Hlin- ca exprimarea punctului de vedere şi luarea
cea şi Bîrnova - jud . laşi; Războieni - jud. decizii lor s ă fie făcută pentru fiecare caz în

Schitul Z csi n (Jud . r oto .


şan i), îna inte de „ reface -
rea" cu ECA a pridvoru -
lui (foto 1991 , Muzeul ju-
deţ ean Boto ş an i)

5
.
'parte, la momentul potrivit, în aşa fel încît daţi de cinstiţiişi săracii contribuabili, spre
.monumentul prin valoarea sa să fie acela care afişarea unei poleite poziţii faţă de Credinţă
determină opţiunile şi soluţiile fungionale şi şi Istorie. Grăitoare sînt, de exemplu, cazurile
tehnice. Au intrat deja în discuţie: RAZBOIENI, schiturilor ZOSIN şi BALŞ -jud. Botoşani;
pentru care s-a recomandat ca noua mănăstire GLAVAC/OC - jud. Argeş şi, m_ai ales, BRAZI-
să se constituie undeva în afara zonei bisericii PANCIU - jud. Vrancea şi BRINCOVENI - jud.
mausoleu; VORONEŢ, pentru care proiectantul, Olt.
în acord cu deţinătorul, studiază toate posibi- Credem că este, totuşi, momentul ca Patriarhia
lele relaţii de impact cu vecinătăţile, mediu Ortodoxă Română, cu Mitropoliile, Arhie·
şi ci ima; HLINCEA. pentru care s-a recomandat piscopiile şi Episcopiile sale, să facă ştiute toate
elaborarea unui stud iu complex şi nu impro- intenţiile de reînfiinţări de mănăstiri şi, împreună
vizarea unor construcţii de« paiantă» (de fapt cu CNMAS I, să aibă pregătită întreaga bază
cu cărămidă şi beton), fără nici o legătură cu documentară, înainte de atacarea fiecărei poziţii
ce a fost sau se doreşte a se realiza. Din păcate, şi, totodată, să dea dovadă că este cu adevărat
elanul necontrolat, de multe ori căzînd în abuziv conducătoarea vieţii ortodoxe, curmînd ob
şi ilegal, a condus la lucrări şi construcţii ce initio orice încercare de alunecare spre grotesc
desfigurează ansambluri şi pe1~a1e. « ridicîn- şi ilegal.
du-se » pînă la prostul gust cras, risipind banii GH . SION

Biserico Schitului Balş (jud. Botoşani) cu marcarea


supraînălţării bisericii, executate fără aviz Biserico Schitului Balş
Dosarele distrugerii

AGAPIA VECHE

Courte presentation du monastere « Vieille


Agapia» du point de vue historique et architec-
tural. On nous signale le fait que la vieille eglise
a ete demolie et remplacee par une nouvelle
construction. C 'est un signal d 'alarme pour la
protection du patrimoine architectural .

Turnul clopotniţă cu intrarea în incinta aşezării monas-


tireşti Agapia Veche
Într-o zi de vacanţă din august 1991, am urcat
la Agapia din Deal, să revăd acea aşezare mănăs­
tirească, smerită şi luminată, care marchează,
în forme de arhitectură populară, locul unor
succesive ctitorii voievodale ce încep din se-
colul al XVI-iea.
După afirmaţia cronicarului Ion Neculce,
Mănăstirea Agapia «cea veche din deal» a
rost clădită «cu cheltuiala şi agiutorul doamnei
Elenii a lui Petru Vodă Rareş», cu « osteniala
m1tropol1tului Nicar.or » 1 • Alte mărturii din
istoria locului acestuia sunt consemnate cu
acribie de Nicolae Stoicescu în Repertoriul
bibl 1ogro(ic al localităţilor şi monumentelor
medievale din Moldova 2 • Aflăm de aici că mă­
năstirea cu hramul Sf. Arhangheli este amintită
la 1587 mai 29 cînd nu este numită «nou zi-
dită», ceea ce arată o oarecare vechime; în
schimb 1 se spune «nou zidită» în inscripţia
panaghiar din 1581, «ceea ce dovedeşte că fusese
construită cu puţin timp înainte, fără să putem

1 N. Iorga, Studii şi documente, III, p . 39

" Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al


locoilta(,/or şi monumente/or medievale din Moldova,
Direcţia Patrimoniului Cultural Naţional, Biblioteca
monumentelor istorice din România, Bucureşti, 1974.

7
predza cînd anume» 3 • Mănăstirea Agapia Veche mai aflăm înscrise după această dată nici in
ar fi deci ctitorită de Petru Rareş sau de Petru Repertoriul lui N. Stoicescu nici în gh idurile
Şchiopul, după care, «risipindu-se», a fost monumentelor din zonă) astfel cum ne-o înfă­
clădită din lemn de doamna Anastasia Duca ţişează fotografii le publicate în 1971 şi respectiv
la 1680 şi din nou de lemn, la 1820, de mona- în 1967 (fig . 2 şi 3) 8 ori cea din fototeca DMI,
hiile Eupraxia şi Febronia; arsă apoi la 1821 autor arh . Gh. Vereş. 1975 (fig. 4) sau aceea
«s-au ridicat din temei ii de piatră» la 1831 din august 1986 dinspre turnul clopotniţă
prin rîvna şi osînda schimonahiei Sevastia (fig. 1 ). Geometria clară a construcţiei îi conferă
Munteanu, cu ajutorul mitropolitului Veniamin puritatea şi forţa prin care, cu tot aerul e i
Costachi; în pisania din 1831 se spune că s-au miniatural, reuşeşte să impună ascultare clă di ­
vîndut chiliile pentru a se construi biserica ; rilor din preajmă.
aceasta s-a ruinat cu desăvîrşire la 1871, fiind Pe latura de sud, paraclisul, ca o ca s ă de ţară
reparată la 1872-1873 ' · cu un singur nivel, a fost construit în 1846 cu
Este posibil ca noua construcţie de zidărie, cheltuiala stareţei Elisabeta, sora mitropolit ului
ultima amintită, ridicată într-o perioadă în care Veniamin Costachi, şi terminat « prin o steneal a
Agapia din Deal ajunsese la condiţia de simplu şi rîvna schi monahiei Amfilohi a Mor ţ un » 7 •
schit -centrul vieţii monahale strămutîndu - se În colţul de sud-est al incintei, turnul clopot-
la Agapia din Vale 6 - să se fi păstrat fără inter- niţă cu parter din zidărie şi cu o arcadă pr imi -
venţii importante asupra clădirii (pe care nu le toare are etajul construit din lemn, pe plan

8
Petre Lupan , M ănăst i re a Agapia, Edit. Me ridia ne ,
3
N. Stoicescu, op. cit„ nota 6, p. 34 Bucureşti , 1967. Vede re dinspre sud-est a biserici i
4
N. Stoicescu, op. cit„ p. 22 - 23 . (fig . 2) şirespectiv N . Drăgotescu, op. cit„ vedere
6
N . Drăgotescu, D. Bîrlădeanu, Gh . Bunghez, dinspre sud-est a bisericii (fig. 3). Fotografiile 1 şi 5 (din
Monum ente istorice din judeţul Neam ţ, Edit. Meridiane, iulie 1986) aparţin autorului .
1971, p. 73. 7
N. Stoicescu, op. cit„ p. 22- 23.

2.
Biserica Agapia
Veche - vedere
dinspre sud-est

8
3. Biserica Agapia Veche - vedere dinspre sud-vest 4. Biserica Agapia Veche - vedere dinspre nord-vest

hexagonal, astfel rotit încît două din colţuri Drumeţul este îndemnat să cerceteze îndea-
se înscriu pe axul longitudinal al intrării, impri- proape locul; «La aproximativ 2 km de Agapia,
mînd clădirii o notă discret jucăuşă. Aici se află pe drumul ce duce la Mănăstirea Secu, se păs­
spre aducere aminte o lapidară pisanie: «Această trează şi azi biserica Agapia din Deal. Existentă
Sfîntă biserică cu hramul Schimbarea la faţă, ca aşezămînt monastic încă din ... » 8 • Dar
s-a făcut în zilele lui Duca Vodă şi Anastasia în august 1991 găsesc incinta răvăşită de urmele
Doamna în anul 7188 (1680) luna august 14». unui şantier. Biserica de zidărie a fost demolată
cu doi ani în urmă. Avea, după cum mi se spune
Bine individualizate în comuniunea lor,
«ziduri deplasate şi fundaţii slabe». În locul ei
chiliile din construcţiile de lemn de pe latura
este în curs de terminare clădirea unei alte
de nord, deschise deci spre sud către incintă,
biserici, din lemn de data aceasta, mai mare
se înlănţuie de-a lungul unui pridvor sus-pus,
decît cea veche, cu acoperiş şi pereţi înveliţi
închis în bună parte cu geamlîc, la care se accede în şiţă, cu o siluetă tradiţională, altfel zveltă şi
prin scări ale căror trepte sînt protejate de ploi armonioasă, însă cu turla cam încărcată cu tur-
şi de zăpezi cu lungi obloane de lemn (fig. 5).
nuleţe şi cu felurite penetrări de acoperişuri.
Întregul ansamblu mănăstiresc este, pe deal, A dispărut deci locaşul vechi de peste o sută
o mînă de case, adunate într-o poiană largă şi de ani, care intrase în memoria locului. Alb
împăcate pe deplin, într-o îndelungată convie-
şi cumpătat, cu măsură strîns în jurul lui însuşi,
ţuire, cu natura înconjurătoare. Aceasta le-a avea monumentalitatea ur.or modeste înfăptuiri
transmis un ritm şi o deschidere prin care reu-
şesc să-şi depăşească starea lor firavă. 8 N. Drăgotescu, op. cit„ p. 73.
de altădată. Deşi
mai mic, părea mai roou~t lui Rareş şi a lui Petre Şchiopul. Mă conving
şi mai apărat
în timp decît noua construcţie iarăşi că lucruri pe care le credeam la locul lor,
îmbrăcată în lemn. În a doua jumătate a dece- de mult şi îndestul apărate, cu beneficiari dor-
niului trecut arăta încă destul de în putere. nici să se sfătuiască pentru o cit mai bună gos-
Pentru suferinţele sale ascunse, s-ar fi găsit, podărire, au încă de pătimit. În munca anevoioasă.
desigur, mijloace de consolidare şi restaurare. reluată de curînd pentru apărarea monumentelor,
E drept că acum doi ani, Comisia Monumentelor Comisia şi Direcţia trebuie să ţină seama, cu
şi Direcţia sa operativă nu luaseră încă fiinţă. acuitate şi cu înţelegere, de vremurile grele
Dar nici de atunci încoace, nimeni nu a stabilit care au fost şi să încerce, pe baza legii şi îm-
vreo legătură cu cei de la monumente. preună cu toate organismele cărora patrimoniul

La DMASI aveam să aflu că Agapia Veche nu arhitectural şi istoric le aparţine în egală măsură,
este cuprinsă în lista monumentelor istorice şi să repună în drepturi şi în valoare un tezaur

nici în propunerile de includere pe noile liste, care, altfel, se pierde.


cel puţin ca aşezare mănăstirească din vremea AURELIAN T R IŞ CU

5 . Corpul de chilii de pe l atura de nord . Detaliu

10
MONUMENTUL ERO ILOR POMPI ERI

Simbol al cinstirii faptelor înaintaşilor, monu- cazărmi şi locul bătăliei dintre ostaşii români
mentul Eroilor Pompieri a fost ridicat în anul şi cotropitorii otomani, monumentul Eroilor
1901 pe locurile ce au cunoscut eroism.ul gene- Pompieri a determinat manifestări de înaltă
raţiei de la 1848 1 • Operă a sculptorului Wla- trăire a simţămintelor patriotice. Aşa l-au
dimir C. Hegel, prin soluţiile artistice, prin cunoscut şi respectat generaţiile, pînă cînd,
realizarea lor, monumentul s-a impus de-a lungul în al nouălea deceniu, prin dictat prezidenţial,
deceniilor în peisajul bucureştean ca aducere a fost înlăturat din acest amplasament. Astfel,
aminte a actului de la 13 septembrie 1848 din a fost îndepărtat un monument evocator de
Dealul Spirii. Ridicat la intersecţia străzilor măreţe fapte pentru a fi înălţată pe această
Uranus şi Fonter iei, în piaţeta ce mărginea vatră «Casa Republicii». Acum, după Revo-
intrarea la Arsenalul Armatei, vatra vechilor luţia de la 22 Decembrie 1989, în multitudinea
de probleme ce-şi aşteaptă rezolvarea, se impun
1
C. Colescu Vartic, 1848 zile revoluţionare, Bucureşti. la loc de cinste şi faptele trecutului. Readucerea
1898, p. 402 - 408, descrierea bătăliei din ziua de 13 în public, în ziua de 13 septembr'e 1990, a
septembrie 1848; «Gazeta Municipală», an VIII, nr. 390, monumentului Eroilor Pompieri oferă viitoa-
17 septembrie 1939, p. 1, 2, Lupta pompieri/or la 13 sep-
tembrie 1848. include cîteva relatări ale unor contem- relor generaţii prilejul de a dialoga cu istoria.
porani ai evenimentului . Este reprodus un desen din Act salutar care a concentrat participarea tuturor
c olecţia D. Caselli, care a surprins iureşul luptei între celor ce au trudit, într-un fel sau altul, pentru
cele dou ă armate; Calendaru/ pentru toţi românii, 1903,
p. 157, N. D. Popescu evidenţiază faptele de vitejie ale
a-l reamplasa şi restaura, reînscriindu-l în
pomp ieri lor. zestrea Capitalei.

Septembrie 1901, Bucure şti . Pompieri, veterani ai revoluţi e i de la 1848. part i cipan ţ i la
fes tivităţile dezvelirii monumentului Eroilor Pompieri.

11
O succintă biografie a monumentului Pom- viitorului monument. Menţionăm că în fun -
pierilor 2 ne ajută să înţelegem ce am primit ca daţia monumentului a fost depus într-o casetă
moştenire şi ce avem de transmis către cei un pergament în care erau evocate conside-
ce vin. raţii le care au stat la baza actului de cinstire a
La 50 de ani de la evenimentele de la 1848 înaintaşilor. Lucrarea a fost încredinţată sculp-
s-a constituit un comitet de iniţiativă pentru torului Wladimir C. Hegel, profesor la Şcoala
realizarea monumentului Eroilor Pompieri. La de Arte şi Meserii şi la Şcoala de Arte Frumoase.
16 iunie 1898 s-a pus piatra fundamentală a Macheta monumentului a fost supusă atenţiei
publicului larg, adevăratul contribuabil, reali-
2 Alexandru Antoniu, A/bum general al Romdniei,
zator moral şi material al acestui monument.
voi. li, (1903), pi. 44. p . 4; George Oprescu, Sculptura
Aprecierile 3 favorabile au oferit autorului pri-
statuară romdnească, Bucureşti, 1954, p. 86, 88, 89, 90; lejul realizării unei lucrări de anvergură în
Ion Munteanu, Statuile Bucureştiului În Almanahul
Flacăra, [19)76, p. 45 Anuarul Ateneului Romdn pe anul
3
19 36, p. 268; C. Căzănisteanu, Amintirea lui 13 Septembrie «Arhivele Olteniei>>, an. XVI, nr. 89 - 91, ianuarie -
1848, p . 391, în «Revista Muzeelor», an V, nr . 5, 1968, iunie 1937, p . 12 - 13, Eugen Carada a stăruit la ridi-
p. 389-394. Este reprodusă fotografia celor 17 pompieri carea monumentelor : Miha i Viteazul, Ion C. Brătianu,
veterani participanţi la serbările inaugurării monumen- C. A. Rosetti , monumentul Eroilor Pompieri, monu -
tului; Florian Tucă, Constantin Ucrain , Locuri şi monu- mentul Goleşti lor ş.a .; Arh . St. Buc., Municipiu, fond
mente paşoptiste , Bucureşti, 1978, p. 156- 157; Arh. Ateneul Român, dosar 1/1924 - 1928, f. 22. Procesul
St. Buc„ Fototeca, III 3437; Florian Tucă, Mircea Cociu, verbal din 1Oa pri Iie 1925, p. 2, consemnează donaţia făcu ­
Monumente ale anilor de luptă şi jertfă, Edit. Militară, tă de Ateneul Român Muzeului Militar, constînd din copia
1983, p. 86.
1901, Bucureşti. Monumentu/ Eroilor Pompieri ln vechiul
amplasament din piaţa Arsenalului Arma tei . Fundalul este
[1907), Bucureşti . Monumentul Eroilor Pompieri În al clădirilor de pe strada Fonteriei. Fotografia evidenţiază
zi de sărbăto::ire. Fotografie reprodusă pe o carte poştală faptul că monumentu/ intr-o primă etapă n-a avut un gard
ilustrată. protector.

12
statuară, avînd înălţimea de 2,50 m, redă
printr-un personaj feminin România trîmbi-
ţînd biruinţa. Această victorie înaripată, expo-
nentă a tuturor idealurilor revoluţiei române
de la 1848, este surprinsă şi în postura de sal-
vatoare a unui ostaş rănit în luptă.
Ansamblul grupului statuar, prin proporţii,
realizare artistică, amplasament, mediu ambi-
ant, impresiona privitorul. Pe latura din faţă
a soclului se află o placă de bronz pe care sînt
înscrise cuvintele «Luptătorilor de la 13 sep-
tembrie 1848, Poporul român recunoscător,
MDCCCC ». Acest text este încadrat de o cască
de pompier, o compoziţie heraldică, precum şi
un vultur cu aripile întinse.
Pe placa amplasată pe latura din spate semen-
ţionează: « În aducerea aminte a luptei sus-
ţinută în acest loc de pompierii Bucureştilor,
comandaţi de căpitanul Zăgănescu, şi de Bata-
lionul li din Reg. 2 de linie de sub comanda col.
Radu Golescu, contra unei divizii ce armată
turcească comandată de Cherim Paşa». Pentru a
fi protejat, monumentul a fost ulterior împrej-
muit cu un mic gard metalic.
13 septembrie 1990, Bucureşti. Grupul statuar al monu-
mentului Eroilor Pompieri în noul amplasament. Foto:
La 16 septembrie 1901, o mare adunare
Alexandru Tănăsescu. publică a reunit 5 pe participanţii la solemni-

13 septembfle 1990, Bucureşti . Festivitatea dezvelirii


monumentului Eroilor Pompieri în noul amplasament.
Momentul defilării unei unităţi de pompieri cu drapelul
des(ăşurat. Foto: Alexandru Tănăsescu.

cadrulŞcolii de Arte şi Meserii din Bucureşti.


Dacă pînă în acel moment cele cîteva monu-
mente publice turnate în bronz erau realizate
în atelierele specializate din străinătate, acum,
la cumpăna veacurilor, se trecea la turnarea 4
unei lucrări de mari proporţii în cadrul acestei
şcoli; o reuşită şi o adevărată lecţie practică,
ce a contribuit la formarea unor viitori turnă­
tori în metal ai lucrărilor de artă plastică ce
şi-au găsit amplasamente atît în ţară, cît şi
peste hotare.
Componentele din bronz au fost amplasate
pe soclul din granit roşu de Suedia. Compoziţia

în ipsos a statuii componentă a monumentului Eroilor


Pompieri, păstrată pînă atunci în rotonda Ateneului;
Arh . St. Buc., fond Saint Georges, dosar 9/1902,
f. 8, la Salonul Oficial din 1902 sculptorul Hegel a expus
miniatura monumentului Eroilor Pompieri. Catalogul
expoziţiei consemna la poziţia 180 că era o reducţie
realizată în marmură.
4 P. Oprea, Istoria turnătoriilor artistice în bronz

din Bucureşti, p. 37, în «Revista Muzeelor», an VI,


1/1969, p. 37.
tatea dezvelirii monumentului Eroilor Pompieri. ac e astăcalitate. Realizarea «operati vă» a ream -
Impresionantă a fost şi participarea 6 a nouă plasării făcîndu - se în ultimul moment, premer-
foşti luptători de la 1848, respectiv patru din gător zilei de 13 Septembrie, a impus o serie de
Bucureşti şi cinci din provincie. Cuvintele de soluţii «salvatoare » ce nu concordă cu preo „
înaltă sim ţi re patriotică rostite de Dimitrie cuparea de a avea monumente perene, care să
A. Sturdza, preşedintele Consiliului de Miniştri, se confrunte cu vicisitudinile ce se înregistrează
au sublini at că acest monument era expresia odată cu trecerea timpului. Faptul că nu a fost
recunoştinţei întregului popor pentru bravi.i recuperat vechiul soclu, placat cu granit roşu
înaint a ş i. de Suedia, a impus placarea cu travertin, mate-
rial care, se ştie, se pretează numai la tratarea
* interioarelor, iar acolo unde a fost totu ş i folosit
Întrucît vechiul spaţiu a fost ocupat de edi- rezultatele au fost negative, ducînd la o rapidă
ficiul Casei Republicii, se impunea alegerea unui deteriorare a placajului, ca urmare a acţiun ii
nou amplasament, care prin caracterul evo- apei, îngheţului, poluării etc. O i ncompletă
soluţie s-a folosit şi la realizarea rampe i din
cator, mediu ambiant, accesibilitate, inclusiv în
momentele de desfăşurare a unor solemnităţi, jurul monumentului, bordura neavînd pre-
văzute locurile de scurgere a ape i.
să confere condiţii optime ca monumentul să
fie mesageru I înaltelor idealuri către generaţii le Anii de «depunere » în cu rtea Comb inat ulu i
viitoare . Fondului Plastic, neglijenţa, reaua-v oinţă •au
După circa şapte ani de la retragere, în anul
marcat bronzul statuii, cerînd o atentă tra-
1990, o măsură salutară a dus la reintegrarea tare, chiar realizc: rea unei replici care să înlo-
cuiască originalul în public, urmînd ca acesta
acestui monument pe un nou amplasament. Situat
în zona arterelor de circulaţie 13 Septembrie şi să devină piesă de muzeu. Timpul a impus însă
Izvor, locul ales se justifică prin faptul că rea- soluţii mai pripite . S-a procedat la completarea
minteşte de drumul parcurs de trupele otomane
lipsurilor şi la o tratare cosmetică a suprafe-
ţelor exterioare. Semnificativă este solu ţ ia rea-
ce la 1848 veneau dinspre Cotroceni pentru a
lizării platformei, pl a cată şi ea cu t ravertin.
ocupa perimetrul vechilor cazărmi ale oştirii
pedestre. Soluţia concretă de amplasare, însă, Faptul că nu s-au realizat în bordura ce o înca-
drează scurgeri pentru evacuarea apei va face
în faţa unui imens edificiu, viitorul hotel Europa,
contravine unor noţiuni elementare atît de ca după ploaie aceasta să se transforme în bazin
urbanizare, cît şi de estetică stradală. Clădirea, cu. apă, iar la îngheţ va deveni patinoar .
prin volum, înălţime, tratarea faţadelor, devine ln concluzie, actualul amplasament îl putem
pentru monumentul Eroilor Pompieri ceva considera ca fiind o soluţie de moment, urmînd
apăsător, dezavantajîndu-1. minimalizîndu-·; cali-
ca finalizarea acţiunii de dotare să prev adă un
tăţile artistice şi caracterul de mesager peste
amplasament definitiv pentru monumentul
veacuri al unui ideal naţional. Avem puţine Eroilor Pompieri. Ziua de 13 Septembrie 1990
monumente pe care le putem privi din orice a fost o zi solemnă 7 , îns'criind la loc de cinste
unghi . Acesta este unul din cele mai expresive. momentul redezvelirii monumentului Eroilor
Înghesuirea în faţa clădirii amintite diminuează Pompieri . Cu acest prilej în soclu a fost încor-
porat un Act solemn, prin care au fost eviden-
ţiate simţămintele ce au determinat măsura de
reintegrare în peisajul capitalei a acestui monu-
• Presa timpului. ment. O unitate a companiei de pompieri a dat
6
Fotografia veteranilor participanţi la serbările onoru I cu Steagu I desfăşurat.
dezvelirii monumentului Eroilor Pompieri a fost rea-
lizată de fotograful I. Niculescu din Bucureşti, Şoseaua YIRG I LIU Z. T EODORESCU
Jianu nr. 14, în tehnica plantinotipiei, pe hîrtie mată
argintată. Revista «Albina», an. IX, nr. 20, din 12
februarie 1906, p. 547, consemna la rubrica Informaţii
această ştire, datînd evenimentul dezvelirii la 31 (sic!)
septembrie 1901. Fotografia a fost publicată şi în Calen-
dar pentru toţi romdnii, 1903, p. 152. Grupul veteranilor
pompieri este format din 17 persoane. Este menţionată
ca dată a dezvelirii ziua de 16 septembrie 1901; Monu-
mentul Eroilor Pompieri, evocare de Ion Panţuru în
revista «Pentru Patrie», 9/1982, p. 16 ; Dan Berindei, 7
Presa ante şi post datei de 13 septembrie 1990 a
Anul 1848 în documente artistice, în «Revista Muzeelor», acordat atenţia cuvenită evenimentului, consemnînd
nr. 3/1968, p. 197. prin texte şi imagini semnificaţiile acestei redezveliri .
Comunicări şi rapoarte de -c;;ercetare

RESTORATION PROBLEMS OF STONE FACADES IN HUNGARY •::

The Venetian Chart demands the authentic - board of housing and public construction
material to be used. I, myself, was often glad were organized: Town Embellishment Commi-
to see respect and Iove for historic buildings or tee in 1808, which was replaced by the Board
rational professional consideration. of Public works in 1870 and
ln Hungary, there are roughly 300 thousand - theoretical ly del iberated reconstructions
sqare metres of carved frontal stone surfaces, and material protection hâs its roots in the
statues and ornamentations that amount to 191h century.
approx. 2% of the total facings. ln addition to The 18th and 19 1h century buildings are cha-
this, there are more than 61 thousand Roman- racteristic exa mples of stone fa<;ade reconstruc ~
esque, Gothic and Renaissance stone fragmen- tion of the period commencing after the 2nd
ts, which may be found in various collections, World war an.d they demonstrate:
anastylosis-1i ke assortments relat ed to monument - partial and
reconstructions or in form of theoretical re- - complete stone replacement,
constructions. - reconstruction examples and
As a consequence ofth~ . turbulent Hungarian - up-to-date surface protection.
history, our stone fa<;ades were mainly produced The overwhelming majority of stone fa<;ades
in the last 200-250 years. The buildings are in Hungary are made of non frost-resistant and
determinants of our present architectural en- h igly hygroscopic! so-cal led soft Ii mestone, thus
vironment. Trends in architecture during this they are threatened not only by the widely
period represent the changing social climate. known damaging effect of urbanization but by
Castles, country houses, local and . national the40-50frost cycles typical in Hungary as we ll.
administrative institutes, museums, libraries The stone used is the typical limestone com ing
uni versities, schools, bridges, hotels, banks, from the stone quarries neighbouring Budapest.
council houses and factories came into beeing The frequent application of this stone may
at that time. . be attributed to the constructive prosperity
The technical and constitutional circumstances of the 19 1h century and the ab.undance of this
of building affairs. changed a lot in that period: type of stone in Hungary, as well as to the fact
- quarryng based on lease of land was laun- that this material may be easily, that is cheaply
ched and become common, carved.
- at the end of the 191h century, Hungarian The decay of stone structures, structural
stone quarries were registered at the initiative faults promoting destruction and consequences
of the Academy of Sciences, of stone structure functions that al I depend on
- stone processing became an independent -the stone quality,
industry, - the orientat ion of the construction,
- German and later on, Ital ian stone carvers -defects of packing material, the faults of
settled down in Hungary, drainpipes and discharge of water etc.
-guild systems were first controlled by the To s um up, it may be stated that stone fa<;ade
government an underwent many reforms and reconstruction of Hungarian monuments fea-
were finally abolished in 1872, tures the fact that the stone material does not
- building material manufactures, local small- stand the wefther, even without the efects of
scale industry and the related enterprising system urbanization. As a consequence of this, some-
were established, times, one should compromise with the stone
replacement, beside using the modern cleaning
• Comunicare prezentată la «Simpozionul euro- methods and conservation methods.
pean de antreprize de restaurare a patrimoniului monu-
menta l », Strasbourg, 19 - 20 iunie 1991. E. KOVĂ CS
BISERICILE ARMENEŞTI DIN ROMÂNIA

Pre se ntatlon des monuments historlques arme·


niens de Roumanle , des eglises construites entre
le XVl · e et le XX-e s iecle, surtout du point de
point de v ue de leur etat actuel .

Dacă cele mai timpurii atestări privind exis- tătaro-mongole din 1239 şi 1342. Venind în
tenţa armenilor pe pămîntul românesc sînt un Europa răsăriteană pe căi le comerciale, emi-
epigraf pe o piatră tomb al ă din anul 967 aflată granţii armeni, care aparţineau pături lor avute
în Cetatea Albă şi cronicile maghiare ale lui (aristocraţi. negustori, meşteşugari), îşi salvau
Simon de Kezb şi Thurocsi, care menţionează nu numai viaţa şi bunurile, dar şi credinţa.
prezenţa armeni lor înzestraţi cu privilegii şi Aparţinînd unui ne2m de străveche şi mare
titluri nobiliare în Transilvania pe vremea du- cultură, cel dintîi în lume creştinat oficial,
celui Geza şi a regelui Ştefan cel Sfînt (sfîrşitul armenii au întemeiat cu prioritate - oriunde
sec. X), în schimb dovezile materiale ale crista- s-au aşezat, formînd din cauza vicisitudinilor
lizării comunităţii armene le constituie biseri- istorice o diasporă întinsă şi puternică -o
cile ca focare spirituale ale unor colectivităţi biserică, o şcoală şi un ziar. Nu altfel au procedat
închegate, cele mai vechi lăcaşuri cunoscute şi în Moldova, mai întîi, şi în celelalte principate,
păstrate fiind Adormirea Maicii Domnului din unde coloniile armeneşti s-au format ulterior.
Botoşani (1350) şi Sf. Maria din laşi (1395). Stabilirea armenilor în număr mare în Mol-
Explicaţia prezenţei încă din sec. XI-XIV dova s-a făcut, la începutu I sec. XV, datorită
a ar menilor pe aceste meleaguri se găseşte în lui Alexandru cel Bun, care, ca şi Ştefa n cel Mare
emigrarea provocată de căderea capitale i Ani mai tîziu, a acordat acestora drepturi şi privilegii,
a regatului Armeniei Mari în 1064 şi de invaziile pentru a încuraja contribuţia lor la dezvoltarea
economiei şi a comerţului. Prin hrisovul datat
30 iulie 1401, domnitorul moldovean a încuviin-
ţat înscăunarea unui episcop armean la Suceava,
ceea ce dovedeşte existenţa unei puternice
colonii de credincioşi armeni. Aceştia, ca şi
cele iOO de familii venite peste cîţiva ani, alte
3.000 de familii aşezate în 1418 în şapte oraşe
moldoveneşti şi încă 10.000 de armeni aduşi de
Ştefan cel Mare, au devenit înte meietorii lăca­
şuri lor rămase peste veacuri ca monumente
istorice şi de artă incluse patrimoniului civili-
zaţi e i române .
Numai în Suceava au fost înălţate şapte biserici
şi mănăstiri (după unele surse, 12), din care
astăzi se păstrează patru: mănăstirea Hagigadar
(1 512), biserica Sf. Simeon sau Turnul Roşu
(1513). biserica Sf. Cruce (1521 ), menţionată
totuşi într-un Praznic scris în 1504-1506 la
Suceai/a şi adăpostind lingă altar o piatră tom-
bală din 1428, cea mai veche de acest fel exis-
tentă în România, mănăstirea Sf. Oxen sau
Zamca (1551, dar menţionată şi ca reşedinţă
episcopală în 1415).

Biserica măndstirii Hagigadar, Suceava (Foto M. Şlu­


ghian)
Mănăstirea Hagigadar (în traducere: fmpli-
nirea dorinţelor) se află în afara localităţii, la
circa 3 km în direcţia oraşului Fălticeni, situată
pe o colină în mijlocul cîmpului. Legenda atri-
buie întemeierea ei fraţilor Drăgan şi Bogdan
Donavachian, negustori de vite. Astăzi, lăcaşul
este frecventat în permanenţă de credincioşi
româ1i. Mănăstirea, împrejmuită cu un zid de
piatră, a fost renovată în anii din urmă, dar
starea interiorului bisericii impune o restau-
rare a frescelor afumate în timp.
Biserica Sf. Simeon, numită şi Turnul Roşu
datorită culorii clopotniţei, a fost construită
în 1513 de un anume Donig la intrarea cimiti-
rului vechi ş1 extinsă în 1606 de Şima (Simeon).
Biserica, neutilizâtă actualmente, se află într-o
stare avansată de degrc:dare, cu zidurile fisurate.
Cele două clopote din clopotniţa de asemenea
deteriorată, sînt valoroase, cîntărind împreună
circa o tonă. Cimitirul, abandonat şi el încă de la
începutul secolului, întrucît armenii din loca-
litate au un al doilea cimitir, «funcţional»,
este un tezaur de vechi pietre tombale (multe
afundate în pămînt) şi monumente funerare,
preţioase ca obiecte de artă şi ca piese istorice
cu caracter documentar. În acest cimitir a
fost dezgropat un clopot din inscripţia căruia
reiese că datează din 1744 şi provine de la mănăs­
tirea TateV din A1·menia, în prezent clopotul
nind instalat la Hogigadar.

Clădireo corpului de
gardă o mănăstirii
Zamca, Suceava (Foto
M. Şlughian)

Biserico ormeneos:ă
Sf. Treime din
Botoşani (Foto Gh.
Curteanu)

17
Biserica Sf. Cruce, iniţial clădită din lemn, în dezvelite resturi de fresce altfel acoperite cu
1521 a fost reconstruită din piatră de Cristi- zugrăveală. Clădirea corpului de gardă, care e
Hacik t1ancoian. Clopotniţa este ulterioară, din posibil să fi servit ca sediu episcopal şi la al cărei
1619. ln aceeaşi curte cu ele se află edificiile nivel superior se află o capelă cu hramul Sf.
care odinioară au servit ca şcoală, club şi azil, Maria, este prevăzută cu un sistem de apărare
în prezent adăpostind sediul epitropiei şi neobişnuit pentru o mănăstire. Dimensiunile
muzeul. În 1776, bisericii i-a fost adosată o în plan sînt 15/8 m, iar capela alcătuită din gavil
capelă cu hramul Sf. Ioan Botezătorul şi donată şi altar de 6/4 m, a fost adăugată probab il ulte-
de Mariam şi Hovhannes Capri. Lăcaşul a fost rior, judecînd după ancadramentele, brî iele
renovat de curînd, regretabil însă că zidăria decorative şi ornamentaţia interioară real izate
exterioară de piatră a fost zugrăvită. în stiluri diferite. Edificiul e bogat ornamentat
Mănăstirea Sf. Oxen este fortificată, fiind într-un stil specific armenesc, cu motive geo-
compusă din biserică, clopotniţă şi clădirea metrice şi florale şi cu scene figurative de in-
corpului de gardă, împrejmuite cu un zid de spiraţie biblică. Clopotniţa, înălţată pe tre i
protecţie parţial restaurat, ceea ce justifică niveluri, de un credincios pe nume Krikor, are
denumirea Zamca (în slavonă, cetate). Biserica la parter o intrare în incinta mănăstirii, la primul
înălţată de bogătaşul Agopşa, al cărui mormînt nivel o capelă cu hramul Sf. Grigore Lumină­
se află în mijlocul navei, este dreptunghiulară torul, iar la ultimul nivel clopotele. Zidu l
în plan şi compusă din exonarthex, gavit * şi împrejmuitor, cu grosimea de 1 m şi înă l ţimea
trei abside. Cele două intrări sînt situate pe pere- de 4 m, are forma unui trapez cu laturile para-
tele nordic al gavitului şi respectiv pe peretele lele de 59 si 66 m si celelalte de 70 si 74 m.
vestic al exonarthexului. Altarul se află în absida Partea sudi~ă a mănăstirii a fost folosită pe vre-
principală, estică, celelalte abside, mai mici, muri ca ţintirim. Renovată în cîteva r"nduri .
fiind amplasate în colţurile de nord-est şi sud- Zamca a fost abandonată după desf i nţarea
est ale gavitului. Pe zidurile interioare au fost Direcţiei Monumentelor Istorice, care demarase
Iucrări le de restaurare: biserica este renovată
superficial şi parţial, clopotniţa a rămas cu sche-
* În arhitectura armeană medievală, încăpere ado-
sată bisericii pe latura vestică şi destinată întrunirilor lăria pe ea, doar clădirea episcopatului fiind
religioase ori laice sau înhumării membrilor caselor aproape integral renovată.
princiare. Îndeobşte, rectangulară în plan şi cu acope- În cimitirul nou, atribuit de primărie după
rişul boltit rezemat pe coloane şi avînd practicat în
centru un luminator. Poate fi asimilat, ca poziţie, cu interdicţia de a se mai face înhumări în cel vechi ,
pronaosul. baronul Varteres von Pruncul a construit în

Biserica armeneascJ
Sf. Maria din laşi (Foto
Gh, Curteanu)

18
Biserica armenească Sf. Gheorghe
din Focşani (Foto Sergiu Selian.
Fotografie realizată înainte de
distrugerea turle/or)

1902 o capelă în stil arhitectonic specific arme- A doua biserică din Botoşani, Sf. Treime, a
ne:c, cu hramul Sf. Înviere şi destinc.t a f1 cavoul fost înălţată în 1i95 pe locul bi~ericii Sf. Oxen
familiei Pruncul(i an ). datînd din 1567. La renovarea din 1832, gavitul
O raş ul Botoşani a fost populat de armeni a fost extins şi s-a adăugat o sacristie. De curînd,
î ncă în2inte de formarea principatului Moldovei, turla centrală a bisericii s-a prăbuşit.
dov2dă biserica Adormirea Maicii Domnului, Un obiectiv aparte îl constituie cimitirul ar-
construită în 1350 şi a cărei înfăţişare actuală, menesc, cu numeroase monumente funerare de
inclusiv c:dăugarea unei sacristii, se datorează mare valoare istorică şi artistică, aparţinînd
renovării din 1826, după ce în 1783 îi fusese unor sculptori reputc.ţi, ale căror opere dăl­
adosat un gavit . Clădită din piatră, ea este în tuite în marmură şi piatră decore ază mormintele
bună stare. unor personalităţi de origine armeană, repre-

Biserico armenească
Sf. Moria din Galaţi (Foto
Sergiu Sel ian)

19
zentative pentru civilizaţia romana 1n epocă. doxă rnmânească, în schimb dîndu-li-~e armeni-
În cimitir a fost construită, în 1884, o capelă lor un loc de construcţie pentru altă biserică.
cu hramul Bunavestire, înălţată de Ana Toros Ca şi la Botoşani, cimitirul armenesc, înte-
în memo:-ia sotului ei. Avedik von Pruncul. meiat în 18i6, are monumente funerare de
După Botoşan°i, cel mai vechi lăcaş armenesc interes artistic, iar capela (1881) e construită,
din Româ1ia îl găzduieşte oraşul laşi, unde ca şi la Botoşani şi la Suceeiva. în stilul specific
se află bise.- ica Sf. Maria, datată 1395, deci un arhitecturii ecleziastice medievale armene.
adevărat certificat de atestare a localităţii. Oraşul Focşani, a cărui colonie eirmenească
Reconstruită în 1803, ea se găseşte în stare este una dintre cel mai tîrziu formate în Mol-
avansată de deteriorare. Este în curs de renovare, •dova, are două biserici armeneşti: una în partea
deocamdată turlele fiind încinse cu centuri, iar munteană, construită din piatră şi cărămidă la
zidurile îmbrăcate în schele. În curtea bisericii, începutul sec. XVIII (1710-15). cu hramul Sf.
sînt depozitate pe stelaje speciale pietre tombale Gheorghe, iar cealaltă în partea moldoveană.
vechi cu epigrc:.fe de mare valoare documentară. datînd din 1780, cu hramul Sf. Maria. Biserica
O altă bi~erică din laşi, cu hr<.mul Sf. Grigore Sf. Gheorghe este, în prezent, foarte grav
Luminătorul, fusese clădită în 1616 pe strada deteriorată, cu turlele distruse ş1 cu zidăria
Sf. Vineri, dar a fost distrusă de un incendiu deC2pată la roşu . Cealaltă biserică, păstrată în
în 1828 şi, negăsindu-se posibilitatea şi nici stare bună, a fost cedată Episcopiei ortodoxe
necesitatea reconstruirii ei, în 1899 a fost române, care o foloseşte. În curtea ei, se găsesc
complet demolată. Se presupune că biserica monumente funerare şi pietre tombale vechi.
Sf. Sava, din <.propierea celei cu hramul Sf. cu epigrafe referitoare la familiile a1 meneşti
Maria, ar fi fost de asemenea armenească, fiind de renume. Capela cimitirului, cu hramu l
chiar primul lăcaş înălţat de armeni în laşi, Învierea, a fost construită în 1891 de ginerii
dar a fost lu <. tă şi transformată în biserică orto- fraţilor Harutiun şi Garabet Popovici, care o
comandaseră prin test< ment.
În Roman, localitate construită la sfîrşitul
sec. XIV în mare parte de armeni, colonia
armenească, formată din bogătaşi, a cumpărat
J„
.. în 1355, de la imigr~nţii germani, o biserică din
lemn. La jumătatea sec. XVI, armenii îşi aveau
biserica lor, menţionată în poemul Cîntec de
jale, scris de poetul Minas Tokatţi, referitor
la persecutarea şi masacrarea armeni lor de
către Ştefan Rareş în 1551. Pe locul acesteia,
în 1609 a fost înălţată, de către armeanul Agopşa,
actuala biserică Sf. Mari a. reconstruită în 1864
de Teodoros Soghomonian şi Donig Simeon
Pipic:n. Acesta din urmă a fost cel dintîi deputat
armean în parlamentul României şi cel care l-a
primit în conacul său pe Carol I, în timpul vi-
zitei regelui în Roman. LăCGşul, impunător ca
dimensiuni, cruciform în plan, cu o turlă cen-
trală şi alte două pe absidele laterale, trădează
influenta arhitecturii gotice în stilul arhitec-
turii şi' în ornamentaţia ~omptuoasă. În clopot-
niţă este instalat un orologiu adus de la Viena
în anii '60 ai veacului trecut şi care bătea sfer-
turile de oră cu o melodie. Actualmente, bi-
serica este cedată ortodocsi lor români.
În Galaţi, o biserică arm~nească din lemn a
fost menţionată în 1669, ea fiind arsă de turci
în 1821 şi reconstruită ar.ul următor. Lăcaşul

Biserico armenească S(. Grigore, Tulcea (Foto Sergiu


Se Iian )

20
Catedrala armenească din
Bucure ş t i (Foto Sergiu
Se l1an)

actual, cu hramul Sf. Maria, datec.ză din 1858 Catedrala armenească din Dumbrăveni
(Foto Sergiu Selian)
si este închis, fiind utilizat doar ocazional.
· Biserica armenească din Brăila, tot cu hrc: mul
Sf. Maria, a fost clădită în 18Ji.
Biserica din Tulcea, cu hramul Sf. Grigore
Luminătorul, a fost construită în 1885, pe locul
unei capele de lemn din 1835.
Biserica din Tîrgu Ocna, întemeiată în 1825,
cu hramul Sf. Maria, e construită din piatră, pe .
un teren întins, din care o parte este rezervată
cimitirului. Ea posedă o importantă colecţie de
icoane pe pînză şi pe lemn.
Biserica din Gura Humorului, construită în
1864, a fost cedată în 1934 Bisericii ortodoxe
române din lipsă de enoriaşi.
Biserica Sf. Arhangheli din Bacău, edificată
în 1848-58, a fost demolată din dispoziţia auto-
rităţilor, pentru a permite sistematizarea zonei,
după cutremurul din 1977, deşi acesta nu o afec-
tase atît de grav încît să impună dărîmarea ei.
În Ţara Românească, numai la Bucureşti,
Piteşti, Constanţa şi Bc. bad zg s-c.u construit
biserici armeneşti.
Catedrala armenească din Bucureşti, cu hramul
Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, a fost înălţată
în anii 1911-15 pe locul unei biserici de lemn
clădită în 1638 de ortodocşii armeni (şi arsă
în 1781), după ce biserica lor anterioară, Bărăţia,
ridicată în 1581-1629 împreună cu armenii
catolici, trecuse sub jurisdicţia Papei. Cate-
drala, edificată după planurile arhitectului Mai-
marolu, care s-a documentat în Armenia, in-
spirîndu-se din înfăţişarea Catedralei de la Eci- •
miaţin, se revendică atît ca schemă arhitec-
turală, cît şi ca orn a mentaţie sculpturală, tipului local ităţi să fie intens populate de armenr, rar
specific armean. Este, de altfel, singurul lăcaş două dintre ele, Armenopol is (actuala Gherla)
de acest fel din România, în afara capelelor din şi El isa bethopol is (z.ctuala Dumbrăveni), să fie
cimitire, menţionate mai sus, şi de capela catolică chiar întemeiate de noii imigranţi. Dintre
din Bucureşti (şos . Mih ai Bravu), con struită acestea, însă, doar în patr u aşezări au fost înăl­
în 1933 după ce Bărăţia arsese în cîteva rînduri ţate bi seric i care s-au pă strat şi ca monumente
şi în cele din urmă fuse se preluată de franciscani istorice şi arhitectonice: Gherla, Dumbrăveni,
(în prezent, capela catolică armenească aparţine Gheo rg he ni, Fru moasa.
Bisericii romano-catoli ce). Cimitirul armenesc În Gherla, unde întreg oraşul, construit
din Bucureşti, pe l î ng ă unele monumente fune- fiind de ar meni, este îm pînzit cu clădiri civile
rare interesante, adăposteşte o capelă cu hramul de valoare istorică, dar şi artistică, lăcaşurile
Sf. Grigore Luminăto r ul, în stil armenesc, şi cultului armeano-catol ic sîn t Cc. tedrala Sf.Treime
pietre tombale vec hi expuse aparte. (fondată în 1748 şi tîrno s ită în 1776) şi biserica
Biserica din Piteşti, fondată în 1693 cu hramul Bunavestire sau Sf. Solomon (după nume le
Sf. Ioan Botezătorul, a fost construită cu aspectul întemeietorilor, în 1724, frqii Şima Sogho-
actual în 1852 şi renovc.tă în 1882. De dimen- monian). Pe lîngă acestea, mai există o capelă
siuni modeste, dar bine întreţinută, ea aparţine în cimitir şi o alta, Sf. Grigore Luminătorul,
epitropiei armeneşti locale, fiind utiliza tă doar la orfelinat, fondată în 1885 şi t îrn o sit ă în 1894.
ocazional. În Dumbrăveni, armenii au av ut patru lă­
Constanţa, a doua mare colonie de armeni caşuri: Catedrala Sf. Elisabeta, construită din
din Român ia, nu dispur.e de un edificiu propriu-zis piatră în 1850 şi actualmente în stare relativ
bisericesc. Lăcaşul construit în 1880 din lemn, cu bună (îi lipseşte turla din stînga de pe faţada
hramul Sf. Maria, a ars în 1941 şi de atunci sluj- principală, prăbuşită într-un cutremur); bise-
bele religioase se ofi c iază în fostul local al şcolii rica Sf. Treime, datînd din 1i23, construită de
armeneşti, care a fost amenajat ca incintă de asemenea din piatră, pe locul uneia vechi, din
cult. În 1990, la intr·are1 clădirii pe două ni ve- lemn, în stil gotic ; bise rica Sf. Petru şi Pavel,
luri, a fost adosată o clopotniţă, singurul element ridicată în 1796 de călugării armeni ai Congre-
exterior specific din punct de vedere arhitec- gaţiei catolice a mkhitarenilor din Veneţia ;
tural. biserica Sf. Ioan Botezătorul, cedată în 1920
În Babadag a existat o bise r ică armenească luteranilor.
de la începutul sec. XVII, avînd hramul Sf. Cruce. Biserica din Gheorgheni, construită în 1733
Mistuit de foc în 1823 şi 1891, reconstruit în (clopotniţa adăugată în 1734), este fortificată,
1896, deter iorat de cutremurul din 1940, lăcaşul, împrejmuită cu un zid întărit cu turnuri. Co-
de tip sală, cu o clopotniţă pe latura vestică, lonia dispune de cimitirul să u, în care se află
a fost în cele din urmă complet distrus, încît monumente funerare de valoare artistică.
astăzi nu se mai păstrează decît conturul zi- Asemănătoare bisericii din Gheorgheni este
duri lor şi fundaţii le. cea din Frumoasa, comună în apropiere de
Deşi primele atestări documentare privind Miercurea-Ciuc, în care armenii stabiliţi în
prezenţa armeni lor în T ransi Ivan ia datează, 1675 au înălţat în 1700 biserica Sf. Treime, în-
aşa cum precizam, din sec. X, deşi în sec. conjurată cu un zid de apărare.
XV-XVI sute de familii armeneşti din Moldova Bisericile armeneşti din Transilvania, apar-
s-au stabilit în Transilvania, totuşi despre o ţinînd unei comunităţi de rit catolic, sînt con-
colonie compactă organizată în această provincie struite în stilul propriu edificiilor religioase
nu se poate vorbi decît după 1670, cînd un exod catolice. Prin urmare, în arhitectonica şi deco-
mai masiv de armeni moldoveni în Transilvania, raţia sculpturală nu pot fi identificate trăsături
unde au fost catolicizaţi, a făcut ca numeroase specifice artei arme ne medievale, exceptînd

22
frescele şi icoanele cu tematică şi inscripţii BIBLIOGRAFIE
armen eşti.
«AN I » - revistă de cultură armeană, Bucureşti,
Interesant este, însă, că nici bisericile din 1935-1943.
Moldova şi Muntenia, înălţate de armeni orto- G. BALŞ, ln{luences ormeniennes et georgiennes sur
/'orchitecture roumoine, Vălenii de Munte, 1931.
docşi, fideli credinţei originare a neamului lor,
VLAD BĂNĂŢEANU, Armenii în istoria şi în viaţo
nu ;iu stilul arhitectural tipic armean, ci pe cel românească, Bucureşti, 1938.

ortodox local, cu excepţii le menţionate ante- AL. BUSUIOCEANU, lnfluences ormeniennes dans
/'orchitecture religieuse du Bos-Danube, Bucureşti,
rior - Catedrala din Bucureşti şi majoritatea 1928.
ca pelelor din cimitire. Paradoxul sporeşte dacă GRIGORE GOILAV, Bisericile armene de prin Ţările
luăm l n discuţie aspectul contrar acestuia, şi
Române, Bucureşti, 1911.
B. P. HASDEU, Etymologicum Magnum Roman iae, Bucu-
anume influenţarea arhitecturii religioase reşti, 1886.
române de către cea armeană. Dacă nu şi-au GRIGORE IONESCU, Empreintes armeniennes dans la
valor ificat moştenirea civilizaţiei lor în propriile decoration architecturale et la structure de certoins
monuments roumains, Erevan, 1978.
edificii, în schimb armenii au transmis elemente HOVHANNES KALPAKIAN, Rumanohai coghută (Co·
ale ace:;tei civilizaţii arhitectonicii şi ornamen- munitatea armeană din România), Ierusalim, 1979.
tici 1 lă caşuri lor româneşti. Exemplele sînt no- SUREN KOLANDJIAN, Les Armeniens en Transy/vanie,
în « Revue des etudes armeniens », voi. IV/1967,
tarii, analizate şi evidenţiate de cărturari români, Paris.
ca B. P. Hasdeu, N. Ghika-Budeşti, V. Bănă­ V. MESTUGEAN, Istoria armenilor, voi. I, 1923; voi. li,
1926, Bucureşti.
ţeanu, I. Nacu: mănăstirile Curtea de Argeş,
ION SAVA NANU, La Cathedrale armenienne de Bu-
Dealu, Văcăreşti, Dragomirna, biserica Trei carest, Erevan, 1978.
Ierarhi din laşi, iar prin mijlocirea arhitecturii P. P. PANAITESCU, Hrisovul lui Alexandru cel Bun
pentru Episcopia Armeană din Suceava, în « Revista
sîrbe, mănăstirile de la Tismana şi Cozia . istorică română» voi. IV, 1934, Bucureşti.
H. G. SIRUNI, Hai eghegheţin rumen hoghi vro (Biserica
SERGIU SELIAN armeană pe pămîntul românesc), Ecimiaţin, 1966.

23
LAVALEUR DE L'ARCHITECTURE POPULAIRE ROUMAINE AUTHENTIQU E 0

Cest a peine a la moitie du XIX-eme siecle ce que Ies formes de la culture sont le resultat
que certaines anciennes notions ont pris de de cette mediation entre l'homme et la societee
nouveaux sens comme c'est le cas du terme realisee par le symbol) considere que dan~
VALEUR en philosophie, ou des termes STATl- l'architecture la valeur pure c'est l'espace et
QUE et DINAMIQUE dans la science. la valeur pragmatique c'est la fonction. L'archi -
Dans l'ancien latin, par « valum » on entan- tecture est en premier lieu appelee a assurer
dait palissade, mur de defence et «Vaiere» la communication humaine et non pas n'im porte
signifiait etre fort, etre en bonne sante. quelle communication - mais celle respon sable
En 1770 Adam Smith etend l'utili sation du et capable de proliferer le message de valeur.
terme au domaine economique, avec un sens Le plus haut degre de la valeur est demont re
appl ique, plus tard dans Ies finances, dans Ies par la permanence dans le temps. 11 suffit un seul
mathematiques, dans Ies arts, dans la vie pra- exemple, celui du Parthenon d'Athenes qui
tique et apres aussi a la caracterisation de la suscit encore aujourd'hui la meme appreciation
situation sociale. Designant finalement tout ce unanime que cel le des an ci ens. Les permanen-
qui peut etre utile pour la personne humaine ces de sa valeur l'inscrivent aussi a l'avenir
et pour la vie sociale - la notion de VALEUR dans le patrimoine universel de l'hurnanite.
devient, par une nouvelle extenssion, entiere-
L'architecture, par son cadre spatia! de me-
ment spirituelle. En ce qui concerne l'architec-
diation entre la nature, l'homme et la societe
ture - la valeur - comme attribut artistique represente le premier etalon dans l'evaluatio~
complexe et specifique, derive justement du
des composantes de la civilisation d'un peuple.
maximum de clarte et de concision de l'expres-
d 'autant plus en Roumanie ou elle occupe
sion, poussees jusqu'a l'essence de l'accord in-
la place d'une creation majeure de la culture
time entre la FONCTION, la TECHNOLO GIE populai re.
et la FORME.
Car n'importe quelle construction ne repre- j'essayerai en detacher quelques caracte-
sente pas de I'architecture, meme lorsqu'el le ristiques essentielles qui assurent la valeur de
repond pleinement a sa fonction etala technolo- r.otre architecture paysanne, ainsi que de celle
gie, comme c'est le cas de beaucoup d'imeubles creee dans Ies bourgades ou dans Ies v illes par
de notre environnement, qui ne satisfont pas des artisans anonymes.
aussi le troisieme critere - celu i de la concep- L'architecture populaire roumaine est a
tion spatiale, de l'harmonie du volume. L'archi- /'eche/le de /' homme, meme dans Ies ed ifices de
tecture ne consiste pas a eriger des ecrans culte (fig. 1 ). Cest une architecture ouverte
qui ne font pas l'effort d'exprimer la fonction qui assure ce milieu edifie, intermediaire entre
des espaces ainsi obtures, ou des decors de le milieu naturel. l'homme et la communaute
theâtre. Elle ne doit pas, non plus, suivre servi- - ce passage gradue de rythmes, d'ombre et
lement Ies fluctuations de la mode. de lumiere de \'interieur a \'e xterieur (pa r
D'autre part une forme spatiale inspiree, exemple le principe de la galerie exterieure ,
servie par une technologie adequate ne peut la «prispa » (fig. 2) cuverte vers le soiei I, vers
pas etre consideree un concept architectural que le rnonde frequemrnent par l'entremise des
si elle repond dans la meme mesure a la fonc- arcades.
tion. Ce message de sociabilite, de cornmunication
En 1969, le japonais Noboro Kawazoe, met- humaine est present dans sa conception des
tant !'accent aussi sur la signification que l'archi- le neolithique, comme a Vădastra, (fig. 3) jusqu' a
tecture doit offrir a la societee humaine (par- nos jours (fig. 4; 5; 6) et s'est impose, de meme,
dans la loggia du logernent urbain industrialise.
Notre architecture populaire authentique,
Communication au 9eme Congres de l'Union
lnternationale des Femmes Architecte, UIFA 91, a surtout celle des villages - s'inscrit tout parti-
Copenhague, Danemark, le21.08.1991 culierement dans la nature du pittoresque pay-

24
sage sous-carpathique, dans l'espace «miori- nement; c'e st une le';on de mesur e et de juge-
tique », naturellement modele par des rythmes ment. Reliee a l'exi ste nce et au trava il, e lle
(vallee -colline). Avec des variations d'une e;t honnete, profondement reali ste et repond
zone a l'autre, elle assure le caractere local, a l' utilite sociale, a l'apport humanisant.
sans depasser le cadre specifique unitaire de Sa force d 'e x press ion et son caractere sont
l'architecture ou de !'art roumain et sans perdre
soulignees aussi par la conception du toit (fig./)
de sa valeur, de sa sobriete, ou de l'o ~ iginalite
de son expression. Elle n'imite pas et ne peut (qui met en evidence la mesure de son equi-
pas etre imitee - elle est specifique, penetr ee 1 ibre) et souvent par des grandes surfaces
de dignite et marquee por fa geometrie de /'or- pleines, blanches (fig. 8).

1 . L' t gl /Se a (resque


exterieure du monastere
Humor - district de
Suceava (a).

2. La ma ison Baştea de
Rucăr - district de Bra-
şov (b).

25
Elle s'impose par la conception unitaire du
volume. Cest l'image de grandes intuitions,
i- „ ... „ - · - - - --.., - ... • „ de proportions, de rythmes et d'harmonies -
synthetisant au mieux Ies multiples manifes-
I """&::~ t ations de l'art. Elle est surtout un exemple
161 d'accord ideal entre le volume, Ies materiaux et la
I . I technique - accord qu i en soul igne sa speci-
fici te, son ingeniosite. Dans la technique du
I,.„ .,., .,. ,..
f t'l -.
" bois, ce sont surtout Ies constructions d'Ol-
tenie, (fig. 9) de Maramureş, de Lăpuş, de
I. n •
„ („•• • o Vrancea, qui marquent des sommets du genre;
I a Şurdeşti, (fig . 10) le paysan a construit l'eglise
.,
V . CQ
l ',.; . 1 .~ .' \I' ·'·1)1.1
I,
l en bois la plus elevee d'Europe, avec ses 54 m.
'"""- •11f'f")f de hauteur, sans plus parler du raffinement
des ses proportions.
~
.\ Derriere ce que nous appelons en general
o
o «beau » se trouvent, en fait, des proportions

d [,( NPll f'lAN


Lll('\J<N 14 VAO'~T~
.__ __
o
A
INIRAqt ,
millenaires, verifiees par des rapports geo-
metriques.
Cest consciemment que l'humanite a suivi.
des la prehistoire, ces traces regulateurs, ce
qui nous est atteste par Ies exemples de Cladova,
Lepenski Vir, Cucuteni, Hamangia, Vădastra,
Gumelniţa, Boian, Stonehenge, Cîrna, Sarmi-
Q 1.d t~ ·"".;MJrt!'.•r
! ,r n ir~~
segetuza, comme aussi par ceux de l'antiquite
• •. ";•\' it_•" lll•t•l!1•

-
f I

- ·:' de la Crete, de l'tgipte, de la Grece (illustres


par Phidias au Parthenon), de l'ltalie (par
Vitruve), tout aussi bien que dans la Renais-
sance (par Michel Ange, par Bramante, par
Durer).
Des etudes faites par des roumains, dans la
periode entre Ies deux guerres (Matila Ghyka,

3. Le plan de la ma ison ancienne


de 6000 ans, avec «foi sor» de-
couverte en «situ» par l'ar-
cheo/ogue Corneliu Mateescu, o
Vădastra - district d'Olt (c) .

4 . La maisan des G/ogoveni de


Glogova - district de Gorj (a).

26
l'architecte G. M. Cantacuzino. Cristofi Cerchez profondes. Meme aujourd'hui on retrouve sur
ainsi qu'a l'epoque contemporaine celles, trop tout le territoire de la Roumanie des mani-
peu connues. des architectes Adrian Gheorghiu. festations artistiques valeureuses et unitaires,
Henrieta Delavrancea - Gibory et Constantin qui joignent l'utile au beau, sans ostentation.
Joja, etudes qui servent de guide pour retrou- L'architecture populaire roumaine contienc
ver sens. rythmes et essence dans notre arch i- une serie de rapports, de proportions et de re-
tecture authentique, nous rendent clair le fait sultantes des reseaux geometriques, domines por
que nos artisans anonymes Ies ont respectes,
le nombre d'or
1 +Vs = 1,618 -nombre qui
meme si parfois ils ont perdu leurs significations 2

6. Maison de la zone de
Ploieşti - district de
Prahova (d ).

27
7. Moison a Curtişooro - district de Gorj (o).

8. Moison ovec «geam/ic» a Nămăeşti - district d'Argeş (e).

28
.... _
9. La ma ison Mogoş de Ceauru - district de Gorj - Musce 1O, L' t.glise de Şurdeşti- Lăpuş - district de Maramureş (f).
du village de Buco rest (b ).

exprime le lien le plus serre entre l'ensemble Le nombre d'or est retrouve dans la nature
et la partie (le detail, l'ornement completant seulement dans le regne vegetal et animal, ou
seulement le volume sans le suffoquer). Dans abonde le nombre de symetrie 5 (par exemple
la recherche des lois objectives du beau le dans Ies proportions du corp humdin, dans Ies
nombre d'oi· peut etre considere comme une spirales des coquilles).
constante du phenomene esthetique (ou du Dans le regne mineral (ou se trouvent Ies
beâu naturel), tant dans la nature que dans formes Ies plus evoluees de la matiere anorga-
l'architecture populaire. L'architecture mo- nique, qui presentent des symetries de l'ordre
derne, qui reduit au minimum la decoration, 4 et 6), le nombre d'or ne se retrouve pas. li
doit en revanche etre fondee au maximum sur y a un demi-siecle que mon professeur, l'archi-
des proportions consacrees, qui, a leur tot,1r, tecte Adrian Gheorghiu, mettait en evidence
doivent repondre aux besoins fonctionnels, Ies propriete; du nombre d'or d'assurer la
techniques, economiques, esthetiques tout aussi valeur d'une proportion, en soulignant que ce
bien qu'ă l'identite spec1fique de chaque zone nombre 1, 618 est la limite du rapport de deux
culturelle. Cest cinsi qu'on peut opposer a termes consecutifs de la suite de Fibonacci,
I 'arbitraire un critere scientifique (car le soit dans laquelle un terme est egal a la somme de
disant « formalisme »tenda delivrer la creation deux autres termes precedents (1, 1, 2, 3, 5,
plastique de n'importe quel procede objectif 8, 13, 21 ... ).
de composition, se borr.ant a la libre inspi- Ainsi Ies figures geometriques qui contienent
ration). en diverses manieres le nombre d'or, surtout
Par I'« ordinat10 » Vitruve entendait des re- par l'entremise des re;eaux pentagonaux, sont:
lations convenables entre Ies grandeurs qui - dans le plan - le rectangle d'or dans lequel
harmonisent le tout avec ses parties, des rela- une suite infinie de carre ; se rangent en spirale
tions qui peuvent corriger et embel\ir Ies (fig. 11). Ce rectangle d'or se retrouve freque-
dimensions strictement utilitaires et isolees. ment dans Ies «foişor» des maisons du paysan

29
LE RECTANGLE D'OP

/
/
/

11. Le RECTANGLE D'OR, d'apres Ies etudes de 1945 du


praf. arch. Adrian Gheorghiu.

13. Le PENTAGONE D'OR - synthese sur des temo1ns ct


sur l'architecture archaique des etudes de l'arch. Silvia
Păun, de 1983.

12. Rectangle qu' ii a identifie aux portes (exemple du


district de Gorj).

LE RECTANGLE O'OR

' 31
OLTENIE-"ROUHAH)E m-

30
roumain et surtout dans Ies portes de Gorj- 1cones de Roubliov; en Roumanie dans l'eglise
Oltenie (fig. 12). Bolniţa Coziei, dans Ies maisons developpees
- le pentagone regulier d'or (fig. 13) est en longueur (a Rucăr, a
H unedoara) et surtout
identifie au Parthenon, (fig. 14) ainsi que dans dans Ies eglises en bois de Maramureş, (fig. 19,
nos maisons paysannes a
deux niveaux (fig. 15 20), &ins i que dans Ies «foişor» des maisons
16, 17, 18) et se retrouve de meme dans Ies au socle eleve.
sites prehistoriques d'Amerique, a
Mont Crow Les reseaux pentagonaux sont plutât iden-
ou a
Piedra Pintada de Bresil; tout aussi bien tifiables dans Ies constructions pas trop hautes
que dans le basin du Danube, en Roumanie, ou le regard embrasse l'ensemble sans defor-
des l'epipaleolithique; le pentagone sur la mation, comme est le cas de nos maisons pay-
pierre ancien de 8000 ans, a Chindia (ainsi san nes.
qu'a Lepenski vir en jugoslc;vie) a l'epoque de On ren contre aussi d 'autres formes geome-
bronze, ancien de 4000 ans a Nucu, a Găvanele triques tel Ies que:

L'HOMME - LA PENTAGRAME MAGIQU E DES PY THAGORICIENS

RO~~.ci.~ ~~i~iA•
• .
ITA U A. HJ!I(
~4lo0„
= ~s
ETIJJSQLlfl C'fOO •

JUC·05L,..VIE • LEP[N$1(j VÎ R
AMfR1:,iuf/ l E l CRCLE H"'~i9 UE: RO U HAN;E V-.. ~TKA~A-Gl"~,!i..!
e.5oo AM S
f"'\l.>l'o!TCMW„1,ws 8VZAU l.,oai' A"f$
• p..J\ ! ~.~~lOClm A LT,

'

du district de Buzău ou ancien de plus de 1200 ans - le tnangle equilateral et le cam~ d'or - iden-
a Basarabi du district de Constanţa, ainsi qu'au- tifie; dans la cathedrale de Milano par l'archi-
jourd'hui dans l'etoile de Noel ou dans le cerf tecte et mathematicien Stornalodio de Plai -
volant de nos enfants (fig . 13). sance, âinsi que dans l'architecture populaire
- le pentagone etoile repere dans la vieille bavaroise par Rodolfe Heim.
Les reseaux pentagonaux plus complexes, qu1
mairie de Burges est present aussi dans l'eglise
de Trei Ierarhi de lassy. se retrouvent dans la fac;ade de la cathedrale
Notre D.: me de Paris ou de la loggia des carria-
Du pentagone regulier peut resulter aussi: tides de I' Erechtheion d 'Athenes, sont presents
- le triangle d'or d l'angle aigu de 36°, en aussi dans le portai! de l'escalier de la maison
Russie repere par Ies chercheurs K i ri Iova, dans de Mogoş d'Oltenie (fig. 9) (Musee du vill2ge
1·e~li~e Vosnezenie et par A. Tistz, dans Ies de Bucarest).

31
RESEAU X PENTAGONAUX

14 '
GRECE - PARTHENON „ 15

14 . Reseaux pentagonaux identi(les au Parthenon par Ic 15. d'Argeş .


pre,;. arch. A. Gheorghiu ainsi que dans /'architecture
populai re roumaine des districts:

Dans /'espace - I' icosaedre et /e dodecaedre plus hautes de Maramureş et de Hunedoara


contiennent aussi des rapports d'or. Une et meme jusqu'a 4/1 (fig. 23) dans celles mon-
analyse de I'architecture populaire roumaine tane uses des monts Apuseni. Dans la plaine
peut nous aider a comprendre la valeur de ces mariti me de Dobrogea ou dans la plaine de
rapports. Surtout Ies rapports et Ies propor- Moldavie le rapport devient 1/2. Au fur et a
trons geometriques frontales, dans le plan ver- mesure que le socle de la maison s'agrandit
ti cal , nous aident parce ou'elles se maintiennent jusqu'a comprendre une cave ou meme un ve-
visuell ement, tenant compte du fait que nos ritable rez-de-chaussee, le rapport baisse a
marsons paysannes ne cepassent generalement 1,618/1; a 4/3; a 1/1 ou a 2/3. La division sui -
pas deux niveaux. va nt la verticale se multiplie si \'hauteur de la
Les r2pports sui va nt la verticale de ces mai- maison devient plus grande et si des lignes
sons sont determines, en premier lieu, par la suppl em entaires apparaissent:
ligne de l'avant-toit, horizontale importante
entre la ligne de la terre (c'est-â-dire la base - la ligne superieure du soc/e, marquee par
de la fac;:ade) et celle de la cîme du toit. Se de- un profil en retrait de J'etage ou par une sorte
tache dane un premier rapport - toit / fac;ade - de ceinture ( « brîu » en roumain) et la ligne
(fig. 21 a) (entre l'hauteur du toit et celle de la superie ure de la balustrade de la « prispa»
fac;:ade). La ligne de l'avant toit, si celui-la n'est de l'etage («pălimar» en roumain) -devien-
pas obstru, peut etre considere jusqu'a la ren- nent tres importantes. Dans Ies cas ou la ba-
contre du mur exterieur, aspecte qui se justi fie lustrade est construite en briques (traitement
visuellment. caracteristique pour la zone de Muscel) - la
Pour Ies maisons a un seul ni veau des zones ligne du socle doit etre consideree la ligne su-
collinaires sous-carpathiques ce rapport est perieure du parapet de la «prispa» de l'etage.
2/1 (fig . 22) et arrive a 3/1 dans Ies contrees situation ou le plus frequemment on rencontre

32
RESEAUX PENTAGONAUX

I
---ţ-

i
I r1 0
/ 5 I
-"'--...u.--~-r-_:,-...---""-""---;t- I
16. d'O/t.
DAVIOE"Ş"fl

17 . de Gorj et
18. de 1-/unedoara

.„
,;.

33
I I

T LE TRIANGLE AIGU D'OR i

19. Le TRIANGLE D'OR


identi {te dans Ies eglises
rouma ines en bois an-
ciennes de 500-300 ans
- du district de Mara-
mureş), par le prof. arch.
A. Gheorghiu.

20. L' tglise de Petrindu


- district de Sălaj -
Musee etnographique
Hoia - Cluj (c) .
le rapport 1 /1,618. Donc un second rapport est: Apres de profondes analyses, l'architecte
la« prispa» de l'etage /le socle eleve (fig. 21b.) Adrian Gheorghiu est arrive a la conclusion que
Dans Ies maisons fortifiees (Ies «cula» Ies dimensions ayant des raports d'or varient
d'Oltenie (fig. 24), ou la ceinture entre le rez- avec le climat et le materiei utilise et que la
de-chaussee et l'etage est situee plus haut, le valeur de: 1/1 ,618 est caracteristique pour le
rapport 1/1,618 se maintient. « pittoresque » des maisons, tandis que le rapport
Generalement dans Ies mai~ons a deux oppose 1,618/1 est plutot speci fique pour le
niveaux, au parapet en bois, le profil en retrait «monumental» (fig. 27).
de l'etage partage la verticale de la maison en Notre architecture paysanne reflete des ge-
deux parties egales (fig. 25), le rapport 1/1. neses, des syntheses, d'ingenieuses structures,
Pour Ies maisons qui s'am plifient dans le plan des rythmes et des proportions longuement
horizontal ainsi qu'en hauteur, telles que Ies cristallises depuis la prehistoire, charges des
maisons des boyards, Ies «conac», ou des significations et des symboles d'une culture

PROPORTIONS ROUMAINES D'OR


HAiSONS A UN NÎYt:'°'U a LE l;<.AF'ORT TOiT/FACADE
=
DE LA PLAÎNE DES COLLINES DE LA HONTAGNE

1fi
l'10~00VJ'
I

MAÎSON s A DEUX NlVEAUX b = LE RAPORT PĂLIMAR I SOCLE

'
Hut-.1TEHIA
CULA

21. Synthese sur Ies PROPORTIONS ROUMAINES D"OR


des etudes de /'orch. S. Păun de 1983.

maisons urbaines, Ies rapports de leurs pro- puis~ante, autant spirituelle que materielle. Ce
portions mentionnees ci-dessus se presentent feu inextinguible, cette soif de beau du peuple
inversement, c'est-a-dire le rapport devient roumain, sans commencement et sans fin, ont
1,618/1. transforme en objets d'art (fig. 26) meme Ies
Le volume de nos maisons traditionelles, constructions auxiliaires de la maison et Ies
leurs details volumetriques (en special Ies outils. La complexite des attributs de notre
poeles) (fig. 26) presentent leurs trois dimen- culture populaire (anciennete continuite, ori-
sions proportionelles aux nombres 1; 1,618 ou ginal ite, unite dans la diversite, permanence,
1,618 2 • mesure et valeur), a ete trop peu connue, dans

35
22. Ma ison de la zone de
Cîm pulung - district de Su-
ceava (a).

toute son ampleu r et trop peu mise en va k!ur pay:an (dero ute par le ~ « non valeurs » de la
a l 'avantage du peuple qui J'a creee . v iile, par Ies absu r dite.; de la legi.; lâtion, de la
li est d 'a utant plus regretc: ble que cet heri- system atis c:tion et surtout par le manque des
t c: ge bâti, o ~ iginal , reconnu parmi Ies va leurs mate. ÎâUX t rc: ditionnels), mais auss i par ceu x
uni verselles - est sou vent brut alement r em- prepar e; pou r la profe ;sion meme d 'architecte !
pl c: ce par la « non valeur » , le « k itsch » et au Surtout, dans ces mome nts de vastes r eevalu a-
nom du « progr es» ! Et r.on seulement par le tions, c'e: t un acte obligztoire de culture de

2 3. Ma ison a Sălciua de
Sus - monts Apuseni -
district d'Alba - Musee
du village de Bucarest
(b ).

36
24. La «Cula» de Curti -
şoa ra- district de Gorj
(c ).

prot eger Ies edifices qui s'in scri vent dans le Ce ri che potentiel de pensee et de sent i ment
patrimoine europeen - en le ; declarant des specifique a natre peuple, m âte r ia l i ~e dan s le
si tes ou des zones patrimoniales, qui pourront tresar ed ifie par le paysan r oumain, doit non
etre defendues avec competence , par une le- seulement etre conserve - mais doit auss 1 et r e
gi slâtion specifique (nas voision s le pratiquent fructifi e, parm i Ies permânences de la Valeu r.
de puis plus de 30 ann ees, par exemple la Bul- Un devoir qui revient surtout au x arch itectes
a a
garie, Kopri vschtitza, ou l'Hongrie Holloko). dans la r ea li sâtion des nou veaux edifkes - con-

25. Ma ison a deux niveal!I X


avec la «prispa » en bois -
district de Prahova (a).

37
26 . lnterieur a pâele de Straja - district de Suceava (a). scients que la voie a suivre, pour retrou ver
l'identite, n'est pas l'ornamentation des fa<;ades
a - de la Phototheque de L' Imprimerie «Coresi», Bucureşti.
avec des « fleurettes ». de provenance soi-
b de la Phototheque de L'institut l.S.P.R.0.R. disant folclorique - mais en s'integrant dans
c = photo arch. Silvia Păun l'esprit de cet heritage de valeurs, caracterise
d = de la Photothi!que de la Bibliotheque de L'Union des par la MESURE, l'EQUILIBRE, Ies PROPOR-
Architects de Raumanie. TIONS SPECIFIQUES, la CONCEPTION VO-
e = photo arch. Constantin joja
( - photo Iuliu Pop de Seimi - Maramureş. LUMETRIQUE UNITAIRE et OUVERTE vers
le monde.

27. La maison Belu de Urlaţi - district de Prahova (c). arh . SILVIA PĂUN
O VECHE CASĂ BUCUREŞTEANĂ ÎN MAHALAUA DUDESCULUI -«CASA CILIBIULUI »

lncursion dans l'histoire d'une vieille maison de


Bucarest, «La maison Cilibiu» ou« La maison
Floresco » et aussi une description de la situation
actuelle de la construction qui se trouve dans
un etat avance de degradation.

Pe strada Sf. Apostoli, la nr. 32-36 în curte, - o uliţă podită (un «pod ») 4 înlesnea
la cca 30 m în linie dreaptă faţă de Biserica accesul către casă şi aşezămîntul bisericesc,
Sf. Apostoli -cunoscută în trecut şi sub numele pornind din Uliţa Brâncoveanului (Brânco-
de «a Tîrnovului »ori a «Arhimandritului» - veancă i pe la 1800) 5 • Acest « pod » se n urnea
se află o construcţie austeră şi masivă. Vecină «al Cilibiului » 0 ;
pînă mai ieri cu fosta tipografie a «Institutului - o mare grădină se întindea spre Apus,
Biblic şi de Misiune Ortodoxă» 1 , de pe strada oprindu-se în faţa casei 7 (mai tîrziu aici se vor
Vînători nr. 6, casa mai avea o intrare pe aceeaşi ridica tot feful de construcţii şi se vor amenaja
stradă la nr. 4. străzi şi străduţe) 8 ;
Înconjurată de diverse clădiri parazitare - - între Casa Dudeşti lor şi cea în discuţie
unele dispărute încă din 198i cînd dărîmările erau numai grădini (şi vreo două-trei case
au cuprins şi această zonă -casa în discuţie a mici) 9 ;
scă pat atenţiei specialişti lor. -în secolul al XIX-iea (la 1856) terenurile
Cercetînd vecinătăţi le casei pentru a găsi învecinate erau deja parcelate şi destul de dens
proprietarii iniţiali am constatat următoarele: construite, între clădirile ce pot fi dovedite ca
- cel puţin la 1791, casa se găsea faţă în faţă aparţinînd acestei perioade fiind actuala Între-
cu Biserica Sf. Apostoli (fostă mănăstire) 2 ; prindere de Confecţii din Blană, ce înglobează
- în acelaşi timp se învecina la sud cu Casa vechile proprietăţi ale lui Josef Weltz 10 şi
Cantacuzino -Dudescu 3 , ridicată pe la 1635--40 Falk ( «Boiangerie şi spălătorie») 11 , precum
pentru Marele Postelnic Constantin Cantacuzino şi clădirile de peste drum (strada Sfinţii Apos-
ş 1 moştenită apoi de Dudeşti ; toli) 12;
- pe malul stîng al Dîmboviţei se găseau (la
1
Patriarhia Română intenţionează să construiască 1791, 1804, 1846-52, 1856) 1 a Biserica şi hanul
pe locul fostei tipografii şi a casei în discuţie un nou Mănăstirii Sf. Spiridon -vechi, Casa Floreş-
sediu pentru «Institutul Biblic şi de Misiune Ortodoxă»
+
(P 7 etaje); informaţie de la S. S. Părintele Verzan,
0
directorul «Tipografiei Cărţilor Bisericeşti » (sep- Vezi Ioan C. Filitti, Biserica Sf. Dumitru din Bucu-
tembrie 1990). reşti str. Carol, extras din «Biserica Ortodoxă Română » ,
2 Vezi planurile ofiţerilor austrieci Ferdinand Ernst
mai-iunie 1932, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Biseri-
ş1 Franz Purceii din 1791 (nr. 11 121, Colecţia de hărţi ceşti (planşa ce reproduce o hotarnică din 1804) şi
ş 1 pla nur i a Secţiei Feudale a Muzeului de Istorie şi G . D. Florescu, op. cit„ planul de la p. 8.
Artă al Municipiului Bucureşti. Mulţumesc şi pe această o Vezi nota 4.
cale d-nei Mariana Trifan, custodele colecţiei); « bi ;e- 7
Vezi planurile Ernst şi Purceii .
rica Sf. Apostoli de pe strada cu acelaşi nume, fostul 8 Vezi planul baronului Rudolf Artur Borroczyn

Po d al Cilibiului » (subl. O.I.); G . D. Florescu, Vechi (1846 - 1852), expus la sala Dalles în aprilie - mai 1990
proprietăţi bucureştene în veacurile X VII - XVII I, Bucu- (arhiva M.l.A.M.B.).
reş ti, Tipografia M. M. Antonescu, 1934, p. 10. 0
Vezi planurile Ernst şi Purceii.
3 10 Vezi planul Borroczyn şi notele 11 - 12.
Idem.
4 Vezi planul Ernst şi Purceii; G. D. Florescu, 11 Vezi planul I. V. Socecu (f. an; c 1914 /16) facsimil

Istoricu/ unei vechi case bucureştene: casa Floreştilor din al Institutului de arhitectură « Ion Mincu », ex pus la
Mahalaua Scorţarului, Bucureşti, Tipografia Curţii expoziţia «Uniunea Arhitecţilor din România 1891-
Regale F. Gobl fii, 1935, p. 10; C. C. Giurescu, Istoria 1991 », februarie - martie 1991, sala Dalles.
Bucureştenilor, ed. a li-a, revăzută şi adăugită, Bucureşti 12
Ibidem; între alţi vecini era şi « Comunitatea
Ed. Sport-Turism, 1979, p. 63 - 64 şi 316; col. Popescu- Evreilor din Bucureşti (1927 ), pe str. S(. Apostoli 38
Lum i nă, Bucureştii din trecut şi de astăzi, 1935 - « podu I » (document original în posesia mea).
s-a num it şi «din mahalaua Arhimandritului» (1783 13 Vezi planurile citate şi mai sus, precum şi
-85), apud C. C. Giurescu, op. cit. G . D. Florescu, op. cit. p. 8.

39
« Coso Cil ibiului » (Florescu) - laturo
dinspre nord. Toate imaginile arată starea
casei în ziuo de 14 aprilie 1990. /lustraţia
aparţine outorului.

tilor, Casa Brâncoveanului. Casele şi Biserica oarecum nefirească (caracteristică pentru clă­
Măgureanului etc.; dirile de pe acest plan), probabil pentru a-1
- pe planul Borroczyn (1852) apar două pro- marca astfel importanţa, fără însă a numi pro-
prietăţi Florescu, fiecare pe cîte un mal al Dîm- prietarul de atunci.
boviţei. Casa Floreştilor de pe malul stîng a Înainte de a concluziona asupra deţinători\01·
fost Cârn pe locul clădirii «Societăţii de Tir iniţiali ai casei, o vom prezenta âŞa cum se înfă­
şi Tragere la Semn» (apoi devenită sediul ţişa pînă în luna februarie 1990.
«Operetei», după ce fusese «Teatrul Regina Judecînd după volumetria casei şi ritmul
Maria») 14 . Societatea de Tir fusese fondată în ferestrelor d înspre Sf. Apostoli, am constatat
1862 de un comitet condus de generalu\ Ioan că ne aflăm în faţa unui exemplar deosebit de
Em. Florescu. Cealaltă casă, de care ne ocupăm interesant de arhitectură civilă românească . La
aici, era în posesia familiei în 1856 (planul o cercetare mai atentă prima impresie s-a
Borroczyn); adeverit pe deplin, ba mai mult, măsurînd
__:_ultima atestare a casei ca proprietate nedi- cărămizile folosite pentru ridicarea zidurilor de
vÎZâtă este pe planul maiorului Dimitrie Papa- contur dinspre Sfinţii Apostoli am găsit un
ssoglu, în 1871 1 5, unde apare într-o poziţie format de 24 x 14 x2/3 cm, (iar grosimea stra-

Clădire ce o odăpo;tit ateliere ole « Insti-


tutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă» -
orientare vest - nord-vest.

40
tulu1 de mortar de 2/3 cm), la care se adaugă
aspectul paramentului zidurilor, în această parte
a casei rămase netencu 1te, parament specific
epocii Cantacuzino-Brâncoveanu. Toate acestea
m-au îndemnat să datez şi mai mult construirea
casei în perioada înfloririi acestui stil naţi­
onal 16 .
Casa are parter şi etaj, acesta din urmă păs­
trîndu-se parţial sub forma a două încăperi
alăturate, aflate pe latura scurtă dinspre Sf.
Apostoli. Volumetric casa ne apare ca un para-
lelipiped masiv de 19,i5 x 15.75 m, neunitară ca
înălţime. cu golurile uşilor ş1 ferestrelor dispuse
inegal pe cele patru laturi. Astfel, spre Sfinţ11
Apostoli casa prezintă două laturi 1mpresionînd
prin lipsa golurilor de uşi şi ferestre la parter -
cu excepţia unei si~gure intrări în pivniţă şi a
două guri de tiraj. ln schimb, la etaj sînt multe
goluri de uşi şi ferestre, care par a fi rezultatul
transformărilor şi reparaţiilor din secolul trecut.
Pe aceezşi parte a casei, ur.ghiul foarte mic al
pantei acoperişului, sub 30 (aproxim ativ
15° -20°), cu uşoare curbări spre colţuri le casei,
pledec:ză pentru refacerea lui, cîndva pe l:i mij-
locul secolului al XIX-le?, cînd, probabil, casa a
suferit un puternic incendiu 17 • La aceastii con-
«Coso Ci/1biului » (Florescu) vedere dinspre str. statare conduc panta învelitorii şi arcuri le în
Vînători. Acum această porte a casei este cea mai distrusă.
plincintru ale majorităţii ferestrelor ş1 uşilor
casei -atît pe partea din~pre Sf. Aposto li cît
Ferestrele închise cu arcuri în plin cintru (acum aproape şi spre Vînători -, dar care ar putea fi, tot
toate distruse - septembrie 1991 ). atît de bine, rezultatul unei refaceri a casei la
începutul secolului al XIX-iea IR.
Cînd a fost refăcută, casa la etaj a fost împărţită
în două, folosindu-se un zid despărţitor, original,
astfel încît privită o dată dinspre Sf. Apostoli ş1
apoi d:nspre Vînători - fără a cunoaşte ce se
găseşte înăuntru - eşti convins că ai de-a face
cu două clădiri adosate la un momer.t dat, fără

H Ibidem, p. 14.
15
C. C. Giurescu, op. cit., ş1 Bucureşti - Starea
Oraşului (catalogul expoziţiei), sala Dalles, aprilie -
mai 1990.
16
Corina Nicolescu, Case, conace şi palat~ vechi
romdneşt1, mai ales p. 49 67.
17
Ipoteza producerii incendiului la mijlocul seco-
lului al XIX-iea aparţine arheologului Aristide Ştefă­
nescu, cu care am vizitat casa în 1988 şi cu care am avut
fructuoase discuţii. Printre altele. una dintre cupolele
eliptice ale p1vniţiei, are parte din cărămizi extrem de
calci nate (negre).
" Supoziţia refacerii casei la începutul secolului
1

al XIX-iea îmi aparţine, fiind împărtăşită şi de arritecţii


Paul Emil Miclescu şi Sandu Emil Miclescu, care au
văzut fotografiile realizate de mine între 1987 -90.
Domniile lor au fost primii inspiratori ai acestui articol.
fapt pentru care îmi exprim recunoştinţa şi pe această
cale.

41
Vedere spre Biserica S(. Apostol 1.
Acoperişula dispărut (martie 1991 ) .

vreo legătură între una şi cealaltă, mai ales că în Tîrgoviş te - şi luăm acest oraş drept exemplu
cele două învelitori au cotele superioare dife- deoarece dispunem de informaţii precise, fiind
rite. Cota superioară a acoperişului dinspre vorba de o aşezare cuprinzînd multe reşedinţe
Sf. Apostoli pare a fi apropiată de cota de la urbane - unde observăm că: la Casa Egume-
care coşurile iniţiale săltau peste acoperişul nească de la Biserica Stelea (sec. XVI-XVII)
original. Cealaltă învelitoare, dinspre Vînători grosimea zidurilor variază între 80-200cm;
(avî nd un aspect pitoresc datorită unui mare la Casa Stolnicului Constantin Cantacuzino
luminator) are cota superioară la nivelul grin- (sec. XVII-XIX) grosimea este cuprinsă între
zilor podului pe deasupra etajului primei părţi, 70-250 cm; la Casa Vevelli (~ec. XVIII) este
iar cota inferioară, cu cca 35 cm mai sus decît între 30-90 cm, iar la Casa Coconilor (apoi
podeaua actualului pod dinspre Vînători, care Hiottu) (1101 - sec. XIX) între 30-140 cm 19 .
corespunde cu nivelul de călcare al fragmentului Un alt exemplu este acela al Conacului familiei
de etaj dinspre Sf. Apostoli. Manu (Mano - Romalo din Popeşti Leordeni)
Pătrundem acum în pivniţă, prin golul de uşă (sec. XVIII-XIX), ale cărui ziduri originale au
dinspre Sf. Apostoli . Aici grosimea zidului 100-115 cm, în timp ce zidurile ulterioare
exterior este de cca 95 cm spre deosebire de
aceea a zidului exterior dinspre str. Vînători, 19 Vezi Cristia n Moisescu, Tirgovişte . Monumente
care are 74-9/ cm. Nu trebuie să surprindă istorice ş1 de artă, Bucureşti, Edit. Meridiane, 1979,
aceas tă grosime, existînd şi alte cazuri similare p. 69 - 71.

«Casa Cilibiulu1 » (Flo-


rescu) - vedere « el voi
d'oiseau ». Între timp clă­
direa atelierelor Patriarhiei
a dispărut, ca şi copacul.
Moşia Cantacuzino - Dudescu. fragment dupo harta
din Vechi proprietăţi bucureştene în secolele XVI I şi
XVIII, de G. D. Florescu.

Planul Ernst (1791 ):


1. Biserica Mănăstiri 1 S(. Apostol 1
2. «Casa Cilibiu/ui »
3. «Podul Celibiulu1 » (apoi str. Sf.
Apostoli)
4. Casa Postelnicului Constantin
Cantacuzino (apoi Dudescu)
5. «Podul spre Dudescu »
6. Casa Principelui Br<'lncoveanu cel
Bătrin (N icolae Br6ncoveanu)
7. Dimb::iviţa
(Notaţiile îmi aparţin, reproducerea
planului după originalu/ aflat la
MIAMB)

43
(din prima jumătate a secolului XIX) au cca \alt compartiment este podit cu cărămizi aşezate
70-100 cm "0 • pe lat, avînd dimensiunea de 25 x 14 x 3 cm.
Cît priveşte sistemul de acoperire, aici avem În ceea ce priveşte golurile de uşi de la parter,
cea mai bună dovadă a construirii casei în epoca observăm că din cele nouă goluri existente,
cantacuzino - brâncovenească: două cupole şase sînt de dată relativ recentă - datorate
eliptice care se sprijină pe masive arcuri, des- probabil acelei;;şi etape de transformări, de la
cărcîndu-se la rîndul lor pe zidurile de contur începutul secolului nostru -, iar celelalte trei
şi pe un foarte probabil pilon central 21 (formatul par a fi originale dc.to1·ită păstrării grosimii
cărămizilor este de 26 x 13/14 x 4 şi 2i x 14/14,5 iniţiale a zidului în care au fost deschise (de
x 4/4,5). cca 92-95 cm) şi a două arce (cu o deschidere
Starea arcurilor şi a cupolelor este foarte probabilă de peste 300 cm) aflate pe aceec:şi
bună, neprezentînd la prima vedere fisuri ori axă de simetrie.
alte semne de oboseală. Numai că, începînd din Accesul la etaj se făcea pînă .la 1 martie 1990
jurul datei de 1 martie 1990, datorită înlăturării pe o scară metalică modernă, aflată în inte rioi-ul
acoperişului de peste etajul păstrat spre Sf. construcţiei actuale, dar în partea modificată
Apostoli 22 , apa ploilor care au urmat s-a in- radical a acesteia. Pînă în mai-iulie 1990 la
filtrat, producînd mari pete pe suprafeţele etaj se mai putea ajunge şi din exterior, folo-
cupolelor, pete care cresc pe zi ce trece. sindu-se două scări metalice aflate pe una din
Cutremurele din zilele de 30-31 mai 1990 laturi le di ns pre Sf. Apostoli şi legate printr-un
nu au produs nici o avarie, cel puţin atît cît am mare podest metalic (platformă).
putut vedea imediat, structura casei dovedin- Urmele unei scări metalice desfiir.tate -scară
du-se foarte bună şi foarte stabilă, cu toate mo- melc din care ~e pot vedea la parter primele
dificări le şi transformări le suferite 23 . trepte şi stîlpul central, precum şi locul ur.de
Exceptînd cele două compartimente amintite ajungea la etaj - aflată foarte aproape de plat-
- despărţite acum prin două ziduri - la par- fo ;· ma amintitei scări exterioare, precum şi o
terul casei nu se mai află nici un alt zid din altă scară metalică în colţul opus celei desfi-
construcţia originală, toate zidurile despărţi­ inţate, ce înlesnea legătura cu podul actual al
toare existente în momentul de fată fiind de casei (de fapt etajul iniţial) întregesc accesele
factură modernă, probabil de la ' începutul dinspre parter spre etaj în această parte a clă­
veacului al XX-iea. dirii.
Un element deosebit, foarte rar în capitală, Cum zidul ce mărgineşte platforma re s pe ctivă
este pavimentul compartimentului din dreapta este în prelungirea zidului de la etaj (folosit
(venind dinspre Sf. Apostoli), executat din pentru a despărţi în două această parte a casei),
rondele de lemn, în aceeaşi manieră ca cel din dar nu există la parter, pentru a i se asigura
culoarul porţii Hanului Manuc, ceea ce duce la stabilitatea, fiind susţinut de două mar i grinzi
concluzia unei refaceri a casei în perioada metalice, şi cum aici se găsesc toate scările de
1890-1910 2 ~. După 1987 peste această podea acces la etaj, presupunem că înainte de trans-
s-a depozitat moloz, iar mai tîrziu (martie- formările radicale suferite de casă, tocmai aici
aprilie 1991) s-a făcut focul cu rondelele. Celă- se afla unul dintre foişoarele clădirii. Pentru
această amplasare, pledează în primul rînd
latura scurtă a casei tocmai în acest loc (15.75 m),
"0Mihai lspir, Clasicismu/ în arta românească, Bucu-
reşti, Edit. Meridiane, 1984, p. 83 -84. precum şi amănuntul, nu lipsit de importanţă,
21
Asemănare evidentă cu cele de la Mogoşoaia şi că Biserica Sf. Apostoli se găseşte 2ici la cea
Popeşti-Leordeni (conacul Manu-Romalo). mai mică distanţă de clădire. Foişorul în epoca
22
intre11111990şi1 V1990audispăruttoate înve- brâncovenească aşezîndu-se în general spre lac
litorile casei, ca şi o parte din zidurile moderne de
compartimentare interioară: alte ziduri, mai noi, de la şi spre grădină, ori spre aleea pri ncipală de
parter, au dispărut în perioada august-septembrie acc es la casă (ex.: Potlogi, Mogoşoa ia, Dude şti­
1990. Cioplea, Drăgăneşti, Filipeşti etc.) şi putînd
23
O analiză a rezistentei casei a fost făcută în noiem- răspunde în acelaşi timp vederii spre bise1-ica
brie 1990 de prof. dr. ing'. Dan Căpăţînă de la Institutul
de Construcţii Bucureşti, specialist în rezistenţa clă­ de curte (ca la Mogoşoaia), ori ca la reşedinţa
dirilor şi seismologie. domnească a lui Şerban Cantacuzino la Bucureşti,
"' C. C. Giurescu, Istoria Bucureştilor, ediţia a li -a devenită ulterior Legaţia Rusiei 25 . Aleea de
revăzută şi adăugită, Bucureşti, Edit. Sport-Turism,
1979, p. 319 şi G. Potra, Din Bucureştii de ieri, Bucureşti,
Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedi că 1990, voi. I, p. 206, 25
Vezi G. Crutzescu, Podul Mogoşoaiei, Bucureşti,
«Vechi le pavaje ale oraşului». Edit. Meridiane, 1987, p. 97-102.

44
ar_ces în cazul nostru ar fi putut ajunge în dreptul Din păcate, pînăîn clipa de faţă nu am reuşit
µresupusului foişor, avînd în vedere că Uliţa să pătrundem în pivniţa casei învecinate, accesele
Cilibiului ajungea la mănăstirea Sf. Apostoli şi fiind în mare parte blocate . În schimb am putut
la casă, fiind orientată dinspre nord-vest spre măsura cărămizile vechi refolosite; astfel, la
sud-est 26 . parter acestea au 27/28 x 131 /2-14 x 4,5 cm.
La etaj trei goluri, dintre care două nefolosite iar la etaj cca 27/28 x 13.5 x 3,5 cm grosimea
în momentul dezafectării clădirii: unul străpunge mortarului fiind de cca 2 1/2 cm.
zidul ce desparte actualul pod de încăpe ril e Înainte de a încheia aceasta descriere, vom
păstrate ale etajului şi are şpaleţii înclinaţi cu arunca o privire şi asupra laturii di ns pre Vînători,
cca 100 spre N, la partea superioară păstrînd unde se află celelalte intrări în clădire. Primul
încă grinzişoare de lemn, care probabil alcătuiau amănunt care ne atrage atenţia este arcul în
buiandrugul ce susţinea zidul de peste golul plincintru folosit pentru a închide golurile
uşii; acest go l de uşă probabil dădea în sala ce ferestrelor şi două dintre accese, apoi, cotele
lega foişoarele dinspre ră;ărit şi apus. Zidul neobişnuit de mari la care se aflau cheile de
a fo ;t refăcut în urma unui puternic incendiu 27 • boltă ale arcelor -cca 3,40 cm. Al treilea amă­
Cărămizile aici au formatul de 25,5 x 11,5 x 3cm nunt iese la iveală după ce pătrundem în încă­
şi de 26 x 14,5 x 4 cm, iar grosimea mortarului perea din stînga, cea mai mare din această parte
de 1-1,5 cm. Această cărămidă s-a folosit şi la a casei. Şpaleţii tuturor golurilor de fereastră
zidul interior de pe latura lungă. Al doilea gol, sînt înclinaţi cu cca 10°, astfel încît aceste goluri
de uşă nefolosit pare a fi înlocuit o fereastră, se îngustează spre exterior (cca 126-136 cm
după cum e;te aşezat, nerespectînd poziţia lărgime în afară şi cca 156-162 cm înăuntru)
golului de uşă de la parter, cel mai apropiat ca - asemănîndu-se cu situaţia existentă la rui-
aşezare, mai ales că pragul se găseşte la o cotă natul conac Manu, din corn. Popeşti - Leordeni.
inferioară celei a podelei podului. La toate aceste constatări se adaugă ritmul
În această parte a etajului dinspre apus con- ferestrelor, specific pentru prima jumătate a
statăm existenţa unui gol de uşă, alătur i de care secolului al XIX-iea, pînă spre a doua jumătate
se află o mică încăpere -înzidită acum -spri- a aceluiaşi secol, atît tipul ferestrelor, cît şi
jinită pe o consolă metalică, foarte simplă (în ritmul acestora putînd fi regăsite la nenumărate
formă de sfert de cerc care circumscrie un cerc exemplare de arhitectură rezidenţială româ-
mai mic) şi pe zidul clădirii vecine, ce «bate» nească .• pe întreg cuprinsul Principatelor ro-
în zidul casei noastre . Pentru a-i asigura echi- mâne. ln Bucureşti, asemănări cu cele din cazul
librul trei bare înguste sprijină încăperea. de faţă prezintă -după fotografiile de epocă
Deoarece prin înfăţişare pare a fi vorba de un cercetate - casa marelui ban Grigore Brân-
fragment de balcon, credem că se prelungea coveanu, casa marelui logofăt Dinicu Golescu
pînă în dreptul golului de uşă mai sus am intit (apoi Palatul Domnesc), Casa Alexandru Bellu,
- partea aceasta d ispărînd la un moment dat. Casa Lenş (apoi Vernescu), Casa marelui ban
Ame1ajarea balconului a putut avea loc pe la Dumitrc:c he Ghica (apoi Palat Domnesc), Casa
1840-1860 judecînd după forma consolei şi marelui spătar Constantin Ghica (apoi «Teatrul
· după tipul şi mărimea barelor. Lyric » şi mai tîrziu «Opera Română») etc.
Tre~uie ne1părat precizat că urme de z idă rie precum şi edificii publice: Hanul Roşu (acum
veche, ce par de secol XVII-XIX se pot constata Restaurant «Columbia»). Teatrul cel Mare
în construcţia ce a adăpostit tipografia « Insti- (apoi Teatrul N aţ ional), Academia (acum Uni-
tutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă» 28 , versitatea Bucureşti) - aripa veche, Palatul
putînd fi atît ziduri originale, legate oarecum Regal (clădirea ridicată de arh. Gottereau) etc.
de « C:isa Cilibiului » cît şi ziduri la care s-a multe dintre acestea putînd fi încă văzute,
refolosit parte din cărămida recuperată de la fiind mai mult sau mai puţin transformate 29
aceeaşi casă (probabil în urma violentului in-
cendiu ce a devastat etajul şi parţial parterul. 20 G. Potra, Din Bucureştii de altădată, Bucureşti, Edit.
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981; idem, Din Bucureştii
de ieri Bucureşti, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1990,
26 Planurile Ernst şi Purcel I arată trei foişoare­ voi. Işi li.llutraţia din voi. I: fostul Han Roşu, Teatrul
probabil două foişoare şi o loggie. Naţional (1910); începutul străzii Lipscani, Palatul Şuţu
27 Vezi nota 17. pe la 1864; vechiul local al Casei de Depuneri, 1880 (con-
28 Era o clădire P +1 în formă de L. învecinată pe struit de Gottereau-tată l, cca 1860 - notă D.1.); Pre-
latura lungă cu« Casa Cilibiului ». Folosită drept cari"ră fectura Poliţiei Capitalei, 1860; idem 1920, etc. Ilus-
de materiale de construcţii între 1990- 1991, la 1 mai traţii din voi. li: Casa proprie a fotografului Szathmari
1991 dispăru se ! (str. Enei); prăvălie din 1848 pe strada Colţei şi strada

45
Zona Sf-ţii Apostoli - Sf. Spiridon Vechi (1852)
dupăO. O. Florescu, 1. Istoria unei vechi case buc ureşte ne
Casa Floreşti lor [ . .. ] .

Planul zon12i În car12 s12 atla a:tsa CANTACUZINO(?) - FLORESCU ( fragm12nt)

46
CASA FLORESCU(o„Ci/ib1ulut}-plan pctrter

c::::I sec. X VII - XVIII


- sec. XVIII
CD probctbil
vd dm sec. x1x. la eta.j,
rest de la foişor.
=isrc. x 1x
m partea orăbuşită/199/l (gî accese la p arferul foJ-
ea pardoselxlfl ditl ci1ram11id(sec x1x.?) Ş ".' 'l rel or(vezi ţ>l.a.nur1 1e
am rondele d.m lemn ( sfâr~ttul sec x1x} [rn5Î :;>· Pur!fellJ

_....-·-·-·-·-·-·c·-·-·
''
O I

''
@,
I'
''
''
''

,,
I'
I '
I '
j' ____' ..._..._...__ _ „::=.:,__ _

În concluzie putem afirma că avem de-a face 2. « Cilibiul » pare să fi fost supranumele
cu «Casa Cilibiului » aducînd şi următoarele celor doi Constantin Cantacuzino, tatăl şi fiul
mărturii: -fapt dovedit istoric mai ales pentru Stolnic,
1. LoculdecasăalfraţilorConstantin (viitorul dar şi pentru Constantin Baptista Vevelli (sfet-
stolnic) şi Tudorache, fiii Postelnicului Con-
stantin Cantacuzino « iaşte în ca pul podului nic al lui Radu Mihnea, ucis de ieşeni) -
Ciliului, \îngă mănăstirea Tărnovul , hram Sf. «care şi-ar fi avut casele prin partea locului»,
Petru şi Pave l », la 1667 3 0 • afirmaţ i e î n că nedovedită 31

Mavrogheni (unde a fost dărîmată în 1991 - notă D.I.) ; °


3 C. C. Giurescu , op. cit„ p. 64, 316 şi G. D. Flo-

etc. G. Cruţescu, op. cit.; foto 42 (1900. Teatrul Noţional), rescu, Coso cu lonturi, Coso Contocuzino - Creţulescu­
foto 52 ('867, Palatul Domnesc, fostele cose Golesc„ ), Moruzzi, Bucureşti, Monitorul Oficial şi Imprimeriile
foto 53, 54 (1914, 1913-1914, Palatul Regal), foto 60 Statului, Imprimeria Naţională (Extras din Anuarul
(1935. Fundaţia Universitară « Coroi I», faţado princi- Comisiunii Monumentelor Istorice, pe anul 1943),
pală), foto 68 (1911, Co/ea Victoriei, în zono hotelului p. 8 şi Vechi proprietăţi bucureştene ... , p. 1 O.
« High-Life » - vedere spre strada Imperială - notă 31 Ibidem; Radu Ştefan Ciobanu, Pe urmele Stolni-

D.1.), foto 69 (1914. Co/ea Victoriei - restul explicaţiei cului Constantin Cantacuzino, Bucureşti, Edit. Sport-
incorect - notă D.1.). T urism, p. 114.

47
3. Biserica Sfinţii Apo:;toli, ridicată de Matei 1983, nedîndu-i prea mare atenţie pînă la înce-
Basarab pe locul uneia mai vechi, a intrat apoi perea dărîmărilor în zonă-adică în lunile
în g'-iJa familiei Cantacuzino, fiind chiar refăcută, mai-iunie 1987. Sesizînd M.l.A.M.B„ în per-
rectitorită de stolnic şi de flul său Ştefan, domn soana prof. Oliver Velescu şi apoi a prof. Aristide
vremelnic după moartea de martir a vărului Ştefănescu, în primele luni ale lui 1988 au fost
său, Constantin Brâncoveanu. trimise de către MIAMB. Oficiului pentru Pa-
4. Aşezarea casei faţă în faţă cu Biserica trimoniul Cultural al Capitalei şi Secţiei de
Sfinţii Apostoli, prea aproape, cca 30 m, pentru sistematizare cîte o înştiinţare, pentru a se lua
a nu exista vreo legătură între cele două di- i;iăsurile necesare ocrotirii casei (şi cartierului).
ficii, avînd în vedere şi relativa lor contempo- ln urm1 acestor demersuri, devastarea premer-
raneitate 32 • gătoare dărîmării casei s-a oprit. În toamna şi
5. Întregul cuprins, dintre Dîmboviţa, mă­ iarna lui 1988 şi pînă prin ianuarie,1990 ~asa a
năstirea Sf. Apostoli, mănăstirea Antim şi adăpostit atelierele de ipsosărie pentru şan­
biserica Albă - Postăvari (dă . îmată în 1984) tierul din Centrul Civic. După această dată a
pînă la conacul Creţulescu - Lahovary de pe reînceput devastarea, care continuă şi în prezent.
strada Vigilenţei 33 , se afla în posesia unei singure Altfel, mai ales după 1 februarie 1990, o parte
familii , aceea a Cantacuzinilor, a ramurii Stol- din acoperiş a dispărut, lăsînd partea de etaj.
nicului, moştenită apoi de D udeşti, prin înzes- încă păstrată, la cheremul devastatorilor şi al
trarea fiicei « Cilibiului ». Maria, la măritişul precipitaţii lor, la care se adaugă demontarea
ei cu Radu 11 Dudescu, Mare ban, cu această în întregime a grinzilor de peste parter,
moşie 34
• umplerea cu moloz a celor două compartimente
6. C:isa D udeştilor, aflată la sud de casa existente ale pivniţei, smulgerea contravîn-
avută în vedere, de-a curmezişul actualei străzi turilor, cosoroabelor ş i a tuturor grinzilor
Apolodor, a trecut de la Stolnicul Cantacuzino învelitorii d înspre str. Vînători, pînă la d istru-
la ginerele său Radu li Dude;cu, pe cînd de:;pre gerea acesteia - ceea ce afectează sta bi Iitatea
fiul cel mai mare al Stolnicului, viitorul domn clădirii, precum şi altele cum ar fi transformarea
Ştefan, putem avansa ipoteza că locuia în ca.:;a case i în privată publică sa u preluarea casei de o
din dreptul Bisericii Sf. Apostoli, mai ales că întreprindere particulară, «Cumpăna». Din
va fi ctitorul principal (ctitor nou) al ace:;teia. ianuarie 1991 aceasta a reuşit să dărîme mare
Deci, avînd în vedere toate acestea, am ajuns parte din casă şi mai toate casele învecinate.
la concluzia că ne aflăm în faţa casei « Cilibiu- Toate acestea contribuie la ruinarea rapidă
lui »-în pofida n eindicării cu precizie în şi sigură a clădirii, printe puţ i nele case de fac-
izvoarele cercetate a numelui său alte inves- tură cantac u zino-brâncovenească păstrate în
tigaţii documentare fiind absolut necesare. Este capitală, şi care ar putea deveni, împreună cu
foarte probabil ca această casă să fie aceeaşi Biserica Sf. Apostoli şi cu ve;tigi ii le resuscitate
cu casa amintită ca fiind în posesia fraţilor Con- ale Casei Cantacuzino-Dudescu, un punct de
stantin şi Iordache Cantacuzino la 1667, iar apoi atracţie deosebit de interesant (desigur, dacă
a Stolnicului, la o dată ulterioară lui 1692 - ar fi pus în valoare corespunzător) alături de
anul morţii fratelui său Iordache, pe atunci Curtea Veche.
ispravnic la ridicarea Mănăstirii Hurez, unde se Două propuneri de salvare a casei se pot face:
şi odihneşte. I. Transformarea casei într-un local de ali-
mentaţie publică cu spec ific de epocă, ceea ce
Clădirea, înconjurată de diverse construcţii, ar presupune multe transformări şi adăugiri,
am descoperit-o întîmplător în iarna anului
dar ar fi foarte rentabilă.
li. Destinaţia viitoare a casei să fie aceea de a
32 Poziţia casei faţă de biserică se aseamănă cu aceea
adăposti Fundaţia «Oraşul Vechi» -sau altă
pe care o are casa de la Potlogi, situată la cca 20 m de
biserica curţii, spre nord-vest (G. Ionescu, Arhitectura instituţie de profil. Amenajările interioare şi
pe teritoriu/ României de-a lungul veacurilor, Bucureşti, exterioare ar putea fi făcute mult mai aproape de
Ed. Academiei R.S.R., 1982).
33
Cel puţin pînă în 1990 era sediul Casei de Ajutor aspectul original al casei, astfel încît în final să
Reciproc a Pensionarilor, sector 5; alături, pe strada ne apară ca o restituire «în integrum » mai
Sapienţei, se află bisericuţa curţii Creţuleştilor şi Laho-
văreştilor, ridicată pe la 1730-1750 de un Creţulescu costisitoare, dar mai apropiată sufletelor noastre
şi pictată în secolul trecut de G. Tătărescu. Vizavi şi în primul rînd sufletului ORAŞULUI.
se află pitită Biserica Mihai Vodă.
34
G. D. Florescu , Vechi proprietăţi bucureştene .. . DAN IONESCU

4B
I n st r u c ţ i e, ed u c a ţ i e, p e r f e c ţ i o n ar e

ARHITE CTUL ŞTEFAN BALŞ DESPRE RESTAURAREA MONUMENTELOR ISTORICE

lnterview avec l'architecte Şt . Balş, personnalite


proeminente de l'architecture de restauration
roumaine .

Pentru toţi cei care, profesional sau ca amatori în care a abordat multe dintre monumentele
s-au apropi at de monumentele istorice, numele «princeps» ale ţării noastre?
ar hitectului Ştefan Balş este binecunoscut. Cum Bun cunoscător de istorie şi istoria arhitectu-
ar p utea fi altfel după o prodigioasă activitate de rii, a fost totdeauna un practician «înrăit»,
peste 60 ani în domeniul restaurărilor, perioadă dedicat în întregime studiului pe monument,
proiectelor de restaurare, urm ă ririi execuţiei .

...
.„

81se1 ica Creţu/eseu. faţada de


vest. (Toate ilustraţiile au (ost pre-
/.;ate din (otateca DtvlASI)
Biserica Snagov. Vedere dinspre
vest

Mănăstirea Horezu . Vedere dir·


incintă - coifu/ de nord-vest ~;
paraclisul

A publicat foarte mult: monografii de monu- deosebită pentru monumentele istorice, dorind
mente, articole şi studii în periodicele de profil, a mă înscrie în munca de creaţie încadrată în
comunicări la sesiuni ştiinţifice. Arhiva şi biblio- arhitectura contemporană. Dar, întrucît prelun-
teca personală de specialitate sînt, în perfectă girea studiilor de arhitect la Beaux Arts din
ordine, adevărate cutii «cu minuni». Paris nu a fost posibilă, am primit propunerea
Cu toată proverbiala lui « zgîrcenie la vorbă» Comisiunii Monumentelor Istorice de a urma un
(«nu-mi plac şedinţele»!) noi toţi, cei care am stagiu de 2 ani ca bursier la Şcoala Română din
avut privilegiul de a lucra alături de el, ştim că Roma pentru însuşi rea noţiuni lor necesare ca
oricînd puteam obţine documentaţii, sfaturi arhitect restaurator, cu obligaţia de a lucra în
consistente, atenţie şi disponibilitate pentru continuare timp de 4 ani în serviciul Com isiunii.
toate problemele ridicate de profesiunea noas- Atras de munca şi perspectivele interesa nte
tră ... şi, desigur, exemplu personal de serio- deschise de această activitate neobişnuită, m-am
zitate şi probitate ştiinţifică şi profesională. hotărît, la terminarea stagiului, să merg mar
Membru de onoare al Comisiei Naţionale a departe pe calea începută, hotărîre care s-a
Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Isto- lungit apoi timp de o viaţă întreagă.
rice, dl. arh. Ştefan Balş rămîne în continuare S. I.: Cum a decurs în fapt această specializare?
un reper în activitatea de restaurare a monu- Era deja conturată pe atunci profesiunea de restau-
mentelor, apreciat şi consultat în problemele rator?
«spinoase», conducîndu-şi în acelaşi timp pro- Şt. B.: Noţiunile de bază le-am extras drn
priile lucrări cu seriozitatea şi exigenţa bine- puţinele publicaţii care existau pe atunci, ale
cunoscute. unor autori ca Viollet le Duc, Paul Leon. Camillo
Sanda Ignat: De cînd datează. preocupările Boito şi G. Giovannoni, acesta din urm ă predînd
Dvs. pentru monumentele istorice 7 ln ce împreju- cursul de specialitate la Facultatea de Arh itectu-
rări v-aţi început cariera de arhitect-restaurator? ră din Roma.
Ştefan Balş): La data obţinerii diplomei Singura mea obligaţie ca bursier era să trimrt
de arhitect (iulie 1929) nu aveam o preocupare rapoarte periodice Comisiunii.

50
Pregătirea teoretică mi s-a părut insuficientă Lecomte du Nouy. O remarcabilă, pentru acea
pentru formarea unui arhitect doritor de fapte epocă, restaurare pe principii istorice a fost
concrete, aşa că am completat-o prin urmărirea executată la sfîrşitul secolului trecut de arh.
a numeroase şantiere de restaurare deschise la Karl Romstorfer la refacerea acoperişului Bi-
Roma şi în alte oraşe din Italia. Astfel am reuşit sericii Sf. Gheorghe cel Nou din Suceava.
să descifrez noţiunile elementare ale ştiinţei Iniţiativa Comisiunii de a trimite tineri arhi-
cercetării monumentelor pe de-o parte şi cîn- tecţi la Şcoala Română de la Roma pentru spe-
tărirea cu grijă şi stabilirea modificărilor nece- cializare în restaurări a fost reacţia la pierderile
sare pentru în lăturarea adăugiri lor - în ideea suferite de monumentele din România în urma
respectării etapelor istorice - pe de altă parte. restaurărilor «stilistice» din perioada domniei

S. I.: Cînd credeţi că s-au cristalizat în România lui Carol I (Mănăstirea Curtea de Argeş, Biserica
principiile restaurării istorice? Ce rol a avut Co- Trei Ierarhi din laşi, Biserica Sf. Dumitru din
misiunea în această privinţă? Craiova etc .), care erau, totuşi, de o înaltă
tehnicitate. Trecerea, în opera de restaurare,
Şt. B.: Restaurările datorate arhitecţilor din la principiile restaurării istorice s-a generalizat
generaţia mai veche ca: Al. Băicoi anu, N. Ga- prin tinerii arhitecţi care au studiat la Roma,
brielescu, Al. Zagorîţ, Gh. Lupu, I. T rajanescu începînd cu anul 1928.
şi N. Gh. Budeşti, la care trebuie adăugat
ing. Gr. Cerchez (căruia i se datorează salvarea S. /.: La întoarcerea în ţară aţi colaborat cu mari
Bisericii Domneşti din Curtea de Argeş) înlocui- personalităţi ale epocii: Nicolae Iorga, arh. Nicolae
seră treptat mult criticata operă a francezului Ghika-Budeşti, arh. Petre Antonescu, arh. Horia

51
Teodoru. Fiind la începutul carierei, care din aceste arhitecturii vechi româneşti. de Grigore Io-
personalităţi v-au impresionat mai mult? De nescu. Toate acestea, împreună cu nepreţuita
asemenea. vă rugăm să ne spuneţi cum funcţiona colecţie a buletinelor anuale ale Comisiunii,
Comisiunea Monumentelor Istorice. formau materialul de bază la întocmirea proiec-
Şt. B.: A urmat lunga activitate în serviciul
telor, fond corn pletat an de an cu arhiva proprie
Comisiunii Monumentelor Istorice, din 1930 de proiecte şi studii realizate.
Aşadar. pe toţi aceştia îi consider mentorii
pînă la desfiinţarea ei în 1948.
Serviciul tehnic, care asigura activitatea Comi- mei în meseria de restaurator, cu o menţiune
specială pentru arh. Horia Teodoru. şeful meu
siunii, era condus de arh. N. Ghika-Budeşti
ajutat de istoricul V. Drăghiceanu. Proiectarea şi direct, un exemplu de sistematizare ştiinţifică a
munca de teren erau în sarcina a patru arhitecţi: muncii, şi arh. Al. Popov ici, deosebit de com-
Sterie Becu, Horia Teodoru. Em. Costescu şi petent, care a condus execuţia multora dintre
lucrările mele din cadrul Comisiunii.
cu mine (ultimii 3 formaţi la Şcoala de la Roma).
Proiectele de restaurare şi documentaţiile S. I.: Consideraţi important rolul memorialişti­
tehnice, întocmite în funcţie de fondurile anu- lor, eseiştilor - ca G. M. Cantacuzino - care
ale, erau prezentate spre aprobare comisiei au sensibilizat şi continuă să sensibilizeze publicul
prezidate de N. Iorga şi avînd ca membri per- la marile valori ale monumente/or istorice?
sonalităţi ca Alexandru Lapedatu, Gheorghe
Şt. B.: G. M. Cantacuzino a fost mai mult
Balş. Petre Antonescu (care preda cursul de
decît un memorialist în acest domeniu. A res-
restaurări la Şcoala de Arhitectură) şi alţii.
taurat el însuşi conacul de la Stoeneşti şi a par-
Sediul central, aflat la Casa Şcoalelor din ticipat la integrarea în ansambluri construite
str. General Berthelot, adăpostea arhiva şi o a unor monumente de mare valoare: ca ajutor
bogată bibliotecă ce cuprindea publicaţiile apă­
al arhitectului Ruffolo la Mogoşoaia, ca autor
rute asupra Moldovei - o analiză exhaustivă a la galerii le Creţulescu etc.
monumentelor - de Gh. Balş; a Ţării Româ-
neşti şi Olteniei - cu analiză de caz pentru mo- S. I.: În ce condiţii aţi reluat activitatea de resta-
numentele studiate - de N. Ghika-Budeşti; urare?
ulterior pe cele privind Transilvania, de Virgil Şt. B. : Între 1950 - 1955 am fost angajat la
Vătăşianu; precum şi pe acelea asupra istoriei atelierul de proiectare de locuinţe în cadru

Cetatea ţărănească de la Cilnic. Vedere din exterior

52
Mănăstirea Brebu. Vedere
dinspre nord-vest o bisericii

ICSOR şi ISPROR, unde, în 1955 a fost înfiinţat S. /.: Aţi vrea să ne pomeniţi de unii colegi sau
un atelier de proiectare pentru restaurări de colaboratori care au avut realizări de valoare?
monumente comandate de Departamentul Cul- Şt. B.: Fac parte dintr-o generaţie care con-
telor şi de alţi beneficiari. Acest atelier, comple- sideră că meritul a parţi ne instituţiei, nu auto-
tat cu un însemnat număr de arhitecţi speciali- ri lor. Direcţia. organizată în sensul de care am
zaţi, a fost integrat în 1960 în m uit dorita Di rec-
vorbit de arh. Virgil Bi Ici urescu, cuprindea patru
ţie a Monumentelor Istorice.
ateliere de proiectare, o grupă de studii, arhi ve,
fototecă, laborator foto şi de analiză a materia-
S. I.: Vă rugăm să ne spuneţi părerea dv. despre lelor şi o foarte organizată grupă de execuţie,
activitatea fostei Direcţii a Monumentelor Istorice condusă de ing. Victor Munteanu, care lucra
(OM/, OM/A, DPCN). în toată ţara.
Şt. B.: Părerea mea despre activitatea Direc- S. I.: Credeţi că generaţia Dvs. şi-o făcut datoria
ţiei Monumentelor Istorice nu poate fi decît în domeniul protecţiei şi restaurării monumen-
bună, întrucît prin această instituţie s-a realizat telor?
marele număr de lucrări valoroase, răspîndite Şt. B.: Cred că şirul de rezultate de bună
în toată ţara şi unanim apreciate. calitate realizate de generaţia noastră dovedeşte
Pentru prima oară au fost reunite serviciile că ea şi-a făcut datoria în lupta pentru conser-
de documentare, cercetare, proiectare, avizare varea şi punerea în valoare a vechilor noastre
si executie care conlucrau la activitatea de sal- monumente, pînă la apariţia unor situaţii care
~are, şi 'restaurare a monumentelor. În cei au dus la scăparea totală de sub control ştiinţi­
17 ani care au urmat s-a desfăşurat o muncă fic a acestei discipline.
susţinută de protecţie şi restaurare a monu-
mentelor, concepută pe un plan mai larg, depă­ S. I.: Tn ce '.11ăsură socotiţi că activitatea v-a
şind obiectivul monumentului unicat, prin pre- fost afectată de presiunea exercitată de sistemul
ocuparea încadrării lui în ansamblu sau chiar comunist?
prin abordarea unor ansambluri de arhitectură. Şt. B.: În mod paradoxal, regimul comunist
În ce mă priveşte. activitatea în Direcţie a atît de nefast pentru ţară şi neamul nostru, a
însemnat schimbarea radicală a stilului de muncă înlesnit în prima etapă desfăşurarea, în condiţii
prin trecerea de la munca individuală la cea co- chiar mai bunt! decît în trecut, a muncii de resta-
lectivă - cu toâte avantajele şi implicaţiile pe urare - poate prin însuşi faptul că aceasta acti-
care le aduce colaborarea cu celelalte speciali- vitate rămînea total în afara sferei de interes
tăţi - sub conducerea arhitectului şef de pro- a ideologiei şi scopurilor urmărite de partidul
iect, care asigură o viziune unitară. comunist.

53
După nefasta desfiinţare a Direcţiei însă, în S. I. : Ce părere aveţi despre construcţiile de
1977, monumentele au fost din ce în ce mai biserici din prezent?
ameninţate de măsurile aplicate de conducere.
Şt. B.: Cred că bisericile prezentului trebuie
care nu aveau nimic comun cu cultura. S-a
să păstreze distribuţia tradiţională a spaţiului
ajuns astfel la «ascunderea» între blocuri ,
sau chiar la demolarea unor monumente şi an- interior, specifică cultului ortodox. Cred, de
sambluri de o deosebită valoare istorică şi ar- asemenea, că tendinţa de aplicare a unei arhi-
tistică.
tecturi moderne trebuie să ţină cont - în
acelaşisens - de preponderenţa plinurilor asu-
În ciuda unor greutăţi reale, unele dintre
lucrările de restaurare au fost preluate şi con- pra goluri lor .
tinuate de organele bisericeşti (Patriarhie, Mi -
tropolii, Episcopii), şi chiar sfaturi populare, S. I.: Cum vedeţi în prezent şi în viitor rolul ar-
hitecţilor restauratori?
folosind zestrea în oameni si materiale rămase
de la Directie. În acest fei am continuat o Şt. B.: În viitor arhitectul restaurator va trebu i
serie de Iu~rări începute anterior şi chiar am să se ferească de atitudini prea rigide, ţinînd
făcut proiecte pentru lucrări noi. cont de schimbările de gust şi mentalitate a
noi lor generaţii, cu atît mai mult cu cît domeniul
S. /.: Care dintre lucrările Dvs. v-a dat mai s-a lărgit foarte mult, trecînd de la monumente
multe satisfacţii profesionale? unicat la interesul pentru largi zone de arhitec-
Şt. B.: E greu să stabilesc o ierarhie a lucră­ tură cu valoare istorică şi ambientală. Cum şi în
rilor pe care le-am realizat. Desigur, marile ce măsură este greu de precizat.
şantiere, de lungă durat ă, de la Mănăstirile
Horezu si Neamt, catedrala de la Alba Iulia si S. I.: Ce părere aveţi despre activitatea noii
Biserica ' Creţule~cu din Bucureşti reprezintă Direcţii a Monumente/or, Ansambluri/or şi Siturilor
momente de vîrf din activitatea mea. Dar tot Istorice? Care credeţi că sînt principalele orientări
ca reuşite pot fi menţionate şi restaurarea rui- profesionale ale acesteia? Cum le apreciaţi?
nelor Cetăţii Neamţ sau a mausoleului înălţat
Şt. B.: Regret că este angrenată mai mult în
de Ştefan cel Mare la Războieni.
activitatea de avizare şi mai puţin în cea de pro-
S. I.: Au existat şi momente de înfrîngere în iectare şi execuţie a unor asemenea lucrări,
cariera Dvs. ? Care sînt? rol care mi se pare de ce!l mai mare importanţă
Şt. B.: Prin norocul pe care l-am avut de a
pentru prezent şi viitor. ln mod special execuţia
lucra într-un domeniu în care rivalitatea este la un şantier de restaurare este cea care condi-
ţionează obţinerea datelor necesare pentru
lipsită de sens, pot spune că n-am avut înfrîngeri
în meserie, în afara luptei duse cu D-na Henriette proiectul de restaurare.
Delavrancea-Gibory privind soluţia de restau- Interviu realizat de arh.
rare a bisericii Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti. SANDA IGNAT

BIBLIOGRAFIE ARHITECT ŞTEFAN BALŞ* 1964 Restaurarea Mănăstirii Neamţ (colaborare cu


I. Balş, R. Heitel), Studii DMI.
I . PERIODICE
1964 Restaurarea Mănăstirii Gura Motrului, Studii DM I.
1929 Sant Angelo al Monte Rapano, Ephemeris daco- 1966 Biserica Mănăstirii Putna, MMS.
romanica, Roma. 1967 Biserica Episcopiei Argeşului, MM.3 .
1931 O biserică fortificată din laşi, Închinare lui Iorga , 1967 Cetatea Cilnic, Studii DM I.
Bucureşti . 1969 Restaurarea Bărăţie i din Cimpulung, Studii DMI.
1934 Biserica Sf. Elefterie din Bucureşti, BC MI. 1970 Lucrările de restaurare la biserica din Brădet-
1943 Biserica din Vad, jud. Someş, BCM .. Argeş, BMI nr. 2.
1952 Locuinţ e noi În Medgidia, Arhitectura, nr. 6-7.
1954 Vechi locuinţe boiereşti din Gorj, SCJA . 1971 Observaţii noi asupra bisericii Mănăstirii Neamţ,
1955 Restaurarea Palatului Potlogi, Arhitectu ra, nr. 2. BMI.
1962 Restaurarea Mănăstirii Neamţ, MM S. 1971 Restaurarea Cetăţii Neamţ, BMI nr. 2.
1963 Noi descoperiri la Mănăstirea Hurezu, cu prilejul 1971 Sf. Vineri, Tîrgovişte - un tip neobişnuit de pridvor
lucrărilor de restaurare, Studii OM I. in arhitectura veche din Muntenia (colaborare cu
R. Mănciulescu), BMI nr. 3.
• Bibliografia este reprodusă după revista "Arhitectura", 1, 1984, 1971 Citeva date noi despre Mănăstireo Moldoviţa,
cu ~ dău 2 irile nece:sare aducerii la zi. BMI nr. 3.

54
Mdnăstirea Moldoviţa. Vedere din incintd (in planul
al doilea, c/isiarniţa restauratd de arh . Dan Corneliu)

. .-----:

55
Mănăstirea Neamţ . Vedere dinspre
latura de vest a chiliilor

1972 Restaurarea bisericii Creţu/eseu, Bucureşti, BM I III. COMUNICĂRI LA SESIUNILE ŞTIINŢIFICE O. M . I .


nr. 3. 1963 Mănăstirea Hurezu, descoperiri.
1975 Restaurarea bisericii Rodu Vodă, Bucureşti, BMI 1964 Restaurarea cetdţii din Ci/nic.
nr-. 1. 1964 Mdndstirea Neamţ, probleme de restaurare
1975 Restaurarea bisericii din Războieni, jud. Neamţ, 1966 Restaurarea Bdrăţiei din Cimpulung.
BMI nr. 2. 1968 Biserica din Brădet. Drob/eme de restaurare.
1976 Sf. Gheorghe - Piteşti, BMI nr. 2. 1973 Restaurarea bisericii Radu Vodă, Bucureşti.
1977 Sf. Gheorghe, Bucureşti, BM I 1974 Cula Duco din Măldăreşti.
1990 Lucrări de restaurare la Mănăstirea Rllşca, 1ud. 1975 Sf. Gheorghe, Bucureşti - reZL1ltatele cercctă1 r/or.
Suceava, RMI nr. 1. IV. CASETE D.M.I .
Brebu, Bărăţia Cîmpulung, Mănăs tirea Hurezu. Măl­
li. CĂRŢI
dăreşti, Humor.
1957 Scurtă istorie a artelor plastice în R. P.R„ voi. 1, V. MANUSCRISE
(glosaru l termenilor de specialitate). Case vechi din Moldova- Pribeşti, Trife1tr.
1958 Mănăstirea Neamţ. Edit. Tehnică tîn colaborare Biserici de zid din regiunea Bicaz.
cu Corina Nico lescu). Mănăstirea Arnota.
1958 Mănăstirea Moldoviţa, Edit. Tehnică (în colaborare Biserica Mănăstirii Neamţ.
cu Corina Nicolescu), VI. TRADUCERI
1965 Mănăstirea Humor, Edit. Meridiane. 1956 Al fredo Barbacci: Restaurarea Monumentt•for ir
1966 Mănăstirea Secu, Edit. Meridiane. Italia (I I restau ro dei monumemi in Ital ia, Libreria
1968 Potlogi, Edit. Meridiane. del la Stato Roma),

56
VI . TRADUCERI 32. Mă n ăstirea Hurezu (1961-1975).
RESTAURĂRI ŞTEFAN BALŞ 33. Cetatea ţărănească de la Cîlnic (1961-1963).
34. Turnul şi biserica fostei m ă năstiri Radu Vo d ă,
1. Sf. Elefterie Vechi, Bucureşti (1930). Bucureşti (1962-1964, 1970-1974).
2. Mănăstirea Neamţ (1930-34, 60-65). 35 . Cula Duca, Măldăreşti [1962-1965].
3. Biserica d in Pătroa i a - Dîmboviţa(1931) . 37. Cetatea Neamţ (1963-1970).
3. Biserca din Pătroaia- Dîmboviţa (1931). 38. Sf. Gheorghe, Piteşti (1 964-1968) .
4. Biserica Creţulescu. Bucureşti (1932-1939). 39. Biserica schitului Brădet-Argeş (1964-1 966).
5. Biserica din Borzeşti (1934, 1943). 40. Mănăstirea Moldoviţa (1966-1970) .
6. Biserica Scaune, Bucure ş ti (1934, 1937, 1947). 41. Mănăstirea Rîşca (1968-1975).
7. Sf. Spiridon Vechi, Bucureşti (1934, 1937). 42. Cazarma Babilon şi Sala Unirii, Alba Iu lia (1967-
8. Biserica Schitului Clocociov- Olt (1934) . 1968).
9. Biserica Precista di n Bacău (1935-1936). 43. Catedrala Ortodoxă, Alba Iulia (1967- 1971).
10. Biseri ca de lemn din Maioreşti - Mureş, strămutată 44. Catedrala Roman o -Catolică, Alba Iulia (1967-1 975).
la Sinaia (1935). 45. Biserica din Războieni - Neam ţ (1973- 1975).
11. Huşi, palatul epi scopal (1936). 46. Sf. Gheorghe, Bucure ş ti (1974-1975, 1977 -în
12. Turnul clopotn i ţă de la Ca şi n - Bacău (1936-1938). curs) .
13. Sf. Sava, la ş i (1936-1939). 47. Mânăstirea Hodoş-godrog-Arad. Colab. cu a r h.
14. Biserica Mănăstirii Bîrnova - l e şi (1937) . Virgil Antonescu (1978-1979).
15. Episcopia Romanului (1937-1938). 48 . Casa Domnea s că, Mănăstirea Putna. Colab . cu arh.
16. Mausoleul de la Buftea (1937-1938). V. Antonescu (1985-1991 ).
17. Sf. Ion, Piatra Neamţ (1937-1938). 49. Biserica fostei Mănăstiri Tazlău. Colab. cu a rh.
18. Biserica Mănăstirii Coşu la (1938). V. Antonescu (în curs de execuţie).
19. Biserica din Vad - Someş (1938).
20. Biserica fostei Mănăstiri Dobrovăţ (1938). ALTE LUCRĂRI
21. Biserica Mănăstirii Snagov (1943-1947). 1. Vi la Gordon Hayward, Cornu-Cîmpi na (1936-1937) .
22. Golia, laşi (1943-1944). 2. Casa D. Pherekyde , Balcic (1937-1938).
23. Mănăstirea Cetăţuia, laşi (1943-1944). 3. Casa Constantinescu , Balcic (1938).
24 . Biserica din Burdujeni -Suceava (1943-1944). 4. Biserică, Balcic (1938) .
25. Sf. Dumitru, Suceava (1943). 5. Casa Chrissoveloni, Ghidigeni- refacerea du p ă
26. Biserica Antim , Bucureşti (1945-1946). incendiu. Colab . cu arh. Ion Balş.
27. Mănăstirea Căldăruşani (1947, 1960-1965). 6. Cămin pentru Banca Românească, Bucureşti (colab
28. Mănăstirea Cernica (1959-1960). cu arh. Ion Balş)
29. Biserica şi pa raci isu I Patriarhiei, Bucureşti (1960- 7. Locuinţe pentru Banca Românească Bucureşti 194S-
1962). proiec'.
30. Mă n ăstirea Brebu (1960-1963) . 8. Bloc Suţu, Piaţa Universităţii (arh . G. M. Can tacu-
31. Schitul Balamuci-llfov (1960-1962). zino), Bucureşti - restaurare.

Bibliografia este reprodusă du pă revista "Arhitectura" 1, 1984, cu adaugirile ne cesare aducerii h z1


7. Mănăstireo Neamţ. Vedere din incintă, cu biserico Sf. Gheorghe integrată pe laturo de est
ZIUA PORŢILOR DESCHISE

Pentru cunoaşterea mai largă a monumentelor protecţia, conservarea, consolidarea şi restau-


istorice şi a activităţii care se desfăşoară în scopul rarea monumentelor, precum şi pentru folosi-
protejării lor. Fundaţia «Zilele patrimoniului rea lor adecvată în societatea contemporană.
european», înfiinţată sub auspiciile Consiliului Aşadar, într-o duminică de toamnă, de exem-
Europei. a lansat propunerea ca ţările din Europa plu ar fi accesibile tuturor categoriilor de cetă­
să organizeze în cursul lunii septembrie a fiecă­ ţeni, sub îndrumare atentă şi competentă, pa-
rui an, o zi a propriului patrimoniu arhitectural. late şi castele, muzee adăpostite în clădiri re-
Este de la sine înţeles că oricare comitet naţio­ marcabile, sedii ale unor ministere, prefecturi
nal îşi poate alcătui un program specific în condi- şi primării, bănci sau uniuni de creaţie. mănăstiri,
ţii le pe care le consideră corespunzătoare, cu- cule şi conace, teatre, şcoli şi altele încă. O zi
pri nzînd întregul teritoriu sau numai unele oraşe într-un an, edificii reprezentative precum Palatul
şi zone, aducînd în prim plan anumite categorii Elisabeta, Sediul UNESCO şi Ateneul Român,
de monumente, stabilind o eventuală tematică - Banca Naţională, Şcoala Centrală de Fete şi Casa
în funcţie de preocupări prioritare, aniversări, Lahovari din Bucureşti, palatele episcopale din
acţiuni generale deja programate etc. - şi invi- Oradea şi Curtea de Argeş, Teatrul Naţional din
tînd la cooperare organismele cointeresate. laşi. Casa Băniei din Craiova sau Biblioteca
În acea zi a porţilor deschise, publicul poate Batthyaneum din Alba Iulia s-ar deschide nu
vizita în mod gratuit numeroase monumente numai celor care le frecventează în mod curent.
istorice, dintre care unele îi sînt în mod curent Ele ar fi vizitate, cu precădere, pentru cunoaş­
- fie parţial, fie în totalitate - inaccesibile. terea cadrului construit, a unor semnificaţii
Rezultate spectaculoase au fost înregistrate în arhitecturale, artistice şi istorice.
cele nouă ţări care au organizat astfel de mani- O acţiune de mare cuprindere ca aceasta,
festări în anul 1991 : Belgia (Flandra, Bruxelles deloc festivistă ci profund necesară, trebuie
şi Walonia), Franţa, Germania (Saxonia Infe- organizată din timp, cu participarea unor foruri
rioară şi Hesse), Irlanda, Malta, Marea Britanie dintre care nu pot lipsi Ministerul Culturii şi
(Scoţia şi Irlanda de Nord), Olanda, Suedia şi Comisia Naţională a Muzeelor, ministerele Edu-
Turcia. Mii de monumente au stat la dispoziţia caţiei, Turismului, Cultelor, Finanţelor, şi Lu-
populaţiei, care a beneficiat de vizite ghidate şi crărilor Publice, Academia Română, autorităţile
de excursii în circuit, însoţite de conferinţe de bisericesti, Uniunea Arhitectilor, Institutul de
Arhitectură «Ion Mincu». p refecturi şi primă­
0

presă, expoziţii şi publicaţii ocazionale.


Dată fiind starea de necunoaştere a valori lor rii, fundati i culturale, beneficiari de monumente
istorice - arhitecturale din ţara noastră , gradul şi alte o~ganisme implicate, avînd în mijlocul
de părăsire a monumentelor şi greutatea de a lor Comisia Naţională a Monumentelor, Ansam-
ieşi din inerţia care domină organismele ce ar bluri lor şi Siturilor Istorice, Direcţia sa opera-
trebui să concure la salvgardarea tezaurului de tivă şi Comisiile Teritoriale.
arhitectură veche, socotim că se cuvine să se Ziua porţilor deschise ar putea determina şi
organizeze şi la noi, începînd din 1992, o zi a alte manifestări culturale adiacente, largi acţiuni
patrimoniului construit, pentru a oferi acces în mass-media precum şi prezentarea, în fiecare
populaţ i ei la o zestre care, de fapt şi de drept, an, a unor lucrări de restaurare în curs de des-
îi aparţine. Ar fi acesta un prilej de educaţie, de făşurare sau de curînd încheiate.
popularizare a unor martori îndreptăţiţi din
lumea vremurilor trecute, de înţelegere a mij- 2 noiembrie 1991
loacelor şi a măsurilor care se impun pentru AURELIAN TRIŞCU

58
Legi, regulamente, normative

ORGANISATION DES NATIONS UNIES POUR L'EDUCATION, LA


SCIENCE ET LA CULTURE

COMITE INTERGOUVERNAMENTAL POUR


LA PROTECTION DU PATRIMOINE MONDIAL
CULTUREL ET NATUREL

ORIENTATIONS DEVANT GUIDER LA MISE EN <EUVRE DE


CONVENTION DU PATRIMOINE MONDIAL

T ABLE DES MATl~RESS

INTRODVCTION ii) Assistance d'urgence


iii)Formation
I. ETABLISSEME:NT DE LA LISTE DU PA-
iv) Cooperation technique
TRIMOINE MONDIAL
v) Assistance a des activites de pro-
A. Pri n<ipes generaux motion destinees a faire mieux
B. lndications aux Etats parties concer- connaître ou mettre en reuvre la
nant Ies propositions d'inscription Convent ion
sur la Liste B. Ordre de priorite pour l'octroi d'une
C. Criteres relatifs a l'inscription de assistance internationale
biens culturels sur la Liste du patri- C. Accord a conclure avec Ies Etats
moine mondial benef1ciaires d'une assistance inter-
D. Criteres relatifs a l'inscription de nationale
biens naturels sur la Liste du patri-
D. Mise en ceuvre des projets
moine mondial
IV. FONDS DU PATRIMOINE MONDIAL
E. Procedure d'exclusion eventuelle de
V. EQUILIBRE ENTRE LE PATRIMOINE
biens de la Liste du patrimoine mon-
dial CULT UREL ET LE PATRIMOINE NA-
TUREL DANS LA MISE EN CEUVRE DE
r. Orientations pour l'evaluaticn et LA CONVENTION
I'examen des propositions d'inscrip-
tion VI. AUTRES QUESTIONS
G . Forme et contenu des propositions A. Utilisation de !'embleme du patri-
d 'inscription moine mondial et du nom, du sym-
bole ou de la representation des sites
H. Procedure et calendrier pour le trai-
du patrimoine mondial
tement des propositions d'inscrip-
tion B. Real isation de plaques destinees a
11. ETABLISSEMENT DE LA LISTE DU PAT- commemorer I'inscription de biens
TRIMOINE MONDIAL EN PERIL sur la Liste du patrimoine mondial
A. Orientations pour l'inscription du C. Reglement interieur du Comite
patrimonie mondial en perii
B. Criteres pour l'inscription d'un bien D. Reunions du Comite du patrimoine
sur la Liste du patrimoine mondial mondial
en peri I E. Reunions du Bureau du Comite du
C. Procedure pour l'inscription de biens patrimoine mondial
sur la Liste du patrimoine mondial
F. Publication de la Liste du patrimoine
en perii
mondial
III. ASSISTANCE INTERNATIONALE
A. Differentes formes d 'assistance dis- G. Action au niveau national pour la
ponible~ au titre du Fonds du patri- promotion et la sensibilisation aux
moine mondial: actions entreprises au titre de la
i) Assistance preparatoire Convention

59
lntrod uction -d'une evaluation faite par des experts qualifies et
comportant, le cas echeant, 1'appel a des exper-
1. Le patrim:)ine culturel et natur·el fait partie des tises complementaires.
biens inestimables et irremplac;ables non seulement Ces orientations ont ete elaborees dans ce but.
de chaque nation mais de l'humanite tout entiere.
La perte, par suite de degradation ou de disparition,
de l'un quelconque deces biens eminemment precieux I. Etablissement de la liste d u patrimo ine mond ia l
constitue un appauvrissement du patrimoine de tous
A. Principes generaux
Ies peuples du monde. On peut reconnaître, en raison
6. Le Comite a decide qu'il serait guide par Ies princi-
de leurs remarquables qua li tes, une valeur universelle
pes generaux suivants lors de l'etablissement de la
exceptionnel le a certai ns des elements de ce patri-
Liste du patrimoine mondial:
moine qui' a ce titre, mer· itent d'etre tout specialement
proteges contre Ies dangers croissants qui Ies menacent.
(i) La Convention pre~oit la protection des biens
2. Afin de remedier a cette situation critique et d'as- culturels et naturels(I) consideres comme eta nt
surer le mieux possible l'identification, la protection, de valeur universel le exceptionnel le. San but n'est
la conservation et la mise en valeur adequates de ce pas de proteger tous Ies biens importants, de
patrimoine mondial irremplac;able, Ies Etats membres grande valeur ou interet, mais seulement un cer-
de I'Unesco ont adopte en 1972 la Convention concer- tain nombre des plus exceptionnels d'entre eux
nant la protection du patrimoine mondial, culturel dans une perspective internationale. La valeur univer-
et natu re I, ci-apres cfenommee «la Convention ». selle exceptionnelle des biens culturels et naturels
Cel le-ci complete Ies programmes nationaux de conser- est definie aux articles 1 et 2 de la Convention.
vation du patrimoine, et prevoit l'etablissement d'un Le Comite interprete ces definitions en se referant
«Com ite du patrimo ine mondial», ainsi que la consti- a deux sfries de criteres: l'une applicable aux
tution d'un « Fonds du patrimoine mondial». Le Fonds biens culturels et l'autre applicable aux biens
et le Comite ont ete crees en 1976. naturels. Les criteres et Ies conditions d'authenti-
cite ou d'integrite adoptes par le Comite a cette
3. Le Comite du patrimoine mondial, ci-apres denom-
fin sont enonces aux paragraphes 24 et 36 ci-apres;
me «le Comite» , a trois fonctions essentiel Ies:
(ii) Les criteres relatifs a l'inscription des biens sur
(i) identifier, sur la base des propositions d'inscription
la Liste du patrimoine mondial ont ete elabor·es
soumises par Ies Etats parties , Ies biens culturels
en vue de permettre au Comite d'apprecier en
et naturels de valeur universel le exceptionnel le
toute independence la valeur intrinseque d'un
qui seront proteges au titre de la Convention et
bien, en faisant abstraction de toute autre consi-
inscrire ces biens sur la «Liste du patrimoine
deration (y compris la necessite d'une coopera-
mondial»;
tion technique);
(ii) cfecider quels biens, parmi ceux qui sont inscrits
sur la Liste du patrimoine mondial, sont a inclure
(iii) Des efforts seront deployes afin de majntenir un
sur la «Liste du patrimoine mondial en per-ii»
equilibre raisonnable entre le nombre des biens
(seuls Ies biens dont la sauvegarde exige de grands
du patrimoine culturel et celui des biens du patri-
travaux et qui ont fait l'objet d'une demande
moine naturel inscrits sur la Liste;
d'assistance au titre de la Convention peuvent
etre consideres);
(iv) L'inscription de biens culturels et naturels sur la
Liste du patrimoine mondial se fera progressi-
(iii) determiner Ies moyens et Ies conditions Ies plus
vement et ni le nombre total des biens inscrits
apprnpries d'ut ilisation des ressources du Fonds
sur la Liste, ni le nombre des biens dont chaque
du patrimoine mondial pour aider, dans toute la
Etat pourra successivement proposer I'inscription
mesure du possible, Ies Etats parties a sauvegarder
ne seront Iimites. Toutefois, etant donne la diffi-
leurs biens de valeur universel le exceptionnelle.
culte de traiter Ies grands nombres de proposi-
tions d'inscription de biens cu/ture/s qui sont
4. Les orientations enoncees ci-dessous ont ete pre-
actuellement rec;ues, le Comite invite Ies Etats
parees dans le but de porter a la connaissance des
parties a considerer si leur patrimoine culturel
Etats parties a la Conventio n Ies principes guidant
est deja bien represente sur la Liste et, s'il en est
l'action du Comite lors de l'etablisseme nt de la Liste
ai nsi, a ralenti r voi ontai rement leur taux de soumis-
du patrimoine mondial et de la Liste du patrimoine
si on des futures propositions d'inscription . Cela
mondial en perii, ainsi que lors de l'octroi d'assistance
contribuer·ait a permettre que la Liste devienne
internationale au titre du Fonds du patrimoine mondial.
pi us universel lement representative. De meme,
Ces orientations donnent egalement des informations
le Comite invite Ies Etats parties dont le patri-
sur diverses questions de procedure concernant la
moine culturel n'est pas encore adequatement
mise en ceuvre de la Convention.
represente sur la Liste et qui pourraient avoir
besoin d'assistance dans la preparation des proposi-
5. Le Comite est pleinement conscient du fait que ses
tions d'inscription de biens culturels, a demander
decisions doivent etre foncfees sur des considerations
une tel le assistance au Comite.
aussi objectives et scientifiques que possible et que
toute evaluation faite en son nom doit etre effectuee (v) Lorsqu'un bien a subi une deteriorat io n entrainant
de maniere approfondie et avec toute la competence la perte des caracteristiques qui avaient deter-
necessaire. li reconnaît que des decisions o bjectives mine son inscription sur la Liste du patrimoine
et ponderees dependent: mondial. la procedure relative a I'exc lusion even-
tuel le du bien de la Liste s'appl iquera. Cette pro-
- de criteres soigneusement etablis, cedure est decrite aux paragraphes 37 a 45 ci -de-
- de procedures soigneusement ela bo rees , ssous.

60
B. lnd1cations aux Etats parties concernant Ies proposi- « valeur universel le exceptionnel le ». Chaque pro-
ttons d' inscription sur la Liste position d'inscription devrait comporter la documen-
tation necessaire a son evaluation, y compri s des cartes
7. Le Comite demande a chaque Etat partie de lui
et des diapositives appropriees et tout autre materiei
soumettre une liste indicative des biens qu'il a l'inten-
necessaire. En ce qui concerne Ies biens culturels, Ies
tion de proposer pour inscription sur la Liste du patri-
Etats parties sont invites a joindre aux propositions
moine mondial au cours des cinq adix annees suivantes,
d'inscription une breve analyse de refe rences a la
Cette liste indicative constitue « l'inventaire » (stipule
litterature mondiale (par exemple, des ouvrages de
a l'Article 11 de la Convention) des biens culturels reference comme des encyclopedies generales ou spe-
et naturels situes sur le territoire de chaque Etat
cial isees, des histoires de l'art ou de l'architecture, des
partie et que celui-ci considere susceptibles d'etre
relations de voyages et d'explorations des rapports
inscrits sur la Liste du patrimoine mondial. Le but de
scientifiques, des guides, etc.)ainsi qu'une bibliographie
ces Iistes i ndicatives est de permettre au Comite
complete. En ce qui concerne Ies biens recemment
d'evaluer dans le contexte le plus large possible la
decouverts, Ies preuves de l'attention internationale
« valeur universelle exceptionnelle » de chaque bien
suscitees par la decouverte seraient egale nent uti Ies.
propose pour inscription. Le Comite espere que Ies
Etats parties qui n'ont pas encore soumis de liste indi- 11 . A la section « Donnees juridiques » de la proposi-
cative le feront aussitot que possible. La decision ante- tion d'inscription, Ies Etats parties devraient fournir,
rie ure du Comite de ne pas prendre en consideration en plus des textes juridiques protegeant le bien pro-
Ies propositions d'inscription de biens culturels, a pose pour inscription, une explication sur la maniere
moins qu'une telle liste de biens culturels n'ait ete dont ces lois fonctionnent rce//ement. Cette analyse est
soumise. est rappelee aux Etats parties. En ce qui preferable a une simple enumeration ou compilation
concerne Ies propositions d ' inscription de biens natu- des textes juridiques eux-memes.
re/s, la priorite sera donnee a I'examen des proposi- 12. Lorsqu'un Etat part ie propose pou r i nscription
tions emanant des Etats parties ayant soumis une
des biens appartenant a certaines categories de biens
liste indicative, a moins que l'Etat partie n'ait fourni
culturels bien representees, i I devrait fournir unc
une explication precise sur Ies raisons pour Jesquelles
evaluation comparative du bien par rapport d d'autres
une telle liste n'a pas ete soumise.
biens de meme typ e, comme cela est deja demand c
8. Afin de faciliter le travail de tous ceux qui sont au paragraphe 7 a propos des listes indicatives.
concernes, le Comite demande aux Etats parties de
13. Dans certains cas, ii pourrait s'averer necessai re
soumettre leur Iiste indicative se Ion un formulaire
que Ies Etats part ies censu ltent le Secretariat et Ies
standard (voir Annexe 1) qui fournit J'information
ONG specialisees concernees de maniere informelle
selon Ies rubriques suivantes:
avant de soumettre leurs propositions d'inscription .
- nom du bien: Le Comite rappelle aux Etats parties qu'une assistance
- situation geographique du bien; dans le but de preparer des propositions d'inscription
- breve description du bien; completes et solides est disponible, a leur demande,
- iustification de la « valeur universelle exception- au titre du Fonds du patrimoi ne mondial.
nelle » du bien conformement aux criteres et
14. Dans tous Ies cas, afin de maintenir l'o bjectivite
aux conditions d'authenticite ou d'integrite indi-
du processus d'evaluation et d'eviter d'eventuels embar-
q..ies aux paragraphes 24 et 36 ci-dessous, tenant
ras a ceux qui sont concernes, Ies Etats parties de-
com pte de biens similaires situes a la fois a l'inte-
\raient s'abstenir de donner trop de publicite au fait
r ieur et a l'exterieur des frontieres de l'Etat
qu'un bien a ete propose pour inscription, en atten-
concerne .
dant la decision finale du Comite au sujet de la propo-
Les biens naturels devraient etre groupes selon Ies sition d'inscription en question .
provinces biogeographiques et Ies biens culturels
devraient l'etre selon Ies periodes et Ies aires cultu- 15. Lorsqu'ils proposent des biens pour inscription
relles. L'ordre dans Jequel Ies biens listes seraient pre- sur la Liste, Ies Etats parties sont invites a garder
sentes pour inscription devrait aussi etre indique, present a J'esprit qu'il est souhaitable d'atteindre un
si possible. equilibre raisonnable entre le nombre des biens du
patrimoine culturel et celui des biens du patrimoine
9. La principe fondamental stipule dans la Convention
naturel inscrits sur la Liste du patrimoine mondial.
est que Ies biens proposes doivent etre de valeur univer-
sel le exceptionnel le. Les biens proposes devraient, par 16. Dans le cas ou un bien culturel et/ou naturel,
conscqucnt , etre soigneusement selectionne>. Les cri- qui repond aux criteres adoptes par le Comite, s'etend
teres et Ies conditions d'authenticite ou d'integrite au-dela des frontieres d'un seul pays, ii est conseill e
en fonction desquels le Comite fait son evaluation aux Etats parties concernes de presenter une proposi-
des bie ns, sont enonces aux paragraphes 24 et 36 tion d'inscription commune.
ci-dessous. Dans une region geo-cu !turei le donnee, 17. Lorsq ue la conservation adequate d'un bien cul-
ii pourrait etre sou haitable que Ies Etats parties pre- turel ou naturel propose pour inscri ption le rend
cedent a des evaluations comparatives pour J'harmoni- necessaire, une «zone tampon» appropriee devrait
sation des listes indicatives et des propositio ns d 'i nscrip- etre prevue autour du bien et devrait faire l'objet
tion de biens culturels. De J'aide en vue d'organise r de toutes Ies protections necessaires. Une zone tampon
des reunions dans ce but pou rrait etre demandee au peut etre definie comme une zone autour du bien,
titre du Fo nd s du patrimoine mondial. qui connait des restrictions concernant so n usage afin
10. Chaque proposition d'inscri ption devrait etre de donner une protection supplementaire; de telles
presentee sous la forme d'une explication raisonnee zones tampons devraient etre determi nees pour chaque
sur l'imprime approprie (voir paragraphe 52 ci-apres) cas sur la base d'etudes t echni ques. Des details con-
et devrait fournir toutes Ies informations afin de de- cernant I'etendue, Ies caracteristiques et Ies usages
montrer que le bien propose est veritablement de autorises de la zone tampon, ainsi qu'une carte indi-

61
quant ses delimitations exactes, devraient etre fournis Ies sites: ceuvres de l'homme ou ceuvres conjuguees de
dans le dossier de proposition d'inscription relative l' homme et de la nature, ainsi que Ies zones y compris
au bien. Ies sites archeologiques qui ont une valeur universel le
exceptionnel le du point de vue historique. estheti-
18. Conformement a I'esprit de la Convention, Ies que, ethnologique ou anthropologique ».
Etats parties devraient, dans la mesure du possible,
s'efforcer d'inclure dans leurs propositions d'inscrip- 14. Un moment, un ensemble ou un site - tels qu'i ls
tion des biens dont la v:i.leur uni versei le exceptionnel le sont definis ci-dessus - propose pour inscripti on sur
derive d'une symbiose particulierement importante la Liste du patrimoine mondial sera considere comme
de caracteristiques culturelles et naturelles. ayant une valeur universel le exceptionnel le aux fi ns
de la Convention lorsque le Comite considere que ce
19. Les Etats parties peuvent proposer pour une bien repond a l'un au moins des criteres ci-aprcs et
inscription unique une serie de biens culturels ou au critere d'authenticite. En consequence, tout bien
naturels qui peuvent etre separes geographiquement, devrait:
a condition qu'ils soient relies entre eux parce qu'ils a) (iJ soit representer une realisotion artistique unique,
appartiennent: un chef-,d'ceuvre de I'esprit createur de I'homme;
(i) a un meme groupe historico-culturel ou
(ii) a un meme type de bien caracteristique de la (ii) s01t a voi r exerce une in f'uence conslderoble
zone geographique, pendant une periode donnee ou dans une aire
(iii) a une meme formation physiographique. une meme culturelle determinee, sur le developpe ment
province biogeographique ou un meme type d'eco- de l'architecture, des arts monumentaux ou de
systeme, l'organisation de l'espace;
et a condition que ce soit la serie en tant que tel le (iii) soit apporter un temoignoge unique ou du moins
et non ses elements constitutifs pris individuel lement, exceptionne/ sur une civilisotion disporue;
qu i revete une valeur universel le exceptionnel le. (iv) soit offrir un exemple eminent d'un type de
20. Lorsqu ' une serie de biens culturels ou naturels. construction ou d' ensemble orchitecturol i 11 us-
telle qu'elle est definie au paragraphe 19, comprend tra nt une periode historique signifi cative ;
des biens situes sur le territoire de plus d'un Etat (v) soit constituer un exemple eminent d'un habitat
part ie a la Convention, i I est consei Ile aux Etats part ies humoin troditionnel, representatif d 'une culture.
concernes de proposer conjointement une inscription et devenu vulnerable sous l'effet de mutations
unique. irreversibles;
(vi) soit etre directement et moterie//ement ossocie
21. 11 est recommande aux Etats parties de preparer
des plans pour la gestion de tout bien naturel ou pour
a des evencments ou des idees ou croyonces ayant
une signification universelle exceptionnelle;
la sauvegarde de tout bien culturel propose. Lors de (le Comite considere que ce critere ne devrait
la presentation d'une demande de cooperation techni- justifier une inscription sur la Liste que dans
que, ii faudrait fournir toutes Ies informations sur ces des circonstances exceptionnelles, ou lorsqu'il
plans. est appl ique concurremment avec d'autrcs cri-
22. Lorsque Ies qualites intrinseques d'un bien propose teres),
sont menacees par l'action de l'homme et que ce bien
satisfait neanmoi ns aux criteres et aux conditions d'au- et
thenticite ou d'integrite enonces aux paragraphes 24 et b( (i) repondre au critere d'outhenticite pou r ce qui
36, un plan d'action definissant Ies mesures correc- est de sa conception. de ses materiau .<, de son
tives requises devrait etre soumis avec le dossier de execution ou de son environnement (le Comite
proposition d'inscription. Si Ies mesures correctives a sou Iigne que la reconstruction n'est acceptable
proposees par I'E'tat concerne n'etaie nt pas prises que si el le s'appu ie sur une documentation com-
dans le laps de temps indique par cet Etat, le Comite plete et detaillee de !'original et si ellc n'est
examinerait la question de l'exclusion du bien de la aucunement conjecturale).
Liste selon la procedure qu'il a adoptee. (ii) beneficier d'une protection ju ridique .idequate
C. Criteres relatifs a I' inscription de biens cu/turels sur et d'un mecanisme de gestion afin d'assurer sa
fa Liste du patrimoine mondial conservation comme i I convient. L'e>.istence
d'une legislation de protection aux n1veaux
23. Les criteres d'inscription des biens culturels sur national, provincial et municipal est essentielle
la Liste du patrimoine mondial doivent toujours etre et doit etre clairement indiquee sur 11 propos1-
consideres Ies uns par rapport aux autres et dans le tion d'inscription. Les assurances d'une applic:a-
contexte des deftnitions figurant a I'article 1 de la tion eff1cace de ces lois sont ega lernent dernan-
Convention reprodu it ci-dessous: dees. En outre, afin de preserver l'in tegrite des
sites culturels, pa rticulierem ent de ceux qui
«Ies monuments: ceuvres architecturales, de scuip- sont ouverts a de g1·ands nornbres de visiteurs,
ture ou de peinture monumentales. elements ou struc- 1'Etat part ie concerne devrai t etre en rnesu 1·e
tures de caractere archeologique, inscriptions, grottes de fournir des preuves des dispositions adminis-
et groupes d'elements, qui ont une valeur universelle tratives propices a assurer la gestion du bien,
exceptionnelle du point de vue de l'histoire, de l'art sa conser\ation et son accessibilite au public.
ou de la science,
25. Les propositio ns d'inscription concernant des biens
Ies ensembles: groupes de constructions isolees ou i rnmobi Iiers, susceptib Ies de deveni r mobi Iiers, ne
reunies, qui, en raison de leur archi tecture, de leur seront pas pri ses en consideration.
unite, ou de leur integration dans le paysage. ont
une valeur universelle exceptionnelle du point de 16. En ce qui concerne Ies ensembles urboins. le Comite
vue de l'histoire, de l'art ou de la science, a, en outre. ado pte Ies orientation~ suivantes

62
27. Les ensembles urbains susceptibles d'etre inscrits inscrire dans ses dimensions historiques Ies plus
sur la Liste du patrimoine mondial se repartissent en larges en prevoyant un traitement approprie de
trois principales categories: son environnement immediat;
(i) Ies vil Ies qui ne sont plus habitees, temoins archeo- (iv) celui des secteurs, quartiers ou i lots fournissant,
logiques figes d'un passe revolu qui repondent meme a I'etat residuel' un echanti I Ion coherent
generalement au critere d'authenticite, et dont i I d'une viile historique. En ce cas, la zone et Ies
est relativement faci le de ccntroler I'etat de con- bâtiments concernes doi11ent temoigner suffisam-
servation; ment de l'ensemble disparu.
(ii) Ies cites historiques vivantes q:.1i, par leur nature
meme, ont ete et seront appelees a evoluer sous 30. L'inscription des centres historiques et des quar-
l'effet de mutations socio-economiques et culturel- tiers anciens est recommandee chaque fois que la den-
les, ce qui rend plus difficile toute evaluation en site et la qual ite monumentales sont di rectement
fonction du critere d'authenticite et plus aleatoire revelatrices des caracteristioues d'une viile d'interet
toute politique de conservation; exceptionnel. li est deconseille de faire des propositions
(iii) Ies villes nouvelles du XXe siecle qui participent ponctuelles portant sur plusieurs monuments isoles
paradoxalement des deux situations precedentes, mais nullement complementaires, censes evoquer a
leur organisation urbaine originale restant tres eux seuls une viile dont le tissu urbain a perdu toute
lisible et leur authenticite certaine, mais leur coherence .
avenir etant obere par une evolution en grande 31. En revanche, de~ propositions peu11ent etre faite;
partie incontrolable. en faveur de real isations Iimitees dans 1'espace, ma1 s
28. Les villes qui ne sont plus habitees ne soulevent ayant exerce une grande influence sur l'histoire de
pas la difficultes d'evaluation particulieres par rapport I'urbanisme. En ce cas, i I convient de sou Iigner que
a l'ensemble des sites archeologiques: l'approche gene- l'inscription concerne essentiellement un ensemble
rale des criteres, qui valorise l'unicite ou l'exemplarite, monumental et accessoirement la viile ou ii s'insere .
a permis le choix d'ensembles remarquables par la De la meme maniere, si, dans un espace urbain tres
purete du type et de la structure, par la densite monu- degrade ou insuffisamment representatif, un monu-
mentale, et parfois par Ies grands sou11enirs historiques ment possede une valeur universelle evidente, i I va de
qui s'y rattachent. li faut souligner la necess;te d'une soi qu'il doit etre inscrit sans reference speciale a la
inscription integrale des sites urbains archeologiques: viile.
un centre monumental ou un petit groupe d'edifices 32. li est difficile de juger de la qualite des villes actuel-
ne peut suffire a evoquer Ies fonctions mu ltiples et les, parmi lesquelles seule l'histoire permettra de distin-
complexes d'une cite disparue qu'il est souhaitable guer celles qui ont valeur exemplaire pour l'urbanisme
de conserver dans toute son etendue et, si possible, contemporain. L'examen de ces dossiers devrait etre
avec son environnement naturel. differe sauf en cas de circonstances exceotionnelles
29. Pour Ies villes historiques vivantes, Ies difficultes 33. Dans la situation actuelle, l'inscription sur la Liste
sont multiples en raison notamment de la fragilite du du patrimoine mondial des agglomerations de dimen-
tissu urbain (souvent bouleverse depuis le debut de sions faibles ou moyennes aptes a controler leur crois-
l'ere industrielle) et de l'urbanisation galopante des sance est plus faci lement acceptable que celles des
peripheries. Pour etre retenues, Ies vi I Ies devront grandes metropoles pour lesquelles i I est diffici le de
s'imposer par leur qualite architecturale et ne pour- rassembler Ies informations suffisantes et la documen-
ront etre considerees d'un point de vue abstrait pour tation qui pourraient servir de base a leur inscription
l'interet de leurs fonctions passees ou en tant que dans leur integralite. Etant donne Ies repercussions
symboles historiques au titre du critere (vi) pour que peut avoir sur le devenir d'une viile son inscrip-
l'inscription de biens culturels sur la Liste du patri- tion sur la Liste du patrimoine mondial, une telle
moine mondial (voir paragraphe 24). li est rappele inscription doit rester exceptionnelle. L'inscription
que l'organisation de l'espace, la structure, Ies mate- implique l'existence prealable de mesures legislatives
riaux, Ies formes et, si possible, Ies fonctions de l'en- et administratives garantissant la protection de l'en -
semble eligible doivent essentiellement temoigner de semble et celle de son environnement. Elle implique
la civilisation ou de la suite de civilisations au titre des- aussi une prise de conscience de la part de la populat1on
quel Ies ce bien est propose. Quatre cas de figure peu- concernee sans la participation active de laquelle toute
vent etre distingues: entreprise de sauvegarde serait illusoire.
(i) celui de villes typiques d ' une epoque ou d'une
culture, conservees dans une quasi-integrite et 34. En ce qui concerne Ies paysages ruraux, Ies villages
que n'a affectees pratiquement aucun developpe- traditionnels et l'architecture contemporaine, le Comite
ment ulterieur. En ce cas, le bien a inscrire s'iden- a recommande une etude complementaire pour aider
tifie a l'ensemble de la viile et de son environne- a developper des orientations afin de determiner quels
ment qu i doit etre imperativement protege; biens appartenant a ces categories pourraient etre
(ii) celui de 11illes a caractere evolutif exemplaire consideres d'une « valeur universelle exceptionnelle ».
ayant conserve. parfo1s dans le cadre d'un site
D. Criteres relatifs ă /'inscription de biens naturels sur
naturel exceptionnel, une organisation de l'espace
la Liste du patrimoine mondial
et des structures caracteristiques des phases suc-
cessives de leur histoire. En ce cas, la partie histo- 35. Conformement a l'article 2 de la Convention, sont
rique, nettement delimite, prevaut sur l'environ- consideres comme « patrimoine naturel »:
nement contemporain:
(iii) Celui des « centres historiques » recouvrant exac- « Ies monuments naturels constitues par des for<na-
tement le perimetre de la vi Ile ancienne, aujourd'hui tions physiques et biologiques ou par des groupes de
englobee dans une cite moderne. En ce cas, ii est te!les formatio11s qu1 ont une valeur universelle excep-
necessaire dP. delimiter avec precision le bien a tionnelle du point de vue esthetique ou scient1fique.

63
Ies formations geologiques et physiographiques et Ies la zone protegee d'une chute d·eau devrait inclure
zones strictement del imitees constituant I'habitat la totalite ou la plus grande partie du bassin qui.
d'especes animale et vegetale menacees. qui ont une en amont. !'alimente: un site de recif de corail
valeur universelle exceptionnelle du point de vue de devrait inclure une zone de protection conţre le
la science ou de la conservation, dep6t de sediments ou la pollution que peuvent
provoquer l'ecoulement des rivieres ou Ies courants
Ies sites naturels ou Ies zones naturelles strictement
oceaniques qu i apportent au recif ses al iments;
del imitees, qu i ont une valeur uni versei le exception-
(iv) Les sites contenant des especes menacees tel Ies
nel le du point de vue de la science, de la conservation
que cel Ies decrites au paragraphe 36 a) (iv) devraient
ou de la beaute naturelle».
etre assez etendus et comprendre Ies elements
36. Un bien du patrimoine naturel-tel qu'il est defini d'habitat indispensables ala survie des especes;
precedemment - propose pour i nscription sur la Liste (v) Dans le cas des especes migratoires. des aires
du patrimoine mondial sera considere comme ayant saisonnieres necessaires a la survie des especes.
une valeur universelle exceptionnelle aux f1ns de la quelle que soit leur localisation, devraient etre
Convention lorsque le Comite considere que ce bien protegees de fai;on adequate. Des accords conclus
repond au moins a
l'un des criteres ci-apres et aux a cette fin. soit par I'adhesion a des conventions
conditions d'integrite enoncees ci-dessous. En conse- internationales, soit sous la forme d'arrangements
quence. Ies biens proposes devront: multilateraux ou bilateraux donneraient cette
garantie.
a) (i) etre des exemples eminemment representatifs
(vi) Les sites decrits au paragraphe 36 a) devraient
des grands stodes de /' evolution de Io terre: ou
avoir une protection legislative, reglementaire ou
(ii) etre des exemples eminemment representatifs
institutionnelle adequate a long terme. Ces sites
des processus geologiques en cours. de /' evolution
peuvent coincider avec une zone protegee existante
biologique et de l'interoction entre /'homme et
ou en projet comme une parc national ou en consti-
son environnement noturel oyont une grande signi-
tuer une partie. Un plan de gestion devrait, s'il
/7cotion. Cette categorie est distincte de celle
n'est pas disponible, etre prepare et applique
des periodes de I 'histoire de la terre et se rap-
de fai;on a assurer l'integrite des valeurs naturelles
porte aux processus d'evolution en cours des
plantes, des animaux, des formes de terrain,
a
du site conformement la Convention.
des zones marines et d'eau douce; ou E. Procedure d'exclusion eventuel/e de biens de Io Liste
(iii) representer des phenomenes, formotions ou porti- du potrimoine mondial
culorites noturels eminemment remorquobles, tels
que Ies exemples par excel lence des ecosystemes
37. Le Comite a adopte la procedure suivante pour
l'exclusion de biens de la Liste du patrimoine mondial
Ies plus importants. des paysages d'une excep-
dans Ies cas:
tionnelle beaute ou de remarquables fusions
(a) ou un bien se serait deteriore jusqu'a perdre Ies
d'elements naturels et culturels; ou
caracteristiques qui avaient determine son inscrip-
(iv) cantenir Ies hobicats noturels Ies plus importonts
tion sur la Liste du patrimoine mondial; et
et Ies plus representotifs ou survivent des especes
(b) ou Ies qualites intrinseques d'un bien du patri-
onimoles ou vegetoles menocees oyont une voleur
moine mondial etaient deja. au moment de sa
universelle exceptionne/le du point de vue de
proposition. menacees par l'action de l'homme et
la science ou de la conser·vation.
que Ies mesu res correctives necessa i res i ndiquees
et par l'Etat partie n'auraient pas ete prises dans le
laps de temps propose.
b) rcpondre aux conditions d'integrite suivantes:
38. Lorsqu ' un bien inscrit sur la Liste du patrimoine
(i) Les sites decrits au p1ragraphs 36 a) (i) devraient
mondial s'est serieusement deteriore ou lorsque Ies
contenir la totalite ou la plupart des elements
mesures correctives necessaires n'ont pas ete prises
principaux connexes et interdependants dans
dans le laps de temps propose, l'Etat partie sur le
leurs rapports naturels; ainsi, une zone de «l'ere
territoire duquel est situe ce bien devrait en informer
glaciaire » devrait comprendre le champ de neige.
le Secretariat du Comite.
le glacier lui-meme ainsi que Ies formes typiques
d'crosion glaciaire, de dep6ts et de colonisation 39. Lorsque le Secretariat rei;oit des informations en
vegetale (striations, moraines, premiers stades de ce sens d'une autre sour-ce que l'Etat partie concerne.
la success ion des plantes, etc.); ii lui appartiendra de verifler, dans la mesure du possi-
(ii) Les sites decrits au paragraphe 36 a) (ii) devraient ble, la source et le contenu des informations. en consul-
etre assez etendus et contenir Ies elements neces- tation avec 1'Etat partie concerne ciont i I demandera
saires a l'illustration des principaux aspects deces Ies commentaires. Le Secretariat informera le Bureau
processus ainsi qu'a leur reproduction autonome. des 1-esultats de ses demarches et ii appa1-tiendra au
C'est ainsi qu'une zone de « for-et tropicale humi- Bureau de decider si une action doit etre entreprise
de >> devrait presenter une certai ne variation d'alti- a la suite des informations rei;ues. Aucune action ne
tude par rappor·t au niveau de la mer, des modifica- sera entreprise si le Bureau en decide ainsi.
tions de la topographie et des types de sol, des
40. Dans tous Ies cas, sauf ceux dans lesquels le Presi-
berges de rivieres ou bras morts de cours d'eau
dent a decide qu'aucune action ne serait entreprise.
afin d'illustrer la diversite et la complexite du
le Secretariat demandera a la ou aux organisation(s)
s;steme;
consultative(s) competente(s) (ICOMOS, UICN. ou
(iii) Les sites decrits au paragraphe 36 a( (iii) devraient
ICCROM) de presenter des commentaires sur Ies
com prendre Ies composantes d'ecosystemes neces-
informations rei;ues.
sa1res a la conservation des especes ou a la conti-
nu1te des processus ou elements naturels a sauve- 41. Les informations rei;ues ainsi que Ies commentaires
ga, der . Ces elements varieront selon Ies cas; ainsi. de 1'Etat part ic et de la ou des organisation(s) consu Ita-

64
tive(s) seront portes a l'attention du Bureau du Comite. transmission aux generations futures du patrimoine
Le Bureau pourra prendre l'une des mesures suivantes: cu lturel et natu re I vise aux articles 1 et 2 et situe sur
(a) li pourra decider que le bien ne s'est pas serieu- son territoire, lui incombe au premier chef ... ».
sement deteriore et qu'aucune act ion u lterieure A cet egard, le Comite recommande aux Etats parties
ne devrait etre entreprise; de cooperer avec l'UICN, qu'il a chargee de suivre
(b) Si le Bureau considere que le bien s'est serieuse- en son nom le progres des travaux entrepris pour la
ment deteriore mais pas au point que sa restaura- conservation des sites naturels inscrits sur la Liste du
tion soit devenue impossible, i I peut recommander patrimoine mondial. En ce qui concerne Ies biens
au Comite que le bien soit maintenu sur la Liste, culturels, le Comite a instaure, a titre experimental,
a condition que l'Etat partie prenne Ies mesures un systeme par lequel le Secretariat envoie chaque
annee des questionnaires aux Etats parties concernes
necessaires afin de le restaurer dans un laps de
temps raisonnable. Le Bureau peut egalement re- pour SO biens du patrimoine mondial, en commenc;ant
commander qu'une assistance technique soit fournie par Ies premiers biens inscrits sur la Liste. Les Etats
au titre du Fonds du patrimoine mondial pour des parties sont pries de remplir ce questionnaire le plus
travaux en rapport avec la restauration du bien, soigneusement possible et de le renvoyer au Secre-
si I'Etat part ie en fait la demande; tariat a la date indiquee. Des exemplaires du question-
(c) En cas d'evidence de deterioration du bien au naire peuvent etre obtenus par Ies Etats parties aupres
point ou ii a irreversiblement perdu Ies caracte- du Secretariat pour consu ltation.
ristiques ayant determine son inscription sur la F. Orientations pour /'eva/uation et /'examen des proposi-
Liste, le Bureau peut recommander que le Comite tions d' inscription
retire ce bien de la Liste; avant la presentation
d'une telle recommandation au Comite, le Secreta- 46. La Liste du patrimoine mondial doit etre aussi
riat i nformera 1 'Etat part ie concerne de la recom- representative que possible de tous Ies biens culturels
mandation du Bureau; tout commentaire que l'Etat et naturels dont la valeur universelle exceptionnelle
partie pourrait fermu Ier a cet egard sera porte repond aux termes de la Convention, aux criteres et
a la connaissance du Comite en meme temps que aux conditions d'authenticite ou d'integrite relatifs
la recommandation du Bureau; aux biens cu lturels et naturels adoptes par le Comite
(d) Lorsqu'i I n'y a pas suffisamment d'informations (voir paragraphes 24 et 36 ci-dessus).
disponibles pour que le Bureau puisse prendre
47. Chaque bien culturel - y compris son etat de
l'une des mesures decrites en (a), (b) ou (c) ci-des-
conservation devrait etre apprecie d'une maniere rela-
sus, le Bureau peut recommander au Comite que
tive, c'est-a-dire qu'il devrait etre compare a d'autres
le Secretariat soit autorise a prendre Ies mesures
biens de la meme epoque et du meme type situes
necessaires afin de s'i nformer - en censu ltation
aussi bien a l'interieur qu'a l'exterieur des frontieres
avec 1'Etat partie concerne - des conditions ac- de I'Etat partie.
tuelles du bien, des dangers encourus par le bien
et de la possibilite d'une restauration adequate 48. Chaque site naturel devrait etre apprecie d'une
de ce bien. Le Secretariat presentera au Bureau maniere relative, c'est-a-dire qu'il devrait etre compare
un rapport sur Ies resultats de cette action; de a d'autres sites du meme type se trouvant aussi bien
telles mesures peuvent comprendre I'envoi d'une a l'interieur qu'a l'exterieur de l'Etat partie, apparte-
mission d'enquete ou la consultation de specialistes. nant a la meme region biogeographique ou a la meme
Au cas ou une action d'urgence serait necessaire, route migratoire.
le Bureau pourra lui-meme autoriser le finance-
49. En cutre, l'ICOMOS et l'UICN devraient preter
ment au titre du Fonds du patrimoine mondial de
une attention toute particuliere aux points suivants
l'assistance d'urgence s'averant necessaire .
lors de l'evaluation et de l'examen des propositions
42. Le Comite examinera la recommandation du Bureau, d'inscription:
ainsi que toutes Ies informations disponibles et prendra
une decision. Une telle decision sera, conformement a) Ies deux ONGs sont i nvitees a etre aussi strictes
que possibles dans leurs evaluations;
a l'article 13 (8) de la Convention, prise par une majorite
des deux tiers des membres presents et votants. Le b) Ies modalites de l'evaluation professionnelle rea-
l isee par I'IC OM OS et I'UICN devraient etre de-
Comite ne devra pas decider du retrait d'un bien sans
avoir au prealable consulte l'Etat partie. crites avec tous Ies det1ils appropries lorsque la
proposition d · i nscripti on est presentee;
43. L'Etat part ie sera informe de la decis ion du Comite. c) l'ICOMOS est invitee a faire des evaluations com-
paratives de biens appartenant au meme type;
44. Si la decision du Comite entraine une modification
de la Liste du patrimoine mondial, cette modification d) l'UICN est invitee a faire des commentaires et des
sera refletee dans la prochaine mise a jour de la Liste. recommandations au sujet de l'integrite et de la
gestion future de chaque bien recommande par le
45. En adoptant cette procedure, le Comite etait parti- Bureau pour inscription, lorsque ce bien est pre-
culierement soucieux de s'assurer que toutes Ies mesu- sente au Comite;
res seraient prises afin d'empecher I 'exclusion de tout
bien de la Liste et ii etait preta offrir dans la mesure e) l'ONG concernee est encouragee a presenter des
diapositives sur Ies biens recommandes pour ins-
du possible, une cooperation technique a cet egard.
En outre, le Comite souhaite attirer l'attention des cription sur la Liste du patrimoine mondial pen-
dant Ies discussions preliminaires avant !'examen
Etats parties sur Ies prescriptions de l'article 4 de la
des propositions d'inscription.
Convention ainsi enoncees:
« Chacun des Etats parties a la presente Convention SO. Les representants d'un Etat partie, membre ou non
reconnaît que l'obligation d'assurer l'identification, la du Comite, ne doivent pas intervenir pour appuyer
protection, la conservation, la mise en valeur et la l'inscription sur la Liste d'un bien dont cet Etat propose

65
l'inscription, mais seulement pour fournir des informa- nees juridiques suivantes doivent etre fournies:
tions en reponse aux questions qui leur sont posees.
51. Les criteres pour lesquels un bien particulier est (i) Documentotîon cortogrophique
inscrit sur la Liste du patrimoine mondial seront la documentation doit comporter trois cartes:
enonces dans Ies rapports du Comite . - une carte de situation (avec eventuellement en an-
G. Forme et contenu des propositions d'inscription nexe une serie de plans topographiques) du bien et
52. L~ 1!1eme im prime, qui a ete approuve par le Comite, de son environnement immediat, naturel et bât1.
e~t util1s~ pour la soumission de propositions d'inscrip-
Echelle: entre 1/50.000 et 1/100.000.
t1on de b1ens cu lturels et naturels. Les informations et Date d'actualisation: au plus un an avant la re mise d u
dossier.
1a documen~ation ~uivante~ doivent etre fournies (La
documentat1on spec1fique a fournir avec des proposi- - une carte del imitant exactement le perimetre pro-
tions d'inscription d'ensembles ou de sites figure au pose pour l'inscription du bien et comportant
sous-paragraphe (f) ci-dessous): l'indication precise des monuments enumeres dans
la proposition d'inscription . Le bien propose peut
(a) Loco/isotion precise etre. d'un seul tenant ou au contraire comporter
Pays plus1eurs noyaux separes . En ce cas, le perimet re
Etat, province ou region de chacun de ces noyaux doit etre precise et la
Nom du bien nature de la protection des zones intermed ia ires
Cartes et ~lans ~or.tant indication de l'emplace- definie.
ment des b1ens a1ns1 que leu rs coordonnees geo- Echelle: entre 1/5.000 et 1/25.000.
graphiques . - u~e carte delimitant Ies zones correspondant a ux
(b) Donnees juridiques d1~ferents. degres de protection juridique qui pour-
Proprietaire ra1ent ex1ster:
Statut juridique : - a l'interieur du perimetre du bien propose.
• type. de propriete (publ ique ou privee) - a l'exterieur du perimetre du bien propose.
• details concernant Ies dispositions juridiques et Echelle: entre 1/5.000 et 1/25.000.
administratives pour la protection du bien. La Cette carte devrait etre d'un format qui se prete
natu re des textes juridiques ainsi que Ies conditions facilement a la reproduction.
de leur mise en ceuvre devraient etre clairement
specifiees (ii) Documentotion photogrophique i
• etat d 'occupation et accessibilite au grand public. Cette documentation comportera:
Admi nistration responsable. - une vue aerienne,
• des details sur le mecanisme ou !'organisme deja - des vues des monuments enumeres dans la p ro-
etabli ou dont l'etablissement est prevu, afin position d'inscription (interieur et exterieur),
d'assurer la gestion adequate du site devraient - des vues panoramiques prises de I'exterieur du
etre donnes . per imetre propose et dans differentes directions
(c) ldentificotion (skyline),
Description et inventaire - des Vues prises a l'interieur du perimetre p ropose
Documentation photographique et/ou cinemato- et donnant une idee precise du paysage urha 1n
graphique (townscape),
Historique - une selection de diapositives originales en couleu r
Bibi iographie (faites, ~e preference avec une pellicule Kodachrome)
(d) Etot de preservotion/de conservotion Ies dro1ts de reproduction non exclusifs etant cedes
Diagnostic a l'Unesco sur le formulaire prevu a cet effet. 11
Agent responsable de la preservation/conservation est a noter que des diapositives couleurs sont
Historique de la preservation/conservation absolument necessaires pour la presentation du
Moyens de preservation/conservation (y compris bien au Bureau et au Comite.
Ies plans de gestion ou Ies propositions concernant Eventuellement, tout document audiovisue l.
de tels plans) (iii) Documentotion complementoire
Plans de developpement pour la region lnstitutions ou associations attaches a l'etude ou
(e) justificotion de l'inscription sur Io Liste du potrimoine a la sauvegarde du site :
mondial - dans le pays
Les informations devraient etre fournies sous trois - hors du pays
rubriques separees, corome suit: i) Ies raisons pour
lesquelles ii est considere que le bien satisfait a un (iv) Donnees juridiques
ou plusieurs criteres enonces aux paragraphes 24 et - lois ou decrets sur la protection des sites et mon u-
36 ci-~essus: ii) !-lne evaluation de l'actuel etat de pre- ments (date et texte):
servat1on du b1en, compare a des biens similaires - decrets ou arretes protegeant le bien p ropose
situes en d'autres lieux: iii) des indications sur l'authen- (date et texte);
ticite du bien. - plan de sauvegarde, plan d'occupation des so ls,
(f) Documentotîon specifique a
fournir ovec des propo- plan de ~eveloppement urbain. plan de developpe-
sitions d'inscription d'ensemb/es ou de sîtes ment reg1ona I ou autres projets d'i nfrastructu re ;
S'il s'agit d'une proposition d'inscription d'un ensemble - reglements d'urbanisme et arretes decoulant de
ou d'.un site comme ceux qui sont decrits au paragraphe ces plans.
23 c1-dessus 1 , la documentation specifique et Ies don-
~ Tous Ies documents photographiques devront e tre actu e l~.
Prises de vue un an, au maxi mum, avant la constitut 1on du dossier.
1 Par exemple :
: centre ~rba i n ,. vi llaae, rue, place ou a~tre ensem ~ le architect~ral urbain ou site archt§olog ique: ou
~9e c~~d~~s~:. b1ens culturels geograph1quement disperses. ma1s qui sont rep resentat1fs _d'un meme type de bien decn t au parag raphe

66
Ces diverses dispositions juridiques empechent-el Ies: par le Comite. Transmet ces evaluations au Secre-
- l'exploitation incontrâlee du sous-sol tariat se Ion trois categories:
- la demolition et la reconstruction des immeubles a) biens recommandes pour inscription sa ns reserves;
existants dans Ies zones protegees b) biens qui ne sont pas recommandes pour inscription;
- la surelevation des immeubles c) biens dont l'eligibilite pour inscription n'est pas
- la transformation du tissu urbain consideree comme absolument claire.
Quelles sont Ies sanctions prevues en cas d'infraction l Caurant avril
Existe-t-i I des mesures juridiques ou autres favori- Le Secretariat verifie Ies evaluations des ONG et s'as-
sant la revital isation du bien concerne dans le respect sure qu'elles parviennent aux Etats membres avant
de son authenticite historique et de sa diversite sociale l le Ier mai.
(v) Cadre administratif juin
- Administration responsable: Le Bureau examine Ies propositions d'inscription pour
- a I'eche Ion national ou federa I lesquelles ii formule des recommandations au Comite
- a I'eche Ion des Etats ou provi nces federees se Ion Ies quatre categories su ivantes:
- a l'echelon regional a) biens qu'il recommande pour inscription sans
- a l'echelon local. reserves;
b) biens qu'il ne recommande pas pour inscription;
H. Procedure et calendrier pour le traitement des proposi-
c) biens dont Ies dossiers doivent etre renvoyes a
tions d' inscripcion
l'Etat partie concerne dans l'attente d'informa-
53. Le calendrier annuel ci-dessous a ete fixe par le tion/documentation complementaire;
Comite pour la reception et le traitement des proposi- d) biens dont I'examen devrait etre differe en raison
tions d'inscription sur la Liste du patrimoine mondial. du fait qu'une evaluation ou une etude plus appro-
li faut souligner cependant que le processus de propo- fondie est necessai re.
sition de biens en vue de leur inscription sur la Liste
du patrimoine mondial est continu. Des propositions juillet-novembre
d'inscription sur la Liste peuvent etre soumises a Le rapport du Bureau est transmis par le Secretariat
tout moment de I'annee. Cel Ies qu i sont re~ues a la aussitât que possible a tous Ies Etats parties. Le Secre-
date du Ier octobre d'une annee donnee seront-"xa- tariat s'efforce d'obtenir des Etats parties concernes
minees au cours de l'annee suivante. Celles qui sont l'information complementaire demandee au sujet des
re~ues apres le Ier octobre d'une annee donnee ne biens de la categorie c) ci-dessus. Cette information,
pourront etre exami nees que durant la seconde annee qui doit parvenir au Secretariat au plus tard neuf
consecutive. En depit du desagrement que cela pour- semaines avant la reunion du Comite, est transmise
rait causer a certains f:tats parties, le Comite a decide par le Secretariat a l'ICOMOS, l'UICN et aux
d'avancer a une date anterieure la date-I imite de soumis- Etats membres du Comite.
sion des propositions d'inscription, afin d'assurer que
tous Ies documents de travail puissent etre mis a la Decembre
disposition du Bureau ainsi que des Etats membres Le Comite examine Ies propos1t1ons d'inscription sur
du Comite au plus tard 6 semaines avant le debut des la base des recommandations du Bureau, ainsi que
sessions du Bureau et du Comite. Cela permettra egale- toute information complementaire fournie par Ies
ment au Comite a sa session annuelle de decembre Etats parties concernes et que Ies commentaires y
d'etre informe du nombre et de la nature des proposi- relatifs de I'ICOMOS et de I'UICN. 11 classe ses deci-
tions d'inscription devant etre examinees a sa pro- sions sur Ies biens proposes pour inscription selon
chaine session, l'annee suivante. Ies trois categories su ivantes:
a) biens qu'il inscrit sur la Liste du patrimoine
Ier octobre mondial;
Date Iimite de reception par le Secretariat des propo- b) biens qu'il decide de ne pas inscrire sur la Liste;
sitions d'inscription devant etre examinees par le c) biens dont I'examen est differe.
Comite l'annee suivante. Jon vier
Avant le Ier novembre La Secretariat envoie a tous Ies Etats parties le
Le Secretariat: rapport de la session de decembre du Comite du
1) enregistre chaque proposition d'inscription et veri- patrimoine mondial, contenant toutes Ies decisions
fie minutieusement son contenu et la documentation prises par le Comite.
qui l'accompagne. Dans le cas de propositions d'in-
scription incompletes, le Secretariat doit immedia- 54. Lorsqu'un Etat partie veut proposer une extension
tement demander l'information manquante aux Etats d'un bien deja inscrit sur la Liste du patrimoine mon-
parties. dial, la meme documentation doit etre fournie et la
2) Transmet Ies propositions d'inscription, a condition meme procedure est appliquee que dans le cas des
qu'el/es soient completes, a l'organisation interna- nouvelles propositions d'inscription, comme indique
tionale non-gouvernementale appropriee (ICOMOS, au paragraphe 53 ci-dessus. Toutefois, cette dispositio"I
UICN ou fes deux), qui: ne s'applique pas s'il s'agit d'une simple modification
3) Examine immediatement chaque proposition d'inscrip- de la delimitation du bien en question: la demande
tion afin d'etablir Ies cas ou une information comple- est alors soumise directement au Bureau qui I'apprecie
mentaire est demandee et prend Ies mesures neces- au vu, notamment, de la documentation cartographique
saires, en cooperation avec le Secretariat, pour appropriee. Le Bureau peut approuver cette modifica-
obteni r Ies donnees complementaires; et tion ou decider que la modifkation est assez importante
Avont le Ier avril pour constituer en fait une extension du bien, auquel
4) Entreprend une evaluation professionnel le de chaque cas la procedure pour le traitement des propositions
proposition d'inscription selon Ies criteres adoptes d'inscription s'appliquera.

67
55. Les dates limites normales pour la soum1ss1on bli, declin dO soit a des tacteurs naturels, tels ql.e
et le traitement des propositions d'inscription ne la maladie, ou a des facteurs humains, tels que le
s'appliquent pas dans le cas de biens qui, de l'avis du braconnage;
Bureau, apres consultation de l'organisation non gou- b) Une grave alteration de la beaute naturelle ou de
vernementale competente, repondraient incontesta- l'interet scientifique du bien, resultant par exemple
blement aux criteres d'inscription sur la Liste du d'un etablissement humain, de la construction de
patrimoine mondial et qui ont subi des dommages reservoirs d'eau entraînant la submersion d'une
par suite de catastrophes dues a des evenements natu- surface importante du bien, d'amenagements in-
rels Ou a l'action de l'homme. De telles propositions dustriels et agricoles tels que: grands travaux pu-
d'inscription seront traitees d'urgence . bl ics ou prives, exploitation miniere, pollution,
emploi d'insecticides ou d'engrais, exploitation des
li. Etablissement de la liste du patrimoine forets, col lecte de bois de chauffage, etc ...
mondial en perii c) L'empietement d'etablissements humains sur Ies
A. Orientations pour /'inscription de biens sur la Liste I imites ou en a mont de biens ciont ils menacent
du patrimoine mondial en perii l'integrite.
ii) MISE EN PERIL - Le bien est confronte a des
56. Aux termes de I 'Article 11, paragraphe 4 de la menaces graves qui pourraient avoir des effets nuisibles
Convention, le Comite peut inscrire un bien sur la sur ses caracterbtiques essentielles, menace~ tel Ies que:
Liste du patrimoine mondial en perii lorsque Ies condi-
a) modifkation du st~tut juridique protegeant le bien;
tions suivantes sont remplies:
b) projets de reinstal/ation de populations ou de deve-
(i) le bien concerne figure sur la Liste du patrimoine loppement, concernant le bien lui-meme, ou ainsi
mondial;
situes que leurs consequences menacent le bien;
(ii) le bien est menace par des dangers graves et precis; c) conflit arme venant ou menac;ant d'eclater;
(iii) de grands travaux sont necessaires pour la sauve- d) plan de gestion manquant, inadequat ou incomplete-
garde de ce bien;
ment mis en reuvre.
(iv) ce bien a fait l'objet d'une demande d'assistance
aux termes de la Convention; 60. De plus, le ou ies facteurs qui menacent l'integrite
(v) ii est presente une estimation du coOt des opera- du bien doivent etre de ceux qui sont susceptibles
tions. d 'etre corriges par I 'intervention de I'homme. Dans
le cas des biens culturels, Ies facteurs de danger peuvent
B. Criteres pour l'inscription d'un bien sur la Liste du etre dus soit a la nature, soit a I 'action de l'homme,
patrimoine mondial en perii tandis que dans le cas des biens naturels la plupart
57. Un bien du patrimoine mondial - repondant a des facteurs emanent de l'homme et ii est tres rare
la definition des Articles 1 et 2 de la Convention - qu'un facteur d'origine naturelle (comme une epidemie)
peut etre inscrit sur la Liste du patrimoine mondial menace l'integrite d'un bien. Dans certains cas, Ies
en perii par le Comite s'il juge que la situation de ce facteurs mena„ant I'integri•e d'un bien peuvent etre
bien correspond au moins a I'un des criteres dans a mel iores par des actions administratives ou legislatives,
I 'un ou I'autre des cas decrits ci-dessous. telles que l'annulation d'un grand projet de travaux
58. Dans Ie cas de biens culturels puolics ou l'amelioration du statut juridique du bien.
i) PERIL PROUVE - Le bien est menace par un danger 61. Le Comite pourrait souhaiter retenir Ies facteurs
prouve precis et imminent, tel que: supplementaires suivants pour I 'examen d'une propo-
a) alteration grave des materiaux; sition d'inscription d'un bien culturel ou naturel sur
b) alterat ion grave des structures et/ou du decor; l'examen d'une proposition d'inscription d'un bien
c) alteration grave de la coherence architecturale et la Liste du patrimoine mondial en perii:
urbanistique; a) Des decisions ciont Ies consequences affectent des
d) alteration grave de l'espace urbain ou rural, ou biens du patrimoine mondial sont prises par Ies
de I'environnement natu re I; gouvernements apres en avoir pese tous Ies facteurs.
e) perte sign ificative de I'authenticite historique; L'avis du Comite du patrimoine mondial peut sou-
f) denaturation grave de la signification culturelle. vent etre decisif s'il peut etre donne avant que le
ii) MISE EN PERIL - Le bien est confronte a des bien ne soit mis en perii;
menaces graves qui pourraient avoir des effets nuisibles b) Dans le cas d'un «perii prouve », en particulicr,
sur ses caracteristiques essentiel res, menaces tel Ies que: Ies alterations physiques ou cu lturel Ies que le bien
a) modification du statut juridiq'u e du bien, de nature a subies doivent etre jugees en fonction de l'intensite
a diminuer le degre de protection; de Ieu rs effets et appreciees cas par cas;
b) carence d'une politique de conservation; c) Dans le cas de la «mise en perii» d'un bien, surtout,
c) menaces du fait de projets d 'amenagement du terri- on doit considerer que:
toire; - le risque doit etre evalue en fonction de I 'evolution
d) menaces du fait de plans d'urbanisme; normale du cadre social et economique dans
e) conflit arme venant ou mena„ant d'eclater; lequel le bien se situe,
f) changements progressifs dus a des facteurs geolo- - ii est souvent impossible d'envisager toutes Ies
giques ou climatiques, ou a d'autres facteurs du consequences que certai nes menaces, tel Ies un
milieu naturel. conflit arme, comportent pour Ies biens culturels
59. Dans le cas de biens naturels et naturels,
i) PERIL PROUVE - le bien est menace par un dan- - certains risques ne presentent pas de caractere
ger prouve, precis et imminent, tel que: d'imminence mais sont seulement previsibles,
a) Un declin serieux dans la population des especes comme la croissance demographique;
en danger ou des autres especes d'une valeur uni- d) Enfin, dans son appreciation, le Comite devra tenir
verselle exceptionnelle pour la protection des- compte de toute cause, d'origine connue ou inconnue,
quelles le bien concerne a ete juridiquement eta- qui mette en perii un bien culturel ou naturel.

68
c. Procedure pour /'inscription de biens sur la Liste du Ce type o'assistance, ccnnu sous le nom « d'assistance
patrimoine mondial en perii preparatoire », peut prendre la forme de services de
62. Lorsqu'il envisagera l'inscription d'un bien sur la consultants, d'equipem€nt ou, dans des cas exception-
Liste du patrimoine mondial en perii, le Comite etabl ira nels, d'assistance financiere. Le plafond budgetaire
et adoptera, en consultation avec J'Etat partie concerne, pour chaque projet d'assistance preparatoire est fixe
un programme de mesures correctives. a. 15.ooo s.
63. Afin d'elaborer le programme de mesures correc-
71. Les demandes d 'assistance preparatoire doivent
tives mentionne au precedent paragraphe, le Comite
etre adressees au Secretariat. Celui-ci Ies transmet
demandera au Secretariat de constater, en cooperation
au President qui decidera de l'assistance a accorder.
avec I'Etat partie concerne, J'etat actueJ du bien, Ies
Des formulaires de demande d'assistance preparatoire
dangers qui le menacent, et la possibilite reelle de
(WHC/5) peuvent etre obtenus aupres du Secretariat.
mettre en ceuvre des mesures d'amel ioration. Le Comite
~ii) Assistance d'urgence
peut, de plus, decider d'envoyer une mission d'obser-
vateurs qualifies de J'UJCN, J'JCOMOS et J'JCCROM, 72. Les Etats parties peuvent demanaer une assistance
ou d'autres organisations, pour visiter le bien, evaluer d'urgence pour des travaux relatifs a des biens culturels
la nature et I'etendue des menaces et proposer Ies et naturels inscrits ou susceptibles d'etre inscrits
mesures a prendre, sur la Liste du patrimoine mondial et qui ont subi des
64. Les informations recueil Iies, ainsi que Ies commen- dommages graves dus a des phenomenes soudains
taires des Etats parties et de/ou des organisations et inattendus (tels que glissements de terrain brusques.
consultees, seront portes a la connaissance du Comite graves incendies ou €Xplosions. inond2tions) ou qui
par le Secretariat. sont en danger imminent de dcmmages graves , L'assis-
65. Le Comite examinera Ies informations disponibles tance d'urgence ne concerne pas le cas ou Ies dommages
et prendra une decision. Toute decision de cette natu re ou deteriorations resuJtent d'un processus graduel
devra etre prise a la majorite des deux tiers des mem- comme l'usure, la pollution, 1'erosion, etc. Une telle
bres du Comite, presents et votants. assistance peut etre fournie aux fins suivantes:
66. L'Etat partie concerne sera informe de la decision a) afin de preparer d'urgence des propositions d'inc-
du Comite. cription de biens sur la Liste du patrimoine mondial,
67. Le Comite consacrera une part importante et conformement au paragraphe 55 de ces Orienta-
determinee du Fonds du patrimoine mondial a repondre tions;
a des demandes de financement, pour J'assistance a b) pour elaborer un plan d'urgence pour la sauvegarde
des biens du patrimoine mondial inscrits sur la Liste d'un hien inscrit sur ou propose pour la Liste du
du patrimoine mondial en perii. patrimoine mondial;
68. Le Comite verifiera, a interval Ies reguliers, l'etat c) pour entreprendre des mesures d'urgence pour
des biens figurant sur la Liste du patrimoine mondial sauvegarder un bien inscrit sur ou propose pour la
en perii. Cet examen pourra comprendre tout pro- Liste du patrimoine mondial.
gramme de suivi de I'etat des biens et toutes missions
73. Les demandes d'assistance d'urgence peuvent etre
d'experts qui seront jugees necessaires par le Comite.
envoyees au Secretariat, a n'importe quel moment
69. Sur la base de ces examens reguliers, le Comite de J'annee, au moyen du formulaire WHC/5. Le Secre-
decidera, en consu ltation avec 1'Etat part ie concerne: tariat soumet ces demandes au President qui approuve
(i) si des mesures supplementaires sont necessaires des montants jusqu'a S 20.000. Pour lts demandes
pour la sauvegarde du bien, superieures a S 20.000, le President consulte Ies autres
(ii) de rayer le bien de la Liste du patrimoine mondial membres du Bureau par telex/telegramme, avant de
en perii. s'il n'est plus menace, prendre une decision.
(iii) d'envisager l'exclusion du bien a la fois de la Liste (iii) Formacion
du patrirnoine mondial en perii et de la Liste du
74. Les Etats parties peuvent demander un appui po ur
patrimoine mondial, si ce bien a et~ a tel point
la formation de personnel specialise a tous Ies niveaux
altere qu'il ait perdu Ies caracteristiques qui avaient
determine son inscription sur la Liste du patri- dans le domaine de J'idEntification, la protection, la
conservation, la mise en valeur et la rehabilitation du
moine mond ial, selon la procedure decrite aux
paragraphes 37 a 45 ci-dessus. patrimoine culturel et naturel. La formation proposee
doit avoir un rapport dir€ct avec la mise en ceuvre de
III . Assistance internationale la Convention du patrimoine mondial.

A. Di((erentes ţormes d'assistance disponibles au titre 75. Dans Ies activites de forma+ion, priorite sera oon-
du Fonds du patrimoine mondial nee a la formation collec•ive au niveau local et regional,
(i) Assistance preparatoire en particulier aux centres nationaux ou regionau x,
70. Une assistance peut etre accordes aux Etats parties conformement a J'article 23 de la Convention. La for-
dans le but: mation individueJJe sera limitee essentiellEment a de
a) de preparer des I istes indicatives des biens cu lturels brefs cours de r€cyclage et a des echanges d'expe-
riences.
et/ou naturels susceptibles d'etre inscrits sur la
Liste du patrimoine mondial 76. Les demandes d 'aide a la format ion de personnel
b) d'organiser des reunions pour J'harmonisation oes speci?lise au niveau national ou regional devrai ent
listes indicatives dans une meme aire geo-culturel1e; contenir Ies informations suivantes:
c) de preparer des propositions d'inscription de biens (i) Details sur le cours de formation en question
culturels et naturels sur la Liste du patrimoine (cours dispenses, niveau d'instruction, person nel
mondial; et enseignant, nombre d'etudiants et pays d'origine
d) de preparer des demandes de cooperation techni- de ceux-ci, date, lieu, duree, etc);
que, y compris des requetes relatives a l'organi- (ii) Type d'assistance requis (contribution financ iere
sation de cours de formation. aux co Ots de la formation, envoi de personnel

69
enseignant specialise, fourniture d'equipement, de Le Secretariat peut aussi demander un avis d 'expor t
livres et de materiei necessaires a la formation); a I 'organisation appropriee (ICOMOS, UICN, ICCROM ).
(iii) CoOt approximatif de l'aide demandee, y compris,
le cas echeant, frais de scolarite, allocations de sub-
82. Les demandes de cooperation terhnique a grande
sistance journaliere, allocations pour l'achat de ma- eche I le (superieures a 30.000 S) devraient etre soumises
au Secretariat le plus tot possible chaque annee. Cel Ies
teriei d'education, coOt du transport jusqu'au centre
de format ion et retour, etc.; qui seront rec;ues avant le 31 aoOt seront examinees
(iv) Autres contributions: flnancement national, con- par la Comite la meme annee. Cel Ies qui seront rec;ues
apres le 31 aoOt seront traitees par le Secretariat
tributions multilaterales ou bilaterales rec;ues ou
attendues. dans l'ordre de leur reception et examinees par le
Comite la meme annee dans la mesure ou ii aura ete
77. Les demandes de bourse doivent etre soumises a possible d'en terminer le traitemrnt a temps. Toutes
moyen de I 'imprime standard « demande de bourse » Ies demandes a grande echelle seront examinees par
qui est utilise pour toutes Ie s bourses administrees le Bureau qui fera ses recommandations au Comite a
par l'Unesco. Cet imprime peut etre obtenu aupres leur sujet.
des Commissions nationales pour l'Unesco, des bureaux
oe I 'Unesco et des bureaux du Programme des Nations 83 Lors de ses reunions, le Bureau examine Ies de-
mandes qui lui sont presentces et formule des recom-
Unies pour le Developpement dans Ies Etats membres,
ainsi que du Secretariat . Chaque demande de bourse
mandations a l'intention du Comite, Le Secretariat
envoie la recommanoation du Bureau a tous Ies Etats
doit etre accompagnee d'une declaration indiquant le
membres du Comite.
rapport qui existe entre le plan d'etude propose et
la mise en reuvre de la Convention du patrimo ine mon- 84. Si la recommandation est positive, le Secretariat
dial dans I' Etat part ie qu i presente la demande. procede a tous Ies travaux preparatoires necessaire'
pour permettre la mise en reuvre immediate de la
78 . Toutes Ies demandes d'appui a des a::tivites de
cooperation technique des l'approbation du projet par
formation doîvent etre transmîses au Secrt>tariat qui
le Comite.
s'assurera qu'elles comprennent l'informationn uece-
ssaire et Ies adresse• a au President avec une estimation 85. Lors de sa reunion, le Comite se prononce sur
des coOts pour approbation. A cet egard, le President Ies diverses demandes de cooperation technique au
peut approuver des montants qui ne depassent pas vu de la recommandation du Bureau. Les decisions du
S 20.000. Les requetes portant sur des sommes supe- Comite sont portees a la connaissance des Etats part1e,
rieures a ce montant suivent la meme procedure et de le Secretariat procede a
la mise en reuvre du
d 'a pprobation que Ies demandes de cooperation tech- pro jet.
nique decrites aux paragraphes 82 a 86.
86. Toutefoi s ce calendrier n'est pas applicable au x
(iv) Cooperation technique
projets dont le coOt n'excede pas S 30.000 et pou r
79. Les Etats parties peuvent demander une coopera- lesquels la procedure simpliflee suivantse sera appliquee :
tion technique pour des travaux prevus pour des pro- pour Ies demandes d'un coOt inferieur a S 10.000 le
jets de sauvegarde de biens inscrits sur la Liste du Secretariat, apres instruction du do~sier et apres avoir
patrimoine mondial. Cette assistance peut prendre Ies re~u l'avis de l'ICCROM, de l' ICOMOS ou de l'UICN,
formes decrites au paragraphe 22 de la Convention selon le cas, transmet la demande accompagnee de
pour Ies biens du patrimoir.e mondial. tous Ies autres documents pertinents, directement au
80. Les demandes de cooperation technique doivent President qui est autorise a decider du flnancement
contenir Ies renseignements suivants: de tels projets jusqu'a concurrence du montant total
(i) details concernant le bien: alloque a cet dfet dans le budget annuel du
- date d'inscription sur la Liste du patrimoine patrimoine mondial. Le President n'est pas autorise
mondial, a approuver une demande soumise par son propre
- description du bien et des dangers encourus, pays . Le Bureau est autorise a approuver Ies demandes
- statut juridique du bien; d'un montant maximum de S 30.000 sauf lorsqu'elles
(ii) renseignements concern;int la demande: emanent des Etats membres du Bureau: dans ce cas,
- donnees scientiflques et techn iques rnncernant le Bureau ne pourrait que faire une recommandation
Ies travaux a entreprendre, au Comite.
- description detail Ies des equipements demandes (v) Assistance a des activit.>s de promotion destinees a
(notamment marque, modele, voltage, etc.) et (ai re mieux connaître ou mettre en reuvre la Convention
du personnel requis (specialistes et main-d'reuvre), 87. a) au niveau regional et international:
etc., Le Comite est d'accord pour appuyer la tenue de
- le cas echeant, precisions sur I 'element «forma- reunions susce ptibl es:
t ion» du p rojet, - d'aider a promouvoi r l'interet des pays d ' une
- calendrier indiquant Ies dates des activites du region donnee pour la Conventicn;
pro jet; - de sensibiliser Ies partici~ants aux differentes
(iii) co Ot des activites envisagees: questions que pese la mise en reuvre de la Con-
- depenses assumees par l'Etat, vention afin de promouvoir une participation
- montant demande au titre de la Convention, plus active dans son application;
- autres contributions multi laterales ou bi la- - de fournir l'occasion d'echanger des experiences;
terales rec;ues ou attendues, en precisant Ies - de st imu Ier des activites promotionnel Ies con-
affectati ons de chacu ne; jointes.
(iv) Organi sme national responsable du projet et de- o) au niveau nat iona l :
tails relatifs a l'adm ini stration du projet. Le Comite a estime que Ies demandes concernant
81. Si necessaire, le Secretariat demande a l'Etat partie Ies activites nationales ne seraient prises en compte
concerne de fournir des informations complementaire que lorsqu'il s'agit:

70
- de reunions organisees specialement pour mieux pour cette raisson que Ies criteres proposes plus haut
faire connaître la Convention ou pour creer des ne font pas reference â la valeur relative des biens.
associations nationales pour le patrimoine mondial Un equilibre sera maintenu entre Ies fonds octroyes
conformement â I 'art ici e 17 de la Convention; â des projets pour la conservation du patrimoine cul-
- de realisation de materiei d'information general tur<il d'une part et du patrimoine natureld'autre part.
destine â mieux faire connaître la Convention
C. Accord il conc/ure avec Ies Etats benefkiaires d'une
et non â promouvoir un site du patrimoine mon-
assistance internationale
dial part icu Iier.
L'Assistance fournie par le Fonds du patrimoine 91. Conformement â I'article 26 de la Convention,
mondial pour des activites promotionnel Ies natio- lorsqu'une cooperation technique â grande echelle est
nales ne pourra etre que de faible importance, octroyee il un Etat partie, un accord sera conclu entre
apres etude aes projets et ne devra pas depasser le Comite et 1'Etat en question. Dans cet accord seront
un montant maximal de S 5.000. Toutefois, Ies enonces:
demandes qui porteraient sur des sommes su- a) l'etendue et la nature de la cooperation technique
perieures â ce montant pourront exceptionnel- octroyee;
lement etre acceptees pour des real isations pre- b) Ies obligations du gouvernement;
sentant un interet part icu Iier: I'accord du Presi- c) Ies facilites, privileges et immunites que le gvu-
dent du Comite sera alors necessaire et le mon- vernement devrait accorder au Corn 1te et/ou
tant maximal accorde ne depassera pas S 1O.OOO. I'Unesco, aux biens, fonds et avoirs affectes au
projet ainsi qu'aux fonctionnaires et autres per-
B. Ordre de priorite pour /'octroi d'une assistance inter- sonnes exen;ant au nom du Comite et/ou de I'Unesco
nationale des activites se rapportant au projet.
88. Sans porter atteinte aux dispositions de la Con- d) l'obligation de l'Etat benefi~iaire d'apposer sur
tout equipement et tous produits octroyes par le
vention qui seront toujours determinantes, le Comite
a decide d'adopter, en ce qui concerne le type d'acti- Fonds au titre de la cooperation technique le nom
et I'embleme du Patrimoine mondial - voir Annexe
vites pouvant beneficier d'une assistance au titre de
la Convention, l'ordre de priorite suivant: 2. (Ă ces fins, des autocol lants sont disponibles
aupres du Secretariat.)
- mesures d'urgen:::e pour sauvegarder des biens
inscrits ou proposes pour inscription sur la Liste 92. Le texte d'un accord type a ete adopte par le
du patrimoine mondial (cf. paragraphe 72 ci- Comite.
dessus);
- assistance preparatoire en vue de I'elaboration 93. Le Comite a decide de deleguer son autorite au
de listes indicatives de biens culturels et/ou President pour la signature de tels accords en son
naturels susceptibles d'etre inscrits sur la Liste nom. Dans des ci rconstances exceptionnel Ies ou si des
du patrimoine mondial, de propositions d'inscrip- raisons pratiques le rendent necessaire, le President
tion de types de biens sous-representes sur la est autorise a deleguer son autorite a cet egard a
Liste et de demandes de cooperat ion technique; un T.embre du Secretariat designe par lui.
- projets pouvant avoir un effet multiplicateur D. Mise en ceuvre des projets
( « amorce financiere ») parce qu'ils:
• suscitent un interet general pour la conser- 94. Pour garantir une execution efficace d'un projet
vation; pour lequel une cooperation technique a ete accordee
• contribuent aux progres de la recherche scien- au titre du Fonds du patrimoine mondial, le Comite
tifique; recommande qu'un organisme unique - qu'il soit
• contribuent â la formation d'un personnel spe- national, regional, local, public ou prive - soit charge
cialise; de I'execution du projet dans I 'Etat partie concerne.
• suscitent des contributions provenant d'autres
sources. IV. Fonds du patrimoine mondial

89. Le Comite a decide egalement que Ies facteurs 95. Le Comite a decide que Ies contributions offertes
suivants devraient en principe regir ses decisions au Fonds du patrimoine mondial pour des campagnes
pou r I'octroi d'une assistance au titre de la Conven- o'assistance internationale et d'autres projets de l'Unes-
tion: co concernant un bien inscrit sur la Liste du patri-
moine mondial seraient acceptees et utilisees comme
(i) urgence des travaux et des mesures de protection une assistance internationale au sens de la section V
â prendre; de la Convention et en conformite avec Ies modalites
(ii) engagement pris par I'Etat beneficiaire sur Ies etablies pour l'execution de la campagne ou du projet.
plans administratif, legislatif et fi nan :ier pour la
protection et la :onservation du bien en cause; 96. Les Etats parties a la Convention qui comptent
(iii) co Ot du pro jet; verser des contributions pour des campagnes d'assis-
(iv) interet et valeur exemplaire du projet par rapport tance internationale ou pour d'autres projets de l'Vnes-
â la recherche scientifique et au progres des tech- co con-::ernant un bien inscrit sur la Liste du patrimoine
niques de conservation performantes; mondial sont encourages a verser leurs contributions
(v) valeur edu:ative tant pour la formation d'experts au Fonds du patrimoine mondial.
lor:aux que pour le public; 97. Le reglement frnancier du Fonds est contenu dans
(vi) effets benefiques du projet sur Ies plans culturel le document WHC/7.
et ecologique:
(vii) effets sur le plan social et economique. 98. Le Bureau fera office de comite des finances du
Comite du patrimoine mondial et fera des recomman-
90. Les biens inscrits sur la Liste du patrimoine mondial dations au Comite concernant le budget pour l'annee
ont consideres comme etant de valeur egale. C'est su ivante.

71
V . Equilibre entre le patrimo i ne cultural et le central etant une forme creee par l' homme et le cercle
patrimoine naturel dans la mise en ceuvre de la re p resentant la natu re, Ies deux intimement Iies.
Convention L'embleme est rond comme le monde, mais ii symbolise
aussi la protection. Le Comite a decide que Ies deux
99. Afin d'ameliorer J'equilibre entre le patrimoine versions proposees par I'artiste (voir Annexe 2) pou-
culturel et le patrimoine natu re I dans la mise en ceuvre vaient etre utilisees dans n ' importe quelle couleur, en
de la Convention, le Comite a recommande que Ies fonction de l' usage, des possibilites techniques et de
mesures suivantes soient prises : considerations d'ordre artistique. Dans la pratique,
toutefois, la deuxieme version a generalement la prefe-
a) L'assistance preparatoire aux Etats parties de-
rence des Etats parties, et elle a ete utilisee par le
vrait etre accordee en priorite pour:
Secretariat pour des activites promotionnelles.
(i) J'etablissement d'une liste indicative des biens
culturels et naturels situes sur leur territoire 101. Cet embleme devrait etre appose sur tous Ies
susceptibles d'etre inscrits sur la Liste du patri- bie ns inscrits sur la Liste du patrimoine mondial, mais
moine mondial; toutefois de fa~on a ne pas Ies enlaidir.
(ii) J'elaboration de propositions d'inscription de
types de biens sous-representes sur la Liste 102. Les Etats parties a la Convent ion devraient prend re
du patrimoine mondial; toutes Ies mesures possibles pour empecher dans le ur
b) Les Etats parties a la Convention devraien~ four- pays l'utilisation de !'embleme de la Convention et
nir le nom et l'adresse de (des) l'organisatio ;i (s) l'utilisation du nom du Comite et de la Convention
gouvernementale(s) principalement responsable(s) par tout groupe ou a toute fin qui n'est pas expres-
des biens culturels et naturels au Secretariat, sement reconnu(e) et approuve(e) par le Comite.
afin qu'il 1--uisse Jeur envoyer, Jorsqu'il convient, L'embleme du patrimoine monaial ne devrait notam-
copie de teu te correspondance ou documcnts ment pas etre utilise dans un but commercial a moin s
offtciels; que le Comite n'ait donne SO'l autorisation specifique.
c) Les Etats parties a la Convention devraient
103. Le nom , le symbole 01..i la representation de tout
reunir a interval Ies regul iers, sur le plan national,
bien inscrit sur la Liste du patrimoine mondial en tota-
Ies personnes responsables du patrimoine naturel
lite ou partie ne devraient pas etre employes dans des
et du patrimoine culturel afin qu 'eJJes puissent
buts commerciaux, a moins que J'Etat concerne n'ait
examiner ensemble Ies questions relatives a la
accoroe son autorisation ecrite pour I' uti Iisation de s-
mise en ceuvre de la Convention. Cette recom-
dits noms, symboles ou representations et que le texte
mandation ne s'applique pas aux Etats parties
exact ou la presentation n'aient obtenu !'agrement de
dans Jesquels un organisme unique s'occupe a
cet Etat et autant que possible de l'autorite nationale
la fois du patrimoine culturel et du patrimoine
specialement concernee par la protection du site. Une
naturel;
tel le ut ilisation devrait etre conforme aux raiSOQ_S pou r
d) Le Comite, profondement soucieux d'assurer Jesquelles le bien a ete place sur la Liste du patrimoine
un equilibre au sein du Bureau entre specialistes mondial.
du patrimoine naturel et specialistes du patri-
moine culturel, demande instamment que tout
B. R~alisation de plaques destinees acommemorer l'inscn p-
soit mis en ceuvre a J'avenir, lors de J'election
des membres du Bu reau, pou r garant ir:
tion de biens sur la Liste du patrimo1ne mondial
(i) que la presidence ne soit pas tenue par des 104. Les f-laques sont destinees a informer le publ ic ,
personnes specialisees dans Je meme domaine national ou etranger, que le site qu ' il visite a une vale ur
- culturel ou naturel - pendant plus de deux particuliere, reconnL e par la communaute internationa-
an nees :onsecutives, Je; autrement dit, que le bien est exceptionnel et a
(ii) qu'au moins deux specialistes du patrimoine une signification non seulemet pour une seule nat ion
culturel et au moins deux specialistes du patri- mais pour le monde entier.Mais Ies plaques ont egale-
moine naturel soient presents aux reunions du ment pour objectif d'informer le public sur l'exister.ce
Bureau afin d 'assurer l'equilibre et la credibilite de la Convention concernant la protection du patri-
de I'examen des propositions d'inscription sur moine mondial, ou en tout cas sur la notion du patr i-
la Liste du patrimoine mondial; moine mondial et sur la Liste qui la concretise .
e) Les Etats parties a la Convention devraient choi-
sir pour Ies representer des personnes qualifiees 105. Pour realiser ces plaques, le Comite a adopte
dans le domaine du patrimoine culturel et du Ies orientations suivantes:
patrimoine naturel, conformement a I'article 9, - la plaque devrait etre placee dans un endroit o u
paragraphe 3 de la Convention. elle soit bien visible par Ies visiteurs, sans nuire a
I'esthetique des Iieux;
- !'embleme du patrimoine mondial devrait y figurer;
VI. Autres questions
- le texte devrait mentionner la valeur universelle
A. Utilisation de !'embleme du patrimoine mondial et du exeptionnelle du bien: a cet egard, ii pou r rait
nom, du symbole ou de la representation des sites du etre utile de decrire tres brievement Ies caracteris-
patrimoine mondial tiques du bien qui lui conferent cette valeur. Les
Etats qui le souhaiteraient pourraient utiliser Ies
100. A sa deuxieme session, le Comite a adopte descriptions parues dans differentes publications et
!'embleme du patrimoine mondial qui a ete dessine en dernier lieu pour l'exposition du patrimo ine
par M. Michel Olyff. Cet embleme symbolise l'inter- mondial et qui peuvent etre obtenues aupres du
dependa1ce des biens culturels et naturels: le carre Secretariat;

72
- le texte devrait egalement faire reference a la moine mondial devra se tenir des que possible apres.
Convention et surtout a l'existence de la Liste du ce,te Assemblee generale.
patrimoine mondial, etala reronnaissance internationale
que l'inscription sur cette Liste implique (en revanche, E. Reunions du Bureau du Comite du patrimoine mondial
ii ne paraît pas indispensable de mentionner a quelle
session du Comite cette inscription a eu lieu); 109. Le Bureau se reunira deux fois par an: une fois.
- ii peut etre souhaitable que le texte soit redige en mai/juin et une seconde pendant la session du
en plusieurs langues, dans le cas de sites accueillant Comite.
de nombreux visiteurs etrangers.
F. Publication de fa Liste du patrimoine mordial
106. Le Comite a propose le texte suivant a titre de
reference: 110. Une version mise a jour de la Liste du patrimoine
mondial et de la Li ste ou patrimoine mondial en perii
«Au titre de la Convent ion concernant la protection sera publiee chaque annee.
du patrimoine mondial, cu/turei et natu re I, (no m du
bien) flgure sur la Liste du patrimoine mondial. L'ins- 111. Le nom des Etats parties ayant propose de~ biens
cription sur cette Liste consacre la valeur univers.:!lle ins:rits sL.r la Liste du patrimoine mondial sera pre-
exceptionnelle d'un bien cu/turei ou naturel afin qu'il sente dans sa forme imprimee sous le titre suivant :
soit protege au benefice de toute l'humanite ». « Etat partie ayant soumis la proposition d'in scription
conformement a la Convention ».
Le texte pourra it etre suivi d'une breve description
du bien concerne.
G. Action au niveau national po•ir la promotion e~ la sen-
sibi/isation aux actions entreprises au titre de la Con-
C. Reglement interieur du Comite
vention
107. Le reglement interieur du Comite, adopte par
le Comite lors de sa premiere session et amende lors 112. L'attention des Etats parties est attiree sur Ies
de ses 2e et 3e sessions. est contenu dans le document articles 17 et 27 de la Convention qui concernent la
WHC/1. creat ion de fondations ou associations publ iques ou
privees nationales dont le but serait d'encourager Ies
D. Reunions du Comite du patrimoine mondial liberalites en faveur de la protection du patrimoine
mondial et l'organisation de programmes d 'educaton
108. Les annees ou se reunit l'Assemblee generale des ou d'iriformation afin de renforcer le respect et / 'atta-
Etats parties, la session ordinaire du Comite du patri - chement des peuples a ce patrimoine.

Annexe 1
MODELE DE PRESENTATION D'UNE LISTE
INDICATIVE
Nom du pays ......... .
Etabl ie par .......... .
Date ................. .

1.* NOM DU BIEN SITUATION GEOGRAPHl-


QUE

DESCRIPTION

JUSTIFICATION DE LA « VALEUR UNIVERSELLE


EXCEPTIONNELLE .,
• Criteres rem pi is;

• Garanties d' authenticite ou d' integrite;


• Comparaison avec d'autres biens simifaires;

*A presenter, si possible dans l'ordre propose pour


I' inscription

E.."lSU:!"'X OU PATRIMOI!lf: KOt-:OrA.L / WOR!.O H!?::'AUE E:1't5:L""I

( adopt.• par Le Coalt. • du patr!11olne 11ond1al :ora ~e sa u euJtlf!::.q


se eelon / adopt.ed by t.!'le World Herit.soe cc=i-:.tee '1t ~ ~s s ~cc:-.·1
5e ee 1ol"I

73
Cronica internă

DIN ŞEDINŢELE COMISIEI NAŢIONALE (iul ie-septembrie 1991)

Şedinţa CNMASI desfăşurată în Referitor la propunerea Societă­ tia şi Bejan) la Muzeul Ţăranului
31 i ulie 1961 a avut următoarea ti i «Sf. Cal inic» de a transforma Român. Avizul CNMASI a fost
ordine de zi: Mănăstirea Comana în azil de han- obţinut şi totodată s-a hotărît:
dicapaţi, CNMASI s-a declarat organizarea unor emisiuni TV
I. Validarea unor noi liste de
împotrivă. pentru a trage un semnal de alarmă
monumente istorice.
ru privire la întreţinerea biserici-
li. Problema monumentelor uti- 111. Arh . Sanda Ignat a prezentat lor de lemn; CNMASI se va adresa
lizate pentru programe de sănă­ proiectul de restaurare a _Bisericii Patriarhiei Ortodoxe Române, care
tate; discutarea ofertei Societăţii Kreţulescu din Bucureşti. ln urma are obligaţia de a întreţine biseri-
«Sf. Calinic » referitoare la folo- discutiilor s-a hotărît avizarea va- cile; înainte de desfacerea biserici-
sirea Mănăstirii Comana ca azil . riant~i maximale din punct de ve- lor se va realiza un releveu foarte
III. Avizări de documentaţii teh- dere al consolidării; montarea cor- exact pentru a putea fi montate
nice: Biserica Kretulescu, din Bucu- purilor statice de încălzire numai co rect; tot înainte de mutarea bi-
reşti, Curtea Do,,.;neascădin Bacău, acolo unde nu există strane; la sericilor se va realiza un studiu
Casa Coţofeanu din Craiova. galeria de aerisi re perimetrală se privind starea lemnului, iar por-
IV. Diverse: restauratori fran- vor practica gri le orizontale de ţiunile de lemn afectate de ciuper-
cezi la bisericile din Bucovina aerisi re. ci, la montare vor fi înlocuite cu
(prezintă ist. de artă Doina Mân- Arh. Gh. Sion a prezentat pro- lemn impregnat.
dru): modalităţi de finanţare a iectul de restaurare a Curţii Dom-
săpăturilor arheologice (prezintă neşti din Bacău, în privinţa căruia în 4 septembrie 1991 a avut
arh . Dan Nicolae); translări ale s-a stabilit adoptarea unei soluţii loc o nouă şedinţă CNMASI.
unor monumente de lemn (pre- care constă în realizarea unei con- Ordinea de zi a fost următoarea:
zintă ist. de artă Ioniţă Andron): strucţii moderne, uşoare, amplasa- I. Extinderea pavilionului de
discuţii pe marginea propunerii tă peste ruinele existente. poartă la Muzeul Satului. Prezintă
de includere pe lista monumentelor În ce priveşte Casa Coţofeanu arh . Sanda Ignat şi arh. A. Pănoiu,
istorice - Teatrul Naţional din din Craiova. care este în pericol invitaţi fiind reprezentaţii Muze-
Tîrgu Mureş. de demolare, CNMASI a precizat ului Satului.
necesitatea prezentării spre avi- li. Măsuri de protecţie a arhi-
1. A fost prezentată Comisiei zare a segmentului din planul ur- tecturii de lemn din România.
pentru lectură o nouă listă demo- ban de sistematizare a zonei men- Prezintă: ist. de artă Ioniţă Andron
numente (jud. Bihor, Cluj, Hune- ţionate. De asemenea, s-a hotărît ist. de artă Ina Postăvaru şi arh.
doara, Gorj, Timiş, Vrancea). S-a întocmirea unei adrese către Andrei Pănoiu. Invitaţi: ing. Flo-
hotărît ca Secţiunea de componen- DUAT pentru a se realiza coordo- rica Berinde, arh. Deleanu, dr.
te artistice din cadrul CNMASI să narea între proiectele de moderni- Rîmbu.
preia problema includerii pe Lista zări urbane şi proiectele de delimi-
monumentelor istorice a monu- III. Studiu pentru refacerea ve-
tare şi punere în valoare a centre- chilor chilii la biserica Mănăstirii
mentelor de artă plastică. De ase- lor istorice urbane. Voroneţ. Prezintă arh. Gh. Sion.
menea, s-a hotărît ca monumente-
Invitaţii: ing. Parşcovanu, arh. Vir-
le comemorative de artă plastică IV. Referitor la problema finan-
ce nu intră în Lista monumentelor gil Polizu.
ţării săpăturilor arheologice, arhg.
să fie întreţinute de Ministerul Mihai lrimia (Constanţa) a făcut IV. Amplasamentele noi în incin-
Apărării Naţionale sau de primă­ propunerea ca proprietarii de te- ta şi în zona de rezervaţie a Caste-
riile locale, urmînd ca Serviciul renuri să fie cei care finanţează lului Peleş din Sinaia. Prezintă:
evidenţă al DMASI să precizeze studii le şi săpături le arheologice, arh. j. Kovacs. Invitaţi: reprezen-
formularea urmînd a fi introdusă tanţii Trustului « Domus ».
acest lucru celor interesaţi.
în Instrucţiunile pe ntru obţine­ V. Extinderea Casei de creaţie
li. În privinţa monumentlor uti- rea autorizaţiei de construcţie. de la Bran. Prezintă : arii. j. Kovacs.
lizate pentru programe de sănă­ S-a hotărît ca propunerea să fie Invitaţi: reprezentanţii Trustului
tate, temă prezentată de arh. analizată. « Domus ».
Călin Hoinărescu, CNMASI a ho- Tema mutării monumentelor de I. Din expunerea făcută de arh.
tărît că va aprecia de la caz la caz lemn a fost luată în discuţie în Sanda Ignat a reieşit că extinderea
pavilionului porţii la Muzeul Sa-
modul de îmbun~tăţire a confor- legătură cu cererea de avizare
tului (finanţată de Ministerul Cul-
tului şi de restaurare a respective- pentru strămutarea a două biserici turii) va agresa exponatele din
lor aşezăminte. de lemn din jud. Hunedoara (Min- apropiere şi spaţiul din faţa porţii,

74
ceea ce ar duce la o rupere a echi- Se fac propuneri pentru coopta- avizarea unui minim de construcţii
librului existent în organizarea rea reprezentanţilor cultelor în amplasate la limita platformei din
muzeului care este aşa cum 1-a acţiunea comună de salvare a bise- faţa palatului.
gîndit Dimitrie Gusti. Noua con- rici lor de lemn (Eugenia Greceanu,
strucţie ar urma să cuprindă săli Hermann Fabini), de asemenea se V. Prezentarea proiectului de
de expoziţii, birouri, ateliere , săli fac propuneri pentru educarea extindere a casei de creaţie Bran,
de recepţie, holuri cu spaţii supra- opiniei publice în acest sens. Pre- duce la concluzia că se va ajunge la
dimensionate ce ar contribui la zente la discuţie, dr. ing. Florica un volum construit foarte mare,
anihilarea caracteristicilor de mu- Berinde şi Teodora Lung, specia- care va afecta vechiul parc şi va
zeu. liste în conservarea lemnului şi-au agresa castelul. Se respinge proiec-
O serie de vorbitori şi-au ex- oferit colaborarea . tul, cerîndu-se alte variante, prin
primat dezacordul cu acest proiect care în incinta castelului să nu fie
de extindere: Grigore Ionescu III. Arhiepiscopia Sucevei şi Ră­ prevăzută nici o construcţie nouă.
- Muzeul Satului trebuie apărat dăuţilor a solicitat aviz pentru re-
facerea chiliilor la Mănăstirea Vo- În 25 septembrie 1991 a avut
de introducerea unor elemente
roneţ. Arh. Gh. Sion prezintă is- loc şedi nţa extraordinară a CNMASI
străine; Radu Popa_ sistemul în
toricul restau rări lor efectuate de-a în care s-a prezentat forma finală
care s-a declanşat acţiunea e păgu­
lungul anilor, de asemnea sînt a Legii monumentelor istorice, care
bitor, ignorîndu-se CNMASI, se
prezentate rezultatele studiului de urmează a fi depusă la Parlament în
urmăreşte de fapt o restructurare
impact, specialiştii susţinînd nece- luna octombrie 1991.
a Muzeului Satului; A. Pănoiu -
Muzeul se integrează parcurilor sitatea extinderii studiului de influ- Dr. Cezara Mucenic prezintă
de la Şosea, o construcţie nouă enţă a factorilor de mediu, în spe- sugestiile ce s-au făcut Legii de
stricînd echilibrul; Ştefan Balş - cial vînt, ploaie, prin încercări în către Secretariatu I de stat pentru
nu se justifică introducerea în Mu- tunel aerodinamic. Discuţiile se culte, OUAT, MAN, Comisiile
zeul actual a unui alt muzeu. Pro- axează pe problema amplasării chi- zonale ale monumentelor. ansam-
iectul nu s-a avizat. liilor: 1. pe fundaţiile vechi; 2. în blurilor şi siturilor istorice (Do-
continuarea construcţiei casei cus- brogea, Transilvania SE, Moldova).
li. Protecţia arhitecturii de lemn todelui, pe terenul dinspre vale, şi membrii CNMASI. Sugestiile
a fost o temă mult discutată, pentru a nu agresa biserica; 3. păs­ acceptate au condus la unele re-
avîndu-se în vedere situaţia gravă trarea intactă a sitului mănăstirii. formulări şi precizări (numărul
existentă. Dl. Ioniţă Andron a În privinţa revitalizării vieţii mona- articolelor din lege crescînd de la
prezentat un material informativ hale în jurul mănăstirilor monu- S6 la 68). Au fost din nou discutate
privind dispariţia a numeroase mente istorice, toată lumea· este art icolele din lege la care s-au
monumente de lemn (nu mai exis- de acord că e un fapt pozitiv care făcut modificări.
tă mori plutitoare, mori de vînt, contribuie la întreţi nerea monu- În afara membrilor CNMASI la
bordeie); necesitatea unei acţiuni mentelor. discuţii au participat ca invitaţi
de repertoriere în întreaga ţară; Se pune problema implicării reprezentanţi ai Ministerului Apă­
necesitatea de control asupra deci- DMASI în finanţarea continuării rării Naţionale, Bisericii Ortodoxe
ziilor de strămutare a monumen- studiului (propunere arh. A. Bo- Române, Secretariatului de stat
telor de lemn în muzee, aceasta tez), CNMASI hotărînd discutarea
fiind o soluţie doar după epuizarea pentru culte, Direcţiei pentru Ur-
în cadrul Comitetului Director. banism şi Amenajare Teritorial ă.
tuturor posibilităţilor de păstrare
in situ; explozia de biserici noi (de IV . Proiectul noilor amplasa- În intervenţia sa dl. Sergiu losi-
zid) duce automat la abandonarea mente din perimentrul Castelului pescu a propus ca CNMASI să
bisericilor vechi şi la distrugerea Peleş trece în revistă necesitatea ceară ca Legea monumentelor să
lor. Aceste idei au fost sustinute
0
amenajării de drumuri de acces, beneficieze în Parlament de pro-
de d-na Ioana Cristache-P anait, reparaţii la terase, expertize teh- cedura de urgenţă, în · caz contrar
care a subliniat faptul că CNMASI nice, amplasarea de grupuri sani- România pierzînd o serie de atri-
trebuie să apere monumentele de tare şi spaţii comerciale. Castelul bute din partea UNESCO.
lemn, pentru că numai specialiştii fiind redat circuitului turistic, lu-
ştiu cum să facă acest lucru. crările sînt urgente. Se hotăreşte GEORGETA POP

CONSTITUIREĂ SECŢIUNII PARCURILOR ŞI SITURILOR NATURALE ISTORICE


În 2S septembrie 1991 a avut Secţiunea Parcurilor şi Siturilor
loc şedi nţa de constituire a Secţiu­ Naturale Istorice urmează a avea
nii Parcurilor şi Siturilor Naturale un rol de control şi avizare, iar
Istorice . Ea este subordonată legătura cu situaţia de pe teren
MEMBRII COMISIEI :
Comisiei Naţionale a Monumen- se va face prin intermediul Comisi-
telor, Ansamblurilor şi Siturilor Iuliana Anghelescu Benedek ilor Zonale ale CNMASI.
Istorice. De asemenea, s-a hotărît insera-
Horia Bernea
În prima şedinţă s-au discutat rea în Legea monumentelor a
probleme organizatorice, sublini- Aurel Botez unui articol referitor la proteja-
indu-se necesitatea de a se face Valentin Donase rea ş i conservarea parcurilor isto-
oficial cunoscută existenţa Comi- Angela Filipeanu rice.
siei prin scrisori care să determine Comisia îşi va desfăşura şedin­
Sanda Ignat
implicarea factorilor locali în pro- ţele de lucru în localul Direcţiei
tejarea parcurilor şi grădinilor is- Ana Maria Iliescu Monumentelor, Ansamblurilor şi
torice. Florin Teodosiu Siturilor Istorice.

75
VIZITA UNOR MEMBRI Al COMITETULUI INTERNAŢIONAL ICOMOS ŞI Al COMITETULUI
NAŢIONAL GERMAN ICOMOS ÎN ROMÂNIA

În perioada 27 septembrie - Protocolul a fost semnat din peisajul, ci şi microclimatul monu-


4 decembrie Direcţia Monumente- partea Comitetului Naţional Ger- mentului. A fost făcută, de aseme-
lor, Ansamblurilor şi Siturilor Is- man JCOMOS de către dl. Werner nea, o analiză comparativă a meto-
torice a primit vizita Comitetului von Tri.itzschler, iar din partea delor folosite pentru reintegrarea
Internaţional ICOMOS şi a Comite- română de către domnii Grigore unor suprafeţe de pictură murală.
tului Naţional German al ICOMOS. Ionescu, preşedintele Comisiei Na- cu aplicaţie la metoda de reinte-
Delegaţia a fost compusă din dom- ţionale a Monumentelor, Ansam- grare folosită în pronaosul bisericii
nii Şerban Cantacuzino, secretar blurilor şi Siturilor Istorice şi Peter acestei mănăstiri.
al Societăţii Regale de Arte Fru- Derer, director al Direcţiei Monu- - Sibiu: după un tur de oraş,
moase din Anglia, membru al Comi- mentelor, Ansamblurilor şi Situri- cu popasuri mai lungi la casa Hal Ier,
tetului Internaţional ICOMOS, lor Istorice. Festivitatea de sem- casa Ioan Zapolya din str. Avram
Marc Laenen - director al Muzeu- nare a protocolului a avut loc la Iancu, fragmentele păstrate din
lui în aer liber Saloyle (Belgia) şi 3 octombrie şi a fost urmată de o incinta fortificată a oraşului medie-
secretar general al Comitetului conferinţă de presă. val, au urmat discuţii la sediul
Internaţional de Arhitectură Rura- În ziua sosirii, membrii delega- Comisiei Zonale MASI pentru
lă, Werner von Trutzschler - ţiei au avut un prim contact cu Transilvania de sud-est, privind
secretar general al Comitetului membri ai CNMASI şi specialişti prevederile proiectului românesc
Naţional German ICOMOS, Mar- ai DMASI, fiind prezentate proble- de lege a monumentelor, ansam-
tin Rill, arheolog, coordonator al mele specifice ale legislaţiei privi- blurilor şi siturilor istorice, cu
programului de documentare toare la protecţia monumentelor referiri la cazuri particulare ale
«Monumente de arhitectură» din istorice în Germania, precum şi unor monumente din oraşul şi ju-
Transilvania, Cristoph Machat de ale activităţii de evidenţă, conser- deţul Sibiu.
la Rheinisches Amt fiir Denkmal- vare şi restaurare. - Biertan şi Richiş: în cursul
flege.
Sîmbătă 28 septembrie, a fost vizitei în rezervaţiile de arhitec-
Scopul principal al vizitei a fost organizată întîlnirea cu membrii tură din aceste două localităţi a
semnarea unui protocol între Co- Comitetului Naţional Român fost făcută o aplicaţie a metodei
mitetul Naţional German ICOMOS ICOMOS, iar la Ministerul Culturii, folosită în Germania pentru iden-
şi Direcţia Monumentelor, Ansam- întîlnirea cu dl. ministru secretar tificarea primară a bunurilor imo-
blurilor şi Siturilor Istorice prin de stat Radu Boroianu. bile propuse a fi atestate ca monu-
comitetul Naţional Român În după-amiaza aceleiaşi zile, mente istorice.
ICOMOS. delegaţia, însoţită de doi specia- Analizînd motivele pentru care
lişti ai DMASI, a plecat într-o vizi- situl istoric Biertan, compus din
În contextul înfiinţării DMASI,
tă la monumente din judeţele cetate, biserica evanghelică şi o
lucru ce a permis reluarea şi diver-
Vîlcea, Sibiu, Mureş, Braşov, acor- parte din localitate, este propus
sificarea activităţii fostei DMIA,
dîndu-se o atenţie specială monu- pentru înscrierea pe lista patri me-
în condiţii relativ dificile, date de un
mentelor propuse pentru înscriere niului mondial, s-a ajuns la conclu-
fond de monumente foarte afectat zia că propunerea ar putea să cu-
şi pentru ca evidenţa, conservarea în lista patrimoniului mondial.
Traseul deplasării a fost următorul : prindă nu numai acest sit istoric,
restaurarea şi punerea în valoare
ci, în măsura în care constituie un
a monumentelor istorice în Româ- - Curtea de Argeş: au fost vizi-
exemplu de habitat uman tradiţi­
nia să poată depăşi într-un timp tate bisericile Sf. Nicolae Domnesc nal reprezentat.V pentru un tip
cit mai scurt handicapul creat de şi Olari şi cîteva străzi din rezer-
de cultură devenit vulnerabil sub
întreruperea acestor activităţi în vaţia de arhitectură a oraşului.
efectul unor mutaţii ireversibile,
perioada 1977-1990, protocolul Dl. Leanen a apreciat calitatea ar-
zona ar putea fi extinsă, cuprinzînd
propune colaborări pe termen hitecturii şi autenticitatea ambien-
mai multe tipuri ·de aşezări săseşti
scurt sau de durată mai mare ale tului ce se păstrează încă în împre-
cu cetăţi sau biserici fortificate.
căror principale direcţii de dezvol- jurimile bisericii Olari.
tare sînt: - Mănăstirea Hurezi: au fost -Sighişoara: după un tur al
considerate ca justificate raţiunile «oraşului de sus» sit istoric
- schimburi de experienţă în
pentru care mănăstirea este pro- de asemenea propus pentru în-
problemele metodologiei eviden-
pusă pentru înscriere în lista pa- scrierea în lista patrimoniului
tei, conservării, restaurării monu- mondial -, date fiind ameninţările
~entelor, în problemele legisla- trimoniului mondial. Specialiştii
DMASI au prezentat, de asemenea, de alterare gravă atît a sitului -
ţiei monumentelor, structurii orga-
principiile ce au stat la baza resta- prin alterarea stării de conservare
nizatorice, schimb şi formare de a clădirilor, fortificaţiilor, cit şi a
specialişti; urării ansamblului, precum şi pro-
blemele de conservare care există împrejurimilor prin proiectele de
- schimb de publicaţii şi docu- în continuare. amenaja ·e urbană promovate de
mentaţie de specialitate; autorităţile locale-. a fost suge-
- Mănăstirea Cozia: a fost pus
rată înscrierea pe lista patri maniu·
- introducerea şi punerea în în evidenţă modul în care barajul
lui mondial în pericol.
lucru a celor mai noi metode şi şi lacu( de acumulare, ridicate în
tehnici precum şi a echipamentului ultimii ani în vecinătatea acestui - Braşov: vizitînd şantierul de
tehnic necesar în toate domeniile monument - unul din cele mai restaurare de la Biserica Neagră,
protecţiei şi îngrijirii monumen- importante din această zonă-, dl. Cristoph Machat a prevenit
telor. au modificat negativ nu numai specialiştii CZMASI şi DMASI asu·

76
pra proastei comportări în timp a fost vizitate cîteva monumente
pietrei artificiale Mineros, folosită din împrejurimile Bucureştilor:
aici. Mănăstirea Mărcuţa, <<reamenaja-
rea» fostei Mănăstiri Pantelimon
La întoarcere în Bucureşti (1 oc-
(complexul Lebăda), mănăstirile
tombrie), a avut loc o nouă Cernica şi Pasărea, precum şi bise-
întîlnire cu membri ai CNMASI şi
rica Fundenii Doamnei.
specialişti DMASI, fiind descris pe
Vineri, 4 octombrie, la sediul
larg proiectul de colaborare pen-
DMASI, a avut loc şedinţa finală.
tru inventarierea bunurilor săseşti
din Transilvania, iar a doua zi au ADRIANA STRO E

BU RSIERI ROMÂNI Al DMASI ÎN STRĂINĂTATE (1991)

Ministerul Culturii din Franţa Ministerul Afacerilor Externe al Centrul oferă spripn pentru
- Departamentul Patrimoniului a Italiei a oferit Direcţiei Monumen- cercetători predoctoranzi şi post-
acordat Direcţiei Monumentelor, telor, Ansambluri lor şi Situri lor doctoranzi ale căror domenii de
Ansamblurilor şi Siturilor Istorice Istorice din România patru burse cercetare completează programele
din România un număr de cinci de studii, de două luni, pentru şi resursele centrului.
burse de studiu pe probleme de intervalul septembrie-octombrie Bursa este de 15.000 S. pentru
conservarea şi restaurarea mo „ u- 1991. Condiţiile în care s-au acor- o perioadă de 9 luni, începînd de
mentelor de arhitectură şi o dat bursele sînt următoarele: per- la 1 octombrie 1992 pînă la 30
bursă pe probleme de restaurarea soanele desemnate trebuie să fie iunie 1993 .
picturilor murale. specialişti în domeniul restaurării
Bursele reprezintă un stagiu de şi conservării monumente/or, an- *
patru luni, în intervalul septembrie samblurilor şi siturilor istorice: Centrul de Conservare al ora-
- decembrie 1991 , de ele bene- vîrsta bursierilor trebuie să fie şelor şi clădirilor istorice - Uni-
fi ciind tineri referenţi de specia- sub 35 ani. versitatea Catolică din Leuven
litate din cadrul DMASI : Ioan D .M.A.S.I . a acordat aceste (Belgia) a anunţat acordarea unei
Bucur, Monica Chiriac, Andrei burse la doi arheologi : Dana Marcu burse de studii pentru DMASI.
şi Raluca Verussi; un arhitect: Programul constă în doi ani de
Hariton, Dan Nicolae, Liliana
Mariana Niţelea; un inginer: Ioan studii complete: anul I este dedicat
Roşiu; de asemenea dl. Dan cursurilor teoretice, ilustrate de
Mareş.
Mohanu, pictor restaurator, mem- lucrări practice; anul li se poate
În Italia arheologii au fost primiţi
bru al CNMASI. depăşi la centrul de conservare,
de Institute italiano dei Castelli.
Bursierii urmează să-şi desfăşoare pregătind studiul de absolvire .
Rezultatul participării la acest
activitatea la Versailles şi apoi în * program poate fi obţinerea unei
teritoriul Franţei, unde vor lur: ra Central Getty (SUA) a anunţat diplome a centrului, echivalentă cu
pe lingă arhitecţii şefi ai monu- acordarea unei burse pentru titlul de Master.
mentelor istorice . DMASI. G.P.

77
VIZITA UNOR MEMBRI Al COMITETULUI INTERNAŢIONAL ICOMOS ŞI Al COMITETU LUI
NAŢIONAL GERMAN ICOMOS ÎN ROMÂNIA

În perioada 27 septembrie - Protocolul a fost semnat din peisajul, ci şi microclimatul monu-


4 decembrie Direcţia Monumente- partea Comitetului Naţional Ger- mentului. A fost făcută, de aseme-
lor, Ansamblurilor şi Siturilor Is- man ICOMOS de către dl. Werner nea, o analiză comparativă a meto-
torice a primit vizita Comitetului von Trutzschler, iar din partea delor folosite pentru reintegrarea
Internaţ ional ICOMOS şi a Comite- română de către domnii Grigore unor suprafeţe de pictură murală,
tului Naţional German al ICOMOS. Ionescu, preşedintele Comi siei Na- cu aplicaţie la metoda de reinte-
Delegaţia a fost compusă din dom- ţionale a Monumentelor, Ansam- grare folosită în pronaosul bisericii
nii Şerban Cantacuzino, secretar blurilor şi Siturilor Istorice şi Peter acestei mănăstiri.
al Societăţii Regale de Arte Fru- Derer, director al Direcţiei Monu- -Sibiu: după un tur de oraş,
moase din Anglia, membru al Comi- mentelor, Ansamblurilor şi Situri- cu popasuri mai lungi la casa Hal Ier,
tetului Internaţional ICOMOS, lor Istorice . Festivitatea de sem- casa Ioan Zapolya din str. Avram
Marc Laenen - director al Muzeu- nare a protocolului a avut loc la Iancu, fragmentele păstrate din
lui în aer liber Saloyle (Belgia) şi 3 octombrie şi a fost urmată de o incinta fortificată a oraşului medie-
secretar general al Comitetului conferinţă de presă. val, au urmat discuţii la sediu I
Internaţional de Arhitectură Rura- În ziua sosirii, membrii delega- Comisiei Zonale MASI pentru
lă, Werner von Trutzschler - ţiei au avut un prim contact cu Transilvania de sud-est, privind
secretar general al Comitetului membri ai CNMASI şi specialişti prevederile proiectului românesc
Naţional German JCOMOS, Mar- ai DMASI, fiind prezentate proble- de lege a monumentelor, ansam-
tin Rill, arheolog, coordonator al mele specifice ale legislaţiei privi- blurilor şi siturilor istorice, cu
programului de documentare toare la protecţia monumentelor referiri la cazuri particulare ale
« Monumente de arhitectură» din istorice în Germania, precum şi unor monumente din oraşul şi ju-
Transilvania, Cristoph Machat de ale activităţii de evidenţă, conser- deţul Sibiu.
la Rheinisches Amt fUr Denkmal - vare şi restaurare. - Biertan şi Richiş: în cursul
flege. vizitei în rezervaţiile de arhitec-
Sîmbătă 28 septembrie, a fost
Scopul principal al vizitei a fost organizată întîlnirea cu membrii tură din aceste două localităţi a
semnarea unui protocol între Co- Comitetului Naţional Român fost făcută o aplicaţie a metodei
mitetul Naţional German ICOMOS ICOMOS, iar la Ministerul Culturii, folosită în Germania pentru iden-
şi Direcţia Monumentelor, Ansam- întîlnirea cu dl. ministru secretar tificarea primară a bunurilor imo-
blurilor şi Siturilor Istorice prin de stat Radu Boroianu . bile propuse a fi atestate ca monu-
comitetul Naţional Român În după-amiaza aceleiaşi zile, mente istorice.
JCOMOS. delegaţia, însoţită de doi specia- Anal izînd motivele pentru care
lişti ai DMASI, a plecat într-o vizi- situ l istoric Biertan, compus din
în contextul înfiinţării DMASI,
tă la monumente din judeţele cetate, biserica evanghelică şi o
lucru ce a permis reluarea şi diver-
Vîlcea, Sibiu, Mureş, Braşov„ acor- parte din localitate, este propus
sificarea activităţii fostei DMIA,
dîndu-se o atenţie specială monu- pentru înscrierea pe lista patrimo-
în condiţii relativ dificile, date de un
mentelor propuse pentru înscriere niului mondial, s-a ajuns la conclu-
fond de monumente foarte afectat
în lista patrimoniului mondial. zia că propunerea ar putea să cu-
şi pentru ca evidenţa, conservarea
Traseul deplasării a fost următorul : prindă nu numai acest sit istoric,
restaurarea şi punerea în valoare
ci, în măsura în care constituie un
a monumentelor istorice în Româ- - Curteo de Argeş: au fost vizi-
exemplu de habitat uman tradiţi­
nia să poată depăşi într-un timp tate bisericile Sf. Nicolae Domnesc nal reprezentat v pentru un tip
cit mai scurt handicapul creat de şi Olari şi cîteva străzi din rezer-
de cultură devenit vulnerabil sub
întreruperea acestor activităţi în vaţia de arhitectură a oraşului.
efectul unor mutaţii ireversibile,
perioada 1977-1990, protocolul Dl. Leanen a apreciat calitatea ar-
zona ar putea fi extinsă, cuprinzînd
propune colaborări pe termen hitecturii şi autenticitatea ambien-
mai multe tipuri · de aşezări săseşti
scurt sau de durată mai mare ale tului ce se păstrează î n că în împre-
cu cetăţi sau biserici fortificate.
căror principale direcţii de dezvol- jurimile bisericii Olari .
tare sînt: - Mănăstirea Hurezi: au fost -Sighişoara: după un tur al
considerate ca justificate raţiunile «oraşului de sus» sit istoric
- schimburi de experienţă în
pentru care mănăstirea este pro- de asemenea propus pentru în-
problemele metodologiei eviden-
pusă pentru înscriere în lista pa- scrierea în lista patrimoniului
tei, conservării, restaurării monu- mondial - , date fiind ameninţările
~entelor , în problemele legisla- trimoniului mondial. Specialiştii
DMASI au prezentat, de asemenea, de alterare gravă atît a sitului -
ţiei monumentelor, structurii orga-
principiile ce au stat la baza resta- prin alterarea stării de conservare
nizatorice, schimb şi formare de a clădirilor, fortificaţiilor, cit şi a
specialişti; urării ansamblului, precum şi pro-
blemele de conservare care există împrejurimilor prin proiectele de
- schimb de publicaţii şi docu- în continuare. amenaja ·e urbană promovate de
mentaţie de specialitate; autorităţile locale - . a fost suge-
- Mănăstirea Cozia: a fost pus
rată înscrierea pe lista patri moni U·
- introducerea şi punerea în în evidenţă modul în care barajul
lui mondial în pericol.
lucru a celor mai noi metode şi şi lacul de acumulare, ridicate în
tehnici precum şi a echipamentului ultimii ani în vecinătatea acestui - Braşov: vizitînd şantierul de
tehnic necesar în toate domenii le monument - unul din cele mai restaurare de la Biserica Neagră,
protecţiei şi îngrijirii monumen- importante din această zonă-, dl. Cristoph Machat a prevenit
telor. au modificat negativ nu numai specialiştii CZMASI şi DMASI asu·

76
Viaţa ştiinţifică

SIMPOZIONUL «TEHNICI FOTOGRAMMETRICE ŞI DE TELEDETECŢIE ÎN INGINERIA


MEDIULUI», Suceava, 1991

În perioada 5-7 septembrie s-a tatele net superioare ale echipelor maţional date şi elemente ale tehni-
desfăşurat la Suceava al XIII-iea interdisciplinare care să cuprindă cii fotogrammetrice« de vî rf » s-a u
simpozion organizat de Societatea alături de specialişt i în arheologie, dovedit comunicările « Metode de
Română de Fotogrammetrie şi istoria artei sau arhitectură, geo- calibrare a camerelor fotografice
şi de teledetecţie în ingineria dezi, topometri, specialişti în tele- nemetrice în vederea folosirii lor
mediului . detecţie etc. pentru obţinerea de informaţii
Lucrările colocviului au fost găz­ De exemplu, în comunicarea cantitative în diferite domenii »,
duite de Universitatea «Ştefan «Preluări şi prelucrări fotogram- (autor col. dr. ing . Gheorghe
cel Mare» din Suceava . metrice terestre», care a avut ca Anculete, DTM, Bucureşti), «Foto-
Atît în cuvîntul de deschidere subiect releveele arhitecturale ale grammetria pe calculator » (dr.
al preşedintelui Comisiei a V-a a mormîntului hypogeu de la Con- ing. Adrian Tolea şi ing. Dorin
Societăţii, conf. dr. ing. Ion Nelu sta nţa şi ale bisericii Chiajna, Olteanu, ISPCF, Bucureşti), ca ş1
Leu, cit şi în luările de poziţie ale Bucureşti, prezentată de ing. Ga- comunicarea «Interferenţe anali-
participanţilor s-au făcut r.eferiri briela Galbură şi ing. Gh. Şalariu tice în prelucrarea imaginilor»,
la necesitatea de includere în con- (IGFCOT) s-a evidenţiat colabo- (autori dr. ing. A. Tolea şi dr . ing.
ceptul de ingineria mediului a unui rarea cu DMASI în realizarea lu- Gabriel Popescu, ISPCF, Bucureşt i).
evantai tot mai larg al intervenţiei crărilor respective. În cadrul simpozionului, Direcţia
asupra modelării şi remodelării Aceleaşi aprecieri s-au evidenţiat Monumentelor, Ansamblurilor şi
mediului în funcţie de evoluţia în comunicările prezentate de dr . Siturilor Istorice - Bucureşti a
societăţii la sfîrşitul secolului al ing. Alexandru Guţu, «Aplicarea prezentat o amplă expoziţie cu
XX-iea, de prezervarea fondului metodelor fotogrammetrice la re- tema «Cercetări arheologice în
natural. dar şi a celui creat de om levee de monumente istorice» şi România».
de-a lungul a milenii de istorie. ing. Ion Negoescu (Aquaproiect Tematica expoziţiei a urmărit în
Comunicările prezentate (în nu- SA Bucure şti) şi conf. dr. ing. Jon principal prezentarea unor si turi
măr de 31) s-au referit la aplicaţii Nelu Leu (Institutul agronomic de importanţă excepţională, cu-
ale fotogrammetriei în silvicul- Nicolae Bălcescu, Bucu reşti), «De- prinzînd fotografii aeriene verticale
tură (7 comunicări) : industria terminarea unghiului de înclinare şi oblice cu relevanţă pentru foto-

minieră (2), pedologie (2), arhitec- a turlei mănăstirii Snagov prin interpretare, planuri la scara de
tură (3), hidrografie (2), căi ferate fotogrammetrie terestră». 1 :1 OOO şi 1 :2000 realizate prin
(1), istorie-arheologie (6), carto- Din partea DMASI s-au prezentat tehnici fotogrammetrice, relevee
grafie (1), turism (1), tehnici fJto - trei comunicări , dintre care se de detaliu ale construcţiilor care
grammetrice în special pe baza remarcă prin volumul de muncă pun în evidenţă evoluţia tehnicilor
metodelor analitice şi de tele- înglobat comunicarea «Cercetări constructive în diferite faze de
detecţie (5). aerofotografice în zona valurilor existenţă ale s itului arheologic.
O caracteristică tot mai evi- din Dobrogea » (autori arh . Ani- Prezentarea de faţă este obiectiv
dentă a sistemului de lucru utilizat şoara Sion, arheologi Cristina Cră­ sumară, comparativ cu multitu-

în fotogrammetrie şi teledeteqie ciun şi Raluca Verussi). dinea informaţiilor conţinute de


este operarea în cadrul unor echipe În aceeaşi problem ă, a valori- comunicări. in ansamblu, şi aceasta
interdisciplinare sau colective (ne- ficării fondului fotogrammetric a fost nota dominantă, simpo-
cesitate care transpare chiar din pentru introducerea în circuitul zionul de la Suceava s-a înscris ca
numărul de autori ai fiecărei co- ştiinţific a unor date noi s-a re- o posibilitate benefică pentru in-
municări în parte) . Din acest punct marcat comunicarea ing. Mihail troducerea în circuitul informaţio­
de vedere, mai ales pentru studiile Gabriel Albotă (IGFCOT), «Insula nal de specialitate a unor studii
care utilizează fotogrammetria şi Şerpilor în documente cartogra- fotogrammetrice şi de teledetecţie
telecomunicaţia în domeniul isto- fice şi de teledetecţie ». elaborate, dar mai ales a metodo-
riei arheologice, arhitecturii, Remarcabile pentru efortul de a logiilor moderne de aplicaţie.
cartografiei, s-au evidenţiat rezul- introduce rapid în circuitul infor- CRISTINA CRĂC IUN

78
CEL DE-AL XIV-iea SIMPOZION INTERNAŢIONAL AL CIPA DE LA DE LFI - GRECIA

În perioada 2-5 octombrie 1991 Reuniunea, care aborda probleme Aplicaţii ale fotogrammetrie i arh i-
s-a desfăşurat la Delfi cel de-al menite să conducă la noi metodo- tecturale.
XIV-iea Simpozion Internaţional logii de lucru, cu rezultate re- ln cea de-a 8-a sesiune « Masa
al CIPA (Comitetul Internaţional marcabile în domeniul fotogram- rotundă » , s-au purtat dis c u ţ i i pe
de Fotogrammetrie Arhitectural ă) , metriei arhitecturale, a fost pre- marg inea problematicii ce a stat
dedicat în acest an tendinţelor cedată de un seminar de preg ătire la baza celui de-al XIV-iea Sim po-
de integrare a fotogrammetriei intensivă pe aceast ă temă. Din zion Internaţional CIPA şi a fost
arhitecturale, cu sisteme le informa- păcate, la acest seminar care a citită rezoluţia adoptată de parti-
ţ ionale compatibile pachetelor de fost un schimb de experienţ ă , cipanţi.
programe pentru proiectare asis- teoretică, dar mai ales practică, După cum se deduce din titula -
tată de calcu la tor (CAD). delegaţia română nu a fost pre- tura sesiunilor de lucru, proble-
Simpozionul s-a bucurat de o zentă. mele prezentate au abordat practi c
participare foarte largă a specia- Problematica abordată a fost toate aspectele subiectului în dis-
liştilor în domeniu (peste 100 de împărţită în următoarele subca- cuţie, de la integrarea computer -
participanţi din peste 15 state ale pitole, care au constituit şi 7 fotogrammetrie arhitecturală, in-
lumii) lucrările fiind susţinute în dintre cele 8 sesiuni de lucru: strumente şi aparatură, metode ş 1
8 sesiuni, prin 32 de referate pe 1. Integrarea calculatoarelor ş i tehnologii de lucru, pînă la pro-
problematica anunţată. in acest a sistemelor CAD cu fotogramme- bleme de măsurători şi determinări
context, regretăm participarea să­ tria arhitecturală: ale abaterilor dimensiunilor ob-
racă a României, atît din punct de 2. Implementarea tehnologiei ţinute prin re stituţia fotogram me-
vedere al componenţei delegaţiei, GIS (sistem informaţional geogra- trică, cu ajutorul unor aparaturi de
cît şi în ceea ce priveşte aportul fic), fotogrammetriei arhitecturale; precizie joa s ă, medie sau înalt ă.
concret, lipsind prezentarea unor Volumele cuprinzînd integral
3. Dezvoltarea instrumentelor ,
materiale care să reflecte activita- Iucrări le simpozionu Iu i vor fi trans·
metodelor şi tehnologiilor;
tea specialiştilor noştri în acest mise în perioada următoare prin
domeniu, pe care îl reprezintă in- 4. Sisteme simple pe'ntru foto - poştă, participanţilor.
tegritatea fotogrammetriei arhi- grammetria arhitecturală:
tecturale cu sistemele informaţio­ 5. Optimizarea sistemelor de ri - N . GOSPODINOV
nale CAD. dicări fotogrammetrice; 6 şi 7. A . SIO N

MI SIUN E DE STUDII LA PAR IS

în Languedoc-Rouss ilo n, la Marsili a ş i Lyon

Datorită amabilei invitaţii a Di- o logice programate (Phi Iip pe Gre- meniului Franţei consiliul ştiin ţ i­
recţiei Patrimoniului Franţei şi ca nier de Monner), documentarea fic şi tehnic în domeniul său: pre-
urmare a Protocolului stabilit în ştiinţifică (d-nu I Th. Berger), săpă­ găteşte misiunile în teritoriu, e la-
mai 1991 între Direcţia Monu- turile de salvare (d-nii J. CI. Mas- borează studii şi rapoarte, stabi-
mentelor, Ansambluri lor şi Situ- son, L. Bourgeau şi A. Delpuech), leşte politica de conservare, de
rilor Istorice din România şi Direc- harta arheologică (d-nul Guillot), restaurare şi punere în valoare a
ţia Patrimoniului, între 26 august publicaţiile şi relaţiile în acest siturilor şi vestigiilor arheologi ce .
şi 16 septembrie 1991 am efectuat domeniu cu Centru I Naţional al Aş dori să insist asupra hărţii
o misiune de studii în Franţa i. Cercetării Ştiinţifice şi Ministerul arheologice alcătuite pe baza cer-
După ce în luni le februarie, mai Educaţiei Naţionale (d-nu I Ch . Ri- cetări lor pe teren, a chestionare-
şi iulie 1991 responsabili ai docu- chet), aspectele financiare (d-nul lor şi a fişelor fiecărui sit, înto c-
mentării, inventarierii ,arheologiei, L. I. Laurent), i ns'pecţia generală de mite de Direcţiile (actualmente
restaurării şi reabilitării monu- arheologie (d-ni i Marc Gauthier, Conservări) regionale de Antichi-
mentelor istorice din Franţa au J. Tarrete). tăţi şi centralizate la Pa r is, la
colaborat cu omologii lor români, În ceea ce priveşte inventaru I Subdirecţia Arheologiei. Cu aju-
iată acum prima misiune română situri lor arheologice (în jur de torul unui program de ordinato r
în Franţa. Numeroase au fost 80.000) consemnate pe harta ar- pentru cartograme, ale c ă ror coor-
obiectivele misiunii: mai întîi la heologică, Subdirecţia Arheologiei donate sînt furnizate de Institutu I
Paris, lucrul la Subdirecţia Arheo- organizează şi coordonează săpă­ Geografic Naţional al Franţei, se
logiei în următoarele domenii: turile programate şi mai cu seam ă fixează cu un digitalizator pozi ţ ia
legislaţie (d-nele Solegone Berge- săpături le de salvare, rezultatele fiecărui sit cunoscut. Şi inve rs ,
ron, Ch. Roualand), săpături arhe- fiind în parte publicate pe spezele pornind de la harta schematică a
sale. unei regiuni se pot obţine datele
Inspecţia generală de arheologie, fişei oricărui sit reprezentat pe
l Misiunea rom â nă a cuprins pe d· ni i creată în 1979 şi condusă de prie- cartogramă. Reiese limpede impor-
Sergiu losipescu, director adjunct ştiinţi­
tenu I meu, d-nul Marc Gauthier, tanţa unui asemenea inst r ument
fic, dr. Gh. I. Cantacuzino, şeful sectorului
evidenţă de la D.M .A.S.I. asigură în cadrul Direcţie i Patri- de lucru pentru politica de s ăpă-

79
turi . Spre a împiedica săpăturile cu un soft pentru datele esenţiale sacrată contactelor directe cu co-
clandestine şi pentru a asigura o ale fiecărui monument şi cu micro- legii francezi pe şantier. Astfel,
protecţie mai eficientă a situri lor, fişe, adevărate micro-monografii, pentru a urmări cronologic evo-
harta arheologică are o circu la ţie cu fotografii, planuri şi texte - luţia istorică, am vizitat împreună
restrînsă la nivelu I organismelor adaptare foarte modernă a unei cu d-na Jose Thomas localitatea
de stat (direcţia centrală, direcţiile vechi metode, datînd, dacă memo- Tautavel din Pirineii Orientali şi
regionale urmînd a fi curînd conec- ria nu mă înşeală, din timpu I ase- în imediata apropiere caverna Ara-
tate prin intermediul terminalelor diului de la 1870-1871 al Parisu- go, acolo unde echipa profesorului
de ordinator). Cu ajutorul Subdi- lui. Microfişa rea fotografică îngă­ Henry de Lumley a descoperit
recţiei Arheologiei, Direcţia Pa- duie dealtminteri evoluţia spre habitatu I şi resturi le osteologice
trimoniului Franţei participă la sistemele de inventariere cu totul ale omului din Tautavel, vechi de
marile eforturi pentru salvarea i nformatizate. peste 400.000 de ani. Datorită
siturilor şi vestigiilor arheologice Este de remarcat grija pentru eforturi lor comunei Tautavel, a
ameninţate de amplele lucrări de economisirea banilor în contextul Direcţiei Antichităţilor din Lan-
amenajare a teritoriu lui. Pentru progreselor tehnice ale ordina- guedoc-Roussi IIon şi a C.N.R.S.
săpăturile de salvare, personalul toarelor, dar cu rezultate încă a putut fi fondat la Tautavel un
este asigurat în mare măsură de nedefinitive, prin opţiunea pentru prestigios centru de studii şi un
Asociaţia pentru săpături arheolo- un sistem deja probat şi eficient, muzeu a I preistoriei, pe care l-am
gice naţionale, ce reunea la sfîr- cu o deschidere spre viitor. vizitat în nou I său sediu, însoţiţi
şitu I deceniului trecut peste 1.300 Rămînînd în acelaşi cartier al de gazdele noastre, d-nu I Mal is,
de arheologi, de formaţie foarte fostei Place Royale. acum Place secretaru I Primăriei, d-nu I Chris-
diferită, spre a spune lucrurilor des Vosges, am profitat pentru a tian Perrenoud şi d-ra Veronique
pe nume. vizita la Hotel Sully, unde îşi are Brun, din echipa profesorului Lum-
Aceeaşi Asociaţie pentru săpă­ sediul Caisse Nationale des Monu- ley, marele animator al cercetării
turi arheologice naţionale asigură ments Historiques pentru ca, în preistorice.
ş i protecţia socială a membrilor tovărăşia d-nului J. Carabilona, Împreună cu d-nu I Frederic Let-
ei, lucru notabil şi vrednic de a să culegem legislaţia şi documen- terle, conservator a I patrimoniului,
fi urmat. taţia necesară funcţionării numitei ne-am îndreptat spre Cevennes,
instituţii, în scopu I de a putea ca să vedem, la jumătatea drumului
Pe de altă parte, săpăturile pro- nostru aşezări le preistorice Cam-
gramate urmăresc o, mai bună organiza ceva asemănător în ţară
şi totodată de a prospecta posibi- bous, Argelliers, Boussargues, par-
cunoaştere a subsolului, a unei
lităţi le unei viitoare cooperări în ţia I cercetate şi amenajate ca situri
etape istorice, a unui aspect parti- vizitabi le .
cular sau de bună seamă, a unui domeniul publicaţiilor şi al expo-
ziţii lor.
Pentru o mai bună înţelegere a
monument istoric. Nu lipsită de ruinelor, asemănătoare prin aspec-
interes mi se pare cunoaşterea re- tul lor cu antichităţile din Mor-
partiţiei pe categorii de instituţii În Languedoc şi Roussillon
bihan, s-a reconstituit una dintre
a şefilor săpături lor programate: Două săptămîni au fost consa- colibele lunguieţe cu acoperişul
12,7% din Subdirecţia Arheologiei, crate unei călătorii de studiu în din paie suprapuse de cîteva plăci
22,3% de la Centrul Naţional de Sud. Trebuie să amintesc mai întîi din piatră.
Cercetare Ştiinţifică . 11,7% de la frăţeasca pri mi re făcută de colegii Situ I protoistoric de la Enserune,
universităţi, 5,5% de la muzee, di n Direcţia Antichităţi lor din Lan- vizitat în compania d-nei Martine
2,9% din comunităţile locale, guedoc-Roussi I Ion. Programul Schwal Ier, este, fără îndoială, un
14,3% din Educaţia Naţională şi, nostru, elaborat de d-nul director
semnificativ, 31,3% diverşi 2 • jean-Luc M3.ssy a cuprins alături de
Ni se dezvăluie astfel faptul că prezentarea funcţionării serviciilor 1. Situl ca/eolitic de 1a Boussargues,
structura diferită a cercetării ar- de inventar (d-na Arnal). de harta Arge//iers (Herault);
heologice din România, asigurată arheologică (d-nu I Pierre Yves
azi în cea mai mare parte de arhe- Genty) şi cercetarea şantierelor 2. E'.nserune - dolia şi amenajarea
ologi ce lucrează în muzeele jude- de săpături arheologice şi a viitoa- medievală a cimpiei
ţene vine din lipsa totală , la relor proiecte de punere în va-
noi a asociaţiilor locale şi a loare a monumentelor, precum şi 3. Cercetările arheologice din piaţa
amatorilor luminaţi, capabili să contacte şi discuţii cu administra- Terreaux-Lyon
organizeze şantiere de săpături. torii (primari, consilieri munici-
Stagiul la Paris a fost completat pali) referitoare la politica lor în 4. Grădina de portocali de la Versai-
prin lucrul la serviciile de imen- domeniul patrimoniului cultural. lles Micul Trianon
tar, în proaspăt restauratul HOtel Ca să începem cu inventarul şi
de Vigny unde i-am întîlnit pe cu harta siturilor, trebuiesubliniat 5. Căwnul reginei - casa reginei
mai vechii noştri prieteni, d-nele că se organizează periodic cam- Marie-Antainette
Monique Châtenent şi Ghislaine panii de prospecţiuni arheologice
Lecomte-Huberson şi d-nu I Olivier pornind de la un formular presta- 6. Castelul Dampierre
Toche. Pe lingă studiul proiecte- bilit, campanii prevăzute cu un 7. Canal du Midi - culme a geniului
lor de informatizare ale D.M,A.S.J. buget corespunzător importanţei civil francez În timpul lui Louis XIV
am putut vedea cum funcţionează teritoriului studiat. Se obţin astfel - opera lui Riquet
sistemu I francez de inventariere datele necesare inventarului, pre-
lucrate graţie ordinatoarelor şi 8. Aigues- Mortes - În prim plan
O parte din cifrele cuprinse în acest
111 softurilor lor. poarta la Gardette; vedere a ora-
raport provin din publicaţia Subdirecţiei Dar cea mai mare parte a călă­ şului şi a incintei ~pre limanul
Arheologiei, «Cercetarea Arheologică în
Franţa», Paris 1990. toriei noastre în Sud a fost con- oraşului;

80
punct de reper pentru arheologia terenului sau a vicisitudini lor is- a acestei neostoite curiozităţi şti i n-
franceză, atît prin importanţa şi torice. ţifice, reprezentată cu stră luci re
amploarea cercetării cît şi prin Deşi departe de reţeaua rutieră în secolul XVI-XVII de Nicolas
organizarea logistică şi expoziţio­ şi administrativă a provinciei ro- Fabri de Peiresc, primus inter
nală. Trebuie să menţionez aici şi mane a Galiei narboneze, portul pares. 1
peisaju I de la Enserune, creaţie a şi-a păstrat importanţa asigurînd E lesne de înţeles c ă pos ibi l it ă­
ţăranilor şi călugărilor medievali, legătura între mare şi oraşu I Sex- ţi le oferite de Centru I arh eologic
care au amenajat printr-un inge- tantio (Montpel Iier) ca însemnat din Lattes sînt o garanţie a apl i-
nios sistem de drenaj, chiar şi sub- centru de schimburi între indigeni că rii protocolului de coope rare
teran întinsa cîmpie dominată de şi navigatorii greci. . . între Direcţia Patrimoniul ui din
cetatea galică. Apropierea de Montpell1er, im- Franţa şi Direcţia română a Mo nu-
Aparţinător aceleiaşi epoci, opi- portanţa materialului arheologic ş i mentelor Istorice.
dumu I Murviel-les-Montpel Iier ne-a the /ast but not the /east, sprijinul La Lattes am avut contacte ş i cu
îngăduit să admirăm excepţionala conjugat al statului, prin Direcţia echipa profesorului Peter Weidelt
î nflori re a civilizaţiei galice lasfîr- Antichităţilor din Languedoc-Rous-
de la Institutul de Geofizică şi
ş itul primului mileniu înainte de sillon şi C.N .R.S. şi al comunei Meteorologie al Universităţ ii Teh-
H ristos - rem arcabilă coi ncide.nţ ă J Lattes au permis crearea la Le mas
nice din Brunswick (Germa ni a)
cu etapa de înflorire a Daciei pre- de Saint-Sauveur. a unui aşezămînt referitoare la rezultatel e metodei
romane. La primărie am avut unic, în felul său. Parcul arheolo?ic de prospectă ri electromagnetice ,
plăcerea de a ne întreţine cu d-nul şi clădirile aferente sînt sediul
recentapli cate ş i sub egida Direc-
A. Conesa, primarul d in Murviel, Unităţii de cercetare 290, condu să
ţiei noastre, la m ă n ăstirea Precista
şi am putut aprecia preocupările de dl. Guy Barruol, al Centrului (Galaţi) pentru orientarea cerce-
luminate ale administratori lor fran- regiona I de documentare arheolo- tări lor şi de limitarea situ su lui în
cezi , aici ca şi aiurea, pentru a gică (director dl. Xavier Gutherz
vederea unei protecţii eficace.
implica istoria şi arheologia în - ulterior dl. Massy) şi al Muzeu lui Pe drumul de la So mmi e rs am
dezvoltarea socială şi economică Municipal din Lattes (conservator ajuns la pădurea Lens, în preajma
a comunităţilor din Sud, pentru ş ef, d I. Christian Landes). Săpătu­
căreia dl. Jean-Claude Bessac, cer-
a depăşi prin turi~mul cultural ri le programate ale habitatului cetător la CNRS ne-a arătat şa nti e­
s ituaţia actual ă dominată de antic sînt conduse de dl. Michel Py, ru I de săpături arheol ogice a I
imperiul viticol. mare magistru la Lattes al ordina- carierelor romane de la St. Mathieu
De altfel, după cum remarca toarelor ş; softurilor Macintosh. (Montagnac), splendidă introdu-
d-nu I lmbert, directoru I poet al Lucrînd la centru şi răsfoind ulti- cere la temeliile din marmu ră a le
Direcţiei regiona,le a Afacerilor mu I număr apărut al revistei ci vi I izaţiei romane din Languedoc.
Cultura le din Languedoc-Roussil- « Lattara », mi -am putut da seama Apoi pe cără ri le pietroa.se ale pă­
lon, exist ă o st rînsă legătură între de nivelul înalt al sistemului de durii Lens - parţial dist rusă de
importanţa unui sit istoric şi re- inventariere, gestiune şi exploa- un incendiu recent-am desco-
numele recoltelor locale, dar mai tare a documentaţiei arheologice. perit fundaţiile turnului ci rcu lar
trebuie şi ca vinul să fie bun, lucru Moderna clădire a Centrului ale unui sanctuar galo-roman a lă­
cu care am fost întru totu I de Arheologic din Lattes, proprie- turi de ruinele unei biseri ci got ice
acord. tate a comunei şi a statu Iu i, ad ă pos­ ce domină oraşul Saint-Mam e rt.
teşte birouri, o bibliotecă bine
Trebuie să mă opresc mai mult Înaintînd spre nord-est, am me rs
garnisită (dl. J. Arnal), un labora-
la Lattes-Saint-Sauveur, parc ş i pe urmele faimosului apeduct
tor foto, ateliere de desen, repro- pînă la Pont-du-Ga rd . Sub î nd r u-
centru arheologic, la periferia
Montpellier-ului, separat de grafie, restaurare de ceramică şi marea d- lor Guy Barruol ş i jean-
metale, depozite, dormitoare pen- Luc Massy am examinat proiect u I
Mediterană prin Iimanu I Mejean.
tru 40 de cercetători, o bucătărie de amenajare a acestui sit ieşit din
Descoperi rea situ Iu i se dato- şi o trapeză. Nu trebuie uitat
reşte unor elevi ai regretatului
comun prin frumuseţea peisaju lu i,
sediul de la Lattes al Asociaţiei frecventarea turistică şi ... pri n
Henri Prades, care au arătat pentru Dezvoltarea Arheologiei tăcerea deplină a izvoarelor ant ice
profesorului lor cioburile prove- în Languedoc - Roussi 11 on
nind dintr-o vie părăsită-le mas în privinţa construcţiei aceste i
(ADAL); de a ltfe I, ceea ce carac- opere a geniului civil roman.
de Saint Sauveur-pe locu I fostu- terizează cercetarea arheologică în Strălucita ci vi Iizaţie roman ă est e
lui port Lattara. Una dintre staţiu­ Franţa este prezenţa, foarte activă , prezentă în această parte d in Lan-
nile colonizării greceşti, între Mas- alături de instituţiile de stat , a
salia şi Emporion - astăzi Ampu- guedoc deasemeni prin a ntichi t ă­
societăţilor ştiinţifice. ţile de la Nîmes dintre care cea
rias în Catalonia - fondată în Muzeul municipal, condus de
secolul VI înainte de Hristos, Lat- mai cuno s cută este Maison Ca r ree
dl. Landes depăşeşte cadrul sitului şi amfiteatru I, cea di ntîi a gresa t ă
tara a cunoscut o perioadă de înflo- pentru a-l integra în istoria antică
rire în epoca elenistică, pentru a de prezenţa unui centru Po mpi dou
ş i medievală a Sudului. Expoziţiile local în construcţie.
fi apoi abandonată în secolele li ş i organizate din 1986 (cînd a fost
III după Hristos. Trebuie să adaug aşa-n um i tul
inaugurat muzeul), « Limanurile în
Prin poziţia sa la marginea unui templu al Dianei, a cărui celiacu
epoca medievală de la Aigues-
liman şi a fostei lunci a rîului bolta prăbuşită, contempl ată la
Mortes la Maguelone » ; «Ultimii
ceasul înserării, mi-a lăs at o preţi-
Lez- conditi i foarte asemănătoa­ romani în Septimania, sec. IV-
re cu lstros/Histria noastră - Lat- VIII »; «Galia merovingiană şi
tara a beneficiat de mari avantaje mediterană » , «Gladiatori şi amfi- 1 Am avut pl ă c erea , mulţum ită d-lui Lan-

pentru navigaţia antică, ceea ce teatre», «Teatrul şi spectacolele des, să- l cunosc la Montpe lliar pe dl. Sid-
explică şansa sa în ciuda climatului sale» - sînt dovada i~testa­ ney H. Aufre re, eru ditul autor al ultlm~i
cărţi dedicate savantului d in A ix , Lo momie
infestat de mlaştini, a scufundării bi lă a persistenţei în sudu I Franţei et la tempete , Avigno n, 1990 ,

82
casă şi melancolică amintire. Tem-
plul Dianei are, pe o parte, vestita
fîntînă din Nîmes - vestigiile
antice au fost renovate în timpul lui
Ludo>ic al XV-iea de către arhi-
tectul Marechal şi, de cealalt3
parte, şantieru I de săpături
de la Vi Ila Roma (Sol ignac).
Sub zidurile unor modeste lo-
cuinţe din secolul XIX s-au găsit
fundaţiile unui cartier al oraşului
roman, pereţii pictaţi ai caselor,
mozaicuri, bazine în atrii.
O adevărată serbare a picturii
parietale romane a fost expoziţia
de la Narbonne, capodoperă de
restaurare a d-nei şi a d-lui Sabrie.
Pictura galo-romană, prin bogăţia
sa, este un pandant al descoperiri- Carsassonne (foto S. lsipescu)
lor similare din Pompei.
Calea domitiană- proiectul de
punere în valoare se afiă la
ordinea de zi a Direcţiei Antichi-
tăţi lor - axă a vieţii romane în
Languedoc a permis dezvoltarea
unei reţele de villae, printre care,
pe malul albiei lui Thou, villa
Loupian. Aici, la Pres-Bas, săpă­
turi le d-lor Christophe Pellecuer
şi Marc Lugand au dat la iveală
fundaţiile unei mari villa cu săli
decorate cu mozaicuri policrome.
Restaurarea acestor mozaicuri, adă­
postite într-o veche biserică din
Loupian, a confirmat priceperea
echipei d-lor Michel Rogliano,
Michel Compan din Sete şi a cola-
boratorilor lor, susţinuţi în mod
exemplar de primăria din Loupian
(l-am numit pe dl. primar Ivan
Montagnani şi membrii Consiliu-
lui municipal) şi de întreaga co-
munitate locală. Impresionantul a-
taşament al localităţii faţă de tre-
cutu I său a constituit fermentu I
unei sărbători romane organizate
în august 1991, ale cărei ecouri
erau încă prezente la venirea Castelul Salses in Roussillon, piaţa cetăţii (foto S. losipescu)
noastră, ca şi o parte, drept vor-
bind foarte scăzută, a vinului cu
miere pregătit atunci precum în Forturile St. Jean şi St. Nkolas; Vechiul port al Marsiliei (foto S. losipescu )
antichitate. Lăsînd la o parte pi-
torescu I, există ceva mai profund:
centri buţia unei istorii vii pentru
înfrumuseţarea cotidianului actual
precum şi spiritu I de continuitate
nu doar proclamat în cuvinte ci
chiar trăit. A trăi istoria, aceasta
este marea lecţie a meleaguri-
lor mediteraneene. legate pentru
mine de opera clasicului gînditor
de la Martigues.
Alături de trecutu I îndepărtat,
evu I mediu răsare la fiecare pas.
Cu totu I spectaculos apare pe ver-
santu I răsăritean al Muntelui Ne-
gru: la Cambrieres (Herau lt) l>a-
bitatu I castrai se caţără între se-
colele XII-XVIII pe coastele stîn-
coase, deasupra cărora se înalţă deni în Sud, iubirea pentru patria Departamentu I Cercetări lor ar-
castelul dărîmat din ordinul cardi- cea mică nu stă în calea iubirii heologice submarine a fost creat
nalului Richelieu. Împreună cu pentru patria cea mare - Franţa. în 1966, ca direcţie în cadrul Minis-
directorul Antichităţilor, dl. Jean- Nu vreau să uit un sit modern, terului Culturii şi Comunicaţiei,
Luc Massy, am cercetat săpături le cu un farmec aparte: Vi Jleneuvette, ţinînd direct de Direcţia Patri-
conduse de dl. Laurent Schneider, veche manufactură înfiintată de moniului, Subdirecţia Arheologiei.
ce tocmai scoseseră la iveală un Colbert, ale cărui plan, ca~e. bise- Crearea acestui serviciu a fost
turn locuinţă din secolul XII, al rică şi atelier înfăţişează imaginea urmarea firească a legislaţiei asu-
unui senior din timpul cruciadelor. oraşului industrial model din vre- pra arheologiei submarine adop-
La Narbonne, Carcassonne, Per- mea lui Louis al XIV-iea. tată în Franţa din 1961 "şi princi-
pignan şi desigur la Montpellier, Înainte de a părăsi Languedoc-u I palele sale obiective sînt protecţia,
evul mediu supravieţuieşte încă în şi Roussi 11 on-u I trebuie să mai studiul şi punerea în valoare a
urzeala stradală a vechilor oraşe şi vorbesc încă o data despre amabi- patrimoniului arheologic şi istoric
prin monumentele sale, cele mai litatea şi amiciţia arătată călători­ submarin. Acestor direcţii genera-
importante fiind cele militare. lor români de dl. M.)uly, primarul le de acţiune 11 se adaugă anual
Cum ai putea uita apoi castelul din Narbonne, de d-na Mouly, patru-cinci săpături submarine pro-
regilor din Majorca din înălţimea de membrii consiliului municipal prii - necesitatea absolută a exem-
turnurilor căruia se vede Perpi- din această « răspîntie a Europei plului-, instruirea dosarelor·
gnan-ul aţipind în înserare. Printr-o de Sud ». Mi s-a impus odată mai pentru eliberarea autorizaţiilor Mi-
ceaţa uşoară coborîtă din Pirinei mult necesitatea întăririi legături­ nisterului Culturii şi supervizarea
don1oanele şi zidurile din Carcas- lor culturale şi umane între sudul prospectări lor·, sondajelor şi săpă­
sonne stau mărturie a artei trecute Franţei şi România pontică prin turi lor de salvare, formarea specia-
a consti-uctorilor Sudului, precum înfrăţiri. l işti lor în arheologie submarină,
şi a ştii nţei şi energiei lui Viollet- La întrevederea de rămas-bun la difuzarea informaţiilor şi a docu-
le-Duc, susţinut de Napoleon al încheierea misiunii în Languedoc- mentaţrilor·, publicarea studiilor
III-iea şi Prosper Merimee. Prezen- Roussillon cu dl. lmbert, directo- ş i rapoartelor. de săpături subma-
ţa acest ei trinităţi tutelare a res- rul Afaceri lor Culturale al provin- rine, publicitatea prin expoziţii.
taurărilor - mult criticată cîndva ciei şi cu directorul Antichităţilor, în legătură cu muzeele, a obiec1e-
- o descoperi pretutindeni în Sud , dl. jean-Luc Massy, am stabilit pro- Jor re:rultate şi, în sfîrşit, misiunile
Într-o duminică de septembrie am gramul schimburilo1· ştiinţifice cu de cercetări submarine în străină­
pătruns, nu fără emoţie, prin poar- Direcţia noastră şi cu arheologii tate.
ta de la Ga rdette, în oraşul for- români care lucrează în largul do- În fortul Saint-Jean ce contro-
tificat Aigues - Mortes. Prin Stra- meniul al lumii mediteraneene, ce lează la nord intrarea în vechiul
da Mare se ajunge în Piaţa Saint- se întinde desigur pînă în Pont şi Port şi care este sediul Departa-
Lou1s, flancată de nava bisericii la Dunărea de Jos. • mentu lui de Cercetări Arheolo-
Notre-Dame-de-Sablons, unde cel gice Submarine, am putut cunoaşte
îngenu ngheat pentru rugăciune
simte parcă prosternaţi alături
ln Provenţa „ remarcabilele rezultate a 25 de
ani de muncă şi totodată, metodele
cavalerii Sfîntu lui Ludovic în preaj- Am părăsit Montpellier - ve- folosite. Printr-o cercetare labo-
ma pornirii în cruciadă. Din înăl­ chiul său centru şi H6tel de Noail- rioasă a arhivelor s-a stabilit re-
ţimea meterezelor se văd împre- les, casa noastră timp de aproape pertoriul naufragiilor - în acest
jurimile din Camargue, lacurile şi două săptămîni - pentru a ne sens recenta carte a d-nului Albert
salinele ce anunţă marea. În incinta îndrepta prin Nîmes, Camargues Jllouze despre epavele din Camar-
lui Filip cel Îndrăzneţ şi Filip cel şi Ar Ies spre Marsi Iia . În antica gues este o ilustrare - primu I pas
Frumos, oraşul lui Ludovic al Massallia, astăzi al doilea oraş al necesar pentru descoperi rea şi
XIV-iea trăieşte încă sub soarele Franţei ca număr de locuitori, gaz- inventarierea situri lor istorice sub-
Sudului. dele noastre au fost membrii De- marine.
Nu poţi pleca din Aigues-Mort'!s partamentului de Cercetăi-i Arheo- Sursele istoriei antice, reunite
fără a vizita turnu I Constance, logice submarine, condus de d-nul în moderna bibliotecă a fortului
fortificaţie a lui Ludo\ic cel Sfînt Robert Lequement. În vechiul port Saint-Jean, constituie de asemenea
şi închisoare a femei lor hughenote al Marsiliei, primirea pe bordul un punct de plecare pentru pros-
dup ă revocarea Edictului din Nan- navei franceze de cercetări arheo- pectărf, dar şi norocul are o con-
tes. Credinţa regelui cruciat se logice Submarine, « L'Archeonau- tribuţie în descoperire.
îngemănează cu credinţa în I iber- te » a fost cordială atît din partea Cercetări le arheologice subma-
tatea spiritului, sub aceleaşi semne comandantului Alster cît şi a între- rine din Franţa beneficiază din
ale constanţei şi rezistenţei. gului echipaj. Am vizitat nava din 1967 de « L'Archeonaute >> - navă
Departe, spre apus, pe un soare fundul calei pînă în vîrful catar- de 30 m lungime cu un deplasa-
torid am ajuns împreună cu d-na gului. D-nii Luc Long şi Guy Dar- ment de 140 tone. dispunînd de
Jose Thomas, la fortăreaţa - cheie guin, scufundător şef au avut ama- echipament de scufundare, sistem
a Rousillon-ului- castelul Salses. bilitatea de a ne arăta echipa- video şi laborator foto - capa-
Capodopera marelui arhitect mi- mentul, între care şi un ingenios bilă de misiuni de săpături pe
litar spaniol Ramirez ne-a fost instrument (de concepţie proprie) coastele mediteraneene. Sub co-
prezentată în detaliu şi cu entu- pentru îndepărtarea nisipului situ- manda maiorului Alster, cu un
ziasm de către dl. joel Fourty de rilor arheologice cu jet de apă sub echipaj de 8 oameni, « L'Archeo-
la Caisse Nationale des M:rnuments presiune.
Historiques. A propos de Salses Pentru fotografierea şi luarea de 3 Lege.1 francezi a fost recent modificată
imagini sub apă, nava dispune de şi :tceist.1 ultima formă a fost utilitată
şi Tautavel trebuie să insist asupra
pentru elaborarea unor articole speciale
ataşamentului local pentru istoria camere video în chesoane etanşe ale legii româneşti a monumentelor. an-
şi graiul catalan, dar, ca pretutin- de fabricaţie canadiană. samblurilor ş1 siturilor istorice.

84
naute » poate îmbarca o misiune eurile şi castelele de la Saint-Ger- gic.Şi această punere în valoare,
ştiinţifică de 8 oameni. main en Laye şi Vincennes, pentru consimţită de comunităţi şi de aleşii
Alături de acum clasicul sca- a reveni încă odată la splendidul lor este, chiar într-un stat de
fandru autonom Cousteau-M1gnan. muzeu Cluny. drept, singura garanţie a unei prc-
s-a folosit farfuria submarină « Cy- La Vincennes am apreciat suc- tecţii via bi le.
ana » sau, fortuit (1987), pentru o cesul iniţiativei Ministerului Cul- Deşi, altădată, a des am invocat
epavă antică zăcînd în golfu I Pam- turii din Franţa de a proclama exemplul misiunii franceze a ge-
peloune la 80-90 m adîncime, duminica de 15 septembrie 1991, neralului Berthelot în Ro mânia
şi submersibilul « Nen~e 201 » ziua po rţi lor deschise la monu- în timpul Marelui Război , am
aparţinînd Societăţii Submarine, mentele istorice. A fost o dovadă acceptat totuşi că era \Orba de
nai ă prevăzută cu o furcă articu- a ataşamentului poporului francez alte vremuri cînd românii aveau
lată, un braţ mecanic şi un coş . faţă de istoria şi tradiţiile sale. A studii solide în Franţa, vremu ri din
Rezu Ita te Ie obţinu te de Depar- fost de asemenea o probă a înal- nefericire apuse acum o jumătate
tamentu I de Cercetări Arheolo- tu Iu i profesiona I ism a I cercetăto­ de veac. Am convenit deci, pentru
gice Submarine din Marsilia pînă ri 1or istorici, arheologi, etnologi aplicarea în 1992 a protocolului
în 1987 sînt su cei nt prezentate în şi meşteri, animatori al Direcţiei de cooperare între direcţiile noas-
«Gallia lnformations » (1987~ Patrimoniu lui şi de la Caisse Natio- tre în domeniul arheologic efec-
1988) , ca şi în diverse publicaţii nale des Monuments Historique, tuarea de stagii de formare în
de la « Cahiers d'Archeologie Sub- capabili să-şi popularizeze admira- L<i nguedoc-Rous i I Ion şi în Pro-
aquatique » la foi volante. O apa- bilele lor realizări. venţa pe lîngă Direcţia Antichită­
riţie exemplară, în colecţia «Dos- ţi lor şi Departamentu I Cercet ări
s iers, Archives du Temps », la Bilanţ la Paris Ior Arheologice Submarine, la
editura Casterrtlan, mi se pare Lattes, Nîmes, Narbonne, Tauta-
monografia prieteni lor mei, Mi- Sfîrşitul m1s1uni1 noastre a fost vel, Carcassone, Enserune, Lou-
chel l'Hour, Luc Long şi Eric marcat de bilanţul întocmit cu pian şi pe coastele mediteraneene,
Rieth, în colaborare cu d-na Flo- d-nul Chris•ian Du pavillon, direc- precum şi la Saint- Denis, pentru
rence Richez, d-n11 Loic Hurtei tor al Patrimoniului Franţei, cu a putea organiza apoi şantiere şi
şi Michel Rival, dedicată săpătu­ d-nii Jacques Meurice, subdirector misiuni comune î n România.
ri lor de pe «Mauritius», navă al Arheologiei şi David Guillet, Pentru castelologie ne-am gînd it
olandeză de comerţ cu lndiile însărcinat cu relaţiile exterioare la un colocviu internaţional la Sal-
Orientale la începutul secolului în cadrul Direcţiei. Am conchis ses, consacrat arhitecturii militare
XVII, monografie ce ne rezervăm împreună că numai prin organi - a secolelor XV-XVII. Nu-mi pot
plăcerea de a o prezenta într-un zarea unei cercetări ştiinţifice se- î ncheia raportul de m1s1une fără
număr viitor al «Buletinului» rioase, cu participarea directă a a mărturisi încîntarea pentru pri-
nostru . personalului Direcţiilor noastre, în mi rea ce ne-a fost rezerva tă pre-
La Marsilia am vizitat Muzeul I egătu ră cu foruri le administrative cu m şi credinţa în roadele coope-
Docuri lor romane din a doua jumă­ şi comun i tăţile se dovedeşte posi - rării între România şi Franţa.
tate a secolului I după Hristos, bilă punerea în valoare a pat1·i-
docuri descoperite la nord de moniului arhitectural şi arheolo- SERGIU01 SJPESCU
Portul Vechi, cu ocazia recon-
struirii cartierelor demolate de
germani în 1943.
Craterul - provenind de la o
săpătură submarină în curs, în
golful Fos - umplut cu un minu-
nat rom marinăresc a pecetluit
legăturile cu noii noştri priete ni
francezi ...
Prin Arles am părăsit Provence
şi, după o escală la Lyon - unde
conduşi de d-nu I Georges Vi-
cherd, arheolog municipal, am
vizitat antichităţi romane şi medie-
vale, precum şi săpături le urbane
din piaţa Terreaux - ne-am reîn-
tors la Paris.
După primele vizite împreună
cu d-nul )oei Bouessee la castelele
din împrejurimile Parisului- Ver-
sailles, Dampierre, Ramboui Ilet,
la splendidu I domeniu al vechii
abaţii Port Royal-des-Camps,
bîntuite încă de umbrele lui Pascal
şi Racine, şi la Montfort l'Amaury St. Chapelle Io
- am parcurs, împreună cu Vincennes,
d-nele Liliana Roşiu, Monica Chiri- în "ziuo porţilor
ac, d-nii Dan Nicolae şi Ioa n Bucur, desc hise"
bursieri în Franţa prin grija D irec- (foto S.
ţiei Patrimo niul u i fran cez, pa r- losipesc u)
COLOCVIUL INTERNAŢIONAL « ROMA E LE CAPITAL! EUROPE E DELL'ARCHEOLOGIA »
11- 15 i uni e 1991

intre 11 şi 15 iunie 1991 a avut p lexelor arheologice în raport cu unei cooperări depline între au-
loc colocviul internaţional "Roma transformările urbane precum şi torităţi, investitori şi cercetători,
şi capitalele europene ale arheolo- ale conservării şi restaurării ves- prin coordonarea activităţilor spe-
giei», iniţiat de Asociaţia Culturală tigiilor arheologice. Ampla rela- cifice. Prof. Hugo Borger a abordat
Roma Europa şi organizat datorită tare a prof. Adriano La Regina ·problema posibilităţilor şi limitelor
Consiliului Regional şi Giuntei privind problemele arheolo[;iei la protecţiei ariilor arheologice, cu
Regionale Lazio precum şi a Minis- Roma a constituit o analiză a orga- exemplificări din oraşele Koln,
terului pentru Bunurile Culturale nizării cercetării şi protecţiei ves- Trier şi Xanten, păstrătoare ale
şi Ambientale din Italia. Organi- tigiilor antice şi medievale, inclusiv unor vestigii romane integrate
zatorii colocviului au urmărit dis- a legislatiei care reglementează, -în unele cazuri încă din Evul
cutarea, în perspectiva tra 111>for- a metodelor de conservare, cu Mediu în structurile urbanistice.
mărilor şi armonizărilor pe car.e referire la diferite monumente. Arheologia urbană în Portugalia,
le presupune procesul de integrare Comunicarea prof. Giuseppe Pro- responsabilităţile legale şi orga-
europeană, unor aspecte importan- ietti a privit centrul antic şi parcul nizarea acesteia, conservarea struc-
te ale activităţii arheologice: pro- arheologic. Dr. Giuseppina Pisani turilor arheologice în mediul urban
blemele protecţiei şi conservării Sartorio a analizat raportul între prin proiecte integrate de cerce-
marilor complexe arheologice în cercetarea arheologică şi expan- tare şi salvare la Braga, ldanha-a-
diferite ţări ale Europei în contextul siunea urbană, pledînd pentru o Velha, Mentola, Evora, au consti-
expansiunii urbane; probleme ale protecţie integrată şi coordonată, tuit subiectul comunicării dr. Vir-
conservării şi restaurării vesti- monumentele fiind integrate pro- gilio Hipolito Correia. Experienţa
giilor arheologice; sistemele mu- tecţiei generale a ariei urbane, arheologiei spaniole în domeniul
zeale; organizarea informării ştiin­ pentru armonizarea cercetării cu cercetării ştiinţifice ca instrument
ţifice. planurile urbanistice. Prof. Car I al protecţiei bunurilor arheologice
Colocviul a reunit reputaţi pro- Nylander a prezentat rezultatele a fost ilustrată cu exemple din
fesori universitari şi cercetători colaborării internaţionale pentru Tabagona de dr. Xavier Dupre i
din numeroase ţări ale Europei şi protecţia patrimoniului arheologic Ravent6s şi din Zaragosa, antica
din SUA, printre care directorii şi istoric al Romei printr-o strînsă Caesaraugusta, de prof. Miguel
Şcolilor Arheologice din Roma. legătură a cercetării arheologice Beltrân Leoris. Protecţia patrimo-
Desfăşurarea lucrărilor în impună­ cu conservarea, colaborare pro- niului arheologic spaniol şi regle-
torul complex monumental San movată de Uniunea Internaţională mentarea sa legislativă şi adminis-
Michele, participarea la deschide- a Institutelor de Arheologie, Istorie trativă au fost prezentate de prof.
rea colocviului, inaugurat prin şi Istoria artei din Roma, pe care Jose Maria Luz6n Nogue în pers-
alocuţiunea preşedintelui Consiliu- o prezidează. Muzeele şi colecţiile pectiva Congresului de arheologie
lui de Miniştri al Italiei, Giulio arheologice din Roma au constituit clasică programat în Spania în 1993.
Andreotti, a unor personalităţi subiectul comunicărilor profeso- Prof. Jale Inan a abordat probleme
ale vieţii ştiinţifice internaţionale. rilor Paolo Liverani, Anna Mura ale cercetării, protejării şi restau-
Lucrările şedinţelor colocviului, Somella, Antonio Giuliano, Piere rării unor vestigii arheologice în
conduse succesiv de profesorii Giovanni Guzzo şi Letizia Pani Turcia, referindu-se la oraşul antic
Giovanni Pugliese Carratelli, Carlo Ermini. Side (Selimiye). Prof. Werner Jobst,
Pitrangeli, Attilio Stazio, Bernard Aspecte ale conservării şi restau- referindu-se la protecţia ariei ar-
Andreae, Ek.rem Akurgal, Russell rării în ariile arheologice au fost heologice a oraşului antic Car-
T. Scott, Si 'vio Panciera şi Javier prezentate de dr. Alessandra Me- nuntum, a înfăţişat proiectul de
Arce, au fost dedicate în prima zi lucco Vacaro. Dr. Velizar Velkov lungă durată de realizare a par-
Rornei, oraşului şi muzeelor ar- a trecut în revistă problemele cului arheologic care să asigure
heologice, iar în următoarele - conservării şi restaurării complexe- cercetarea şi prezentarea muzeală a
cunoaşterii şi conservării arheo 1o- lor arheologice ale siturilor romane unui oraş antic în contextul unei
gice, protecţiei şi pune r ii în valoare din Tracia. Dr. Evi Touloupa s-a rezervaţii naturale, monumentale
a mari lor complexe arheolog ice referit la protecţia ariilor arheo- şi turistice. Probleme ale protec-
î n raport cu transformările urbane, logice în faţa afluenţei publicului ţiei şi conservării monumentelor
restaurării, oraşului şi sistemelor precum şi a lucrărilor şi amenajă­ arheologice din Albania, restau-
muzeale şi, în sfîrşit, informării rilor edilitare şi funcţionale, la rarea şi integrarea lor în elemen-
ştiinţifice. Accentul a fost pus pe cercetarea şi salvarea, conservarea tele urbane moderne au fost abor-
vestigiile civilizaţiei romane şi ale şi restaurarea vestigiilor arheolo- date de dr. Muzafer Korkuti, iar
moştenirii acestei civilizaţii. În gice din centrele urbane şi la dr. Lida Miraj Zego a prezentat
ultima zi a avut loc o masă rotundă, politica statului faţă de muzee în amfiteatrul din Dyrrah şi înscrie-
prezidată de prof. Massimo Pal- Grecia. Prof. Henry Cleere, în rea acestuia în structura urbanis-
lottino, cu tema «Pentru o pro- comunicarea «Arheologia urbană tică a oraşului Durres.
tecţie europeană a patrimoniului şi dezvoltarea urbană - asociere, În cadrul tuturor acestor preo-
arheologic cu referire particulară nu conflict», a analizat evoluţia cupări s-au înscris şi cele două
la circulaţia operelor de artă în istorică a raportului între păstra­ comunicări privind arheologia din
cuprinsul comunităţii europene». rea moştenirii trecutului şi dez- România. Dr. Petre Alexandrescu,
Cea mai mare parte a comuni- voltarea urbană a unor centre din în comunicarea «patrimoniul arheo-
cări lor a abordat aspecte ale pro- Anglia şi din alte ţări, evoluţia logic al României în epoca post-
tecţiei şi punerii în valoare a corn- arheologiei urbane şi necesitatea comunistă» a prezentat situaţia

86
monum entelor din ţara noastră în pr1v1nţa patrimoniului artistic toriale specializate în domeniu
după desfiinţarea, la sfîrşitu\ anului au fost abordate de dr. Marion arheologiei şi antichităţii clasice.
1977, a instituţiei care avea în True. Aspectele juridice ale circu- Lucrările colocviului au scos în
grijă protecţia şi restaurarea mo- laţiei operelor de artă în Europa evidenţă problemele cu care se
numentelor istorice, acţiunea de au constituit subiectul comunicării confruntă toate ţările europene
distrugere sistematică, în anii 80, dr. Salvatore, Italia. în privinţa patrimoniului arheo-
a numeroase edificii, a vechilor Problematicii cercetării şi in- logic, dificultăţile fiind nu puţine
trame urbane, a arhitecturii tra- formării ştiinţifice i-a fost acor- şi căile de rezolvare diverse. Ex-
diţionale, arătînd şi măsurile luate dată la rîndul ei atenţie în cadru I pansiunea urbană modernă ame-
după revoluţia din decembrie 1989, colocviului. Cercetarea şi infor- ninţă integritatea vestigiilor arheo-
Înfiinţarea Comisiei Naţionale a maţia ştiinţifică în arheologia ur- logice, pierderile fiind însemnate
Monumentelor, Ansamblurilor şi bană franceză, repartiţia cronolo- chiar în ţări cu un patrimoniu de
Siturilor istorice şi a Direcţiei gică şi tematică a săpăturilor pri- o deosebită bogăţie. Creşterea
Monumentelor, Ansamblurilor şi vind structura urbană, cunoaşterea poluării datorate activităţii indus-
Siturilor Istorice, elaborarea pro- mediului urban antic, medieval şi triale, circulaţiei automobilistice
iectului Legii monumentelor, efor- modern, precum şi programarea şi, în unele cazuri, afluenţei deo-
turile şi dificultăţile actuale. Sub; săpăturilor, au fost analizate de sebite a publicului contribuie la
titlul «Probleme privind pro- dr. Henri Galinie. Prof. John degradarea monumentelor, în spe-
tecţia şi punerea în valoare a ves- Pedley a abordat problematica cial a celor din marmoră. Pentru
tigiilor arheologice în România», sistemului formării profesionale, protecţia vestigiilor arheologice o
am înfăţişat unele rezultate ale printr-o pregătire complexă, a atenţie deosebită s-a acordat în
activităţii Direcţiei Monumentelor arheologilor în SUA. Prof. lanos diferite ţări măsurilor legislative,
Istorice în restaurarea şi punerea Gyorgy Szilagyi a prezentat situaţia cu caracter general sau special.
în valoare a vestigiilor arheologice informaţiei ştiinţifice în domeniu I Mijloacele financiare necesare pen-
antice şi medievale din diferite arheologiei în Ungaria. Comuni- tru cercetarea ca şi pentru protec-
centre urbane, eforturile depuse carea dr. Cornelia lsler - Kerenyi ţia şi punerea în valoare a vestigi-
în prezent pentru conservarea şi s-a referit la raportul între arheo- ilor arheologice au o mare impor-
restaurarea unor monumente logie şi public în Elveţia, precum tanţă şi obţinerea lor într-o măsură
arheologice, care trebuie dublate şi la organizarea cercetării ştiin­ suficientă este peste tot dificilă.
de străduinţă pentru transfor- ţifice şi a publicării acesteia. A fost subliniată necesitatea
marea mentalităţilor, astfel încît Organizarea informaţiei ştiinţifice unei protecţii integrate, cuprin-
protejarea şi conservarea mărtu­ şi a publicaţiilor în domeniu I zînd bunurile arheologice alături
rii lor trecutului să devină o prt:o- arheologiei în Bulgaria au fost pre- de cele ambientale, naturale, isto-
cu pare obişnuită şi generală. zentate de dr. Vărbinka Naidenova. rice, artistice şi coordonarea în
Punerea în valoare a patrimo- Comunicarea prof. Joseph Coleman acest sens a tuturor compe-
niului arheologic în cadrul muzeis- Carter s-a referit la cercetările tenţelor. Interesele cercetării şi
tic a constituit subiectul unor interdisciplinare în sudul Italiei. protejării vestigii lor arheologice
interesante comunrcari. Prof. Exprimînd importanţa informaţiei nu trebuie să intre în conflict cu
Ekrem Akurgal a analizat amănunţit ştiinţifice şi publicaţiilor, prof. cele ale dezvoltării moderne, fiind
sistemele muzeale în raport cu Severi no Tognon, preşedintele Aso- necesară cooperarea armonioasă a
realităţile urbane din Turcia. Prof. ciaţiei Culturale Roma Europa şi tuturor factorilor interesaţi, care
Elena Kuzmina a prezentat pro- unul din principalii promotori ai a dus în multe cazuri la rezultate
bleme legate de muzeele arheolo- colocviului, a cărui contribuţie remarcabile. Colaborarea interna-
gice ş i monumentele arheologice la editarea unor lucrări de refe- ţională în acest domeniu îşi dove-
deşte importanţa în asigurarea
din Rusia. Contribuţia pozitivă sau rinţă în domeniul arheologiei şi
păstrării mărturiilor trecutului
negativă a colecţiilor arheologice studiului civilizaţiei antice este pentru generaţiile viitoare.
în prezervarea proprietăţii cul- remarcabilă, a preconizat organi-
tural e şi responsabilităţile legale zarea în 1992 a unei expoziţii edi- GH. I. CANTACUZINO

s1 ;-p )"Z:ID\J J 1_ IN rn \I \ŢI :>\IA.I_ (( B5) ANI DE LA STABILIREA PRIMELOR GRUPURI DE


SA~I ÎN TRANSILVANIA», Bucurejti, n::iiembrie, 1991

"1
Miercuri, 27 noiembrie 1991, în Transilvania şi a 800 de ani de la Simpozionul vine, prea tîrziu
Aula Academiei Române a găzduit atestarea primelor forme de orga- din păcate (iar observaţia este
un simpozion dedicat saşilor tran- nizare religioasă a saşilor transil- valabilă pentru toate aspectele
silvăneni, acţiune care a încheiat fenomenului saşilor transilvăneni
văneni. Organizatori: Academia
suita manifestărilor prilejuite de şi a populaţiei germane din Româ-
aniversarea a 8SO de ani de la sta- Română şi Fundaţia Culturală Ro- nia, în general), să curme una din
eilirea primelor grupuri de saşi mână. nedreptăţile de care s-a « bu-

87
curat» această minoritate, căci,
în sală, se aflau mai mulţi saşi
«oaspeţi » decît cei trăitori încă
în Ardeal.
Manifestarea (desfăşurată. am
putea spune, paralel cu cea de la
Frankfurt, avînd acelaşi titlu, la
care a participat şi ministrul ro-

'
mân al culturii, domnul Ludovic
Spiess) a fost deschisă printr-un
cuvînt de bun venit - în cadrul
căruia a fost sublinată importanţa
momentului - de preşedintele
Academiei Române, domnul Mihai
Drăgănescu, urmat de Dr. Klaus
Terfloth, ambasadorul Germaniei la
Bucureşti (prezent pînă la sfîrşitul
lucrărilor !), cu cîteva conside-
raţii asupra Viitorului Europei şi 3 iunie 1990. Prejmer (Tort/au) La sărbătorirea a 750 de ani de atestare
problema minorităţi/or şi un cuvînt documentară
Foto: Walter Zan g/
de salut adresat participanţilor.
Dr. Thomas Năgler, directorul
Institutului de cercetări socio-
umane Sibiu, a atins în cadrul
comunicării sale - Împrejurările is- ca instituţie de bază a saşilor - Transilvania au fost aduse în co
torice ale aşezării saşilor în Tran- rezultantă a unei analize istorice - municarea profesorului dr. Paul
silvania - cîteva aspecte delicate, a fost prezentată de domnul Konrad Philippi, Drepturile medievale bise-
ca nedreptăţile şi abuzurile 1n Gundisch (apariţie plină de farmec) riceşti ale saşilor: o contribuţie la
tratarea saşilor ca minoritate după de la Siebenburgisch-Săchsischer înţelegerea speci (icului istoriei Tran-
cel de-al doilea război mondial, Landeskunde din Germania, «mica silvaniei.
faptul (de altfel, larg discutat) că universitate a saşilor transilvă­ Profesor dr. Dan Berindei,
oraşele din sud-estul Transilvaniei neni» - cum o numesc cu duioşie membru corespondent al Acadţ~
nu sînt creaţia exclusivă a saşilor, obişnuiţii ei. Din comunicare s-a miei, a prezentat în comunicarea
ci a saşilor - ca şi catalizatori ai desprins marea importanţă acor- Români şi saşi la mijlocul secolulw
acestui proces - împreună cu ro- dată de saşi învăţămîntului (chiar XIX cîteva consideraţii privind
mânii şi maghiarii sau referirile şi satele cu 12 gospodării aveau preocuparea susţinută a saşilor
documentare la acea terra deserta , şcoli proprii) ca urmare a faptului pentru folclorul românesc (com-
care, în opinia vorbitorului, mar- că saşii erau conştienţi că trebuiau parabilă doar, am adăuga, cu cea
cau procesul de mutare a secuilor să compenseze prin realizări de a evreilor, prin cei doi străluciţi
pentru a face loc coloniştilor saşi. excepţie numărul lor relativ mic. reprezentanţi - rabinul Tiktin şi
S-a precizat că fenomenul venirii Profesor Dr. Camil Mureşan Moses Gaster), conlucrarea ro-
saşilor în Transilvania, ale cărui de la Universitatea din Cluj- mâno-săsească în Dietă, publica-
extremităţi cronologice nu se pot Napoca, membru corespondent al ţii le săseşti ca model pentru edi-
preciza decît aproximat iv, este Academiei Române, în lucrarea torii români, subliniind faptul că
fără precedent în istoria României Rolul saşilor în apărarea Transil- în momente hotărîtoare saşii şi
şi poate fi parţial asemuit cu mi- vaniei la mijlocul secolului XV, românii au fost alături.
graţiile de la sfîrşitul Antichităţii. subliniază atîtrolul acestora în Profesor d:-. Adolf Armbruster,
Nu trebuie uitată, de asemenea, susţinerea masivă a «industriei reprezentant al Asociaţiei germa-
a arătat Dr. Thomas Năgler, impor- de război» împotriva turcilor, cit nilor din Bucovina, cu sediul la
tanta contribuţie săsească la pro- şi faptul că cetăţile ţărăneşti şi Augsburg, în comunicarea Saşii
cesul de urbanizare din sudul şi bisericile fortificate ale saşilor transilvăneni ca mijlocitori ai ima-
estul Carpaţilor. constituiau o veritabilă linie de ginii asupra romdnilor rn Europa
Deşi profesorul Walter Koning fortificaţii. centrală şi apuseană (veacurile
din Reutlingen nu a putut participa Clarificări
în zone speciale ale XIII-XVI), continuă relevarea
la simpozion, lucrarea sa-Şcoala istoriei comunităţilor săseşti din unor mai vechi preocupări ale sale

88
(parţialvalorificate prin excelenta ţînd, totodată, participanţi lor sa- vorbi, a depăna amintiri, a pune la
lucrare Dacoromano-Saxonica. Cro- lutul saşilor stabiliţi în Vest. punct noi proiecte, a rîde îm preună ,
nicarii români despre saşi. Românii Domnia sa a arătat că asociaţiile deşi domnul GOnter von Hoch-
în cronica săsească, Editura Ştiin_ din străinătate ale saşilor origi- meister a ţinut să precizeze în
ţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, nari din România sînt preocupate cuvîntul domniei sale că nu crede
1980) privind răspîndirea în Europa (la fel cum ar trebui să fie, am că totul se va sfîrşi, că toţi
de către mediile săseşti a imagini; adăuga, ~i guvernul român) de saşii vor părăsi România («adu-
«celuilalt» , în cazul nostru a ro- păstrarea moş tenirii culturale să­ cerea aminte e o mărturie privind
mânilor. Vorbitorul arată că aceste seşti din România, precizind că, viitorul»). atmosfera a fost una
ştir i au fost pozitive, excepţie de curînd, biserica fortificată din uşor tristă, reflectată în secile dar
făcînd Vlad Ţepeş, lucru, de altfel, Prejmer (Tartlau) a fost luată sub dureroasele date statistice, pre-
expLicabi l prin relaţiile încordate protecţie de o asociaţie a saşilo r zente în diferite luări de cuvînt
pe care domnitorul muntean le-a din emigraţie. (în 1930 - cca 650 OOO germani în
avut cu saşii. Lucrările au fost încheiate de România; astăzi - sub 30 OOO), dar
A urmat dr. Anton Dorner de comunicările dr. Ioan Chiper mai ales de cuvintele istoricului
la Institutul de istorie al Acade- (Institutul de istorie Nicolae Iorga Adolf Armbruster: Tragedia colec-
miei Române Cluj-Napoca care a al Academiei Române), Coordonate tivă a saşi lor în zi lele noastre se
vorbit despre Români şi saşi Fn ole relaţiilor culturale româno-ger- apropie de căderea cortinei.
administraţia scăuna/J - secolele mane în anii '20 şi doamnei Carmen Despre saşi se va vorbi în curînd
XIV-XV/, cu referire specială la Şeuleanu (directoarea Centrului de numai la trecut (despre cei din
scaunul Orăştie (Broos) şi la studii europene în probleme etnice Transilvania). Ardealul fără saşi nu
familia Olahus, venită din Ţara din Bucureşti), Probleme de (?) mai este Ardeal (subl. ns.). Plecarea
Românească. relaţii interetnice româno-săseşti din saşilor constituie o pierdere imen-
O prezenţă hors-concurs fost ace- deceniul al nouălea: intrebări ş1 să pentru România pe care încă
ea a domnului GOnter ' von Hoch~ răspunsuri, comunicări care, după nu o realizăm.
meister, vicepreşedinte al Asocia- părerea noastră, nu trebuiau pla- În final ţin să mă înclin în faţa
ţiei saşilor transilvăneni din Ge r- sate în final, fiind mult prea elevatei limbi române vorbită de
mania şi reprezentant al Federaţiei «tehnice». oaspeţii noşt ri, pină mai ieri con-
Mondiale a Saşilor, care a mulţumit Deşi în pauză cei veniţi din cetăţenii noştri.
Academiei Române pentru orga- Germania se căutau reciproc cu
nizare:. simpozionului, transmi- prietenii din România pentru a AURELIAN STROE
Recenzii. expoziţii

Arh. KIKOS KALOGIROU , Greek traditional arhitecture. Veroia . «Melissa» Publish ing House,
Athens, 1990. 40 pi. 59 li.

Monografia oraşului Veroia face la începutul sec. al XX-iea au sec. al XX-iea. În timpul ocupaţiei
parte dintr-o serie de SO de lucrări supravieţuit numai SO. turceşti împărţirea funcţională şi
privind arhitectura tradiţională din După cucerirea turcească şi socială a spaţiului urban este foarte
Grecia, care vor fi reunite în opt restabilirea unei relative perioade strictă. Oraşul este divizat în car-
volume de cca 300 p. fiecare. Rea- de linişte, oraşul devine treptat un tiere după etnii: turcesc, grecesc,
lizarea acestei opere i mpresio- centru comercial internaţional, evreiesc.
nante, din care au apărut deja fapt ce contribuie la dezvoltarea Cartierul turcesc ocupă partea
cîteva monografii, reprezintă efor- oraşului şi la construirea de edi- cea mai înaltă a oraşului, avînd o
tul de cercetare al unui număr ficii reprezentative. Evlia Celebi poziţie privilegiată. Statutul social
mare de autori, dintre care cei menţionează în scrierile sale că la superior al turcilor apare evident
mai mulţi sînt arhitecţi. Lucrările Veroia a întîlnit «case magnifice», în bogăţ ia decoraţiei caselor, în
prezintă aşezările şi locuinţele tra- «case frumoase, bogat decorate, prezenţa grădinilor şi a spaţiilor
diţionale începînd din sec. al XV-iea cu două etaje, construite din deschise amenajate pentru dife-
şi pînă la începutul neoclasicismului piatră» . rite folosinţe. Din cartierul turcesc
(primele decenii ale sec. al XX-iea). Spaţiul urban s-a modelat pe se mai păstrează doar cîteva locuin-
În ordinea apariţiei lucrările vor parcursul unei perioade îndelungi ţe în sudul oraşului.
fi grupate astfel: voi. I Eastern iar planul oraşului a păstrat carac- La Veroia membrii comunităţii
Aegean, Sporades, Ionian lsland terul medieval pînă la mijlocul - comercianţi, meşteşugari, mun-
(tipărit); voi. li, Cyclades (tipărit);
voi. III Dodecanese, Crete; voi. IV,
Peloponese I; voi. V, Peloponese li
- Mainland Greece; voi. VI,
Thessaly - Epirus; voi. VII, Mace-
donia I; voi. VIII, Mcedonia li -
Thrace.
Autorii şi editorul îşi propun
să ofere atît cititorului obişnuit
cit şi specialistului , o imagi ne
cuprinzătoare asupra arhitecturii
tradiţionale din Greciadin ultimele
cinci secole, să atragă atenţia
asupra valorii inestimabile pe care
o reprezintă, să suscite interesul
pentru conservarea ei.
Veroia este un oraş cu îndelungată
istorie, cu un trecut bogat care
a contribuit la conturarea unei
arhitecturi cu trăsături specifice,
aflată astăzi în stare avansată de
degradare.
în perioada ocupaţiei romane,
Veroia se dezvoltă ca un centru
urban regional. În perioada bizan-
tină economia oraşului este înflo-
ritoare. Dezvoltarea comerţului şi
a meşteşugurilor permite acumu-
larea de bogăţii şi edificarea de
construcţii importante. Veroia de-
vine un centru cultural şi artistic
cunoscut în special prin multi-
tudinea şi frumuseţea monumen-
telor religioase. Din păcate, din
cele 72 de biserici existente încă

90
citori, fermieri - au co nstruit î n oraşului, vin să confirme con- rezultatele obţinute pînă acum sînt
funcţie de necesităţile lor, demo- tinua dezvoltare is torică a comu- modeste.
delele culturale şi de poziţia so- nităţii. Lucrarea arhitectului Kikos Ka-
cială. Dar, în ci uda aparentei Din păcate, această continuitate logirou este un exemplu de ana-
eterogenităţi, determinată de o r i- a fost întreruptă după cel de-al liză a acestei aşezări, impresio-
ginea etnică şi poziţ i a s o cială a doilea război mo ndial. Multe con- nantă prin varietatea şi bogăţia
locuitorilor, a varietăţii formulelor strucţii au devenit victime ale arhitecturii, prin destinul său
adoptate în edificarea locuinţelor, schimbărilor intervenite în noul tragic. Ilustraţia excepţională şi
toate locuinţele au ca punct de p lan al oraşului . care nu ţine condiţiile grafice admirabile. con-
plecare acelaşi nucleu originar. seama de importanţa păstră r ii tribuie la realizarea scopului avut
caracterizat prin existenţa spaţiilor structurii vechilor cartiere. La în vederea de autor, acela de a
semideschise, formă evoluată a casei Veroia se construieşte acum
în t r-un stil străi n de t radiţie. face cunoscută arhitectura tradi-
postbizantine. Pornind de la
Structurile contemporane sînt in- ţională a oraşului Veroia şi de a
această constatare, făcută pentru
prima dată de Aristotelis Zachos, compatibile cu oraşul istoric şi atrage atenţia asupra necesităţii
autorul ajunge la concluzia că arhitectura sa, imposibil de asi- urgente de a interveni pentru
numeroasele influenţe ulterioare milat organic. Grija pentru pro- conservarea ei.
«neoclasice» sau « electice », în- tecţia şi conservarea construcţii­
cadrate organic în arhitectura lor tradiţionale este recentă şi Dr. GEORGETA STOICA

D in nou despre mănăstirea c l •terciană de la Cîrţa, în legătură cu o contribuţie recentă : THALGOTT


MICHAEL , Die Zisterzienser von Kerz. Zusammenhănge,

î n « Vergffentlichungen des SUdostdeutscheu Kulturwerk », ser ia B, Wissenschaftl iche Arbe iten , voi . 50,
MU nchen , 990,68 p., 48 1 şi 2 hăr ţ i

Abaţia cisterciană Cîrţa, « ab- mai reprezentative nume, au adus silvania. Apărută sub forma unei
batia beatae Mariae Virginis de importante contribuţii în procesul broşuri, lucrarea este compusă din
Candelis », din Ţara Făgăraşului, cunoaşterii istoriei şi monumen- trei capitole principale, primul
la sudul Oltului, este unica fun- tului din Cîrţa. i ntroducîndu-ne în problematică,
daţie a ordinului cistercian în În pofida numărului apreciabil al doilea fiind dedicat istoriei
Transilvania. Poziţia geopolitică a de lucrări dedicate acestei abaţii abaţiei, în timp ce al treilea capitol
acestei abaţii în decursul evului cisterciene, în literatura de spe- este dedicat monumentului. Un
mediu, situată la graniţa orizon- cialitate continuă să persiste o bogat material ilustrativ, un aparat
tului politic şi cultural-religios de listă întreagă de probleme con- critic, o listă bibliografică, precum
influenţă bizantină, avanpostul ex- troversate. Astfel, continuă să fie şi două indexuri cuprinzînd or-
trem al ordinului în sud-estul incerte, printre altele, numele cti- donate alfabetic numele de per-
Europei, a conferit mănăstirii Cîrţa torului, data la care se poate vorbi soane şi localităţi, cît şi ilustraţiile
un rol major în peisajul transilvă­ de o mănăstire la Cîrţa, rolul folosite, completează sintetic ima-
nean. Concomitent, monumentul, jucat de abaţie în Ţara Făgăraşului ginea acestei lucrări.
unul dintre cele mai vaste ansam- şi în sudul Transilvaniei în decursul Autorul îşi propune, potrivit
bluri arhitectonice din întreg sud- istoriei sale de aproape trei sute textului şi subtitlului lucrării, să
estul european şi unul din cele mai de ani, circumstanţele istorice şi stabilească legăturile interne şi
semnificative în spaţiul intracar- considerentele care au dus la deci cauzele dintre istoria abaţiei
patic, este prima construcţie de întemeierea acestei abaţii pe teri- şi anumite evenimente politice şi
factură gotică pe teritoriul Tran- toriul românilor ortodocşi, con- curente culturale manifestate în
silvaniei. sideraţi schismatici de biserica ca- Occidentul secolelor XIII-XV, iar
Nu este deci surprinzător că tolică, şi nu altundeva, în mijlocul pe de altă parte să sublinieze şi
încă din prima jumătate a secolului unor populaţii catolice, pe întin- substanţieze relaţiile de şantier
trecut atenţia şi interesul oame- sele teritorii aparţinînd coroanei şi influenţele stilistice recepţio ­
nilor de ştiinţă au fost atrase de regale maghiare. Insuficient cer- nate aici la marginea lumii catolice
această abaţie. O pleiadă de istorici cetată este şi istoria monumentului, şi care s-ar putea citi în arhitec-
şi istorici de artă, printre care controversate fiind datarea şi ca- tura monumentului.
G. D. Teutsch (1845), J. Elek racterul construcţiei ce se păstrează Avînd în vedere caracterul ex-
(1864), W. Schmidt (1868), Fr. astăzi doar parţial şi în stare de trem de controversat al mănăstirii
Romer (1877), L. Reissenberger ruină relaţiile de şantier şi ori- în literatura de specialitate, dezi-
(1894), urmaţi în acest secol de ginea atei ierelor active aici, i n- deratele propuse de autor sînt nu
V. Roth (1905), A. Baumgartner fluenţa exercitată de acest şantier numai interesante . dar ele cores-
(1915). H. Rosemann (1934), în ambianţa artei transilvănene. dund şi unei nevoi acute de clari-
T. Gerevich (1938), V. Vătăşianu În acest context se înscrie noua ficare, lucrarea fiind o iniţiativă
(1959), G. Entz (1963), V. Drăguţ lucrare ce o datorăm lui M. Thal- binevenită. Oricît de salutară ar
(1979), pentru a nu cita decît cele gott , arhitect originar din Tran- fi această iniţiativă, ea nu poate

91
estompa riscurile unei asemenea desfăşurat pe durate variabile de 1209, el dispărînd de pe scena
întreprinderi, ce rezidă în esenţă timp, uneori însumind două de- politică cel mai tîrziu în anul 1210,
în nivelul insuficient al cunoaşterii cenii, şi care comporta un număr rezultă că regele Andrei li (1205-
acestei mănăstiri. Un asemenea aprecia bi I de etape obligatorii suc- 1235) nu a putut face această do-
demers este sortit aprioric a fi cesive : redactarea documentului naţie decît în intervalul 1205-
prematur, dacă nu se încearcă de întemeiere, confirmarea înte- 1209 (cf. M Wertner, Dic Woj-
clarificarea sistematică a majori- meierii de către scaunul papal, woden Siebenburgens im Zcitalter
tăţii evantaiului de probleme dis- acceptarea de către episcopul die- der Arpaden, în « Archiv des
putate în legătură cu această mă­ cezan a noii ctitorii, donarea şi Vereins fUr Siebenbi.irgische Lan-
năstire. preluarea terenului necesar înte- deskunde ». NF., Band 28, Heft 1,
În mod regretabil M. Thalgott meierii, mutarea şi popularea mă­ Hermannstadt, 1894, p. 45-46).
nu a optat în lucrarea sa pentru năstirii etc. (cf. O. Grillnberger, Acest document delimiteză exact
o asemenea cale. Autorul nu Die « Catalogi abbatiarum crdinis domeniul donat la această dată.
numai că nu aduce în discuţie Cisterciensis ». Nachtrăge zu Dr. după cum urmează: «Hotarul
nici o sursă documentară nou ă , L. janau scheks << Originum Cister- acestui ţinut începînd de la rîul
deşi o sumă de documente refe- ciensium tomus I», Wien, 1904, Olt, unde este capătul unei insule
ritoare la Cîrţa au fost publicate p. 16 si urm.). Chiar dacă L. Ja- se suie printr-o mlaştină ce se
în străinătate în mod constant, nauschek nu a putut preciza sem- numeşte Eguerpotak, pînă la făge­
dar contestă o serie de interpre- nificaţia anului 1202, acceptat în tul numit Nogebik, şi, la capătul
tări pertinente în general accep- mod traditional dată a întemeierii acestui făget, se varsă în rîuleţul
tate ale unor documente deja abaţiei din Cîrţa, documentele numit Arpaş şi de aici, de-a lungul
intrate în circuitul cercetării ştiin­ ordinului cistercian nefiind în acest aceluiaşi rîuleţ se urcă pînă la
tifice, relativizînd astfel concluzii caz suficient de explicite, totuşi munţii înalţi şi mergînd pe acest1
asupra cărora domneşte de decenii o serie de registre de cronologie munţi se coboară spre plaiul de
un consens. În acest context ale ordinului, unele datînd de la miazăzi pînă la rîul numit Cîrţa. ş1
trebuie precizat că autorul nu sfîrşitul secolului al XIII-iea. da- pe acest rîu ajunge la rîul Oit şi aci
foloseşte, sau poate nu-i sînt .tea ză întemeierea în mod vădit se sfîrşeşte ». Constatînd ci mănăs­
cunoscute, o serie de lucrări esen- în anul 1202. Astfel, un manuscris tirea din Cîrţa se află la co. 600 m
ţiale referitoare la tema în dis- păstrat la British Museum preci- spre est de hotarul vestic, respectiv
cuţie, care l-ar fi ajutat să evite o zează : « tempus prime fonda- rîul Cîrţa, şi la cca 200 m în sudul
serie de concluzii şi formulări tionis: ... 1202 abbatia de Kerz », Oltului ce constituia hotarul nor-
nefericit alese. De exemplu lucră­ în timp ce un alt manuscris cis- dic, se poate observa că mănăstirea
rile lui Al Baumgartner, A kerci tercian păstrat în aceeaşi biblio- a fost ridicată pe domeniul donat
ap6ts6g a kiizepkorban, Budapest, tecă arată «fundate est domus: între anii 1205-1209. Rezultă
1915; V. Vătăşi anu, Istoria artei ... 1202 de Keiz » (L. Janausche k , aşadar în mod clar că nu se poate
feudale in ţările romdne, voi. I, Originum Cisterciensium, I, Wien, vorbi de o mănăstire la Cirta ante-
Bucure şti, 1959; G. Entz, Le chan- 1877, p. 208; G. Gyorffy, Az rior intervalului 1205-1209, supo-
tier cistercien de Kerc , Budapest, Arp6d-kori Magyarorsz6 g fiildrojza, ziţia lui M. Thalgott fiind lipsită
1963; V. Drăguţ, Contribuţii privind li, Budapest, 1987, p. 451). de orice fundament istoric. Este
arhitectura goticului timpuriu in Informaţii preţioase pentru da- uti I de precizat în acest context
Transilvania, Bucureşti, 1968, tarea mai exactă a uneia din eta- că iniţiatorul acestei întemeiri a
pentru a nu cita doar cîteva pele esenţiale ale întemeierii ne fost regele maghiar Emeric (1196-
dintre cele mai regretabile ab- oferă documentul din anul 1223, 1204), în timp ce fratele şi urmaşul
senţe din lista bibliografică a prin care regele Andrei li confirmă său la tron regele Andrei al II-iea
autorului. două donaţii făcute mănăstirii Cîrţa finalizat această iniţiativă.
Referindu-se la întemeierea aba- (Fr. Zimmermann - C. Werner, Comentînd documentul din
ţiei, M. Thalgott consideră că Urkundenbuch zur Geschichte der 1223, autorul reţine printre altele
acest eveniment ar trebui plasat în Deutschen in Siebenburgen, I, Her- şi expresia « terram ... exemptam
perioada domniei regelui maghiar mannstadt, 1892, p. 26-28; Do- de Blaccis » care, potrivit lui
Belaal 111 -lea (1172-1196), maiexact cumente privind istoria Romdniei, M. Thal!l'ott, ar sem nifica fie faptul
în intervalul 1180-1190 (p. 19). C, XI-XIII, I, Bucureşti, 1951, că teritoriul donat abaţiei între
Autorul îşi susţine ipoteza bazîn- p. 199-200). Din textul docu- 1205-1209 ar fi fost nelocuit de
du-se pe un «docume nt vechi», mentului rezultă că după ce con- români, fie că aceştia ar fi fost
fără însă a ne preciza izvorul firmă donaţia magistratul ui Goce- alungaţi de acolo lP· 20), prin
documentar, potrivit căruia mă­ linus în folosul mănăsti rii, regele aceasta el alăturîndu-se unui lung
năstirea din Cîrţa ar fi existat Andrei li confirmă şi o donaţie şir de istorici care au contestat
deja în , anul 1202. Ar rezulta mai veche pe care o făcuse el prezenţa în această zonă a româ-
deci că această abaţie a fost înte- însuşi şi anume «pro remedio nilor, anterior datei întemeirii
meiată concomitent sau la scurt animae nostre» aceleiaşi abaţii. abaţiei.
timp după întemeierea abaţiei­ Documentul nu precizează data În uzanţa latinei medievale de
mamă din lgris în anul 1179. exactă a acestei donaţii, arătînd cancelarie, termenul « exemptus »
Abordînd această problemă, au- doar că aceasta s-a petrecut prin a avut constant, începînd cu seco-
torul omite de asemenea să pre- mijlocirea voievodului Benedict aJ lul al VII-iea, o semnificaţie emi -
cizeze conţinutul noţiunii de «în- Transilvaniei. Dar cum acest Bene- nentă juridică, noţiunea aparţi­
temeiere», cunoscut fiind că fon- dict apare în documente în cali- nînd fie domeniului dreptului ecle-
darea unei mănăstiri cisterciene a tate de voievod al Transilvaniei ziastic, fie celui public. în ambele
fost fără excepţie un proces istoric în anii 1202, 1203, 1206, 1208 şi cazuri termenul semnifică sustra-

92
gerea, eliberarea unui subiect de 1956, citat de au t or în lista biblio- nordică a transeptului substruc-
drept, care putea fi o persoană, grafică anexată. tiile unei clădiri anterioare actualai
grup de persoane, biserică, mănăs­ În pofida n umărului redus de pa- biserici. Actualele cercetări <IU
tire, localitate, universitate, teri- gini (p. 47-59), capitolul ultim, permis identificarea acestor sub-
toriu etc., de sub o anumită juris- dedicat monumentului şi proble- strucţii ca aparţinînd aşa-numitei
dicţie religioasă sau civilă şi supu- melor de istorie a artei, este cel «biserici I», prevăzută cu o absidă
nerea acestuia unei alte jurisdicţii, mai substanţial în rezolvări con- semicirculară romanică (M. Rill
de regulă superioară (W. H. Mai- structive şi contribuţii originale, Die Zisterzienserabcei in Kerz am
gen d'Arnis, Lexicon manuale ad bazate pe interpretări pertinente Alt im Lichte neuer Grabungen,
scriptorcs mediae et in fimae latini- ale materialulu i documentar. Au- « SUdostdeutsche Vierteljahres-
tatis, Paris, 1866, p. 852; C. Du torul pune în discuţie o serie de blătter », jg. 39 , Folge 2, MUnchen,
Cange, G/ossarium mediae et infi- probleme ignorate de cercetarea 1990, p. 148-152). În absenţa
mae latin1tatis, III, N lort, 1884, ştiinţifică, cum ar fi reconstituirea unui raport detaliat al săpăturilor
p . 358; N. F. Niermeyer, Mediae planului general al mănăstirii, iden- efectuate, aşteptat de cercetătorii
latin1tat1s lexicon minus, Leiden, tificarea denumirilor şi stabilirea romani şi străini cu legitim interes,
1984, p. 391). În acest sens a fost funcţiilor şi poziţiei diferitelor sîntem obligaţi să ne rezumăm
« exemptat » însuşi ordinul cis- încăperi conventuale, sta bi Ii rea a la reconfirmarea prezenţei unei
tercian de sub autoritatea episco- două faze de construcţie delimi- construcţii din piatră ridicată de
pală diecezană şi tot în acest sens tate de invazia mongolă din 1241, călugării cistercieni la Cîrţa. Da-
au fost exemptate numeroase mă­ atribuirea turnului de pe faţada tarea exactă a acestei «biserici I »
năstiri, universităţi, localităţi, teri- fazei de construcţie de după nu va fi probabil posibilă, cert
torii etc. Interpretarea corectă, invazie şi datarea lui în consecinţă, fiind doar faptul că acestei con-
în conformitate cu jurisprudenţa identificarea formei traveelor eta- strucţii i-a fost contemporan un
medievală a acestui termen, arată jului corpului estic şi stabilirea claustru din lemn, căci actuala
că teritoriul donat la 1205-1209 tipului de bolţi ce acopereau aripă estică a mănăstirii nu pre-
abaţiei cisterciene a fost sustras această încăpere. Merită subli- zintă nici o legătură planimetrică
autorităţii juridice bisericeşti şi niată şi publicarea în premieră a cu clădirea primară din piatră
civile exercitate de români şi supus unor piese din lapidariul mănăstirii, menţionată şi ca atare nu aparţin
de către rege, în virtutea calităţii ;işa cum este cazul fragmentului aceluiaşi proiect. Alte substrucţii
sale de « legat apostolic» şi pro- de coloană cu baza poligonală, a din piatră nu au fost găsite cu ocazia
prietar, autorităţii mănăstirii cis- cărei plintă inferioară este spriji- celor patru campanii de cercetări
terciene din Cîrţa. În aceste cir- nită de console cu o epură identică arheologice efectuate la Cirţa. Este
cumstanţe, însăşi folosi rea în tex- celor prezente la comisa corului deci plauzibil şi pare foarte pro-
tu I documentului a termenului (cf. fig. 37), precum şi numărul babil, de altfel în deplină concor-
« e xemptus » în contextul refe- mare de fotografii, planuri, schiţe danţă cu Regula ordinului cister-
rinţei documentare la români relevă şi relevee ale unor monume nte cian, că primele construcţii de la
clar e x istenţa în Ţara Făgăraşului considerate de autor a fi înrudite Cîrţa au fost ridicate din lemn şi
şi la această dată a unor structuri cu mănăstirea din Cîrţa. au avut un caracter provizoriu ,
socio-politice şi bisericeşti, con- Totuşi, nici acest capitol nu este aşa după cum indică şi numeroase
diţionate reciproc, ale populaţiei lipsit de inexactităţi şi erori. analogii: Zirk în Ungaria, Ebrach
româneşti, din care emanau relaţii Astfel . după ce consemnează des- în Franconia, Zdar în Boemia,
de drept anterioare întemeierii coperirea în cadrul recentelor Stams în Austria etc . . . Avînd
mănăstirii cisterciene din Cîrţa. cercetări arheologice de la Cîrţa în vedere că aceste clădiri din lemn
Prin aceasta sint lipsite de orice a unor substrucţii aparţinînd unei nu au putut fi ridicate la Cîrţa
suport istoric şi afirmaţiile lui clădiri sacrale cu abs ida semicir- decît după donarea domeniului
M. Thalgott potrivit cărora româ- culară (p. 52), M. Thalgott este de în anii 1205-1209, rezultă că
nii s-ar fi infiltrat la o dată ulte- părere că această clădire ar fi «biserica I» ar trebui datată
rioară pe pămînturile mănăstirii fost înlocuită încă înainte de in- intre 1210-1220.
(p. 21), că ei nu au fost supuşii vazia mongolă din 1241 cu actuala De abia după această dată şi în
mănăstirii (p. 21) sau, şi mai grav, construcţie, terminată în linii ge- strinsă legătură cu donaţia magis-
că ţ1 nutui de la sudul Oltului ar fi nerale la această dată şi refăcută trului Gocelinus din anul 1223
fost « desertam et inhabitatam » pînă în anii '60 ai secolului al şi cu alte probabile donaţii făcute
(p. 26). XIII-iea (p. 52). Consecvent ipo- în acest interval de timp mănăs­
Comentariile de mai sus au evi- tezei potrivit căreia mănăstirea ar tirii şi care au contribuit la creş­
denţiat doar citeva din şirul, din fi fost întemeiată în intervalul terea prosperităţii, a forţei eco-
păcate mult mai lung, al inexacti- 1180-1190, autorul este de părere nomice şi mijloacelor financiare,
tăţilor şi erorilor, mai mult sau că perioada 1200-1240 ar fi fost s-a trecut cîndva, probabil către
mai puţin grave, strecurate in suficientă pentru a termina în 1230, la ridicarea ln piatră a mă­
textu l celui de-al doilea capitol linii generale actuala construcţie năstirii păstrate în forma actuală
al luc rar ii. Nu este deci surprinză­ şi datează absida poligonală a (H. Rosemann, Kerz, în « Die
tor faptul că şi conexiunile propuse bisericii abaţia l e (5/8) în primele deutsche Kunst in SiebenbUr-
de autor cu contextul european decenii ale secolului al X III-iea . gen », Berlin, 1934, p. 85). Avind
sînt lipsite de orice substanţă şi Recentele cercetări arheologice în vedere succesiunea cronologică
funda ment istoric, acestea fiind întreprinse în anii 1981-1985 la a acestor faze diverse de con -
de fapt o compilaţie de date pre- mănăstirea din Cîrţa de către strucţie, nu se poate în nici un caz
luate foarte probabil din compen- Th. Năgler şi M. Rill au confirmat vorbi despre o construcţie gotică
diul de istorie « Auszug aus der constatările lui V. Roth din anul la Cirţa în intervalul 1211-1225.
Gescr ichte » (Ploetz), WUrzburg, 1924, care descoperise sub aripa care să fi influenţat sti Iistic şi

93
planimetric clădiri atribuite ipo- pelor de construcţie se poate la etaj pentru bolţi cu epura înaltă
tetic activităţii constructive a ordi- observa clar la aripa estică a claus- pe ogive, cu o diferenţă conside-
nu i teuton în Ţara Bîrsei, ca trului, atît în plan cît şi în eleva- rabilă între punctul de naştere şf
Prejmer, Hărman şi Bartolomeu, ţie. Astfel, în timp ce parterul cor- cheia de boltă, care să permită
aşa după cum încearcă să ne con- pului estic este binavat şi compus astfel o dirijare a vectorilor for-
vingă autoru I (p. 55). De altfel, fără excepţie din travee pătrate, ţelor bolţilor cit mai apropiată de
nici analogiile propuse de autor similare celor ce compun navele şi planul vertical al zidurilor . Această
pentru absida poligonală (5/8) a transeotul bisericii, dormitorul că­ opţiune a determinat şi înălţarea
corului din Cîrţa nu sînt relevante, lugărilor aflat la etaj este compus zidurilor etajului, ce a condus la
deoarece corurile bisericilor din din travee dreptunghiulare puter- dezechilibrul proporţiilor între re-
Loc-Di eu şi San Martino al Cimiano nic alungite, identice cu travea gistrul orizontal al parter ulu i şi
sînt fie crono logic, fie stilistic, corului bisericii. În consecinţă şi cel al etajului.
diferite de acela din Cîrţa. În timp bolţile ridicate peste aceste travee Chiar şi numai aceste incon-
ce corul poligonal al bisericii din diferă tipologic, bolţile navelor şi gruenţe, pe lingă multe altele
Loc-Dieu este realizat către 1300 transeptului fiind sexpartite şi în prezente la Cîrţa, ar fi su ficie nte
(M. Aubert, L'Architecture cister- cruce pe ogive, în timp ce dormi- pentru a postula şi accepta cel
cienne en France, I, Paris, 1943, torul şi corul bisericii au fost aco- puţin două faze de proiectare şi
p. 201 şi fig. 78), corul bisericii perite exclusiv cu bolţi în cruce construcţie ale actualei clădiri,
cisterciene din San-Martino este pe ogive. Din aceleaşi diferen ţe divizate cronologic de cenzura
constituit dintr-o absidă poligo- planimetrice, expresie ale unor produsă de invazia mongolă din
nală (5/8) şi o semitravee acoperită proiecte stilistic diferite, rezultă anul 1241. Aceste incongruenţe
cu o boltă semicilindrică ruptă, şi autonomia ritmurilor deschi- nu pot fi în nici un caz explicabile
stadiu stilistic inferior celui de la derilor parterului şi ale etajului în cadrul unei etape omogene de
Cîrţa (R. Wagner-Rieger, Die ita- clădirii. Nu este deci surprinzător planificare şi construcţie printr-o
lienische Baukunst zu Beginn der să constatăm însăşi negarea sen- ipotetică «neglijenţă inexplica-
Gotik, li Teii, Graz-Koln, 1957, sului contrafortului, atunci cînd bilă» (cf. M. Tătaru, Kerz und die
p. 232-233). pe zidul vestic al acestei clădiri, Mitteleuropăische Zisterzienserarchi-
În acest context, stabilirea suc- contraforturile sînt practicate de tektur, în « Beitrăge zur sieben-
cesiunii diverselor etape de cons- pe arcurile parterului. Inevitabil, burgische Kunstgeschichte und
trucţie şi identificarea caracterului aceste contraforturi ignoră ritmul Denkmalpflege », Munchen, 1983,
lor stilistic dobîndesc o valoare deschiderilor parterului şi nu co- p. 27 , Nota 27) sau, şi mai puţin
esenţială în tentativa de clarificare respund punctelor de desc ărcare printr-o aşa-numită intenţi e, aşa
a conglomeratului de probleme ale presiunilor bolţilor acestuia, după cum doreşte să ne convingă M.
privind construcţia din Cîrţa, in- fiind construite evident în legătură Thalgott (p. 55). Toate cazurile, de
terpretarea corectă a acestui do- exclusivă cu bolţile dormitorului altfel extrem de rare, de analogii
cument arhitectonic fiind unicul călugărilor de la etaj. În consecinţă, la o asemenea incongruenţă statică.
criteriu pentru stabilirea datării deosebirile planimetrice au impus contrafort ridicat de pe arc,
şi invocarea unor cazuri de ana- în ultimă instanţă o deviere axială indică fără excepţie faze diferite
logie stilistică. Datarea mănăstirii verticală de dimensiuni variabile de construcţie. Nu este deci de
în primele decenii ale secolului a punctelor de descărcare şi pre- mirare că o soluţie identică pre-
al XIII-iea p ropusă de M. Thalgott luare a forţelor bolţilor parterului zentă la catedrala din Chartres a
se alătură acelui curent major din şi etajului, deviere care atinge fost interpretată drept «absurde
literatura de specialitate care, maxi ma amploare în segmentu I Losung » (cf. D. Kimpel - R. Suc-
supunî nd monumentul doar apa- sălii capitulare şi măsoară cca kale, Die gotische Architektur în
rent unei analize riguroase, îl 1,30 m. Dacă această incongruenţă Frankreich 1130-1270, Mi.inchen
identifică a fi o construcţie uni- structivă a fost parţial dezamorsată 1985, p. 253). În acest sens ple-
tară şi omogenă, datările propuse de implicaţiile grave de natură dează şi contraforturile ridicate
rezultînd din cronologia cazurilor structivă prin înălţarea masivului de pe arcuri ale mult citatei ana-
de analogie în contextul arhitec- zid romanic, realizat în faza de logii cu corpul estic al mănăstirii
turii cisterciene europene (G. Entz, proiectare şi construcţie ante- cisterciene din Mortemer (tur~).
Le chantier cistercien de Kerc, în rioară, pregătit fiind să preia unde dormitorul călugăril or, rea-
«Acta Historiae Artium Acade- greutatea şi forţele bolţilor foi- lizat î ntre 1210-1230, a fost
miae Scientiarum Hungaricae ». şorului - proiectat, dar, din moti- construit « en partie sur le sou-
1-11, Tom IX, Budapest, 1963, vele aici discutate n icio dat ă reali- bassement du x11• siecle »
p. 3-38). zat - , incongruenţa apare î n toată (M. Aubert, op. cit„ li, Paris
Împotriva caracterului omogen gravitatea şi implicaţiile subsumate 1947, p. 87).
şi încadrării stilistice în perioada la zidul exterior, estic, al aceleiaşi Dar cum între coru I biserici f
de tranziţie a clădirii din Cîrţa aripe, mult mai redus ca dimen- şi dormitorul călugărilor din aripa
pledează o serie de argumente siu ni şi păstrat doar parţial. Aici estică identitatea planimetrică ,
planimetrice, structive şi deco- contraforturile ridicate fără excep- structivă şi decorativă este eviden-
rative susţinute în parte şi de ţie de la sol corespund integral tă, rezultă fără nici o îndoială că
unele informatii documentare doar punctelor de descărcare ale absida poligonală (5/8) a corului
(D. N. Busuioc.' Consideraţii pri- bolţilor parterului, dar datorită din Cîrţa a fost planificată şi con-
vind datarea mănăstirii cisterciene devierii axiale amintite aceste con- struită în faza a doua de execuţie,
de la Cirţa, în «Studii şi cercetări traforturi nu au putut prelua şi intervenită după invazia mongolă
de istoria artei», seria Artă presiunile bolţilor etajului. Pentru din anul 1241. Este deci util de
plastică, Tomul 23, Bucureşti, a diminua riscurile de natură sta- precizat că atelierul activ în această
1976, p. 3-20). Succesiunea eta- tică, arhitectul constructor a optat fază a imprimat construcţiei tră-

94
sături gotice mature în accepţiunea Dacă vom mai aminti o serie de
cisterciană şi ca doar din supra- inexactităţi şi incoerenţe în con-
punerea fazelor de construcţie strucţia aparatului critic, unele
monumentul de la Cîrţa a fost in- erori în materialul ilustrativ şi
terpretat stilistic ca aparţinînd sti- în cele două hărţi anexate,
lului de tranziţie. Aşadar, atît vom dobîndi astfel o imagine mai
analogiile propuse de M. Thalgott fidelă asupra acestei lucrări. Con-
cit şi derivarea atelierului cons- statările şi observaţiile de mai sus
tructor din ambianţa arhitecturii ne obligă la o lectură prudentă şi
franceze din lle de France, sau critică a acestei Iucrări, care din
datarea ca atare a construcţiei păcate nu şi-a at ins nici unul
de la Cîrţa pe la 1230, aşa cum a
dintre necesarele şi interesantele
procedat G. Entz şi după el alţi
cercetători, ca E. Marosi, F. L. obiective propuse.
Hervay şi L. Makkai, sînt irele-
vante şi lipsite de argumente per- DAN NICOLAE BU SUIOC
tinente. -VON HASSELBACH

EXPOZIŢIA «: SALUTĂRI DIN BUCUREŞTI. O ISTORIE A_BUCUREŞTILOR!Î N CĂRŢI POŞTALE


ILUSTRATE », 17 sept. -17 oct. 1991

Începînd din 17 sept. 1991, Mu- Eroului Necunoscut etc. Este con- palpită de o viaţă intensă, Bucu-
zeul de Istorie şi Artă al Munici- semnat astfel un moment cînd reştiul sfîrşitu lui de secol X IX ş i
piului Bucureşti găzduieşte, timp opinia publică mondială a luat al primei jumătăţi a secolului al
de o lună, o expoziţie de cărţi cunoştinţă de Bucureşti ca fiind XX-iea fiind un oraş racordat la
poştale privitoare la istoria Bucu- una din frumoasele capitale ale nivelul Europei.
reşti ului. Pe un fundal cu parfum Europei. Monumentele pe care le recu-
de secol XIX, vizitatorii Palatului Grupajul «De la Principat la noaştem, multe dintre ele văzute
Şuţu sînt invitaţi să parcurgă, prin Regat», oferă o reîntilnire cu în strălucirea tinereţii lor (încep.
intermediu I cărţilor poştale i lus- imaginile membrilor familiei regale sec. al XX-iea), şi chiar clădiri
trate, peste un secol de istorie a României: Regele Carol I, Regina obişnuite dar cuprinse în ansam-
bucureşteană. Exponatele sînt gru- Elisabeta, Principesa şi apoi Regina bluri arhitecturale unitare, care
pate pe teme: începuturile cărţii Maria, Regele Ferdinand, Princi- incintă pri vi rea, toate acestea ne
poştale, Parcul Carol, Calea Vic- pesele Ileana şi Elisabeta. Este apropie un Bucureşti în plin efort
toriei, viaţa politică, marile bule- acesta un moment de uimire şi de modelare urbanistică.
varde, portrete, viaţa cotidiană. încîntare pentru cei tineri. aceste
O notă amuzantă aduc cărţile
Obişnuiţi să vedem cartea poştală personalităţi ale epocii fiind nume
poştale cu imagini caricaturale ale
doar ca un mesager al gîndurilor fără chip pentru mulţi, în situaţia
unor oameni politici (m i niştri,
sau un suvenir, uităm că ea poate în care manualele şcolare şi cărţile
prefecţi, deputaţi) şi publicişti.
fi şi un document istoric, o oglindă de istorie îi ignorau cu rea
în care se reflectă monumente, credinţă. În ambianţa expoziţiei, în me-
personalităţi, evenimente istorice Cărţile poştale cu Calea Victoriei sajul ei, vizitatorul găseşte dragos-
oameni obişnuiţi - într-un cuvint ne fac surpriza de a prezenta pieţe tea aproape uitată pentru capitala
imaginea veridică a unei epoci. cu statui ce azi nu mai sînt (de noastră, o solidaritate cu acest
Organizatoarea expoziţiei, Secţia exemplu, statuia ecvestră a Regelui oraş încercat de istorie. La vernisaj,
de istorie modernă şi contempo- Carol I din Piaţa Palatului Regal), televiziunea a strălucit prin ~b­
rană a muzeului, prezintă în jur clădiri ce şi-au schimbat destinaţia senţă. Educarea publicului, ca să
de 500 cărţi poştale, deci cam 20% iniţială, monumente dispărute. Ma- nu mai vorbim de promptitudinea
din colecţia muzeului. rile bulevarde ale Bucureştiului, informării lui, a fost încă o dată
În România, cărţile poştale au cu cele două axe ale oraşului, aduc ratată. Dacă, este bine ştiut, ima-
început să circule din 1873, au în memorie vechi le nume ale arte- ginea unui oraş îi reprezintă pe
urmat cărţile poştale cu imagini lor importante din Capit ală: axa locuitorii săi, pe noi, cei de azi,
desenate, iar din 1895-1897 ilus- nord -sud cu b-dul Take Ionescu, ne reprezintă Bucureştiul de azi I
tratele fotografice. Imaginile din axa est-vest cu b-du I Elisabeta şi Sîntem frumoşi 1 Pentru imaginea
Parcul Carol prezintă cu precădere b-dul Brătianu, str. Lipscani; ş i Bucureştiului vechi avem motive
Expoziţia Naţională din 1906: ve- cheiul Dîmboviţe1: o suită de ima- de admiraţie, pentru cea de
dere generală, Pavilionul Regal, gini bucureştene prezintă hoteluri, mîine ...
Palatul Artelor, Grota Uriaşilor, palate, biserici, pieţe, florărese
Pavilionul Austriei, Mormîntul vînzători ambulanţi - un oraş ce GEORGETA POP

95
Necrolog

HENRI H. STAHL
1901-1991

S-a stins cel mai în vîrstă dintr·e H. Stahl trăia şi cu ei cu noi. ltine- socială», rezolvarea unor prnbleme
membrii Comisiei noastre, din rariul său l-a descris, acum zece istorice, a investigat perioada Evu-
care făcea parte de la reconstitui rea ani, în Amintiri şi gînduri ... lui Mediu timpuriu şi pe aceea a
ei. rară a nădăjdui să-l mai vedem Avînd un părinte care, pe lingă tranziţiei de la feudalism la capi-
participînd la lucrările noastre, I ucrări de istorie şi paleografie talism (Controverse de istoric soc10lci
socot(;am totu şi alegerea sa ca un slavo-română, a lăsat imagini ale românească, 1969; Studii de socio-
omagiu cuvenit excepţionalei sale vechiului Bucureşti văzute de un logie istorică, 1972; Teorii şi ipoteze
expuienţe, vioiciunii lucide cu care reporter şi pagini despre războiul privind sociologia orînduirii tribu-
era gata să sfătuiască sau să anali- în care fusese .-ănit, Henri H. Stahl tale, 1980). Acestor studii, de o
zeze ş1 dem n ităţii pc care o păs­ reprezenta a doua generaţie de profundă originalitate, istoriogra-
trase in anii încercărilor celor· mar elevr ai lui N. Io rga dintr-o familie fia noastră le datorează un întreg
grele. Atunci, însăşi lumea rurală adeseori binecuvîntată cu vocatia program de acţiune, de realizat
românească de care er·a atît de legat cărţilor şi cu pasiunea scrisului. doar printr-o viitoare modificare
păru se că nu va supravieţui, dar Influenţa istoricului a fost decisivă a mentalităţri şr a direcţiilor de
cuvîntul lui ar fi fost şi acum la fel pentru formaţia lui intelectuală, cercetare .
de necesar pentru a înlătura impos- la care a contribuit şi aceea, tot Sîntem în această Comisie,
tura şi a restabili ordinea ideilor atît de durabilă, a social-democra- adunaţi laolal t ă, experţi, martori
în locul confuziei agitate şi preten- ţilor, discipolii lui Gherea. sau fanatici. Pr·ofesorul Stahl în-
ţioa$e. Două dintre ultimele sale Cunoaşterea pe teren a reali- trunea toate trei titlurile, în pofida
cărţi, cenzurate sub regimul trecut, tăţii satelor dintre 1925 şi 1938 sobrietăţii şi a spiritului său critic,
aşteaptă să fie publicate. Va veni i-a îndreptăţit memorabrla reacţie care ar fi exclus orice fanatism .
apoi rindul unor fragmente memo- contra teoriilor lui Lucian Blaga Căci autoru I monografiei clasice
rialistice rămase în manuscris. O şi Mircea Eliade, texte r·eluate în despre Nerej (1939). colaborator
cui gere de studii ale sale urmează Eseuri critice despre cultura papu/ar ă la întemeierea Muzeului Satului,
să apar·ă, tradusă în ungureşte, românească (1983). Ca membr·u al a apărat fără încetare o idee despre
dup..i cc cartea fundamentală des irc grupului « Criterion », ultima ţăranul român, o credinţă care stră­
vechr e comunităţi săteşti edemul t încercare de a menţine - în 1934 ! bate lunga sa viaţa, ceea ce înseamnă
cunoscut~ în limbile franceză, ita- - coexistenţa paşnică dintre forma cea mai înaltă de iubire. Etica
liana şr engleză. Aşadar, prezenţa dreapta şi stinga, înainte de fatala perso n alităţii sale se reflectă în
sa intelectuală dăinuie şi exemplul radicalizare, H.H. Stahl scria cuvin. mărturisirea şoptită cîndva că a
său va contrnua să inspir·e. te aspre «la o răscruce de drnmuri: vrut să fie «pescar de oameni,
[o consolare în această situaţie spre o ţărănie, o mitocănie şi un adică nu egoistul care lucrează
prrn care sîntem încă mai numeroşi stil naţional» , avertrsment grav pentru sine, ci dascălul a cît mai
de cit ace ia care au avut privilegiul în pragul unei crize culturale din multora, spre cele ce se cuvin,
de a-i fi aproape, contemporan ir care e clar că nu vom ieşi curînd. ca ştiinţă şi ca omenie ».
lui, Iorga. Pârvan, Brăiloiu, Golo- Pe de altă parte, urmărind cu
penţ1a, Vu lcănescu. Fiindcă Henri metode propr·ii, de «arheologie ANDREI PIPPID I

96
Vă rugăm să reţineţi
Revista noastră oferă spaţii publicitare pentru
firmele a căror activitate e apropiată domeniului
nostru (restaurări, restructurări urbane, conso-
lidări, adaptări arhitecturale etc.).
Plata se efectuează în lei sau în valută prin
Intermediul Agenţiei de publicitate « Prestlp »,
specializată în publicitate prin presă.
Pentru Informarea dv. asupra preţului şi
real Izări I reclamelor vă rugăm să vă adresaţi
la « Prestip » - Agenţia de publicitate, Calea
Victoriei nr. 135, intrarea A, et. VII, cam. 33-35,
sect. 1, tel. 59.25.77, zilnic între orele 8-16,
sau la redacţia «Buletinul Monumentelor Isto-
rice», str. lenăchiţă Văcărescu nr. 16, sector IV,
tel. 15.54.20, Interior 115.
CNMASI