Sunteți pe pagina 1din 15
418% Ortodontie si ortopedie dento Nu trebuie s8 eludm faptul cd ori- care ar fi mijlocul terapeutic prin care se obtine egresiunea molara, aceasta are ca efect secundar rotatia mandi- bulei de tip posterior, determinand pro- ducerea sau agravarea ocluziei dis- talizate, Egresiunea molara poate fi obtinu- 18 utilizénd diferite mijloace: = egresiunea spontana a regiunii mo- lare se produce totdeauna cénd a fost inféturata cauza (limba interpu- 88 in deglutitie sau in cazul macro- glosiei); ~ egresiunea se obtine utilizénd apa- ratura mobila, de exemplu, placa pa- latina platou retroincizal in asociere cu tractiunea pericranian’. inaiti- mea platoului poate fi reajustata prin adaos de acrilat autopolimeri- zabil cu grosimea de 2 mm. Se pot utiliza, cu rezultate bune, aparatele bimaxilare, activatoarele elastice sau rigide, Chateau indica purtarea aparatelor cate 12 ore pe zi si obli- gativitatea utilizarii lor in cursul meselor. Se foloseste aparatura fixa In asociere cu dispozitive de tractiu- ne extraorala sau cu elastice tip Cla- saa Il-a sau a Illa, care dezvolta si © forta verticala. ‘TRATAMENTUL SUPRAOCLUZIE! INGI- SivE trebuie efectuat cu aparate fixe care degajeaza forte cu directia inciza- \-apex, capabile sa efectueze intruzia incisivilor, putndu-se obtine, totodata, © buna relatie articulara a incisivilor superior! cu cei inferiori. Stabilitatea este mentinuta gi de o buna adaptare a partilor moi la noile relatii scheletale, ‘TRATAMENTUL IN OCLUZIA PRABUSI- TA trebuie s& fie predominant profilac- tic si precoce. Se va utiliza tntreaga gama de mentinditoare de spatiu in pe- joada dentitiei temporare si a dentiti- ei mixte. Tratamentul in dentitia permanent la adolescent si adultul tanar se efec- tueazA prin mijloace protetice spe- cifice. 11.4.8. Contentia Durata si dispozitivele utilizate sunt cele din cadrul Claselor |, a Ika sau a lll-a asoclate cu ocluzie adanca. 11.5. SINDROMUL DE INOCLUZIE VERTICALA Derimirie Inocluzia verticala este un sindrom caracterizat de existenta unor tulburari 1h plan vertical, reprezentate de lipsa ‘contactelor dintre cele doua siruri den- tare antagoniste, conturate si extinse ‘in mod variat. De cele mai multe ori anomalia se prezinta sub forma unei entitati de sine statatoare dar cu eti logie si evolutie foarte variate si ca atare beneficiaza de posibilitati de tratament extrem de diversificate. 11.5.1. Inocluzia vertical frontala Scoala franceza, reprezentata de Izard $i Chateau, considerand anoma- lille dento-maxilare ca tulburari de dezvoltare neproportionale la nivelu! celor 3 segmente ale aparatului dento- maxilar (maxilare, alveole, dinti), im- parte factorii cauzali in factori eredi- tari, factori congenitali, factori gene- rali, factori functionali, factori locall. Pentru infelegerea felului in care se instaleaza tulburairile caracteristice ocluziei deschise, este necesara ana- liza amanuntité a fiecarei categorii de factori dupa cum urmeaza: factorii , factorii dismetabolici, factor tulburari_ locale, factorii iatrogeni 11.6.1. Factoril genetic! Factorii genetici incriminati in in- stalarea anomaliei au fost cercetati de ‘Schwarz gi Korkhaus prin studii efec- tuate pe gemeni, considerandu-se c& transmiterea genetica poate interesa marimea maxilarelor, 0 anumita dis- proportie intre marimea limbii si spa- tiul ei functional si existenta unui anu- mit tip de rotatie a maxilarelor. Se des- criu astfel aceleasi forme de anomalii la membrii unei familil. Deficientele in dezvoltarea vertica- 18 a fetei se mai pot datora si unei neconcordante intre tiparul eruptiei dentare, gradul si directia cresterii condiliene cat $1 gradului si sensulul rotatiei maxilarelor; aceste elemente de cele mai multe ori se pot compensa reciproc gi pot duce la instalarea unor conditii normale, Posibilitatile de compensare nu sunt intotdeauna eficiente, iar insufici- enta mecanismelor adaptative poate permite instalarea unor dizarmonii in plan vertical evidente in tipul de oclu- smentul anomatilor dento-maxilare + 419 si de fafa hiperdivegenta (tipar hiperdivergent). Astfel, cazurile de rotatie posterioaré a mandibul rezultat al unel dezvoltari limitate in fnaitimea ramului ascendent mandi- ular, pot fi accentuate de pozitia posterioara si inferioara a motarului de 6 ani superior, avand ca rezultat final instalarea unei ocluzii deschise. Relatiile ocluzale normale sunt tuk burate in momentul in care se produce © inversare a tiparului rotatiei man- dibulare in directie posterioara fata de cresterea in acelagi sens a condilului, conditie pentru care eruptia dintilor frontali nu mai poate compensa spatiu format intre cele doud maxilare, iar actiunea limbii agraveazé gi mai mult decalajul. Actiunea factorului genetic apare evident in unele boli genetice cum sunt sindromul Down si unele cranio- sinostoze. Sindromul Down este o anomalie autosomalé de numér, caracterizaté prin supradozaj genetic la care, pe lén- {98 deficientele de dezvoltare psihica si somatic’, apar si tulburari in dez- voltarea bazei craniului, reprezentate de un deficit de crestere localizat la nivelul planumului. Aceasta determina instalarea unui deficit de dezvoltare a maxilarulul superior interesnd in mod special sectoru! anterior care este atrage dup’ sine apa- feschise. De asemenea, anomalia este agravata si de tulbu- rarile asociate reprezentate de micro- dontie, macroglosie, insoite de functii respiratorii, deglutitie infantila, disfunctii fonetice si hipotonie mus- culara generalizata, afectand mugch 420 + Ortodontie si ortopedie dento-facialé orofaciali respectiv orbicularul buzelor, musculatura mimicii si a limbii. Unele condrodistrofii, caracteriza- te prin transmiterea autozomala domi- nant& cu caracter familial, prezint& framicrognatia maxilarului superior scurtarea ramului orizontal al man- dibulei. Datorité obliterarii precoce a sistemului sutural coronarian si lambdoidian, se produc tulburari de crostere la nivelul sincondrozelor, de la baza craniului si a celor dowd maxi- lare. Sutura coronara afecteaz’ astfel sincondroza intrasfenoidala si sfeno- etmoidala, reduc&nd cresterea planu- mului, a orbitei si a portiunii superioa- re @ maxilarulul superior. Sutura lambdoida determina, prin Inchidere precoce, dezvoltarea insufi- clenta a regiunii occipitale, astfel incat clivusul este redus si unghiul fora- ‘menial micgorat. In aceste conditii ocluzia deschis& frontal se datoreaz& rotatiel poste- rioare a mandibulei si scurtarii ramului ascendent. La tulburarea ocluzala con- tribuie si lipsa de dezvoltare a maxila- rului superior. 11.8.1.2. Factorii dismetabolici re factorii dismetabolici impli- ati in geneza ocluziei deschise, cel ‘mai important este rahitismul. Aria de influenta pe care poate s& © exercite aceasta afectiune, este pri- vita in mod foarte variat de diferiti autori. Astfel, pentru unii, rahitismul isi ‘exercita efectul in mod dominant asu- pra dezvoltarii bazei craniulul a c&rui scurtare determina, pe de o parte, 0 rotatie anormal antero-superioara a maxilarului superior, iar pe de alta parte, 0 pozitie inalté a articulatiei temporo-mandibulare si in consecinta © rotatie posterioard a mandibulei, toa- te alterénd relatiile interdentare in plan vertical. Pentru unii autori, dintre care sunt de citat reprezentantii scolilor germa- ne, efectul rahitismului ar avea ca rezultat subdezvoltarea bazelor maxita- relor. Astfel, Korkhaus considera ,sin- dromul de ocluzie deschisa adevarata" drept consecinta unor baze maxilare nedezvoltate in plan vertical. De ace- eagi parere este Schneckart, pentru care interesarea simultan& a ambelor maxilare este sursa ocluziei deschise. A\ti autori isi concentreaza atenti asupra localizarii tulburéirilor numai la una din cele 2 baze osoase. Astfel, Brckel si Rudolf considera sindroa- mele de ocluzie deschisa drept rezult tul subdezvoltarii in sens sagital al bazei maxilarului superior tn timp ce Hekmann atrage atentia asupra local Z8rii selective la nivelul mandibulei al frei ram ascendent este scurtat. De aceeasi parere este si Schwarz care, desi accepté afectarea simultand a ambelor baze, consideré modificarile de {a nivelul mandibulei esentiale pentru instalarea inocluziel verticale in sindromul de ocluzie deschisd gna- tic’, ‘in opozitie cu aceste pareri, pentru alti autori din care in mod special Schmuth si Izard, aria de influenta a rahitismulul este mai restrans& si se exerci in mod special asupra secto- ‘ului dento-alveolar, denumind aceasta forma de ocluzie deschisd ,ocluzie Diagnostcul, eli deschisa alveolara. Astfel, Izard, fr’ 8 excludai implicatiile osului mandibu- lar cu marirea unghiului goniac, consi- dera ocluzia deschis dependenta in mare masura de nedezvoltarea verti- cal a arcadei alveolare si reducerea dimensiunii corono-radiculare a dinti- lor. La aceasta se mai adauga dis- tructille rapide ale marginilor incizale sau suprafejelor ocluzale datorita pre- zentei numeroaselor displazi Kndppel ofera concluzii mai echili- brate prin faptul cd admite prezenta tulburdrilor in egala masura, dar de in- tensitate marit, atat la nivelul bazelor ct si la nivelul suportului alveolar, astfel ncat forma gnatica interfereaza cu cea alveolara gi numai predominen- a semneior clinice poate sé deose- beascdi o forma de cealalta. Conform Scolii franceze, rahitis- mul este intr-adevar afectiunea cea mai cunoscuta, capabild s& determine aparitia unei ocluzii deschise. Efectele acesteia sunt multiple, ele interesand ‘in mod simultan diferitele sectoare ale aparatului dento-maxilar, Astfel, pe de © parte este interceptata cresterea ver- ticala a maxilarului superior prin efec- tele negative asupra suturli nazo-fron- to-maxilare, iar pe de alté parte este redusa dimensiunea ramului ascen- dent si deformat ramul orizontal al mandibulei. ‘in final, toate acestea au ca rezul- tat rotatia anterioara a maxilarului su- perior si cea posterioaré a mandibulei care creeazi un decalaj mare intre cele 2 baze, ce nu poate fi compensat de dezvoltarea sectorului dento-alveo- lar si in consecinta se instaleaza ocluzia deschisa. i tratamentul anomatiilor dento-maxilare + 424 Tabloul clinic este agravat in mod suplimentar de deformarea osului mandibular, care este favorizati de plasticitatea sa mare osoasa, determi- ‘nat de actiunea mugchilor antago- nigti, respectiv ridic&tori (maseterul gi pterigoidianul intern) si cobordtori (ge- niohioidian, milohioidian si pielosul g8tului) mandibular. Locul ,bascularii" este la nivelul gdurii_mentoniere, unde se despart insertiile celor doua categorii de mugchi iar ca urmare unghiul gonian se deschide peste 120° lar mentonul este coborat si retras. Decalajul vertical este accentuat si do infraalveolodontia frontal agravaté de reducerea dimensiunii dintilor prin prezenta hipopiazitlor si hipocalcifi- erilor. Aceleagi tulburari pot fi prezente gi In alte boli asemanatoare rahitis- mului, cum sunt formele de rahitism genetic vitamino-rezistent sau hipo- fosfatazic. Multitudinea si diversitatea modifi- c&rilor creeaza condi dificile pentru selectionarea unui element caracteris- tic in vederea diagnosticului, a prog- nosticului, dar mai ales pentru diferen- fierea formelor alveolare de cele sche- letate sau gnatice. jin acest sens se pot cita informa: fille pe care le furnizeazé marimea un- ghiului format de planul bazal mandi- bular cu planul bispinos (unghiul B) care de la valorile normale de 20°s5° poate creste pnd la 44-56", modificare ce apare cu frecventi de 84% In oclu- Zille deschise de etiologie rahitica. Pentru alti autori unghiul Tweed, freovent marit, are pe langa semnifi- 422 + ortodontie i ortopedie dento facial catia de diagnostic si pe aceea de prognostic. Pentru Coutand un element de diagnostic pentru infraalveotodontiile frontale gi deci pentru formele de ,ocluzie deschisa alveolara" tuie deplasarea punctului ,C* tia normal de la 3 mm deasupra pla- Nului de ocluzie dedesubtul acestuia. Dintii se caracterizeazé_printr-un volum mai redus, dar gi prin forme deviate de la normal cum sunt dint Hutchinson gi molarii Moser. R&daci- nile sunt mai scurte, iar procesul alve- olar este deficitar, micgorat atat in sens vertical, cét gi sagital, cu un grad mare de proinclinare. Acestea sunt de- endente ca localizare, la nivelul dife- ritelor grupe dentare, de perioada de timp in care a actionat factorul disme- tabolic. in acest sens cele mai frec- vente localizari au loc pe molarli de 6 ani, incisivii centrali superiori, inci- sivii centrali gi laterali inferiori, pre- cum si varful caninilor, grupe dentare a ccror mineralizare incepe in primul an de viaté gi ca atare sunt victimele rahitismului sever cu debut in aceste tape de varsta. 11, 1.3. Factorii functionali in etiologia ocluziei deschise un oc deosebit il ocupa perturbarea func- {iilor aparatului dento-maxilar. 11.5.1.3.1. Degluti Deglutitia este un act reflex care are si 0 componenta conditionala, ‘cea ce fi confera caracterul de migca- re foarte stabilé. Deglutitia ca functi se instaleazi din momentul nasteri, jar modificarile din cursul dezvottarii au loc foarte lent si pretind restruc- turari anatomice ale conformatorului, insotite de reeducari continue. in timpul migcarii de deglutitie, lim- ba preseaz puternic pe 1/4 anterioara a palatului $i 1/3 din zona coletulul

S-ar putea să vă placă și