Analiza-Economico - Financiara

Cuprins
I. Întreprinderea - caracterizare strategică ...................................................... 3

I.1. Scurt istoric, descrierea succintă a entității și a sectorului de care aparține .................... 3
I.2. Misiunea entității, obiectivele fundamentale (cuntificabile și necuantificabile) ............. 4
I.3. Prezentarea micromediului entității și analiza tendințelor evoluție acestuia ................... 6
II. Studiu privind analiza resurselor umane și materiale................................ 7
II.1. Structura de personal ...................................................................................................... 7
II.2. Tipologia managerilor .................................................................................................... 9
II.3.Tipologia personalului folosit de firmă ......................................................................... 10
II.4. Date sociale .................................................................................................................. 12
II.5. Analiza eficienței forței de muncă ................................................................................ 13
II.6. Analiza mărimii și dinamicii activelor imobilizate ...................................................... 14
II.7. Analiza mărimii și dinamicii activelor circulante ........................................................ 17
II.8. Concluzii și contribuții personale ................................................................................ 18
III. Studiu privind analiza cheltuielilor entității ........................................... 19
III.1. Nivelul și dinamica cheltuielilor entității (exploatare, financiare, totale) și analiza eficienței
cheltuielilor........................................................................................................................... 19
III.3. Concluzii și contribuții personale ................................................................................ 22
IV. Studiu privind aprecierea performanțelor economico‐financiare ale
întreprinderii...................................................................................................... 22
IV.1. Soldurile intermediare de gestiune privind activitatea de exploatare a întreprinderii 23
IV.2. Analiza performanței economico-financiare ale întreprinderii privind ratele de rentabilitate
.............................................................................................................................................. 28
IV.3. Concluzii și contribuții personale................................................................................ 33
V.Studiu privind aprecierea poziţiei financiare pe baza informaţiilor degajate di
n bilanţul contabil ............................................................................................................ 33
V.1. Analiza structurii financiar‐patrimoniale...................................................................... 33
V.1.1. Ratele de structură ale activului ............................. 3Error! Bookmark not defined.
V.1.2. Ratele de structură ale pasivelor ........................................................................... 35
1
V.2. Analiza echilibrelor financiare ..................................................................................... 36
V.2.1. Fondul de rulment .................................................................................................. 36
V.2.2. Necesarul de fond de rulment................................................................................. 37
V.2.3. Trezoreria netă ....................................................................................................... 39
V.3. Analiza bonităţii financiare .......................................................................................... 40
V.3.1. Indicatori de lichiditate .......................................................................................... 40
V.3.2. Indicatori de solvabilitate ...................................................................................... 42
V.4. Analiza indicatorilor de gestiune (activitate) ............................................................... 43
V.4.1. Viteza de rotație a activelor ................................................................................... 43
V.4.2. Viteza de rotație a capitalurilor ............................................................................. 43
V.5. Concluzii și contribuții personale ................................................................................. 46
VI. Stabilirea concluziilor şi elaborarea măsurilor/recomandărilor cu privire
la activitatea activității. ..................................................................................... 47
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................49
ANEXE.....................................................................................................................................50
2
I. Întreprinderea – caracterizare strategică
I.1. Scurt istoric, descrierea succintă a entității și a sectorului de care aparține
S.C. Casa de Bucovina – Club de Munte S.A. a fost înființată în martie 1998 ca o societate
pe acțiuni de tip închis, cu capital integral privat, având 6 acționari fondatori, persoane juridice
române. În urma ofertei publice de acțiuni inițiată în decembrie 2007, societatea a fost listată la cota
Bursei de Valori București.
Hotelul Best Western Bucovina este primul reper cu identitatea unui lanț internațional (Best
Western) din zona județului Suceava și în continuare singurul hotel care operează într-o franciză
internațională în această zonă. Serviciile prestate se situează într-o gamă extrem de completă: de la
serviciile hoteliere de bază (cazare și alimentație), pachete integrate de tip „inclusive” pentru
seminarii,conferințe sau congrese până la servicii particularizate la nivelul clientului sau grupului.
Hotelul Best Western Bucovina are în portofoliu atât clientelă română cât și clientelă străină –
grupuri itinerante de turiști atât din zona Comunității Europene cât și din Japonia, Israel.
Industria hotelieră a trebuit să facă față unui început de an grevat încă de criza financiară
globală cu un impact serios asupra performanței operatorilor de profil.
Al doilea trimestru a marcat însă o revigorare a tranzitului turistic, atat pe segmentul leisure cât și
pe cel corporate.
Această creștere a fost substanțial datorată și politicii flexibile de prețuri și tarife în relația
cu clienții și agențiile de turism.Cea mai mare creștere a fost înregistrată în ultimul trimestru,
datorată în primul rând evenimentelor corporate.procentual, această creștere a fost de peste 67%.
Imaginea nr.1. Hotelul Best Western Bucovina
Sursa: http://hoteluri.infoturism.ro
I.2. Misiunea entității, obiectivele fundamentale (cuantificabile și necunatificabile)
„Misiunea unei firme exprimă rațiunea de a fi a acelei organizații în raport cu principalii ei

parteneri, clienții.”
Best Western Bucovina este recunoscut de multă vreme ca fiind cel mai frumos hotel din
Bucovina, având prestigiul brandului hotelier recunoscut la nivel internațional. Situat în imediata
apropiere a faimoaselor mănâstiri pictate (Voroneț, Humor, Sucevița, Moldovița, Putna, Arbore),
într-un cadru natural extrem de pitoresc, Best Western Bucovina vă oferă posibilitatea de a vă
3
îmbogăți orizontul spiritual, de a cunoaște vechi obiceiuri păstrate doar în această zonă și de a evada
din cotidian către un colț de rai. Serviciile ireproșabile, profesionalismul, promptitudinea și
amabilitatea personalului completează fericit ambianța confortabilă a unui hotel 4 stele.
Și nu în ultimul rând, în Ariniș, vă puteți relaxa alegând una dintre activitățile sau sporturile
preferate: plimbare cu telescaunul la Piatra Șoimului, înot în piscina olimpică acoperită, tenis de
câmp sau vă puteți încumeta la o drumeție pe trasee marcate.
La toate facilitățile de agrement ale Parcului Ariniș, fiind oaspeții hotelului nostru, veți
beneficia de discounturi substanțiale.
Vă așteptăm la Best Western Bucovina să petreceți câteva zile, departe de forfota unei
omeniri grăbite, să gustați netulburați curgerea astâmpărată a timpului ce dă o altă dimensiune vieții
însăși!
Viziunea unității Casa de Bucovina-Club de Munteeste de a conduce industria ospitalității în
servicii de îngrijire superioară a clienților: ”Ne străduim să oferim cele mai înalte standarde de
servicii hotelurilor Best Western și oaspeților lor cu integritate și onestitate, astfel încât loialitatea
mărcii să continue să se dezvolte”.
Pentru a atinge această viziune, Casa de Bucovina-Club de Muntea adoptat următoarele valori
fundamentale:
 Excelență în calitate și servicii;
 Integritate, personală și profesională;
 Onestitate și veridicitate;
 Responsabilitate;
 Corectitudine și imparțialitate;
 Respectarea demnității altora;
 Leadership bazat pe valorile Best Western;
 Fiind un bun membru al comunității;
 Orientarea spre nevoile clienților;
 Promptitudine;
 Serviabilitate.
Cele mai importante valori asociate modalităţii de conducere a firmei sunt calitatea şi
orientarea spre nevoile clienţilor. Calitatea serviciilor oferite reprezintă principalul mijloc de
menţinere a clienţilor existenţi şi de atragere a celor potenţiali şi mai mult decât atât, reprezintă şi
un factor decisiv în crearea imaginii unității hoteliere Casa de Bucovina-Club de Munte pe piaţa
turistică.
În concordanță cu aceste valori fundamentale, Casa de Bucovina-Club de Munte recunoaște și
respectă standardele cuprinse în Declarația Universală a Drepturilor Omului și se străduiește să-și
desfășoare activitatea într-o manieră compatibilă cu drepturile fundamentale ale omului. Valorile,
practicile, cultura și istoria de bază ale unitațiihoteliereCasa de Bucovina-Club de
Munteîncorporează un angajament față de practicile etice de afaceri și bunăstarea cetățenilor
corporativi. 1
Obiectivele firmei
Casa de Bucovina-Club de Munte, are ca obiectiv oferirea unui pachet complet de servicii
turistice la standarde internaţionale şi la preţuri accesibile, oferind condiţii de cazare, masă,
agrement, tratament (servicii kinetoterapeutice, estetice, de întreţinere), posibilitatea organizării de
1
https://www.bestwestern.com/en_US/about/press-media/best-western-human-rights-policy.html, [Accesat pe perioada
lunii noiembrie]
4
manifestări culturale (târguri, expoziţii, tabere de creaţie) şi sportive (tenis, volei, basket, fotbal,
handbal, înot, schi), precum şi a altor evenimente (conferinţe, seminarii, reuniuni de afaceri). 2
De asemenea, obiectivele strategice pe care hotelul Best Western – Club deMunte îsi
propune să le atingă, constau în:
 dominația pe piața turistică prin calitatea produselor oferite;
 creșterea cu 50% a notorietății și popularității în rândul unităților hoteliere din județul
Suceava;
 satisfacerea actualilor consumatori și atragerea de noi clienți;
 creșterea profitului în sezon cu 25% fața de anul anterior.
Pentru atingerea obiectivelor, în cadrul hotelului Best Western Bucovina, prețurile practicate
sunt mai mari, deoarece obiectivul principal propus este dominația pieței prin calitate, ceea ce
presupune practicarea unui preț ridicat, prin care se acoperă calitatea serviciilor.
Totodată, câteva dintre obiectivele urmărite de „Hotel Best Western Bucovina” sunt date de:
 întărirea fidelității clienților proprii;
 mărirea numărului de oprtunități în care clienții fideli pot reveni la hotel;
 atragarea clienților hotelurilor concurente;
 transformarea non-consumatorilor de produse turistice în potențiali consumatori și apoi
în consumatori efectivi;
 îmbunătăţirea imaginii şi a rolului unităţii pe piaţa hotelieră;
 creşterea gradului de satisfacţie a clienţilor;
 creşterea gradului de motivaţie a angajaţilor.3
I.3. Prezentarea micromediului entității (clienti, furnizori, intermediari, concurenți, public)

și analiza tendințelor evoluției acestuia
Economia de schimb constituie baza apariției, existenței și funcționării pieței. Datorită

specializării agenților economici, satisfacerea nevoilor de consum nu se putea realiza decât prin
intermediul schimbului de mărfuri. Piața este necesară pentru a realiza legatura dintre producători și
consumatori, oferind participanților informațiile necesare pentru a putea decide ce, cât și pentru cine
să producă, dar și ce, cum și cât să se consume. Aceste informații nu pot fi ignorate în cadrul
schimburilor economice.
În România, practicarea turismului montan are conditii foarte bune de dezvoltare datorita
potentialului oferit de cele trei catene muntoase ale Carpatilor. între tipurile de turism montan,
turismul pentru schi dispune de un potential natural ridicat pentru dezvoltare.
Pentru ca România sa fie recunoscuta pe plan international ca o destinatie turistica pentru
practicarea sporturilor de iarna este necesara îmbunatatirea infrastructurii generale, a ofertei pentru
sporturile de iarna, refacerea si dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul montan
(amenajarea de noi pârtii de schi cu instalatiile de transport pe cablu aferente, instalatii si
echipamente de producere a zapezii artificiale si de întretinere a pârtiilor), precum si dezvoltarea,
modernizarea si diversificarea structurilor de primire.
Circa 42,7 % din capacitatea de cazare turistica a României se afla în statiunile de pe
litoralul Marii Negre, 16,3% în Bucuresti si orasele resedinta de judet (exclusiv Tulcea), 15,7% în
statiunile balneare, 11,5% în statiuni montane, 0,8% în Delta Dunarii si 12,9% din locurile de
cazare în alte trasee si destinatii turistice. Fenomenul de sezonalitate este specific mai ales pentru
2
https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/management/proiect-management-sc-casa-de-bucovina-club-de-munte-sa-
101010.html, [Accesat la data de 13.11.2017]
3
http://www.academia.edu/29890492/Marketing_turistic_-Gura_Humorului, [Accesat la data de 13.11.2017]
5
turismul de litoral, chiar daca acesta nu este reflectat proportional în indexul de utilizare a
capacitatii de cazare (41,3%), datorita contributiei asa-numitului turism social.
Supravietuirea companiilor hoteliere, indiferent de schimbarile care pot surveni ininteriorul
sau exteriorul acestora. Companiile hoteliere care in intentia de a-si imbunatatipozitia pe piata
adopta strategia actualizarii preturilor in schimbul imbunatatiriiserviciilor, risca sa influenteze
negativ profitabilitatea hotelului pe termen scurt sau lung.
Drept urmare calitatea serviciilor, si nu pretul, a devenit cheia prin care hotelurile sepot
diferentia de competitorii lor si prin care pot castiga loialitatea consumatorilor.
Adaptarea serviciilor la nevoile consumatorilor poate fi o practica de succes pentrucresterea
loialitatii consumatorilor si pentru mentinerea acestora ca si clienti fideli.Necesitatea imbunatatirii
calitatii serviciilor a devenit mai evidenta odata cu patrundereape piata hoteliera romaneasca a
marilor lanturi internationale hoteliere care a generat pede o parte competitia acestora cu hotelurile
locale independente, iar pe alta partecompetitia chiar intre lanturile hoteliere internationale, pentru
mentinerea in topulhotelurilor cu servicii de calitate, la nivelul standardelor europene. Era mai mult
decatevident ca prezenta lanturilor hoteliere internationale pe piata romaneasca sa creeze omare
discrepanta intre serviciile oferite de acestea si cele oferite de hotelurile localeindependente, sa
scoata la iveala carentele hotelurilor locale independente, neafiliate laun lant hotelier.
Lanturile hoteliere internationale vs hotelurile locale independente: calitateserviciilor si
carentele serviciilor hoteliere independente
Patrunderea marilor lanturi hoteliere internationale ca Intercontinental Group,Mariott Intl.,
Accor, Best Western Intl., Hilton Group pe piata hoteliera romaneasca a luatamploare in anul 2002,
cand hotelurile locale deţineau o pondere de 57,1% din totalul de3.250 de capacitati de cazare
reprezentate de hoteluri, hanuri (moteluri), vile si cabaneturistice, pensiuni agro-turistice,
campinguri, sate de vacanta, bungalouri, tabere de elevisi prescolari si spatii de cazare pe nave.
Interesul retelelor hoteliere internationale pentruextinderea pe piata hotelurilor a fost determinat de
lipsa proiectelor de calitate pesegmentul pietei hotelurilor de lux si nu numai. Cum confortul
superior oferit decamerele de patru si cinci stele era foarte mic, de numai 2,5%, cel mai mare numar
delocuri fiind detinut de nivelurile de doua si trei stele, care indicau un nivel mediu alcalitatii
structurilor de cazare, iar cele de o stea si cele neclasificate erau consideratenecompetitive la nivel
international, lanţurile internaţionale de hoteluri s-au aratatinteresate să obţină poziţii puternice pe
piaţa locală a hotelurilor mai ales in segmentulhotelurilor de lux.In conditiile in care multe
companii internationale si-au relocat productia inRomania, marile lanturi hoteliere au gasit aici o
destinatie interesanta pentru extindereabrandurilor lor. În anul 2006, pe piata hoteliera romaneasca
erau prezente14 lanţuri hoteliere internaţionale, cu un număr total de 26 de hoteluri, majoritatea
gasind piata dedesfacere in capitala, astfel:Best Western, cu 7 hoteluri,
• Golden Tulip, cu 4 hoteluri ,
• Ibis,cu 3 hoteluri (douăla Bucureştişi unul la Constanţ
• NH Hotels, cu 2 hoteluri ,Marriot,Hilton,
Croowne Plaza,Howard Johnson,Inter Continental,Sofitel,Rin,K+K,Novotel şi Ramada cu
câte un hotel.Cu toate acestea se pare ca la ora actuala, conform unui studiu relativ recent al
companiei de consultanta Trend Hospitality Romania (THR), publicat pe site-ul cotidianului Wall-
Street in 2009, Romania se situeaza inca pe penultimul loc in tarile care au cea mai mica rata de
penetrare a lanturilor hoteliere.
6
Piata de aprovizionare
Functia de aprovizionare a clubului de munte Bucovina se realizeaza in mare parte prin
legaturile de colaborare stabilite cu un numar de furnizori de materii prime si de materiale, cu o
gama diversificata de peste 2000 de sortimente.
Piata de desfacere
Turismul românesc este încă marcat de puternice lipsuri în comparaţie cu alte ţări cu tradiţie
în domeniu. Aceste lipsuri sunt de multe ori evidente, atât în ceea ce priveşte infrastructura
(transport aerian şi C.F.R., rutier, utilităţi etc.) şi dotările unităţilor turistice (în special cele de 1–3
stele), cât şi în privinţa calităţii serviciilor operatorilor sau în privinţa organizării la nivelul
administraţiilor publice locale. De altfel, în comparaţie cu ţări din regiune cu evoluţie social-
politică similară, performanţele turismului românesc sunt, în general, mai slabe, în special în ceea
ce priveşte capacitatea de a genera venituri. Astfel, cu un număr de sosiri turişti internaţionali în
anul 2005 de cca. 5.800.000 şi încasări de 1.060 mil. USD, România se situează în urma Bulgariei,
Croaţiei, Republicii Cehe, Ungariei şi Ucrainei. Cu toate că între ţările comparate sunt diferenţe
semnificative din punct de vedere metodologic privind colectarea şi prelucrarea datelor, acestea nu
influenţează poziţionarea României faţă de ţările comparate, ci poate doar nivelul indicatorilor.
Promovarea produselor societatii
Societatea isi promoveaza serviciile prin website,reclama tv,pliante,oferte speciale prin
agentiile de turism.
Concurenta
Concurenţa Emitentului la nivel regional este formată din două categorii de unităţi de
cazare: hoteluri şi, respectiv, pensiuni de 3–4 stele, poziţionate cu precădere în Municipiul Suceava,
dar şi în Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, precum şi pe traseul turistic al
mănăstirilor (Voroneţ – Putna, Suceviţa – Moldoviţa). Prin prisma facilităţilor de care dispune în
prezent hotelul BEST WESTERN BUCOVINA – CLUB DE MUNTE, este de remarcat faptul că
nici un competitor din regiune nu se poate adresa unei structuri atât de largi de clienţi şi nici nu
poate egala complexitatea ofertei sale de servicii:
• singurul produs turistic de capacitate mare din zonă (220 locuri de cazare);
• dotări moderne;
• facilităţi de conferinţe în 7 săli cu capacitate totală de 550 de locuri;
• gamă largă de servicii; nivel ridicat de calitate a serviciilor;
• afiliarea hotelului la un lanţ internaţional (singurul hotel de 4 stele afiliat la un lanţ
• internaţional);
• asigură un standard de calitate la nivelul cerinţelor clientelei internaţionale şi de afaceri;
7
II. Studiu privind analiza resurselor umane și materiale
II.1. Structura de personal
Organele de decizie şi control ale S.C. Casa de Bucovina – Club de Munte S.A. sunt:
Adunarea Generală a Acţionarilor, organul suprem de decizie; Consiliul de Administraţie,
însărcinat cu administrarea şi gestionarea societăţii precum şi aducerea la îndeplinire a tuturor
hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor; Directorul general aduce la îndeplinire hotărârile
adoptate de Adunarea Generală a Acţionarilor şi de Consiliul de Administraţie.
În subordinea Directorului General se află: Directorul F&B si Dezvoltare, Directorul pentru
Room Division şi Directorul Economic. Celelalte funcţii de conducere (şefi de departamente) se
află în relaţii de subordonare faţă de aceste trei direcţii, potrivit organigramei.Consiliul de
Administraţie
Societatea este administrată de un Consiliu de Administraţie ales pe o perioadă de patru ani,
format din cinci membri, temporari şi revocabili, ale cărui atribuţii sunt cele stabilite prin lege sau
înscrise în actul constitutiv.
Consiliul de Administraţie are obligaţia de a lua toate măsurile şi a iniţia toate acţiunile care
se impun, conform prevederilor legale şi ale Actului constitutiv, pentru realizarea obiectului de
activitate al societăţii.
Administratorii sunt solidari răspunzători faţă de societate pentru:
a) realitatea vărsămintelor efectuate de acţionari;
b) existenţa reală a dividendelor plătite;
c) existenţa registrelor şi evidenţelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;
d) exacta îndeplinire a hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor;
e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi Actul constitutiv le impun.
Resursa umană
Întreg personalul îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei singure locaţii – Hotelul Best
Western Bucovina. Evoluţia personalului societăţii în ultimii ani, structurată pe categorii
profesionale, este redată în tabelul următor:
Număr mediu salariaţi, din Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
care:
76 90 83 84
Conducere executivă 2 3 3 3
TESA 5 5 5 5
Conducere operative 6 9 9 9
Gestionari 5 5 5 5
Agenţi pază 7 5 6 7
Ospătar 9 12 7 9
Recepţioneri 4 3 5 4
Marketing 3 3 3 2
Cameriste 7 7 11 11
Maseuri - 1 2 2
8
Muncitori întreţinere 5 5 5 5
Bucătari 12 10 9 9
Curieri 2 5 5 5
Îngrijitori 7 14 5 5
Spălătorese 2 3 3 3
Ca o caracteristică generală, personalul societăţii este tânăr (cu medie de vârstă sub 35 de
ani) şi cu o foarte buna pregătire profesională. De-a lungul timpului, media de vârstă pentru
angajaţii societăţii a evoluat astfel:
• anul 2013, 33 ani
• anul 2014, 32 ani
• anul 2015, 34 ani
• anul 2016, 35 ani.
Din punct de vedere al nivelului de studii şi pregătirii de specialitate, la ora actuală situaţia
se prezintă astfel:
• departament recepţie studii superioare 100%
• departament marketing studii superioare 100%
• departament contabilitate studii superioare 100%
• departament aprovizionare studii superioare 50%
• departament house keeping studii medii şi pregătire de specialitate 100%
• departament bucătărie studii medii şi pregătire de specialitate 80%
• departament restaurant studii medii şi pregătire de specialitate 50%.
II.2. Tipologia managerilor
Societatea este administrată de un Consiliu de Administraţie ales pe o perioadă de patru ani,

format din cinci membri, temporari şi revocabili, ale cărui atribuţii sunt cele stabilite prin lege sau
înscrise în actul constitutiv.
Consiliul de Administraţie are obligaţia de a lua toate măsurile şi a iniţia toate acţiunile care
se impun, conform prevederilor legale şi ale Actului constitutiv, pentru realizarea obiectului de
activitate al societăţii.
Administratorii sunt solidari răspunzători faţă de societate pentru:
a) realitatea vărsămintelor efectuate de acţionari;
b) existenţa reală a dividendelor plătite;
c) existenţa registrelor şi evidenţelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;
d) exacta îndeplinire a hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor;
e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi Actul constitutiv le impun.
II.3. Datele sociale
În ceea ce privesc datele sociale, hotelul Best Western delimitează o serie de condiții ce sunt
necesare a fi respectate de către conducere, dar și de către angajații hotelului, acestea vizând:
9
a)Beneficiile pe termen scurt:
Beneficiile pe termen scurt ale angajaţilor includ salariile, primele şi contribuţiile la
asigurările sociale, iar obligațiile cu beneficiile pe termen scurt ale angajaţilor nu se actualizează și
sunt recunoscute ca şi cheltuială atunci când serviciile sunt prestate.
b) Planurile de contribuţii determinate:

Societatea Casa de Bucovina - Club de Munte efectuează plăţi în numele angajaţilor proprii
către sistemul de pensii al statului român, dar și asigurările de sănătate şi fondul de şomaj, în
decursul derulării activităţii normale.
Toţi angajaţii societăţii sunt membri şi de asemenea au obligaţia legală de a contribui (prin
intermediul contribuţiilor sociale) la sistemul de pensii al Statului român, iar toate contribuţiile
aferente sunt recunoscute în profitul sau pierderea perioadei atunci când sunt efectuate, societatea
neavând alte obligaţii suplimentare.
Societatea declară faptul că:
 nu este angajată în niciun sistem de pensii independent şi, așadar, nu are nici un fel
de alte obligaţii în acest sens;
 nu este angajată în niciun alt sistem de beneficii post pensionare;
 nu are obligaţia de a presta servicii ulterioare foştilor/actualilor salariaţi.4
II.4. Analiza eficienței forței de muncă
Conceptul de eficiență desemnează, în sens restrâns, relația stablită între cantitatea factorilor
de producție și cantitatea producției obținute ca urmare a utilizării acestora. În sens larg, eficiența se
traduce în capacitatea managerilor de a utiliza cât mai rațional factorii de producție de care dispun,
respectiv, de a obține un volum dat al producției ca un minimum de factori de producție sau de a
obține un volum maxim al producției, ca urmare a utilizării unui volum dat de factori.
Așadar, eficiența utilzării potențialului uman evidențiază performanța factorului muncă din
întreprindere, cu ajutorul indicatorilor de randament și de productivitate. Astfel, randamentul
exprimă relația dintre producția obținută și factorii folosiți, în expresie non-monetară, adică relația
fizico-tehnică dintre aceste elemente. Productivitatea reflectă aceeași relație în termeni monetari,
mai exact, relația economică stabilită între producția obținută și factorii de producție utilizați.5
Analiza factorială a productivității muncii în cadrul hotelului „Best Western Bucovina”
Mărimea și dinamica productivității muncii în cadrul unității hoteliere „Best Western

Bucovina” este influențată de un ansamblu de factori, precum: competențele și comportamentul
salariaților în relațiile de muncă; gradul de dotare tehnică a muncii, inovația în tehnologiile de
producție și în organizarea muncii; gradul de motivare al personalului, însușirile biologice ale
salariaților și factorii de natură psiho-socială, etc. În aceste condiții, analiza factorială a
productivității muncii prezintă o importanță majoră în cadrul hotelului „Best Western Bucovina”,
fapt care va fi demonstrat prin analiza productivității medii anuale a muncii.
4
Informații preluate din “Raportul anual al consiliului de administrație al Casei de Bucovina – Club de Munte S.A.”
aferent anului 2016
5
Conf. univ. dr. Stefăniță Șușu, Analiză economico-finaciară – CURS, 2017
10
Tabelul nr. 5. Nivelul și dinamica analizei eficienței forței de muncă
Nr. Indicatori Anii calculați Abateri absolute (∆) Indici de evoluție (%)
crt. 2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015 (2015/2014)*100 (2016/2015)*100
1 Cifra de 5.859.080 7.059.341 8.096.577 +1.200.261 +1.037.236 +120,49 +114,70

afaceri totală
(lei)
2 Numărul de 65 71 82 +6 +11 +109,23 +115,50
salariați total
3 Profitul brut 756.800 637.942 730.453 -118.858 +92.511 -84,29 114,50

4 Productivitatea 90.139,70 99.427,33 98.738,74 +9287,63 -688,59 +110,30 -99,31
medie a muncii
(lei/salariat)
𝐂𝐀
W=
𝐍𝐬
5 Productivitatea 11643,08 8985,10 8907,96 -2657,98 -77,14 -77,17 -99,14

medie a muncii
(lei/salariat)
𝐏𝐫𝐨𝐟𝐢𝐭
W=
𝐍𝐬
Sursa: Prelucrare proprie dupa raportarile contabile ale BCM pe anii 2014,2015,2016
Astfel, prin calculul productivității medii anuale a muncii, vom identifica cifra de afaceri
realizată în medie de un salariat, prin urmatoarea formulă:
Ca
W= ,
Ns
W = productivitatea medie anuală a muncii,
Ca = cifra de afaceri,
Ns = numărul de salarați
În ceea ce privește indicii productivității medii a muncii se constată ca aceștia întregistrează

ritmuri diferite de la un an la altul.
Privind datele din tabelul anterior, se observă că în anul 2015, raportat la anul 2014,
productivitatea medie a muncii pe un salariat crește la nivelul firmei cu +9287,63 lei/salariat
(110,30%), situație favorabilă firmei, cifra de afaceri este la rândul ei în creștere în anul 2015, față
de anul 2014, influențe pozitive având atât cifra de afaceri, cât și productivitatea medie a muncii la
nivel de salariat.
În anul 2016, comparativ cu anul 2015, se observă că productivitatea medie a muncii pe un
salariat a scăzut cu -688,59 lei/salariat (-99,31%), ceea ce înseamnă ca a scăzut eficiența cu care
este utilizată forța de muncă
Un indicator mai complex de analiză a eficienței utilizării potențialului uman și implicit a
productivității muncii este profitul pe salariat. Indicatorul se calculează după formula:
P
W= ,
Ns
W= productivitatea medie a muncii,

P= profitul obținut de firmă,
11
Ns= numărul de salariați.
II.5. Analiza mărimii și dinamicii activelor imobilizate
Activul reprezintă o sursă controlată de către întreprindere ca rezultat a unor evenimente

trecute și de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate.
Activele imobilizate sunt reprezentate de bunurile și valorile destinate să servească o perioadă
îndelungată în activitatea entității.
În funcție de natura lor, activele imobilizate pot fi:
 Imobilizări necorporale;
 Imobilizări coporale;
 Imobilizări financiare.
Imobilizările necorporale sunt active care nu se concentrează în bunuri materiale, ci în
elemente economico-financiare și juridice prin care se reflectă în contabilitate cheltuielile de
constituire, cheltuielile de cercetare și dezvoltare, concesiuni, brevete, locații de gestiune, licențe,
mărci, fonduri comerciale.
Imobilizările corporale reprezintă acele bunuri cu valoare mare, destinate să servească o
perioada îndelungată în activitatea entitații patrimoniale și care nu se consumă de la prima utilizare.
Acestea cuprind: terenuri, amenajări de terenuri, construcții, instalații tehnice, mijloace de transport,
etc.
Imobilizările financiare îmbracă de regulă forma investițiilor în titluri de valoare (acțiuni)
generatoare de venituri financiare. Acestea cuprind acțiuni deținute la entități afiliate, alte titluri
imobilizate și creanțe imoblizate.
Activele societății
Principalul activ al societății este un hotel de patru stele care funcționează începând cu anul
2002, afiliat lanțului “Best Western”, oferind experiența unică a ospitalității bucovinene. Hotelul
Best Western Bucovina este primul reper cu identitatea unui lanț internațional (Best Western) din
zona județului Suceava și în continuare singurul hotel care operează într-o franciză internațională în
această zonă.
Activele societății sunt exprimate în valoare brută (lei) pe cei trei ani consecutivi (2014,
2015,2016) si se compun din:
Tabelul nr. 6. Analiza mărimii și dinamicii activelor imobilizate

Ani calculați
31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016
ACTIVE IMOBILIZATE
Imobilizări corporale 22.262.877 22.697.759 24.813.253
Imobilizări necorporale 959 2.199 3.546
Alte active financiare 250 250 250
ACTIVE CIRCULANTE
Stocuri 152.649 182.186 182.048
12
Creanțe comerciale 261.975 348.069 200.174
Cheltuieli în avans 158.120 153.869 161.774
Numerar și conturi la bănci 3.026.132 786.387 957.830
Depozite plasate la bănci 9.708.682 11.215.277 13.013.607
Credite și creanțe 2.228.527 2.227.074 -
Alte creanțe 118.530 112.236 90.285
Total active 37.948.100 37.725.305 39.395.368
Sursă: Preluare a datelor după “Raportul consiliului de administrație al Casei de Bucovina – Club de Munte S.A.”
aferent anului 2016
Activele corporale ale societății
Societatea deține terenuri în (localizate în Gura Humorului și în Parcul Dendrologic Ariniș),

din care în proprietate 172.392 mp și 3.488 mp în concesiune. Alături de terenuri, societatea este
proprietar al următoarelor clădiri:
 hotel (dat în funcțiune în 2002), situat în orașul Gura Humorului, str. Republicii nr. 18,
județul Suceava, compus din subsol, mezanin, parter și opt etaje, 130 camere cu o capacitate de
cazare de 220 locuri;
 capacitatea de alimentație publică: 2 restaurante cu capacități de 180, respectiv 60 locuri,
bar de zi (60 locuri) și terasă (60 locuri);
 centru de conferințe: 6 săli în incinta hotelului (capacitate cuprinsă între 18 și 80 locuri);
 sală de conferințe multifuncțională stand-alone cu o capacitate de 220 locuri;
 spațiu de birouri în orașul Gura Humorului, str. Republicii nr. 18, cu suprafață construită de
171 mp;
 Han Ariniș, situat în Parcul Ariniș - terasă cu o capacitate de 140 locuri.6
a) Imobilizările corporale
Imobilizările corporale recunoscute ca active sunt evaluate iniţial la cost de către Societate.
Costul unui element de imobilizări corporale este format din preţul de cumpărare, inclusiv taxele
nerecuperabile, după deducerea oricăror reduceri de preţ de natură comercială şi oricăror costuri
care pot fi atribuite direct aducerii activului la locaţia şi în condiţia necesare pentru ca acesta să
poată fi utilizat în scopul dorit de conducere, cum ar fi: cheltuielile cu angajaţii care rezultă direct
din construcţia sau achiziţionarea activului, costurile de amenajare a amplasamentului, costurile
iniţiale de livrare şi manipulare, costurile de instalare şi asamblare, onorariile profesionale.
Imobilizările corporale sunt clasificate de către societate în următoarele clase de active de

aceeaşi natură şi cu utilizări similare:
• Terenuri;
• Construcţii;
• Echipamente, instalaţii tehnice şi maşini;
• Mijloace de transport;
6
“Raportul consiliului de administrație al Casei de Bucovina – Club de Munte S.A.” aferent anului 2016
13
• Alte imobilizări corporale.
Amortizarea este calculată folosindu-se metoda liniară de-a lungul duratei utile de viaţă
estimată a activelor, după cum urmează:
• Construcţii 40-50 ani;
• Echipamente  2-12 ani;
• Mijloace de transport  4-8 ani;
• Mobilier şi alte imobilizări corporale  4-12 ani.7
Tabel nr.7. Evoluția imobilizărilor corporale în exercițiul financiar

ANI CALCULAȚI
31 decembrie 2014 31 decembrie 2015 31 decembrie 2016
IMOBILIZĂRI Sume în lei (valoarea netă)
CORPORALE
Terenuri 11.151.494 9.776.617 9.776.617
Clădiri 12.966.374 12.295.017 11.932.128
Instalații tehnice și 243.238 202.341 161.531
mașini
Alte instalații, utilaje și 168.000 139.637 108.454
mobiler
Impobilizări corporale în 284.147 284.147 284.147
curs de execuție
TOTAL 24.813.253 22.697.759 22.262.877
Sursă: Preluare a datelor după “Raportul consiliului de administrație al Casei de Bucovina – Club de Munte S.A.”
aferent anului 2016
II.7. Analiza mărimii si dinamicii activelor circulante
Activele circulante (curente) reprezintă bunuri și valori care participă la un singur circuit
economic, fiind deținute pe termen scurt (< 1 an) de către societate. Această categorie de active este
importantă pentru finanțarea curentă a activității unei companii.
Din punct de vedere al structurii, activele circulante se împart în:
 stocuri;
 creanțe;
 investiții pe termen scurt;
 casa;
 conturi la bănci;
Stocurile reprezintă bunurile materiale aflate în proprietatea societății deținute cu scopul de a
fi vândute sau pentru a fi folosite în procesul de producție (materii prime, materiale consumabile).
În structura acestora sunt incluse: materiile primeși materialele consumabile (destinate procesului
7
Preluare a datelor după “Raportul consiliului de administrație al Casei de Bucovina – Club de Munte S.A.” aferent
anului 2016
14
de productie care se regasesc în produsul final integral sau parțial - materii prime - sau nu se
regăsesc de obiecei în produsul final-materialele consumabile); producția în curs de execuție;
produsele finite și mărfurile (cumpărate de societate în vederea revânzării); avansuri pentru
cumpărari de stocuri.
Creanțele se mai numesc și valori în curs de decontare și reprezintă valori economice
avansate temporar de societate către alte persoane fizice sau juridice pentru care societatea urmează
să primească un echivalent valoric reprezentat de o sumă de bani sau un serviciu. Creanțele pot fi
împărțite în: creanțe comerciale (față de clienți); creanțe în cadrul grupului (între societatea-mamă
și filiale); creanțe din interese de participare (generate de relațiile dintre societate și alte societăți la
care aceasta deține titluri de participare); creanțe privind capitalul subscris și nevărsat (subscrieri
de capital social efectuate și nedepuse); alte creanțe.
Investițiile termen scurt reprezintă sumele investite de societate cu scopul de a obține un
câștig pe termen scurt (ex: acțiuni, obligațiuni, acțiuni proprii răscumparate temporar).
Casa și conturi la bănci reprezintă valori sub formă de bani (casa, conturi curente la bănci,
avansuri de trezorerie).8
Tabel.nr.8. Analiza activelor circulante

Valori ale perioadei (lei) Abaterea absolută ()
Indicatori
2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015
Stocuri 152.649 182.186 182.048 29.537 -138

Creanțe 290.459 460.186 380.505 169.846 -79.800
Investiții pe 13.013.607 13.442.350 11.937.209
termen scurt 428.743 -1.505.141
Casa și conturi 959.830 786.387 3.026.132
la bănci în lei -173.443 2.239.745
Total 14.416.545 14.871.228 15.525.894 454.683 654.666
Sursa: prelucrare a datelor conform“ Raportului anual al anului 2016”
În urma calculelor asupra activelor circulante deținute de hotelul Best Western Bucovina,
rezultă faptul că a avut loc o creștere de 654.666 lei în anul 2016, față de anul 2015, cu o sumă în
valoare de 454.683 lei datorită scăderii stocurilor cu 138 de lei, a creanțelor cu 79.800 de lei, dar si
investițiilor pe termen scurt ale hotelului (-1.505.141 lei).
II.8. Concluzii și contribuții personale
La nivelul hotelului “Best Wester Bucovina” analiza gestiunii resurselor umane se orintează
atât către aprecierea din punct de vedere calitativ al dinamicii structurii de personal pe totalul
unității. În cadrul unității hoteliere supuse studiului, se observă o evoluție favorabilă dezvoltării
8
<https://www.tradeville.eu/tradepedia/active-circulante-imobilizate>, [Accesat la data de 04.12.2017].
15
activității hotelului, dat fiind faptul că numărul personalului lucrător, operativ și executiv este în
continuă creștere de la un an la altul.
În ceea ce privește productivitatea muncii la nivel de unitate hotelieră, datele studiate și
calculate oferă o imagine de ansamblu a eficienței productivității muncii personalului sub forma
capacității sale, ca într-o perioadă de timp, să rezulte un anumit volum de bunuri și de prestări de
servicii specifice activității hoteliere și de restaurant.
În concluzie, “Best Western Bucovina” ocupă un loc important pe piața în cadrul căreia
activează ca unitate hotelieră și de restaurant, datorită situatiei pozitive în cadrul căreia aceasta își
desfașoară activitatea în condiții de maximă eficiență, ceea ce ii conferă, de asemenea, un avantaj
competitiv între ceilalți furnizori de servicii hotelieră din zona Gura Humorului, și nu numai.
III. Studiu privind analiza cheltuielilor entității
III.1. Nivelul și dinamica cheltuielilor entității (exploatare, financiare, totale)

Cheltuielile sugerează diminuări ale beneficiilor economice reprezentate de ieșiri sau scăderi
ale valorii activelor, ori creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reducerea capitalului propriu.
Cheltuielile de exploatare dețin ponderea cea mai mare, ele fiind în legătură direct cu obiectul
de activitate al întreprinderii, constituindu-se astfel domeniul principal în care se pot iniția și realiza
cele mai importante măsuri de sporire a eficienței economice.9
Tabelul nr. 9. Nivelul și dinamica nivelului relativ al cheltuielilor

Nr. Exercițiul financiar Abaterea absolută (∆) Indici de evoluție (%)
Indicatori
crt. 2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015 2015/2014 2016/2015
1 Cheltuieli din exploatare 5.529.069 6.708.809 7.698.278 1.179.740 989.469 121,34 114,75
2 Venituri din exploatare 5.873.462 7.082.059 8.100.051 1.208.597 1.017.992 120,58 114,37
3 Nche* 941,36 947,30 950,40 6 3 100,63 100,33
4 Cheltuieli financiare 52.081 28.204 11.093 -23.877 -17.111 54,15 39,33
5 Venituri financiare 464.488 292.896 339.773 -171.592 46.877 63,06 116,00
6 Nchf** 112,13 96,29 32,65 -16 -64 85,88 33,90
7 Cheltuieli totale 5.581.150 6.737.013 7.709.371 1.155.863 972.358 120,71 114,43
8 Venituri totale 6.337.950 7.374.955 8.439.824 1.037.005 1.064.869 116,36 114,44
9 Ncht*** 880,59 913,50 913,45 33 0 103,74 99,99
Sursă: Prelucrare proprie a datelor după raportările contabile anuale la S.C. BCM S.A, Gura Humorului
*Nche - Nivelul relativ al cheltuielilor din exploatare

**Nchf- Nivelul relativ al cheltuielilor financiare
***Ncht- Nivelul relativ al cheltuielilor totale
Cheltuieli din exploatare

a) Nivelul relativ al cheltuielilor din exploatare = 𝑥 100 (1000)
Venituri din exploatare
9
A.Ișănescu, C. Stănescu, A. Băicuși, “Analiză economico-financiară”, Editura Economică,1999, p. 115
16
Cheltuieli financiare
b) Nivelul relativ al cheltuielilor financiare= 𝑥 100 (1000)
Venituri financiare
Cheltuieli totale
c) Nivelul relativ al cheltuielilor totale = 𝑥 100 (1000)
Venituri totale
Indicile de evoluție a cheltuielilor

2016/2015 2015/2014
Venituri totale 114,44%

116,36%
Cheltuieli totale 114,43%

120,71%
Venituri financiare 116%

63,06%
Cheltuieli financiare 39,33%

54,15%
Venituri din exploatare 114,37%

120,58%
Cheltuieli din exploatare 114,75%

121,34%
Graficul nr.2. Evoluția cheltuielilor și a veniturilor din exploatare, financiare și totale

Sursa: Prelucrare proprie a datelor
Interpretarea rezultatelor:
 Nivelul relativ al cheltuielilor din exploatare
Analizând nivelul relativ al cheltuielilor de exploatare se poate observa că acestea au crescut

în anul 2015, comparativ cu anul 2014 în procent de 0,63%, urmând ca în anul 2016, comparativ cu
anul 2015, să se înregistreze un procent de 0,33%.
 Nivelul relativ al cheltuielilor financiare
Calculând nivelul relativ al cheltuielilor financiare se poate observa că acestea sau aflat în
continuă scădere pe toată perioada analizată. Asfel, în anul 2015 comparativ cu anul 2014
cheltuielile financiare au fost diminuate în procent de 14,12% iar în anul 2016 comparativ cu anul
2015, întreprinderea reușește să diminueze cheltuielile financiare în procent de 66,1%, situație
favorabilă pentru întreprindere.
 Nivelul relativ al cheltuielilor totale
Interpretând nivelul relativ al cheltuielilor totale se poate observa că acestea au crescut în anul
2015 comparativ cu anul 2014 cu 3,74%, ceea ce rezultă o situație nefavorabilă pentru
întreprindere, această creștere este cauzată de scăderea veniturilor din exploatare și creșterea
cheltuielilor din exploatare.
17
În anul 2016 comparativ cu anul 2015, întreprinderea se află în punctul de echilibru, din cifra
de afaceri realizată își acoperă integral cheltuielile și nu înregistrează pierderi, dar nici beneficii.
III.2. Concluzii și contribuții personale
Analiza economico-financiară este foarte importantă în cadrul unei firme întrucât ea este un
instrument al centrelor de decizie în amplul proces de sporire a eficienței fiecărei activități.
Studiind situația întreprinderii “Casă de Bucovina –Club de Munte ”, se observă că nivelul
relativ al cheltuielilor totale, în perioada analizată, a crescut iar mai apoi s-a ajuns la un punct de
echilibru, însă această situație nu este neapărat una favorabilă, deoarece fiecare întreprindere
dorește ca afacerea să aducă profit.
Pentru lucrul acesta, întreprinderea trebuie să analizeze și să efectuieze o serie de măsuri
bine echilibrate în ceea ce privește,în primul rând diminuarea cheltuielilor de exploatare deoarece
acestea au cauzat situații nefavorabile activității firmei, iar mai apoi, dacă este posibil, diminuarea și
a altor cheltuieli.
IV. Studiu privind aprecierea performanțelor economico-financiare ale

întreprinderii
IV.1. Soldurile intermediare de gestiune privind activitatea de exploatare a întreprinderii
Producția exercițiului (Qe) este un indicator specific întreprinderilor care au ca obiect de

activitate producția.
Aceasta dimensionează întreaga activitate realizată de întreprindere într-un exercițiu financiar,
fiind expresia valorică a tot ceea ce se produce în întreprindere, respectiv, valoarea producției
vândute, variația stocurilor de produse finite și a producției în curs de execuțieși valoarea
producției imobilizată destinată nevoilor proprii.10
Tabelul nr.10. Nivelul și dinamica producției exercițiului

Nr. Exercițiul financiar Abaterea absolută (∆) Indici de evoluție (%)
Indicatori
crt. 2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015 2015/2014 2016/2015
Producția exercițiului ( 4- 2+3+/-
1
5+6) 2.691.062 2.953.085 3.382.995 262.023 429.910 109,74 114,56
2. Reduceri comerciale acordate 0 0 0 0 0 0,00 0,00
3 Reduceri comerciale primite 1.481 2.803 5.811 1.322 3.008 189,26 207,31
4 Producția vândută 2.689.581 2.950.282 3.377.184 260.701 426.902 109,69 114,47
5 Producția stocată 0 0 0 0 0 * *
6 Producția imobilizată 0 0 0 0 0 * *
Sursă: Prelucrare proprie a datelor după “Raportarea anuală contabilă (Formularul S1040),aferent anului
2015”, “Raportarea anuală contabilă (Formularul S1040),aferent anului 2016”
În urma rezultatelor aflate prin calcularea indicilor care compun producția exercițiului, rezultă
faptul că s-a accentuat o creștere a acesteia în ultimul an calculat, anul 2016. Astfel, în anul 2015
vizavi de anul 2014, creșterea totala a producției exercițiului, care în anul 2014 reprezenta o sumă
totală de 2.691.062 și care a fost urmată de o majorarea cu 2.953.085 în anul 2015.Creșterea
10 Conf. univ. dr. Șușu Ștefăniță, Curs pentru învățământ la distanță - Analiza economico-financiară, 2017, p.94.
18
semnificativă a avut, însă loc în anul 2016, când producția exercițiului a crescut cu 14,56%,
ajungând la o sumă de 3.382.995 lei, față de anul 2015, unde evoluția s-a datorată creșterii cu 9,74%
a producției exercițiului.
Marja comercială (Mc) este un indicator de perfomanță care reflectă surplusul de valoare
derivat din comerțul cu mărfuri (bunuri revândute în starea în care au fost cumpărate, fară a fi
supuse unor transformări esențiale).11
Tabelul nr. 11. Nivelul și dinamica marjei comerciale

N Exercițiul financiar Abaterea absolută (∆) Indici de evoluție (%)
r.
Indicatori
cr 2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015 2015/2014 2016/2015
t.
1 Marja comercială (2-3) 2.000.055 2.604.349 3.005.398 604.294 401.049 130,21 115,40
Venituri din vânzarea
2
mărfurilor 3.169.499 4.109.059 4.719.393 939.560 610.334 129,64 114,85
Cheltuieli privind
3
mărfurile 1.169.444 1.504.710 1.713.995 335.266 209.285 128,67 113,91
Prin calculul asupra marjei comerciale, anul 2014 a prezentat o valoare de 2.000.055 lei,
datorându-se diferenței dintre veniturile din vânzarea mărfurilor și cheltuielile ce privesc mărfurile,
acest an a fost precedat de o creștere semnificativă a anului 2015, cu o evoluție de 29,64% a
veniturilor din vânzarea mărfurilor si 28,67% a cheltuielilor privind mărfurile, astfel, având loc o
majorare cu 30,21%, față de anul 2016 care s-a cotat unei scăderi cu 15,40%, prezentând, de
asemenea, o scădere a veniturilor cu 14,85% și cu 13,91% a cheltuielilor privind mărfurile. Astfel,
acestă scădere a anului 2016 a avut loc, atât scăderii veniturilor din vânzarea mărfurilor, dar și a
cheltuielilor privind mărfurile, iar acest lucru influențează pozitiv marja comercială.
Valoarea adaugată (Vad) cuantifică plusul de bogăție sau valoarea nou creată de
întreprindere prin activitatea tehnico-productivă, eprimând creșterea de valoare rezultată din
utilizarea factorilor de producție, îndeseobi a forței de muncă și a capitalului, peste valoarea
bunurilor și serviciilor provenind de la terți și consumate în procesul productiv, în cadrul activității
curente a întreprinderii, fiind unul dintre cei mai pertinenți indicatori ai creșterii întreprinderii. 12
11
Conf. univ. dr. Șușu Ștefăniță, Curs pentru învățământ la distanță - Analiza economico-financiară, 2017, pp.91-92.
12
Conf. univ. dr. Șușu Ștefăniță, Curs pentru învățământ la distanță - Analiza economico-financiară, 2017, p.95.
19
Tabelul nr.12. Nivelul și dinamica valorii adaugate
N Exercițiul financiar Abaterea absolută (∆) Indici de evoluție (%)
r.
Indicatori
cr 2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015 2015/2014 2016/2015
t.
1 Valoarea adăugată (2+3-4) 2.918.330 3.029.058 3.421.477 110.728 392.419 103,79 112,96
2 Producția exercițiului 2.691.062 2.953.085 3.382.995 262.023 429.910 109,74 114,56
3 Marja comercială 2.000.055 2.604.349 3.005.398 604.294 401.049 130,21 115,40
4 Consumuri intermediare 1.772.787 2.528.376 2.966.916 755.589 438.540 142,62 117,34
a) Cheltuieli cu materiile prime și
materiale consumabile 390.101 419.127 464.118 29.026 44.991 107,44 110,73
b) Cheltuieli cu energia și apa 453.563 494.565 518.452 41.002 23.887 109,04 104,83
c) Alte cheltuieli materiale 99.927 190.098 376.287 90.171 186.189 190,24 197,94
d) Cheltuieli privind prestațiile
externe 829.196 1.424.586 1.608.059 595.390 183.473 171,80 112,88
În urma analizei asupra hotelului Best Western Bucovina în ceea ce privește valoarea
adaugată, acesta prezintă o creștere semnificativă de la un an la altul, astfel analizând însumarea
producției exercițiului și a marjei comerciale, urmate de scaderea consumurilor intermediare, reiese
faptul ca anul 2016 a precedat o creștere cu 12,96% față de anul precedent 2015, având un procentaj
de 3,79%, unde se observă această majorare datorată, în primul rând creșterea cu 14,56% a
producției exercițiului, cât și a marjei comerciale, care a înregistrat un procentaj crescut de 15,40%,
din care s-a scăzut un procentaj de 17,34% ce privește consumurile intemediare.
IV.1.1. Soldurile intermediare de gestiune ce privesc rentabilitatea
Excedentul brut de exploatare, reprezintă resursa rezultată din exploatare și folosită pentru
menținerea și dezvolatrea potențialului productiv al întreprinderii și remunerarea capitalurilor
utilizate și a statului. Acest indicator nu este influențat de politica prudențială a firmei (amortizări și
provizioane), de politica financiară și operațiile cu caracter exceptional, fapt ce determină să fie
considerat ca indicator esențial în analiza de gestiune și efectuarea de comparații între diferite
întreprinderi.13
Tabelul nr.14. Nivelul și dinamica excedentului brut din exploatare

Nr. Exercitiu financiar Abaterea absolută (∆) Indici de evoluție (%)
Indicatori
Crt 2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015 2015/2014 2016/2015
Excedentul brut din
1
exploatare ( 2+3-4-5) 857.038 928.492 894.031 71.454 -34.461 108,34 96,29
2 Valoarea adaugata 2.918.330 3.029.058 3.421.477 110.728 392.419 103,79 112,96
Subvenții pentru
3 exploatare aferente
cifrei de afaceri 0,00 0,00 0,00 0 0 0,00 0,00
Cheltuieli cu
4
personalul 1.767.659 1.803.150 2.136.550 35.491 333.400 102,01 118,49
13
Dicționar juridic, https://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=2831, [Accesat la data de 11.01.2017]
20
Cheltuieli cu alte
5 impozite, taxe și alte
vărsăminte asimilate 293.633 297.416 390.896 3.783 93.480 101,29 131,43
Privind datele din tabel cel mai mare excedent brut din exploatare se înregistrează în anul
2015(în valoare de 928.492 lei), întreprinderea înregistrând un câștig în anul 2015 comparativ cu
anul 2016 de 108,34% ( în valoare de 71.454lei) De asemenea și în anul 2016 se înregistrează un
excedent brut de exploatare în valoare de 894.031lei însă comparativ cu anul 2015 scade cu
34.461lei, înregistrându-se o pierdere de 96,29%.
Rezultatul din exploatare (Rexp) denumit și rezultatul operațional, este calculat și raportat
de întreprindere în cadrul situațiilor sale financiare, reprezentând diferența dintre veniturile și
cheltuielile implicate în activitatea de exploatare, normală și curentă a firmei.14
Tabelul nr.15. Nivelul și dinamica rezultatului din exploatare

Indici de
Nr. Exercitiu financiar Abaterea absolută (∆)
Indicatori evoluție (%)
Crt
2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015 2015/2014 2016/2015
Rezultatul din
1
exploatare ( 2+3-4-5) 344.393 434.488 401.773 90.095 -32.715 126,16 92,47
Excedentul brut din
2
exploatare 857.038 928.492 894.031 71.454 -34.461 108,34 96,29
Alte venituri din
3
exploatare 14.382 22.718 3.474 8.336 -19.244 157,96 15,29
Ajustări de valoare
privind imobilizările
4 necorporale, corporale,
activele circulante și
provizioanele 525.257 501.356 470.049 -23.901 -31.307 95,45 93,76
15.3. Cheltuieli cu
protecția mediului
înconjurător 0 0 0,00 0,00
15.4. Cheltuieli legate de
activele imobilizate (sau
grupurile destinate
cedării) deţinute în
vederea vânzării 0 0 0,00 0,00
15.5. Cheltuieli din
reevaluarea imobilizărilor
necorporale şi corporale 61.238 61.238 -61.238 0,00 0,00
15.6. Cheltuieli privind
investiţiile imobiliare 0 0 0,00 0,00
activele biologice şi
produsele agricole 0 0 0,00 0,00
calamităţile şi alte
evenimente similare 0 0 0,00 0,00
14
Conf. univ. dr. Șușu Ștefăniță, Curs pentru învățământ la distanță - Analiza economico-financiară, 2017, p.101
21
5.15.9. Alte cheltuieli 1770 15366 25683 13.596 10.317 868,14 167,14
2015”, “Raportarea anuală contabilă (Formularul S1040),aferent anului 2016
”
Analizând dinamica rezultatului din exploatare a firmei se observă că acest rezultat
oscilează, asfel: în anul 2015 comparativ cu anul 2014 întreprinderea înregistrează o situație
favorabilă înregistrând o creștere de 126,16% în valoare de 90.090lei. În anul 2016 comparativ cu
anul 2015 se înregistrează o scădere în valoare de 32.715 lei, motivul scăderi este cauzat creșterea
cheltuielilor în anul 2016.
Rezultatul financiar este rezultatul aferent activității financiare, cuprinde elemente de fluxuri
financiare și elemente ce corespund riscurilor atașate, fiind un sold intermediar între rezultatul din
exploatare și rezultatul curent.15
Tabelul nr.16. Nivelul și dinamica rezultatului financiar

Indicatori
Crt 2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015 2015/2014 2016/2015
1. Rezultatul financiar (3-2) 412.407 264.692 328.680 -147.715 63.988 64 124
2. Cheltuieli financiare 52.081 28.204 11.093 -23.877 -17.111 54,15 39,33
3. Venituri financiare 464.488 292.896 339.773 -171.592 46.877 63,06 116,00
Analizând dinamica rezultatului financiar a firmei „S.C. Casă de Bucovina-Club de Munte

S.A”, se observă că evoluția activității financiare este una oscilantă, înregistrându-se o situație
pozitivă ( profit), pe toată perioada analizată. Aceiași evoluție o au și veniturile financiare , care în
anul 2015 scad comparativ cu anul 2014 cu 63,06%,(din cauza scăderii veniturilor din dobânzi cu
64.70%), pentru că în anul 2016 să crească față de anul 2015 cu 116% ( în special din cauza
creșterii veniturilor din dobânzi cu 117,88%). Cheltuielile financiare scad pe întreaga perioadă
analizată, asfel cea mai mică scădere de 39,33 % se înregistrează în anul 2016, cu influențe pozitive
asupra rezultatului financiar în valoare de doar 11.093 lei.
Rezultatul brut al exercițiului constituie soldul rezidual între veniturile totale și cheltuielile
totale și se determină ca diferență între veniturile totale și cheltuielile totale. Acest rezultat
caracterizează performanța generală a activității și reflectă creșterea acumulărilor întreprinderii în
cursul exercițiului.16
Tabelul nr.17. Nivelul și dinamica rezultatului brut
Indicatori
Crt 2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015 2015/2014 2016/2015
Rezultatul brut (
1
2+3) 756.800 699.180 730.453 -57.620 31.273 92,39 104,47
Rezultatul din
2
exploatare 344.393 434.488 401.773 90.095 -32.715 126,16 92,47
Rezultatul
3
financiar 412.407 264.692 328.680 -147.715 63.988 64,18 124,17
15
16
22
Analizând rezultatul brut al întreprinderii se poate observa că cea mai favorabilă situație s-a
înregistrat în anul 2014 datorită rezultatului financiar înregistrat de către întreprindere. Comparând
anul 2015 cu anul 2014 se observă o scădere a rezultatului brut cu 92,39% situație cauzată de
scăderea din anul 2015 a rezultatului financiar în procent de 63,98%. Se pare că în anul 2016
comparativ cu anul 2015, întreprinderea reușește să redreseaze puțin situația înregistând o creștere
de 4,27% datorat de această dată creșterii rezultatului financiar.
Rezultatul net al exercițiului constituie soldul final după aplicarea cotei procentuale de
impozit pe profit asupra rezultatului brut (impozibil) al perioadei curente, fiind calculat facând
diferența dintre Rezultatul brut și Impozitul pe profit.17
Tabelul nr.18. Nivelul și dinamica rezultatului net

N Exercitiu financiar Abaterea absolută (∆) Indici de evoluție (%)
r.
Indicatori
C 2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015 2015/2014 2016/2015
rt
1 Rezultatul net ( 2-3-4+5) 620.507 518.751 608.926 -101.756 90.175 83,60 117,38
2 Rezultatul brut 756.800 637.942 730.453 -118.858 92.511 84,29 114,50
3 Impozitul pe profit curent 140.074 126.904 123.856 -13.170 -3.048 90,60 97,60
4 Impozitul pe profit amânat 42 1.319 0 1.277 -1.319 3140,48 0,00
Venituri din impozitul pe
5
profit amânat 3.823 9.032 2.329 5.209 -6.703 236,25 25,79
Analizând anii 2015 și 2016, are loc o scădere semnficativă cu 83,60%, datorată, atât
impozitului pe profit amânat (+3.040,48%) și a veniturilor din impozitul pe profit amânat
(+136,25%), acestea fiind un primit motiv al scăderii rezultatului net al exercițiului pe anul 2015.
Însă, după cum observăm în tabelul ce a vizat calcularea producției exercițiului pe anul 2016,
rezultă o creștere deosebită cu 17,38%, deoarece impozitul pe profitul amânat nu a prezentat valori
atribuite, astfel, nu s-au cheltuit bani pentru plătirea acestui impozit, dar și datorită scăderii cu
25,79% a veniturilor din impozitul pe profit amânat.
IV.2. Analiza perfomanței economico-financiare ale întreprinderii privind ratele de

rentabilitate
IV.2.1. Rata rentabilității comerciale (Rc)
Rentabilitatea reprezintă un idicator ce ocupă un loc important în determinarea

diagonosticului financiar al unei întreprinderi. În sens larg, “rentabilitatea este o constrângere
fundamentalăa gestiunii financiare , alături de cea referitoare la realizarea echilibrului financiar
al întreprinderii”. În sens restrâns, “rentabilitatea se poate definica fiind măsura în care o
întreprindere realizează vânzări care depășesc costul activităților”.
17
Conf. univ. dr. Șușu Ștefăniță, Curs pentru învățământ la distanță - Analiza economico-financiară, 2017, p.102.
23
Ratele rentabilității comerciale (Rc), cunoscute și sub denumirea de Return On Sales
(ROS),exprimă rentabilitatea comercială sau rentabilitatea vânzărilor întreprinderii, fiind
determinate ca raport între marjele de acumulare calculate pe baza contului de profit și pierdere și
cifra de afaceri sau valoarea adaugată.
Tabelul nr.19. Nivelul și dinamica ratei rentabilității comerciale
Nr Exercițiu financiar Abaterea absolută (∆) Indici de evoluție (%)

Indicatori
Cr 2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015 2015/2014 2016/2015
Rata rentabilității
A
comerciale (Rc)
Rata marjei
1
comerciale ( Rmc) 63 63 64 0 0 100,44 100,48
Marja comercială ( Mc) 2.000.055 2.604.349 3.005.398 604.294 401.049 130,21 115,40
Venituri din vânzarea
mărfurior (Vmf) 3.169.499 4.109.059 4.719.393 939.560 610.334 129,64 114,85
Rata marjei brute de
2
exploatare (Rmbe) 15 13 11 -1 -2 89,92 83,95
Excedentul brut din
exploatare (EBE) 857.038 928.492 894.031 71.454 -34.461 108,34 96,29
Cifra de afaceri ( CA) 5.859.080 7.059.341 8.096.577 1.200.261 1.037.236 120,49 114,69
Rata marjei nete
3.
(Rmn) 11 7 8 -3 0 69,39 102,35
Rezultatul net (Rnet) 620.507 518.751 608.926 -101.756 90.175 83,60 117,38
Cifra de afaceri (CA) 5.859.080 7.059.341 8.096.577 1.200.261 1.037.236 120,49 114,69
Rata marjei nete de
4. exploatare (Rmne) 6 5 5 -1 0 89,95 93,85
Rezultatul din
exploatare 344.393 373.250 401.773 28.857 28.523 108,38 107,64
Cifra de afaceri (CA) 5.859.080 7.059.341 8.096.577 1.200.261 1.037.236 120,49 114,69
Rata marjei valorii
5. adaugate (Rmva) 29 31 26 1 -5 104,38 85,24
Excedentul brut din
exploatare (EBE) 857.038 928.492 894.031 71.454 -34.461 108,34 96,29
Valoarea adăugată (Va) 2.918.330 3.029.058 3.421.477 110.728 392.419 103,79 112,96
Privind datele din tabel referitoare la rata marje comercial apreciem că, aceasta este
constantă, este însoțită de o creștere puternică a vânzărilor (în anul 2015 se întregistrează o creștere
cu 939.560 mii lei, raportat la anul 2014, urmată de o creștere de 610.334 mii lei, prin raportarea
anului 2016 la anul 2015.
În continuare, rata marjei brute de exploatare (RMbe) înregistrează o scădere, în raport cu o
marjă comercială stabilă, acest fapt este prezent în anul 2016, moment în care se apreciază o scădere
24
a excedentului brut din exploatare, cu 34.461 mii lei, raportat la anul 2015. Însă, în anul 2015 se
înregistrează totuși o creștere a excedentului brut din exploatare, cu 71.454 mii lei, ceea ce conduce
la o creștere benefică a productivității.
Rata marjei nete (RMn) la nivelul întreprinderii este însoțită de o scădere a rezultatului net în
anul 2015, comparativ cu anul 2014 (cu -101.756 mii lei), situație în care rezultă o dificultate în
cadrul capacității întreprinderii de a realiza profit și de a rezista concurenței. Însă, observăm că în
anul 2016 întreprinderea se stabilizează și prezintă o creștere a rezultatului net cu 90.175 mii lei,
situație favorabilă unității hoteliere.
Rata marjei nete de exploatare (RMnexp) indică o scădere a acesteia pe parcursul celor 3 ani,
influențată fiind de faptul că rezultatul exploatării înregistrează un cuantum mai mic de valoare,
comparativ cu cifra de afaceri, care, ca și în cazul rezultatului exploatării, ocupă o tendință de
creștere de la an la an.
De asemenea, măsurând rezultatul brut de care dispune întreprinderea după deducerea
cheltuielilor de exploatare, rezultă că rata marjei valorii adăugate întregistrează o tendință pozitivă
în anul 2015, comparativ cu anul 2014, observându-se o creștere a sa, urmată de o scădere în anul
2016, raportat la anul 2015, situație nu tocmai favorabilă unității hoteliere.
IV.2.2. Rata rentabilității economice (Re)
Rata rentabilității economice (Re), importantă pentru evaluarea performanțelor manageriale,

permit aprecierea performanțelor realizate în cadrul activității curente de producție și comercializare
a întreprinderii.
Tabelul nr.20. Nivelul și dinamica ratei rentabilității economice

Indicatori
Crt 2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015
B Rata rentabilității economice( RE)
1 Rata rentabilităților activelor(ROA) 2 2 2 0 0
1.1. Rezultatul brut (Rbrut) 756.800 637.942 730.453 -118.858 92.511
-
1.2. Activul total (At) 39.395.368 37.725.305 37.948.100 1.670.063 222.795
Rata rentabilității capitalurilor capitalurilor
2
investite(ROI) 2 2 2 0 0
2.1. Rezultatul brut (Rbrut) 756.800 637.942 730.453 -118.858 92.511
-
2.2. Capitalul investit(Ki) 36.576.793 35.098.685 35.219.308 1.478.108 120.623
-
2.2.1 Capitaluri proprii 36.576.793 35.098.685 35.219.308 1.478.108 120.623
2.2.2 Datorii financiare 0 0 0 0 0
2.2.2.1. Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni
(TS+ TL) 0 0 0 0 0
2.2.2.2. Sume datorate instituțiilor de credit
(TS+TL) 0 0 0 0 0
3 Rata anuală a inflației (%) 1,1 -0,6 -1,5 -2 -1
4 Rata medie a dobânzii (%) 0 0 0 0 0
25
În cadrul unității hoteliere “Best Western Bucovina”, nivelul ratei rentabilității economice
prezintă o situație constantă înregistrată de-a lungul perioadei celor 3 ani consecutivi (2014, 2015 și
2016), rezultând un echilibru în ceea ce privește capacitatea capitalurilor investite de a degaja profit
brut, cât și o constantă remunerare a capitalurilor investite cu ajutorul profitului brut.
IV.2.3. Rata rentabilității financiare
Rata rentabilității financiare (Rf), cunoscută și sub denumirea de Return on Equity (ROE),
cuantifică remunerarea capitalului propriu prin prisma tuturor celor trei tipuri de activități:
exploatare, financiară, arătând capacitatea managementului întreprinderii de a asigura rentabilizarea
capitalurilor care i-au fost încredințate spre gestionare de acționari și creditori.
Tabelul nr. 21. Nivelul și dinamica ratei rentabilității financiare
Nr. Exercițiu financiar Abaterea absolută (∆)

Indicatori
Crt 2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015
C Rata rentabilității financiare (Rf)
Rata rentabilității financiare a capitalurilor
I 1,70 1,48 1,73 -0,22 0,25
proprii
Rata rentabilității financiare a capitalului
II 1,60 1,40 1,64 -0,20 0,24
permanent
1 Rezultatul net (Rnet) 620.507 518.751 608.926 -101.756 90.175
-
2 111.446
Capital permanent (Kp) 38.834.167 37.109.967 37.221.414 1.724.200
-
120.623
2.1. Capitaluri proprii (Kpr) 36.576.793 35.098.685 35.219.308 1.478.108
2.2. Datorii > 1 an 2.254.865 1.953.775 1.937.734 -301.090 -16.041
2.3. Provizioane 2.508 57.508 64.373 55.000 6.865
2.4. Subvenții pentru investiții 0 0 0 0 0
3 Rata anuală a inflației (%) 1,1 -0,6 -1,5 -2 -1
4 Rata medie a dobânzii (%) 0 0 0 0 0
Sursă: Prelucrare proprie a datelor după “Raportarea anuală contabilă (Formularul S1040),aferent anului 2015”,
“Raportarea anuală contabilă (Formularul S1040),aferent anului 2016”
Rata rentabilității financiare a manifestat o tendință de scădere, astfel anul 2015 prezentând o
rată mai scăzută (1,48), comparativ cu anul 2014 (1,70), ceea ce a influențat reducerea capacității
capitalurilor proprii de a crea profit net. De asemenea, se deduce faptul că rata rentabilității
economice (Re) este superioară ratei medii a dobânzii de pe piața financiară (Rd), ceea ce face ca
gradul de îndatorare a întreprinderii să exercite efecte pozitive asupra rentabilității finaciare.
IV.2.4. Rata rentabilității resurselor consumate (Rrc)
26
Rata rentabilității resurselor consumate (Rrc), denumită și rentabilitatea costurilor, exprimă
eficiența costurilor de producție reflectată prin corelatia dintre profitul aferent cifrei de afaceri și
costurile aferente vânzărilor, fiind deosebit de utilă în elaborarea bugetelor de venituri și cheltuieli
și în analizele comparative la nivelul unor ramuri.
Tabelul nr.22. Nivelul și dinamica ratei rentabilității resurselor consumate

Indicatori
Crt 2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015
B Rata rentabilității resurselor consumate (Rrc)
1. Metoda I (Rnet/Cht*100) 11 8 8 -3 0
1.1 Rezultatul net (Rnet) 620.507 518.751 608.926 -101.756 90.175
1.2. Cheltuieli totale (Cht) 5.581.150 6.737.013 7.709.371 1.155.863 972.358
2 Metoda II (Rexp/Chexp*100) 6 6 5 -1 0
2.1. Rezultatul din exploatare 344.393 373.250 401.773 28.857 28.523
2.2. Cheltuielile din exploatare 5.529.069 6.708.809 7.698.278 1.179.740 989.469

Precum se vede in tabel, în cadrul ratei rentabilității resurselor consumate se remarcă influența
costului, antrenând astfel creșterea cheltuielilor aferente, precum se observă în tendința de creștere a
cheltuielilor de-a lungul celor 3 ani (2014, 2015 și 2016). Așadar, se identifică o situație
nevaforabilă întreprinderii, datorită scăderii treptate a ratei rentabilității resurselor consumate.
IV.3. Concluzii și contribuții personale
Cifra de afaceri este considerată un indicator de volum de importanță esențială, deoarece ea

arată nivelul activității productive a unității, modul de utilizare a potențialului tehnico-productiv și
modul de comercializare a produselor realizate, respectiv a serviciilor prestate.O creștere a
volumului cifrei de afaceri atrage în consecință premisa creșterii profitului în perspectiva viitoare.
Chiar dacă, întreprinderea “Casa de Bucovina –Club de Munte ” a înregistrat o evoluție
oșcilantă în perioada analizată a indicatorilor ce reflectă performanța economico-financiară, aceasta
reușește să păstreze echilibrul în ceea ce privește rentabilitatea economică și financiară.
Din datele analizate am constatat că întreprinderea trebuie să conceapă o serie de măsuri în
ceea ce privește rata rentabilității resurselor consumate, deoarece cheltuielile se află în continuă
creștere în perioada analizată.
27
V. Studiu privind aprecierea poziției financiare pe baza informațiilor degajate din
bilanțul contabil
V.1. Analiza structurii financiar-patrimoniale
V.1.1. Ratele de structură ale activului
a).1.1. Rata activelor imobilizate (RAi) reprezintă ponderea elementelor patrimoniale ce servesc
întreprindea în mod permanent şi reflectă gradul de investire a capitalului în întreprindere şi gradul
de imobilizare a activului.
a).1.2. Rata activelor circulante (RAc) reprezintă ponderea activelor circulante în totalul bilanţului.
Tabelul nr.23. Nivelul și dinamica ratelor de structură ale activului

Indicatori
Crt 2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015 2015/2014 2016/2015
Ratele de
A structură ale
activului
Rata activelor
I imobilizate
(RAI) 62,995 60,172 58,670 -3 -2 95,52 97,50
1.Active -
imobilizate 24.817.049 22.700.208 22.264.086 2.116.841 -436.122 91,47 98,08
-
2. Activ total 39.395.368 37.725.305 37.948.100 1.670.063 222.795 95,76 100,59
Rata
imobilizărilor
I.1.
necorporale
(RIN) 0,009 0,006 0,003 0 0 64,76 43,35
1. Imobilizări
necorporale 3.546 2.199 959 -1.347 -1.240 62,01 43,61
-
2.Activ total 39.395.368 37.725.305 37.948.100 1.670.063 222.795 95,76 100,59
Rata
I.2. imobilizărilor
corporale (RIC) 62,985 60,166 58,667 -3 -1 95,52 97,51
1. Imobilizări -
corporale 24.813.253 22.697.759 22.262.877 2.115.494 -434.882 91,47 98,08
-
2. Activ total 39.395.368 37.725.305 37.948.100 1.670.063 222.795 95,76 100,59
Rata
imobilizarilor
I.3. financiare 0,0006 0,0007 0,0007 0 0 104,43 99,41
28
(RIF)
1. Imobilizări
financiare 250 250 250 0 0 100,00 100,00
-
2. Activ total 39.395.368 37.725.305 37.948.100 1.670.063 222.795 95,76 100,59
Rata activelor
circulante
II (RAC) 37 39 41 3 1 107,72 103,79
1. Active
circulante 14.416.545 14.871.228 15.525.894 454.683 654.666 103,15 104,40
-
2. Activ total 39.395.368 37.725.305 37.948.100 1.670.063 222.795 95,76 100,59
Rata stocurilor
II.1. (Rs) 0,387 0,483 0,480 0 0 124,63 99,34
1. Stocuri 152.649 182.186 182.048 29.537 -138 119,35 99,92
-
2. Activ total 39.395.368 37.725.305 37.948.100 1.670.063 222.795 95,76 100,59
Rata creanțelor
II.2. comerciale (Rc) 0,737 1,220 1,003 0 0 165,49 82,18
1. Creanțe
comerciale 290.459 460.305 380.505 169.846 -79.800 158,48 82,66
-
2. Activ total 39.395.368 37.725.305 37.948.100 1.670.063 222.795 95,76 100,59
Rata
disponibilităților
bănești și a
plasamentelor
II.3. (RDP) 959.863,033 786.422,632 3.026.163,457 -173.440 2.239.741 81,93 384,80
1. Disponibil 959.830 786.387 3.026.132 -173.443 2.239.745 81,93 384,81
2. Valori
mobiliare de -
plasament 13.013.607 13.442.350 11.937.209 428.743 1.505.141 103,29 88,80
-
3. Activ total 39.395.368 37.725.305 37.948.100 1.670.063 222.795 95,76 100,59
“Raportarea contabilă (Formularul S1040),aferent anului 2016”
Anazizând datele din tabel se poate observa că activele imobilizate scad de la o perioadă la
alta, înregistrând scăderi de 4,48% în anul 2015 comparativ cu anul anterior și o scădere de 2,5 % în
anul 2016 comparativ cu anul 2015, ceea ce înseamnă că gradul de investire scade de la o perioadă
la alta.
29
V.1.2. Ratele de structură ale pasivelor
Rata stabilităţii financiare (Rsf) reflectă legătura dintre capitalul permanent de care firma
dispune în mod stabil (pe o perioadă de cel puţin 1 an) şi patrimoniul total.
Rata autonomiei financiare globale (Rafg). Autonomia financiară exprimă aptitudinea

întreprinderii de a face faţă angajamentelor financiare, măsurându-se cu ajutorul unor rate care
exprimă gradul de lichiditate – solvabilitate şi gradul de îndatorare.
Rata de îndatorare globală (Rig) măsoară ponderea datoriilor în patrimoniul firmei şi

exprimă gradul de dependenţă a întreprinderii de resurse financiare provenite de la terţi.
Tabelul nr.24 . Nivelul și dinamica ratelor de structură ale pasivului

Indicatori
Crt 2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015 2015/2014 2016/2015
Ratele de structura ale
B
pasivului
Rata stabilitatii financiare
I
(RSF) 98,575 98,369 98,085 -0,21 -0,28 100 100
-
1. Capitalul permanent 3.8834.167,10 37.109.967,40 37.221.414 1.724.199,70 111.446,10 96 100
-
2. Pasiv total 39.395.368,00 37.725.305,00 37.948.100 1.670.063,00 222.795,00 96 101
Rata autonomiei
II financiare globale
(RAFG) 0,00 0,00 0 0
Metoda I de calcul
(Kpr/Ptotal*100) 92,85 93,04 92,809 0,19 -0,23 100 100
Metoda II de calcul
(Ds/Ptotal*100) 1,42 1,63 1,915 0,21 0,28 115 117
-
1. Capital propriu 3.6576.793,00 35.098.685,00 35.219.308 1.478.108,00 120.623,00 96 100
2. Datorii pe termen scurt 561.202,00 615.337,00 726.685 54.135,00 111.348,00 110 118
-
3. Pasiv total 39.395.368,00 37.725.305,00 37.948.100 1.670.063,00 222.795,00 96 101
Rata de indatorare
III
globala (RIG) 7,15 6,81 7,021 -0,34 0,21 95 103
1. Datorii totale 2.816.067,00 2.569.112,00 2.664.419 -246.955,00 95.307,00 91 104
-
2. Pasiv total 39.395.368,00 37.725.305,00 37.948.100 1.670.063,00 222.795,00 96 101
30
Valorile normale ale ratei stabilităţii financiare sunt între 50% - 66%. În cazul S.C. Casei de
Bucovina – Club de Munte S.A., nu sunt cuprinse între valorile normale înregistrându-se în 2014 un
procent de 98,578%, în anul 2015 un procent de 98,369% iar în anul 2016 un procent de 98,085,
ceea ce indică un dezechilibru financiar si un pericol în ceea ce privește desfaşurarea activităţilor
întreprinderii.
Rata autonomiei financiare trebuie sa depășească 33% pentru a satisface echilibrul financiar.
Rata de îndatorare globală trebuie să fie mai mică de 50%. După datele din tabel 7,15(2014),
6,81(2015) si 7,021(2016) ne arată că situația întreprinderii se încadrează în acest procent asfel îi
conferă întreprinderii capacitatea de îndatorare.
V.2. Analiza echilibrelor financiare
V.2.1. Fondul de rulment (FR)
Fondul de rulment (FR) reprezintă acea parte a capitalului permanent destinată și utilizată
pentru finanțarea activității curente de exploatare. Practic, când sursele permanente sunt mai mari
decât necesitățile permanente de alocare a fondurilor bănești, întreprinderea dispune de un fond de
rulment (FR). Acest excedent de resurse permanente degajat de ciclul de finanțare al imobilizărilor
poate fi utilizat sau “rulat” pentru re]noirea activelor circulante.18
Tabelul nr.25 . Nivelul și dinamica fondului de rulment (FR)

Nr. Exercițiu financiar Abaterea absolută (∆) Indici de evoluție (%)
Indicatori
Crt 2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015 2015/2014 2016/2015
I Fondul de rulment (FRF)
Metoda I de calcul (1+2+3-4) 14.017.117 14.409.760 14.957.328 392.643 547.568 102,80 103,80
1. Capitaluri permanente 38.834.166 37.109.968 37.221.414 -1.724.198 111.446 95,56 100,30
1.1. Capitaluri proprii 36.576.793 35.098.685 35.219.308 -1.478.108 120.623 95,96 100,34
1.2. Datorii pe termen mediu și
lung 2.254.865 1.953.775 1.937.734 -301.090 -16.041 86,65 99,18
2. Provizioane 2.508 57.508 64.373 55.000 6.865 2.292,98 111,94
3. Subvenții pentru investiții 0 0 0 0 0 0,00 0,00
4. Necesar permanent (Active
imobilizate nete) 24.817.049 22.700.208 22.264.086 -2.116.841 -436.122 91,47 98,08
Metoda II de calcul [(1+2) -
(3+4)] 14.017.117 14.409.760 14.957.329 392.643 547.569 102,80 103,80
1. Active circulante 14.416.545 14.871.228 15.525.894 454.683 654.666 103,15 104,40
2. Cheltuieli în avans 161.774 153.869 158.120 -7.905 4.251 95,11 102,76
3. Datorii pe termen scurt 561.202 615.337 726.685 54.135 111.348 109,65 118,10
4. Venituri în avans 0 0 0 0 0 0,00 0,00
18
Lector univ. drd. Mihaela Bîrsan, Analiză economico-financiară: instrument în managemenul performant al firmei,
Editura Didactică și Pedagogică, București, 2013, p.225
31
Dupa cum se vede și în tabelul de mai sus rata activelor imobilizate înregistrează o scădere de
la an la an, în anul 2015 prezentând o scădere cu 5,52% compartiv cu anul 2014, urmând ca în anul
următor 2016 firma să se confrunte cu o scădere de 7,50%, ceea ce înseamnă că gradul de investire
al capitalului a scăzut de la o perioadă la alta.
V.2.2. Necesarul de fond de rulment (NFR)
Tabelul nr.26 . Nivelul și dinamica necesarului de fond de rulment (NFR)

Indicatori
Crt 2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015 2015/2014 2016/2015
Necesar de fond de rulment
II 43.680 181.023 -6.012 137.343 -187.035 414,43 -3,32
(NFR)
1 Nevoi temporare (2+3-4-5) 604.882 796.360 720.673 191.478 -75.687 131,66 90,50
2 Active circulante 14.416.545 14.871.228 15.525.894 454.683 654.666 103,15 104,40
Active de regularizare
3
(Cheltuieli în avans) 161.774 153.869 158.120 -7.905 4.251 95,11 102,76
Investiții financiare pe TS -
4
13.013.607 13.442.350 11.937.209 428.743 1.505.141 103,29 88,80
5 Casa și conturi la bănci 959.830 786.387 3.026.132 -173.443 2.239.745 81,93 384,81
6 Resurse temporare (7+8-9) 561.202 615.337 726.685 54.135 111.348 109,65 118,10
7 Datorii < 1 an 561.202 615.337 726.685 54.135 111.348 109,65 118,10
Pasive de regularizare
8
(Venituri în avans) 0 0 0 0 0 0,00 0,00
9 Credite bancare pe TS 0 0 0 0 0 0,00 0,00
10
(NFR) (1-6) 43.680 181.023 -6.012 137.343 -187.035 414,43 -3,32
Necesarul de fond de rulement (NFR) este un indicator care are rolul de a reflecta echilibrul
pe termen scurt al întreprinderii.
Astfel, analizând nevoile temporare, pe de o parte, și resursele temporare, pe de cealaltă parte,
observăm faptul că în anul 2015 se înregistrează o creștere a necesarului de fond de rulment (NFR)
cu 137.343 mii lei, rezultând relația NFR > 0, ceea ce reflectă un surplus de necesar temporar față
de resursele temporare, ce pot fi mobilizate. Acesta relație denotă o situație normală pentru
desfășurarea activității întreprinderii “Best Western Bucovina”.
V.2.3. Trezoreria netă (TR)
În cadrul analizei patrimoniale, diferența dintre fondul de rulment financiar și nevoia de fond
de rulement reprezintă trezoreria netă (TN). Se calculează ca diferența între fondul de rulment
(FR) și nevoia de fond de rulement (NFR).
TN > 0; Trezoreria netă pozitivă este rezultatul întregului echilibru financiar al întreprinderii,
expresie a existenței unui excedent de disponibilități rezultat din evoluția operțiunilor de încasări și
plăți derulate în întreprindere în cursul exercițiului financiar.
32
TN < 0; Trezoreria netă negativă semnifică un dezechilibru financiar, un deficit monetar
acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt.19
Tabelul nr.27 . Nivelul și dinamica trezoreriei nete (TR)

Indicatori
Crt 2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015 2015/2014 2016/2015
III Trezoreria netă (TN) 13.973.437 14.228.737 14.963.340 255.300 734.603 101,83 105,16
1 Fond de rulment (FR) 14.017.117 14.409.760 14.957.328 392.643 547.568 102,80 103,80
2 (NFR) 43.680 181.023 -6.012 137.343 -187.035 414,43 -3,32
3 Trezoreria netă I (TN) (1-2) 13.973.437 14.228.737 14.963.340 255.300 734.603 101,83 105,16
4 Active de trezorerie (5+6) 13.973.437 14.228.737 14.963.341 255.300 734.604 101,83 105,16
5 Investiții financiare pe TS 13.013.607 13.442.350 11.937.209 428.743 -1.505.141 103,29 88,80
6 Casa și conturi la bănci
959.830 786.387 3.026.132 -173.443 2.239.745 81,93 384,81
Pasive de trezorerie (credite
7 0 0 0 0 0 0,00 0,00
bancare pe TS)
8 Trezoreria netă II (TN) (4-7) 13.973.437 14.228.737 14.963.341 255.300 734.604 101,83 105,16
Așadar, conform datelor analizate în tabelul de mai sus al dinamicii trezoreriei nete, se
evidențiază situația în care trezoreria netă înregistrează valori pozitive de la un an la altul (TN > 0).
În anul 2015, trezoreria netă înregistrează valori pozitive, cu o creștere de 255.300 mii lei față
de anul 2014, situație în care FR > 0 si NFR > 0. Aceasta caz pozitiv surprinde faptul că necesarul
de fond de rulment (NFR) este finanțat integral din resurse permanente (FR > 0), care degajă astfel
disponibilități ce pot ascunde o subutilizare de capitaluri.
Totodată, în anul 2016 observăm o evoluție a trezoreriei nete cu 5,16%, ceea ce susține din
nou o situație favorabilă firmei. Însă, în acest caz, observăm faptul că FR > 0, iar NFR < 0, această
sitauție fiind posibilă datorită resurselor din ciclul de exploatare (NFR < 0), cărora se adaugă la un
excedent de resurse permanente (FR > 0) pentru a degaja un excedent mare de lichidități, care pot
ascunde subutilizări de capitaluri.
V.3. Analiza bonității financiare
V.3.1. Indicatorii de lichiditate
Pentru ca întreprinderea să fie într-o situație satisfăcătoare nu este suficient ca ea să-și poată
achita datoriile (să fie solvabilă), ci trebuie să le poată achita la scadența convenită, adică să posede
suficiente lichidități pentru a respecta scadențele.
Lichiditatea măsoară aptitudinea întreprinderii de a face față obligațiilor pe termen scurt și

reflectă capacitatea de a transforma rapid activele circulante în disponibilități (bani), fiind strâns
legată de modul în care conducerea gestionează capitalul de lucru.
19
Editura Didactică și Pedagogică, București, 2013, p.231
33
Lichiditatea generală (LG) presupune existența unor disponibilități bănești suficiente pentru
achitarea la scadență a datoriilor întreprinderii, dar și pentru a acoperi unele nevoi neprevăzute de
mijloace bănești.
Lichiditatea intermediară (LI) nu ține cont de stocuri și exclude din calcule creanțele incerte
pentru că nu pot fi mobilizate rapid pentru a face față unui necesar urgent de lichidități.
Lichiditatea imediată (Li) este confundată deseori cu lichiditatea intermediară și reprezintă

raportul dintre activele lichide si pasivele curente.
Lichiditatea la vedere (Lv) apreciază măsura în care creditele bancare pe termen scurt pot fi
acoperite pe seama disponbilităților bănești din casierie și conturi bancare.20
Tabelul nr.28. Nivelul și dinamica indicatorilor de lichiditate

Valori de
Exercitiu financiar Abaterea absolută (∆) Indici de evoluție (%)
Nr. referință
Indicatori
Crt Ma
2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015 2015/2014 2016/2015 Min
x
II Indicatori de lichiditate
Lichiditatea generală
1.
(LG) 2.568,87 2.416,76 2.136,54 -152 -280 94 88 1,2 1,8
1.1 Active curente
(circulante) 14.416.545 14.871.228 15.525.894 454.683 654.666 103 104
1.2. Pasive curente 561.202 615.337 726.685 54.135 111.348 110 118
Lichiditatea
II. intermediară(curentă)
(LI) 2.541,67 2.387,15 2.111,49 -155 -276 94 88 0,2 0,3
2.1. Active curente 14.416.545 14.871.228 15.525.894 454.683 654.666 103 104
2.2. Stocuri 152.649 182.186 182.048 29.537 -138 119 100
2.3. Creanțe incerte 0 0 0 0 0 0 0
2.4. Pasive curente 561.202 615.337 726.685 54.135 111.348 110 118
Lichiditatea imediată (
III.
de trezorerie) (Li) 2 1 4 0 3 0 0 0,2 0,3
3.1. Disponibilități 959.830 786.387 3.026.132 -173.443 2.239.745 82 385
3.2. Plasamente 0 0 0 0
3.3.Pasive curente 561.202 615.337 726.685 54.135 111.348 110 118
Lichiditatea la vedere
IV.
(Lv) 0 0 0 0 0 0 0 0,85 1,15
4.1. Disponibilități
bănești în caserie și
conturi bancare 959.830 786.387 3.026.132 -173.443 2.239.745 82 385
4.2. Credite bancare pe
termen scurt 0 0 0 0 0 0 0
20
Lector univ.drd. Mihaela BÎRSAN, Analiză economico-financiară: instrument în managementul performant al firmei,
Editura Didactică și Pedagogică, București, 2013, pp. 251-254
34
De asemenea, prin gradul ridicat de valori al celor trei ani analizați, reiese faptul că
lichiditatea intermediară depășește nivelul recomandat de 0,8, în ceea ce privește primul an
analizat, 2014, unde valoare este de 2,5, ajungând la valori de 2,3 și 2,1 în ultimii doi ani analizați.
Astfel, firma este capabilă în a asigura achitarea obligațiunilor pe termen scurt.
Lichiditatea imediată exprimă o imagine completă și la zi a activitatății frmei, astfel, aceasta
prezentând valori pozitive prin depășirea valorii de 0,8, atingând apogeul cu o valoare de 4,00 în
anul 2016.
V.3.2. Indicatorii de solvabilitate
Solvabilitatea reprezintă capacitatea unei persoane fizice sau juridice de a stinge la scadență
obligațiile față de creditorii săi, referindu-se în mod deosebit la obligațiile pe termen mediu și lung.
Analiza solvabilității întreprinderii urmărește capacitatea acesteia de a-și achita obligațiile totale din
resurse totale
Tabelul nr.29. Nivelul și dinamica indicatorilor de solvabilitate

Indicatori
Crt 2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015 2015/2014 2016/2015
I Indicatori de solvabilitate Min Max
Capaciatea brută de
1 rambursare a
datoriilor(Cbrd) 0,30 0,36 0,34 0,057 -0,026 119 93 0,33 1,00
1.1 Excedentul brut din
exploatare 857.038 928.492 894.031 71.454 -34.461 108 96
1.2. Datorii totale 2.816.067 2.569.112 2.664.419 -246.955 95.307 91 104
Rata cheltuielilor 0,6
2.
financiare 0,59 0,27 0,09 -0,316 -0,177 46 35 (60%)
2.1. Cheltuieli financiare 52.081 28.204 11.093 -23.877 -17.111 54 39
2.2. EBE* 8.894.535 10.446.914 11.881.345 1.552.379 1.434.431 117 114
2.2.1. Rezultatul din
exploatare 344.393 434.488 401.773 90.095 -32.715 126 92
2.2.2. Cifra de afeceri 5.859.080 7.059.341 8.096.577 1.200.261 1.037.236 120 115
2.2.3. Producția exercițiului 2.691.062 2.953.085 3.382.995 262.023 429.910 110 115
3 Rata solvabilității generale 1,85 1,10 0,42 -0,751 -0,682 59 38 1,66 2,00
3.1. Total activ 52.111 28.240 11.127 -23.871 -17.114 54 39
3.2. Datorii totale 2.816.067 2.569.112 2.664.419 -246.955 95.307 91 104
Rata solvabilității
4.
financiare 0 0 0 0 0 0 0 2,00
4.1. Total activ 52.111 28.240 11.127 -23.871 -17.114 54
4.2. Datorii financiare
totale 0 0 0 0 0 0 0
4.2.1. Împrumuturi din
emisiuni de obligațiuni
(TS+ TL) 0 0 0 0 0 0 0
4.2.2. Sume datorate
instituțiilor de credit (
TS+TL) 0 0 0 0 0 0 0
35
În ceea ce privesc indicatorii de solvabilitatea ai întreprinderii cu profil turistic și de comerț,
putem observa prin rezultatul calculului asupra capacității brute de rambursare a datoriilor, reiese
faptul că firma se află în capacitatea de a acoperi datoriile totale cu ajutorul surselor potențiale de
autofinanțare rezultate din activitatea de exploatare a acesteia, înregistrând o valoare de 0,30 în anul
2014, fiind un an benefic pentru activitatea firmei, deorece nivelul minim de încadrare apreciază o
valoare de 0,33. În anul 2015 are loc o creștere vizibilă de capacității de plată, înregistrându-se o
valoare de 0,36, urmată de o valoare mai mică a anului 2016 de 0,34.
Rata cheltuielilor financiare măsoară un nivel maxim de 0,6, depășirea lui fiind un semn că
întreprinderea riscă pe termen lung să devină insolvabilă. Astfel, putem aprecia faptul că în anul
2014,valoarea de 0,59 a reprezentat un risc major pentru activitatea firmei. Evoluând, putem
observa scăderea într-un mod pozitiv pentru următorii doi ani, prezentând valori de 0,27 pentru anul
2015 și 0,09 pentru anul 2016.
În cazul ratei solvabilității generale, aceasta indică gradul în care activele întreprinderii de
turism pot acoperi datoriile acesteia, astfel, anul 2014 a reprezentat pentru firmă un an pozitiv,
înregistrând o valoare de 1, 84, însă valorile atribuite anilor 2015 și 2016 se prezintă negativ
datorită încadrării sub nivelul optim de 1,66. În acest caz, reiese faptul că firma nu își poate acoperi
datoriile pe seama activelor deținute.
V.4. Analiza indicatorilor de gestiune (activitate)
O categorie aparte de indicatori utilizați în analiza financiară sunt indicatorii de gestiune (de
activitate) care furnizează informații cu privire la:
 viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii;
 capacitatea întreprinderii de a controla capitalul circulant și activitățile comerciale de
baza ale sale;
 viteza de rotație a stocurilor (rulajul stocurilor) – aproximează de câte ori stocul a
fost rulat de-a lungul exercițiului financiar.
Principalele rate analizate sunt:
V.4.1. Viteza de rotație a activului = Creșterea vitezei de rotație a activului semnifică creșterea
gradului de lichiditate a acestuia (reducerea duratei de recuperare sub formă bănească),
îmbunătățirea structurii activelor în corelație cu specificul activității.
V.4.2. Viteza de rotație a capitalurilor = Aceasta arată numărul de utilizări ale capitalului
propriu, modul de fructificare a resurselor permanente sau arată numărul de refaceri a surselor
împrumutate și atrase pe seama cifrei de afaceri într-o perioadă de gestiune.21
21
Editura Didactică și Pedagogică, București, 2013, pp.256-260
36
Tabelul nr.30 . Nivelul și dinamica indicatorilor de gestiune (activitate)
Abaterea absolută
Relația de Exercițiul financiar
Indicatori U.M. calcul 2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015
Viteza de rotaţie a activelor totale 𝐂𝐀
- valoarea minimă: 2 Rotații 𝐀𝐭 0,149 0,187 0,213 0,038 0,026
Durata de rotaţie a activelor totale
𝐂𝐀
- valoarea maximă: 180 Zile 𝐱 𝟑𝟔𝟓 2454,192 1950,570 1710,730 -503,623 -239,840
𝐀𝐭
Viteza de rotaţie a stocurilor
𝐂𝐀
- valoarea minimă: 8 Rotații 𝐒 38,383 38,748 44,475 0,365 5,727
Durata de rotaţie a stocurilor 𝐒
𝐂𝐀
Viteza de rotaţie a creanţelor clienţi 𝐂𝐀
- valoarea minimă: 8 Rotații 𝐂𝐜 38,230 20,491 41,441 -17,739 20,950
Termenul mediu de recuperare a
creanţelor clienţi
- valoarea maximă: 45 𝐂𝐜
- valoarea optimă: 30 Zile 𝐱 𝟑𝟔𝟓 9,547 17,813 8,808 8,265 -9,005
𝐂𝐀
Viteza de rotaţie a creditului furnizor 𝐂𝐀
- valoare minimă: 8 Rotații 𝐅𝐳 23,462 22,375 21,243 -1,087 -1,132
Termenul mediu de plată a datoriilor
către furnizori
- valoarea maximă: 45 𝐅𝐳
- valoarea optimă: 30 Zile 𝐱 𝟑𝟔𝟓 15,557 16,313 17,182 0,756 0,869
𝐂𝐀
Viteza de rotaţie a capitalurilor
permanente 𝐂𝐀
- valoarea minimă: 2 Rotații 𝐊𝐩 0,151 0,190 0,218 0,039 0,027
Durata de rotaţie a capitalurilor
permanente 𝐊𝐩
𝐂𝐀
Viteza de rotaţie a capitalurilor proprii 𝐂𝐀
- valoarea minimă: 1 Rotații 𝐊𝐩𝐫 0,160 0,201 0,230 0,041 0,029
Durata de rotaţie a capitalurilor proprii 𝐊𝐩𝐫
𝐂𝐀
Viteza de rotaţie a datoriilor totale 𝐂𝐀
- valoarea minimă: 4 Rotații 𝐃𝐓 2,081 2,748 3,039 0,667 0,291
Durata de rotaţie a datoriilor totale 𝐃𝐓
𝐂𝐀
37
Viteza de rotație a activelor sugerează modul de fructificare a resurselor permanente într-o
perioadă de gestiune.
Astfel, putem observa faptul că activul total se rotește prin cifra de afaceri într-o manieră lentă
(sub 2 rotații), recuperându-se în formă bănească într-o perioadă mai lungă de valoarea maximă de
180 de zile, ceea ce induce firmei o situație nu tocmai favorabilă în ceea ce privește eficiența
utilizării activului de care dispune și asupra trezoreriei sale.
Viteza de rotație a stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile
activității până se reîntorc în formă banească inițială. Cu cât viteza de rotație a lor este mai mare, cu
atât eficiența folosirii lor este mai mare, având drept efect eliberarea de resurse financiare.
În aceast caz, gestiunea stocurilor urmărește o situație favorabilă în anii 2014 și 2015, urmând
ca în anul 2016 să cunoască o ușoară scădere a evoluției stocului, comparativ cu anul 2015, când
acesta se supune unui proces de recuperare în formă bănească de 8 zile, aflându-se la valoarea
minimă dorită de către entitate.
Viteza de rotație a creanțelor clienți calculează eficacitatea entității în colectarea creanțelor
sale și exprimă numărul de zile până la data la care debitorii își achită datoriile către entitate. Astfel,
în dinamică este recomandabil ca durata în zile să se reducă, respectiv să crească numărul de rotații
și durata medie de plată a datoriilor curente să fie mai mare decât durata medie de încasare a
creanțelor curente.
Așadar, se observă că în fiecare an consecutiv calculat, entitatea cunoaște o situație favorabilă
activității sale, atât numărul de rotații, cât și durata în zile a unei rotații, plasându-se peste, respectiv
sub valorile minime dorite. Viteza de rotație a clienților este favorabilă, aceasta clasându-se peste
numărul minim de 8 rotații, iar durata în zile fiind sub minim de 30 de zile și maximul de 45 de zile,
astfel fima nu întâmpină dificultăți în încasarea facturilor.
Viteza de rotație a furnizorilor ne arată în câte zile firma își achită obligațiile față de
furnizori. Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a gestiunii datoriilor față de furnizori,
este de cel puțin 8 rotații, care corespunde unei durate medii de plată a facturilor de 45 de zile.
Valoarea optimă ar fi de maxim 30 de zile.
În ceea ce privește viteza de rotație a creditului frunizor, aceasta este în ușoaă scădere, urmată
de o determinare a creșterii termenului de plată a datoriilor către furnizori cu cca. 17 zile în anul
2016.
Viteza de rotație a capitalurilor permanente arată modul de fructificare a resurselor
permanente într-o perioadă de gestiune.
Analizând gestiunea capitalului permanent, se observă o creștere a numărului de rotații și,
respectiv o scădere a duratei în zile a unei rotații, pe fondul unei creșteri rapide a cifrei de afaceri
(CA) față de capitalul permanent.
Viteza de rotație a capitalurilor proprii arată numărul de folosiri a capitalului propriu pe
seama veniturilor totale înregistrate într-o perioadă de gestiune.
Analizând gestiunea capitalurilor proprii, se observă că pe întreaga perioadă a celor 3 ani
analizați, numărul de rotații este în creștere, concomitent cu scăderea duratei în zile a unei rotații
ceea ce sugerează faptul că entitatea beneficiază de eficiența utilizării capitalurilor proprii și,
respectiv, scăderea duratei medii de încasare a acestora, cu efecte pozitive asupra lor.
Viteza de rotație a datoriilor sugerează durata medie în zile de plată a contravalorii acestor
datorii.
Analizând gestiunea datoriilor, observăm faptul că numărul de rotații este sub minimul valorii
de 4, ceea ce sugerează faptul că datoriilor totale s-ar putea roti prin cifra de afaceri de maxim 3,039
ori (în anul 2016), respectiv se pot recupera prin cifra de afaceri în peste 120 zile, limita fiind de 4
rotații, respectiv 90 de zile.
38
VI. Stabilirea concluziilor și elaborarea măsurilor/recomandărilor cu privire la activitatea
enitității
Situaţia financiară a entităţii apare ca fiind una favorabilă, fără dificultăţi financiare. Pentru
rezultate mai pertinente se impune aplicarea unor modele mai adaptate necesităţilor concrete ale
economiei româneşti. În lipsa acestora, concluziile trebuie corelate şi integrate în concluziile
generate de analiza extensiva realizata în capitolele anterioare.
În urma aplicării “analizei SWOT” la nivelul entității “Casă de Bucovina – Club de Munte”,
dorim să evidențiezi următoarele aspecte fundamentale ale entității:
PUNCTE TARI (STRENGTHTS)
1. În general se înregistrează performanţe generale bune ale întregii activităţi;

2. Situaţie favorabilă a echilibrului financiar al societăţii, în ciuda blocajului financiar al
sistemului instalatiilor
3. Valoare mica a creanţelor
PUNCTE SLABE (WEAKNESSES)

1. Contractarea de credite bancare pe termen lung
2. Valoare mare a stocurilor
3. Valori destul de slabe ale indicatorilor de lichiditate si solvabilitate
OPORTUNITĂȚI (OPPORTUNITIES)
1. Mărirea cotei de piaţă;

2. Expansiune pe pieţele din alte judete;
3. Obţinerea de parteneriate cu mari societăţi de profil străine
AMENINȚĂRI (THREATS)
1. Agravarea blocajului financiar ce caracterizează sistemul constructor din România;

2. Concurenţa locala si nationala
39
BIBLIOGRAFIE
1. Ștefănescu, C. Stănescu, A. Băicuși, Analiză economico-financiară-cu aplicații în

societățile industriale de construcții și de transporturi, Editura Economică, București, 1999;
2. Conf. univ. dr. Stefăniță Șușu, Analiză economico-finaciară – CURS, Suceava, 2017
3. Constantin C. Cojocaru, Geanina Călin, Aureliana Guoadelia Cojocea, Analiză economico-
financiară, Editura Economică, București, 2003;
4. Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu, Analiză economico-financiară,
Editura Economică, București, 2005;
5. Hapenciuc, C.V., Economia Întreprinderii – Curs pentru învățământ la distanță, Suceava,
2016
6. Lector univ.drd, Mihaela Bîrsan, Analiză economico-financiară: instrument în
managementul performant al firmei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2013;
7. Lector univ.drd. Mihaela Bîrsan, Analiză economico-financiară (curs pentru învățământ la
distanță), Editura Universității, Suceava, 2003;
8. <https://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=2831>, (Dicționar Juridic), [Accesat la

data de 11.01.2018];
9. <htpps://bvb.ro/>, [Accesat în perioada 16.10.2017- 11.01.2018]
10. <http://www.academia.edu/29890492/Marketing_turistic_-Gura_Humorului>, [Accesat la
data de 13.11.2017];
11. <http://www.bestwesternbucovina.ro/>, [Accesat pe perioada lunii octombrie, 2017];
12. <http://www.conta.ro>, (Dicționar Economic), [Accesat la data de 11.01.2018];
13. <https://biblioteca.regielive.ro>, [Accesat la data de 06.11.2017];
14. <https://www.primet.ro/upload-documente/arhiva-col_docs-pre-2016/doc_1044.pdf>,
[Accesat la data de 13.11.2017];
15. <https://www.tradeville.eu/tradepedia/active-circulante-imobilizate>, [Accesat la data de
11.12.2017];
40

Limbă

Analiza-Economico - Financiara

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza-Economico - Financiara

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

I. Întreprinderea - caracterizare strategică ...................................................... 3

I.1. Scurt istoric, descrierea succintă a entității și a sectorului de care aparține

I.2. Misiunea entității, obiectivele fundamentale (cuantificabile și necunatificabile)

„Misiunea unei firme exprimă rațiunea de a fi a acelei organizații în raport cu principalii ei

I.3. Prezentarea micromediului entității (clienti, furnizori, intermediari, concurenți, public)

Economia de schimb constituie baza apariției, existenței și funcționării pieței. Datorită

II.1. Structura de personal

II.2. Tipologia managerilor

Societatea este administrată de un Consiliu de Administraţie ales pe o perioadă de patru ani,

II.3. Datele sociale

b) Planurile de contribuţii determinate:

II.4. Analiza eficienței forței de muncă

Analiza factorială a productivității muncii în cadrul hotelului „Best Western Bucovina”

Mărimea și dinamica productivității muncii în cadrul unității hoteliere „Best Western

1 Cifra de 5.859.080 7.059.341 8.096.577 +1.200.261 +1.037.236 +120,49 +114,70

3 Profitul brut 756.800 637.942 730.453 -118.858 +92.511 -84,29 114,50

5 Productivitatea 11643,08 8985,10 8907,96 -2657,98 -77,14 -77,17 -99,14

În ceea ce privește indicii productivității medii a muncii se constată ca aceștia întregistrează

W= productivitatea medie a muncii,

II.5. Analiza mărimii și dinamicii activelor imobilizate

Activul reprezintă o sursă controlată de către întreprindere ca rezultat a unor evenimente

Tabelul nr. 6. Analiza mărimii și dinamicii activelor imobilizate

Activele corporale ale societății

Societatea deține terenuri în (localizate în Gura Humorului și în Parcul Dendrologic Ariniș),

Imobilizările corporale sunt clasificate de către societate în următoarele clase de active de

Tabel nr.7. Evoluția imobilizărilor corporale în exercițiul financiar

II.7. Analiza mărimii si dinamicii activelor circulante

Tabel.nr.8. Analiza activelor circulante

Stocuri 152.649 182.186 182.048 29.537 -138

II.8. Concluzii și contribuții personale

III. Studiu privind analiza cheltuielilor entității

III.1. Nivelul și dinamica cheltuielilor entității (exploatare, financiare, totale)

Tabelul nr. 9. Nivelul și dinamica nivelului relativ al cheltuielilor

*Nche - Nivelul relativ al cheltuielilor din exploatare

Cheltuieli din exploatare

Indicile de evoluție a cheltuielilor

Venituri totale 114,44%

Cheltuieli totale 114,43%

Venituri financiare 116%

Cheltuieli financiare 39,33%

Venituri din exploatare 114,37%

Cheltuieli din exploatare 114,75%

Graficul nr.2. Evoluția cheltuielilor și a veniturilor din exploatare, financiare și totale

 Nivelul relativ al cheltuielilor din exploatare

Analizând nivelul relativ al cheltuielilor de exploatare se poate observa că acestea au crescut

 Nivelul relativ al cheltuielilor financiare

 Nivelul relativ al cheltuielilor totale

III.2. Concluzii și contribuții personale

IV. Studiu privind aprecierea performanțelor economico-financiare ale

Producția exercițiului (Qe) este un indicator specific întreprinderilor care au ca obiect de

Tabelul nr.10. Nivelul și dinamica producției exercițiului

Tabelul nr. 11. Nivelul și dinamica marjei comerciale

IV.1.1. Soldurile intermediare de gestiune ce privesc rentabilitatea

Tabelul nr.14. Nivelul și dinamica excedentului brut din exploatare

Tabelul nr.15. Nivelul și dinamica rezultatului din exploatare

Tabelul nr.16. Nivelul și dinamica rezultatului financiar

Nr. Exercitiu financiar Abaterea absolută (∆) Indici de evoluție (%)