Sunteți pe pagina 1din 27

UNIVERSITATEA “BABES-BOLYAI”

FACULTATE DE GEOGRAFIE

VALORIFICAREA RESURSELOR NATURALE


IN SCOPUL AMENAJARII TURISTICE A UNEI
STATIUNI MONTANE INTERNATIONALE

STUDIU DE CAZ : LOCALITATEA CUMPANA


1. DESCRIREA ZONELOR ADIACENTE LOCALITATII CUMPANA

Muntii Fagaras, patrimoniu turistic de o mare valoare, constituie o atractie


permanenta pentru cei ce indragesc frumusetea privelistilor, vazute de sus de la peste 2000 m,
pentru cei ce gasesc in linistea inegalabila a muntelui odihna adevarata. Sunt mai prapastiosi,
mai semeti decat alte masive, este adevarat, dar pana si dificultatile traseelor constituie o
ispita. Intregul versant sudic al Fagarasului de pe care isi aduna apele Argesul este o
incantatoare zona muntoasa cu peisaje demne de admiratie, cu poteci care conduc spre creasta
inalta, spre cel mai frumoase obiective de interes turisic din acest masiv.
Majoritatea drumurilor au ca punct de plecare Cumpana, situata la coada lacului de
acumulare Vidraru. Poteca ce pleaca de la Cumpana a fost inlocuita recent cu drumul foretier
ce urmeaza valea raului Capra, intra in padure si urca pana la cantonul Braia langa care se afla
si barajul si urmele fostului lac de acumulare Braia, a carui apa se folosea pentru transportul
bustenilor.De aici, urmand poteca de pe stanga paraului Capra, pe versantul vestic al Muntelui
Lipitorile se poate ajunge la cantonul de vanatoare Piscul Negru, la barajul si fostul lac de
acumulare cu acelasi nume.
Poiana de la Piscul Negru, larga, neteda si placuta imbie la odihna ; bine adapostita
intre munti, ea ofera din plin posibilitatea admirarii peisajului din jur. Frumusetea peisajului
din regiunile obarsiei Argesului rar isi gasesc pereche. Inaltimile masive ce imbraca si
adapostesc caldarea si Lacul Caprei, fac din acestea o oaza atractiva, verde, insorita, relativ
calda, ferita de vanturile reci ale nordului. Pe malulLacului Capra, in imparatia linistii si a
caprelor negre, acolo unde de milenii vegheaza stancile nemiscate, peisajul tinde sa se
schimbe.
Ideea dezvoltarii turismuilui in Muntii Fagaras nu este noua ; ea ii anima de multa
vreme pe cunascatorii si pe iubitorii de munte din tara noastra.
Versantul sudic al Muntilor Fagaras este vitregit sub aspectul amenajarilor in
scopuri turistice, ceea ce impune luarea unor masuri de dezvoltare, o data cu schimbarea
peisajului natural din zona cheilor Argesului si amonte de acestea, zona in care s-ar putea
construi statiuni complexe- baza a turismului de pe versantul sudic al acestor munti.

2
De exemplu, drept baza de plecare ar putea fi folosita localitate Cumpana, acestea
oferind conditiile cele mai bune pentru stabilirea unor trasee turistice transversale pe
directiile : Cumpana – Negoiu, Cumpana – Moldoveanu, Cumpana – Podragu, Cumpana –
Capra.
O alta premisa a dezvoltarii turismului in aceasta zona ar fi si bogata retea de
drumuri foresiere si de stravechi drumuri pastorale de pe versantul sudic al masivului in
vederea transformarii lor trasee turistice de mare circulatie.

2.PRERZENTAREA PROIECTULUI DE AMENAJARE TURISTICA A


LOCALITATII CUMPANA

a. Proiectul de investitii

In localizarea statiunilor de muntese manifesta o tendinta de migratie catre


altitudine, datorita in special posibilitatii de ascensiune a turistilor cu ajutorul transporturilor
pe cablu. In acelasi timp, in amenajarea statiunilor se urmareste asigurarea unor modalitati
diferite de sejur turistic. Pentru acest motiv se realizeaza in statiuni o gama variata de
mijloace de cazare, masa si agreement.
Studiile efectuate cu privire la valorificarea potentialului turistic al unei zone de
munte evidentiaza faptul ca statiunea poate fi conceputa ca o unitate centrala care ae multe
subunitati in sfera sa de actiune.
Statiunea propriu-zisa, cu principalul sau fond de cazare, alimentatie publica si
agreement, poate fi dispusa la poalele masivului, de pilda, la o altitudine de 600 – 700 de
metri. Asezarea in acest fel prezinta o serie de avantaje, cum sunt:
-posibilitatea de a asigura un caracter polivalent al statiunii si o exploatare continua
atat in sezonul de iarna, cat si in sezonul de vara ;
-turistii pot stabilii legaturi permanente cu alte zone si orase (excursii, vizite etc.) si
organiza mai placut petrecerea timpului, chiar in perioadele cand in masivul muntos conditiile
climaterice sunt nefavorabile ;
-eficienta ridicata a investitiilor ;
-construirea unor sateliti ai statiunii, ale caror dimensiuni urmeaza sa se stabileasca in
functie de posibilitatile de alimentare cu apa, de suprafata posibila a fi ocupata cu constructii

3
si fara a afectamediul inconjurator. Rolul acestor sateliti este de a intensifica circulatia
turistica, de a asigura cazarea si servirea mesei turistilor care se vor afla in zona si a turistilor
aflati in statiunea de baza.
In vedera amenajarii unei statiuni montane, in primul rand se vor analiza
conditiile topografice, geologice si geomorfologice. Astfel, statiunea va fi amplasata pe un
masiv muntos, care se prezinta ca un lant prlung. Acest masiv este format in totalitate din
sisturi cristaline, cu orientare est-vest. El este caracterizat printr-o clima temperata, cu
influente alternante, oceanice si continentale, care ii atribuie un mare grad de variabilitate.
In afara de elementele generale mentionate privind clima, trebuie de asemenea
avut in vedere schimbarile generale de altitudine, adica orientarea, inclinarea versantilor,
forma de vale sau culme care conduce la schimbari climatologice insemnate pe spatii
restranse.
Teritoriul propus a fi luat in considerare pentru organizarea unei baze turistice se va
intinde pe o suprafata mare sic u esentiale diferente de altitudine. In vederea expunerii
conditiilor climaterice in acest teritoriu, vom imparti zona in functie de altitudine: zona
montana inferioara – cuprinzand ecartul de altitudine dintre 600 si 1000 de metri ; zona
montana medie – cuprinzand ecartul de altitudine dintre cota de 1000 de metri si 1700 de
metri ; zona montana superioara – cuprinzand ecartul de altitudine dintre cota de 1700 si 2500
de metri.
Temperatura aerului. Statiunea va fi situata la poalele masivului si, ca urmare,
Este supusa conditiilor climatice ale masivului. In aceasta zona trei luni de iarna au
temperatura medie lunara negativa, iar lunile de vara, iunie – septembrie, depasesc
temperatura de 13°C. Lunile mai si octombrie au temperaturi mai ridicate, iar lunie noiembrie
si aprilie sunt mai reci si mai umede. Acest fapt conduce la posibilitatea pastrarii stratului de
zapada in conditii bune.
Temperatura medie ridicata in septembrie si in octombrie, insotita de o micsorare
constanta a precipitatiilor, confera zonei posibilitati bune pentru continuarea sezonului estival.
Precipitatiile atmosferice. Media anuala a precipitatiilor este de 700 – 900 de mm.
numarul mediu al zilelor cu precipitatii este de cca 150, fapt care confirma o dominanta a
timpului uscat. Cel mai mare numar de zile cu precipitatii se inregistreaza in luna iunie pentru
perioada calda – 16,4 zile si in luna decembrie pentru luna rece – 12,9 zile. Durata intervalului
cu strat de zapada este de aproximativ 140 de zile. Grosimea stratului de zapada inregistrata in
ultima perioada a fost de 52 cm. Zona este ferita de excese, numarul mediu de zile cu ceata si
cu viscol fiind reduse.

4
Nebulozitatea si durata de stralucire a soarelui. Nebulozitatea totala maxima
este de 7,8 in decembrie si restul lunilor de iarna, datorita acumularilor de aer racit de pe
treptele inferioare la cele superioare ; inversiunile termice formeaza nori stratiformi si ceturi.
Aceasta situaie este determinata si de intensificarea activitatii ciclonice care se produce
deasupra Mediteranei.
Regimul eolian. Vantul, ca element meteorologic, prezinta mare insemnatate, el
imprimand mare parte din caracterul vegetatiei, si al reliefului.
Zona este strabatuta de curnti de creasta si curenti de vale cunoscuti sub
denumirea de brize de munte. Vitezele medii maxime ale vanturilor inregistrate in zona se
situeaza in perioada februarie – mai, iar cele minime se concentreaza in perioada calda de
vara in iunie – septembrie.
Se poate trage concluzia ca este ferita de vanturi excesiva si din acest punct de
vedere ofera conditii favorabile pentru activitatile in aer liber, avand lungi perioade de calm.
Din caracterizarea prezentata privind regimul climatic al zonei propusa pentru amenajarea
statiunii de munte ca clima are calitati favorabile atat pentru sezonul rece, cat si pentru
sezonul cald al anului.
Posibilitatea oferita de conditiile climatice pentru practicarea unor activitativarite
si a unor sporturi difereite ii da statiunii un caracter polivalent. In conditiile climatologice
aratate, sezonul de iarna poate incepe de la 15 decembrie. Conditiile bune pentru schi se
gasesc in zona inferioara, unde partiile sunt mai ferite de excesele altitudinii, situate in zona
de padure, avand nevoie de un strat subtire de zapada. Odata cu cresterea stratului de zapda
din vaile superioare, treptat, se stabilesc conditii ideale pentru schi si peste cota de 1500.
Acest fenomen se termina dupa 15 februarie, cand se stabilizeaza conditiile meteorologice.
Valorile turistice ale cadrului natural. Muntii Fagarasului sunt printre cei mai
inalti munti din tara noastra si se impun atat prin structura lor grandioasa, cat si prin bogatia si
varietatea peisajului. Complexitatea formelor de teren, salbaticia versantilor abrupti, seile
inguste sunt elemente caracteristice peisajului fagarasan. La acestea se adauga numeroase
circuri glaciare pe fundul carora se gasesc razletite de-a lungul intregului masiv numeroase
lacuri.
Cascadele formate prin revarsarea apelor alcatuiesc un punct de atractie pentru
turisti. Maretia si frumusetea Muntilor Fagarasului este completata prin bogatia florei si a
faunei masivului. Vegetatia forestiera este foarte bogata si cupride fagul, bradul, molidul, mai
rar pinul si zada, jneapanul si, uneori, zimbrul.

5
Fauna masivului Fagaras este indeosebi variata in ce priveste mamiferele.
Elementele reprezentativeale acestora sunt : ursul, mistretul, caprioara, iar in zona alpina,
capra neagra. Mai rar sunt cerbii.
Posibilitatile de acces. Pentru amenajarea unei statiuni montane este necesare sa
existe urmatoarele posibilitati de acces:
a. caile aeriene – o statiune trebuie sa se gaseasca la o departare, fata de accesul de
mijloacele de transport aeriene, de cel mult 4 ore de mers cu autocarul;
b. caile feroviare- zona trebuie sa fie accesibila cailor ferate, care sa se gaseasca cel
mult la o departare de cca 10 – 15- km ; o serie de trenuri internationale , care
leaga capitala tarii cu tarile situate in partea de vest sau de est a Romaniei, vor
circula printr-o gara apropiata de zona turistica ;
c. caile rutiere – drumul national care va asigura o legatura a zoei cu regiunile tarii si
cu exteriorul .
Valorile culturale ale zonei. In afara de valorile naturale ale zonei de munte,
regiunea in cre urmeaza sa fie amplasata statiunea trebuie sa aiba si esuse spirituale, istorice,
care sa-si confere o forta de atractie deosebit. In aceasi imp, existenta unui numar mare e
monumente istorice mareste gradul de atractvitate a zonei monumentele culturale a o
importnta artistica, isoria sau arheolgica, reprezentand dovez ale dezvoltarii vietii materiale si
culturale pe teritoriul patriei noastre, sau ale desfasurarii unor evenimente importante adin
trecutul sau. Monumentele de arhitectura si arheologie, vestigiile unui trecut bogat in
evenimente constituie puncte de deosebit inters turistic. Vechile sate romanesti, cu o bogata
traditie culturala, arhitectura populara specifica acestor asezari, bisericile fortificate, ca
monumente ale arhitecturii medievale constituie, pun in valoare, cu o deosebita pregnanta,
zona turistica. Desigur, ceea ce de asemenea contribuie in mod deosebit la reliefarea valorii
turistice a zonei este seria unor manifestari cu caracter folcloric.
Lungimea si calitatea partiilor de schi. Conditiile de relif si climatice ale zonei
propuse pentru amenajarea statiunii favorizeaza activitatea turistica din sezonul de iarna, care
va avea o pondere principala in statiune. Din aceasta cauza, cae mai importanta problema care
trebuie examinata o constituie existenta si caracteristicile partiilor de schi, sport practicat de
majoritatea vizitatorilor din statiunile montane. Cu ocazia evaluari potentialului turistic al
zonei, este necesar sa se ajunga la concluzia ca zona dispune de o suprafata corespunzatoare
pentru practicarea schiului, amplasata pe versantii masivului, cuprinzand caldarile glaciare si
vaile lor. Domeniul schiabil se intinde de la cota 2315 m pana la poalele masivului, la cca 650
m.

6
In orice statiune turistica, baza materiala prezinta o insemnatate de prim ordin,
deoarece, alaturi de factorii naturali si culturali, contribuie la crearea conditiilor necesare
asigurari unui produs turistic de calitate, care sa poate raspunde cerintelor in continua crestere
ale turistilor.
Rolul bazei materiale in statiunile de munte este determinat de influentele
reliefului si ale factorilor climatici, care nu pot fi realizate fara o echipare
corespunzatoare a statiunii.
Mijloacele de cazare sunt elementul primordial al bazei materiale si trebuie sa
asigure cazarea vizitatorilor in conditii de confort si de igiena. In statiunile de munte este
necesar ca baza de cazare sa ofere iarna conditii bune de incalzire si sa fie situata cat mai
aproape de locurile unde urmeaza sa se desfasoare sporturile de iarna. In acelasi timp, in
construirea capacitatilor de cazare trebuie sa se evite fenomenul de manifestare, pentru a se
oferi un climat de liniste turistilor, in special in perioada sezonului de vara.
Schiul detine ponderea cea mai mare intre activitatile desfasurate in statiunile
montane. Dealtfel, posibilitatile practicarii schiului pe durata unei lungi perioade din decursul
unui an au constituit una dintre conditiile de baza care au contribuit la alegerea unei zone
pentru amenajarea statiunii.
In dimensionarea capacitatilor de cazare este deci justificat sa se porneasca de la
capacitatea partiilor de schi pe care le ofera domeniul schiabil al zonei. *
In situarea capacitatilor de cazare in apropierea partiilor de schi ( ex. Piscu
Negru, Capra ) trebuie sa se ia in considerare o serie de factori, dintre care mentionam :
asigurarea alimentarii cu apa la punctele care se preteaza pentru constructii la altitudine si
care se realizeaza in mod anevoios ; elementele cadrului natural si de relief care determina
anumite restrictii privind amplasamentul pe care se poate construi la altitudine, dar si
influentele pe care le ar asupra eficientei activitatii de constructii si a activitatii de exploatare
a viitoarelor obiective ; constructiile realizate sa afecteze in cat mai mica masura elementele
cadrului natural si ale peisajului, care constituie un element de atractie dintre cele mai
valoroase ale masivului.
Amenajarea unui complex turistic polinuclear presupune, deci, construirea unei
unitati centrale care sa fie situata la poalele masivului si care sa aiba legaturi cu bazele
turistice satelit, cat si cu centrele econimice si administrative ale tarii.
In legatura cu realizarea consructiilor hoteliere trebuie sa se acorde o atentie
deosebita rezolvarii urmatoarelor probleme : capacitatea hotelurilor nu trebuie sa fie prea
mare. Aceste hoteluri de capacitati reduse sa se creeze o atmosfera de apropiere intre turisti si
sa se realizeze conditi de odihna. Promotorii activitatilor turistice trebuie sa manifeste o

7
preocupare deosebita, pentru ca hotelurile sa infatiseze o arhitectura specifica tinuturilor
montane, sa se incadreze in mod fericit in peisajul zonei, in care se construiesc, accentuand
chiar unele elemente de mare atractie. Grija aceasta trebuie sa se refere si la sistemul de
constructie si in amenajarea interioarelor. Este total nefiresc ca intr-o statiune montana sa se
construiasca hoteluri mari, inalte, dupa sistemul blocurilor de locuinte din marile centre
urbane. Aceasta ar aduce urbanizarea in insasi inima statiunii, stirbind din farmecul si
pitorescul ei, ceea ce, in mod justificat, ar determina indepartarea clientelei, care vine in
statiune tocmai in ideea de a scapa in mod vremelnic de conditiile citadine apasatoare.
In unitatile de cazare trebuie sa se asigure, la un nivel calitativ corespunzator,
functiile lor caracteristice. Sa se realizeze conditii bune pentru odihna prin dotari cu paturi
confortabile, saltele si perne moi, rulouri sau obloane pentru a asigura intunericul in camera,
utilizarea de materiale fonoabsorbante.
In ceea ce priveste categoriile de confort pentru unitatile de cazare, cele mai mari
cerinte sunt pentru hotelurile de categoria I si unitatile de tip cabana(care au un prêt accesibil
pentru o clientela mai larga). Aceste unitati trebie s fie echipate cu grupuri sanitare la fiecare
camera.
Realzand o baza de cazare conforma exigentelor mentionate mai sus, statiunea
va reusi sa satisfaca cerintele unei clientele externe si inerne foarte largi si sa contribuie la
asigurarea unui produs turistic de calitate.
Organizarea sectorului de alimentatie publica reprezinta o deosebita importanta
in amenajarea unei statiuni. Din practica se stie ca asigurarea unei bucatarii originale si
servirea exemplara constituie un factoe de atractie pentru vizitarea unei zone.
Dintre cerintele carora trebuie sa le raspunda sectorul de alimentatie publica
mentionam : asigurarea unor meniuri cat mai diversificate, in deplina concordanta cu gusturile
fiecarui turist. In acest context se inscrie si asigurarea unor meniuri dieteticespecifice
recomandarilor facute de specialisti pentru turistii bolnavi ; promovarea unor meniuri din
bucataria nationala solicitate de catre turisti ; servirea mesei intr-un inerval cat mai scurt,
economisind timpul turistului destinat acestui scop ; unitatile de alimentatie publica sa fie
suficient de dezvltate si sa fie amplasate pe langa fiecare hotel, precum si in locuri de mare
afluenta a turistilor in anumite perioade.
Reteaua de alimentatie publica este necesar sa dispuna de cca 5800 de locuri,
tinand seama de capacitatea statiunii (cca 5000 de locuri de cazare ) si de afluenta turistilor
fara cazare in zilele de varf.
In ceea ce priveste amplasarea unitatilor de alimentatie, trebuie avut in vedere ca
fluxul turistic din zilele de varf se va conncentra, in general, la altitudine. De asemenea, chiar

8
si o parte din turistii cazati in statiunea de la poalele masivului prefera sa ramana la pranz in
apropierea artiilor de schi sau a itinerarelor pentru turism. De aceea este indicat ca in statiunea
principala sa se amplaseze 3400 de locuri de alimentatie publica (fata de 4000 de locuri de
cazare) iar la altitudine un numar de 2400 de locuri de alimentatie publica (fata de 1000 de
locuri de cazare ).
Unitatile de alimentatie publica cu circuit deschis trebuie amplasate cat mai
departe de hoteluri, pentru a evita perturbarea linistii in timpul aglomeratiilor de turisti.
Statiunile montane de renume pe plan mondial sunt concepute si realizate ca
centre complexe de odihna, sport si distractie. Pentru a realiza in conditii bune functiunile
ppentru care sunt create statiunile montane cuprind o multitudine de dotari, cum sunt : partii
de schi si instalatii de urcat mecanice ; patinoare naturale si artificiale, descoperite sau
inchise ; piste pentru sanii ; piscine, in special acoperite sau incalzite ; terenuri de fotbal ;
terenuri de tenis, de golf, miniatur golf ; manejuri pentru calarie ; popicarii ; cinematografe ;
cabarete, cazinouri, restaurante, baruri, snack-baruri, cofetarii, sali de jocuri mecanice dintre
cele mai diverse ; unitati cmerciale si de deservire, ca magazine de amintiri, magazine pentru
articole de sport si turism, bazaruri, unitati pentru inchirierea de echipament sportiv, florarii ;
unitati de informare a turistilor ; unitati cu profil sanitar ; organizatii de salvamont, posturi de
prim-ajutor, servicii medicale ; formatii de ghizi alpini bine instruiti, care pot conduce
alpinistii pe trase de escalade ; retele intinse de poteci marcate, pentru plimbari pe jos, bine
intretinute, uneori chiar asfaltate ; ambarcatiuni variate ; schi nautic in statiunile amplasate pe
malul unor lacuri cum este cazul localitatii Cumpana ce este amplasata in apropiere de lacul
Capra.
Zona ofera urmatoarele posibilitati de practicare a sporturilor de iarna : schi
alpin de toate genurile ; schi nordic si de promenada ; schi-bob ; schi-joering sau motoschi ;
patinaj de toate genurile, jocuri pe gheata (hochei, curling) ; bob-saniute ; alpinis ; sarituri. In
ceea ce privaste schiul, s-a vazut ca zona Fagarasului permite amenajarea a 30.300 metri de
partii.
Instalatiile mecanice de urcat constituie un complement indispensabil al
partiilpor de schi. Capacitatea de transport a instalatiilor, dupa cum arata experienta statiunilor
de renume, se stabileste in functie de numarul de vizitatori din zilele de varf la sfarsitul
saptamanii, urmarindu-se ca termenul de asteptare al turistilor sa nu depaseasca 10- 15
minute.
In cazul statiunii de munte se au in vedere doua categorii de mijloaca mecanice
de urcat :

9
a. o prima categorie o reprezinta instalatiile grele, cu cabine mari, care au menirea sa
asigure transportul turistilor si legatura intre statiunea principala si celelalte
unitati, precum si distribuirea turistilor pe suprafata domeniului schiabil ;
b. o a doua categorie o constituie instalatiile usoare (telescaune, teleschiuri ), care
sunt destinate sa deserveasca partiile de schi.
Intr-o statiune de sporturi de iarna in care se practica schiul este necesara si
organizarea unei scoli de schi, care are rolul de a organiza si desfasura o larga
activitate sportiva.
Patinajul ocupa locul doi in ordinea de preferinta a practicarii sporturilor din
sezonul de iarna. Zona ofera posibilitatea de amenajare de terenuri de patinaj naturale pe
gheata lacului Capra, pe care se va putea practica patinajul de agrement, patinajul artistic si
patinajul de viteza. De asemenea se are in vedere amenajarea unui patinoar artificial in
statiune pe care se va putea practica patinajul de agrement si patinajul artistic.
In statiune se vor mai amenaja : o partie de bob, partii pentru saniute si
trambuline pentru sarituri. In acest fel se va putea practica hocheiul pe gheata, bobul, sariturile
si alpinismul pe traseele de iarna.
Masivul Fagarasului poseda suficiente resurse turistice pentru a oferi posibilitati
diverse pentru sporturile de vara. Zona va oferi urmatoarele posibilitati in domeniul
sporturilor de vara : alpinism (trasee de vara ) ; turism sportiv si de promenada ; vanatoarea si
pescuitul sportiv ; tirul cu arma calibru redus si cu arcul ; calaria ; natatia ; canotajul de
agrement ; schiul nautic si canotajul de competitie ; golful ; minigolful ; fotbal ; tenis ;
handbal ; baschet ; volei.
Pentru ca statiunea sa corespunda cerintelor clientelei externe si interne sunt
necesare o serie de dotari. In consecinta, se are in vedere realizarea urmatoarelor dotari : o
sala de sport, opiscina acoperita, sali de bowling, o sauna.
Luand in considerare experienta statiunilor din tara si dotarile existente in
statiunile montane de renume din strainatate se va tine seama de urmatoarele dotari de
agrement : a. un complex cu functiuni culturale si cu activitati care sa cuprinda o sala de
spectacole, discoteca, o biblioteca, sala de jocuri mecanice. Constructia complexului va fi
amplasata in statiunea principala ;
b.cazinou cu bar in statiunea principala, care va cuprinde o sala mare cu functiuni
diverse (dans, banchete, spectacole) si deservita de anexele necesare, un grup de sali
de jocuri ( bowling, jocuri mecanice), precum si un bar de noapte ;
c.bazele turistice de la altitudine vor fi asigurate cu puncte de agrement

10
Din cele de mai sus rezulta ca elementele cadrului natural ofera conditiile
necesare pentru ca in zona sa se poiata asigura o mare diversitate de dotari sportive si
agrement, care sa determine o calitate superioara a ofertei statiunii, competitiva atat pe piata
internationala, cat si pe plan intern.
Dotarile comerciale si de servire au o mare insemnatate in amenajarea unei zone
prin serviciile pe care le asigura turistilor, contribuind la satisfacere cat mai deplina a
cerintelor acestora. Totodata, ele aduc un aport substantial la cresterea incasarilor valutare si
in lei.
In concluzie, oferta turistica " derivata" intr-o statiune montana internationala are
un rol deosebit de important in asigurarea unui evantai larg de servicii turistice, care
contribuie in mod hotarator la marirea fortei de atractie a unei zone turistice.

b. Factorii de marketing al produsului turistic specifici unei statiuni


montane internationale

Studiul prezentat ne conduce la concluzia ca invederea amenajarii unei statiuni


turistice sa se aiba in vedere anumite elemente ce determina oportunitatea acestora aceste
elemente sunt, in genere, urmatoarele : configuratia geografica, conditiile
meteorologice( climat cald sau rece, umed sau uscat, nivelul si frecventa ploilor,
luminozitatea soarelui, etc), patrimoniul cultural si istoric, accesibilitatea(asezare geografica ),
diferite ifrastructuri, conditiile politice( stabilitatea politica ca preludiu al dezvoltarii
turistice).
Pentru a aprecia reusita unei amenajari turistice, trebuie conceputi o serie de
factori de marketing pecifici unei statiuni montane internationale.Desigur ca acest lucru
presupune o evaluare a elementului produsului turistic gandita in functie de ofertele turistice
semnificative ale altor tari, luand in consideratie tendintele si caracteristicile cererii turistice
internationale. Pot fi luati in considerare urmatorii factori de marketing :
1. Lungimea si calitatea partiilor de schi este variabila marketingului turistic cea mai
importanta intr-o statiune montana internationala, deoarece majoritatea turistilor care

11
o viziteaza (80%) practica schiul. Ea determina profilul acesteia de statiune pentru
sporturile de iarna.
2. Indicatorul metri partie pe loc de cazare reprezinta factoul care determina conditiile
de facilitate ale accesului schiorilor pe partia de schi. O aglomerare excesiva de
schiori pe partie va ingreuna posibilitatea de practicarea schiului.
3. Numarul si calitatea tehnica a mijloacelor mecanice de transport au un rol important
in asigurarea serviciilor turistice intr-o statiune de munte, deoarece creeaza posibilitati
comode si rapide de deplasare a schiorilor si turistilor pe inaltimi si la diferite unitati
turistice.
Lungimea instalatiilor mecanice de transport prezinta un deosebit interes, pentru ca
permite atat servirea marilor artere de circulatie din cadrul complexului, cat si a partiilor
de schi. Indicatorul privind raportul intre metri-instalatii de transport si numarul
locurilor de cazare reprezinta usurinta de utilizare a telefericelor de catre turisti.
Structura si diversitatea amenajarilor pentru practcarea sporturilor de iarna
reprezinta un element important al ofertei turistice, care se realizeaza prin imbinarea
fericita a elementelor naturale cu amenajarile aratate.
Structura si diversitatea amenajarilor pentru practicarea sporturilor de vara trebuie
sa ofere turistilor posibilitatea de a face turism de creasta si alpinism, precum si alte
discipline sportive ca : tenis, bowling, natatie, tir cu arma si cu arcul, calarie, golf,
minigolf, handbal.
volumul si gradul de confort al capacitatii de cazare. Volumul capacitatii de cazare
ne indica imporatanta statiunii, iar gradul de confort, nivelul serviciilor oferite.
originalitatea ofertei turistice si calitaea serviciilor oferite care se pot concretiza in
frumusetea cadrului naural, in nivelul si callitatea amenajarilor si dotarilor realizate
intr-o statiune. De asemenea, gradul de atractie al statiunii creste daca turistilor le sunt
oferite servicii corespunzatoare cu un evantai larg de surprize.
Prima problema importanta va fi aceea a selectarii factorilor care detemina atractia
turistica intr-o zona montana. In modelul propus am selectat – tinand seama de experienta
unor statiuni montane de renume mondial si de studiile facute in acest domeniu-urmatorii
factori de marketing:
a. Lungimea partiilor de schi este cea mai importanta variabila de marketing
turistic intr-o statiune montana internationala. Asigura afluenta turistilor,
deoarece majoritatea oamenilor care o viziteaza, potrivit rezultatelor
anchetelor intreprinse, practica schiul. De asemenea determina profilul zonei,

12
de statiune pentru sporturile de iarna, atractia principala a turistilor fiind
practicarea acestora.
b. Metri partie pe loc de cazare reprezinta factorul care determina conditiile de
facilitate ale accesului schiorilor pe partia de schi. Posibilitatea de practicare a
schiului va fi mult ingreunata de o aglomerare excesiva a schiorilor pe partii.
c. Numarul mijloacelor mecanice de transport creeaza conditii comode si rapide
de deplasare a schiorilor si turistilor spre inaltimi si la diferite unitati turistice.
d. Diversitatea amenajarilor pentru sporturile de iarna reprezinta un element
imporant al ofertei turistice, care contribuie la valorificarea potentialului
turistic al zonei si la atragera unui numar mai mare de turisti. Cu cat mai multe
genuri de sporturi de iarna se vor practica intr-o statiune, cu atat mai mult
aceasta isi a spori forta de atractie asupra turistilor potentiali.
e. Diversitatea amenajarilor pentru sporturile de vara este o variabila de
marketing care influenteaza circulatia turistica si mareste in mod considerabil
volumul incasarilor valutare.
f. Capacitatea de cazare reprezinta numarul locurilor de cazare in functie de
care se poate aprecia importanta unei statiuni, posibilitatea de a fi vizitata de
un numar mai important de turisti si de a desfasura o activitate rentabila.
g. Gradul de confort al cazarii, concretizat in numarul camerelor si
apartamentelor cu confort ridicat, asigura conditii de sejur corespunzatoare
turistilor cu venituri mai ridicate.
h. Originalitatea ofertei reprezinta de asemenea un factor de importanta
decisiva, care mareste atractia turistica a unei statiuni. Daca facem o analiza
sumara a acestor factori rezult, cu claritate ca unii dintre ei sunt mai iportanti
decat altii. O alta problema esentiala va fi aceea a stabilirii importantei lor
relative. Astfel, daca turistii sunt atrasi mai mult de originalitatea ofertei unei
statiuni, decat de conditiile de confort ale capacitatii de cazare, primul factor
va fi relativ mai important decat al doilea in ceea ce priveste atractia turistica.

3. PIATA

Segmentele de piata carora li se adreseaza aceste servicii ale statiunii montane


vizeaza in principal tinerii dar si grupele de varsta intre 40-60 ani. Tinerii reprezinta
principalii consumatori ai produsului turistic deoarece ei sunt principalii beneficiari ai

13
mijloacelor de agrement. Schiul, patinajul, jocurile pe gheata, sarituri, alpinismul,
reprezinta activitatile ce ii atrag dar totodata si motivul principal pentru care au optat sa
aleaga aceasta statiune. Schiul detine ponderea cea mai mare intre activitatile desfasurate
in statiunile montane, el fiind un sport practicat in marea majoritate de catre grupa de
varsta tanara.
Statiunea montana este conceputa si realizata ca un centru complex de sport,
distractie, dar si odihna. Azadar, serviciile acestei statiuni nu se adreseaza numai unei
anumite grupe de varsta ci tuturor celor care vor sa evadeze in natura. Zona unde
urmeaza sa fie amplasata statiunea este un loc fascinant, o priveliste pitoreasca, un loc
unde poti petrece o vacanta de neuitat.
In legatura cu dotarile privind mijloacele sportive si de agrement, situatia in
statiunile montane din tara noastra este susceptibila de dezvoltari continue. Chiar si
Poiana Brasov, cu nivelul de dotari cel mai ridicat, are din acest punct de vedere
anumite neajunsuri. Astfel, la o ancheta efectuata de Institutul Proiect Brasov, in acesta
statiune 81% din cei anchetati au propus extinderea si amenajarea partiilor; 73% au
solicitat amenajarea si marcarea traseelor turistice, dotarea acestora cu locuri de popas;
68% au cerut terenuri de sport pentru vara (tenis, minigolf, golf etc.); 65% au mentionat
lipsa unitatilor de divertisment, cum sunt cazinourile, cinematograful; 60% au evidentiat
lipsa unei piscine cu apa incalzita; 49% au cerutamenajari si pentru alte sporturi de iarna
ca bob, trambulina etc. ;47% au solicitat imbunatatirea activitatii comerciale.
In ceea ce priveste dotarea cu mijloace mecanice, de transport, situatia existenta in
zonele noastre montane, ca si in cazul capacitatilor de cazare, este de asemenea modesta.
Pentru sezonul de iarna un loc distinct in oferta de agrement a statiunii revine
domeniului schiabil, de aceea pentru a prelungi sezonul de schi cu pana la 50 de zile (in
conditiile unei temperaturi si umiditate scazute) din Decembrie 2002 partiile din Predeal
au fost dotate cu tunuri de zapada. Tunurile de zapada artificiala functioneaza pe partia
Clabucet Sosire si Clabucet Varianta.
Predealul s-a dovedit foarte potrivit pentru practicarea acestui sport. Marele sau
avantaj ramane existenta multiplelor posibilitati de practicare a schiului in localitate:
partiile din Clabucet, terenurile si partia de schi de pe Cioplea, partiile de fond si biatlon
din Polistoaca, Trei Brazi, Rasnoava, trambulina de la Cioplea, etc. foarte aproape de
oras se afla cabanele Trei Brazi, Poiana Secuilor, Susai, Garbova, Paraul Rece in jurul
carora s-au creat nenumarate terenuri pentru schi. In Predeal exista 8 partii de schi iar
transportul pe cablu este bine dezvoltat.Exista de asemenea cateva scoli de schi.
Orasul-statiune Azuga este situat pe Valea Prahovei (jud. Prahova) intre statiunea

14
internationalã Sinaia (la 12 km) si statiunea de ski Predeal (aflatã la 6km).
Azuga este la piciorul muntilor Bucegi (Carpati - Transylavanian Alps), altitudinea
1.110 m.Sunt 38 km pana la Poiana-Brasov si 147 km pana la Bucuresti.
Pozitia si accesibilitatea sunt avantaje pentru Azuga, localitatea fiind situata pe cea
mai circulata vale transcarpatica a Romaniei, Valea Prahovei, respectiv pe DN1/E60 si
magistrala feroviara dubla electrificata Bucuresti Brasov la circa 135 km de aeroportul
Otopeni si 36 km de Brasov. Fata de localitatile invecinate distantele sunt reduse :
Predeal 6 km, Busteni 4 km, Sinaia 12 km.
Este o asezare tipic de munte, teritoriul sau grefandu-se in nord si vest pe muntii
scunzi ai Clabucetului Predealului (alt.max. Clabucetul Azugii 1586 m ) iar in sud si est
pe muntii Baiului sau Gabrovei care in Azuga ating altitudini de peste 1700 m ( Vf.
Cazacu 1753 m, Vf. Stevia 1901m).
In partea de sud-est a orasului Azuga pe pantele nordice ale plaiului Sorica, a fost
amenajat si dat in exploatare un perimetru schiabil. Aici va puteti bucura de cele doua
partii de schi (partia de schi alpin - coborare- si partia de schi-fond) dotate cu telescaun,
teleschi si masini pentru amenajarea partiilor de schi.
Azuga se poate mandri cu alta partie cu teleferic pe langa partia olimpica de la
Sorica. Noua partie se numeste Cazacu si are instalatie pe cablu si masini de intretinere a
zapezii.
La Busteni se va da in folosinta partia Boncu - Poiana Calinderului in ianuarie
2004. Va exista o instalatie pe cablu ”TELE-GONDOLE” - 4 locuri cu cabina inchisa si
cu scaune incalzite.
In cazul statiunii propuse in Muntii Fagarasului, partia de schi insumeaza 30.000
metri, situand-o alaturi de statiuni ca: Le Corbier (Franta) cu 26.800 de metri, Badgastein
(Austria) cu 30.200 de metri. Se gaseste situata la un nivel superior fata de multe statiuni
din Europa Centrala si de Est dar si din Europa de Vest cum ar fi statiunea Zell am See
din Austria unde partia masoara 19800 de metri.
Indicatorul metri-partie pe loc de cazare se prezint in statiunea Davos (Elvetia) cu
6,05 m/loc, in Badgastein (Austria) cu 6,10 m/ loc, sau Le Corbier (Franta) cu 6,00
m/loc. In statiunea propusa, indicatorul ar putea atinge 6,06 m/loc, depasind statiuni ca
Zakopane din Polonia sau alte statiuni din tarile Europene. Amenajarea statiuni pe o
suprafata mai mare, sub aspectul altitudinii, ofera garantii in ceea ce priveste posibilitatea
de a schia in anii cu mai putina zapada. De asemenea asigura o exploatare pe o perioada
mai indelungata si o sporita eficienta economica.Exemple in acest sens pot fi date
statiunile: Kitzbuhel (Austria), Saint-Gervais (Franta) sau Brunica (Italia).

15
Lungimea instalatiilor mecanice de transport prezinta un deosebit interes. Fata de
statiuni de renume ca Chamrousse (Franta), cu instalatii in lungime de 19.300 m, Davos
(Elvetia) cu 24.000m, Le Corbier (Franta) cu 9500 m sau Zell am See (Austria) cu 9200
m, statiunea propusa are 22.850m.
In ceea ce priveste structura si diversitatea amenajarilor pentru practicarea
sporturilor de iarna, mentionam doar ca in statiunile de renume (Davos, Zell am See)
amenajarile permit practicarea a cel putin opt genuri de sporturi de iarna (partii, saniute,
trambulina, schi nordic, schi-bob, patinaj etc.)
Trebuie de asemenea luat in considerare volumul si gradul de confort al capacitatii
de cazare. In statiunile europene capacitatea insumeaza un numar ridicat de locuri de
cazare, iar camerele au un grad ridicat de confort.
In Austria au aparut foare milte spatii de cazare sub forma pensiunilor dar avand un grad
ridicat de confort. Spre exemplu, in statiunea Sautens, pensiunile sun linistite, rustice situate
in centrul statiunii Sautens. Dispun de restaurant , salon TV, parcare, tennis de masa, bowling.
Este asigurat transfer cu microbuzul hotelului de / pana la gara( cu rezervare). Toate camerele
sunt dotate cu dus / WC, TV sat. Unele camere au balcon. Pista de ski se afla cca. 2 km, statia
de skibus se afla la cca. 50 m. Reduceri copii:
• 100% - sub 12 ani
• 30% - intre 13 si 15 ani
• 15% - peste 16 ani
In general, hotelurile de renume din Europa dispun de restaurant, bar, cafenea, internet,
lift, parcare, piscina acoperita, sauna, solariu, masaj. Toate camerele sunt dotate cu baie,
uscator de par, radio, telefon, TV sat. Este asigurat transfer de/ pana la gara ( cu rezervare).
Instalatiile pe cablu se afla cca. 600 m, statia de skibus este in fata hotelului.
In ceea ce priveste spatiile de cazare din Romania, aici predomina in special hotelurile si
vilele de doua sau trei stele la acestea adaugandu-se numeroase pensiuni.
Spre exemplu, in statiunea Predeal, majoritatea spatiilor de cazare sunt reprezentate de
vile si pensiuni de doua, trei si patru stele.In aceasta statiune exista peste 70 de spatii de
cazare, dintre care enumeram cateva cum ar fi :PENSIUNEA DRAGULUI Pensiune ***,
SPERANTA Vila *** , Predeal Holidays Vila ***, Oana Vila ** , Roua Vila **** ,
CAPRIOARA - Corbu Vila ** , SELECT Vila *** , ELISA Pensiune ** , PARAUL
URSULUI Pensiune ** , EDEN Hotel ***, EDEN Hotel ***, PREDEAL Hotel ** ,
MILENIUM Motel *** , TREI BRAZI Cabana ***, FULG DE NEA Cabana ***,
CLABUCET SOSIRE Cabana ***, etc.
Si Azuga se poate mandri cu o diversitate de spatii de cazare, aici predominand in

16
special vilele si pensiunile.
PENSIUNEA ,,CONACUL" 8-12 loc/ 4 cam camere duble, living, bucatarie,
terasa,curte, negociabil
VILA ANDREI ** 8-12 loc/ 4 cam camere duble, doua living-uri, bar, sauna, 2
bucatarii, posibilitati inchiriere la cheie modular,curte, 3 500 000lei/vila/zi
PENSIUNEA BRAD ** 14-16 loc/ 7 cam camere duble, 1 camera de 4 locuri, grup
sanitar propriu si TV,salon mare (peste 10 persoane) 700 000lei/cam/zi
PENSIUNEA CASABIANCA *** 14-17 loc/ 7 cam camere duble, triple, de 4 locuri,
living, grup sanitar propriu 900 000lei/cam/zi
VILA SERANA** 22-24 loc/ 11 cam camere duble, cu grup sanitar propriu si TV color,
restaurant la parter,echipament de schi, 900 000lei/cam/zi
In ceea ce priveste Poiana Brasov, spatiile de cazare sunt reprezentate in special de
vile si hoteluri de trei sau patru stele.
PENSIUNEA VICTORY***, CENTRUL DE CALARIE HOTEL TIROL*** ,
VILA ,,VIO"
HOTEL EUROHOTEL****, VILA PAJURA**** , VILA ZORILE **, PENSIUNEA
ANDREI***, VILA CLARIS*** , VILA MESTEACANUL*** , VILA MOLIDUL *** ,
VILA PADINA *** , VILA PETUNIA***, HOTEL BRADUL***, HOTEL MIRUNA
****, HOTEL SPORT **** , CASA VINGA***.

4. STRATEGIA DE MARKETING

In adoptarea strategiei de piata, intrepriderea are de ales intre diferite alternative de


dezvoltare. Acestea pot fi definite plecand de la elementele de baza ale vectorului de crestere.

a.strategia de pret
Pentru a fundamenta politica preturilor este necesara, mai intai, stabilirea cu exactitate a
strategiei de pret a intrprinderii. Pretul fiind variabila comerciala principala a mixului de
marketing care serveste rentabilizarii intregii activitati, modalitatile de atingere a acestui
obiectiv se concretizeaza, in primul rand, in fixarea strategiei de pret si apoi in determinarea
politicilor si tacticilor de pret. Obiectivul fundamental al strategiei de pret a interprinderii este
obtinerea rentabilitatii, asigurarea recuperarii costurilor si realizarea de profit. Strategia de
pret este modalitatea in care acest obiectiv poate fi atins.
17
In cazul nostru consider ca analiza strategiilor de preturi este bine pusa in evidenta de
strategia pretului inalt. Aceasta strategie este menita sa valorifice existenta unor categorii de
consumatori care sunt dispusi sa plateasca preturi mai ridicate decat alti cumparatori pt
servicii de calitate si care ii intereseaza in mod deosebit. Strategia pretului inalt prezinta
avantage certe deoarece valorifica unicitatea unor servicii a caror atractivitate pentru
consumatori face ca cererea sa fie putin elastica iar pretul perceput ca avand o mica
insemnatate. Aceasta strategie poate conduce la segmentarea pietei in functie de criterii strict
economice si controlabile, respectiv veniturile consumatorilor si puterea lor de cumparare.
Segmentul cel mai important este cel al consumatorilor care sunt insensibili la pret si cu
reactie pozitiva fata de caracterul distinctiv al serviciilor. Ulterior, recurgand la scaderea
pretului initial, devine posibila si atragerea segmentelor de piata care sunt sensibile la pret.
Firma poate sa reduca pretul initial cu mai multa usurinta, daca reactia pietei este
favorabila, deoarece a pornit de la un pret ridicat. Acest avantaj este notoriu, intrucat s-a
dovedit ca este mult mai dificil de marit un pret initial, care s-a dovedit prea mic pentru
acoperirea costurilor si, eventual, obtinerea de profit.
Preturile mai ridicate inca de la inceputul prezentei pe piata a unui serviciu genereaza,
mai multe venituri, si implicit, profit, comparativ cu practicarea unor preturi mai scazute.
Preturile initiale ridicate pot fi folosite pentru echilibrarea cu eforturile de investitii ale
intreprinderii in capacitati de productie. Practicarea unor strategii de pret intermediare, in faza
introducerii pe piata a serviciului, nu este recomandata sub nici o forma, deoarece nu numai
ca acestea nu pot furniza avantaje, dar ar induce toate dezavantajele ambelor strategii
fundamentale de pret.
O componenta practica importanta a politicii preturilor oreprezinta rabaturile, care se
concretizeaza in reduceri calculatela preturile de baza.
In cazul investitiei luate in calculse pot aplica rabaturi oferite intermediarilor, mai
exact, agentiilor de turism care se acorda acestorapentru distributie si vanzare, respectivpentru
realizarea serviciilor in procesulu schimbului. Producatorii in astfel de situatie, acorda
reduceri sub forma procentuala calculata la pretul de baza. Alte tipuri de rabaturi ce pot fi
utilizate in industria turismului sunt rabaturile oferite pentru acivitatile promotinale, care
suntreducerile practicate de producatori in favoarea distribuitorilor, cu conditia ca acestia sa
suporte o parte din cheltuielile de promovare a serviciilor.
O alta componenta a acestei arii problematice o constituie aspectele concrete ale politicii
preturilor in functie de pozitia geografica a clientilor, adica serviciile firmei le sunt adresate
tuturor cumparatorilor, indiferent de pozitia lor geografica fata de producator.
Politica preturilor include si practicarea unor preturiin functie de gama de servicii

18
oferite. In cazul statiunii propuse, producatorii ofera o gama sortimentala diversificata, ei fiind
interesati sa fie stimulata vanzarea tuturor componantelor gamei, iar preturile diferentiate
urmaresc sublinierea acestei complementaritati.
Politica preturilor pune uneori un accent deosebit pe reducera temporara a preturilor
unor servicii, cu scopul de a atrage mai multi consumatoricare sa cumpere incusiv servicii cu
preturi care nu au fost reduse. Pe ansamblu, vanzarile fizice vor spori, iar masa profitului va fi
mai mare.
Preturile orientate dupa competitie reprezinta o alta componenta a politicii preturilor,
care are menirea de a alinia strategia de pret a firmei la realitatea concurentiala existenta pe
piata. In cazul nostru se poate aplica alinierea la preturile firmelor concurenteceea ce
presupune practicarea nor niveluri de pret aproape identice, pentru servicii asemanatoare. Se
recurge la o astfel de politica de pret deoarece serviciile oferite sunt bine diferentiate fata de
servicii similare aleconcurentei. Exista diferente evidente de stil, conceptie, si proprietati ale
produselor, care sa fie percepute ca atare de consumatori, precum si un procent ridicat de
fidelitate a acestora.

b. strategia de distributie

Conceptul de distributie se refera, mai inai, la "traseul" pe care il parcurg marfurile


pe piata, pana ajung la consumatori; producatorul, intermediarii (agentiile distribuitoare de
servicii turistice), si consumatorul, alcatuiesc ceea ce in terminologia marketingului se
numeste "canal de distributie". Exista si canale fara intermediari.
Prin pozitia pe care o ocupa in ansamblul preoceselor economice- ca activitate de
intermediere intre producator si consumator- distributia indeplineste un rol economic
important. Prin intermediul distributiei, se finalizeaza activitatea economica a intreprinderilor
si se incheie ciclul economic al produselor. Intrepriderea producatoare redobandeste in forma
baneasca resursele investite in producera serviciilor, impreuna cu un profit pentru activitatea
desfasurata, iar consumatorul intra in posesia bunurilor necesare. Productia si consumul nu
mai sunt practic posibile fara prezenta distributiei.
Una dintre functiile esntiale ale distributiei o constituie realizarea actelor de vanzare-
cumparare, prin intermediul carora, are loc schimbarea proprietatii asupra lor,
respectivtransferarea succesiva a dreptului de proprietate de la producator la consumator. Este
vorba de un itinerar in circuitul economic al marfurilor, denumit canal de distributie.
In toate cazurile, un canal de marketing cuprinde producatorul sau consumatorul. Cei
doi formeaza punctele extreme – de intrare si de iesire- ale unui canal de distributie. In pozitia

19
acestor verigi intermediare se afla firme, in cazul nostru agentii de turism, specializate in
activitati de distribuire a srviciilor turistice.
In mod firesc, tipurile de canale vor fi in buna masura diferite in functie nu numai de
categoriile de servicii existente, ci si de piata- interne sau externa- unde se realizeaza
distributia acestora.
A. Dstributia pe piata interna. Serviciile turistice se pot distribui pe piata interna prin
doua tipuri de canale de distributie : producator-consumator si producator-
intermediar- consumator. In primul caz, consumatorul poate cumpara servicii
direct de la sursa, adica de la producator. Acest tip de canal este specific, in
primul rand, distributiei serviciilor, actul de vanzare cumparare realizandu-se
adesea concomitent cu producerea si consumarea lor. Este adresat in special
turistilor care vin sa viziteze statiunea pentru o perioada scurta de timp, cel mult
o zi, acestia nefiind nevoiti sa apeleze la distrbuitor pentru cumpararea
anumitor servicii, ca de exemplu vizitarea unor muzee sau a unui parc de
distractii din statiunea respectiva sau utilizarea partiei de schi pentru o perioada
limitata de timp. Cel de-al doilea tip de canal de distributie este denumit si
canal scurt deoarece are un singur intermediar, acesta fiind reprezentat in cazul
nostru, de regula, de o agentie de turism. Rolul intermediarului este de a
facilita munca clientului,acesta din urma nefiind nevoit sa se prezinte la
producator pentru a cumpara anumite servicii, ci va putea face acest lucru direct
de la agentia intermediara situata chiar in localitatea sa. Este adresat inspecial
turistilor care doresc sa petreaca o vacanta de cateva zile in statiunea respectiva.
B. Distributia internationala. Si pe piata externa se pot distribui servicii turistice prin
cele doua canale de distributie. Canalele fara intermediari sunt mai putin
utilizate deoarece, de regula, un turist strain nu va veni sa viziteze statiunea
doar pentru o singura zi. Deci, putine sunt cazurile in care se vor distribui
servici turistice pe piata internationala fara intermediari. Canalele scurte, adica
cu un singur intermediar, sunt cele mai utilizatepe piata externa. Agentiile de
turism sunt principalii intermediari intre turistii straini si producatorul
serviciilor turistice. Prin intermediul acestora, ei isi vor putea planifica
vacantele mult visate fara prea mult efort.
Distributia pe Internet. Cea mai recenta formula de distributie utilizata astazi pe plan
mondial este distributia realizata prin intermediul Intenetului (Inernational Network),
respectiv al World Wide Web. Se considera ca in primul deceniu al secolului XXI, numarul
celor care vor utiliza Internetul pentru distributia de bunuri si servicii va cunoaste o crestere

20
notabila. Factorii principali care determina aceasta tendinta sunt avantajele pe care la ofera
clientilor potentiali : comoditatea efectuarii actelor de cumparare a servicilor ; posibilitatea
obtinerii intr-un timp real a unui volum important de informatii despre serviciile dorite a fi
cumparate; si uneori cu un pret mai accesibil etc.
Romania se afla printre tarile cu cele mai mici ponderi in cumparaturile online. Pe
segmente de varsta, exista deosebiri in privinta cumpararii online. Segmentul de utilizatori de
Internet in varsta de 30-39 de ani se caracterizeaza prin cea mai mare pondere a
cumparaturilor online, respectiv 19%.

c . strategia de promovare

Activitatea promotionala cunoaste, in perioada actuala, o mare varietate sub raportul


continutului, rolului, formei de realizare etc. Cu o frecventa mai mare sunt retinute, drept
criterii esentiale de delimitare, natura si rolul lor in sistemul comunicational al intreprinderii;
in functie de aceste criterii, activitatile promotionale se pot structura astfel: a) publicitatea;
b)promovarea vanzarilor; c) relatiile publice; d) manifestarile promotionale.
Publicitatea, variabila importanta a politicii promotionale a intreprinderii moderne,
reprezinta unul dintre mijloacele cele mai utilizate in activitatile de piata. Publicitatea
cuprindetoate actiunile care au drept scop prezentarea indirecta –orala sau vizuala-a unui
mesaj in legatura cu un produs sau serviciu, de catre orice sustinator. Cu alte cuvinte, prin
actiunile publicitare intreprindera urmareste sa asigure o cuprinzatoare informare a publicului
in legatura cu activitatea desfasurata, cu produsele si serviciile sale, sa-l convinga si sa-l
determine in efectuarea actului de cumparare. De asemenea, publicitatea poate contribui
efectiv la stimularea cererii de marfuri si de servicii. Mesajele publicitatii nu sunt transmise
unui singur individ, ci unui intreg grup, mai mult sau mai putin numeros, de persoane;
raporturile intre emitatorul mesajului si destinatarii acestui mesaj nu sunt directe, ci se
stabilesc prin intermediulunui canal de comunicatie de masa (presa, radio, televiziune etc.).
In cazul de fata se va folosi publicitatea serviciilor. Aceasta reprezinta forma cea mai
familiara si cea mai frecvent utilizata in practica publicitara; in esenta, ea urmareste
stimularea cererii de consum pentru srviciile turistice. Pentru promovarea serviciilor turistice,
se pot folosi doua forme particulare ale publicitatii de serviciu si anume: publicitatea de
informare, care urmareste stimularea cererii potentiale prin informarea publicului in legatura
cu aparitia si prezenta pe piata a serviciilor turistice ale statiunii ce urmeaza a fi amenajata. O

21
a doua forma particulara ce se poate folosi pentru promovare estepublicitatea comparativa.
Aceasta forma este relativ recenta si se poate utiliza pentru compararea directa cu celelalte
servcii oferite de statiunile concurente; in unele tari, aceasta forma de publicitate este interzisa
prin lege,la ea se recurge, in mod subtil.
Mesajul publicitar va fi transmis la nivel national si chiar international. Publicitatea
nationala urmareste sa creeze o cerere pentru serviciile proprii fara a da importanta locului de
unde sunt ele achizitionate. Publicitatea internationala va fi folosita pentru promovarea
serviciilor turistice si in afara granitelor.
De asemenea, publicitatea va fi una de natura factuala, punandu-se accentul pe
reliefarea caracteristicilor clare ale servicilor.
Mesajul publicitar care urmeaza a fi difuzat se exprima in forme extrem de variate,
infunctie de tipul serviciului, de psihologia celor carora se adreseaza etc. Mediile majore de
transmitere a mesajelor publicitare includ, in ordine, presa, radioul, televiziunea,
cinematograful, publicitatea exterioara si cea directa, la care se adauga cea efectuata prin
tiparituri (cataloage, pliante, prospecte, brosuri, agende si calendare).
Presa –atat cea cotidiana cat si cea periodica- reprezinta in prezent ″ media″
principal de transmitere a mesajelor publicitare, iar atunci cand este corect folosita are un
randament excelent.
Presa cotidiana ramane cel mai folosit ″ media″ de publicitate in majoritatea tarilor
lumii, datorita avantajelor pe care le ofera si anume : flexibilitatea, prestigiul de care se
bucura un anumit cotidian, aria vasta de difuzare, posibilitatea de a stapani si dirija expunerea
anunturilor.
Presa periodica ofera, la randul ei, numeroase si variate posibilitati de vehiculare a
mesajelor publicitare datorita diversitatii sale. Intrucat se adreseaza unor segmente bine
determinate de cititori, ea asigura selectivitatea socio-profesionala a mesajului transmis si o
receptivitate in general sporita a destinatarului vizat. La acestea se adauga o calitate de regula
superioara a reproducerilor si utilizarea culorilor, care permit o mai buna scoatere in relief a
mesajelor.***
Radioul, ca urmare a utilizarii lui in masa, constituie un alt ″ media″ de publicitate
care acopera in mod rapid si cu regularitate cea mai mare parte a publicului. Intre avantajele
oferite, se pot mentiona: selectivitatea (diferentiera pe categorii de ascultatori, in functie de
ora transmiterii si de programul difuzat), costurile moderate, flexibilitate si mobilitate;
utilizarea radioului ca ″ media″ de publicitateprezinta insa dezavantajul ca mesajul nu poate
fi prezentat decat sonor, ascultatorii facandu-si doar o imagine partiala si numai de moment
asupra obiectului mesajului.

22
Televiziunea reprezinta suport publicitar care a cunoscut expansinea cea mairapida in
zilele noastre, fiind si unul dintre cele mai recente ″ media″ de publicitate. Ea asigura o
combinatie unica a sunetului, imaginii si miscarii-combinatie ce nu poate fi realizata de alta
suporturi. Impresia de contact cu destinatarul mesajului, flexibilitatea satisfacatoare,
posibilitatea unei difuzari repetate la ore de maxima audienta, se numara printre avantajele
efectuate prin televiziune.
Cinematograful ocupa un loc aparte, dar modest, in ansamblul mijloacelor
publicitare. Mesajele publicitare sunt transmise prin intermediul a doua categorii de filme:
filmul de documentare comerciala, a carui durata este pana la 30 de minute, si filmul
publicitar propriu-zis, cu o durata de pana la 5 minute, la care se adauga spoturile publicitare
cu o durata de cateva secunde. Costurile de realizare sunt relativ ridicate.
Publicitatea exterioara include utilizarea in scopuri publicitare a afiselor, panourilor
publicitare si insemnelor luminoase. Aceste suporturi au avantajul de a comunica idei simple
si concise menite sa stimuleze vanzarea de servicii, sa mentina interesul publicului si sunt
considerate eficiente in aglomerarile urbane cu intensa circulatie pietonala sau auto.
Catalogul constituie un suport publicitar, de dimensiuni variabile, cu un continut
special sau general, folosit ca instrument de prezentare a activitatii statiuni turisice, in
cazul de fata.
Pliantul, prospectul si brosura reprezinta alte suporturi publicitare incluse in sfera
publicitatii realizate prin tiparituri si utilizate pe o scara larga in activitatile promotionale ale
intreprinderii moderne. Aceste suporturi, nu numai ca largesc continutul informational-
promotional al mesajului publicitar transmis, dar prin elemente specifice anuntului publicitar-
ilustratie, text si slogan- urmaresc sa stimuleze interesul cititorului la o parcurgere integrala,
sa-l incite in efectuarea actului de cumparare.
Agendele si calendarele, ca mijloace publicitare, au, in majoritatea cazurilor,
semnificatia de cadou publicitar; modalitatile de executie ale acestor suporturi sunt extrem de
variate iar oferirea lor este legata de anumite evenimente.
Publicitatea directa implica actiunea de comunicatie avand ca obiectiv informarea si
atragerea clientului potential spre un loc de vanzare, utilizand ca suport de comunicare
expedierea unei scrisori personale, transmitera la sediul ori la domiciliul clientului potential a
unor brosuri sau prospecte, prin stabilirea unui contact telefonic, prin distribuirea de pliante in
locurile de vanzare etc.
Publicitatea gratuita se concretizeaza in orice forma de noutate cu semnificatie
comerciala in legatura cu un produs sau serviciu dar neplatita de agentul respectiv.

23
PROMOVAREA VANZARILOR
Promovarea vanzarilor corespunde unui ansamblu de tehnici prin care se urmareste
″ imbogatirea″ ofertei prin adaugarea unei valori suplimentare la nivelul serviciului, al
pretului si al distributiei, pe o perioada limitata de rimp, tinand seama de obiectivele
comerciale ale intreprinderii si cu scopul de a castiga un avantaj temporar fata de concurenta.
Tehnicile de promovare pot servi si scopului de a completa si actiunile publicitare,
contribuind astfel la la intregirea si intarirea imaginii si prestigiului in cadrul pietei. Exista o
gama larga a tehnicilor de promovare utilizate in practica. Dintre acestea se detaseaza numai
cateva in cazu promovarii serviciilor turistice.
Reducerea preturilor (tarifelor) are un efect promotional incontestabil. Ea poate fi
avuta in vedere in situatii diferite : ca mijloc e eliminare a retinerilor de la cumpararea
anumitor categorii de consumatori, pentru care pretul este considerat prea ridicat; mentinera
vanzarilor la un nivel normal de eficienta in perioadele cand se constata un reflux al cererii
(de pilda, reducerea tarifelor pentru serviciile turistice in extrasezon); contraatacarea
actiunilor concurentei; folosirea oportunitatilor oferite de anumite conjuncturi ale pietei.
Decizia de reducere a preturilor si trifelor are, in cele mai multe cazuri, un efect
psihologic cert, fiind considerata ca un act de bunavointa din partea ofertantului si ca o
dovada ca detine o pozitie solida in cadrul pietei, care ii ofera posibilitatea sa manevreze cu
suplete politica sa in domeniul preturilor. Aceasta posibilitate de manevra trebuie insa
folosita cu iscusinta pentru a nu afecta sau chiar compromite imagine si prestigiul
intreprinderii in randul clientelei prin posibile asocieri cu situatii de faliment.
Vanzarile grupate reprezinta ansamblul de tehnici promotionale ce vizeaza vanzarea
simultana sau succesiva a doua sau mai multe produse la un pret global inferior celui
rezultatprin insumarea preturilor individuale; in cazul turismului, ia forma unor pachete
complete de servicii, oferite la un pret inferior celui la care acestea pot fi obtinute apelandu-se
la fiecare serviciu in parte. In multe cazuri, tehnica ofertarii unor pachete de servicii se poate
corela cu actunile de reduceri de preturi si tarife. Aceasta modalitate ofera o serie de avantaje
atat producatorului, cat si consumatorului; primul isi vinde, in cadrul unei game de servicii, si
pe acelea care sunt mai putin solicitate, in timp ce consumatorului, o asemenea oferta ii
permite realizarea unor economii banesti.
Concursurile promotionale constituie o modalitate ofensiva de popularizare a ofertei
unor firme comerciale, prin crearea in jurul lor a unor atmosfere de interes in randul
publicului, care sa favorizeze procesul de vanzare. In unele cazuri, concursurile promotionale
vizeaza participarea unor specialisti. Dupa continutul si modul de organizare a lor,
24
concursurile pot avea ca obiective: cresterea consumului, atenuarea sezonalitatii vanzarilor,
stimularea distribuitorilor, contraatacarea actiunii promotionale a concurentilor care
organizeaza concursuri, depistarea de noi adrese pentru publicitatea directa, descoperirea de
argumente specifice ce pot fi utilizate in actiunile de promovare.
Publicitatea la locul vanzarii (PLV) cuprinde ansamblul de tehnici de semnalare,
pentru a atrage, orienta si dirija iteresul clientelei catre un anumit produs sau oferta, utilizand
mijloace auditive pentru a anunta o oferta promotionala. In cazul turismului, acest lucru este
posibil prin intermediul agentiilor de turism, acestea avand datoria de a informa populatia
despre anumite oferte turistice chiar la locul vanzarii. O alta modalitate de a realiza acest tip
de publicitate, este impartirea de fluturasi, continand ofertele promotinale, in fata agentiei,
incitand in acest fel oamenii sa afle cat mai multe informatii despre acest lucru fara prea mult
efort.
Utilizand o serie de tehnici distincte, actiunile de publicitate la locul vanzarii
urmaresc sa transforme motivatia de cumparare in act de cumparare efectiv,sa realizeze
aceste puncte de contact ale ofertantului ci consumatorul potential.
Merchandisignul cuprinde un manunchi de de tehnici utilizate in procesul
comercializarii, care se refera la prezentarea in cele mai bune conditii (materiale si
psihologice) a serviciilor oferite pietei.De notat ca aparitia si extinderea merchandisignului se
explica prin intervenite in metodele de vanzare si in structura aparatului de distributie.In
cazul nostru, publicitatea cu ajutorul merchandisignului se poate realiza in turism, de
asemenea, prin intermediul agentiilor intermediare de turism. Acestea din urma vor expune in
interiorul lor imagini fermecatoare, privelisti pitoresti cu statiunea respectiva cu motivatia de
a atrage cat mai mult ochiul potentialilor clienti.
Cadourile promotionale folosite ca mijloc de vanzare sau ca subiect de publicitate,
privesc facilitatile pe care comerciantul intelege sa le acorde cumparatorului, oferind srvicii-
cuprinse in pretul de vanzare al unui produs sub forma unei sume modice- in cadrul unor
concursuri.Diferentiate dupa modalitatile de distributiesi donatie, ele pot fi oferite in perioade
precis determinate (cu ocazia unor sarbatori). In majoritatea cazurilor, ele urmaresc sa atraga
atentia asupra unui produs sau serviciu si sa obtina simpatia si adeziunea publicului, sa
pastreze fidelitatea consumatorilor. De exemplu, in turism, se pot organiza concursuri
promotionale la care vor participa clientii care cumpara un anumit tip de pachet turistic, unde
vor putea castiga excursii gratuite in diferite locatii. Astfel de concursuri se pot organiza si
prin intermediul mijloacelor de comunicare in masa, ca de exemplu la radio, la televizor, prin
intermediul presei etc., existand astfel mult mai multi participanti si facandu-se totodata
publicitate firmei.

25
RELATIILE PUBLICE
Ca domeniu distinct de activitate al agentilor economici, relatiile publice se inscriu
intre instrumentele cele mai moderne ale politicii de comunicatie in societatea
comntemporana, intrunind totodata si veritabile atribute promotionale.
Obiectivul principal al activitatii de relatii publice este de a instaura, in andul unei cat
mai mari parti a publicului, un climat de incredere in firma respectiva, in capacitatea ei de a
satisface trebuintele si exigentele diferitelor categorii de consumatori si utilizatori.
Mijloacele utilizate in activitatea de relatii publice sunt foarte variate: editarea de
brosuri sijurnale de intreprinderi, organizarea de manifestari- de genul congreselor clocviilor,
seminariilor-, acordarea de interviuri si publicarea de articole, crearea si difuzarea de filme
documentare, initierea ai sustinerea diferitelor opere filantropice si de caritate, participarea la
diverselor actiuni sociale si de interes public,organizarea unor conferinte de presa intalniri cu
reprezentanti ai mass media, punerea la dispozitia publicului a unor linii telefonice directe
pentru a oferi noutati si informatii despre evenimentele importante ce voer avea loc. In
acelasi timp prin actiunile de relatii publice adresate publicului conducerea poate cunoaste
opiniile si sugestiile propriilor clienti.
In concluzie, activitatea derelatii publice contribuie la realizarea a numeroase
obiective cum ar fi : sporirea increderii consumatorilor; revitalizarea repozitionarea si
relansarea serviciilor pe piata; crearea sau mentinerea interesului consumatorilor pentru o
categorie de servicii; extinderea fortei publicitatii si a variatelor forme de promovare;
informarea consumatorilor in legatura cu largirea posibilitatilor de utilizare a serviciilor;
completarea mesajelor publicitare; informarea, influentarea si atragera liderilor de opinie;
completarea si intarirea campaniilor de promovare a vanzarilor; crestrea prestigiului
intreprinderii si a ofertei sale prin atragerea de sponsori in activitatile de natura promotionala.
Alte mijloace publicitare pot fi considerate si manifestarile promotionale ce se
concretizeaza in manifestari cu caracter expozitional si sponsorizari. Manifestarile cu caracter
expozitional se realizeaza prin organizarea de targuri, expozitii si saloane.In cadrul turismului,
au fost organizate targuri unde s-au prezentat diferite oferte turistice ale unor anumite locatii.

26
5. VALOAREA TOTALA A INVESTITIEI

Cheltuieli privind amenajarea cailor de acces-3.000.000€


Cheltuieli privind construirea bazelor de cazare si alimentatie publica-20.000.000€
Cheltuieli privind amenajarea partiilor de schi-5.000.000€
Cheltuieli privind amenajarea mijloacelor mecanice de urcat-800.000€
Cheltuieli privind amenajarea bazelor sportive pentru sezonul de iarna-1.500.000€
Cheltuieli privind amenajarea bazelor sportive pentru sezonul estival-1.500.000€
Cheltuieli privind amenajarea altor baze de agrement-1.000.000€
Cheltuieli privind serviciile de distributie-2.500.000€
Cheltuieli privind serviciile de promovare-3.500.000€
Alte cheltuieli-5.000.000€

27