Sunteți pe pagina 1din 40

Obiective

• Cunoașterea tipurilor de organizare a


țesutului limfoid
• Diagnosticul pozitiv de ganglion limfatic
• Diagnosticul pozitiv de splină
• Diagnosticul pozitiv de amigdală palatină
• Diagnosticul pozitiv de timus
Organizarea țesutului limfoid

• Țesut limfoid difuz – orice aglomerare de


limfocite, neorganizată, de obicei
tranzitorie și în afara organelor limfoide
specifice
• Țesut limfoid nodular – nodulul sau
foliculul limfoid, întotdeauna înconjurat
de țesut limfoid difuz
Organizarea ţesutului limfoid

Nodular

Difuz

http://www.iupui.edu/~anatd502/Labs.f04/lymphoid%20lab/s24.10x.gc.jpg
Foliculul limfoid primar

• Aglomerare limfocitară sub formă nodulară


• Conține predominant limfocite naive
• Aspect întunecat omogen
• Nu e delimitat de capsulă
• Localizare – în țesutul conjunctiv asociat
mucoaselor (MALT) sau în organe limfoide
Folicul limfoid primar, col. HE

http://www-personal.umich.edu/~akc/slidebox.htm http://www.apsubiology.org/anatomy/
Foliculul limfoid secundar
• Prezintă 2 regiuni:
• Centru germinativ – central, mai palid
colorat, datorită prezenței limfocitelor
mari imature (au nucleul mai eucromatic și
mai multă citoplasmă decât limfocitele
mici); apare când limfocitele care au
recunoscut un antigen se întorc într-un
folicul limfoid primar și încep să prolifereze
• Zona manta – la periferie, mai intens
colorată; conține limfocite mici, cu raport
nucleu/citoplasmă mare
Folicul limfoid secundar, col. HE
5 6
5 6

2
2
1 1
4
3

1 – centru germinativ, 2 – zona manta,


3 – folicul limfoid secundar, 4 – țesut limfoid
difuz, 5 – capsulă, 6 – sept conjunctiv
lecannabiculteur.free.fr
Organe limfoide
• Primare – unde are loc formarea și maturarea
limfocitelor
• Măduva osoasă hematopoietică
• Timusul
• Secundare – filtre ce monitorizează conținutul
fluidelor extracelulare; la nivelul lor are loc activarea
limfocitelor
• Ganglionul limfatic
• Splina
• Amigdalele (inelul Waldeyer)
• TLAM (țesut limfoid asociat mucoaselor; mucosa-
associated lymphoid tissue sau mucosa-associated
lymphatic tissue – MALT)
Ganglionul limfatic
• Organ parenchimatos, format din:
• Capsulă – țesut conjunctiv dens semiordonat; formează
septuri conjunctive ce nu delimitează lobuli; sub capsulă se
află sinusul marginal (sinus subcapsular; element de
diagnostic pozitiv), unde se deschid vasele limfatice
aferente;
• Stromă – țesut conjunctiv reticular; fibre de reticulină
(evidențiere prin impregnare argentică), celule reticulare,
macrofage, celule dendritice, celule foliculare dendritice,
sinusuri limfatice prin care circulă limfa către vasele limfatice
eferente – sinusuri corticale înguste, sinusuri medulare largi
• Parenchim – alcătuit din:
• Corticală
• Externă
• Internă – paracorticala
• Medulară
Ganglionul limfatic – organizare generală
Centri
Vas limfatic
germinativi
aferent
Capsulă

Corticală
Sinusuri limfatice
Medulară

Vas limfatic
Arteră şi venă
eferent
Ganglion limfatic, col. HE, ob. 4x
1 – capsulă
2 – sinus marginal
3 – corticală
4 – medulară

8 2 5 – paracorticală
6 – centru germinativ
7 6
7 – cordoane celulare
8 – sinusuri medulare
9 – noduli limfoizi

4
9
5

3
1
www.histology-world.com
Ganglionul limfatic – capsula, col. HE
Limfocite în vasele
limfatice aferente

Valvă
Sinus marginal

www.guldenesonne.de
Parenchimul ganglionului limfatic
• Corticala
• Externă – conține foliculi limfoizi primari și
secundari (cu limfocite B) și țesut interfolicular
(limfocite T)
• Internă (paracorticala) – țesut limfoid difuz;
conține limfocite T, macrofage și alte celule
prezentatoare de antigen, venule postcapilare cu
endoteliul format din celule înalte, cubice sau
cilindrice (high-endothelial venules)
• Medulara – conține cordoane celulare (limfocite B,
plasmocite, macrofage, rare limfocite T) și sinusuri
limfatice medulare
Ganglionul limfatic – corticala, col. HE
1 1 – capsulă
2 – sinus marginal
2 3 – folicul (nodul limfoid)
2
4 4 – manta
5 – centru germinativ

3
5 Macrofage

Celule
reticulare
Ganglionul limfatic – medulara, col. HE

http://anatomy.kmu.edu.tw/BlockHis/Block2/block3_14.jpg
* – cordoane celulare medulare,
MS – sinusuri limfatice medulare
Splina
• Organ parenchimatos, format din:
• Capsulă – țesut conjunctiv dens semiordonat;
conține și miofibroblaste; din capsulă se desprind
septuri conjunctivo-vasculare (trabecule), ce nu
delimitează lobuli
• Stromă – țesut conjunctiv reticular cu fibre de
reticulină, celule reticulare, macrofage, celule
prezentatoare de antigen
• Parenchim
• Pulpa albă După aspectul macroscopic pe piesa
• Pulpa roșie proaspăt secționată
Splina – organizare generală Capsula

Venă
Arteră
Pulpa albă
Pulpa roșie
Capsula Pulpa roșie

Splina

Arteră
trabeculară

Pulpa albă
http://training.seer.cancer.gov/anatomy/lymphatic/

http://medcell.med.yale.edu/systems_cell_biology_old/lymphatics/images/spleen.jpg
Splina – pulpa albă
• Apare bazofilă pe preparatele HE, datorită abundenței
nucleilor heterocromatici ai limfocitelor
• Formată din:
• Teaca limfatică periarterială (PALS) – formațiune
alcătuită din limfocite T agregate în jurul unei artere
centrale
• Corpusculul splenic Malpighi (element de diagnostic
pozitiv) – folicul limfoid secundar, cu zonă manta,
centru germinativ și o arteră/arteriolă centrală
(datorită expansiunii țesutului limfoid, artera va
căpăta o poziție excentrică)
• Între pulpa albă și pulpa roșie se află zona marginală
(conține celule prezentatoare de antigen)
Splina – pulpa albă, col. HE

Folicul limfoid secundar

Centru germinativ

Arteră
centrală
Zona manta

www.studyblue.com Corpuscul Malpighi


Splina – pulpa albă, col. HE
Artera centrală

www.studyblue.com
Splina – pulpa roșie

• Formată din cordoane celulare splenice


(Billroth) și sinusurile venoase dintre ele
• Cordoanele celulare conțin celule
reticulare, macrofage, limfocite, celule
dendritice, plasmocite, granulocite.
• Macrofagele splenice fagocitează
hematiile îmbătrânite
Splina – pulpa roșie, col. HE

2
1
2
2
3

1 medcell.med.yale.edu

1 – cordoane celulare (parenchim); 2 – sinusuri venoase; 3 – celulă endotelială


Circulația intrasplenică a sângelui
• Artera splenică (lienală) se ramifică la nivelul trabeculelor
splenice; din arterele trabeculare pornesc arterele
centrale ce se ramifică la nivelul pulpei albe și către
sinusurile din zona marginală (sinusuri marginale); artera
centrală își continuă traseul în pulpa roșie, unde se
ramifică în arteriole penicilate și ulterior în capilare
• Circulația deschisă (predomină la om) – capilarele se
deschid direct în interstițiul dintre sinusoidele venoase,
sângele fiind expus macrofagelor din cordoanele splenice
înainte să reintre în circulație la nivelul sinusurilor
venoase
• Circulația închisă – sângele din capilare trece direct în
sinusurile din pulpa roșie
Circulația intrasplenică a sângelui
Sinusuri din zona PALS Circulația Trabeculă
Folicul limfoid marginală (limfocite T) închisă
(limfocite B)

Arteriolă
Arteră penicilată
centrală
Arteră Sinusoid
trabeculară

Vene
Pulpa roșie trabeculare
Venele
pulpei roșii

Centru Sinusuri Capilare Circulația


germinativ marginale deschisă
http://studmed.org/wp-content/
Amigdalele
• Agregate de ţesut limfoid – conţin ţesut limfoid nodular
(uneori prezintă centru germinativ)
• Se găsesc la nivelul mucoasei orofaringiene
• Nu prezintă sau prezintă parţial capsulă (ţesut
conjunctiv dens semiordonat)
• În funcţie de localizare, amigdalele pot fi: palatine,
linguale, faringiene (nazofaringiane), tubare; împreună
formează inelul Waldeyer
• Amigdalele palatine sunt situate pe peretele lateral al
orofaringelui, inferior de palatul moale; fiecare amigdală
prezintă 10-20 cripte; sunt separate de ţesutul subiacent
printr-o capsulă de ţesut conjunctiv dens semiordonat;
la suprafaţă prezintă epiteliu stratificat pavimentos
nekeratinizat
Amigdala palatină, col. HE
Epiteliu pavimentos
stratificat nekeratinizat

Cripte

Foliculi limfoizi

http://www.histologyguide.org/slideview/MHS-276-tonsil/slide10.html
TLAM (ţesut limfoid asociat mucoaselor)

• Agregate de ţesut limfoid (difuz sau nodular),


bogate în limfocite B şi plasmocite
• Se întâlnesc în special la nivelul regiunilor ce au
contactul cu mediul extern: tractul
gastrointestinal (GALT – gut-associated
lymphoid tissue), tractul respirator (BALT –
bronchus-associated lymphoid tissue), tractul
uro-genital
Țesut limfoid asociat mucoaselor (TLAM), tubul
digestiv, col. HE
Esofag Ileon

www.kmle.co.k http://www.bu.edu/histology/i/12006hoa.jpg

Musculara mucoasei Plăci Peyer


TLAM, apendice ileocecal, col. HE

Mucoasa

Glande Lieberkühn

Ţesut limfoid

Submucoasa
http://www.histologyguide.org/slideview/MH-122-appendix/slide14.html
TLAM, tractul respirator, col. HE

Țesut limfoid

http://www.dartmouth.edu/~anatomy/Histo/lab_4/Lab4_main.htm
Timusul
• Organ limfoid primar încapsulat, împărţit în lobuli
prin septuri conjunctive
• Lobulul timic – format din:
• Corticală – intens colorată (mai multe limfocite T
decât în medulară)
• Medulară – palid colorată; prezintă corpusculul
Hassal (element de diagnostic pozitiv),
formaţiune alcătuită din celule reticulo-
epiteliale turtite, dispuse concentric, depuneri
de keratină şi resturi celulare
• Celule – limfocite T, celule reticulo-epiteliale,
macrofage
N. B. Timusul nu prezintă foliculi limfoizi!!!
Timus, col. HE Lobul timic
Capsulă
Corticală

Medulară

http://www-personal.umich.edu/~akc/slidebox.htm
Timus, col. HE
1

3
52

6 5
2
3 4
3
4
4
1

5
http://www.histologyguide.org/slideview/ www.lab.anhb.uwa.edu.au

1 – capsula; 2 – lobulul timic; 3 – corticala; 4 – medulara; 5 – septuri conjunctive;


6 – corpuscul Hassall
Timus, col. HE

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/94/Thymic_corpuscle.jpg
www.studyblue.com
1 – celule reticulo-epiteliale; 2 – macrofage; 3 – limfocite; 4 – corpuscul Hassall
Bariera sânge-timus
• Reglează schimbul de substanțe dintre sistemul
circulator și timus, oferind un mediu închis
limfocitelor T imature să se dezvolte – previne
contactul dintre acestea și antigenele străine din
sânge
• Este formată din capilarele cu perete continuu de
la nivelul cortexului, alături de procesele
citoplasmatice ale celulelor reticulo-epiteliale și
macrofage
• La limita corticală-medulară se găsesc venule
postcapilare, la nivelul cărora limfocitele T mature
părăsesc timusul
Bariera sânge-timus
Limfocite T Celule reticulo-epiteliale

Medulara
Corticala
Venulă postcapilară

Celulă endotelială capilară Celule epiteliale cubice

www.vetmed.vt.edu www.studyblue.com
Timusul în involuţie

• Cortexul se atrofiază
• Crește numărul corpusculilor Hassall
• Țesutul limfoid este înlocuit în mare parte
de țesut adipos
Timus în involuţie, col. HE

Corpusculi
Hassall Corticala

Adipocite

Medulara http://www.histologyguide.org/slideview/MH-079-thymus/slide10-1.html
Organ limfoid Caracteristici

Organ limfoid secundar


Capsulă (ț. conj. dens semiordonat), sinus marginal (elem. de diagnostic poz.),
Ganglion
stromă (ț. conj. reticular), parenchim: corticală (externă – foliculi limfoizi
limfatic
primari și sec. cu limf. B, internă – ț. limf. difuz cu limf. T), medulară (cordoane
celulare și sinusuri medulare)
Organ limfoid secundar
Capsulă (ț. conj. dens semiordonat), stromă (ț. conj. reticular), parenchim –
Splină pulpa albă (bazofilă; form. din PALS – limf. T agregate în jurul unei artere,
corpuscul Malpighi – folicul limf. sec. + a. centrală; elem. de diagnostic poz.),
zona marginală, pulpa roșie (cordoane cel. splenice și sinusuri venoase)
Organ limfoid secundar
Amigdală
Agregate de ț. limf. nodular, sit. pe per. lat. al orofaringelui; fiec. amigdală prez.
palatină
10-20 cripte; la supr. – epit. stratif. pav. neker.; capsulă de ț. conj. dens
MALT (țesut Organe limfoide secundare
limfoid asociat Agregate de ț. limf. difuz/nodular bogate în limf. B, plasmocite; întâlnite la niv.
mucoaselor) reg. ce au contact cu mediul ext.: tub digestiv, tract respirator, tract uro-genital
Organ limfoid primar
Capsulă (ț.conj. dens semiordonat), septuri ce delim. lobuli; lobul timic –
Timus corticală (intens colorată – mai multe limf. T), medulară (palid colorată; prez.
corpusculi Hassall – elem. de diagnostic poz.; cel. reticulo-epiteliale dispuse
concentric, depuneri de keratină, resturi cel.). Nu prezintă foliculi limfoizi.