Corpul Experţilor Contabili st

Contabililor Autorizaţi din România

MARIN TOMA • JACQUES

POTDEVIN

S
de
DOCTRINĂ Şl
DEONTOLOGIE A
PROFESIEI
CONTABILE

Editura CECCAR,
Bucureşti, 2008
 ( upritu

Marin TOMA - autor Cuprins

Jacques POTDEVIN - coautor la Partea A, capitolele II,

Editor: Editura CECCAR Din partea autorilor..............................................................7

Intrarea Pielari nr. 1, sector 4 Bucureşti
Partea A Tezele funduim-
Tel.: 021/330.88.69/70/71 1 1
nlak ak profesiei contubik-
Fax: 021/330.88.88
E-mail: edituraceccar@yahoo.com
Capitolul I. Introducere....................................................... 10
Redactori: Nadia MARINESCU
Alina Mihaela MINORU
Capitolul II. Profesia contabili: concept, structură, rol
www.ceccar.ro
şi mod de reglementare...................................16
Tipărit: Tipografia EVEREST 1. Concept şi structură....................................16
Tel.: 021/433.07.01/02/03 2. Profesia contabilă - o profesie
reglementată 32
3. Rolul profesiei contabile...........;............................ 41
1. Profcsiu contabilă intre ivuIcniniLiiv si
interesul public 44

t "II* u IlihliolL'ui Nu tiu nule a Komâiiki

1OM V . M \ K I \ Capitolul IU. Organizarea profesiei contabile........................47
! . l i ' î n r i t t e i l < - ilni li iiu <it [| t -.intii|ii:.r|. ii pmf lH lfc l 1. Modalităţi de organizare a profesiei
contabile / Marin roata, facques Potâevin contabile la nivel naţional........................................................47
Bucureşti: BdttumCBQ \H. 2ons Bibliogr.
2. Criterii de recunoaştere .i unui organism
ISBN 978-973-84W
al profesiei contabile...................................49
I htkk'vin. Jactjues 3. Organizarea profesiei contabile la nivel
657 global 50
4. înfiinţarea unui organism profesional
de contabilitate............................................56
4.1, Rolul şi responsabilităţile unui
organism profesional de contabilitate .... 84
 4.2. Educai iu M 43. Dezvoltarea capacităţii organismului
e\;imiii:irile membrilor profesional......................................... 106
W
3

( a pi toiui IV, Suind arde le internai io na le ale pro Ies iei *

contabile........................................................112
1. Standardele Internaţionale de Educaţie .... 112
2. Stasdardde Internaţionale de Calitate...... 114
3. Standardele Internai ionale de Etica..........117
4. Standardele Internaţionale de
Contabilitate............................................. IIX
5. Standardele Internaţionale de Audil......... 118

Partea B
Kt tea in profesia contabilii

Capitolul I. Etica în profesie - elemente conceptuale....... 122

1. Etica în general; etica profesională........... 122
2. Necesitatea unui cod etic al profesiei
contabile 124
3. Codul etic IFAC: rol. structura................. 125

Capitolul II. Principiile etico fundamentale ale profesiei

contabile........................................................128
1. Integritatea................................................128
2. Obiectivitatea............................................I2x
3. Competenţa profesională şi prudenţa........ 130
4. Confidenţialitatea.....................................131
5. Profesionalismul.......................................134
6 Respectarea standardelor si normelor
profesionale.............................................. 134
7. Independenţa............................................ I J5

Capitolul I I I . Obligaţiile organismelor profesionale............139

întrebări recapitulative din Părţile A şi B......................... 141
 _______________________________
Cuprtm

Partea C
Organizarea şi exercitarea profesiei contabile în
România

Capitolul I. O profesie tradiţional liberala........................ 146

Capitolul 11. O profesie contabila bine organizata...............14l>

1. O rapidă recunoaştere naţională si
internaţionala..............................-............ 149
2. Standarde profesionale de nivel înalt ........ 152
3. Activitatea internaţionala.......................... 154

Capitolul UI. O profesie excesiv reglementata.................... 158

Capitolul IV. Profesia de expert contabil şi de contabil

autorizat din România în întrebări si
răspunsuri.......................................................
159

Anexe: ()rdonanţa Guvernului nr. 65/I9*M privind

organizarea activităţii de expertiză contabila
şi a contabililor autorizaţi ..............................232
Regulamentul de organizare şi fancţioBafe a
Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România..................................255
Codul etic naţional al profesioniştilor contabili
din România
.......................................................................
311
Bibliografie ..........................................................................4K<)
 Din partea autorilor

Din p i u i t a autorilor

De ce o astfel de lucrare? Deşi profesia contabilă se distinge de

alte profesii prin asii marc ii unei responsabilităţi fată de public, pre-
OClIpărik legislative, de regulă, OegUjeazâ sau trec [x- un plan B0*
cundar factoftt] uman, respectiv profesionistul contabil, alunei când
se1 ahordea/a aspecte legate de contabilitate, fiscalitate Şl alic acti-
vităţi pentru realizarea cărora sunt necesare cunoştinţe in domeniul
contabilităţii.
Programele de educaţie în domeniul amiabiliiătii trebuie să
asigure formarea de profesionişti contabili cu o structură a valorilor
profesionale, eticii si atitudinilor necesară pentru-exercitarea raţio-
namentului profesional si pentru acţionarea într-o manieră etică, fapt
care este în interesul societăţii si al profesiei; ele trebuie să asigure
convingeri viitorilor profesionişti cantabili despre rolul lor la nivelul
unei entităţi pentru dezvoltarea economiei naţionale sas a economiei
mondiale; ele trebuie să furnizeze viitorilor profesionişti contabili
LUiioşlinU'despre modul toi de organizare in ;.iciivitatea practic;!. Toate
acestea constituie cerinţe ale Standardului [ntetnaţiona] de Educaţie
fJDES) nr. 4 emis de 1FAC.

() cercetare de aproape trei ani. Cu o bogată activitate în diferite

organisme tnternaţionate si regionale, autorii au avut posibilitatea să
studieze modul de organizare si exercitare a profesiei contabile în
diferite lari si la nivel regional, sintetizând şi reţinând ca teze şi prin-
cipii fundamentale pe acelea care caracterizează profesia cont abilă şi
sunt concordante sau convergente cu cele recomandate la nivel global.

Structura lucrării. Rezultatele cercetării au fosl sintetizate în

elemente privind doctrina profesie) eoni abile, elemente privind de-
ontologia in profesia contabilă, precum si modal în care este orga-
nizata si se exercita profesia contabilă in România, în legătură cu
aspectele doctrinare, constatarea centrala se refera la caracterul de
întreg al unei profesii formate din multe activităţi.
Ml'MKMI l > l
Om I K I N V SI
mici),
l ) H I M l H n v, l l - \ cât şi
PKOI KS1I I
(OM Ulii I indivi
dual;
Pro Ies ei
ia contabilă lucrea/
este o a ca
profesie cu angaj
un câmp larg aţi în
de acţiune şi organi
cu multe sme şi
specializări institu
diferise. ţii
Profesioniştii public
contabili e sau
lucrează privat
independent, e, in
atât în firme organ
(mari sau
i fesia sublin
s contabila ia
m include si preşed
e consulumii in intele
n domenii [FAC
o variate şi ta
u numeroase întâlni
- legate de rea cu
p administraţia preşed
r publica sau inţii
o afaceri, tuni organi
f ar ti s-
it management, melor
s fiscalitate, profes
a sisteme ionale
u informaţional memb
i e, finanţe re ale
n corporative, Feder
e supraveghere aţiei
d a întreprin- Exper
u derilor şi ţilor
c multe altele. Conta
a Chiar dacă în
bili
i anumite
Europ
i organisme
eni
c profesionale
(FEE)
u membrii suai
din 31
n speciali/aţi
mai
d pe una sau pe
2(H)7
e foarte puţine
de la
p dintre aceste
Lond
o specializări,
t profesia ra.
a contabilă in
D
v BBSamblui
e ci le include estinat
a pe toate, arii
r constituiodll lucrări
o -se într-un tot i.
l unitar. Lucra
u Divet rea
r Nitalea este
i activităţilor destin
d care fonnea/a au
i profesia candi
f contabilă daţilo
e este o r la
r realitate exa-
it foarte menel
e importantă e de
. pe care acces
P nimeni nu ar la
r trebui să o profes
o neglijeze, ia de
e văţământul
x universitar de
p profil,
e precum şi
r profe-
t sioniştilor
c contabili.
o Prezentând
n în anexe si
t reglementări
a le de ha/ă ale
b profesiei,
i lucrarea
l poate
s constitui un
i instrument
d practic al
e profesio-
c nistului
o GOfltabtl
n liber S;ILI
t angajat,
a indiferent de
b experienţa sa.
i
l Autori
a
u
i mulţumesc
anticipai
PA
t tuturor celor
care vor
RT
o
r binevoi sâ Ic EA
i
z
adreseze
observaţiile A
a si opiniile
! lor; Tezele
, mulţumesc
s totodată fun
t Editurii
u CECCAR si da
doamnei
d
e Nadia me
n
ţ
Marinescti
pentru nta
i
l
asistenţa edil
ori ala dată
le
o
r
lucrării,
acurateţea
ale
d punerii
pagină
în
şi
pro
i
n exigenta în fesi
transpun cu1
î a textului. ei
n
c n abi
o t le
M
a
r
i
n

T
o
i
n
a
,

J
a
c
q
u
e
s

P
o
t
d
e
v
i
n
I
C
A I
P n
I t
T r
O o
L d
U u
L c
e
 u obţinerea şi entităţi, cât
r menţinerea si la nivel
e competenţelor naţional;
profesioniştilor - .să înţeleagă
contabili, un loc că munca
important îl au lor şi
cunoştinţele de profesia
î natură doclrinară si contabili în
n deontologică; ansam
c profesia contabila blu nu pot
a distingându-sc de fi
d site profesii prin recunoscute
r asumarea unei si apreciate
u responsabilităţi tuia decât dacă
l de public, este firesc satisfac
st ca îndeplinirea trei
a acestei misiuni ti fie deziderate
n asumatfl ik* toţi devenite
d profesioniştii comandame
a contabili în nte
r cunoştinţa de fundament
d cauză, ceea ce ale ale
e presupune ca prnleMci:
l aceştia: etlueaiie.
o - să fie etica si
r conştienţi cantate;
i de rolul sa cunoască
n pe care modul de
t profesia orga ni /a
e contabilă re a
r îl are profesiei
n pemru contabile.
a dezvoltar respectiv
ţi ea nu ului în
o economic care se pol
n i înfiinţa şi
a naţionale put
l si funcţiona
e mondiale organismel
d şi e
e peni.ni profesional
e apărarea e;
d interesulu - să înţeleagă
u i public: semnificaţi
c sâ fie a şi
a convinşi importanta
ţi de rolul unor
e social pe termeni-
p cure îl cheie
e au ;.itâi la pentru
n nivelul profesia
tr unei contabilă
ia şi Tezele fundamentale ale
societatea profesiei contabile
române;is
- sa 11 absolvii
ca: unita
îmr-un stai
tea
membrii
funiunea
cel mai
profesiei
înalt nivel
contabile,
de
unitatea
pregătire şi
membrilor
experienţă
orga
cerut de
msnuilin
activitatea
profesiona
de
l şi
profesionis
unitatea
t contabil
tuturor
în acea ţară
profesioni
şi care. cel
ştilor
puţin,
contabili
întruneşte
indiferent
nivelul de
de
calificare al
statul)
Dircclivei a
şi
V l l l - a . si
unicitatea
dalorilă
profesiei
căruia,
contabile.
odaia
autori/aţi,
pot
desfăşura
fără
restricţii
auditul
statutar al
tutun»
entităţilor
care sunt
supuse
auditului.
Profesia de
„contabil*',
conform
definiţiei de
mai sus, este o
profesie
reglementată în toate
statele membre din
Uniunea Europeană.
Pentru a obţine
accesul la aeeaslâ
profesie, este
necesar sa fii
autorizai de
a rizarea unui contabili la nivel
u profesionist esle european:
t indicata prin - sistemul tic
o includerea sa pe o calificare A
r listă a celor au pregătirii; si
it lori/aţi să exercite - sistemul de
ă aclivitalea sau calificare
ţi activităţile funcţională.
l rezervate profesiei. Calificarea
e Pentru a fi pregătirii indică
c autorizat, este faptul că deţinătorul
o necesar să se obţină a terminal un
m o calitate profe- anumit curs de
p sională, de la o educaţie şi pregătire.
e autoritate Calificările
t competentă dintr- pregătirii, care sunt
e un stat membru, cunoscute pe larg
n desemnată în publicului, asigură
t conformitate cu accesul la o serie
e prevederile largă de aci ivi lăţi.
d legislative, de adesea fără solicitarea
i reglementare sau de a deţine o
n statutare ale acelui calificare funcţională
s stat, şi de a întruni suplimentară.
t orice alte condiţii Deţinerea caii licării
a leg iile de au pregătirii esteun
l lori/are. cum ar fi element esenţial în
u buna practică. în obţinerea calificării
l ca/u I entităţilor funcţionale, dacă
m juridice, condiţiile aceasta este necesară,
e legate de controlul in toate statele
m capitalului şi al membre în care
b organismului de există calificarea
r control au fost şi funcţionala. această
u ele îndeplinite în calitate se obţine în
. cazul autorizării. general ca un al
A Există două doilea stagiu pentru
u abordări ale deţinerea calificării
t calificări lor pregătirii.
o profesionale pentru
Te
l
ze
le
fu
n
d
a
m
en
ta
te
al
e
pr
of
esiei cantabile

Termenul calificare activitate, şi ci

funcţională denotau calificare de pregătire,
calificare pfofesio- care asigură accesul la
■ nală care permite un domeniu mai larg
deţinătorului să exercite de activitate, fiind
îndatoririle specifice ta gieo destabiHt fomsi.
care numai aceasta ace a si ă problemă nu
calificare permite trebuie trecută cu vede-
accesul. Deţinătorul rea, de nai eco
acestei calificările funcţionale
calificări poate de (cu unele excepţii rare)
obicei sfl practice se olum in general
numai unica funcţie la conform condiţiei
care anterioare de deţinere
calificarea îi permite a unei calificări de
accesul si uneori la pregătire.
câteva activităţi Calificările de
COOexe, excluzând pregătire, ca şi
orice alte activităţi, calificările funcţionale,
Legaiura strânsa dintre suni oferite i n i ţ i a l
funcţie si calificare persoanelor fizice, dar
înseamnă in general ca majoritatea statelor
tunel ia poate fi membre le ofefă, prin
îndeplinita numai de extensie, lirmelor
către cei care au profesionale compuse
calificarea. Acolo din cei care deţin
unde există o calificarea in cauză.
calificare funcţională Profesia
pentru o anumită contabilă are un
activitate, aceasta este domeniu foarte larg de
în mod necesar unică. activitate, dar şi unul
Totuşi. 0 calificare care diferă în diferite
funcţionala nu este de Mate membre ale
obicei incompati-bilâ Uniunii Europene.
cu deţinerea altor Studiul din 1WJ5
calificări profesionale realizai de FKE, „Studiu
care pot asigura deţină- al activi taţilor
torului accesul la un profesion i ş t i lor
domCfiiu mai larg de contabili din Europa",
a c t ni t a i i . arată in mod clar acest
Coexistenţa lucru.
calificării de pregătire Slera de
si a celei funcţionale activitate a contabilului
poate prezenta acoperă auditul
dificultăţi în ceea ce statutar, audiiul în
priveşte recunoaşterea sectorul public,
muiualâ a echivalenţei contabilitatea, auditul
dintre o calificare fuziunilor şi achi-
func|ională. care z i ţ i i l o r, auditul
permite accesul la un elementelor nemonetare
domeniu restrâns de ale companiilor, recupe-
rarea corporativa, probleme contabile,
lichidări, consultanţă fiscală,
insolvabilitate, reprezentare fiscala,
experti/.ă juridică in consiliere în investiţii,
consiliere juridică şi
pregătirea
documentelor juridice,
precum si. mai general,
numeroase al t e tipuri de
consiliere, inclusiv.
între altele, consiliere
privind organizarea,
strategia, ges-t i t marea,
tehnologia informaţiei
ele.
Aceste activităţi
nu sunt, desigur, toate
reglementate in toate
statele membre, adică
nu este necesar peste
tot să se deţiiui o
anumită calificare
profesională pentru a le
practica. Mai mu li,
chiar atunci când sunt
reglementate, ele nu
fac parte întoideauna
din s l e i a de ac ii vitali
rezervate numai
profesiei contabile. Ele
sunt uneori rezervate
exclusiv profesiei
contabile, alteori se
împart cu alt e profesii.
Cu toate acestea,
în toate statele membre,
în ciuda diferenţelor
istorice, economice,
juridice şi culturale, o
scrie de activităţi impor-
tante sunt rezervate,
prin lege sau practică,
profesiei contabile, care
acoperă producerea si
validarea legală a datelor
financiare ale c< >m
pantei şi cart includ cel
puţin:
- auditul
statutara] conturilor;
- contabili unea:
- audiiul planificarea fiscala,
fuziunilor si precum si activitatea
achiziţiilor; legală de
insolvabilităţi'.
- audilut
Dacă examinăm
elementelor
diferentele dintre lari cu
nemoneiare cu referire privire Ea activităţile în
la emiterile care profesioniştii
de ac li uni. contabili pui sa se
în afara ele aceste angajeze, observăm că
activităţi care sunt de există un mare mima!
obicei rezervate pro- de restricţii (tic
fesiei contabile, unele exemplu, in domeniul
activităţi fac parte din 6« a l i t â i i i ) care nu
sfera tradiţionala a derivă în n ic i u n fel din
experienţei profesiei, lipsa competenţei cerute
chiar dacă se împart d i n partea
uneori cu alte profesii. profesioniştilor
Printre aceste activităţi contabili sau a
se află, de exemplu, firmelor, ci ca urmare
consilierea fiscala si a
12
yy iciilor profesionale
>l
IU prestate, este escniial Sfl
i>v K asigure efl li rinele
n>i
profesionale suni
.Ot
,| capabile sa elaboreze
h\ cea mai largă serie
l'K
<» posibilă de competenţe
M. şi de a atrage şi a reţine
MI ceie mai talentate
I
Tu persoane pentru a servi
M clienţii lor. Aceasta este
vttl
ll situaţia, şi nu una do
protecţkmisfl] şi medii
protecţiei şi ani iconar ren ti ale. lucru
monopolurilor care au care permite sa tis
Fost acordate altora. facerea interesului
Aceste diferenţe au un clientului, cât si al
impact direct asupra publicului în gene nil. Se
pieţei unice.dat fiindcă garantează o gama1 mai
în uncie state membre larga de consultanţi
gazdă profesioniştilor profesionali se încu-
contabili emigranţi li se rajează inovaţia si
interzice practica în concurenţa şi se asigură
domenii m care au ca .iptitudinile şi expe-
acces nelimitat în rienţa profesiei con
statele lor membre de taliile să poată fi
origine. Peniru a se utilizate pentru a oferi
menţine calitatea înalţii asistenţă afacerilor
şi Jivcrsi-Eatefl BOTA europene. în special
întreprinderilor mici si tocmai pentru
mijlocii. autoreglarea acestei
în consecinţă, profesii
peniru a menţine
calitatea ridicată a
activităţii desfăşurate de
profesie pentru
întreprinderile din Un
iu nea Kuro-peanii si
pentru a asigura ei
profesia europeana
poate li compe-litivă şi
poaie exercita o
influenţă la nivel
internaţional, în lumina
mişcărilor .spre o mai
mare liberali/are a
serviciilor profesionale
din întreaga [urne -,
FEE recomandă ca
eventualele limitări
privind aria fie p met
ic» profes ionii lă ai re
nu pot fi justificate
obiect i> prin motive
de competentă,
integritate,
independenţii şi
obiectivitate să fie
eliminate.

în sfârşit,
profesioniştii contabili,
pentru a se cunoaşte şi
a-şi cunoaşte foarte
bine rolul, trebuie să
înţeleagă contextul
socio-economic şi
politic in care îsi
desfăşoară activitatea.
O profesie liberaşi
autonoma e xi s t a acolo
unde este libertate si
democraţie. Din aceasta
cauză, rolul
specialiştilor este
inevitabil peniru a-şi
explica ideile in mod
liber şi pentru a oferi
autonomie profesiei
 Tezele fundamentale ale membrilor profesiei si
profesiei contabile solidaritatea profesu-i
Pentru contabili, Acest mod de
asigurarea împărţirii acţiune şi acest gen de
corecte a valorii adău- grijă sunt necesare
gate, raportarea pentru o activitate
corectă a datelor profesională
financiare, democratică. Membrii
comparabilă, sigura NI profesiei taie nu
capabila să asigure pretind libertatea
distribuţia resurselor în profesionala si
mod egal. indepen- activitatea profesionala
denţa, libertatea, democratică ce stă la
autonomia şi ba/a independentei şi
conducerea care nu încearcă să
democratică reprezintă de/volte acest mediu îşi
cerinţele inevitabile pierd motivaţiile şi
ale profesiei lor. eficienţa socială. Din
Asnmându-şi moment ce nu îşi pot
risc ui compensării, păsira democraţia,
experţii contabili independenţa si
trebuie sâ îşi autonomia profesiei,
îndeplinească aceştia aa-şi pot pSstra
activităţile independent tuci drepturile
si liber indiferent de profesionale şi nu î s i
modul în care le sunt pol desfăşura activităţile
constrânse, limitate şi profesionale.
împiedicate libertatea, O caracteristică a
independenţa, profesiei contabile din
autonomia şi România consta in
conducerea taptul că vocea
democratică. F.sie. funcţionarilor publici în
necesar ca experţii sistemul de
contabili sâ-si dezvolte reprezentare
si sa-şi menţinâ propria guvernamentală a
administrare prin profesiei este încă prea
păstrarea reputaţiei şi puternică; există situaţii
onoarci profesionale semnificative de
pentru propriul lor conflict de interese şi
respect tic sine, propria de incompatibilităţi, în
încredere si onoare. special ale lunci ionari
Insa aceasta depăşeşte lor publici, dar chiar şi
capacitatea ale oamenilor politici,
contabililor individuali în plus. în profesia
şi a Urinelor tic con- contabila exista
tabilitate. Principala paralelisme
sarcină care reiese din instituţionale ne
aceasta situaţie aparţine justificate; nu există o
organismelor cultură a aplicării de
profesionale care standarde si de bune
reflectă si asigură practici contabile la
capacitatea comună a nivel de firmă, ceea ce
impune intensificarea pentru elaborarea de
dialogului multipartil standarde contabile.

ta
LUMI MMIUICH IMN
AM l>n>Mi>i.m;ir
ic:c!t Uitul.itm miile ale
.\ PKOH SIKI profesiei contabile
CUNU'
interesul clienţilor, cat
CAPITOLUL si al publicului in
II general; aceasta este
calea pe care se
Profesia încurajează inovaţia şi
contabilă: concurenţa si se
asigura faptul ca
concept,
experienţa şi
structură, rol aptitudinile profesiei
şi mod de contabile pot ti utilizate
reglementare pe deplin pentru
dezvoltarea economiei.
Lista
principalelor acti
vitali/servicii care
compun profesia
contabila si o
reprezentare grafica în
ftmoţie de ponderea
aproximativa a
acestora se prezintă
astfel:

1. Concept
şi structura
Profesia
contabila este in mod
curent definită ca total
iun IM ai l u i t ă i i lor
(serv ici ii oricare
presupun cunoştinţe în
domeniul con largă si diversa, in
-uibilitaiii. a toate statele
specialiştilor care le membre UE, io
efectuează i pofida diferenţelor
prestează), precum şi istorice, economice,
organismele lor juridice si culturale,
profesionale. poale 11 regăsit un
cumul de a c i i x
a) i ta ti . care suni
Activităţi/servi rezervate prin lege
cii componente
sau prin practica
Profesia profesiei contabile,
contabila este o profesie legate mai mult sau
cu o arie de BC&\ ttate mai puţin de
procesul de elaborare I xper
şi validare a
informaţiilor
financiare, contabile Serviciul
sau fiscale. Unele profesional:
dintre aceste activităţi 1. Ţinerea
sunt de obicei contabilităţii:
rezervate exclusiv 2. Hlaborarea,
profesiei contabile şi examinarea si
formează 0 parte a prezentarea
domeniului tradiţional situaţiilor finan
de activ 11.i u - al ciare;
acesteia, chiar daca 3. Audit statutar;
uneori acesle activi ia!
4. Alte lucrări de
i sunt „împărţite" cu
alli 1 profesii. Printre audit finaneiar-
aceste activităţi se afla, eonlabil;
de exemplu, activitatea 5. Management
privind insoivesţa sau financiar-contabil;
cea de asistenţă
fiscală. 6. Servicii fiscale
(consultanţa,
Pentru a menţine
consiliere si
o iiuilia calit ate şi
asistenţă fisca
diversitate a serviciilor
lă);
profesionale oferite
este esenţial;] 7. Servicii de studii
asigurarea faptului că si consultanţi
firmele profesionale pentru crearea
pot elabora cea mai întreprin
largă gamă de derilor;
competenţe posibilă si S. Hvaluări de
sunt capabile să atrasa întreprinderi si
si să reţină persoanele titluri:
cele mai talentate 9. Alte servicii
pentru a-şi servi contabile şi
clienţii: aceasta este paracontabile.
calea ideală, şi nu
17
protecţio-nismul si
mediul anticompetitiv,
pentru a permite să fie
servii atât
I
IIMI m l)o< in iw si IHovnn t n : i i . \ ['ROI i sin ( U N I vini i
Diversitatea profesiei este o realitate foarte importantă, ehutr dacă
în a nu mi ie organizaţii profesionale membrii se ocupa în fapt de urni
singura sau de toarte puţine dintre aceste activităţi.
Sleia de activitate a pro fes iu ni si ui ui contabil acoperi andinii
statutar, audiiul în sectarul public, contabilitatea, auditul fuziunilor şi
achiziţiilor, aminul eîementeloE nânosetaie, lichidări, insolvabilitate,
expertiză juridică, consullania. consiliere si reprezentare fiscală, consiliere
în investiţii, alte tipuri de consiliere cum ar fi organizarea, strategia,
gestionarea si tehnologia informaţiei etc.
Numai motive întemeiate de competenţă, integritate, independenţă si
obiectivitate pot limita aria de practică profesională a profesioniştilor
contabili.
Activităţile componente ale profesiei contabile se pot orga-m/Li si
exercita;
prin compartimente proprii;
- prin extemalizare.
Dintre toate acti\ naiile componente ale profesiei contabile numai
auditul statutar este în mod obligatoriu organizat si exercitat ca activitate
externă oricărei eutiiăti supuse unui astfel de control.
Profesioniştii contabili se impari în funcţie de statutul juridic în:
- dependenţi, cu statut de angajaţi:
- independenţi sau liber-profesionişti contabili, furnizori
ai serviciilor componente ale profesiei contabile.
Din punct de vedere aJ modului de organizare a activităţii liber-
profcsionisiilorcontabili, aceştia pol să-şi desfăşoare activitatea:
- individual:
în forme asociative potrivit legislaţiei flecarei jurisdicţii.
O parte din profesioniştii contabili îsi desfăşoară activitatea - în
calitate de angajaţi sau ca furnizori de servicii - în domeniul auditului
intern şi controlului intern, activităţi importante pentru o bună guvernare a
întreprinderilor.
IN
/. i :i fun dai xiei contabil?
Sistemul de control intern cuprinde totalitatea dispozitivelur,
procedurilor şi metodelor prin care responsabilii unei entităţi deţin
controlul asupra activităţii de care răspund. Controlul intern este o Stare,
si nu un compartiment administrativ funcţional al înlrepnn derii. Auditul
inlem este activitatea care are ca obiecliv verificarea existenţei,
adaptabilităţii si modului de aplicare a dispozitivele procedurilor si
metodelor care formează sistemul de control intern al entităţii. Această
activitate poate fi realizată printr-un compartiment distinct al enli tatii sau
extern al izatâ prin profesionişti contabili independenţi.
Controlul intern al unei întreprinderi constituie un obiectiv al
auditului i n i e i n si un mijloc pentru realizarea obiectivului audi-l ul u i
stalului.
Alte servicii fu ini /ale exclusiv de profesioniştii contabili sau
partajate cu alle pro Ieşi i sunt:
- resurse umane şi administrative: întocmirea statelor de
plată, proceduri de control intern, relaţii cu ins ti t ui ii le de
securitate socială, asistenţă in litigiile legale de resursele
umane, recrutare etc.;
- misiuni de consultanţă şi consiliere contabilă si fiscală;
- servicii financiare: evaluarea afacerilor, verificarea finan
ciară prealabila (investigare si analiză), anali/a investi
ţiilor, planificarea financiară, restructurarea datorului M
iw ap Utilizarea, gestionarea portofoliului, controlul admi
n i s t r a t i v şi financiar, brokerajul etc.;
- servicii juridice: întocmirea documentelor juridice pentru
persoane li zice. sprijin juridic si administrativ peni ni Adu
narea generală, consiliere privind Legea cuinpaniilor etc.
hi UihiliiUa tir a t i d i l : iiuditul slut ut ar
Activitatea de atufit statutar este, după toate aparenţele, componenta
cea mai importantă a profesiei contabile, explicată prin
I
ni I I ' M tmv\ si U HIMOIAHJK s l'ttoi i MI i
poziţia sa de ..utiim apărător" al interesului public pe fluxul înregistrat de
situaţiile financiare ale unei entităţi în drumul ]nr spre utilizatorii
(consumatorii t finali, in activitatea curenta profesioniştii contabili folosesc
un vocabular care este mai simplificai, dar care nu exprimă tocmai riguros
cont inului ştiinţific si legislativ al termenilor: de exemplu, [a 0 misiune
de audil statutar se vorbeşte cu reni. simplu, despre „aud ii" sau ..undit
financiar" chiar si alunei când este vorba de o misiune de „audit statutar".
O mediati/.;ire sj o folosire excesiva a cuvântului audit în
general conduc la utilizarea neeontbrma a acestuia
Având iu vedere importanţa audfoikri statutar pentru protejarea
interesului public, acesta este singura] tip de audit caic CMC regle-
mentat at;il la nivel european si global, cal si la nivel naţional.
Prin audil, în sensul cel mai larg. se înţelege „examinarea
profesionala a unei informaţii, efectuata* de o persoana competenta vi
independentă in scopul emiterii unei opinii motivate prin rapoi tarea la un
criteriu de calitate: standard, normă sau reglementare".
Sunt de reţinut elementele fundamentale conţinute în de iun lie. tara
de care activitatea nu poate i'i definita ca fiind un audit;
- examinarea este strict profesională şi presupune colecta
rea si evaluarea unor probe privitul informaţia (informa
ţiile) i/xaminatăţe);
persoana care examinează trebuie să deţină competenţa
necesară si să fie independentă;
- obiectul examinării: orice informaţie economică, tehnică,
tehnologică, financiară, fiscală, juridică etc:
- scopul examinării: emiterea unei opinii. c;ire constă în
determinarea si raportarea gradului de conformitate a in
formaţiei la criteriul de c a l i t a t e ptvsiabilii;
- calitatea opiniei: motivată:
- criteriu) de apreciere: un standard, o normă sau o regle
mentare.
>1KNTM IKIIVV.Sl
Tezele fundamentale ale profesiei amtahilr
Prin audit financiar se înţelege ..orice intervenţie eu caracter de
control, anali/n. \criticare, cercetare sau studiu în contabilitatea unei
e ntităţi, efectuată de un profesionist contabil competent si independent"
daca celelalte elemente fundamentale ale definiţiei auditului m genera]
suni reunite.
Altfel spus, „auditui financiar este audiîul in general, cu precizarea
Cfl obiectul examinării îl constituie informaţia financia contabilă, iar
persoana competentă si independentă trebuie să Re profesionist contabil".
Tun audil suniii;» se înţelege „examinarea profesionala efectuară de
un profesionist contabil competeni şi independent asupra situaţiilor
financiare ale unei entităţi in ansamblul tor, în scopul cmiterii unei opinii
motivate responsabile si independente in legătură cu imaginea fidelă,
clară si completă a poziţiei, a situaţiei financiare si a performantelor
financiare, prin raportarea la standardele naţionale sau internaţionale de
audit".
Altfel spus. mire auditul si.ninai si auditui Knao iai este o diferenţă de
la parte la întreg: „Andinii statutar este acel audil Iman-ciar efectuai asupra
situaţiilor financiare in ansamblul Sur. tar criteriul de calitate îl constituie
standardele naţionale sau internaţionale de audit". Re/ulia că orice audit
statutar este un aud ii Financiar, dar nu orice audit financiar este si aud ii
statutar. De exemplu, auditui stocurilor cerut unui experl contabil de către
un Investitor la întreprinderea unde doreşte sj investească este un audil
financiar, dar rui este un audit statutar.
în reglementările si practicile europene şi internaţionale. ..auditui
statutar**, speciile şcolii anglo-saxone, circulă si sub denumirile de ..audit
legal" sau „control legal", trei denumiri cu acelaşi inţeles si aceleaşi
semnificaţii, si anume:
— caracterul legal: este singurul b'p de aud ii reglementa) prin
Directiva a 8-a la nivel european, prin legile naţionale si prin
statutele întreprinderilor:
t ale profesiei anini) •>!>
- independenţa absolută a specialistului care îl realizea
ză:
- autonomia organismului din care face parte specialistul
(auditorul) respectiv,
O sinteză a elementelor fundamentale iile celor t r e i tipuri de aud ii
în funcţie de aria de cuprindere se prezintă astfel:
 (rttcru.de Sl.tiuLirdul. nurma profesionale emise Standardele
referinţa sau reglementarea de o iauloniate n.ilionale sau
speeifică ionali iiiti:n!.iţnin;ile de
indejKtiiU'ină audit
:;1 S.HI
reglementările
aplicabile

Nr. Tipul de midii Audit în IMUI;II Audit tiii.imi.it Audit statuii) r O clasificare a diferitelor tipuri de audit în funcţie de domeniu
cri. Elentttteb prezintă astfel:
siuditului (criterii
definitorii) Audtl ftnitmiar Audit nprrational
- orice totervenţie cu eancterdo - ameliorare:) perforoMOţelor unei
control, ana|(/.Q, stuilii sftu eercetare cntiiăţi.
in contabilitatea unei cnuiăţi
1. Examen l-xumen 1 >.;tmen
prufcsK>ti,il profesional profesional Audit de gestiune Aite tipuri:
-=>_: LI 11 j 11
2. Obiectul acţiunii informaţie Urice iiit"nrnia|a- Situaţiile fin.mciitrc -judecata critică asupra unei a) social;
nnanctar-contabilfl in ansamblul lor, aşa njicrujn de iiesliime. b) tehnic;
Li.im suni atobilib r
c) juridic:
reflnwiţiahj] cinului
adaptat d) fiscal;
ftt.
3. Profesionistul Orice pioiesiouiM Profesionist ■ ■ ■ : ii oa ii i «nubil
care realizează competent Liuiiabii competent ii conţpe«mi ■ji în funcţie de obiective, diferitele tipuri de audit se clasifică după
acţiunea Independent ta independent, independent,
iltiincmul său de membru ni unui autoriza) sa prestea cum urmează:
pregătire i>rj>iinistn mrviaii de
profesional -nulii -.1,iliil.tr

■i
Scopul acţiunii îmbunătăţirea Emiterea unei Emiterea unei
informaţiei In opinii mtnuaiL-. opinii motivate,
diMncniul respectiv responsabile ţi independente
independente
5. Ohicetul opiniei in fu mia) iei Calitatea in Imaginea fule 1,1.
formaj ici chutql COOpIetl a
pit/itici, sJtiiHţiei ţi
imuui|eloi
ll iu iui arc prezentate
prin
situaţi ik I i ii ii IÎ LI arc
îl) ansamblul tor
 Obiectivele
urmărite
Verificare» şi oerttfîi i
situaţiilor financiaro
Orice inten-enţie in
contabilitatea unei enttt&0
pL'iu..........aprecia
procesele, tranzacţiile şt
operaţiile economico-
financiare
' l»l MMllI IH.I1 V PRUI
Specialiştii .llll.lllllllil
folosiţi
Pro&stonifti contabili cafti au Auihi statutai
cel puţtfl calitatea ile export (legal) gali
contabil membru al unui misiune de audii
organism profesional financiar de
[«cunoscut, auturizalsâ bază
efectueze tuidit stamt.ir
Pnifesunnsli contabili care au \ii.ln Rnanclar
calitatea de expert contabil
membru ,il unui organism
profesional recunoscui
N I HUI 1 fiuutanivtiifil? ale profesiei vontabih

LCiiiroliiUii intern <il anei
entităţi
An.'1 .Im si ,1
deficientelor pentru <i fua:
■uiutan ^,1 .i propune n
domeniu] funcţiei Raanciar-
conliibilc a iriltilăţii
rea ik- probe aic unei
fraude sau criţi
opera) iun i lor de gesl.......L-
Compartimente specializau:
ale anualii s.iLi profesionişti
contabffl con au calitatea de
L'Npert contabil
Profesionişti contabili care au
calitatea deexperi contabil
membru ti unui organism
PHit'cMonat recunoscui
Profesionişti contabili care an
calitatea de export contabil
membru ai unui organism
Audii intern I)jag)ii'sii< sectorial l Kperţi independenţi Audii fisc::ii; Audil
soi i . i l Audit
juridic;
A i i tt n i i Ciilitâ|ii,
operaţiona! Audii Gsanciai
(altele ik-cîii
tiuditid statutar);
(TIC.
i JI ignoatit .t^iijin» Profi»ioniţti contabili cai Amtii intern
\ikindc conturilor *i diagnostic calitatea Jc expert contabil
s:in compartimente
i;o-tiuiie Specializate din cadru!
L - I l 1 || . ' l |i l

Jn luiKiie de specialiştii care ii efectuează, diferitele lipuri de audit

se clasifica astfel:
Obii'cttvck' urmifltc Spedafi^fl folosiţi Ittii unii rea
.uuliliiloi
Verificarea fi certificare i l ' h ifcsioniţti contubtli \ m t i i sNitiiiai
situflţiiloa Bnaooiare autorizaţi si presteze audit (legal); misuine
-statutîir ilc tiucln
■K'iiirdc bază
 în funcţie de poziţia auditorului faţă de entitatea saditati ş disting - continuitatea activitflţij si solvabilitatea firmei;
următoarele tipuri de audit: - exisienţîi/itiexiMenţa unor fraude;
l)inituiin:i iiiKltiultii Po/iţia faţă iK- - respectarea de cât re firma a reglementărilor specifice şi
întreprindere generale:
- Audii stătutei Extern; legal - comportamentul responsabil aJ Urmei faţă de problemele
- Audit tmanaai Extern; contractual de mediu si problemele sociale,
- Audii operaţional Extern: contractual
AiiJmii intern si . i i u i i i u l stătuta sunt doua activităţi complementare
Audil de gestiune Extern; contractual
in care sunt antrenaţi profesioniştii contabili. Conceptual, e \ i s ( a
- Autfit intern Intern sau extomaltzat, jv
i■■ : COniTOGl deosebiri esenţiale între cele dona lipuri de audit, eum ar l i :
• Statutul: Auditorul intern taie parte din structurile între
Publicul iittili/.iionil) se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în prinderii, auditorul statutar este un prestator de servicii
protejarea intereselor sale prin oferirea unei reasigurări referitoare ia cinei independent juridic de întreprindere.
aspecte care privesc întreprinderea: • Beneficiarii unditului: Auditorul in ie in lucrează' in folosul
- acurateţea situaţiilor financiare; responsabili lor în irepri liderii (manageri, direcţia generala.
Kl IMI Ml l'l I Tezele fundamentale ale profesiei contabile

comitetul de audio, auditorul stai mar face certificarea incompletă); altfel spus. auditul statutar cuprinde toate funcţiile
situaţiilor financiare în folosul tuturor utilizatorilor situaţiilor întreprinderii, dar în legătura numai ai obiectivul său de certificaic; auditul
financiare. intern are un domeniu de aplicare mult mai vast: cuprinde nu numai toate
• Obiectivele unditului: Obieclivu! auditului intern este să lunci iile întreprinderii, ci şi toate dimensiunile acestor funcţii.
aprecieze bunul control asopra aui\ it a ţ i lor întreprinderii • Prevenirea fraudei: Deosebit de obligaţiile iegaie ilc
(dispozitive ie control intern) si să recomande măsuri divulgare, audilul statutar se preocupă de orice frauda
pentru îmbunătăţirea acestuia; obiectivul auditului de uniata ce aceasta are sau se presupune ca are o influenţa
statutarii constituie certificarea regularităţii, sincerităţii asupra situaţiilor financiare; auditul intern, deşi nu are
si imaginii fidele a conturilor, situaţiei II nanei are şi drept scop descoperirea fraudelor, având o arie nuilt mai
rezultatelor întreprinderii. I te observai că pentru aţin;
acestor obiective auditul statutar va Ucbui sa aprecieze
si el dispozitivele de control intern ale întreprinderii; deci
controlul intern este pentru auditul statutar un mijloc. în
timp ce pentru auditul intern este un obiectiv.
• Domeniul de aplicare al auditului: Audikil statutar in-
ulobeazâ tot ceea ce participă la determinarea rezultatelor
şi la elaborarea situaţiilor llnanciarc, însă în toate funcţiile
întreprinderii (un auditor statutar care si-ar limita observaţiile şi
investigaţiile doar la sectorul contabil ar face <> activitate
 largă de lucru, are o mai mare posibilitate de prevenire a
fraudelor, suspectând şi adâncind controlul pentru orice n
eres poc tare a procedurilor de control intern.
• Independenta nu este de acelaşi tip: Independenta audito
rului staiular este cea a titularului unei profesii liberale,
este juridică si stalul ara. este una absolută; independenta
auditorului intern esle una restrictivă: el este independent
faţă de structurile auditate. dar nu si faţS de conducerea
entităţii.
• Periodicitatea auditurilor: Auditorii statutari nu sunt pre
zenţi tot timpul în întreprindere, ei acţionează în perioada
propice elaborării situaţiilor financiare (trimestru, semes
tru, an) şi au de regulă aceiaşi interlocutori; auditorul
intern lucrează toi timpul în întreprinderea saşi schimbă
frecvent interlocutorii. Altfel spus. din punct de vedere
al prezenţei in întreprindere auditul statutar este periodic,
UMK UY !>>i i . ! ■ - \ l'Ktll \SU.\ t OM Util I
de taxe si impozite a făcui din profesia contabila un centru natural
de expertiza.
Lunieâ ii faceri lor. ca şi publicul larg se aşteaptă ca toii con-
labilii, dar în special cei în practica publica' Sfi posede cunoştinţe
solide de fiscalilaic.
Profesia cantabilă este in prezent pi incrDalal Fumizoi de ser-
vicii fiscale pentru toate sectoarele de afaceri, fete estimai cŞ servi-
ciile riscate, pe o bază globală, reprezintă peste 2Q9f pentru com-
paniile cutate si cele de iii!eres public, si între 30$ $ >()l < pentru
întreprinderile miei si mijlocii, din toate serviciile oferite de conta-
bilii din practica pubîicS
Serviciile fiscale constituie o parte componentă a profesia
contabile in ansamblul ei şi sunt oferite in interesul public. Discuţii
tot mai intense, apărute in ultimul deceniu, sunt legate de presiarca
serviciiloi Bscale de către auditori, mai precis de independenţa
auditorului faţa de clientul s:m de audit, s it ua ţi e in care prestarea
concomitentă, a serviciilor fiscale constituie o ameninţare la adresa
independenţei auditorului.
iar auditul intern este permanent, iar din punct de vedere
relaţional (al interlocutorilor) auditul intern este periodic,
iar auditu! statutar este permanent.
• Metoda: Auditorii statutari isi efectuează* lucrările după
metode verificate, pe baza de comparaţii, analize, inven-
tare etc.; metoda auditorilor interni este specifică şi qrigi
nala. adaptata la cultura întreprinderii.
c) Profesia contabilă si fiscalitatea
Profesia contabilă a lucrai inca de la începuturile mediului de afaceri
modern cu impozitarea clienţilor ca fiind unul dintre serviciile sale
fundamentale.
Legătura strânsă între cunoaşterea contabilităţii, fiscalităţii, conturilor
reale ale clienţilor, calculelor impozitelor, şi returnările
21
Dezvoltarea legislaţiei fiscale a influenţat dezvoltarea pro-
fesiei contabile. La începuturile profesiei contabile legislaţia fiscală
era destul de directa, reflectând mediul de a tacen si rectorul public:
datorită progresului meiiiului de afaceri si al sectorului public,
leg is laţi LI fiscatfl devine tot mai sofisticata si se exprima prinţi-un
set complex de reguli care implică o v unei ale de impozite directe
M indirecte. De asemenea, internaţionalizarea al aceri lor si mişcările
mai mul! sau mai pulin libere ele eapilal au impus guvernelor să işi
protejeze ba/a RscalS cu reguli din ce în ce mai complexe.
Creşterea sectorului public a marii ponderea veniturilor din
impozite în produsul intern brut al tarilor, precum si raia electivă a
impozitului pentru contribuabil; în aceste condiţii este evident câ
există un interes eon ti ic luai între stimulentul de creştere a venilu-
 /. . ■ public de a încuraja stimulentele de afaceri prin reducerea Aşa se explica faptul câ deşi la începuturile profesiei ser-
• ■ : , ! , imi
impozitelor şi maximi/arca returnărilor post-impozitarc. v i c i i l e lisele erau oferite de contabili ea un serviciu i m p l i c i !
ni,!.,
alt Natura din ce în ce mai complexă a legii fiscale şi a contabi- serviciilor de contabilitate, situaţie care se menţine pentru între -
profesie lităţii financiare, in special pentru companiile mari care se confruntă prinderile mici şi mijlocii, dezvoltarea serviciilor fiscale, ca si
i cu legi fiscale şi reglementări di Ieri le la nivel local, nalional si relata simbiotică dintre fiscalitate si contabililale au dus la apa-
cantabil
i internaţional, necesita o expertiza specializata aprofundată din par- riţia firmelor de consultanţa muliicompetcnie; departamentele
tea profesioniştilor contabili. fiscale din cadrul firme tor de contabilitate suni alcătuite d i n con-
rilordin Activitatea fiscală, ca parte componentă a profesiei contabile, tabili specializaţi în fi se al itate si din profesionişti în domeniile
impozi acoperă la rândul ei o arie largă de servicii; conformarea la r e g ul i l e juridic şi economic.
te fiscale, planificare si consultanţa fiscala, reprezentarea in fala in- Alţi furnizori de servicii Fiscale sunt avocaţii, care au începui
pentru stanţelor juridice si servicii legate de impozitarea corporaţiilor. prin implicarea lor în litigiile fiscale şi care şi-au extins aria de
guvern (Jbiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clienţii sa se servicii către planificarea fiscală în special în domeniul tuziunilor
e si conformeze eficient la cerinţele de raportare si completare a retur- şi achiziţiilor de intre prinderi, fără ca la nivel global aceştia s.i
interes nărilor de impozite în ţările în care deiin active si să îşi minimizeze aibă o poziţie relevantă in piaţa serviciilor fiscale.
ul impozitele viitoare prinţr-o planificare ţti c consultanţa corespun

:
■
>

sfat sau asistarea clienţilor în orice problema fiscala, în special cu privire la

impozitarea personala, impozitarea corporativă, TVA. impozitul pe
Pentru companiile cotate, aria compleţi de servicii fiscale este
câştigurile de capital etc.
esenţiala pentru ca firmele sfl îşi îndeplinească obligata (ie a
Cele mai frecvente sarcini suni:
se conforma la regulile fiscale într-o maniera similara în toate jurisdicţiile
- întocmirea declaraţiilor de impozitare;
în care activează. Varietatea serviciilor fiscale necesare pentru dezvoltarea
afacerii lor si eforturile de a minimiza impozitele în limitele legii fără a intra evaluarea implicaţiilor fiscale ale unei operaţii sau tranzacţii:
tnlr-u planificare fiscala abuavfl suni la fel de importante. Pana în Sugerarea acordurilor sau planurilor eficiente în domeniul fiscal;
prezent firmele de contabilitate suni singurii prestatori care pot ajuta aceste
companii într-o arie larga de serv ie ii fiscale globale. IFAC. Servit iile fiscale ţi contabilitatea.
Grupul de revizuire al MAC. în anul 2004, a efectuai un simliu li m
iun hi li ţări din zone şi jurisdicţii diferite, care a scos în evidenţă informaţii
deosebite cu privire la re Iuţi a dintre profesia contabilă $i serviciile fiscale 1.
Serviciile de consiliere fiscală au o arie foarte lar»ă de aplicabilitate
deoarece mice operaţiune angajata de o întreprindere sau de o persoana va
avea implicaţii fiscale; cu cât mai complex;! sau mai neobişnuită este operai
in nea M ai cai mai multe companii sau lari sunt implicate, cu atât mai
complexă va ii consilierea profesională respectivă.
Consilierea fiscală înseamnă furnizarea unei opinii, formularea unui
_________________Tezele fundamentale «te profesiei i onuibtl,

asistenţa la negocieri cu autorităţile fiscale si eu completele de

judecată;
planificarea fiscală, în scopul gestionării optime a obligaţ i i ini-
fiscale în conformitate cu legislaţia aplicabilă. Planificarea fiscala
trebuie gestionata aient deoarece in limp ce economisirea fiscală
(dreptul de a alege cursul sau montajul unei operaţiuni care va
avea ca re/uitai cea mai mica datorie fiscală) este legală,
cvazJunca fiscală (reducerea impozitului prin tăinuire, înşelăciune
sau manopere frauduloase) esie sancţionată ea abatere de la lege.
 l'onderc» serviciilor Ihieâ există eerinle
fiscale prestate de suplimentare de
contabili din totului calificare (educaţie) în
pieţei serviciilor fiscale afara celor prevăzute
pentru contabili
Argentina Majoritatea Nu
\usir;ili;i Circa 90%
Canada Circa 60% Nn

Franţa Nu există date Nu

■..iun Nu fsista date Nu
Endia Circa 90% Nn. in excepţia
pcrsiMiu'lui l i . i t . . pentru
u i i \ itateu de reprc/.enlur'
a clientului
italia Circa 95% Nu, cu excepţia
ie prezentării clientului
tapooia Cvasimajoritatea Nu
Sp.mui Cik-,
Nu
Suedia Circ;i Nu
Marea Cea mai mare parte Nu
1
Britank
- etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;
- calilatea: cerţi II carea calităţii serviciilor ol cu ie de mem
2. Profesia contabila - o profesie reglementată a)
brii lor.
Necesitatea reglementării Pentru a atinge ace sie obiective organismele profesionale trebuie să
susţină şi sâ promoveze practicile profesionale la nivel înalt, inclusiv prin
Modul în care ai trebui reglementată profesia contabilă a c n ii si i i L i ii
intermediu] reglementarii, membrilor lor. (Irga-nisnuil profesional
in u l t i m i i ani subiectul nnilior dezbateri si in consecinţa au avut loc multe
trebuie .să reglementeze acthiiaţile si conduita membrilor săi pentru a se
schimbări deoarece profesioniştii contabili, clienţii lor. organismele lor
asigura că responsabili unea sa faţă de interesul public este îndeplinita, chim
profesionale şi guvernele caută sfi se asigure că profesiaeontabilă continuă
M atunci când exista o reglementare externă semnificativă a profesiei din
să furnizeze servicii de înaltă calitate si contribuie la creşterea si
partea unei agenţii guvernamentale.
dezvoltarea economica globala.
O profesie, în general, este definita si judecată prin cunoştinţele,
iit timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligaţia
aptitudinile, atitudinea şi etica celor implicaţi în aeeaslă profesie:
de a servi interesul public, organismele profesionale au o responsabilitate
reglementarea unei profesii este un răspuns precis la nevoia de standarde
specifica şi un rol esenţial care se regăsesc în cele trei obiective
sigure, care să fie îndeplinite de membrii acelei pro-
(comandamente) fundamentale ale organismelor profesionale, şi anume:
- educaţia: asigurarea unei dezvoltări profesionale continue
a membrilor lor:
 Tezele fundamental? ah profesiei contabile
Necesitatea reglementării si natura acestei reglementări depind de:
a) profesia însăşi, capacitatea ei de a răspunde efectiv şi
eficient cererilor economiei si societăţii:
b) condiţiile de piaţă în care activează profesia;
c) calitatea serviciilor furnizate de membrii săi; reglemen
tarea este necesară pentru a certifica faptul că serviciile
contabile de pe piaţa sunt de calitate adecvată, ceea ce
implică:
- adoptarea de standarde profesionale, tehnice;
- adoptarea de reguli etice;
- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractaţi
ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii
etc. De exemplu, în ultimii ani, eşecurile etice din
partea anumitor membri ai profesiei, care au avui ca
t'.I.I.MI.MK W. D<)< I MS\ SI Ul-'nM'H OU II A I^OHSIII I (1MAK1I.1-:
semnificative de pe urma furnizării de servicii contabile;
reglementarea poate trata acest aspect dând o asigurare că
aceste beneficii şi costuri pentru părţile terţe sunt luate în
considerare pentru a determina ce serviciu trebuie produs si la ce
standarde de calitate. De exemplu, s i t u a ţ i i l e financiare au
uulilizare mult mai amplă M tui se limilea/.t doar la compania care
este supusă unei misiuni de audii. iar reglementarea îi asigură pe
terţi (investitori, creditori etc.) că primesc informaţiile de care
au nevoie, deci ea certifica faptul că beneficiile acestor terţe părţi
sunt avute în vedere când se contractează misiunea de audit.
b) Aria de acoperire si calitatea reglementării
De obicei reglementarea profesiei contabile acoperă următoarele
domenii:
- cerinţele de acces şi certificarea sau ;i ui uri/arca;
- cerinţele referitoare la educaţia continuă;
- monitorizarea comportamentului profesioniştilor conta
bili;
rezultat lipsa de încredere în raportarea financiară,
au impus modificări esenţiale ale reglementării pro
fesiei (Legea Sarbanes-Oxley în SUA, Legea securi
tăţii financiare în Franţa etc).
Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calităţii şi
de abordare a unor aspecte aferente pieţei serviciilor contabile cel puţin
datorită următoarelor două cauze:
• Existenţa unui dezechilibra în ceea ce priveşte eunosiin
ţele îmre clientul care primeşte serviciile contabile si
furnizorul acestor servicii care dispune de expertiză prole-
sională; reglementarea poate trata acest dezechilibru prin
oferirea certificării beneficiarului că furnizorul dispune
de calificările necesare şi va respecta standardele profe
sionale adecvate în activitatea sa. Astfel, benei laurul este
încredinţat că primeşte servicii de calitate.
• în afara furnizorului şi beneficiarului de servicii conlabi le
există si terţe părţi care pot cumula beneficii sau costuri
- standardele profesionale şi elice pe caxe profesioniştii
contabili trebuie să le respecte:
- sistemele si procedurile disciplinare în cu/.ui în care pru
fesioniştii contabili nu îndeplinesc cerinţele de mai sus.
Standardele de înaltă calitate sunt importante deoarece acestea oferă
o bază de referinţă pentru membrii profesiei, utilizatorii (consumatorii)
serviciilor contabile si organele de reglementare. pentru a evalua
conformitatea membrilor cu cete mai bune prad i c i .
Pentru ca reglementarea să asigure faptul că serviciile contabile
sunt de calitate adecvata, ea însăşi, reglementarea, trebuie să fie de
calitate pentru a răspunde interesului public, adică irebuie sâ fie:
 l'eztlt' fundamentale ale profesia coitiuhtlr
- proporţională;
- transparentă;
- să nu fie împotriva competiţiei;
- nediscriminatoric;
- precisă;
- segmentată în funcţie de ţinta sa;
- implementata consecvent şi just;
- supusă unei examinări periodice.
Efectul unei reglementări bine elaborate va consta în furni zarea
asigurării potrivii căreia natura si eali taica servicii lui contabile răspund atât
nevoilor beneficiarilor, cât şi nevoilor economiei în general.
Reglementarea este importantă, dar nu este suficientă şi nici nu poate
fi pe deplin eficientă decât dacă este însoţită de un comporta ine ni etic al
I M ÎM I N I i i ' i l>.......... l) t i> vr ( i | . ii i. i E \ ( n s i \Hii,
- coreglementarea: reprezintă o combinare între autoregle-
mentare şi reglementarea externă.
Autoreglementarea şi reglementarea externă trebuie să se comporte
în aşa fel încât să fie complementare, şi nu să se concoreze.
Exista mai mullc modalităţi în care autoreglementarea şi re-
glemenuirea externă pot li combinate în vederea unui amestec eficient de
reglementare:
- autoreglementarea împreună cu supravegherea întreprinsă
de o agende independentă; în acest caz supravegherea
este complementară reglementării şi o întăreşte:
- o combi nare în care organismul profesional este respon-
sabil pentru anumite aspecte ;tle reglementării, iar gu
vernul sau o agenţie independentă, pentru alte aspecte.
De exemplu, cerinţele de normalizare a educaţiei pentru profesionişti
contabili tac parte dinlr-un domeniu în care organismul profesional poate
avea o capacitate semnificativă de expert i/ă. deci el poale reglementa
domeniul.
Combinarea între autoreglemenlare şi reglementarea externă folosită
pro Ies ion ist ului contabil, care, în final, reprezintă garanţia bunelor servicii
si a călită!ii acestora.
Serviciile de înaltă calitate oferite de profesie sunt în final o fu ne (ie
a standardelor profesionale, inclusiv de etică, a competenţelor si valorilor
personale şi a sistemelor de reglementare, toate trebuind să fie
consecvente şi sâ se sprijine reciproc.
c) Modalităţi de implementare a reglementarii
Sunt trei modalităţi de implementare a reglementării:
- autoreglementarea, specifică economiilor liberale; orga
nismul profesional este recunoscui de guvern, care îi de
leagă responsabilitatea de a reglementa profesia;
- reglementarea externă: profesia este reglementată de gu
vem, fie prin intermediul unei agenţii guvern a nun tale,
fie prin intermediul unei agenţii independente, căreia gu
vernul i-a delegat sarcini de reglementare;
Tetele fundametUute ale profesiei cantabile
în anumite state poate depinde de unii factori precum:
- experienţa istorică;
- performanţa de mi înregimentare a organismului profe
sional;
- orientarea politică generală către reglementarea ca instru
ment de conducere economică;
- calea de dezvoltare a economiei;
- natura şi caracteristicile eşecurilor pieţei.
in practică, chiar şi în cazul reglementării externe, guvernul
inleracţionează explicit sau implicit cu organismul profesional.
Tendinţele echilibrului între autoreglementare şi reglementarea
externă diferă de la tară la iară: în statele cu organisme profe-
sionale puternice de autoreglementare creşte preocuparea pentru un rol
sporit al reglementarii externe; în statele în tranziţie, tendinţa este de
soljdificare prealabilă a organismelor profesionale şi a rolului acestora de
autoreglementare.
Oricare ar li modul de implementare, organismele profesio nale
trebuie sâ joace un rol hotărâtor în reglementarea profesiei, ele fiind cel
mai bine poziţionate pentru apărarea interesului public:
- publicul are nevoie de servicii de calitate, dar şi reputaţia
organismului profesional va reflecta calitatea serviciilor
oferite de membrii săi;
- ele sunt apropiate de pieţele în care operează membrii
lor si deci cunosc felul în care reglementarea poate afecta
comportamentul;
- ele pol urmări eficienţa sistemului de reglementare;
- ele au responsabilitatea de a comunica şi de a lucra eu
<h
guvernele în interesul public.
La rândul lor, guvernele trebuie s;l se asigure că reglementarea
respectivă îşi atinge obiectivul referitor la interesul public la cel m;ii
scăzut cost posibil. Pentru aceasta, guvernele trebuie:
- sa înţeleagă natuni si caracteristicile problemelor pe care
reglementarea caută să le rezolve;
- să beneficieze de un sistem de monitorizare a performan
ţei organismului însărcinat cu reglementarea profesiei;
- să se bazeze pe rezultate, respectiv calitatea generală şi
consecvenţa serviciilor contabile:
- să aibă abilitatea de a amenda legislaţia şi reglementarea
atunci şi acolo unde este nevoie.
Rezultă câ organismele profesionale şj guvernele au interese şi
obiective comune: profesioniştii contabili sâ servească interesul

IM Î M I MI m.DiK IHIMMDIUMOI.IK.II-. V PKUH.SU-I COM UUM dl) Reglementarea generală

Profesia contabilă este reglementata de Directiva 89/43/CEI înlocuită
public prin utilizarea de standarde de înaltă calitate în serviciile prestate.
prin Directiva 2(X)5/36/CEH cu privire la recunoaşterea calificărilor
Atingerea acestor obiective comune presupune existenta unui dialog
profesionale.
constant între guvern şi organismele profesionale pentru ca -.(-.lomul tic
Profesionistul contabil este tiu t i u ii ca fiind specialistul care a
reglementare să rămână actual si eficient.
absolvit într-un stal membru cel mai înalt nivel de pregătire si formare
Deşi rolul organismelor profesionale în sistemul de reglementare a
cerut în acea ţară pentru activitatea de profesionist contabil si care an- acces
profesiei diferă de la ţară la ţară, în toate cazurile organismele profesionale au
fără restricţii l;i toate serviciile şi activităţile componente ale profesiei
responsabilitatea de a se asigura că profesia serveşte interesului public; deci
contabile, inclusiv, odaia autorizat, la activitatea de audit statutar.
organismele profesionale trebuie să joace un rol cât mai importam în
Aceşti profesionişti contabili au studii universitare, un stagiu practic
reglementarea profesiei,
de cel puţin trei ani şi au susţinut si promovat un test de
Organismele profesionale trebuie să fie în dialog constant cu
guvernele în vederea aflării ci hi lihni tui între amoreglcmenlare.i M
supravegherea publică prin prisma cerinţelor pieţei serviciilor contabile.
Abilitatea cea mai importantă a profesiei contabile este aceea de a
pune pe primul loc interesul public, lucru care va face ca profesia să
câştige respectul comunităţilor si al organelor de reglementare din ţara şi
Ia nivel global.

d) Reglementarea profesiei contabile la nivel european

 Tezele J'uiutamntliilr atv profesiei contabile
aptitudini, iar calitatea profesionala obţinută are diferite denumiri, dar cu
conţinut echivalent, cele mai des întâlnite fiind cea de „expert contabil"
(întâlnită frecvent în ţările latinu-conlinentale), „charlered .kvountanf ( î n
general în zona anglo-saxonă), „contabil public autorizat" (CPA) în
Statele Unite ele.
c!2) Reglementarea speciala
Dată fiind importanţa activităţii de audit statutar ca ultimă activitate
care filtrează fluxurile către consumatorii (utilizalorii) informaţiilor
conţinute în situaţiile financiare ale unei e n t i t ă ţ i , exigentele suplimentare
în ceea ce priveşte aceasta activitate, ea si condiţiile de autorizare a
persoanelor fizice si juridice care doresc să presteze servicii de audit
statutar sunt reglementate distinct prin Direcţi va 84/253/CEE, cunoscută sub
Ş|
\ T1!») HM 1.1 \IUI.K
denumirea de -a 8-a Directiva, înlocuită prin Directiva 2006/43/CF.
cunoscută sub denumirea de noua Directivă a K-a.
Principalele prevederi ale celei de-a 8-a Directive se referă la:
• condiţiile de autorizare şi de retragere a autorizării unui
profesionist contabil de a efectua audit statutar. Pentru ca o
persoana fizică să II c a ut ori za lă să efectueze aud ii statutar,
condiţiile sunt:
- să aibă studii universitare relevante sau un iu vel echi
valent;
- să fi susţinut un examen de acces Ia calitatea de profe
sionist contabil;
să fi efectuat un stagiu de pregătire practică de ce]
puim trei .mi.
- sa" fi promovat un examen de competenţa profesio
nală;
Tezele fundamtnMle ale profesiei cantabile

Sistemul de control in tem

• condiţiile speciale privind independenţa auditorului,
calitatea prestaţiilor de audit statutar şi standardele apli
cabile;
• crearea unui sistem de supraveghere publica asupra acti
vităţii de audit statutar si a auditorilor statutari.
Auditul statutar încheie fluxul informaţiilor desprinse din situaţiile
financiare înainte ca acestea să ajungă la utilizatorii (consumatorii) finali; de
aici, rolul deosebit al activităţii de audit statutar - auditorul statutar plasându-
sc ca ultim aparalm al interesului pu-hlic; de aici. necesitatea unei evidenţe
distincte a profesioniştilor contabili autorizaţi să efectueze audit statutar; de
aici, măsurile de ordin etic deosebit de stricte mai ales în ce priveşte
independenţa acestor categorii de profesionişti contabili.
Auditul intern
Categoriile de entităţi supuse auditului staiuiar sunt prevăzute prin
Directiva a 4-a şi Directiva a 8-a, precum şt prin reglementările naţionale -
Legea companiilor, de regulă, iar reglementarea audi-lului statutar este
prevăzută prin Directiva a 8-a la nivel european şi prin lege specială la
nivelul fiecărei ţâri.
Din raţiuni de costuri, dar şi legat de numărul si categoriile de
utilizatori ai situaţiilor financiare, nu orice entitate poate fi obli gata să fie
supusă auditului statutar; este cazul mai ales al micro-întreprinderilor şi al
întreprinderilor mici si mijlocii.

Profesia contabila
Contabilitatea primari
Examinarea Audit (Utilizatorii
Elaborar
ea statutar situaţiilor
-¥\ prezentarea
situaţiilo financiare)
Contabilitatea manageriala situaţiilor
financiare
 Pe de altă parte, activităţile acestor categorii de întreprinderi trebuie
eliberate de lucrări care presupun o birocraţie excesivă. în acest sens, la
nivel european există chiar si proiecte de simplificare a activităţilor
BCeStQf categorii de întreprinderi. în aceste condiţii. găsirea unor metode
alternative de control tu o anvergură mult mai redusă decât cea a auditului
statutar este încurajată. Este cazul „micului audit" care există în unele ţări
cu denumiri diferite ca, de exemplu, „cenzorat" îrt România, „comitete
sindacale" în Italia etc. promotoarea sistemelor de control alternativ la audil
fiind profesia britanică. în orice caz, sistemele alternative de control nu pot
fi aplicate atunci când există o gamă largă de utilizatori ai situaţiilor
financiare sau când întreprinderea cotează pe pieţe externe sau face parte
din grupuri cu li li n Ic în jurisdicţii diferite.
3. Rolul profesiei contabile a)
Satisfacerea interesului public
K) KMKSII' HK lhHTRIV\ SI 1)1 US l ' l l oHII \ I' HDH -MI-I C DMA HU.K
Rolul profesiei contabile = Protejarea interesului public
Eventuali
cumpărători sau
i 'miiahilitalea
n;iţimial;5 (prin
centralizarea
conturilor)
Organismele de bursă
Profesia contabilă SL- distinge de celelalte profesii, înlre altele, prin
asumarea responsabilităţii faţă de interesul public, ţaţă de toate părţile
interesate în activităţile desfăşurate de întreprindere: acţionari, salariaţi,
furnizori-creditori, bănci, buget, conturile naţionale. organisme de bursă,
investitori etc.
în fapt, dacă în piaţa serviciilor orice alt profesionist prestează servicii
pentru un client determinat şi care este. în general, consumatorul
(beneficiarul) final al serviciului respectiv, profesionistul contabil - fie că
elaborează, fie că auditează situaţiile financiare ale întreprinderii - este (în
mod paradoxal) plătit de către întreprinderea respectivă, dar utilizatorii
(consumatorii) informaţiilor desprinse din aceste situaţii financiare sunt
părţile interesate, menţionate mai sus, cele care formează publicul şi ale căror
interese trebuie apărate.
41
Ttzrir fundamentale ale pntţn,u< < amabile
1>) Dezvoltarea economiei
Nu există progres uman fără dezvoltarea pieţelor, dar pieţele nu se pot
dezvolta fără profesionişti contabili; deci profesioniştii contabili satisfac
un interes general.
Bilanţul contabil şi situaţiile financiare în ansamblul lor constituie cea
mai bună carte de vizită a unei întreprinderi, iar profesionistul contabil este
artizanul acesteia.
Întreprinderile mici şi mijlocii, care reprezintă peste 80% din
economia europeană, constituie inima comerţului european. Dezvoltarea
întreprinderi lor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului
depinde şi de încrederea în informaţiile fitian dare, adică de calitatea muncii
profesioniştilor contabili.
Regulile contabile, ca şi actorii principali - profesioniştii contabili -, sunt
indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale:
• cum altfel s-ar putea măsura activ ităţile economice?
• cum ar putea să existe bugete naţionale si impozite si dezvoltarea economica dorabilâ prin satisfacerea interesului public este
deci solidaritate între cetăţenii aceluiaşi stat? condiţionată de existenia unor organisme profesionale naţionale puternice
• cum ar putea sa existe încredere în tranzacţiile comerciale care să lupte pentru aplicarea standardelor internaţionale în domeniul contabili
şi financiare? lăţii şi audiţii lui.
• cum s-ar putea împărţi roadele activităţilor economice Profesioniştii contabili sunt implicaţi în toate domeniile vieţii
intre angajaţii unei companii si proprietarii acesteia, intre economice şi sociale: ei lucrează în firme mari. mijlocii şi mici sau ca
muncă şi capital? practicieni individuali, în întreprinderi comerciale, industriale, financiare,
în organizaţii non-profit, în entităţi din sectorul public, în instituţii. în
Nu în ultimul rând. trebuie menţionat rolul social al profesioniştilor
educaţie etc.
contabili, pe de o parte, prin faptul că determinare,! si plata tuturor
Rolurile pe care le joaca profesioniştii contabili. în orice sec-lor din
veniturilor în societate constituie una din lucrările importante ale
economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucrează în contabilitate şi raportare
profesioniştilor contabili, tar pe de alta parte, de calitatea muncii lor
financiară, in management, în fiscalitate, în sisteme informatice, in finanţe
depinzând bunăstarea salariaţilor si a cetăţenilor unei ţări. Toţi profesioniştii
corporative si inteligenţă managerială, ca auditori interni sau externi, în
contabili au misiunea de a acţiona peste tot în interes public, iar această
consultanţă, în educaţie etc: ei asistă guvernele în atingerea obiectivelor lor
misiune trebuie îndeplinită indiferent de locul în care îşi desfăşoară
economice şi sociale; ei contribuie la performanţele pieţelor financiare etc.
activitatea: în instituţii, in afaceri, in educaţie sau în practica libera.
îndeplinirea rolului contabilităţii si al profesioniştilor conta bili în 49
vn-.sn-.in-. Dur im w si 1) KI . IVHH . IW ; H -: A P ROIKSIII < nvi v i i n . t : Supravegherea publică, în spiritul şi litera Directivei a 8-a,
constă în implementarea unui sistem eficient de supraveghere pu-
4. Profesia contabilă între reglementare şi interesul
blică a auditorilor statutari şi a firmelor de audit; aceasta nu presu-
public pune neapărat crearea unui organism de supraveghere publică.
Contabilitatea si activităţile care presupun cunoştinţe în tiu meniul Pentru a nu afecta interesul public, .supravegherea publică
contabilităţii sunt activităţi comerciale, iar consumatorii trebuie să aleagă în trebuie să respecte următoarele principii:
mod liber lunii/orii acestor servicii; deci profesia contabilă este o profesie • Toţi auditorii statutari şi toate firmele de audit sunt supuşi
liberala, iar organismele profesionale au fost încă de la înfiinţarea acestora supravegherii publice, iar când autoritatea competentă în
- organisme de reglementare - garanţie a servirii interesului public. domeniul auditului statutar este un organism profesional
Marile scandaluri financiare din ultimii ani, deşi au fost provocate şi autonom, sistemul de supraveghere publică se
isi au originea în mediile respective de afaceri, au determinat autorităţile
publice să repartizeze „costurile" acestora şi asupra profesiei contabile, mai
precis asupra activităţii de audit statutar. în cazul organismelor profesionale cu
atribuţii de autorizare a auditorilor statutari şi care se autoreglementea/â,
activitatea de audil statutar, ca şi auditorii statutari, trebuie să facă obiectul
unui sistem de supraveghere publică.
Introdusă la început în SUA prin Legea Sarbanes-Oxley,
supravegherea publică a fost preluată la nivelul UE prin noua Directivă a 8-
a, care la nivelul fiecărui stal membru trebuia implementată în legislaţiile
naţionale până în luna iunie 2tH)K,
 Tezele fundamentate ale prop ' «s ] > -mobile
extinde şi asupra acestuia. Atunci când activitatea de audit statutar este
gestionară de o agenţie sau de o instituţie guvernamentală, sistemul de
supraveghere publică este de asemenea necesar, el având ca obiect
auditorii statutari şi firmele de audit, dar si activitatea autorităţii publice
(agenţiei sau instituţiei guvernamentale) care gestionează activitatea de
audit statutar, deoarece supravegherea publică nu trebuie confundată cu
supravegherea din partea uneia sau mai multor autorităţi publice,
• Sistemul de supraveghere publică este condus de ne-
practicieni; se presupune că nepracticiamil deţine cu
noştinţe în domenii relevante pentru audi tul statutar 5e
datorită experienţei sale profesionale, fie pentru că stă
pâneşte cel puţin una dintre disciplinele care fac obiectul
pregătirii în domeniul auditului statutar. Prin regle
mentarea în domeniul auditului se poate permite ca o
minoritate de practicieni să se implice în conducerea
Kl.KMI MUtiaX» 1KINVSI DKOMDI'X.II V t'ttuH-MH (OMAHll I
o adoptării standardelor de conduită profesională si de control
intern de calitate a firmelor de audit, precum şi a standardelor
de audit;
o dezvoltării profesionale continue, asigurării calităţii şi
sistemelor de investigaţii si sancţiuni disciplinare.
sistemului de supraveghere publica. Nepractician este
orice persoană fizică ce în cel puţin ultimii trei ani
înainte de implicarea sa în conducerea unui sistem de
supraveghere publică nu a efectuat audituri statutare.
nu a deţinut drepturi de vot într-o firmă de audil, nu a
fost membru al organelor de administrare sau de con
ducere ale unei firme de audil şi nu a fosl salari.ii S8U
asociat într-o firmă de audit.
• Persoanele implicate în conducerea sistemului de supra
veghere publică sunt selectate printr-o procedură de no
minalizare independentă şi transparentă.
• Sistemul de supraveghere publică îşi ftSURtS responsabili
tatea finală a supravegherii:
o autorizări i (acredi tari i) şi ev idenţei audi ton lor statutari şi ale
firmelor de audit;
h .>■!,■ im V ale profesiei conteibile
CAPITOLUL III Organizarea profesiei
contabile
1. Modalităţi de organizare a profesiei
contabile la nivel naţional a) Necesitatea unor
organisme puternice
Profesioniştii contabili, ca Iu mi/ori de servicii profesionale, nu
numai că pot, dar şi trebuie sa se asocieze pentru a satisface mai bine
interesul public, organismul rezultat având menirea să asigure unitatea de
concepţie si de metodă pentru serviciile profesionale pe care Ic efectuează
ca angajaţi sau în practica liberă.
Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel nalional
rezultă din responsabililatca pe care o are profesia contabilă pentru protejare;)
mierosului public, cel puţin din punctul de vedere al trei domenii, care
constituie comandamentele fundamentale ale oricărui organism profesional:
educaţia, etica şi controlul de calitate.
 Educaţie si calitate

1 = părţile interesate în activitatea unei entităţi (publicul);

2 = entitatea beneficiară a serviciilor furnizate de profesio
niştîi contabili;
3 = profesioniştii contabili.
Atât publicul, cât şi entitatea beneficiară a serviciilor profesionale trebuie
protejate de o eventuală incompetenţă a profesio-
4"
I
n vn IKINASI DKONTMM.HMI- \ t ' K u i i s i i i I I I M VIIII.I-.
niştilor contabili; această protecţie este asigurată atunci când organismul
profesional stabileşte măsuri eficiente în ceea de priveşte educaţia
profesioniştilor contabili şi în ceea ce priveşte calitatea serviciilor furnizate
de profesioniştii contabili.
EttcS
1 , î S 2
/ /3 / / profesională care permite persoanei respective să exercite numai funcţia
Publicul trebuie protejat de eventuale înţelegeri neconfonne între
profesioniştii contabili şi entităţile beneficiare ale serviciilor prestate de
către aceştia; această protecţie este asigurată atunci când organismul
profesional stabileşte masuri de etici si deontologie profesională eficiente.
b) Modalităţi de organizare
Asociaţiile sau organismele profesionale se înfiinţează prin i/<ms inii
amantul membrilor profesionişti contabili sau printr-o lege. Indiferent de modul
de Ofga&izaie, recunoaşterea asociaţiei prinlr-o reglementare dâ autoritate
activităţilor desfăşurate de aceasta şi de membrii săi, nuill mai importantă
fiind însă recunoaşterea din partea mediului economic, a societăţii în general,
care trebuie să găsească serviciile furnizate de profesioniştii contabili ca
indispensabile şi creatoare de valoare.
într-o ţară se put constitui unul sau mai multe organisme ale profesiei
contabile. Alunei când se creează mai multe organisme în domeniul
profesiei contabile, pentru sen irca interesului public, este necesar ca acestea
să nu fie organizate pe principii monopoliste. exclusiviste în ceea ce priveşte
activităţile componente ale profesiei contabile.
!■ II Ml Ml HI I ) < H 1 H I V VM 1>| OM Dl D i n \| ' U d l I S I U
Tezele fundamentale ah profesie i i miubitt
IVrsoanclo care doresc să facă parte din organismele prafe sionale
trebuie să deţină calificările necesare. La nivel european există două
moduri de abordare a calificării profesionale; sistemul de calificare a
pregătirii şi sistemul de calificare funcţională.
C'alilieaiva pregătirii indică faptul că persoana respectiva de-line un
nivel de educaţie şi de pregătire, calificarea pregătirii asigurând accesul Ia
toate sau la o serie largă rJe activităţi ale profesiei contabile. Termenul de
calificare funcţională - întâlnii în unele ţări - denotă o calificare
pentru care deţine calificarea,
Indiferent tic nu in arul organismelor profesionale, pentru a putea
exercita activitatea de aud ii Stătuta! profesionistul con labil
trebuie să Se autorizai de o autoritate competenta.
2. Criterii de recunoaştere a unui organism al profesiei
contabile
Pentru a li recunoscut de autorităţile publice şi de organismele
internaţionale, un organism naţional al profesiei contabile trebuie:
- să fie un organism necomercial şi neguvernamental;
- să fie acceptat şi recunoscut de membrii săi;
membrii săi să l i e profesionişti contabili;
B se bucure de buna reputaţie în rândul autorităţilor publice ^ al
publicului.
- să aibă capacitatea de a dezvolta sa LI influenta standardele
profesionale si contabile (etica, disciplina, practica profe
sională, controlul calităţii);
- membrii săi trebuie să fie autorizaţi să desfăşoare, la cel
mai înalt nivel posibil, activităţile tradiţionale efectuate
de profesioniştii contabili;
- să aibă capacitatea de administrare şi resursele necesare
pentru îndeplinirea misiunii şi obiectivelor sale.
3. Organizarea profesiei contabile la nivel global
 I, . ■
a > 1 ediratia Internaţională a Contabililor (IFAP
S-a înfiinţat în anul ll)77 cu 63 de membri Fondatori din 51 de (ari ca
răspuns la provocările perioadei: susţinerea contabililor in rezolvarea unor
probleme tel in IUL- si de a faceri mai complexe, furnizarea unei direcţii şi a
unui mecanism instituţional cure sâ orienteze contabilii din îatreaga lume
pe calea dreapta ii estică.
in prezent, IPAC este o organizaţie globală, semnificativă, care
cuprinde I?? de organisme membre M asociate d i n 118 state. reprezentând
peste 2,5 mii ioane de contabili care lucrează în prac-tksa publica sau angajaţi
în industrie şi comerţ, educaţie, instituţii publice etc.
IFAC este organizaţia globală pentru profesia contabila care acoperi
toate sectoarele si toate specializările profesiei: contabili tate de afaceri,
consultanta ti scală, audit, tehnologia informaţiei, insolvabilitate ele.
Misiunea IFAC o constituie îniărirca profesiei contabile capabile să
contribuie la dezvoltarea economiilor internaţionale prin promovarea aderării
la Standarde profesionale de înaltă calitate.
IFAC colaborează cu alic organizaţii şi normali za lori interna-t mi uili
precum Organizaţia Internaţională a Comisii lui Titlurilor de Valori,
Comitetul Basel privind Supravegherea Bancară, l-om mul tic Stabilitate
Financiară. Asociaţia Internaţionala de Supraveghere a Sistemul ui de
Asigurări si Bănea Mondială. IFAC elaborează standardele, cu aplicabilitate
la nivel global, în domeniile: educaţie, etică, calitatea serviciilor, audit.
contabilitate publică.
Pe ni ru a deveni membru OPAC, organismul profesional solicitant
trebuie:
- sâ fie recunoscui fie printr-o lege, fie prin consens general ca fiind un
organism naţional profesional major care îşi desfăşoară activitatea
în jurisdicţie. în cazul consensului
=n
ii W l>Qi si IM oviMUHMi v I ' K I ' M S U i ( OMA IHI !■
• va subscrie obiectivelor IFAC şi va fi de acord sa pro-
ilii lunh-uft ,»nt,ih)li
general s-a constatat faptul ca el trebuie sa fie susţinut de
comunitatea de afaceri;
- să participe sau să contribuie la procesul de normalizare
profesionala:
- sâ demonstreze că acordă o atenţie deosebita alunei când
isi selecţionează membrii;
- să furnizeze standarde şi orientări privi iul comportamen
tal şi practicile profesionale persoanelor cărora li s-a acor
dat o funcţie sau alte împuterniciri de către o autoritate
recunoscuta sau cărora organizaţia le a acordai o funcţie
si care iivhuie să respccie criteriile statutului de membru;
- să se oblige să participe in [FAC şi să promoveze impor
lanta EFAC şi a programelor, activităţilor si hotărârilor
luate de 1ASB:
- să fie solvabil financiar şi operaţi»mal;
- să aibă 0 structura operaţională interna care luimzeaza
sprijin si reglemeniaii pentru membrii Săi.
Profesia contabilă din România este reprezentată la II \( prin
CECCAR - membru plin din anul 19% si CAFR - membru asociat din
anul 2005-
b) < >i ganizatii si grupări r egionale alt- profesiei contabile
IFAC este recunoscuţi drepi o organizaţie mondiala a profesiei în
general in ceea ce priveşte stabilirea standardelor profesionale. Organizaţiile
regionale reprezintă profesia din regiunea respectivă in l a i a organismelor
guvernamentale si de dezvoltare clin acea regiune si. în a nu mi ie cazuri. în fala
organizaţiilor inierna-tionale în care suni importante din punel de vedere
regional.
Scopul final al organizaţiilor regionale îl constituie facilitarea
dezvoltării relaţiilor economice în regiunile respective.
Pentru a fi recunoscută de către IFAC organizaţia regională trebuie să
demonstreze că:
/ • ■ : , ;• luiutiiinaftoUaii prqftsiei contabil*
moveze activ aceste obiective, şi se va asigura ca prin
intermediu] propriilor organisme membre sun) promovate
in regiune reglementările M standardele IFAC si IASC;
• are ca obiectiv dezvoltarea şi tatâraea unei profesii conta
bile pe ha/a largă in regiunea respectivă;
• constituie o regiune de ţări definită corespunzător si care
este în general reprezentativă pentru prolesia contabilă;
• nu este ;ik"iUiiiâ deja dintr-un număr siihstanliiil de organisme
membre din ţâri deja deservite de o organizaţie regii mala;
• conţine un număr suficient de organisme contabile care
suni deja membre ale IFAC;
• este înfiinţata corespunzător atâi din punct de vedere fi
nanciar, cât si tehnic " funcţionat pe o perioadă rezonabilă
de timp şi dispune de infrastructura si resursele organiza-
ţionale si financiare necesare îndeplinirii eficiente a res
ponsabilităţilor şi participării [aactivităţile (FAC.
In urma recunoaşterii de cai re II .AC MOMII i/alia regionala şi IFAC îşi asuma
anumite angajamente si responsabilităţi reciproce. Organizaţiei regionale i se
va cere:
• să continue să susţină activ IFAC si sa asigure disemina
rea pe scara larga a reglementărilor tehnice;
• sa asiste IFAC in relaţiile şi comunicarea cu organismele
membre (de exemplu, colectarea datoriilor), după cui 11 se cei e.
si in legătura eu potenţiale organisme membre din regiuni;
• să furni /e/e period ic SecretariaUilu i IFAC rapoarte de acti-
vitale:
• aşa cum se cere. sa* peniii t ă preşedintelui IFA<' sau repre-
/enlanţului său să participe la întâlnirile Consiliului (sau
la structura de conducere echivalentă):
• să furnizeze informaţii si să participe la activităţi le tehnice
ale IFAC (comitete, grupuri de lucra etc.lîn acele situai ii
ELKMKNTI l > l IXW I K I V V S I . ( MI I CUM HULI
1FAC asupra alcătuirii Consiliului de Administraţie al IFAC şi a
Comitetelor.
Gruparea regională reprezintă asocierea mai multor organisme
în care o reprezentare regională sau un punct de vedere ar fi
potrivite;
• să trimită un reprezentant, pre(crabi I preşedintele organi
zai iei regionale, să participe la întâlnirile Consiliului de
Adminisiraţieal IFAC. la întâlnirile cu preşedintele, vice
preşedintele, directorul executiv şi preşedinţii Comitete
lor; reprezentantul poate să fie însoţii de un consultant
tehnic:
• să informeze Secretariatul IFAC despre orice schimbări
propuse în Constituţia sau in rândul membrilor organi
za ţ ie i regionale;
• .să menţină o comunicare directă, adecvată, cu alte organi
zatii regionale recunoscute, privind diverse întâlniri, noi
reglementări tehnice, proceduri de lucru, buletine infor
mative etc.
în mod similar. IFAC va trebui:
• să furnizeze Secretariatului organizaţiei regionale exem
plare din toate reglementările tehnice a l e IFAC şi alte
comunicări administrative, precum şi minute sau a l i c
documente legate de Consiliul de Administraţie al IFAC;
• să se sfătuiască şi să se consulte cu organizaţia regională
asupra oricăror modificări propuse pentru Constituţia
IFAC şi privind orice modificări în rândul membrilor;
• după cum se cere, şi în măsura în care este posibil, să
furnizeze asistenţă organizaţiilor regionale în desfăşura
rea misiunii lor şi în diseminarea reglementărilor tehnice
ale IFAC;
• după cum se cere, să turni/e/e vorbilori sau alţi reprezen
tanţi la conferinţe regionale şi senunarii peniru a promova
coeziunea dintre IFAC şi organizaţia regională;
• sâ sfătuiască organizaţia regională asupra activităţilor
Comitetului de Nominalizare privind recomandările
damentaU aie profesiei contabile
profesionale din ţările aceleiaşi regiuni, care însă nu îndeplineai-toate criterii
le menţionate pentru 0 organizaţie regională.
Pentru a fi recunoscută de IFAC gruparea regional;l trebuie să
demonstreze că:
- există o grupare sau o organizaţie înfiinţată şi susţinută
(care poate fi cunoscuţii că organizaţie regională pentru
propriile sale scopuri locale):
gruparea susţine obiectivele si reglementările IFAC şi IASC; si
- zona acoperită de grupare are o mărime suficientă cu po
tenţial pentru un număr semnificativ de organisme con
labile profesionale; gruparea are potenţial să îndepli
nească e veni u al criteriile peni ni recunoaşterea oficială
de către IFAC, are o intenţie şi un plan evident în vederea
obţinerii acestei recunoaşteri.
Grupările regionale recunoscute nu vor primi dreptul de a participa la
întâlnirile Consiliului de Administraţie al IFAC ca observatori, cu excepţia
unei decizii specifice a Consiliului de Administraţie de a emile o invitaţie
pentru a participa l.i n ;inuniiiă întâlnire, pentru un anumit scop.
Grupările recunoscute vor primi exemplare din toate publicaţiile IFACîn
schimbul plăţii unei cotizaţii anuale rezonabile. Acestea vor fi încurajate să
contribuie la răspunsurile pentru proiectele de expunere ale IFAC şt pentru
reglementări si alte documente înaintate. Principalele organizaţii şi grupări
regionale care funcţionează în Europa sunt:
• Fede raţia Experţilor Contabili Europeni (FEE) este organizaţia -
recunoscută de IFAC - care gestionează profesia contabilă la nivelul
Uniunii Europene; cuprinde organisme profesionale, admise
conform principiului de ţară,
K.l KM1MH 1 I K IHMTKI\A Şl tU"MOI < » . l l A l ' K U f r i . S I H C o N TA B I I . K
tle reglementare sau reglementarea rigidă frânează procesa) de global iza
re. de infern aţi onali zare şi de modernizare a economi Mor.
din toate cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene. CECCAR
este membru FEE din anul 1996. FEE are ca obiectiv întărirea
profesiei contabile la nivelul Uniunii Europene si aplicarea
standardelor internaţionale in do meniul contabilităţii si ;iuditului.
Pentru ca un organism profesional dintr-o ţară să devină membru
FEE este necesar:
- sa nu fie organism guvernamental*
- sa fie un organism stabil în cadrul profesiei contabile;
să fie recunoscui prin lege sau prin consens general;
- să provină dintr-o tară europeană.
Când dintr-o ţară există o a doua candidatură pentru calitatea de
membru este necesară consultarea membrului existent;
• Federaţia Experţilor Contabili Francojbni (FIDEF);
• Federaţia Experţilor Contabili Mediteraneeni (FCM):
• Comitetul de Integrare Latină Europa-America (CILEA):
• Parteneriand Şuti-Est European pentru Dezvoltarea Con
tabilităţii (SEEPAD).
Sistemul de supraveghere publică trebuie să aibă o finanţare sigură si
liberă de orice influenţă negativă a auditorilor statutari sau a firmelor de
audit.
Persoanele care asigură guvernareu sistemului de supraveghere
publică trebuie sa reprezinte toate părţile interesate: furnizorii şi utilizatorii
situaţiilor financiare, investitorii, organismele şi aso-ciaţiile profesionale,
normalizat orii de standarde, mediul academic, mediul de afaceri ele.
Interesul public este afectat ori de culc ori profesia contabilă este
excesiv reglementată, aceasta împiedicând competiţia si concurenţa, sau când
reglementarea este discriminatorie sau netransparentâ.
Există tendinţa, mai ales din partea unor guverne, de a limita, prin
reglementări, raţionamentul profesional contabil, iar excesul
S3
4. înfiinţarea unui organism profesional de
contabilitate
a) Consideraţii generale
în ţoale ţările, indiferent de nivelul tle dezvoltare, multe persoane
 sunt implicate în profesia de contabil, ca.de exemplu, func-iiini;iM si
contabili, tehnicieni contabili, experţi contabili sau eon-tabili autorizaţi, experţi
în tehnologia informatici, auditori ele. care posedă multe calităţi si lucrează
pe posturi diferite; ei lucrează in practica publica (libera), în industrie,
comerţ, educaţie, instituţii guvernamentale etc. Cu toate acestea,
dezvoltarea susţinută a profesiei de contabil se real i/.ca/ă cel mai bine prin
crearea de organisme profesionale de contabilitate care au ca obiective de
bază protejarea interesului public, stabilirea standardelor profesionale, <lc
conduită profesională, şi reprezintă contabilii profesionişti şi personalul de
contabilitate.
Nu există un model unic valabil pentru fiecare organism profesional
de contabilitate, dar există principii şi roluri compatibile ale organismelor
profesionale. La dezvoltarea şi îmbunătăţi re LI pi O gramelor sau activităţilor
este important ca organismul profesional de contabilitate să aibă un plan de
acţiuni pentru realizarea obiectivelor, în care să fie determinate sarcinile-
cheie, responsabilităţile. resursele necesare şi termenele.
Obiectivele generale ale profesiei contabile sunt:
- protejarea interesului public prin asigurarea faptului că
membrii respectă cele mai ridicate standarde de conduită
profesională şi etică;
- obţinerea unei recunoaşteri publice a unei game largi de
servicii pe care contabilii profesionişti le pol oferi:
M cu umil dintre obiectivele 1FAC, respectiv dezvoltarea şi îmbunătăţirea
iKMh IU ! > « > < IHI>MIH-<K;H: V I'KUI I MI I
I
industrie, comerţ. învăţământ, instituţii gavetaamentak etc; cu toate
acestea, se recunoaşte că anumite organizaţii au fost şi vor fi formate
pentru a deservi numai membrii angajaţi într-un anumit sector sau într-o
i< . t i r luiuitimemuh ale prqftslei • ontithilt
- promovarea, menţinerea şi sporirea cunoştinţelor, abi
lităţilor şi competenţei membrilor organizaţiei si stagia
rilor;
- promovarea şi protejarea obiectivelor şi sustenabiliiarea
organizaţiei şi profesiei tle contabil;
- păstrarea drepturilor legiiime ale membrilor;
- asigurarea independenţei profesionale a contabililor indi
ferent de locul ocupat:
- avansarea teoriei si practicii de contabilitate;
- determinarea criteriilor de eligibilitate pentru apartenenţa
La organism;
- dezvoltarea şi păstrarea unor relaţii eficiente de lucru cu
adm im si raţia, cu alte organisme naţionale, regionale si
internaţionale de contabilitate.
Mobilul de înfiinţare a unui organism profesional de contabilitate
poale 11 o iniţiativa de guvern [H-nlru promovarea unei abordai i naţionale a
reglementării profesiei sau poate fi un grup de profesionişti contabili care
doresc determinarea unei identităţi clare activităţilor lor.
Activităţile unui organism de contabilitate pot depinde de resursele
disponibile. Obiectivul prioritar al acestuia trebuie însă să fie compatibil
profesiei de contabil pentru a putea oferi servicii de calitate superioară în
interesul public.
O organizaţie profesională, ca şi activităţile acesteia, se modifică în
timp. O organizaţie contabilă constituită iniţial pentru a furniza membrilor
oportunitatea de a intra în legătură trebuie să se transforme într-un organism
profesional de coniahilitale care are ca obiceiiv menlinerea şi îmbunătăţirea
calităţii serviciilor profesionale.
IFAC încurajează dezvoltarea organizaţiilor care reprezintă profesia
de contabil ca un întreg, indiferent de sectorul în care lucrează membrii: în
praciica publică (în contabilitate sau audil).
Tezele fundamentate ri/c profesiei contabiU
anumită funcţie, in realitate, în unele (ari există organisme separate
penlru contabili si auditori.
 b) Structura legala si organiza tională
Pentru ca o organizaţie să poată prospera, trebuie să aibă o direcţie
clară şi să fie sigură de obiectivele sale şi de felul în care le poate realiza.
înainte de abordarea structurii legale si organ i/:i ţionale a unui organism
prolesioii.il nou tic contabilitate, este important să se convină în principiu
asupra scopurilor, obiectivelor şi activitâţilor-cheie ale organizaţiei şi
asupra unui termen general de implementare. Aceste decizii trebuie sâ ţină
cont de stadiul de dezvoltare a profesiei din ţara respectivă şi de resursele
financiare si umane care vor II la dispoziţia organizaţiei. Factorii de
decizie ai organizaţiei trebuie, de asemenea, să aibă in vedere si diferenţele
între necesităţile tehnice şi schema de reglemenlarc dorită pentru
persoanele din practica publică, precum şi pentru membrii cu diverse
roluri, de exemplu, auditori, contabili financiari, consilieri financiari,
consultanţi de management, profesori şi oficiali guvernamentali.
Aceste diferenţe se reflecta deseori în structura legală şi orga-
ni/aţională a organismelor profesionale de contabilitate; acestea rezultă
din interesul public deosebit in munca auditorilor şi din standardele
contabile internaţionale şi naţionale create pentru a menţine si îmbunătăţi
calitatea raportărilor financiare.
Câţiva dintre factorii care trebuie analizaţi sunt: scopul
înfiinţării organismului profesional;
- cadrul legal existent, dacă este cazul, pentru reglementa
rea profesiei;
- numărul de contabili calificaţi din ţară şi natura generală
a calificărilor acestora;
f r. l . M H - M t . D l H o c i K I N x ş i D l i i M U i r i c n \ l'mil i M I I I ( D M \BII.h
- categorii şi cerinţe păstra a li membru ide exemplu, eu
drepturi depline, asociau stagiar);
- prevederea de menţinere a „drepturilor dobândi ic" pentru
ealitateade membru;
- protecţia legală, dacă este cazul, pentru anumite titluri
profesionale (de exemplu, auditor statutar, expert contabil
etc);
- natura sarcinilor, dacă este cazul, care sunt rezervate pro-
li-sumislilor contabili;
- care va fi interacţiunea dintre profesie si guvern;
- standardele de contabilitate şi audit urmate în general de
profesioniştii contabili în pregătirea şi auditarea declara-
nilnr financiare;
- necesit;iU':i în cadrul profesiei a unor programe de formare
continuă;
- cererea viitoare estimată de profesionişti contabili in toate
sectoarele din ţară;
- extinderea şi calitatea sistemului educaţional pentru pre
gătirea profesioniştilor contabili;
- activităţile ţii programele specifice care vor fi derulate
de organismul profesional de contabilitate şi cele care vor li
asumate de organisme guvernamentale sau alic organizaţii;
- resursele care vor II disponibile pentru finanţarea organis
mului profesional de contabilitate;
- numărul de contabili din ţară care ţin de un organism
profesional de contabilitate din afara ţării.
Următorul pas este stabilirea unui acord general cu privire la
structura care va asigura cel mai bine faptul că activităţile organizaţiei sunt
desfăşurate în mod eficient şi efectiv. Este import;mi s;t se recunoască
faptul că mulle funcţii vor trebui să fie executate in mod voluntar de
membri până când resursele vor permite angajarea unui număr de
persoane calificate.
Deciziile iniţiale cu privire la structură vor implica cel puţin
următoarele aspecte:
- componenta, autoritatea si responsabilitatea organismului
suprem de conducere (numit in cadrul acestei lucrări
„Consiliu") şi a altui comitet execuţi v sau grup împuterni
cit să acţioneze în numele Consiliului;
au l oii late a şi responsabil ii atea directorului executiv;
- autoritatea si responsabilitatea Comitetelor Permanente;
- desemnarea ca membru
După ce s-a ajuns la un consens cu privire la activităţile organizaţiei
propuse si asupra aspectelor structurale menţionate mai sus, poale începe
activitatea de elaborare a documentelor oficiale de organizare (statului,
actul constitutiv şi regulamentele i
c) Colaborarea cu guvernul pentru protejarea intere sului
public
Realizarea creşterii economice şi protejarea interesului public suni
obiective comune ale administraţiilor si organismelor profesionale de
contabilitate, în cadrul colaborării cu administraţia, grupul care formează
organismul profesional trebuie sa reţină aceste obiective comune.
Consideraţiile suplimentare includ sleia de aplicare a mandatului pe care
îl are administraţia in formarea organismului profesional şi de unde vine
mandatul respectiv. Grupul trebuie să analizeze felul în care va colabora
cu alte părţi interesate, cum ar fi reprezentanţii comunităţii de afaceri si
investiţii. O colaborare eficientă cu administraţia si alte părţi interesate
poale duce la dezvoltarea unui organism profesional care respectă
necesităţile administraţiei, ale profesiei şi ale interesului public în general.
Organismele profesionale au responsabil ii alea de a rămâne implicate
Tezett fundamentale ah profesiei contabile
în zone care afectează profesia, de exemplu, legislaţia, administrarea
corporativă ţii reglementările fiscale. Organismul profesional trebuie să
aducă o contribuţie la efortul altor părţi în elaborarea standardelor şi
legislaţiei care vor avea impact asupra profesiei, Acest lucru se poate
realiza prin participarea ia grupurile de lUcni care elaborează standardele
sau legislaţia.
Centru ca profesia să se dezvolte şi să obţină o recunoaştere publică,
irebuie să existe un cadru legal şi de reglementare corespunzător care sa
guverneze profesia. Acest cadru trebuie să respecte filozofiile
guvernamentale de bază. De asemenea, trebuie luate toate măsurile
pentru e\ itarea impunerii de obligaţii de reglementate excesh a asupra
contabililor sau pentru evitarea limitărilor care nu sunt necesare sau care
sunt inadecvate ale autorităţii organului profesional de contabilitate,
Grupul care formează un nou organism profesional de conta hi li taie
trebuie să înceapă colaborarea ca administ ralia încă dm ta/a incipienţii
pentru a dezvolta un cadru corespunzător. Pentru ca aceasta acţiune să
fie încununata de succes, este important ca membrii grupului fondator Să
fie în legătură cu administraţiei. Hste de asemenea important ea aceşti
membri să fie asistaţi de un avocat calificat şi cu o bună reputaţie pentru
elaborarea sau revizuirea legislaţiei necesare.
tVnliu realizarea di\crselor obiective aie membrilor profesiei.
individual şi ca grup, organismul profesional de contabilitate trebuie să poată
acţiona in mod eficient în calitate de purtător de cuvânt al profesiei cu
privire la aspectele contabile, fiscale si financiare in faţa administraţiei,
publicului, precum şi în fata ailor grupuri interesate. Acest lucru este cu
atât mai important câini se analizează efectuarea imoi schimbări majore.
Cu toate ca un cadru legal corespunzător este un pas impor-lanl in
obţinerea recunoaşterii publice a profesiei, un organism profesional de
contabilitate irebuie să câştige această recunoaştere în mod constant. Un
organism profesional de contabilitate câştigă
i tlMKtli 1>(H IRINAS) l>K)Ml)I.IH;ih \ l'KOl IMl 1 ( O M MUI.1-.
respectul publicului atunci catul isi demonstrează angajamentul
de menţinere si Îmbunătăţire a calităţii serviciilor furnixate de mem-
brii săi M când declaraţiile şi poziţia publică sunt percepute ca
fiind de interes public. Un organism profesional tic contabilitate
nu trebuie doar să facă ceea ce se cuvine, ci trebuie să aibă un plan
Oficia] care:
• sa promoveze cunoştinţele, abilităţile si competenţa mem
brilor, de exemplu, prin cultivarea relaţiilor cu liderii de
opinie din domeniul afacerilor, guvern si media, si adre-
sându-se publicului de afaceri şi studenţilor cu privire ta
profesia de contabil sau c;irc implică sau nccesiia com
petenţa pro Ies ion işti lor contabili;
• să Iaca declaraţii publice cu privire Iu politica publică,
cu implicaţiile contabile, de audit sau fiscale. (Această
sarcină va avea şi mai mult succes dacă organismul pro
fesional va alege persoane cu poziţie înaltă îfl comunitate,
dacS va ii prudent în selectarea aspectelor pe care Ie co
mentează* şi dacă se va asigura că li se pune la dispoziţie
o consiliere competentă purtătorilor de cuvânt.):
• să facă dovada unor procese transparente pentru acordarea
calităţii de membru, calificări si regulamente.
d) Reglementările organismului
Organismul profesional de contabilitate l rebuie sa aibâ pro-
pria structuri de reglementare adecvată cad nil ui legal naţional. O
structura de reglementare consta în:
• o lege a contabililor sau o a l i a legislaţie care recunoaşte
organismul profesional ca entitate legală care reprezintă
profesia si care ii ţi»uite conferi putere Legala pentru regle
mentarea membrilor,
• an statut şi regulamente proprii;
a
•
I, , k- fundamentale alt profesiei amiabile
cerinţe de admitere şi un registru al membrilor;
• reguli de conduită profesională si etică în afara cadrului
legal (de exemplu, reguli cu privire la independenţă). A-
ceste reguli trebuie să se bazeze pe Todnl etic al IFAC;
• standarde contabile şi de audH;
• sisteme disciplinare pentru membrii care nu respectă re
gulile de conduită aie organismului;
• cerinţe de autorizare pentiii auditori si a l t e funcţii;
• sisteme de monitorizare pentru membri
Statutul organismului profesional de t««tabiEtate este doc u-
iiii-im.il n l k tal i arc stabileşte numele şj scopul, si cerinţele de admi-
nistrare a organizaţiei. Acesta conţine, de asemenea, si cerinţele
de membru, drepturile si puterile membrilor, sistemul disciplinai
si cerinţele cu privire la suspendarea, demiterea si reprimirea mem-
brilost
De multe ori. organismele profesionale aleg s;i stabilea» .1
şi un set de regulamente care determina diversele cerinţe de politică
la nivel înalt care nu sun! neapărat acoperite de statut. în funcţie
de structura administrativă a organismului, regulamentele pot fi
modificate si actualizate mai frecvent decât statutul.
e) Conducere? organismulu i
[ s i e recunoscui faptul că un organism profesional solid de
contabilitate va produce şi va susţine o profesie solida tic contabil
care poale deservi interesul public si poate contribui in moţi sem-
nificativ la stabilitatea economică. Organismul profesional de con-
tabilitate tic succes işi poate câştiga o mare parte din obiectivele
siabi li te din identitatea pe care membrii o dobândesc prin calitatea
de membru si ti in contribuţia pe care membrii individuali st firmele
suni pregătiţi si o aducă acestui organism ca recunoaştere a pri -
vilegiilor conferite lor prin calitatea de membru. Acest sentiment

al utenritâţii poate sa încurajeze şi respectarea standardelor profe-
sionale si a cerinţelor etice şi de altă natură ale membrilor.
Apartenenţa la un organism profesional de contabilitate con-
stituie un contract intre organism, membru sai si părţile interesate,
prin intermediul c LI tu iu toate pinii le implicate obţin drepturi si sar-
cini reciproce. Pentru susţinerea acestui contract, este important
ca organismul profesiona] să recunoască prin structurile de con-
ducere câ este responsabil în faţa membrilor şt a publicului deservit
de membri.
Organul principal de conducere al organismului profesional de
contabilitate este Consiliul, (în anumite lari acest «rup este numit şi
„Comisia",) Componenţa Consiliului este în general aleasa di-
membri, de obicei pe un termen specificat, caic poate ii reînnoit o
dată sau de mai multe ori. Pentru determinarea numărului de membri
tlin Consiliu trebuie să se aibă in vedere reprezentarea corespun-
zătoare A membrilor, creând în acelaşi timp un grup suficient de
mic pentru a colabora eficient.
Consiliul răspunde în l at a membrilor. Membrii vur ti invitaţi
să participe la Adunarea generală anuală şi vor avea de asemenea
dreptul să solicite o Adunare generală specială, daca osie necesar,
dacă apar aspecte de interes. La Adunarea generală anuală, mem-
brii vor primi şi vor fi invitau sa aprobe raportul asual de activitate
M declaraţiile financiare auditatc, sa (uimeascăauditorul, să aprobe
nivelurile de subscriere pentru anul următor şi să aleagă membrii
<. unsiliului.
Consiliul este în mod normal condus de un preşedinte care
este ales de ceilalţi membri ai Consiliului sau de masa de membri.
Multe organisme au. de asemenea, şi unuUau mai mulţi preşedinţi
adjuncţi sau vicepreşedinţi, care sunt aleşi de membrii Consiliului
si care ii reprezintă pe preşedinte.
Misiunea unui organism profesional de contabilitate este
îndeplinita prin intermediul activităţii mcmhrilor si .1 personalului
angajat, care include şi legătura cu membrii si deservirea acestora.
Tezele fundamentale ale profesiei cantabile
Indiferent de dimensiunea organizaţiei şi resursele disponibile, efor-
turile si contribuţiile voluntarilor sunt importante. Organizaţia află
despre modificările mediului în care lucrează membrii şi despre
necesităţile acestora de suport si servicii de la organizaţie prin i n -
termediul contactului cu membrii şi voluntarii care isi dedica timpul
pentm de/v ol tarea organizaţiei. Voluntarii sunt cei prin intermediul
carura organizaţia obţine majoritatea resurselor intelectuale nece-
sare pentru elaborarea standardelor, publicaţiilor si materialelor
educaţionale, şi păstrarea contactului cu administraţia si comuni-
tăţile de afaceri.
La fel de important este şi personalul angajat. Personalul
angajai poate:
- să influenţeze si să maximizeze contribuţia voluntarilor:
- să asigure respectarea directiveloi organului de condu
cere;
sa execute funcţii imponante administrative, de relaţii
publice şi de legătură;
- să asigure o continuitate şi o perspectivi istoi k 5;
- să îndeplinească activităţi operatiotuile pentru realizares
obiectivelor Consiliului:
Si îşi asume un rol consultant, inclusiv sa ofere voluntarilor
îndrumări cu privire la aspectele statui are: sa acţioneze ea punct
de contact pentru membri. Consiliul este responsabil cu
conducerea organismului pentru realizarea obiectivelor şi pentru
asigurarea ca urgunismul să Funcţioneze electiv şi eficient. Consiliul
este responsabil de srrategki opja nisinului ţi de politicile generale
de monitorizare a activităţilor. în primii ani. Consiliul va avea
probabil un rol direct în abordarea problemelor operaţionale si
tehnice, rol cate într-o organ 1/atic mai mare va fi delegat unor
structuri executive permanente.
Consiliile organismelor de contabilitate se întâlnesc in ge-
neral de câteva ori pe an. în primele stadii de înfiinţare a unui
 ■ » : u \ l'kon sli i I I I N I urni
organism pnvfesionalde contabillUite. Consiliul va trebui sase iniâl
oeascâ mai des. Regulamentele organismelor de contabilitate pre-
văd deseori stabilirea unui grup sau unui corniţei executiv - din
care lac parte preşedintele, viitorul preşedinte, câţiva membri unui
vechi si di reci (irul executiv -care se întâi ne sie mai des si uctiuiuM/.i
in numele Consiliului intre şedinţele Consiliului.
Membrii Consiliului sunt aleşi de membri şi răspund în faţa
acestora, si trebuie să reprezinte în mod corespun/aim gama de
sectoare ale membrilor.
Membrii Consiliului trebuie să fie membri ai organismului
profesional de amiabili uite. () e\ ce pi ie de la această tegulă ar putea
fi numirea unui număr limitat do alic persoane, inclusiv „membri
publici" si persoane numite în Consiliu sau pe lângă Consiliu de
către administraţie sau autori uite a de reglementare.
Aceşti membri pot asigura transparenţa conducerii si func-
lioimni organismului profesional de contabilitate. şi Iaptul c;i OI ; J . I
nismul continuă să aeţione/c in interesul public, precum si in mie
Fesul membrilor sui.
Anumite organisme contabile pot dori să numească un repre-
zentam al stagiarilor pentru a deservi Consiliul în reprezentarea
intereselor membrilor stagiari.
Sarcinile si funcţiile Consiliului includ:
aprobarea planului strategic si a iniţiativelor-cheie ale
organismului profesional de contabilitate;
- aprobarea politicii in domeniile de importanţă majoră;
- aprobarea bugetului şi raportului anual ale organismului:
- aprobarea eventualelor modific ari ale statutului organis
mului.
Preşedintele este liderul organismului profesional de contabi-
litate ales de Consiliu sau de membri. în general pe termen limitat.
Tezei*: fundamentate ale profesiei amiabili!
Unele organisme de contabilitate ii acordă preşedintelui posibili-
tatea de a fi ales pe mai multe mandate, dar unele organisme limi -
tează rolul acestuia la un singur mandat.
li o Iul preşedintelui implică reprezentarea, conducerea, comu-
nicarea şi promovarea organismului profesional de conlabiiilale.
Rolul acestuia este de a asigura că organismul de/volta şi păstrează
0 identitate progresiva puternică in calitate de organizaţie profesio-
nala responsabilă în fata publicului, membrilor, comunităţilor pe
care le deserveşte.
în calitate de reprezentant principal al organismului, preşedin-
tele păstrează legătura CD guvernul, organele de regie meni are. spe-
cialiştii în educaţie si alte organisme şi agenţii (a nivel naţional,
regional şi internaţional.
Rolul preşedintelui necesită comunicarea cu membrii orga-
nismului, stagiarii, poieni ia I i i membri, publicul, guvernul si orga-
nele de reglementare. Rolul acestuia implică si promovarea orga-
nismului.
0 ohligaţie-cheie u preşedintelui o reprezintă conştientia
problemelor si evoluţiilor curente care afeclea/â profesia de con
tabil la scară naţională, regionala şi internaţională.
Preşedintele colaborează strâns cu direciorul executiv şi cu
personal ui organismului profesional de contabilitate.
1 i 'iisilnil poale alege si un preşedinte adjunct pentru .1 I asista
pe preşedinte în îndeplinirea sarcinilor acestuia. Preşedintele
adjunct poate fi sau nu succesorul preşedintelui la expirarea man
datului acestuia.
Comitetele
Comitetele Permanente sunt structuri ale Consiliului care ge-
nerează o judecata logica de grup. asigura continuitatea gândirii şi
ajută la consolidarea cunoştinţelor .şi experienţei membrilor. Co-
miieiele permit membrilor să se implice direct în afacerile or-

■janismului profesional de contabilitate si să servească drept teren
de pregătire pentru viitorii lideri ai profesiei.
Coniiteicle pot B înfiinţate pentru B asigura faptul ca vi/iunile
Mii liniarilor care BOnt membri suni luate în cu tis ide rare în mod
corespunzător. In cadrul unei organi/alii miei comitetele pot exe-
cuta sarcini care în cazul unei organi/aţii stai mari sunt delegate
personalului executiv.
0 bună structura a comiietukii permite organizaţiei sfi fie la
curent cu mediul în care profesioniştii contabili îşi desfăşoară acti-
vitatea.
Marele de/avantaj al comitetelor este că necesită mai mult
limp si nuii multe costuri decât activitatea unei singure persoane
pentru un anumit proiect. Trebuie programate şi ţinute şedinţe, pot fi
necesare deplasări, materialele trebuie pregătite atât înainte, cât si
după şedinţe, şi este nevoie de timp pentru expunerea completă a
opiniilor şi obţinerea unui consens. Acestea sunt realităţile simple ale
comitetelor care funcţiunea/â în cadrul unui organism profesional
de contabilitate. Aceste realităţi pot deveni negative atunci când
comitetele simt mult mai mari decât este nevoie sau cărui includ
membri care absentează în mod frecvent, nu se pregătesc pentru
întâlniri, nu participă la discuţii sau adoptă în general o atitudine
fără compromis în etapa de atingere A unui consens.
Directorul executiv şi liderii voluntari trebuie să îi facă pe
potenţialii membri de comitet să înţeleagă faptul că activitatea în
cadrul comitetului este un privilegiu, nu un drept, si că este necesara
o participare constructivă si activă, deseori între şedinţe, precum
şi în cursul şedinţelor.
Acest lucru poale fi facilitat prin introducerea unui cod de
conduită pentru Consiliu si membrii comitetului.
Comitetele Permanente lin de Consiliu şi sunt în general
numite de acesta şi însărcinate cu formularea politicii. în primii
ani de funcţionare a unui organism profesional de contabilitate,
acestor comitete li se cere să ohtinâ aprobarea Consiliului în ceea
V fundamcMule ale profesiei contabile
ce priveşte politicile pe care le susţin, până la dezvoltarea unui
consens larg cu privire la direcţia organizaţiei. Dacă aceste Comi-
tete Permanente au autonomie. Consiliul ar trebui să fie informat
cu privire la noile evoluţii majore, in cele din urmă se poate
de/volta o M Itemă simpla de delegare care să distingă clar
autoritatea Cons il i ul ui de autoritatea comitetelor.
Este posibil ca la inceput să fie suficient un număr limitai de
Corniţele Permanente care să abordeze următoarele domenii:
• Apartenenţa ca membru - stabilirea cerinţelor de admitere
şi demitere a membrilor şi a serviciilor care vot fi furni
zate membrilor.
• Hducatie şi trai ning - stabilirea standardelor de în va la-
mâni şi formare pentru membri,dezvoltarea unui program
de acreditare şi supravegherea procesuhâ de examinare/eva
luare, dacă este cazul. Dacă organismul de contabilitate
pregăteşte, formea/a si examinează propriii stagiari, tre
buie sa se înfiinţeze o comisie sau un comite! separai de
examinare.
• Partea tehnică - formularea politicilor cu privire la
elaborarea standardelor tehnice, etice şi profesionale, in
clusiv standardele de contabilitate si standardele de audi-
tase
• Disciplina-respectarea codului etic, a standardelor profe
sionale. a legilor, a reglementarilor si a altor decizii ale
organismului, in interesul transparentei si încrederii pu
blice în procesul disciplinar, un organism profesional care
arc aceste îndatoriri trebuie sâ numească un avocat şi
unul sau mai mulţi membri publici care să facă parte din
comitetul disciplinur.
Cunoştinţele si abilităţile tehnice ale voluntarilor trebuie, de
asemenea, sâ fie abordate prin intermediul grupurilor de lucru sau
grupurilor operative. Aceste grupuri trebuie să tic orientate spre
M

îndeplinirea sarcinilor, nu sunt permanente ^i trebuie să fie formate
de Comitetele Permanente pentru asigurarea asistentei tehnice a
comitetelor Cti privire la problemele specifice, iar necesitatea aces-
tora trebuie să fie revizuită în mod periodic. Aceste grupuri de
lucru vor acoperi domenii speciali/.ale şi proiecte individuale, cum
arii:
- noi standarde sau îndrumări contabile;
- noi standarde de audit sau declaraţii de practică;
- management financiar:
reviziii r i t i o cerinţe elice:
examinări (standarde, metodologie si criterii de evaluare)-.
- elaborarea şi revizuirea programei/calificam.
Pol exista şi grupuri de lucru care contribuie la dezvoltarea
organizaţiei. Exemple în acest \ens sunt:
- relaţii cu guvernul;
servicii penii u membri;
- dezvoltare profesională continuă;
- marketing şi comunicaţii.
Asigurarea suportului comitetelor şi grupurilor de lucra poate
consuma o cantitate mare de resurse administrative. Este importării
ca formalităţile să fie menţinute la minimum, să se limite/e numărul
de corniţele si grupuri de lucru şi să se asigure faptul ca acestea se
concentrează asupra acţiunilor şi rezultatelor care vor duce la reali-
zarea obiectivelor organizaţiei.
Pe măsuri ce se dezvolta organizaţia si aceste grupuri câştigă
experienţă, poate li necesar ca unele sa capete un statut permanent.
Acest lucru trebuie făcui îns;i cu atenţie, deoarece un număr piua
mare de comitete poale dispersa resursele şi poate i iu elini procesul
decizional, în timp. Consiliul poate forma şi alte comitete pentru
indeplitiitea unor sarcini specifice, inclusiv:
! . . , ! < ■ iiiiulamentale ale profesiei amiabile
• Comitetul de audit - se asigura că organismul păşire a zâ
registrele contabile corespunzătoare şi elaborează şi men-
line sisteme ellciente de control iniem.
• Comitetul de numire pe posturi - analizează si propune
persoane care să facă parte dm diversele comitete ale
organismului.
• Comitelui de remunerare tace recomandări cu privire
la costurile şi remuneraţia personalului executiv al
organismului.
Cu toate ci este mai greu de realiza] într-o organizaţie cu
pul ini membri, apartenenţa la mai mul ie comitete trebuie descura-
jată. Acest lucru este cauzat de timpul oecesai pentru a deservi
chiar şi numai un comitet si de faptul că implicarea unui sumar
mai marc de membri creează loialitate fată de organizaţie. Din
aceleaşi motive este im pori antă si adoptarea de limite rezonabile
ale QUraănrfui de ani pe care o persoană îi poate petrece in cadrul
unui comitet.
Toate comitetele trebuie sa* pregătească in mod regulat ra-
poarte oficiale asupra activităţii pentru Consiliu si pentru membri,
o dată pe an.
Structura managementului
Durabilitatea orietoei organizaţii este afectată foarte mult de
calitatea managementului operaiiuni lor sale. 1 medial ce resursele
permit acest lucru, Consiliul trebuie să numească o persoană cu
normă întreaga pentru responsabilitatea de management al orga
tiizaţiei, Denumire;i postului va varia de la un organism profesional
la altul; în general se foloseşte lennenul de director executiv.
Selectarea celei mai corespunzătoare persoane este de o
maximă importantă pentru succesul organizaţiei. Directorul exe-
cutiv va trebui să tic:
- un manager cu experienţă;

- capabil tie a gândi si planifica în raod strategic;
- creativ şi plin de energie, având dorinţa de a dezvolta
organizaţia;
- o persoană cu abilitai excelente de comunicare;
sociabil si capabil de a stabili si crea cootacte-cheie in
afaceri, guvern şi învăţământ.
Rolul directorului executiv, în colaborare cu Consiliul si cu
alţi voluntari, este:
de a dezvolta o strategie comprehensivă detaliata si un plan
de lucru care să includă date-ţintâ specifice; ■ de a dezvolta
si conduce structura do personal pentru executarea activităţilor;
- de a acorda asistenţă şi consiliere preşedintelui, membri
lor Consiliului şi altor voluntari;
- de a crea şi păstra cetăţii eficiente cu guvernul, comunita
iile de afaceri si profesionale şi instituţiile de învăţământ;
- de a asigura Că procedurile de autorizare si disciplinare
sunt reali/ale imparţial si eficient conform statutului sau
regulilor organismului profesional;
- de a asigura că Consiliul, membrii M alte persoane rele
vante Mint ţinute la curent cu evoluţiile internaţionale,
religioase si naţionale care afectează profesia de contabil;
- de a administra resursele şi personalul uriiam/aţiei con
form bugetelor şi politicilor aprobate de Consiliu;
- de a raporta Consiliului cu privire la progresul spre obiec
tivele organizaţiei
Administrarea unui organism profesional de contabilitate
necesită un director executiv foarte competent şi hotărât. Astfel de
persoane sunt căutate, iar o organizaţie timârâ poate să se alic în
Tezele fundameniute ale profesiei coniabitr
incapacitatea de .1 atrage o astfel de persoană deoarece nu poate
oferi suficienţi bani sau un statui motivaţional. Dacă nu este posibila
atragerea unei persoane locale suficient de experimentată, este insa
posibila obţinerea acestor servicii de la un administraţi ir cu expe-
rienţă al unui organism existent, pe o perioada de timp, cu norma
întreagă sau parHime. pentru pregătirea personalului.
f) Finanţarea organismului
Elaborarea şi prezentarea la timp & rapoartelor anuale si de
management pentru Consiliu vor servi drept exemplu pentru pro-
fesie, precum şi pentru procesul t ic dezvoltate a unui plan stra-
tegic si întocmirea bugetelor si planurilor de afaceri pe termen
lung şi scurt.
O bază mică de membri va limita aproape întotdeauna re-
sursele disponibile unui organism profesional de contabilitate. în
astfel de tari trebuie sa se analiscze dezvoltarea de afiliaţii cu alte
organisme in scopul repartizării activităţilor, cum ar li educaţia
profesionala continua si examinările. Trebuie de asemenea explo-
rate si alte surse de venit. Acestea pol include:
- subvenţii de la guvern (în mod limitativ şi numai în cazuri
izolate);
- sponsorizarea iniţiativelor specifice;
- donaţii;
- agenţii de ajutorare din străinătate;
- surse caritabile:
- spaţiu publicitar;
li mu-.
Cu toate că finanţarea iniţiala din surse externe poale fi nece-
sară în primii ani. in cele din urmă organi/atia trebuie să genereze
suficiente venituri pentru a-şi acoperi toate costurile de exploatare
73

şi pentru a permite uncie investiţii in dezvoltare. Membru unei
organizaţii noi de contabilitate trebuie să se angaje/e în asigurarea
unul nostimii nivel de finanţare în fiecare Etapă de dezvoltare în aşa fel
incul sii nu existe clape cu dependenţă exagerată de un suport
financiar extern. O inc vedere excesiva înir-un MI pun extern creeazS o
dependenţa cart poate afecta natura şi obiectul activităţilor org m/aţiei,
şi nu esie în interesul pe termen lung al membrilor. Bondurile de la
membri vor li colectate prin două modalităţi: sub formă de eon /al ii.
ea plată pentru drepturile si privilegiile în calitate de membru (de
exemplu, taxe membru licenţă), si de recompensă pentru serviciile
primite, cum ar li cursurile, examinările, activităţile de dezvoltare
profesională si participarea la mani testări Ic promo-
tionale.
Organizaţia vutrebui s3 aibă propriul sediu independent. Tre-
buie sâ se găsească \\w echilibru pentru reali l a t i le financiare ale
organizaţiei si stamiul acesteia ca organism profesional recunoscut.
Locaţia sediului şi accesul vor li foarte im portante.
Locaţia biroului si întreţinerea aferentă vor necesita resurse.
Ideal ar fi să nu se facă închirieri pe termen lung oare pot deveni
costisitoare în cazul în care creşte necesitatea de spaţiu. Locaţiile
mai miei cu contract de închiriere pe termen scurt vor conferi fle-
xibilitate mai mare. Un spaţiu închiriat de la o organizaţie bine-
voitoare poate furniza servicii si infrastracturS firi costurile de
înfiinţare. Puţine organizaţii au avui succes iu asocierea cu alte
grupuri pentru a forma o „clădire profesională" în care să se facă
economii din folosirea în comun a mc sugerii lor, a serviciilor de
curăţenie a birourilor si a echipamentelor.
! chipamentele de ba/a telefon, Fax, computer şi imprimanta
-sunt esenţiale. La cumpărarea sau închirierea echipamentelor de
birotică trebuie avm în vedere nivelul de servicii oferit de Furnizor.
Mobila de birou obişnuită, inclusiv birourile, scaunele şi dulapurile,
trebuie să tic achiziţionată dacă nu este furnizată ca parte din aranja-
mentul de închiriere.
< IHu IH1SASI UIUMOUU.U A l'KOH NU I ( OVlAtUI.1
Tezele fundamentale tilr profesiei contabile
Organismul are ca obligaţie evidenţa membrilor, pentru care
este necesară o bază de date care să servească drept registru al
membrilor. Informaţiile minime vor include:
- numele membrului;
- numărul membrului;
- adresa personal.i;
- adresa de serviciu;
- adres;i poştală preferată;
- categoria sau sectorul de angajare;
- calificările;
- data naşterii;
- data de ad mi icre ca membru;
- categoria de membru;
- informaţii din autorizaţie - numărul si dala de emitere.
Trebuie sa se acorde atenţie legi si al i c i locale cu privire la
protecţia datelor confidenţialităţii.
Trebuie păstrate informaţii similare si în cazul Stagiarilor şi,
dacă organizaţia este implicată activ în oferirea de cursuri sau exa -
minări, vor li necesare ţii înregistrări ale stagiarilor si alte documente
legate de stagiari.
Marketingul eficient este esenţial pentru succesul pe termen
lung al organizaţiei. Un organism profesional care îsi planifica si
îşi coordonează* cu atenţie activitatea de marketing arc mai multe
şanse de a-şi atinge obiectivele strategice.
Strategia iniţiala" di1 marketing a unui organism profesional
nou trebuie să se concentreze pe identificarea publicului-ţiută cheie,
atragerea studenţilor si asigurarea furnizării eficiente de servicii.
Scopul ar trehui sâ fie crearea unei mase decisive. Odată cu dez-
v ol laica, noile priorităţi vor fi importante, cum ar II intensificarea
75
parteneri aţelor si furnizarea do servicii cu valoare adăugaţii pentru
membri, inclusiv susţinerea carierei, traiaing si resurse de dezvol-
tare si tehnice.
Pentru a implementa o strategie eficienta de marketing, o
mi/aţie trebuie mai ini ai sa înţeleagă mediul în care lucrează. Cele
trei eomponente-eheie ale mediului de marketing sunt macro-mediul,
mieromediul si mediul intern:
- macromediul - factori sociali, legali, economici, politici
si lehnologici;
- micromediul -studenţi si membri, păru im ea-sa ie i Iu Ion
industriali, angajatori, organe de reglement are. Instituţii
de învăţământ), furnizori (de pregătire) si concurenţi da
nivel naţional şi global);
- mediul intern - oameni, finanţe, resurse si infrastructură.
Cercel a rea si anali/.a acestOI domenii vor asigura că organi-
zaţia: este conştienta de factorii externi care pol avea na împaci
asupra organizaţiei: înţelege potenţialii clienţi, (actorii de deci/.ie
şi concurenta; este conştienta de propriile capacităţi si limitări
Rezultatele cercetării vor facilita elaborarea de planuri de marketing
realiste şi reali/abile si vor permite organizaţiei să ia decizii în
cunoştinţa de cauză cu privire la aspcctele-cheie de marketing,
cum ar fi poziţia maicii, avantajul competitiv si dezvoltarea unei
strategii de marketing.
Marca este un instrument puternic in comunicarea către stu-
denţi, stagiari şi comunitatea de afaceri a valorilor şi poziţiei pe
piaţa a organizaţiei. Un nou organism profesional de contabilitate
art oportunitatea de a-şi stabili identitatea ca marcă încă de la
începutul organizaţiei. O imagine puternica de maica ajuta ta iden-
tificarea organizaţiei si percepţia de calitaic şi profesionalism. Com-
ponentele de marcă usnr de implementat includ:
- un nume care transmite ceea ce face şi reprezintă organi-
zaţia;
7*.
Teule jutuldmenmle alt profesiei contabile
- v al ori! e de marc ă a! i n i a t e l a t >biccti vele organi zaţ i e i.
- un logo uşor de reţinut care va fi folosit in toate comuni
cările;
- un design si vin si îl consecvente care se I ninsese la cores-
pondeaţâ* documente şi referinţa şi website;
- recrutarea şi formai va oamenilor care se încadrează in
valorile de marcă ale organizaţiei.
Proprietatea intelectuală este un bun pentru orice organizaţie
si trebuie sa fie protejatS in mod corespunzător. Numele organizaţiei,
inclusiv acronimul şi orice marcă asociata, cum ar ti denumirea sau
calificarea, de exemplu, expert contabil, chartered accountant sau
contabil public autorizat, reprezintă bunul fundamental de
proprietate intelectuală şi cel mai important. Reputaţia organizaţiei
poate fi serios prejudiciată dacă o alta organizaţie sau persoană
doreşte să folosească numele. Protecţia legală se poate obţine prin
înregistrarea numelui organizaţiei ca marcă comercială. Alte domenii
de proprietate intelectuala caic occcsitS protecţie pot închide: numele
produselor şi serviciilor: logo-urile; calificările si denumirile de
domeniu. Este recomandat să se ceara sfatul unui specialist cu ex-
perienţă în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale.
Revistele şi buletinele informative sunt un mediu eficient de
comunicare către membri a ultimelor noutăţi cu privire la organi
/atic si problemele curente caic alectea/a profesia. Aceste publicaţii
pot fi folosite si ca instrumente de promovare a serv ic iilor şi produ-
selor, cum ar Pi manifestările şi cursurile. Costurile pentru publicare si
livrare pot fi reduse prin emiterea de comunicate in formă elec-
tronică sau prin veniturile din publicitate.
lnternetul este un mecanism foarte importam de comunicare a
informatului si de încurajare a interacţiunii cu clienţii si părţile
interesate. Iniei netul devine din ce în ce mai mult un puaci <1L-
referinţă pentru cei care caută informaţii suplimentare cu privire
la calificările şi serviciile oferite de organismele profesionale
77

Proiectarea unui websile irebuie sâ ţină cont at&l de sttucturâ,
câl şi de emit in iu pentru a asigura faptul Cfl informaţiile relevau ic
pol B obţinute de către loţi potenţialii clienţi si toate părţile intere-
sate, în plus. esie importau! sfi se tina eoni de strategia viitoare a
organizaţiei pentru ca website ui sa poată* găzdui viitoarele nei si
iau ale organizaţiei ţi clienţilor. Este de recomandat construirea
unui website de bază si lansarea acest LI ia pentru a atrage atenţia
asupra organizaţiei. Wcbsite-ul poale fi ulterior îmbogăţit în funcţie
de resurse. Alte aspecte care trebuie abordate la elaborarea unui
websile includ:
- înregistrarea denumiri lot de domeniu ale website-ului;
asigurarea faptului că designa] website-ulai esie conform
cu marca;
- elaborarea unui website în funcţie de limitele tehnologice
ale organizaţiei.
Promovarea organismului profesional va acoperi diverse
ciapc si va necesita in mod inevitabil o combinaţie tic tehnici de
promovare pentru a asigura faptul ea mesajele suni comunicate in
mod eficient persoanelor avizate si la timpul potrivit.
Iniţial, organizaţia irebuie sâ se concentreze asupra atragerii
atenţiei cu privire la existenţa sa printre liderii din industrie, auto
i i lă li l e d« reglementare si guvern, precum si potenţialilor membri,
l-actorii de influentă vot li consulta!i in mod biunivoc în faza in-
cipientă si vor fi invitaţi să furnizeze date de intrare în feedback cu
privire la propuneri. Câştigarea susţinerii acestora încă de la începui
nu numai ea va asigura accesul organizaţiei la un cartel de experţi,
ei va ajuta şi promovarea pe viitor către potenţialii membri sau
calic publicul larg.
O campanie planilicala si coordonata de iclaln publice este
foarte importantă în informarea cu privire la organismul profe-
sional. Legăturile cu presa naţionala şi de afaceri şi alte grupuri
media trebuie sâ fie stabilite încă din fa/a de început. Susţinerea
nt.ll V l'KUl 1 S I 1 . I 1'llVI \ W \ V
IIMMII l>n< 1H1N V ş|
- saloane, eongiese. seminarii şi mese rotunde;
ezete fundamentate attr profesiei cantabile
publică dm partea factori lor de influenta de nivel înalt va fi esenţială
in generarea unei acoperiri largi şi va asigura fapta] că informarea
si interesul în noul organism sunt realizate printre potenţialii mem-
bri şi alte pani interesate.
Promovarea către potenţialii membri şi studenţi trebuie s. (
Ele pl a ni l i c a l a si coonlonaia pentru a furniza un exerciliu tic recru-
tare de succes si pentru formai ca durabila a studenţilor si membrilor.
Este foarte important sâ se înţeleagă nevoile si aspiraţiile potenţia-
lilor membri şi sâ se reali/.e/e introducerea consecventă a acestora
în mesajele de campanie. Hstc de asemenea importantă si ineura-
larca pariinciiloi M a altor părţi interesate, în special furnizorii de
Hai ning si alte entităţi implicate în calificare, de a se implica în
mod activ în promovare.
Organismul profesional de contabilitate trebuie să recruteze
Studenţi potrivii capacităţii sale de a asigura calificări si servicii
pcnini aceştia. Promovarea trebuie, de asemenea, să vizeze şi recru-
tarea de studenţi coivspuii/aiori prin a căror asociere organismul
profesional de contabilitate sa isi sporească reputaţia si statului, si
care sunt apţi de a- si finali /a calificarea. Dacă se recrutează studenţi
care nu îşi pol finaliza calificarea, reputaţia organismului profe -
sional de contabilitate poale fi periclitată. O altă consecinţă ar putea
lî Că studenţii nu vor mai recomanda organismul profesional de
contabilitate si altoi persoane; recomandările sunt o sursă foarte
importantă de atragere de noi studenţi si de consolidase a reputaţiei.
Tehnicile Ac promovare alese pentru a viza potenţialii stu-
denţi si membri vor depinde de piaţă, public, costuri si resurse.
Manifestările şi saloanele trebuie să fie în centrul programului.
Publicitatea selectă poate fi folosită in strategia de marketing, în
special pentru a dezvolta informarea. Această acţiune trebui vize/e
in formarea publ icului -liniă cheie, cum ar li potenţialii studenţi şi
consilierii lor de carieră şi angajatorii.
O campanie de promovare eficientă va include o combinaţie
a următoarelor activităţi:
- prezentări;
- întâlniri biunivoce:
- publicitate;
crearea de relaţii cu angajatorii potenţialilor membri sau
studenţi.
Alie părţi interesate joacă un rol important în procesul deci-
zional. De exemplu, deoarece angajatorii şi instituţiile de învăţă-
infmi influenţează de multe ori alegerea de către studenţi a unui
organism profesional, necesităţile acestor grupări trebuie, de ase
menea, sa fie abordate. în fazele de început, crearea de ie lai ii Irebuie
sa se concentreze asupra creşterii rapaci tal ii pieţei în ceea ee pri-
veşte şcolarizarea şi angajarea contabililor pro ies ion işti. Se pol
folosi Iactori de influenţa pentru încurajarea susţinerii din partea
acestei grupuri de interese.
Membrii aşteaptă servicii profesioniste si eficiente de ta orga-
nismul profesional. Hste foarte important s;i se stabilească o cultură
centrală pe clienţi si ea oamenii din cadrul organizaţiei sa aibă
experienţa si resursele necesare pentru a satisface si a depăşi aştep-
tă ri l e membrilor. Introducerea de iniţiative, cum ar fi obiective cu
privire la nivelul serviciilor, analiza gradului de satisfacţie, pro-
ceduri conforme si scheme de sugestii, poate asista satisfacerea
aşteptărilor clienţilor, comunicarea obiectivelor de serv icii pentru
clienţi si lac i i i tarea unei culturi ba/ale pe inovaţie si îmbunătăţire.
h) Rolul sectorului public
Un sector public bine adminisii.n M stabil, ca bugetare sulul,!
pentru susţinerea obiectivelor M controlul ateni al executării
bugetului, este foarte important pentru stabilirea unei politici mo-
netare şi fiscale eficiente. Rolul directorilor financiari din sectorul
public merge mai departe de administrarea bugetului, si anume
n eeea ee priveşte legislaţia, dezvoltarea profesiei de contabil în
_________________________Tetele fundamentai <
presupune susţinerea performanţei si posibilitatea administraţUloi
de a se adapta la noile circumstanţe în evoluţie.
Rolul managementului financiar profesional irebuie -.ă l i e in
te Ies. dezvoltai si susţinui de contabilitate. Nu este eficientă numai
oferirea de nai ning in contabilitatea din sectorul priva) pentru cei
din sectorul public sau importarea de contabili Im mutului sectorul
privai. Este necesară formarea adecvată a directorilor financiari
d i n sectorul public, inclusiv contabili, auditori interni si externi,
directori tic buget M tehnicieni contabili, pentru a îmbunătăţi per
ti >i manta sectorului public.
Dezvoltarea si menţinerea unui cadru profesional de directori
iiiKineiari din sectorul public necesită o organizaţie profesionala
independenta de guvern, dar care sa colaboreze strâns eu acesta,
să educe, vi MIM mă. sa stabilească si sa păstreze standardele etice
şi tehnice. în multe cazuri, acesta va fi rolul organismului pi s
ion al corespunzător de contabilitate care doreşte să devină sau a
devenit deja membru DPÂC. in alte ea/uri. poale exista lendinla.
mai puţin recomandată, de a înfiinţa un organism separai de conta-
bilitate în sectorul public, deseori din cadrul guvernului sau pro-
fesiei.
Pentru dezvoltarea contabilităţii in scclorul public, necesi-
tatea primară o constituie o schemă de învâţauiaiu si mu ning in
sectorul public pentru formarea directorilor financiari d i n sectorul
profesional public. După un anualii timp, aceasta necesitate va
determina nevoia de de/voi tare profesională continuă, de elaborare
a standardelor şi declaraţiilor tehnice conform standardelor inter-
naţionale, şi de profesionişti pregătiţi să se întâlnească eu a l ţ i profe-
sionişti. CAI presiuni si susţinere suficiente d i n partea guvernului in
sectorul public va li posibila.
Organismul existent va trebui să isi evalue/e reputaţia curentă
si capacitatea de a susline profesia în sectorul public, atât financiar.
SI

Lj l l. 'M' -
căi si tehnic. Decizia va depinde si de evaluarea dorinţei politice
de a susţine şi dezvolta profesia independentă, reglementată. în
urma dialogurilor CQ partidele politice lider.
Mvilte organisme existente membre 1FAC au Comitete pentru Sectorul
Public pentru reprezentarea intereselor sectorului public. Organismul
profesional trebuie să aibfl în vedere cerinţele de educare si formare a
directorilor financiari profesionişti din sectorul public si să analize/c
daca are capacitatea si abilităţile pentru elaborarea de planuri de
învăţământ, programe, materiale de studiu M alte componente
corespunzătoare ale unei scheme de învSţSm&rrt si formare. Trebuie de
asemenea, sfl una emu de:
• telul în care irainingul va fi monitori /.al si validat, l i n aud
eoni că pot fi puţini contabili profesionişti capabili de a
supraveghea stagiarii:
• aranjamentele de e\ aluare si cum vnr trebui adaptate pen
tru identificarea abilităţilor corespunzătoare necesităţilor
organizaţiilor sectorului public si pentru asigorarea com
petenţei profesionale într-un context de sector public;
• dacă stagiarii din sectorul public vor puica să 1 si asume 0
gamă completă sau limitată de activităţi (cum ar B compa
niile de audit) în momentul calificării si felul în care li
mitările vor fi explicate şi justificate fără a afecta reputaţia
membrilor calificaţi din sectorul public;
• cum se vor dezvolta şi susţine necesităţile la nivel „lehnic"
ale sectorului public;
• nivelul de susţinere din partea angajatorilor pentru justifi
carea încheierii unui contract de trainingeu un angajator
din sectorul public.
< irganistnu) profesional trebuie sa analizeze felul în care
poate susţine si păstra standarde corespunzătoare, inclusiv;
• dacă trebuie făcute modificări in ceea ce priveşte regimul
etic sj disciplinar si felul în care organismul profesional
___
fundamentate ale profesiei amttihite
va administra problemele disciplinare, i n c l u s i v sancţiu-
nile, în cazul membrilor angajaţi in sectorul public;
• în ee măsură aranjamentele de control al calităţii profesio
nale care afectea/ă membrii sectorului privat trebuie
adaptate pentru a satisface necesităţile sectorului public;
• dacă organismul urc capacitatea tehnică si de cerceLnv
pentru a face fată cerinţelor din sectorul public;
• dacă organismul poate adtopta Standardele Internaţionale
de Contabilitate pentru Sectorul Public;
• cum va stabili organismul un dialog cu studenţii si mem
brii din sectorul public prin intermediul monitoarelor,
conferinţelor, seni i narii lor şi activităţilor de altă mu ui w.
• cum se va aplica dezvoltarea profesionalii continua ;i
membri lor din sectorul public si cum pot fi cerinţele exis
tente din sectorul privat corelate cu sectorul public.
Organismul profesional va trebui sa analizeze dacă si cum
poate administra relaţiile cu membrii existenţi, precum şi dezvol-
tarea de noi relaţii cu cei care Uicreazfl in sectorul public, inclusiv:
• dacă organismul are resursele financiare pentru servicii
suplimentare necesare pentru susţinerea dezvoltării efi
ciente ca organism relevant în sectorul public;
• cum poate administra procesul de implicare a sectorului
public in activităţile sale fără a-ai pierde independenţa;
• în consecinţă, cum poale acţiona in interesul membrilor
cu practica publică (ţinând cont de necesitatea prioritară
de a lucra în interesul public) şi în acelaşi timp să pro
moveze relaţii strânse CU guvernul în ceea ce priveşte
problemele sectorului public;
• cum voi reacţiona membrii actuali la redirecliouarcii re
surselor de la activitatea sectorului privat la activitatea
sectorului public când beneficiile lor vor fi relativ mici
si pe termen lung;
• cur» vor trebui schimbate structuri Ic instituţionale pentru :t
refiecla dimensiunea sectorului public, având în vedere cS acest
 lucru ar afecta şi procesul de selectate tmai de-yraba prin numire
decât prin alegere i << utembrUorconsiliului si comitetelor
organismului; • schimbgrite care vor trebui focute în ceea ce
priveşte orga m/arca personalului organismului si măsura in care
personalul şi relaţia cu voluntarii sunt ..profesiunii lua te".
înfiinţarea unui m ■jianism profesional nu osie uşoară. Pentru .1
reduce cerinţele tehnice si de resurse, organismul profesional va
trebui sa stabilească aranjamentele de consiliero si de parteneriai
descrise nuii sus. Obiectivul pe termen lung ar l'i îndeplinirea cerin-
ţelor de a deveni membru IFAC.
Noul organism profesional din sectorul public va avea o sin-
gură preocupare, dar mai nuilte institute au o singura preocupare, si
anume aud i Ui 1 extexn in SCCtOTu] privat. Dacă i tist ii uleie coexistă.
acestea au multe în comun si trebuie sa dezvolte relaţii strânse de
lucru, inclusiv «nipuri de membri comuni la nivel de organe de
conducere şi, daca este cazul, reprezentarea comună in t a t a autOl i i
fui lor. Standardele de învăţământ si iraining trebuie să lie compatibile
în timp poate apărea posibilitatea de fuzionare a instătutelod
din sectorul privat si sectorul public.
4,1. Rolul şi responsabilităţile unui organism
profesional de contabilitate
ii i i erinte pentru a deveni membru
l'e perioada de inceput si în prunii ani de lunciioiure a organi
/atici, majoritatea membrilor vor fi persoane care si-au dezvolta]
cunoştinţele si experienţa în calitate de contabil profesionist prin
alte mijloace.
________________Tezeii ţuihl.itnaiutlt: uit: profesiei contabile
Acestor persoane li se permite sâ se alăture unui organism
profesional de contabilitate pe o perioada specificata si limitata în
baza unor prevederi rezonabile de ..menţinere a drepturilor dobân-
dite". Prevederile de menţinere a drepturilor dobândite licl niie Sâ
încurajeze cât uuii multe persoane c.ditieaie sa se alăture organi-
zaţiei, în acelaşi timp reducând riscul de acceptare B persoarteloi
necaiiticate. Prevederile de menţinere a drepturilor dobândite tre-
buie Să fie disponibile numai pe o perioadă limitată si să înceteze
in momentul de/voi tării şi aplicării unui program de acreditare.
IV ni ni orice desemnare analizaţi tivi mie Kâ se obţittjt infoj
maţii cu privire la:
- nivelul minim de s l u d i i ikxcsarcalihcani, duiala perima
doi oficiale de studiu, materiile studiate;
- examinările necesare, acordându-se o atenţie deosebita
examinărilor competentelor profesionale;
experienţa minimă si tipul acesteia (inclusiv orice formare
practicii necesara) cerute înainte de autori
cadrul general al standardelor tel mice si etice d i n tara in care i s-a
acordai t i t l u l persoanei respective. După l i n a l i / a i c a acestei
analize se poate lua o deci /ic CU privire la Miturile care vor li
acceptate pentru a II membru cu drepturi depline ta noua organizaţie.
Următoarele clasificări ca membru sunt comune multor organisme
profesionale de contabilitate:
- contabili autori/aţi sau experţi;
- contabili asociaţi;
- tehnicieni contabili,
- studenţi.
Trebuie să se ana li /.e/e dacă persoanele care au atins un anu-
mii nivel din procesul do acreditare dinlr-o alta Una \ o r li aeceplate
penlru o anumită formă de apartenenţă ca membru, alta decât
membru cu drepturi depline, cum ar fi membri studenţi si asociaţi.

Dupâ ce persoanele cu titluri obţinute în strămutate, eare practica deja
profesia în ţara respectivă au fost acceptate ca membri conform
prevederilor noii organizaţii de menţinere a drepturilor dobândite, va
mai exista o necesitate de recunoaştere a titlurilor dobândite în
străinătate. în ac CM scop trebuit revăzut ghidul pentru acordurile
mutuale de recunoaştere adoptat de Organizaţia Mondiala de Comerţ.
Trebuie sase aibă in \edere anumite cerinţe, şi anume eunoaş terea
practică a limbii locale, dovezi ale reputaţiei profesionale şi
cunoaşterea demonstrata a legii naţionale cu privire ta societăţi si
impozite.
Este, de asemenea, oeocsarS si revizuirea calificărilor persoa-
nelor care nu au incă niciun t i t l u , dar care au fosdu] necesai de
studii si experienţă pentru desfăşurarea activităţii de contabil pro-
fesionist sau tehnician contabil
Admiterea persoanelor care par sa fie calificate este cei mai
coreei lucru eare se poate tace, deoarece permite organizaţiei sa
includă mai n ml te persoane ca membri cu influenţă în domeniu şi
administraţie, astfel sporind susţinerea organizaţiei. în plus. dftCfi
studiile lor au fost tăcute la universitatea locală, organizaţia poate
aduna mai multe informaţii si contracte care vor fi utile in deter-
minarea propriului program de acreditare, in acest caz. este Ioane
important să existe o limitare stricta a perioadei in care aceste per-
soane isi poi păstra drepturi le dobândite.
Odată ce au fosi identificate calificările pentru a deveni mem-
bru conform prevederilor de menţinere a drepturilor obţinu le. tre-
buie să se depună un efort concertai pentru a încuraja oamenii eu
aceste calificări să depună cererea de membru. Cu toate că recru
tarea membrilor este o activitate permanenta importanţii pentru
orice organizaţie cu membri voluntari, efortul iniţial csic crucial.
Neatragereaunui număr suficieoi de posibili membri va limita capa-
citatea noului organism de a-şi derula activitatea, va slăbi susţinerea
autorităţilor si a publicului pentru organizaţie şi poate sâ slăbească
şi entuziasmul grupului fondator. Astfel, importanţa acestui efori
HI,
thimenuile ale profesiei contabile
iniţial nu poate H subestimată. Metodele folosite vor varia în Iu net ie
de multe consideraţii, cum ar fi numărul de posibili membri care
vor fi contactaţi, oamenii disponibili pentru a lua parte la acest
efori, distanţele si costurile implicate etc. Contactul personal este
in general cea mai eficienta metoda de recrutare.
Adunările Generale având ca subiect posibilii membri pot li
de ajutor. Astfel de şedinţe pot oieri membrilor potenţiali oportu-
nitatea de a se cunoaşte, de a-i întâlni pe membrii grupului fondator,
de a afla obiectivele organizai iei. activităţile propuse si structura.
pfteum si costurile si beneficiile in calitate de membru. Informaţiile
Obţinute de la cej prezenţi vor eficieiili/.a contactele viitoare. Se
vor depune eforturi, inclusiv anunţuri prin mijloacele de informare,
pentru a face aceste adunări publice, în scopul de a obţine un public
larg şi reprezentativ.
Liderii din cadrul profesiei (de exemplu, partenerul de con-
ducere dintr-o firmă publică de contabilitate, directorul financiar
al unei societăţi, setul unui deparlamen! administrativ sau univer-
sitar) pot, de asemenea, sa f i e de ajutor în recrutarea membrilor.
C' hi a t si susţinerea d i n pârlea unui număr mic de astfel de persoane
poate avea ca re/ui tal un im măr mare de cereri de membru.
Un organism profesional de contabilitate trebuie să anali/e/e
interacţiunea eu studenţii pentru ca ace si ia sunt viitorii membri.
Relaţiile cu studenţii VOT li limitate dacfl întregul învăţământ
tehnic sau o parte a acestuia este asumat ( â J de alte organizaţii sau
i n s t i t u ţ i i , si vor deveni mai complexe odată ou creşterea implicării
directe a organizaţiei în formarea sau e\ atuarea studenţilor. O formă
de implicare este întotdeauna de dorit pentru dezvoltarea relaţiilor
cu viitorii membri. Astfel, un organism profesional de contabilitate
trebuie sa încerce să de/vulle interacţiunile ilinlre membri si slu-
denţi. Câteva dintre acţiunile recomandate sunt:
prezentări pentru e l e v i i de liceu din anii mai mari pentru
a încuraja interesul pentru această profesie; participarea
la manifestări de lipul „Ziua carierei";
Bl
 conferinţe în săli de curs pe mm studenţ-ii de ta contabilitate pe
temă aspectelor tentate sau aplicării standardelor tehnice în
situaţii din „viaţa reală"; oferirea de oportunităţi de angajare cu
jumătate de norma penii u studenţi; - realizarea de relaţii eu
profesorii >i cadrele didactice.
hi Certificate de practică
A^a cum este Specificat ta paragraful L00.1 din Codul etic
[FAC al profesioniştilor contabili, ,.o caracteristici a profesiei de
contabil este acceptarea responsabilităţii de a acţiona în interesul
public".
Exercitarea acestei responsabilităţi implică multe activităţi. Cea
mai importantă este asigurarea faptului că executarea funcţiei tic
atestare este limitata Iacei calificaţi sa o execute, l ' n organism
profesional de contabilitate \a nvhui sa încerce să transpună aceasta
restrictionare in lege, de preferai prin acordarea organizaţiei ca
atare a dreptului de a determina criteriile de competenţii. Daca
deieniimiiivacriieriiloreMeresponsahilitaU'aorgani/.aiiei. aceasta
poaic ii exercitata pun emiterea de certificate de practică pentru
persoanele calificate. în general, cerţi li cai ele de practica trebuie s;i
aibă valabilitate limitata si sa poată li KtoiioiteconfonnreguUlor
stabilite de Consiliu. Determinarea unei valabilităţi prestabilite a
certificatului de practică asigoră faptul că persoanele calificate (Tentai
executarea funcţiilor limitate sunt totuşi calificate in mod cores-
punzător. Având în vedere rata rapida de modificare a standar-
delor tehnice, este important ca persoanele care au dreptul de a
exercita funcţii limitate sa tşi păstreze competenţa de ;i face acesi
lucru. Condiţiile de teinnoire includ dovada continuării dezvoltării
profesionale (CDPt, reexaminării, asigurării profesionale sau alte
situaţii.
•^
________________________Tezele fundaţii'
Certificatele de practica suni recomandate M pentru membrii
care oferă şi alte servicii in afara celor atestate. Multe organisme
profesionale de contabilitate cer membrilor care oferă orice tip de
serviciu contabil direct publicului ^a deţină un certificai ii<.' practică.
Obţinerea unui certificai de practica poate necesita o experienţa
practică suplimentara sau studii in domeniul în care persoana
respectiva intenţrotiează să practice, Pentru păstrarea certificatului de
practică, membrii vor fi supuşi unor reexaminări ale acm i i . i S n prin
intermediul unor projirame corespunzătoare de asigurare a calităţii
c) Adoptarea si implementarea standardelo r
Implementarea standardelor internat ion a le va diferi de ; ţara
la alta. Si luaţii le pot varia de la, de exemplu, trecerea la standarde
internaiionale de contabilitate si a i ul i i de la standardele proprii
elaborate de o ţară, la adoptarea de standarde internaţionale pentru o
baza limitată de standarde elaborate anterior, ui orice caz, este vorba
despre un proiect care necesita o planificare atentă şi angajare.
Cel mai importaşi aspect si cel nun greu de realizai îl
reprezintă obţinerea unei angajări serioase a parii lor interesate
importante, atât în ceea ce priveşte procesul, căi si termenul.
Idcnii licărea pârtilor interesate va inc hale toate organismele de
contabilitate din tară. guvernul, autorităţile de reglementare de pe
piaţa de capital, precum şi Consiliile de Administraţie.
Deciziile cu privire la autoritatea de stabilire a standardelor
si autoritatea de aderare la standardele stabilite vor necesita o alem ic
deosebilă. Mândria naiionakt si profesională poate avea ca re/ullal
o prima reacţie, si anii ine ca un organism profesional trebuie ^a
stabilească si să Implementeze propriul set de standarde. Cu toate
acestea, stabilirea standardelor este o sarcină dificilă si complexa.
în plus, este un proces de lungă durata si cosi isitor deoarece necesiia

acceptarea acestei standarde de către comunitatea de afaceri,
organele de reglementare guvernamentale şi membrii profesiei
beate de contabilitate.
IFAC si IASCF nu colaborat în timp la dezvăluirea standardelor de
audit şi de contabilitate care poi li acceptate in mod geticul la nivel
internaţional. Un organism profesional de contabilitate trebuie Bl
Stabilească un cositei pentru revizuirea acestor standarde pe ha za
cunoştinţelor membrilor în ceea ce priveşte mediul economic, legal
si profesional. Dacă este necesar, organismul profesional de
contabilitate poaie eiunc materiale informative suplimentare
pentru reflectarea circumstanţelor locale. Astfel se vor economisi
resursele reduse pentru a li Inlnsite in training şi la monitori/are a
aplicării conformării la standarde si materiale suplimentare.
Este recomandat, dacă acest lucru este posibil, să se siabi-
leascădottâ grupuri de lucru sau grupuri operative separate - unul
sa analizeze standardele internaţionale de contabilitate, celâlali sa
se ocupe de standardele de audilaic. Acesta din urmă trebuie sS
includă practicieni dm firme mari şi mici; primul grup trebuie să
conţină reprezentanţi din industrie si comerţ, precum si din alte
sectoare, pentru consolidarea susţinerii standardelor.
Revizuirea standardelor internaţionale este o sarcină foarte
importantă si va necesita probabil trei ani pana la finali/are. Fiecare
grup va trebui să anali/e/e Fiecare standard, sa ii compare cu prac-
tica actuală, să ii dezbată, sa rezolve nepotrivirile si să decidă asupra
problemelor de tranziţie. Recomandările comitetului de a adopta
un anumit standard internaţional trebuie să l i e aprobate de Consiliu,
de preferat după o perioadă de expunere. în cursul perioadei de
expunere se pot ţine seminalii ncnlru toi nun ea pedagogilor?] prac-
ticienilor locali în ceea ce priveşte utilizarea standardului.
Standardele internaţionale sunt publicate în limba engleză,
şi atât IFAC, cât si Consiliul pentru Standarde Internaţionale de
Contabilitate (1ASB) au politici de asistare a traducerii acestor stan-
darde în diverse limbi naţionale.
-HI
____
Tezele fundamrmuif u!<- imifesiei contabile
Traducerea standardelor internaţionale este o sarcina com-
plexa, de durată şi de multe ori costisitoare. Organismele de slabi lire
a standardelor naţionale esie posibil să nu aibă resursele financiare
necesare, dar sunt deseori cele mai apte să conducă această acti-
viiale. Cea mai adecvaţii cale de obţinere a finanţării necesare este
o cerere de subvenţionare de la una di ni re băncile regionale de
dezvoltare sau agenţiile de dezvoltare.
Există acum software disponibil pentru asistarea activităţii
de traducere. Acesta permite verificarea consecvenţei cu atle texte
şi u l i i i zarea de termen i-clicic. Un astfel de inslruiueiii electronic
uşurează procesul de traducere, asigura o calitate superioară a tex-
tului tradus şi face ca ac l u al î zări le ulterioare să tic tnai rapide.
d) Codul de conduită profesională si etică
Profesia are responsabilitatea de a proteja binele colectiv al
publicului si al i n s t i t u ţ i i l o r deservite de contabilii profesionişti.
•i Lucra necesita adoptarea şi implementarea unui cod cuc cinai si
atunci când organul legislativ al ţării are responsabilitatea de
promulgare a cerinţelor de etică. Pentru reali/arca acestui lucru
majoritatea organismelor de contabilitate înfiinţează un corniţei
pentru etică responsabil de promulgarea codului si de stabilirea
unui grup separai de monitorizare a respectării codului şi de
luare .\ masurilor disciplinare în caz de încălcare a codului.
Codul eiic [FAC al profesioniştilor contabili a fost siabilit
pentru a deservi nevoile contabililor profesionişti, indiferent dacă
sunt angajaţi în practică sau în alte sectoare economice. Acesta
stabileşte standardele de conduită a contabililor profesionişti şi
declara principiile fundamentale pe care trebuie să le respecte pen-
tru îndeplinirea obiective Im comune. Codul e t i c II-AC este recu-
noscui la nivel internaţional şi principiile generale ale acestuia pot
fi adoptate de toate ţările. Toate organismele membre IFAC trebuie
sâ adapteze principiile Codului etic IFAC la codul naţional.
ii Asigurarea cali tăţii serviciilor proti-siu nale
 Codul etic IFAC al profesioniştilor contabili se concentrează pe
responsabilitatea profesiei de a acţiona în interesai public. Profesia
de contabil a făcui un posibilul pentru a şi pfistra reputaţia pentru
integritate, obiectivitate şi competenţa de-a lungul multor .mi de
deservire a clienţilor, angajaturilor si publicului ( frice contabil
profesionist care nu respecta (sau care se consilieră câ nu
respectă) standardele profesionale si cerinţele legale face dificila
păstrarea reputaţiei acestei profesii. Rolul IFAC este de a oferi
îndrumări, de a încuraja progresul şi âe a promova convergenţa
spre standarde internaţionale. Astfel, [FAC considera cS organismele
membre trebuie sa demonstreze c9 se aplică programe adec vate
pentru a oferi asigurarea rezonabilă câ toţi contabilii profesionişti
aderă la cele mai înalte standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizează prin diverse
cai cu jurisdicţii diferite. Vinele juriscliciii au mecanisme externe
de reglementare şi altele au programe de asigurare a calităţii imple-
mentate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supra-
veghere. Dacă nu există mecanisme externe de reglementare, asi-
gurarea calităţii poate fi condusă cu costuri reduse ţii în mod eficient
de câtre acele persoane dedicate clin cadrul profesiei. Prin urmare,
este in interesul public si m interesul profesiei de contabil din în-
treaga lume ca organismele membre să se asigure ea depun acest
l i p de efort de reglementare dată nu există mecanisme externe de
reglementare.
Datoria de a .uleia la cerinţele profesionale aparţine conta-
bilului profesionist. Evaluarea măsurii în care un contabil si-a ta
deplini) această datorie este reali/aia la nivelul organizaţiei pentru
care contabilul profesionist isi desfăşoară' activitatea.
în cazul contabililor profesionişti, în afaceri, implementarea
regulamentului de asigurare a calităţii ţine de organizaţia (angaja
-torul) care angajează' contabilul profesionist.
________________7ir;W t fltrithtini-nhtk ale prafeşiti
in cazul contabililor profesionişti din practica publica, imple-
mentarea regulamentului intern de control al calităţii este responsa-
bilitatea fiecărei firme de contabili practicieni. încurajarea st asis-
tarea firmelor de contabili practicieni in menţinerea si îmbunătăţi
ww calităţii sen iciiloi profesionale reprezintă o responsabilitate-
chfiie ;i organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara;
organismele profesionale sunt responsabile de luarea măsurilor
adecvate pentru realizarea acestui obiceiiv in mediul legal, social.
de afaceri si de reglement are ea re prevalează in tarile ivspcclive.
Controlul calilâ|ii este abordat pe irei n i v e l u r i : nivelul de
contract, nivelul firmei şi nivelul organismului profesional.
Organizaţia poate analiza mai multe abordări tare includ:
• resurse interne - folosirea de inspectori angajaţi de orga
nismul profesional;
• resurse externe, ca. de exemplu:
J contractanţi - folosirea de revizori (persoanei firme
sau echipe mixte) contractau de organ i/.alia prulc-
sională;
j sistem de control de către ferii - persoanele SLUI firmele
care vor inspecta contractează alte persoane sau firme
pentru realizarea controalelor;
1
j contractarea lucrărilor în afara societăţii organismul
profesional externalizeazăcontroalele miei ierte părţi
(de exemplu, o altă organi/ai ie profesionala cu expe-
rienţa necesara \\
j combinarea celor de mai sus - organismul profesional
poate externa It/.a controlul enlilaţilor înscrise si poate
adopta o a l t a abordare externa sau iniei uă pentru alte
angajamente;
O abordarea bilaterala sau regionala - una sau mai multe
organizaţii profesionale poate/pol dori sa combine
resursele pentru realizarea controalelor.
■II
 rile;
• o curte de apel care audiată apelurile împotriva
t nhlhw IKIS\ si IU uMoi.ntiii consta
Indiferent dodoabordarea
Indiferent abordareafolosită,
folosită,organizaţia
flită
organizaţiaprofesionala
profes tre tărilor curţii disciplinare.
buie să ia măsuri
buie ăsăiaiamăsuri pentru
măsuripentru asigurarea
pentruasigurarea independentei
asigurareaindependentei auditorilor
independenteauditorilor
calitate. Ind de
i caz,
orice I orice
aceştiacaz aceştia
trebuie trebuie
sa fie sa fie independenţi
independenţi de persoanadefipersoana
id
entităţile ale cUrot angajamente suni selectate pentru

ate. In orice caz, aceştia trebuie sa fie independenţi de pe firma

şi de entităţile ale cUrot angajamente suni selectate pentru
l
f) Investigaţie si proces disciplinar
După stabilirea unui cod etic. este necesar ca membrii să ii cunoască
si s;i ii respecte. în ţările in care autorizarea este o funcţie
guvernamentală, organismele guvernamentale sau de reglementare au
ik- obicei autoritatea de a impune cele m.u severe acţiuni disciplinare.
Chiar si atunci când se practici acest lucru, un organism profesional
de contabilitate trebuie lotuşi să aibă un proces disei plinar eficient
pentru controlul propriilor membri şi, dacă este cazul, pentru asistarea
organismelor guvernamentale si de reglementare. Prin urmare, un
organism profesional de contabilitate trebuie sS anali/c/e lelul în care
trebuie conduse investigaţiile disciplinare, ce proces trebuie urmat, ce
standarde de demonstrare si dovedire sunt necesare, ce sancţiuni sunt
recomandate şi ce apeluri sunt permise. Structura de baia comună
proceselor disciplinare ale multor organisme profesionale contabile
este.
• o metodă de B decide, conform regulamentului intern co-
resptin/aloi, prin cate plângerile înaintate organismului
profesional cu privire la conduita unui membru vor fi
supuse unei investigaţii disciplinare; de exemplu, investi-
ga ţ i i l e pot 11 începute atunci când o acuzaţie, daca este
adevărată, este o dovadă principala a încălcării codului
sau a unui alt comportament inadecvat;
• o curte disciplinara care investighează şi judeca plânge
 Tezele fundamenuih ah- profesiei amiabile
Felul în care structura de baza a procesului disciplinar este
stabilită şi funcţionează va diferi in funcţie de in u l i i factori, cum tir
H numărul de cazuri rezolvate, costul, rolul personalului in admi-
nistrarea si desfăşurarea procesului disciplinar, necesarul de consilieri
juridici si supravegherea exercitată de organismele guvernamentale
sau de reglementare, in plus, un organism profesional de contabilitate
trebuie să analizeze orice necesitate sau cerere de deschidere şi
răspundere mai marc in desfăşurarea proceselor disciplinare, precum
si nevoia de procese transparente şi posibila implicare a membrilor
independenţi nespcciali/aţi ai Curţii.
l'entru a-şi păstra credibilitatea, un organism profesional de
contabilitate trebuie s;i işi îndeplinească" în totalitate responsabili-
tatea pe care şi-o asuma pentru conduita etică şi profesionala a
membrilor. Orice structură şi orice proces disciplinar adoptate de
organism trebuie să corespundă acestei sarcini. Este mai bine să nu
Gama de penali/ari impuse, daca leuca locuia
permite acest lucru, include:
- avertizarea?
- pierderea sau limitarea drepturilor de practică;
- amenda/plata cheltuieli lor-.
- pierderea titlului profesional;
- excluderea ca membru.
g) Dcy.voltarca profesională continuă
Un principiu fundamental al Codulai cuc [FAC al
profesioniştilor contabili specifică faptul că „un contabil
profesionisl are
sarcina permanentă dea-şi păstra cunoştinţele si abilnaţile
la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un
angajator primeşte servicii pi i'lesionalo competente in
ba/amuităiilor curente din prac tica\ legislaţie ţi tehnici, i
In profesionist contabil trebuie să acţio neze cu diligentă
faci promisiuni decât să faci promisiuni pe care sa nu le poli
respecta. Organismul profesional de contabilitate trebuie să păstreze
un registru al deciziilor si penalizărilor impuse pentru a asigura
consecvenţa abordării cazurilor. Organismele profesionale de con-
tabilitate trebuie să se asigure că au acces la consiliere juridică
pentru menţinerea unui proces disciplinar,
Comportamentul inadecvat include cele ce urmează;
- activitate infracţionala';
acţiuni sau omisiuni care pol duce la pierderea reputaţiei
profesiei de contabil:
- încălcarea standardelor profesionale;
- încălcarea cerinlclor etice;
- neglijentă profesională crasă;
- un număr de cazuri mai puţin grave di- aegUjenţS profesio
naliicare. cumulate, pot indica incapacitatea de a profesa:
- activitate nesaţis făcătoare.
___ si tnco&formitaiecu standardele tehnice şi ptofe sionale
aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale". Dezvol-
tarea profesională continuă este metoda prin care contabilii
profesionişti îşi pot îndeplini obligaţiile de competenţă
permanentă.
De EV 1111 are a profesională continuă este definită ca.o
acti v î mtc de i mălaie pe ni ru dezvoltarea M menţinerea
abilitaţilor contabililor profesionişti de .1 M desfăşura
activitatea in mod competenl în mediul lor profesional.
Cunoştinţele si abilităţile necesare pentru toţi
contabilii profesionişti se extind si se modifică într-un r i t m
rapid. Organismele profesionale de contabilitate sunt
responsabile de asigurarea fapt u l u i 1 fi membrii
contmufl sa îşi dezvolte si sa îşi menii na competenţa
necesară rolurilor profesionale si ceruta de utilizata ii sa
^ 1 L ii lor. Promovarea dezvoltării profesionale continue si
importanta acesteia repiw inia componente vitale ale act
i vi i ăţi lor pe care organismul profesional de
contabilitate şi le asumă pentru a-si păstra
 Tezele important ca organismele de contabilitate să demonstreze solicită membrilor să facă un anumit număr de ore de
funda membrilor valoarea dezvoltării profesionale continue şi pregătire pe an, în timp ce altele abordează dezvoltarea
menta
le ale
beneficiile acesteia pentru membrii individuali în profesională continuă în baza competenţei. Indiferent de
prafes termeni de dezvoltare a carierei, oportunităţi de angajare abordarea aleasă, cel mai important pas iniţial pentru
iei si credibilitate. Dezvoltarea profesională continuă în organismul profesional de contabilitate este
contab sine nu asigură faptul că toţi membrii vor fu mi /a promovarea impor-!aulei tk'/vultării profesionale
il f întotdeauna servicii profesionale de calitate, dar este o continue.
cred componentă-cheie a sistemului de asigurare a calităţii al Accesul la activităţile dezvoltării profesionale
ibilit organismului profesional de contabilitate (care include şi continue poate fi problematic în toate ţările şi organismul
atea controlul asigurării calităţii activităţii membrilor si profesional de contabilitate trebuie să analizeze
sa şi sistemele de investigare şi disciplinare). posibilitatea de a colabora cu universităţi şi colegii,
pe Standardul Internaţional de Educaţie pentru furnizori privaţi de training. firme mari şi alte organisme
cea Contabilii Profesionişti 7, „Dezvoltarea profesională profesionale de contabilitate din tară şi din zonă pentru ca
a continuă: Un program de învăţare de durată şi dezvoltare membrii să aibă la dispoziţie o gamă variată de
me continuă a competenţei profesionale", stabileşte referinţa oportuni l ă t i de dezvoltare profesională continuă.
mbri internaţională de dezvoltare profesională continuă pentru Organismele profesionale de contabilitate trebuie,
lor toţi contabilii profesionişti. Standardul promovează de asemenea, să stabilească un proces prin care să
săi. activităţile dezvoltării profesionale continue care sunt determine dacă membrii se ocupă de dezvoltarea
Este relevante pentru munca membrului individual, care pot fi profesională continuă. Accentul iniţial
estimate şi verificate Multe organisme de contabilitate

L
Ol.

se pune pe
i 11 M I S I I n i l K » I H I N S N I Om-vunotai \ r umisin
promovarea şi încurajarea dezvoltării profesionale corni-nue, dar
monitorizarea este, de asemenea, importantă. Monitorizarea nu
trebuie să folosească mult mai multe resurse si trebuie mai degrabă
sfi se facă în mod aleatoriu. Monitorizarea este utilă mimai daeâ exista
sancţiuni pentru cazurile de nerespeeuire descoperite prin procesul de
monitorizare,
4.2. Educaţia yi examinările membrilor
a) Vri'/viiturca proiyaim'lur ti ir educaiuLţontabilă
Procesul de invftţămănt amiabil awsui in sase demenie-cheie:
- cerinţe de admitere;
- abilităţi profesionale:
- cunoştinţe profesionale;
- valori, etică si atitudine profesională:
- experienţa practica:
- evaluare.
Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Educaţie
Contabilă al IFAC elaborează standarde internaţionale de educ al
ic pentru contabilii profesionişti care prevftd referinţele pentru
educaţia contabila.
Este posibil ea institutele de studii superioare existenie.
cum ar fi universităţile sau colegiile, să ofere o educaţie
academică stu-dentilm. Ufl organism profesional de
contabilitate trebuie însă să decidă daci această educaţie este
adecvată pentru admiterea unui membru. Organizaţia va
 trebui să identifice un soi de cunoştinţe si abilităţi care sunt de Tezele fundamentale ale profesiei nmiabile
dorit. Pentru a realiza acest lucru cât mai e t i - cient, organi/atia
compatibilă cu Standardele Internaţionale de Educaţie. Trebuie Ma
trebuie să revadâ programele (definite ca rezumate ale unui curs bilit un grup de lucru format din cadre didactice pentru îndeplini-
de studii) folosite de organizaţiile străine care au conferit titluri rea acestei sarcini.
membrilor cu drepturi dobândite. Următorul pas este adaptarea
Imediat ce setul de cunoştinţe si abilităţi a Cost identificai.
programei la mediul local, în acelaşi timp păstrând-o
acesta trebuie să fie distribuit i n. s ii t uli il or de învăţământ superior
şi prezentat studenţilor si ;iltor părţi interesate ca acoperire minima
a recunoaşterii.
Ulterior, organizaţia va trebui sa evalueze şi să acrediteze
programele şcolare în funcţie de senil de cunoştinţe si orice alie
elemente educaţionale suplimentare considerate dori le. Poale, de
asemenea, să evalueze prezentări individuale atunci când solicitanţii
au experienţa şcolară şi practica necesară câştigate peuiru alie orga-
nizaţii. Calitatea şi acoperirea programelor pot II estimate numai
prin evaluarea programelor si teslelor a !mr organizaţii, dar aceasta
este o sarcină dificilă si de lungă durată.
Mediul în care lucrează contabilii este in permanentă schim -
bare. A si lei. selul de cunoştinţe convenite trebuie să fie revi/uii in
mod periodic pentru a-l păstra la curent cu nevoile de educaţie ale
amiabililor, indiferent dacă suni în practica publică, industrie sau
administraţie. Este posibil ca în cazul economiilor în curs de dez -
voltare, modificări Ic mediului economic al ţării să necesite transpu-
nerea schimbărilor şi în planul de învăţământ. Un mod de realizare
a acestei revizuiri sunt grupurile formate periodic pentru testarea
[liotei pentru discutarea mediului de lucru în schimbare al mem-
brilor, suplimentat tic analizarea dezvoltării educaţionale in alie
părţi ale lumii.
Este foarte posibil să fîe necesar ca organizaţia, cel puţin în
primii ani, să îsi asume un rol activ în procesul de educaţie fie
implieându-se în educaţia ca atare, fie printr-o interacţiune activă
i:u comunitatea de cadre didactice/profesori. Majoritatea noilor or-
ganisme de contabilitate din economiile în plina dezvoltare vor
trebui să se concentreze asupra căilor de identificare, atragere si
păstrare a instructori lor caii ficaţi. Aceasta nu va fi o sarcină uşoară.
\ .l lAt l. M» W. hlH iklNVS) UHIMUMH; U. A l'KUl I S l l - . t < O M A B 1 I V
învăţământ sunt deseori mai mici decât cele pentru funcţii
în general există o cerere de persoane calificate din punct de
disponibile persoanelor calificate.
vedere profesional, iar salariile şi statutul aferente carierei în Se pot folosi mai multe ahordări pentru acoperirea unui
 deficit
de instructori calificaţi, inclusiv.
• participarea la programe care „formează formatorii".
• crearea de programe de legătura între instituţiile de învăţă
mânt locale şi instituţiile de învăţământ înfiinţate în alte
ţări. în funcţie de necesitate, sunt posibile diverse tipuri
de programe. De exemplu, un aranjament poate consta
în utilizarea de cadre didactice dintr-o instituţie străină
care va ţine cursuri şi, în plus, îi va forma pe instructorii
locali pe durata titularizării din ţara în curs de dezvoltare.
într-o astfel de situaţie este indicată predarea materiilor
avâasa&e si. în plus, abordarea dezvoltării abilităţilor de
predare. Acest proces este de lungă durată; pe de altă
parte, deoarece setul de cunoştinţe care trebuie acoperit
este atât de vast. acest tip de program trebuie să fie sufi
cient de lung - de cel puţin un an - pentru a fi eficient;
• oferirea de programe care au fost special elaborate pentru
agent ii W- de dezvoltare. Câteva exemple de succes includ
un consorţiu de firme de contabilitate, universităţi si orga-
nismul profesional de contabilitate care se ocupa de for-
marea instructorilor. Aceste programe sunt în general mai
scurte si sunt disponibile unui număr mai mare de oameni; •
folosirea profesioniştilor şi pedagogilor ieşiţi la pensie
din ţările dezvoltate pentru a preda studenţilor şi/sau a
forma instructori locali;
• solicitarea firmelor locale să suplimenteze salariile
pedagogilor în aşa fel încât, din punct de vedere
financiar, poziţia acestora să fie comparabilă cu cele
disponibile în
Tezele fundamentale ale profesiei contabile
funcţii non-şcolare, şi prin urmare creşterea numărului
de pedagogi calificaţi;
• încurajarea firmelor de contabilitate locale să pună pro
fesionişti calificaţi la dispoziţia instituţiilor locale de
învăţământ;
• oferirea de programe de studii la distanţă;
• furnizarea de materiale de studiu prin alte mijloace, in
clusiv lnternet, benzi video sau audio.
De multe ori se înregistrează o tiţttS B materialelor
instructive actualizate, cum ar i'i textele, literatura de specialitate
şi deciziile de contabilitate şi audit ale organisme lor de stabilire a
standardelor internaţionale si naţionale. în plus, majoritatea
materialelor suni importate şi nu sunt relevante în contextul
sistemului folosit în ţara respectivă. în acest caz, firmele locale
de contabilitate trebuie să furnizeze copii ale manualelor şi
procedurilor interne şi ale programelor de educaţie.
In le meiul poate, de asemenea, să fie o sursă de materiale
care pol fi descărcate, şi pot exista si materiale disponibile ale
altor organisme de contabilitate.
Efortul pentru realizarea celor menţionate mai sus va
trebui să fie depus în comun de instituţiile de şcolarizare locale
şi de organisme] profesional de contabilitate. Cea mai mare
responsabilitate pentru dezvoltarea programelor revine sectorului
de învăţământ, în timp ce organismul profesional de contabilitate
va avea marea responsabilitate de a căuta susţinerea guvernului,
firmelor de contabilitate, companiilor şi agenţiilor externe de
finanţare.
Cu căi implicare:! în educaţie este mai mare. cu atât este mai
mare accesând de resurse, inclusiv comitetele si personalul,
Cerinţa minimă constă într-Lin rol de legătură educaţională pentru
asigurare;) unui dialog intre furnizorii de educaţie si organismul
profesional de contabilitate. Acest rol poate fi preluat de
membri voluntari
toi
100

r.l.r.jT» >
cărora li se plătesc cheltuielile până când resursele permit angajarea
de personal. Rolul de legătură poate implica informarea furnizorilor
de programe cu privire la standardele necesare organismului profe-
sional si acreditarea programelor pentru grade sau aprobarea scutirii
de anumite materii.
Va trebui să existe şi un Comitet pentru Educaţie si Trai ni nu
care sâ raporteze Consiliului. Odată cu creşterea implicării, efor-
turile acestui comitet pot fi suplimentate cu grupuri de lucru răspun-
zătoare de funcţiile adiţionale, cum ar fi acreditarea cursurilor.
b) Conţinutul programelor de educaţie
Standardele Internaţionale de Educaţie ale IFAC prevăd ca,
pe lângă cerinţele minime de admitere într-un program educaţional,
studenţilor să li se ceară să se supună unei examinări profesionale
si sa aibă experienţă practică înainte de a li se acorda o calificare
profesională. Trebuie să se acorde atenţie ca toate criteriile selectate
să confere accesul rezonabil la profesie unui număr cât nun mare
de persoane calificate.
Programul de educaţie trebuie sâ dezvolte cunoştinţele si abi-
lităţile profesionale. Setul de cunoştinţe se va schimba în mod con-
stant si condiţiile locale vor determina, de asemenea, modificări în
ceea ce priveşte baza de cunoştinţe necesare. Programul trebuie să
conţină următoarele domenii vaste:
Contabilitate, finanţe si cunoştinţe aferente:
- Contabilitate şi audit financiar;
- Contabilitate şi cotiteol de gestiune;
- Impozitare;
Drept comercial;
- Audil şi asigurare;
- Finanţe şi management financiar;
- Valori şi etică profesională.
Tezele fundamentale ale profesiei contabile
Cunoştinţe de organizare si afaceri:
- Economie;
- Mediul de afaceri;
- Etica în afaceri;
- Pieţe financiare;
- Metode cantitative;
- Comportamentul organizational:
- Management şi decizii strategice;
- Marketing;
- Afaceri internaţionale si globali zare.
Cunoştinţe si competente IT {tehnologia informaţiei):
- Cunoştinţe generale IT;
- Cunoştinţe de control IT;
- Competenţe de control IT;
- Competente de utilizator 11
Programul de educaţie trebuie să dezvolte o gamă de abilităţi
profesionale necesare pentru contabilii profesionişti, inclusiv:
- abilităţi intelectuale;
- abilităţi tehnice şi funcţionale;
- abilităţi personale;
- relaţii roicrporeonale şi comunicare;
- abilitaţi de management de organizare şi afaceri.
Un alt aspect important al programului de educaţie î) repre-
zintă dezvoltarea valorilor profesionale, elice şi a atitudinii în ceea
ce priveşte profesia. Organismul profesional de contabilitate este
responsabil de a garanta că membrii înţeleg principiile de clică
prolesionalăpecare trebuie sale respecte ca profesionişti contabili.
Programul de educaţie trebuie sâ ducă la un angajament în
ceea ce priveşte:
- interesul public şi responsabilităţile sociale;

perfecţionarea continuă si învăţarea de durată;
- încrederea, responsabilitatea, oportunitatea, politeţea şi
respectul:
- legile şi regulamentele.
Aceste valori, etica şi atitudinile pot fi dezvoltate la lotul de
muncă, în sala de curs si în cadrul programelor de educaţie ale
organismului profesional de contabilitate. Acesta este un domeniu
în formare şi fiecare ţară adoptă abordări diferite.
c) Experienţa practică
Programele de preaereditari: a profesionişti lor contabili includ o
cerinţă, si anume candidaţii să aibă experienţă practică înainte de
acordarea acreditării complete. Esie important ca solicitanţii să poată
aplica toate cunoştinţele teoretice şi tehnice pentru soluţionarea
problemelor practice. în plus. candidaţii trebuie să îşi dezvolte
calităţile, în special o atitudine obiectivă, judecata profesionala,
abilităţi administrative etc. Acestea se învaţă în general în cursul
unei perioade de experienţă practică.
Stagiarii trebuie să îşi găsească de lucru într-un mediu adecvat si
în urma unor îndrumări corespunzătoare, care să le ofere provocări
şi oportunităţi de dezvoltare a abilităţilor profesionale.'. Acestora
trebuie să ii se dea posibilitatea de a se forma pe lângă un anga-
jator, ca condiţia ca postul să le ofere oportunitatea de a-sî dezvolta
abilităţile si să fie supravegheaţi penlru a garanta faptul că abilităţile
sunt aplicate corect. Acest lucru înseamnă că trebuie verificata şi
calitatea oamenilor care le oferă îndrumări.
Stagiarii şi angajatorii trehuie să păstre/e o documentaţie a
trainingului şi experienţei practice dobândite. Această documentaţie
trebuie reexaminată periodic pentru asigurarea faptului că cerinţele
stabilite de organismul profesional de contabilităţi.' sunt îndeplinite.
Organismele profesionale de contabilitate îi pot asista pe angajatori
şi studenţi prin furnizarea de instrucţiuni scrise detaliate cu privire
Tezele fundamentale ale profesiei contabile
la programul de experienţă practică şi rolurile si responsabilităţile
acestora.
Organismele profesionale de contabilitate ai căror membri
sunt angajaţi în practica publică se pot confrunta cu o problemă, si
anume să se asigure că stagiarii lor obţin experienţa necesară, de-
oarece în ţara lor pot exista puţine firme de contabilitate suficient
de mari pentru a angaja toţi stagiarii calificaţi pe întreaga perioadă
de formare. în astfel de ţări este posibil ca organizaţia să facă aran-
jamente speciale pentru circularea stagiarilor de la un angajator la
altul penlru ca un număr cât mai mare de stagiari să aibă posibili-
tatea de a intra în contact cu toate sarcinile, chiar dacă funcţia lor
cu normă întreagă nu este în practica publică, sau abordea/a expe
rienţa practică într-un sistem centralizat de pregătire a stagiarilor.
d) Evaluarea competentei profesionale
Standardele Internaţionale de Educaţie prevăd un proces co-
respunzător de evaluare a competenţei profesionale. O componentă
a acestui proces pentru persoanele care doresc să se califice este
un examen final administrat de sau cu implicarea organismului
profesional de contabilitate sau a autorităţii de reglementare. A-
ceastă recomandare recunoaşte că organizaţiile de contabilitate,
în special cele cu auloreglementare, au responsabil iun ea de a asi-
gura că membrii lor au competenţele de cure are nevoie societatea.
Stabilirea şi administrarea unui program de examinare pro
fesională reprezintă un proces costisitor şi solicitant. Acesta nece-
sită participarea unui număr mare de persoane calificate, cum ar II
examinatori şi persoane care dau note. în primii ani un organism
profesional poate să nu aibă resursele pentru stabilirea şi adminis-
trarea propriului proces de examinare. Două alternative pcntnr siste-
mul în concepţie proprie ar reduce costurile semnificaiiw
• O alternativă ar fi afilierea cu un organism profesional
de contabilitate existent pentru a folosi unii dintre exami-
natori. Internalizarea în creştere a standardelor de coata-
[115

bilitate, audit şi etică tace posibili folosirea examinărilor
organizaţiilor deja înfiinţate. Aceste examinări pot fi
suplimentate cu lucrări locale, dacă există diferenţe, cum ar fi
impozitarea sau legea. La ora ac lua! â. mai mul le
organisme Remorc EFAC si membri asociaţi asistă deja
organismele de contabilitate din diverse părţi ale lumii în
pregătirea si notarea lucrărilor examinate Dacă lucrările de
exaininare sunt adaptate de la sau asigurate de organizaţii
externe organismUkrî profesional de contabilitate,
natura aranjamentului si gradul de nuadiaie in
obiectivele organismului necesită o exami nare atenta
pentru a se verifica dacă standardele eores pund
obiectivelor organizaţiei.
• O altă altemati vă este ca organismul profesional de conta-
bilitate s3 îsi unească forţele cu unul sau mai multe orga-
nisme de contabilitate din ţările învecinate pentru a dez-
volta şi administra în comun examinările. Această opţiune ar
reduce în mod semnificativ costurile ţărilor şi va avea ca
rezultat o mai mare participare la un proces comun de
dezvoltare decât la un proces care implică folosirea de
examinatori adaptaţi programului unei alte organizaţii.
4.3. Dezvoltarea capacităţii organismului profesional a)
îndrumarea şi colaborarea cu alte organisme profe-
sionale si organizaţii sau g rupări regionale Sarcina de
în\iiiiuuv si dezvoltare a unui organism profesional
de contabilitate cu drepturi depline poale fi o experienţă solicitantă,
în special dacă persoanele doresc să îşi asume ace a si â sarcină pe
eoni propriu. Colaborarea si învăţarea de la alic persoane care au
experienţă în acest proces pol constitui o experienţă de valoare, şi
mulie organisme existente membre ale IFAC îşi oferă experienţa
IM
KNIK l)f. mu i'
Tezele fundametilaie ah profesiei amiabile
pentru asistarea altor ţări în îndeplinirea acestei sarcini. Expeih/\i
si experienţa în conducerea organismelor profesionale în ceea ce
priveşte colaborarea cu administraţiile, organele de reglementare
si furnizorii de educaţie pot consiiiui resurse valoroase.
Multe organizaţii au losi angajate in ..aranjamente de infcH
marc" care implică un organism profesional care colaborează cu
un organism în dezvoltare, adaptând structura, procesele şi politicile
organismului profesional înfiinţai la necesităţile organismului soli-
citant.
Alte programe de îndrumare sau asistenţă au implicat co-
laborarea prin intermediul unui grup regional tic organisme de con-
tabililate, folosind informaţiile dezvoltate in ba/a experienţei pro-
priilor membri. Consultanţii individuali, mulţi dintre aceştia lucrând
în trecut pentru organisme profesionale, îşi oferă serviciile pentru
asistarea eforturilor de dezvoltare.
Un factor-cheie care trebuie avui în vedere la încheierea unui
aranjament de consultare este înţelegerea mediului .si experienţei
organismului profesional .si determinarea faptului dacă scopurile
şi obiectivele acestuia se alinia/ă cu cele ale organizaţiei benefi-
ciare. Merită, de asemenea, să se analizeze posibilitatea de parte-
neriat cu diverse organisme în ceea ce priveşte diferitele aspecte
ale procesului de dezvoltare, deoarece anumite organisme pol avea
mai multă experienţă într-un domeniu decât altele, sau mai multă
experienţă si familiari/are cu regiunea în caic se al hi organizai ia
Proiecte le-cheie în care asisietjţa organisme lor profesionale
înfiinţate se poate dovedi de valoare pentru o organizaţie nouă sau
în faza de dezvoltare sunt:
- consilierea administrai ii lor cu privire la înfiinţarea pin te
şi ei contabile, de/vuliareade modele reglementate, cerin
ţele de pregătire si calificare si regimurile de anton zare:
- elaborarea infrastructurii organismului profesional;
- statute si reguli care guvernează organismul;
- structuri de conducere:
107
- programe de educaţie şjj calificare (inclusiv administrarea
examenelor);
- controlul calităţii ţi procesele disciplinare.
- codul etic;
- integrarea organismului şxistetâ intr-un nou organism;
- scheme comune de examinare;
- politici şi asigurarea dezvoltării pregătirii continue;
- stabilirea standardelor tehnice şi profesionale.
Asistenţa oferită poate lua diverse forme, inclusiv echipe de
experţi trimişi pentru a lucra cu membrii locali şi cu responsabilii
de înfiinţarea organismului. Asistenţa poate include şi sesiuni de
training pentru personalul organismului profesional de contabili
i.iic. secundarea altor organisme profesionale de contabilitate şi
seminare de training regional.
După ce organizaţia de contabilitate a funcţionat deja o anu-
mită perioadă, aceasta poate dori sa revizuiască anumite aspecte şi
funcţii executate de organizaţie. Acesta este un domeniu in care alte
organisme de contabilitate, bine definite, cu experienţă, şi consul-
tanţii cu experienţă îşi pot oferi asistenţa. Exemplele, deseori pre-
luate de organisme profesionale de contabilitate, includ revizuiri
ale;
- structurii şi conţinutului programului de educaţie;
- prof usc lor de control ui calităţii, cum ar fi reanali zarea
firmelor, angajaţilor ele;
- proceselor disciplinare;
- infrastructurii organismului profesional;
- structurilor de administraţie.
Costurile şi resursele necesare peniru Înfiinţarea şi dezvol-
tarea unui organism profesional de contabilitate pot fi
semnificative, iar în cadrul multor economii în curs de
dezvoltare fondurile
Tezele fundamentele ale profesiei cantabile
necesare nu sunt întotdeauna uşor de găsit în cadrul propriilor
reţele ale organismului. Anumite organizaţii naţionale şi
internaţionale au fost implicate în punerea de fonduri la
dispoziţie pentru dezvoltarea profesiei de contabil. Tipul de
aranjament de finanţare şi condiţiile de împrumut sau acordare a
acestor fonduri variază.
Câteva dintre organizaţiile care au fost implicate în
dezvoltarea profesiei sunt:
- Banca Mondiala;
- Fondul Monetar Internaţional;
- Comisia Europeană:
- Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite:
- bănci de dezvoltare regională (Banca de Dezvoltare
din
Africa, Banca de Dezvoltare din Asia, Banca de Dezvol
tare Interamericană etc);
- donatori bilaterali (diverşi);
- organizaţii privind societatea civilă (de exemplu,
organi
zaţii de caritate care administrează fonduri în numele
agenţiilor donatoare).
Lxistâ în general două tipuri de asistenţă financiară pe
care comunitatea donatoare Ie poate pune la dispoziţie:
• fondurile instituite - fonduri stabilite in scopuri
specifice
pentru care se pot face cereri. Deseori, ofertele de finan
ţau- pot fi făcute numai în anumite momente;
• bani pentru proiecte - controlate de agenţia
donatoare,
dar proiectul este dezvoltat împreună cu organizaţii guver
namentale si privind societatea civilă în ţara în care se va
derula proiectul.
Procesul de depunere a cererii de finanţare este complicat
si vahazi de la donator ta donator. Deoarece fiecare donator are
propriul proces de depunere a cererilor şi de sortare, nu exista un
model care poate fi urmat, în general poate exista un interval
destul de lung între depunerea cererii de finanţare şi momentul în care 109

cererea
108

este aprobată şi fondurile suni distribuite. Orice cerere de finanţare
trebuie sâ fie justificată printr-un plan de acţiune detaliat si toarte
bine pus la punct, cu un termen de finalizare realist şi rezonabil şi
cu rezultate comensurabile. Cererea trebuie sâ Re conformă pro-
cedurilor şi cerinţelor specifice ale agenţiilor donatoare.
c) Priorităţi
Profesiile de contabilitate şi audit bine consolidate joacă un rol
foarte important în efortul de stabilitate economica şi administraţie
Solidă. Tarile cu profesii de contabilitate si audit bine consolidate au
organisme profesionale puternice de educare şi monitorizare şi
reglwneotoe a conduitei profesionale. Acest lucru ajută la
protecţia interesului public si la crearea unui climat sigur pentru in
vestit orii interni si naţionali. Pe această bază, cei interesaţi în
înfiinţarea de noi organisme profesionale trebuie să stabilească
întâlniri cu guvernul si organele naţionale de reglementare pentru
transmiterea acestui mesaj si pentru obţinerea suportului acestora in
acordarea statutului oficial peni iu noul organism. Acest demers
poate lua fon mi unei legi a con labili lor sau a unei alte legi oficiale.
Dacă este posibil, legislaţia trebuie sâ prevadă ca apartenenţa la
noul organism să fie o condiţie preliminară pentru obţinerea dreptu-
rilor de practică. Acest lucru conferă organismului profesional de
contabilitate o autoritate care este la îndemâna organismelor pentru
caic calitatea de membru este opţionala mai degrabă decât obli-
gatorie. Dacă drepturile de practică au legătură CU o cernită de
membru fără întrerupere a organismului profesional de contabili-
tate, organismul poate colabora cu administraţia şt cu organele de
reglementare pentru protejarea interesului public in mod eficient.
deoarece are jurisdicţie asupra întregii profesii si nu numai asupra
celor care doresc să devină membri. ■ Priorităţi pe termen scurt:
- adoptarea legislaţiei care recunoaşte un organism pro-
fesional pentru contabili şi auditori, şi stabileşte
au-i orii alea şi funcţiile organismului;
IU
Tezele fundamentale ale profesiei cantabil?
- încurajarea formării şi educaţiei contabililor profesio
nişti (fie prin stabilirea de programe de educaţie pro
prii, f\c prin adoptarea programului recunoscut la nivel
internaţional):
- cererea de consiliere încă de la începui pentru con ver-
genţu standardelor nai ion;i le si m iernai ionnlc de conta
bilitate, .KII >pi;ueade standarde internaţionale de audit
şi a Codului etic IFAC:
- adoptarea unui statul şi a regulamentelor organismului
profesional de contabilitate;
- formarea Consiliului organismului profesional de
contabilitate;
- numirea unui director executiv pentru administrarea
şi conducerea organismului profesional de contabili
tate;
- înfiinţarea unui registru al membrilor şi stagiarilor;
- colectarea de taxe anuale de la membri şi stagiari:
- stabilirea structurii managementului executiv.
Priorităţi pe termen mediu:
- organizarea de manifestări privind dezvoltarea pre
gătirii continue si crearea de oportunităli de formare
pentru membri şi stagiari:
- stabilirea unui proces disciplinar.
Priorităţi pe termen lung:
- reglementarea şi monitorizarea membrilor din practica
publică;
- depunerea de cereri de membru la IFAC.
tu
I
CAPITOLUL IV
Standardele internaţionale ale profesiei
contabile
1. Standardele Internaţionale de Educaţie Pocnind de la misiunea
IFAC de „dezvoltare în întreaga lume iii întărirea unei profesii contabile prin
standarde armonizate, capabilă să ofere servicii de înaltă calitate in interesul
public". Comitetul pentru Educaţie al IFAC elaborează standarde.
îndrumări, documente de discuţii şi alte documente de informare privind edu-
caţia de precalificare, formarea profesioniştilor contabili şi dezvoltarea
profesională continuă pentru membrii profesiunii contabile. Standardele
Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili stabilesc clementele
esenţiale pe care trebuie să k conţmfi programele de educaţie şi dezvoltare
ca, de exemplu, subiectul. metodele şi tehnicile, astfel încât acestea să fie
recunoscute, acceptate si aplicate pe scară largă.
Având în vedere marca diversitate de culturi, limbi, sisteme educaţionale,
juridice şi sociale din ţările din care fac parte organismele profesionale
membre IFAC. este la latitudinea fiecărui organism membru să determine
cerinţe detaliate ale educaţiei de precalificare, de posicalificare şi de dezvoltare,
care să aibă la bază elementele esenţiale prevăzute în Standardele
Internaţionale de Educaţie. ÎFAC emile trei l ipi ir i diferite de documente:
- Standardele lnleniaiiimak 1. de Educaţie pentru Profesio
niştii Contabili (IES);
- îndrumările Internaţionale de Educaţie pentru Profesio
niştii Contabili (IEG);
112
I •
t IKKTRINVSI l)i:nMni.(»:iv; \ Pnun.su i loMAiilif.
/ - i !c fuudumentuk ale profesiei toittubih
- Documentele Inlemaţionale de Educaţie pentru Profesio
niştii Contabili (1EP).
Cele trei tipuri de documente reflectă în ordine descrescătoare na! ura
autori taţii publicai ii lor con torni Iii net iu ni lor lor: Standardele sunt mai
autorizate decâl iiulnuriank'. care ia rândul tor Mint mai autorizate decât Doc
un ic mc Ic.
Standardele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii
Contabili (IES):
- stabilesc standarde de „bună practică" general acceptate
în educaţie si dezvoltare pentru profesioniştii contabili;
- exprimi reperele pe care organismele membre trebuie s;i
le atingă în pregătirea şi dezvoltarea conturai 6 profesio
niştilor contabili;
- stabilesc elementele esenţiale ale conţinutului şi proce
sului de educaţie şi dezvoltare la nivelul scontat pentru
câştigarea recunoaşterii, acceptării şi aplicării internaţionale;
- deşi nu pot trece legal peste legile şi reglementari le Încalc,
furnizează referinţe autorizate pentru influenţarea regle
mentarilor locale cu privire la buna practica general
acceptata
Pan^ în prezent, IFAC a emis npt Standarde Internaţionale
de Educaţie pentru Profesionişlii Contabili (JES-uri):
• IES I, intitulat „Cerinţe de intrare într-un program de
educaţie contabilă profesionistă":
• IES 2, intitulat „Conţinutul programelor de educaţie pro
fesională";
• IES 3, intitulat ..Apt i iutii ni profesionale";
• IHS 4. i n t i t u l a t ..Valori profesionale, clica si atitudini";
• IES 5, intitulat „Cerinţe de experienţă practică";
i „Evaluarea capacităţilor profesionale si
IES 6, competenţei";
intitula • IES 7, intitulai „Dezvoltarea profesională continuă";
• Educaţie suni; ■ Să depună cele mai susţinute eforturi pentru: !

IES 8, - incorporarea elementelor esenţiale ale conţinutului si

intitulai procesului de educaţie si dezvoltare pe care se bazează ţiiihUimentaU <<l> profesiei contabili

„Cerinţ IES-uri le ta cerinţele naţionale de educat ic si dezvol- Sistemul de control al calităţii la nivelul cabinetului (firmei)
e tare pentru profesia contabilă, sau - acolo unde res- trebuie să includă politici şi proceduri care să se refere la fiecare
privind ponsabilitatea pentai elaborarea cerinţelor naţionale dintre elementele următoare:
compet de educaţie şi dezvoltare revine terţilor (de exemplu. a) Responsabilităţile conducerii pentru calitatea din inte
Guvernului) - pentru a-i convinge pe cei responsabili riorul cabinetului (Cimiei) constau în:
enţa
să încorporeze elementele esenţiale ale lES-urilor în - stabilirea de politici si proceduri al căror scop este de
profesi
cerinţele respective; a promova o cultură internii bazată pe recoBoaşterea
oniş
- implementarea lES-urilor sau a cerinţelor naţionale de faptului că în realizarea misiunilor calitatea este esen
tilor
educaţie şi dezvoltare care incorporează lES-urile. ■ Să ţială;
contabi
aducă la cunoştinţa membrilor toate lES-urile, lEG-urile si - stabilirea structurilor sau persoanelor care işi asumă
li din
tEP-urile emise de If;AC. responsabilitatea finală pentru sistemul de control al
domeni calităţii în cadru] firmei:
ul
- persoanele care au atribuţii cu privire la sistemul de
audilul control al calităţii in cadrul firmei trebuie să deţină
ui". 2. Standardele Internaţionale de Calitate
experien|ă şi capacităţi suficiente si adecvate, precum
Princip Controlul calităţii este abordat la trei niveluri: şi autoritatea necesară.
alele - la nivelul misiunii *•» b) Cerinţele etice constau în stabilirea de politici si proce
obligaţi > - control intern
duri care sâ-t ofere Urmei asigurarea rezonabilă că firma
i ale - la nivelul cabinetului (firmei) ^ şi personalul acesteia respectă cerinţele etice relevante:
organis - la nivelul organismului profesional - control extern integritatea, obiectivitatea, competenta profesională, con
melor fident iu li laiea. profesionalismul si independent.i
profesi 114 c) Acceptarea .si continuarea relaţiei cu clienţii si mi.suim
onale -.[vciUa.' presupun:
membr
- stabilirea de politici si proceduri pentru acceptarea
e IFAC
clienţilor:
în
legătur - stabilirea de politici şi proceduri pentru continuarea
ă cu relaţiilor cu clienţii şi pentru retragerea din misiune
Standar sau di ii relaliile cu clienţii.
dele ii) Resursele umane se refera ta:
Interna - stabilirea de politici şi proceduri pentru a oferi asigu
ţionale rarea rezonabilă că firma deţine suficient personal cu
de
U9
L
capaciunile si competentele oacesais, care se refera la:
recrutarea personalului, evaluarea performanţei,
capacităţile, competenţii, dezvoltarea curierei, promo-
varea, stimulentele etc; Stabilirea echipelor pe misiuni
e) Realizarea misiunilor presupune stabilirea de politici şi
proceduri pentru:
- asigurarea realizării misiunilor în conformitate cu
Standardele profesionale si cu cerinţele legale:
- modul de acordare a consultaţiilor,
- modul de soluţionare a divergenţelor de opinii în ca
drul echipei misiunii sau dini re echipa M celelalte
structuri ale firmei;
examinarea independentă a controlului de calitate;
- documentarea misiunilor.
H Monitori/aroa presupui io stabilirea de politici si proceduri
pentru:
- asigurarea rezonabilă că politicile şi procedurile cu
privire la sistemul de eoni rol al calităţii sunt: relevante,
adecvate, funcţionează eficient si suni îvspeciale în
practici; ~ analiza şi evaluarea continua a
sistemului de control
al calităţii;
- inspecţia periodică a unor misiuni deja încheiate. Pentru
misiunile de audit şi servicii conexe, HAC a emis Standardul
Internaţional de Audiţ (ISA) 220 si Standardul tatei naţional de
Control al Calităţii (ISQC) nr. l.
Obligaţiile membrilor IFAG cu privire la asigurarea
calităţii
se referă la:
II»
Tezele fundamentali! ale profesiei contabile
existenţa unui program obligatoriu de examinare si asi-
gurare a calităţii;
depunerea celor mai susţinute eforturi pentru încurajarea
celor responsabili să implementeze prevederile Standar-
delor Internaţionale de Calitate, atunci când Guvernul
sau alţi reglementatori au atribuţii pe linia caMtSţU servi-
ciilor contabile.
3. Standardele Internaţionale de Etică
Consiliul penlru Standarde de hitică pentru Con labili (ItiSBA)
din cadruJ IFAC a emis Codul etic al profesioniştilor amiabili care
cuprinde standarde etice de înaltă calitate, precum si alte prevederi
penlru profesioniştii contabili din întreaga lume.
C "odul etic IKAC stabileşte principiile fundamentale ale eticii
profesionale penlru profesioniştii contabili şi lumi/ea/ă un cadru
conceptual si îndrumări pe ni ni aplicarea acestor principi i.
Obligaţiile organismelor profesionale membre 1FAC se re Icra
la următoarele:
- organismele membre nu trebuie sâ aplice standarde mai
puţin stringente div.it cele stipulate în Codul clic IFAC;
- acolo unde responsabilităţile elaborării codurilor naţio
nale de etică revin terţilor, organismele membre trebuie
Nâ urmărească convergenţa codului naţional cu codul
IFAC. depunând cele mai susţinute eforturi pentru a-i
convinge pe cei responsabili cu elaborarea codurilor na
ţionale să încorporeze Codul IFAC.
în România, Codul etic IFAC a fost adoptat, cu uncie mici
modificări, drept Cod etic naţional al profesioniştilor contabili, încă
din anul 2002.
117
I
II1 iX 1 I Ml - in» . .-..
4. Standardele Internaţionale de Contabilitate
IFAC. prin Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate peatro
Sectorul Public (1PSASB). emile Standardele la-
iernai iunale âe Contabilitate pontai Sectorul Public (IPSAS), iar Consiliul
pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (1ASB) emite Standardele
Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Obligaţiile organismelor
membre IFAC în legătură cu standardele internaţionale de contabilitate se
refera în principal ladepu-ncrea celor mai susţinute eforturi pentru:
- încorporarea ceri ni ciur 1PS AS -uri lor în cerinţele naţionale ilo
contabilitate pentru sectorul public sau, acolo unde responsabilitatea
elaborării cerinţelor naţionale de contabilitate pentru sectorul puhlic
revine guvernelor sau altor terţi, convingerea acelor responsabili să
se conformeze H'SAS-urilor.
asistefiţS la ooplenieatarcâ iPSAS-urik» ^au a standardelor
naiionale de contabilitate pentru sectorul public care încorporează
IPSAS-urile;
- încorporarea cerinţelor IFRS-urilor în standardele naţionale de
contabilitate sau, acolo unde responsabilitatea pen-iru elahorarca
standarde Im naţionale de contabilitate revine Guvernului sau terţilor,
convingerea acestora ca standardele naţionale trebuie să se conformeze
IFRS-urilor sau să fie convergente cu IFRS-urile; - asistenţă la
implementarea IFRS-urilor sau a standardelor naţionale care
încorporează IFRS-urile.
5. Standardele Internaţionale de Audit
IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi
Asigurări tlAASB), emite următoarele categorii de standarde:
im
_________________________Tezele fundamentale ale profesiei contabile
- Standardele Internaţionale de Audit (ISA);
- Standardele Internaţionale pentru Misiunile de Examinare
<1SRE>;
- Standardele Internaţionale pentru Misiunile de Certifica»
(ISAE);
- Standardele Internaţionale pentru Serviciile l "< aRXC i ISKS >.
1AASB emite, de asemenea. Declaraţii aferente de practică.
norme metodologice şi îndrumări pentru profesioniştii contabili. Obligai ii le
organismelor membre IFAC1 fn legătură cu aceste standarde şi alte documente
se referă la depunerea celor mai susţinute eforturi peni i u :
- încorporarea standardelor internaţionale si a celorlalte
documente emise de IAASB în standardele naţionale, sau,
acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor naţio
nale revine terţilor, convingerea acestora să încorporeze
în standardele naţionale standardele şi celelalte documen
te oi inse de 1AASB;
- asistarea la implementarea standardelor internaţionale sau
a standardelor naţionale care încorporează standardele
internaţionale;
- implementarea unui proces care să furnizeze membrilor
la limp traducerea corectă şi completă ;i standardelor i n
ternaţionale si a celorlalte documente emise de IAASB.
It'J
 PARTEA B
Etica
în profesia contabilă

CAPITOLUL 1
Etica în profesie - elemente conceptuale
l. Etica în general; etica profesională
Etica îşi are ori ginta în cuvântul „ethos" din limba greaca;
ne est a poate însemna atât caracterul unui individ, cât si cultura
unei comunităţi.
imr-un context mai larg, etica se ocupă cu studiul teoretic al
valorilor şi condiţiei umane din perspectiva principiilor morale şi
8 rolului acestora în viaţa sociala.
în sens restrâns, etica reprezintă totalitatea normelor de con-
duită morală, iar în sens si mai restrâns reprezintă un ansamblu de
principii şi reguli ale membrilor unei profesii liberale.
în Oxford Dictionary of Business etica este definită ca un
,,comportament considerai a fi bun. corect, drept şi onorabil pe
baza principiilor sau indicaţiilor dimr-o teorie etică specifică".
Etica este specifică democraţiei si mai ales este strâns legată
de procesul democratic: democraţia in general si cea ccononiu .1
în special presupun dereglemcntare. iar locul lăsat liber prin de-
reglementare este luat de coduri de etica în diferite domenii.
Teoretic vorbind, etica. în general, este zona neclară, deoa-
rece nu exista un set universal de principii elice care să definească
ce este bine şi ce este râu, circumstanţele având un rol important.
Nu tot ce esle nedrept sau greşii este neapărat si neetic, dupfi cum
nu tot ce pare a fi neetic este nedrept sau greşit; puterea de convin-
gere a obiceiurilor şi religiei influenţează conceptul nostru per-
sonal despre bine şi rău. Conceptul de a face bine merge mult mai
m 123
Etica în profesia amiabila
departe decât cerinţele legale sau elice. Câţi dintre noi dam un
telefon la serviciu pentru a spune că suntem bolnavi? Dacă mergeţi
în autoturismul prietenului care conduce cu viteză mare şi este
oprii de poliţie, iar el vă cere să spuneţi că nu avea viteza mare. ce
faceţi din momeru ce şiiti ca avea viteza1.1 îl sprijiniţi, refuzaţi să îl
apăraţi sau faceţi altceva?
Comportamentul ei ic merge dincolo de respectarea legilor,
regulilor si reglementărilor; este un angajament de a face ceea ce
este bine şi numai ceea ce este permis. De altfel, într-o accepţiune,
să-i spunem, populară. .1 6 etic însemnează sa faci ceea ce trebuie
sâ faci, numai ceea ce trebuie să faci, pentru că trebuie să faci şi nu
peni tu C8 te obligă cineva, scrie undeva sau le vede cineva.
in altă ordine de idei esle posibil ca încrederea in adevăr ca
factor determinant al binelui să nu fie atât de sigură pe cât am vrea
de fapt sa credem. De exemplu, avem o înţelegere a evenimentelor
istorice, dar în practică acestea sunt scrise în general de cei învin-
gători; această mărturie este într-adevăr prea
Un comportament clic implică neapărat echiiatc s\ curtoazie
faţă de alţii, dar în acelaşi timp presupune restricţii asupra propriei
noastre libertăţi; de exemplu, un fumător şi un nefumâlor nu pot fi
amândoi liberi în acelaşi timp în ir-un birou sau într-un corn par-
ii meni de iren; fie fumătorul renunţă la li beri al ca ,sa de a fuma, fie
nel'umătorul îşi pierde dreptul Ifl aer curat.
în calitate de prestatori de servicii profesionale, cum delimi-
tăm etica în afaceri de etica profesională? „Hxistă numai o singură
responsabil itale socială a a tăcerii - aceea de a-si folosi resursele şi
de a se angaja în activităţi menite să îi sporească profitul", declara
Mii ton Friedman, laureat al Premiului Nohel.
Re/u li alele unui studiu din SL! A pe tema eticii în afaceri au
concluzionat că factorii esenţiali pentru mersul unei organizaţii
competente în materie de etică au fost următorii:
■ conducere; trebuie demonstrată grija companiei fată de
etică şi valori, precum şi faţa de propriile rezultate;

consecvenţă; compania trebuie in mod electiv să practice
ceea ce predică; allfel spus. între vorbe şi fapte trebuie
sâ existe consecventă.
■ echitate; oamenilor le pasă de modul cum sunt trataţi şi
aceasta este considerata problema etica numărul unu;
■ transparentă; angajaţii de astă/i asu-apia vi existe transpa
renţă în comunicările furnizate;
■ recompense; percepţia angajatului este aceea că este mai
important sâ recompensăm ceea ce este po/.iliv decât să
pedepsim comportamentul neetic.
Există, în general, o strânsa ledului a intre educai ie si clică;
comportamentul etic presupune un anumit nivel de competenţa
care se obţine şi se menţine prin acţiuni educative. Educaţia în
general si educaţia în etică în special sunt garanţii ale dezvoltării
valorilor morale şi profesionale.
2. Necesitatea unui cod etic al profesiei
contabile
Un cod de conduită este în general definit de profesionişti
ca un ansamblu de principii profesionale de eticii ce reglemen-
tează exerciţiul profesional al unor activităţi.
Organismele profesionale recomandă deseori membrilor lor
sâ includă principiile esenţiale ale codului în contractele cu clienţii
pentru ca aceştia să cunoască comportamentele pe care le aşteaptă
de la profesionistul contabil.
Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de
etică trebuie sâ includă. în funcţie de specificul fiecărei profesiuni.
atât modalităţile de comunicare comerciale referitoare la profesiile
reglementate, cât şi regulile referitoare la condiţiile de exercitare a
activităţilor profesioniştilor ca reguli deontologice vizând să
124
Etica în profesia cantabilă
garanteze în mod deosebit independenţa, imparţialitatea si secretul
profesional.
Profesia contabila se distinge de alte profesii prin asumarea
unei responsabilităţi faţade interesul public; ca atare, profesioniştii
contabili din întreaga lume trebuie să furnizeze servicii de înaltă
calitate in interes public şi pentru aceasta relaţiile dintre profesio-
niştii contabili şi clienţii sau angajatorii acestora in primul rând.
dar si relaţiile dintre profesioniştii contabili trebuie sa respecte unele
principii .si reguli de comportament profesional menite sâ dea servi-
cii lor respective autoritatea necesară şi să prevină pătrunderea cai re
consumatori (utilizatori)a unor informaţii linuneiar-eoniabilecare
pot influenta negativ deciziile acestora.
Slabiiirea de principii şi reguli etice si monitorizarea însuşirii
si respectării acestora de către toţi profesioniştii contabili constituie
una din atribuţiile de bază ale organismului profesional. Pentru
aceasta. Oîgamsmul profesional trebuie să aibă ca păci lalea şi resur-
sele necesare pentru instituirea unui sistem de investigare si de
sandi uni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesio-
nale şi etice.
3. Codul etic IFAC: rol, structură
Misiunea I l A f este de a consolida profesia contabilă la nivel global
la standarde armonizate, capabile să furni/.e/e servicii de înalta
calitate în interesul public. Consiliul pentru Standarde Inter
naţionale de Etică pentru Contabili (IESBA) din cadrul IFAC
elaborează şi emite prin propria sa autoritate standarde etice de
înaltă calitate pentru profesioniştii contabili din fotreaga lume.
(Iodul etic al profesioniştilor contabili are un dublu rol: - da
autoritate serviciilor furnizate de profesionişti] contabili;
beneficiarii serviciilor furnizate de profesioniştii contabili sunt
asiguraţi că aceste servicii sunt realizate de
125
 I
specialişti cart! respectă anumite standarde şi răspund pentru
calitatea prestaţiilor lor; - protejează profesioniştii contabili în Etica w profesia contabila
faţa unor crime economice şi B ailor fenomene negative din
- Secţiunea 210, Numirea profesionistului contabil;
economie, precum spătare de bani. finanţări de terorism, ti
- Secţiunea 220, Conflicte de interese;
aude de tot felul, corupţie etC.
- Secţiunea 230. Opinii suplimentare:
(>rganismele profesionale membre IFAC suni obligate să
aplice principiile şi regulile stabilite prirt Codul etic IFAC: - Secţiunea 240. Onorarii şi alte li puri de remunerare.
- fie prin adoptarea Codului etic IFAC drept cod etic na - Secţiunea 250. Marketingul serviciilor profesionale;
ţional al profesioniştilor contabili; - Secţiunea 260, Cadouri si ospitalitate;
- fie prin adoptarea Codului etic [FAC la specificul junsdic - Secţiunea 270, Custodia activelor clientului;
- Secţiunea 280, Obiectivitate;
ţiei locale;
- fie prin elaborarea unui cod etic propriu cure să cuprindă - Secţiunea 290. Independenţa în audit.
toate principiile şi regulile stabilite prin Codul etic IFAC. Partea C - deşt in ala profesioniştilor contabili angajaţi;
Codul etic IFAC a fost supus unor îmbunătăţiri succesive în conţine sase secţiuni:
ultimii ani, ultima ediţie fiind publicata in iunie 2005. cu intrare în - Secţiunea 300, Introducere;
vigoare la 30 iunie 2006. - Secţiunea 310, Conflicte conceptuale;
Codul clic IFAC este structurat în trei părţi şi 22 de secţiuni - Secţiunea 320, întocmirea şi raportarea informaţiilor;
repartizate astfel; - Secţiunea 330. Luarea de măsuri în cunoştinţa de cau
• Partea A - destinată tuturor profesioniştilor contabili. za.
Indiferent de svatut; liber-profesionişti sau angajaţi; con-
- Secţiunea 340, Interese financiare;
ţine sase secţiuni;
- Secţiunea 350, Stimulente
- Secţiunea MM), Introducere si principii fundamentale;
- Secţiunea 110, Integritatea;
- Secţiunea 120, Obiectivitatea;
- Secţiunea 130, Competenţa profesională şi prudenta;
- Secţiunea 140, Confidenţialitatea',
- Secţiunea 150, Comportamentul profesional.
• Partea B - destinată profesioniştilor contabili
independenţi (liber-profesionişii contabili); conţine 10
secţiuni: Secţiunea 200. Introducere;

127

. CAPITOLUL ii
Principiile etice fundamentale ale profesiei
contabile
1. Integritatea
('oncept: Integritatea presupune* ci pioiL-sionisiul contabil
trebuie Să Ş« drept si onest ui relaţiile profesionale şi de afaceri si
sâ nu se asocieze hi declaraţii false sau care ar putea induce în
eroare consumatorii (utilizatorii).
Comentarii: Un profesionist contabil nu trebuie sâ se asocieze
la rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte informaţii când apre-
ciază că acestea:
- conţin o declaraţie in mod senini fic<iii\ falsa* sun care
induce în eroare;
- conţin declaraţii sau informaţii eronate;
- omit sau ascund ml'orniaţii, atunci când aceste omisiuni
induc în eroare.
Suni profesioniştii contabili integri? Deseori inleţuiiaiea e^ie
asemuita unui elefant: îl recunoşti, dar u-e greu să îl descrii.
2. Obiectivitatea
Concept: Obiectivitatea presupune efl profesionistul contabil
trebuie sa Be imparţial, Iară idei preconcepute, să nu se găsească
în situaţii de conflict de interese sau de incompatibilitate şi m fticio
alia situaţie care ar putea determina un terţ bine informat, dar si
bine intenţionat să îi pună la îndoiala cinstea şi corectitudinea.
128
Ii i MIM] i»; Dw"iKiNy\si UEOMQI »<;»:A I'ROHMI.I
Etica în profesia contabilă
Comentarii: Principiul obiectivitătii impune o obligaţie tu-
turor profesioniştilor contabili de a nu-şi compromite profesia din
cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei ne-
dorite a altor persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiec-
tivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste situaţii să
fie definite ţii descrise. Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau
infiuenţează în mod negativ raţionamentele profesionale ale pro-
fesionistului contabil ar trebui evitate.
Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe do-
menii diferite şi trebuie să-şi demonstreze obiectivitatea în împre-
jurări di feri ic. Liber-profesioniştii contabili realizează rapoarte de
cerţifleare, prestează servicii fiscale şi alte servicii de consultanţă
managerială. Alţi profesionişti contabili angajaţi întocmesc situaţii
financiare fiind subordonaţi altora, execută serviciile de audit intern
şi servesc în diferite funcţii financiare de conducere din industrie,
comerţ, sectorul public si educaţie. De asemenea, unii profesiomsii
contabili îi pregătesc si ii instruiesc pe cei care aspira sa mire în
profesie. Indiferent de poziţie sau serviciul prestat, profesioniştii
contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale
şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul profesional.
în selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa
în mod specific potrivit cerinţelor etice legate de obiectivitate, tre-
buie acordată atenţia corespunzătoare următorilor factori:
• Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care
asupra lor se pot exercita presiuni care le pol diminua
obiectivitatea.
• Este practic imposibil sâ se definească şi să se descrie
toate situaţiile în care ar exista acesle posibile presiuni,
în stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor
care pot ori par sâ afecteze obiectivitatea profesionistului
contabil trebuie să domine un caracter rezonabil.
129
• Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute,
părtinirea ori influenţele altora să încalce obiectivitatea.
• Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că
personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile si-
a însuşit principiul obiectivitătii.
• Profesiuni si ii contabili nu trebuie sft accepte s.ui să ofere
cadouri sau invitaţii (la mese. spectacole) care pol li
considerate a avea o influenţă importanta şi dăunătoare
asupra raţionamentului lor profesional sau asupra acelora
cu care negociază.
3. Competenţa profesională şi prudenţa
Concepi: Acest principiu presupune că profesionistul contabil
deţine competenţele necesare, specifice misiunii pe care o are de
îndeplinit, si satisface concomitent cele două cerinţe ale concep-
tului: obţinerea competenţei si menţinerea compeienjei.
Comentarii: Principiul competenţei profesionale şi al pru-
denţei impune următoarele obligaţii pentru profesioniştii contabili:
- menţinerea cunoştinţelor sj aptitudinilor profesionale la
oiveiu] necesar astfel încât clienţii sau angajatorii IOT să
fie siguri că primesc servicii profesionale competente; şi
- să acţioneze cu prudenta in conformitate cu standardele
tehnice şi profesionale stanei când oferă servicii profesio
nale.
Serviciile profesionale competente necesită un raţionament
solid în aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale în
furnizarea unor astfel de servicii. Competenţa profesională poale
ti împărţita în două faze separate:
- obţinerea unui nivel de competenţă profesionala;
- menţinerea unui nivel de competenţă profesională.
130
Etica fa profesia <, iritabila
Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită
p permanentă conştientizare şi înţelegere a evoluţiilor relevante
pe plan profesional tehnic si în mediul de afaceri. Dezvoltarea pro-
fesională continuă elaborează şi menţine capacităţile care îi permit
unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate competentă
într-un mediu profesional.
Seriozitatea include responsabilitatea de a acţiona în con-
formitate cu prevederile unei sarcini, cu atenţie şi meticulozitate,
ţinând cont de un interval de timp.
tin profesionist contabil ar trebui sâ se asigure treptat că cei
care îşi desfăşoară activitatea sub tutela unui profesionist contabil
beneficiază de instruire şi supervizare adecvate.
Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţio-
neze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori de servicii profesionale
de limitele inerente ale serviciilor pentru a evita înţelegerea eronata
n unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.
4. Confidenţialitatea
Concepi: Confidenţialitatea cere profesionistului contabil
să nu divulge şi nici să nu folosească în interes personal infor-
maţiile pe care le obţine cu ocazia îndeplinirii misiunilor sale pro-
fesionale,
Comentarii: Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie
profesioniştilor contabili de a se abţine de la:
• dezvăluirea de informaţii confidenţiale in afara firmei sau
organizaţiei angajatoare ca urmare a unei relaţii profesio-
nale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care au fost
autorizaţi în mod special să facă publică o anumită infor-
maţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională
de a face publice acele informaţii.
131

Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul
executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau
în avantajul unei terţe părţi.
Un profesionist contabil trebuie sa respecte întotdeauna con-
fidenţialitatea, chiar si într-un mediu social. Profesionistul contabil
trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii,
în special în situaţii care implică o asociere de afaceri pe termen
lung cu un asociat sau cu o rudă.
Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţină
confidenţialitatea în prezentarea de informaţii către un posibil client
sau angajator; el trebuie, de asemenea, să ia în considerare menh
acrea confidenţialităţii în cadrul firmei sau al organizaţiei angaja-
toare.
Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru
a se asigura că personalul aflat sub conLrolul sau si persoanele
care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă principiul eonfi-
denţialilâţii.
Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea re-
laţiei dintre profesionistul contabil si client sau angajator. Când
profesionistul contabil schimbă organizaţia angajatoare sau obţine
un nou client, el are dreptul să utilizeze experienţa anterioară. Profe-
sionistul contabil nu ar trebui, însă, să folosească sau să divulge
informaţii confidenţiale primite sau obţinute dintr-o relaţie profe-
sională sau de afaceri.
în următoarele situaţii profesioniştii contabili sunt sau pot fi
obligaţi să divulge informaţii confidenţiale:
• atunci când divulgarea este autorizată de către client sau
angajator.
• atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de exem
plu:
- pentru a furniza documente sau alte probe în cursul
unor proceduri judiciare; şi
132
Etica în profesia contabilă
- pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în
măsură eventuale încălcări ale legii.
• atunci când există o obligaţie profesională sau un drept
de a le divulga în cazul în care nu este interzis prin lege:
- pentru a se conforma controlului calităţii unui corp
membru sau al organismului profesional;
- pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii
din partea organizaţiei membre sau a unui organism
norma lizaior;
- pentru a proteja interesele profesionale ale unui profe
sionist eoni abil în cursul procedurilor judiciare; şi
- pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.
Atunci când profesionistul contabil a stabilit că informaţia
confidenţială poate fi divulgată, trebuie avute în vedere unnătoarele
aspecte:
• dacă interesele tuturor părţilor, inclusiv ale terţelor părţi
ale căror interese ar putea fi afectate, vor fi prejudiciate
în cazul în care clientul sau angajatorul consimte ca profe
sionistul contabil să divulge informaţii;
• dacă sunt cu n oscii te sau nu toate faptele semnificative şi
dacă pot fi susţinute cu dovezi, în măsura in care aoesl
lucru este posibil; când si luai ia implică fapte sau opinii
nefondate, trebuie să se recurgă la raţionamentul profe
sional pentru a se determina lipul de prezentare care tre
buie făcută, dacă este disponibil;
• GG tip de comunicare este preconizată şi cui i se adresează;
mai exact, profesiuni si ui contabil trebuie sfl fie convins
că părţile cărora li se adresează comunicarea sunt desti
natarii adecvaţi şi că au responsabilitatea să reacţioneze
ca atare.
133
V.) 1 MKMI- llk l>OtlltlV\ SI niOMIH.ni.il: V l'KOIKSUl t ( I M \M\.¥
5. Profesionalismul
Concept: Acest principiu impune ca obligaţie profesioniştii lui
contabil să se conformeze legilor şi reglementarilor relevante si să
evite orice acţiune care ar prejudicia profesia, organismul profe-
sional viu un membru.
Comentarii: Principiul profesionalism ut ui sau comporta-
mentului profesional impune ca obligaţie pro fes ioni şui lor contabili
de a se conforma legilor şi reglementărilor relevante şi de a evita
orice acţiuni care pot discredita profesia contabila. Acestea includ
acţiuni pe baza cărora o terţa parte raţionalii şi informată, la curent
cu toate informaţiile relevante, ar concluziona că este afectată în
mod negativ buna reputaţie a profesiei.
în cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor si a
activităţii pe care o efectuează, profesioniştii contabili nu trebuie
sa furnizeze informaţii eronate despre profesia lor. Profesioniştii
contabili trebuie să fie cinstiţi şi loiali, şi nu trebuie:
- să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le
oferă, calificările pe care le posedă si experienţa pe care
o deţin;
- să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lip
site de fundament privind munca desfăşurată de alţii.
6. Respectarea standardelor şi normelor
profesionale
Concept: Profesionist ui contabil trebuie să respecte siaiu Un-
dele profesionale, de educaţie şi de calitate ca o jiuranţie că acţio-
nează fa scopul protejării interesului public.
Comentarii: Este de datoria organismelor profesionale să
elaboreze standarde profesionale pentru fiecare dintre activităţile
134
I 11 \ t i s 11 in | ) I K imw si 1tri>vniun.;iK.\ SIEI CONIAHU-K
Etica in profesia t:imi,il<i!,i
componente ale profesiei contabile, care constituie criterii de cali-
tate în aprecierea misiunilor realizate de profesioniştii contabili
7. Independenta
Concept: Principiul independenţei cerc profesii ini st ului con-
tabil satisfacerea concomitentă a celor două componente funda
mentale ale conceptului, şi anume:
a) independenţa de spirit (în gândire) sau independenţa de
ilrepi: constă in acea stare a profesii ui ist LI kn contabil po-
irivit căreia el consideră că poate îndeplini O misiune în
condiţii de integritate si cu obiectivitatea necesară;
b) independenţa în aparenţii (comportamentală) sau inde
pendenta de fapt: presupune ca o terţă persoana bine infor
mată, dar si bine intenţionata na găseşte niciun motiv de
nat ură comportamentala care să o d eternii ne să pun;i la
îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului
contabil.
Comentarii: Independenţa este un concept care cu in tas te trei
moduri de abordare: independenta absolută, independenţa relativă
si independenţa restrictivă, in funcţie de natura şi condiţiile spe-
cifice serviciului prestai.
Un profesionist contabil în practica publică nu ar trebui să
se angajeze în orice afacere, ocupaţie sau activitate care îi afectează
sau care i-ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna re-
putaţie a profesiei, şi care ca rezultat ar fi incompatibilă cu presta-
rea serviciilor profesionale.
Ameninţări la adresa independentei
Conformi tal ea cu principiile fundamentale poate fi afectată
într-o gamă largă de cazuri. Multe ameninţări se împart în urmi
(oarele categorii:
Etica in profesia contabila
a) de interes propriu;
b) de autoexaminare (autocontrol);
c) de favorizare;
d) de familiariiak1: si
e) de intimidare.
a) Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de
interes propriu pentru un contabil profesionist independent includ,
dar nu sunt limitate Ui:
- un interes financiar în firma-eiient sau deţinerea unui in-
teiss împreună cu un client;
- dependenţa neadecvală faţă de onorariile loiale primite
de la un client al certificării;
- întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client;
- preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui
«.-l i cn i ;
- potenţiala angajare la un client;
- onorarii neprevăzute legate de angajamente de certificare;
- un împrumut către sau de la un client sau de la oricare
dintre directorii sau funcţionarii acestuia,
b) Exemple de circumstanţe care pol genera ameninţări flfi
autoexaminare (autocontrol) includ, dar nu sunt limitate la:
- descoperirea unei erori semnificative în timpul unei
reevaluări a muncii profesionistului contabil independent;
- raportarea asupra operării sistemelor financiare după ce
tot acea persoană a fost implicată în elaborarea sau im
plementarea lor;
- pregătirea datelor originale utilizate pentru realizarea unor
înregistrări care fac obiectul unei misiuni de certificare;
136
. 1 1 S i l - I I I !><H I R | \ A SI Ol OVIUiOfilfc \ 1'KOKhSH-t C'UM AH II >.
- asocierea de lungă durata a unui membru important al
echipei de certificare cu clientul certificării.
- un membru al echipei de certificare care ocupă, sau a
ocupat recent, funcţia de director sau funcţionar al clien
tului de certificare;
- un membru al echipei de certificare care este, sau a fosl
recent, angajat al clientului de certificare într-o poziţie
în care exercită o influenţă directa si semnificativă asupra
subiectului în cauză;
- prestarea unor servicii pentru un client al certificării care
afectează direct subiectul în cauză.
c) Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare de
favorizare includ, dar nu sunt limitate la:
- promovarea acţiunilor într-o entitate cotată atunci când
acea entitate este un client de audit al situaţiilor financiare;
- apărarea unui client al certificării în cazul unor litigii sau
în rezolvarea disputelor cu terţe părţi.
d) Exemple de circumstanţe (.arc pot genera o ameninţare de
familiarităţi- mc! ud, dar nu sunt limitate la si luai ii k- când:
- un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul I
sau un afin care ocupă funcţia de director sau funcţionar
al clientului de ceri i tlcare;
- un membru al echipei de certificare are O ruda de gradul 1
sau un afin care. ca angajat al clientului, este in poziţia
de a exercita o influenţă directă şi semnificativa asupra
subiectului misiunii de certificare;
- un fost partener al firmei ocupa funcţia de director sau
funcţionar al clientului sau este angajat într-o poziţie în
care exercită o influenţă directă si semnificativă asupra
subiectului misiunii de certificare;
- acceptarea unor cadouri sau a ospitalităţii din partea
clientului, cu excepţia cazului în care valoarea acestora
este nesemnificativă;
137
c) lixemple de circumstanţe care pot genera ameninţarea de
nilmudaiv incliul, ilar nu simt limitate la:
- ameninţarea înlocuirii sau a concedierii făcută de ctientul
certificării;
- ameninţarea cu litigiul;
- exercitarea unei presiuni în vederea reducerii inadecvate
a cantităţii de muncă executate pentru a reduce onorariile.
Un profesionist contabil independent va observa, de aseme-
nea, că situaţiile specifice dau naştere unor ameninţări specifice la
conformitatea CU unul sau mai multe principii fundamentale. Astfel de
ameninţări specifice, evident, nu pot fi clasificate. Fie în relaţii
profesionale sau de afaceri, un profesionist contabil independent
81 trebui sa Re (Oi timpul ateul la BStfe] de ca/uri M ameninţări.
Măsuri de protecţie
Măsurile de protecţie care ar putea elimina sau reduce ameninţările
la un nivel acceptabil se împart in două mari categorii: - masuri
de proleclic generale de profesie, legislaţie sau reglemeuiâîi: şi
măsuri de protecţie în mediul de lucru.
Kl THINA SI I)K.DN H>l OtilK A I'KOI KSIH O>M \BH.P
MI'
fitit-a în profesia contabila
CAPITOLUL III
Obligaţiile organismelor profesionale
Profesioniştii contabili in general şi cei in practica publică în
special, oricare ar fi activitatea profesională pe care o efectuează,
vând în realitate reputaţie, iar reputaţie fără educaţie si etică nu
există,
()i■j.'.anişinele profesionale membre IFAC au obligaţia să pre-
vadă în statutele şi regulamentele lor reguli cu privire la Investigaţia şi
disciplina în caz de conduită greşită, i n c l u s i v pentru abaterile de
In standardele profesionale.
Conduita greşita include:
- activităţile cu caracter penal;
- acţiunile sau inacţiunile caic pot periclita profesia contabila:
abaterile de la standardele profesii nule.
- abaterile de !a cedatele elice;
- neglijenţa profesională grava;
- un număr de ca/uri de neglijenţii mai puţin importante
care. cumulate, pol indica nepotrivirea de a exercita drep-
I uri Ic de praelk.i.
- activitatea necorespun/ătoare.
Organismele profesionale membre IFAC trebuie să elaboreze
un regim eficient de investigare si disciplinar care să permită ca cei
care judec a sa impună o seric de penalizări cum ar ti sancţiunile ca:
mustrarea, pierderea s;ui rest ricţionarea drept uri lor de practica,
amenda (plata costurilor), pierderea t i t l u l u i profesii trial sau
retragerea aulori/ării, excluderea din organismul profesional
Organismele profesionale trebuie sâ informe/e flecare membru
în parte în legătură cu toate prevederile Codului etie,
I.W
Etica în profesia contabilă
stindardelor profesionale, regulilor şi reglementarilor, şi cu întrebări recapitulative din Părţile A şi B
consecinţele neconformârii.
Organismele profesionale trebuie să asigure resursele
financiare necesare care să permită efectuarea la timp a
1. Ce este profesia contabilă?
acţiunilor de investigare si disciplinare.
fotod&ti, organismele profesiunile trebuie să 2. Care sunt principalele activităţi componente ale
elaboreze şi sa menţină un proces de examinare profesiei
independentă a plângerilor clienţilor sau altor părţi în contabile?
cazurile în care s-a decis, ca urmare a investigaţiei, că
problema în cauză nu va fi deferită unei instanţe 3. Cum se clasifică profesioniştii contabili?
disciplinare. 4. Ce înţelegeţi prin audit în general: ti ar prin aud ii
Nicio persoană care este membră a comitetului de finan
investigare sau a instanţei de judecata nu trebuie să ciar; dar prin audit statutar '
servească în acelaşi timp sau în legătură cu acelaşi ca/..
Instanţa de judecata Ircbuie să-şi dovedească 5. Care sunt aşteptările publicului de la un audit
independenţa, trebuie evitată influenţa altor structuri ale statutar?
organismului profesional în activitatea instanţei de 6. Ce este auditul intern?
judecată, luarea deci/iilor sau impunerea sancţiunilor:
numai o instanţă de apel poate modifica sau retrage o 7. Care sunt deosebirile fundamentale între auditul
deci/ie a instanţei de judecaţii. intern
şi auditul statutar?
8. în ce relaţie se alia profesia contabilă si
fiscalitatea?
9. Cum explicaţi necesitatea reglementării profesiei
conta
bile?
10. Aria de acoperire a reglementării profesiei.
11. Care sunt condiţiile de calitate a reglementării
profesiei
contabile?
12. Modalităţi de implementare a reglementarii
profesiei.
13. Reglementarea profesiei contabile la nivel
europ 14. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea public.
ean. interesului

IU 141

■
l-.MK1>Kl>«» TKIV\M DhoMOt.HI.II-: \ 1'KmKMH I'DMAHIIK
32.
15. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Aspecte
15. Neceshalea existenţei unor organisme profesionale
puternice. concept
16. Modalităţi de ori: ani/are a profesiei contabile. uale
18. Criteriile de recunoaştere a unui organism profesional. privind
N. Despre 1FAC. etica.
20. Despre FRE. 33.
Necesit
21. Despre orga ni /atu le şi grupările regionale.
atea
20. Structura legală şi organizationalâ a unui organism profe unui
sional. cod etic
al
23. Colaborarea organismului profesional cu Guvernul.
profesie
24. Organele de conducere şi de execuţie ale unui organism i
profesional. contabil
e.
25. Finanţarea unui organism profesional.
34.
26. Marketingul si promovarea profesiei. Codul
27. Despre Standardele Internaţionale de Educaţie. etic
IFAC:
2H. Despre Standardele Internaţionale de Calitate rol.
29. Despre Standardele Internaţionale de Etică. structur
ă.
30. Despre Standardele Internaţionale de Contabilitate.
142
31. Despre Standardele Internaţionale de Audit.
 Elica în profesia tom abila indepen factorii care irebuic analizaţi când se iniţiază
dentei. înfiinţarea unui organism profesional din domeniul con
35. Despre integrilale.
tabilităţii?
44. Ob
36. Despre obiectivitate.
ligaţiile 46. Necesitatea colaborării ca Guvernul la înfiinţarea unui
M. Despre competenţa profesionala si prudenţă. organis organism profesional în domeniul contabilităţii.
melor
38. Despre confidenţialitate. profesi 47. Care este aria de cuprindere a reglementarilor la înfiinţa
onale rea unui organism profesional din domeniul contabilită
39. Despre profesionalism.
în ţii?
40. Despre respectarea standardelor şi normelor profesio legătur 48. Care este structura de conducere la înfiinţarea unui orga
nale. a cu nism profesional din domeniul contabilităţii?
Codul
41. Explicaţi conceptul şi tipurile de independenta. etic. 4lJ. Evidenţa membrilor unui organism profesional, 50.
42. Ameninţări la adresa independenţei. 45. Ca Sursele de finanţare ale unui organism profesional.
43. Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa re sunt
14.1
Mi; I)K DotntlNA SI 1)KOMO1.I»;U, A SIKI (OM ABILE

51. Rolul marketingului şi promovării profesiei. 60. Conţinutul programelor de educaţie ale organismelor
profesionale.
52. Rolul sectorului public.
SI, ( a i v sunt căile pentru dezvoltarea capacităţii organis-
53. Cerinţele pentru a deveni membru al unui organism pro
mului profesional?
fesional din domeniul contabilităţii.
62. Care sunt priorităţile unui nou organism profesional din
54. Rolul cerinţelor de practica pe ni ni a deveni membru al
domeniul contabilităţii?
unui organism profesional,
55. Rnlul organismului profesional pentru adoptarea stan
dardelor.
56. Rolul organismului profesional pentru elaborarea codu
rilor de etică.
57. Rolul organismului profesional pentru asigurarea calităţii
serviciilor profesionale.
58. Rolul organismului profesional pentru instituirea unui
sistem de investigaţii şi disciplinar.
59. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea pro
fesională continuă.
 PARTEA C Organizarea şi exercitarea
profesiei contabile în România

1
4
4
I
I L LEMKSTI L IU, !>"< I K I N V SI l> H>MHl.n<;i1-. A PKOUsSU I CUNUIHII
CAPITOLUL I
O profesie tradiţional liberală
Organizarea profesiei contabile in Rimumia, ca profesie liberalii de
sine siăiăloare, s-a Tăcut cunoscută începând cu utlimii ani ai secolului
XIX si primii ani ai secolului XX. în anul 1907 s-a înfiinţai „Uniunea
Absolvenţilor Şcolilor Superioare de Comerţ" câlî în 1908 a redactat \m
proiect de organizai» al unui Corp al Contabililor eu scopul de a Statua
„asupra a tot ce priveşte interesele profesionale ale carierei de contabil în
general'1.
La 5 mai 1919, „Cercul de studii comerciale" şi-a inaugurat activitatea prin
conferinţa având ca subiect ..Chestiunea experţilor contabili in România", in
concluzie fiind reţinute foloasele pe care le . II da României organizarea unui
„Corp al Experţilor Contabili". Consacrarea t i t l u l u i de contabil în România
avea să se înfăptuiască prin votarea în Camera Deputaţilor la 18 iunie 1921
si in Senat la 1 iulie 1921 şi prin promulgarea prin Decret regai la 13 iulie 1^21
a Legii privind constituirea Corpului Contabililor Autorizaţi şi Experţilor
Contabili. Cel care s-a străduit pentru promovarea acestei reglementări si
avea S& devină prunul preşedinte al Corpului pentru o perioadă de aproape
20 de ani, Grigore L, Traneu-LM. ministrul muncii, scria. în ziua de 2
noiembrie 1921:
(TDe abea acum începe marea răspundere a conducători lor acestui
Corp, care trebuie să fie la înălţimea misiunii sale şi a nă dejdilor ce se pun
în el; nu vom avea decât să ne mândrim că ani putut să realizăm o reformă
atât de importantă pentru ţară şi o aşa de veche revendicare a acestor
pricepuţi si stăruitori colaboratori ai comerţului, industriei, băncilor şi
agriculturii noastre".
Regulamentul pentru aplicarea Legii de organizare a Corpului a fost
publicat în Monitorul OII ci al nr. 613 din 22 octombrie 1921.
146
nv Om ÎRINV SI DUON FUI.omt- A
CONTABILE
______________Organizarea ţi exercitarea profesiei amiabile in România
La 31 decembrie 1921. Corpul avea un număr de 3.000 de
membri organizaţi în 42 de secţiuni teritoriale ale Corpului.
După ce şi-a desăvârşit organizarea în ţară, Corpul a intrat în rândul
organizaţiilor internam mâlc de Specialitate, unde a ocupat un loc de frunte.
Semnificativă pentru poziţia ocupată de Corp în landul organismelor de
profil din întreaga lume este constatarea făcută de renumitul profesor la
Columbia Universiiy d i n New York. care la Congresul Internaţional a!
Experţilor Contabili de la Amsterdam { i u l i e 1u 26). după ce a cilii pasaje
întregi din legea de organizare a Corpului, a spus. intre altele: ..Este destul
de curios că cea mai largă literatura cu privire hi legislaţia profesiei vine d i n
România".
După instaurarea regimului comunist, libera iniţiativă a fost înlocuită
de economia dirijata, ceea ce s-a răsfrânt în mod inevitabil şi asupra
profesiei contabile, o profesie liberală prin excelentă. După naţionalizarea
principalelor mijloace de producţie, existenţa unui Corp a) contabililor
independenţi a devenit aproape imposibilă. ;iMlel că în urma l lolarării
Consiliului de Miniştri nr. 201 din X martie 1951,Marea Adunare Naţională,
prin Decretul nr. 40din 10martie 1951, a des fiinţat Corpul Contabililor
Autorizaţi şi Experţilor Contabili. Aslfel. după 30 de ani a luat sfârşit o
aventură în care bărbaţi adevăraţi au reuşit să construiască şi să dezvolte
un edificiu cum nu erau multe în lume în acele vremuri.
..îmi pun nădejdea în generaţiile viitoare si nu te doresc decât ca prin
muncă şi cultura*, prin calităţi de inimă si avânt să fie mai mari, mai
vrednici si mai fericiţi decât am fost noi" sunt cuvintele cu care Grigore L.
Trancu-Iaşi se adresa în una din ultimele sale intervenţii căi re cei cu care
a colaborat la această minunată lucrare care s-a chemat Corpul Contabililor
Autorizaţi si Experţilor Con labili.
De reţinut că prin modul de organizare, prin atribuţiile şi rolul
săupenlru dezvoltarea economiei. Corpul Contabililor Autorizaţi şi
Experţilor Contabili a fost în anii '30 ai secolului trecui,
147
potrivit documentelor vremii, unul dintre cele mai active şi mai
puternice organisme profesionale din Europa.
 în această perioadă Corpul a avut o largă participare şi a
înregistrat o puternică recunoaştere internaţională, propuneri valoroase ale
profesioniştilor români - uncie in premieră mondială -fiind reţinute cu
ocazia diferitelor manifestaţi internaţionale: propunerea profesorului G.
Alesseanu ca „elementele de activ sâ fie trecute în bilanţ în ordinea
lichidităţilor" a fost adoptată ca moţiune la primul Congres Internaţional
de Contabilitate. La cel de-al l l l e a Congres Internaţional al Experţilor
Contabili, reprezentantul Corpului, Petre Drăgănescu-Brateş, arata: „în ţara
noastră Corpul conferă titlul de expert, iar nu Guvernul; experţii nu suni
funcţionari ai Guvernului şi nu trebuie sa fie influenţaţi de acesta. Guvernul
a recunoscut numai profesiunea ca atare, a fixat condiţiile în care ea se poate
practica, dar este liberă concurenţa pentru oricine îndeplineşte condiţiunile".
Comunicarea fiind considerată deosebit de valoroasă a fost cerută de biroul
Congresului spre a 11 publicată în darea de seamă oficială.
Membrii delegaţiei române participante la congresele internaţionale
de la Bruxelles şi Amsterdam au fost invitaţi la Paris de preşedintele
„Companiei Şefilor Contabili", Alfred Cornier, unde lui Petre Drăgănescu-
Brates i-a fost conferit titlul de membru corespondent al prestigioasei
asociaţii profesionale franc c/e
V.l . ! ) ( > < I K I N V S I DMIMllUHilK A I*KOHSIH < UMVBU1
României, legea din 1W4 a constituit ^i constituie un model de
reglementare a profesiei amiabile care se confirmă din plin astăzi, când
Organizarea fi exercitarea profesiei contabile în România
CAPITOLUL II
O profesie contabilă bine organizată
1. O rapidă recunoaştere naţională şi
internaţională
în anul 1990 avea să înceapă un nou drum, o nou;i aventura pentru a
răspunde îndemnurilor primului preşedinte al Corpului, Grigore L. Trancu-
laşi, care se adresa generaţiilor viitoare urându-le ca prin muncă şi cultură,
prin calităţi de inimă şi avânt „să fie mai mari, mai vrednici şi mai fericiţi
decât am fost noi". Experţii contabili, folosiţi în regimul comunist exclusiv
pentru lucrări de expertiza contabilă judiciara, cunoscând trecutul glorios
al profesiei lor din perioada antecomunistâ, s-au angajat să readuci)
profesia de expert contabil şi de contabil autorizat la nivelul pe cate aceasta
trebuia sâ-I aibă într~o economie în tranziţie şi o societate în care începeau
să se manifeste valorile statului de drept.
O primă etapă a constituit-o separarea, în anul 1992. de experţii
tehnici şi înfiinţarea, ca organism de sine stătător, a Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi. Impusă de dificultăţile tranziţiei,
următoarea etapă a fost consacrată încadrării Corpului în sistemul
economic si social printr-o recunoaştere din partea autorităţii publice:
promovarea unei legi pentru organizarea şi funcţionarea Corpului.
Aceasta s-a realizat prin Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 aprobată prin
Legea nr. 42/1995.
Preluând ceea ce era adaptabil sau perfectibil şi tradiţional românesc
în legea Corpului din 1921 şi adoptând sau adapuiiul ceea ce era prevăzut
în reglementările profesiei contabile din alte ţări europene - mai ales a
ţărilor cu aceeaşi origine de drept ca a
14»
Organizarea şi exeniuireu pr »i, w, i , .>ni,ihil, ui
organismul mondial al contabilităţii - 1FAC - a emis un Document de
poziţie cu privire la modul de reglementare a profesiei contabile într-o
jurisdicţie sau alta*. Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 a fost ţ;i
rămâne, cu toate tendinţele care se maaifegtâ in ultimii ani. o reglementare
europeană, întrucât:
• reglementează strictul necesar pentru apărarea interesului
public, aspectele de reglementare internă fiind mandatate
organismului profesional Corpul Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR);
• reglementând activitatea de expertiză contabila şi organis
mul profesional al experţilor contabili, reglementează pro
fesia contabilă ca un întreg si expertul contabil ca profe
sionistul cu cel mai înalt nivel de educaţie si instruire în
domeniul contabilitaţii (cu acces fără restricţii la toate
activităţile şi serviciile care formează profesia contabilă),
şi nu o activitate sau alta componentă a profesiei conta
bile:
• este o reglementare de esenţă liberală, nefâcând posibilă
dependenţa de stat. care însă prin reprezentanţii Ministerului
Economiei si Finanţelor supraveghează ca activitatea CECCAR
să se desfăşoare cu respectarea legilor generale ale ţării.
Caracterul unitar, de întreg, al profesiei contabile din România şi rolul
european al expertului contabil român, de specialist cu cele mai înalte si
cuprinzătoare cunoştinţe în domeniul contabil iun u şi care are acces
neîngrădit la toate serviciile sau activităţile care compun profesia
contabilă, rezultă cu pregnanţă din atribuţiile expertului contabil
prevăzute în reglementările menţionate, şi anume:
15»
LXKMfcM I I 1 K 1HH IMNA Şl IH.PMOI.OtilK A I'HOKIMM < OM Vltll.K
devenii membru cu drepturi depline al Federaţiei Internaţionale a
Contabililor (1FAC) şi al Federaţiei Experţilor Contabili Europeni (FEE)
«>i a început să se manifeste ca un important centru al profesiei contabile
ţinerea sau supravegherea contabili taţii şi întocmirea situaţiilor
financiare;
- efectuarea de analize economico-financiare;
- efectuarea de audil finaneiar-contabil;
efectuarea evaluărilor de active, întreprinderi sau titluri de
valoare;
- efectuarea de expertize contabile judiciare sau extrajudi
ciare;
- executarea lucrărilor cu caracter fiscal si acordarea de
consultanţă, consiliere si asistenţă fiscală;
- efectuarea de lucrări de organizare administrativă si infor
matică;
- îndeplinirea mandatului de cenzor;
- îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile
de reorganizare judiciară si faliment;
- acordarea de asistenţă de specialitate necesari pentru
înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor comerciale;
- efectuarea pentru persoane fizice şi juridice a oricărui
serviciu profesional care presupune cunoştinţe de conta
bilitate.
Misiunea CHCCAR reflectata prin strategiile şi programele de
activitate constă în dezvoltarea unei profesii contabile capabile să
satisfacă interesul public şi să contribuie la de/.voltarea economiei
naţionale prin aplicarea celor mai înalte standarde de educaţie. de etică şi de
calitate.
Ca o recunoaştere a calităţii reglementării profesiei şi o apreciere a
modului hotărât în care au demarat acţiunile pentru reconstruirea unui
organism profesional puternic, bazat pe autoregle-mentare, la numai doi ani
de la reînfiinţare, în anul 1996, Corpul a
151
liberale din centrul si sud-estul Europei.
„CECCAR este o organizaţie profesională foarte importantă în
regiune şi, de asemenea, un membru foarte activ al IFAC", declara
preşedintele IFAC, dl Juan Jose Ferm in del Val Ic. Li Congresul al X
Vll-lea al profesiei contabile din România, organizai de CECCAR în zilele
de 1 şi 2 septembrie 2008 la Bucureşti.
„Sunt mândru si vă mulţumesc că sunteţi atât de numeroşi;
mulţomest CECCAR pentru iot ce a făcut si sunt sictir că veţi ajunge
departe", a spus preşedintele FEE, dl Jaeques Potdevin, la Congresul din
1-2 septembrie 2008.
La acelaşi Congres - cel mai mare eveniment naţional de profil si ni
doilea din Europa -, preşedintele Ordinului Experţilor Contabili din Franţa,
dl Jean Pierre Alix, a declarat: „Vreau să va spun că CECCAR reprezintă
un element important al Comunităţii Europene a profesiei contabile:
CECCAR contribuie la solidari lat ca acestei profesii la nivel european".
2. Standarde profesionale de nivel înalt
în România, normarea contabilităţii fiind un atribut al Guvernului,
profesia contahik'i a depus şi depune cele mai susţinute eforturi pentru
introducerea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS)
şi a Standardelor Internaţionale de Contabili-lalc pentru Sectond Public
(1PSAS).
începând cu anul 19%, în România au existat Standarde naţionale de
audit elaborate de Camera Naţională a Auditorilor Statutari care s-au aplicat
până la „schisma" care a avut loc în profesia contabilă din România în
anul 2000.
151
( <*M VHH.K
resursele necesare unui sistem efieieni de investigare si de sancţiuni A cazurilor
de nerespectare.
Organizarea ţi exercitarea profesiei contabile în România
România a fost prima ţară din fostele ţări comuniste în care au fost
elaborate standarde profesionale pentru fiecare dintre serviciile furnizate
sau activităţile prestate de profesioniştii contabili. care constituie criterii
de apreciere a calităţii serviciilor furnizate sau activităţilor preslate:
ţinerea contabilităţii, elaborarea, examinarea si prezentarea situai ii lor
financiare, înfiinţarea si reorg.ini zarea întreprinderilor, evaluarea
întreprinderilor, auditul intern, <iu-ditul stat unu, activitatea de cenzor,
consultanţa fiscală, expertiza contabilă etc.
Organismul profesiei contabile colaborează cu mediul universitar
pentru educaţia în vederea obţinerii competenţelor specifice calităţii de
expert contabil sau de contabil autorizat potrivit Standardelor Internaţionale
de Flducaţîe emise de IFAC. Pentru dezvoi&rea profesională continuă a fost
emis Standardul Naţional de Educaţie nr. 38 care preia cerinţele de
educaţie prevăzute în Standardele Internaţionale de Educaţie nr. 7 si nr. S
emise de IFAC, şi care este pus în aplicare prin Programul na in mal pentru
dezvoltarea profe sională continuă emis pentru o perioada de câte cinci ;nii,
si prin programele anuale si lunare de dezvoltare profesional;!; numărul
minim de ore de pregătire profesională continuă penlru fiecare membru
al organismului profesional este de 40 de ore pe an.
în domeniul calităţii, organismul profesiei contabile din România
este printre primele organiMUC membre IFAC care a extins Standardele
Internaţionale de Calitate Ia toate serviciile contabile prestate de
profesioniştii contabili.
în domeniul eticii, în România a fost adoptat Codul etic IFAC încă din
anul 1995 drept Cod etic naţional al profesii misii lor contabili (CENPC),
care a fost actualizat constant in funcţie de modificările aduse Codului etic
IFAC,
Pentru urmărirea modului de respectare a standardelor profesionale
şi etice, organismul profesiei contabile dispune de toate
153
5. Activitatea internaţională
Profesia contabilă din România, odatS recunoscută interna-ţional
prin cooptarea reprezentantului ei - CECCAR ca membru al
organismului mondial - IFAC şi european - FEE. s-a remarcat printr-o
 puternică activitate concretizată în:
- încheierea a 20 de acorduri de colaborate si cooperare cu
organisme profesionale din ţări precum Franţa. Marea Britanie,
Italia, Israel, Ungaria, Polonia, Ucraina, Moldova, Serbia etc. în
baza cărora profesia contabilă românească a fost furnizoarea
sau beneficiara celor mai actuale sisteme şi tehnici de
organizare şi exercitare a profesiei;
- iniţierea unor acţiuni regionale cum ar fi înfiinţarea Parte -neriaiului
Sud-Esl F.uropean pentru Dc/voharea Contabilităţii (SEEPAD);
- participarea ca membru fondator la constituirea Comite
tului pentru Integrare Latină Europa-America (CILEA);
- participarea ca membru la vehiculul profesional medite
ranean denumit Federaţia Experţilor Contabili Meditera
neeni (FCM);
- participarea ca membru la Federaţia Experţilor Contabili
Franeofoni(FIDEF);
- participarea activă si constanta în cadrul grupelor de lucru
;ik' hederatiei Experliloi Contabili Europeni;
- sprijinirea unor organisme profesionale din regiune pentru
a deveni membre ale IFAC.
154
I i i MIAU in Doi i k i \ i si DEONTOLOGU \ l ' k i n i ^n M MM V I I I I i
______________Organizarea şi exercitarea profesiei amiabile în România
Un rol important l-au jucat Congresele profesiei contabile organizate
de CECCAR din doi în doi ani, ta care s-a înregistrai o mare participare
internaţională. Ca o dovadă a aportului pe care profesia contabilă
românească îl aduce la rezolvarea problemelor din profesia contabila
europeană şi internaţională, reprezentanţii CECCAR fac parte din structuri
k- de conducere ale IFAC, FI HM FCM, CILEA şi SEEPAD; organismul
profesiei contabile din România - CECCAR a fost felicitai prin scrisori si
diplome primite de la IFAC şi FEE, iar la Congresul experţilor contabili din
Franţa, în anul 2007, preşedintelui CECCAR i-a fost înmânata o medalie
pentru contribuţia adusă la dezvoltarea profesiei contabile la nivel naiumal
şi internaţional.
155
Organizarea şi exercitarea profesiei contabile în România
 MMil

Icilind
FEE M E M B E R S

C/oc

CyţHUt
 157
n Ml l ' l - 0<K'TRINASI DKONTOUWilK A PKOKKSlII t OMVUU K ___________ Organizarea şi exercitarea profesiei cantabili- în România

CAPITOLUL III CAPITOLUL IV

O profesie excesiv reglementată Profesia de expert contabil şi de
contabil autorizat din România în întrebări
şi răspunsuri
In ultimii ani profesia contabila liberală din România a suferii
două fracturi prin intervenţii ale Guvernului, care a emis două ordonanţe
pentru readucerea sub controlul statului, mai precis a funcţionarilor publici,
a două dintre activităţile componente: audirut si consul imita fiscală. Cele 1. Ce sunt serviciile profesionale?
două reglementari au ca obiect nu reglementarea a ceea ce era deja
reglementat, ci crearea a două camere care obliga experţii contabili nu doar Serviciile profesii male reprezintă orice serviciu care cere apti-tudint
sa se înscrie în evidenţele lor pentru a exercita activităţile respective, dar nici contabile înrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu:
nu le mai recunosc pregătirea şi competenţele profesionale, obligându-i - servicii de contabilitate;
să repete examene, stagii etc. Cele două reglementări nu respectă niciunul - audit;
dintre criteriile sau condiţiile care trebuie îndeplinite de o regie* mentare a - fiscalitate;
profesiei, prezentate in Partea A a acestei lucrări; dim-potrivâ, au un - consultau la managerială;
pronunţat caracter monopolist, exclusivist, cu consecinţe negative asupra management financiar.
interesului public şi mai ales asupra consumatorilor, asupra între prinderi lor si Serviciu - o muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva, dar
ehiai Etsuprs bugetului statului. După realizarea, cu destule eforturi, a unei potrivit normelor şi regulilor profesiei prestatorului; îndeplinirea unei
reglementări recunoscute şi apreciate a profesiei contabile, a întregului, îndatoriri Eaţâ de cineva.
reglementarea ulterioară B două activităţi componente ale profesiei, făcând
loială abstracţie de regie meii uni'n deja existenta, nu puteau să nu perturbe
situaţia de ansamblu din profesia contabilă românească M din piaţa 2. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii
serviciilor contabile. Este firesc că dacă ai proiectai st executat o casă cu
mai multe camere nu poli ca după X- in uni de exploatare să reproiecte/i si
contabile?
să reconstruieşti o cameră sau alta fără sS ţii seama de ansamblul Caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile sunt:
construcţiei existente. - deţinerea unei competenţe intelectuale specifice, obtinni;t
Situaţia unică şi caracterul excesiv ai reglementării profesiei .111 iost prin formare şi învăţământ;
sesizate în repetate rânduri de experţii Băncii Mondiale, care prin planul de - respectarea de către membri a unui ansamblu de valori şi
acţiuni aprobai pnn hotărâre guvernamentală încă din anul 2005 au de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire
prevăzut măsuri de intrare tn normali tute. cele care se referă la integritate şi obiectivitate;
- recunoaşterea unei datorii faţă de public.
158

Kl.KMKNTF Oh DOCTRINA SI 1>KON TUI rU.U. V t'KOH.SIKI (UNI ABII.K oblig loialitate faţă de angajator.
Uneori, datoria membrilor privind profesiunea lor ţii publicul poate fi aţiile Ţinând seama de remarcile precedente este de datoria orga-
în contradicţie cu interesul tor personal pe iermen scurt sau cu tor de nismelor profesionale naţionale sa definească reguli de etică pentru
 I
inembrii lor astfel încât sa garante/e o calitate optimă a serviciilor ţii să
păstreze încrederea publicului în profesie.
Profesia contabilă liberată este bazată pe moralitate ireproşabilă, pe
independenţă, pe ştiinţă în profesie, pe competenţă.
3. Ce semnificaţie are interesul general (interesul public)?
Profesia contabilă se distinge prin acceptarea responsabilităţii sale faţă
de public, prin public înţelegându-se:
- clienţii;
- Guvernul;
- angajatorii;
- investitorii;
- oamenii de al aceri;
- comunităţile financiare;
- donatorii de fonduri;
- orice altă persoană,
care dau încredere în obiectivitatea şi integritatea profesionişti lor
contabili pentru buna funcţionare a economiei.
Această încredere acordată de public impune profesiei contabile o
responsabilitate în materie de interes general. Interesul general semnifică
satisfacţia colectivă a persoanelor şi instituţiilor peniru care lucrează
profesioniştii contabili, în slujba cărora se află.
______________Organizarea si exercitarea profesiei contabile in Româniţi
Păstrarea acestui statut, privilegiat, al profesioniştilor contabili
presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care să justifice
încrederea publicului.
Interesul public este bunăstarea colectivă a comunităţii si a
instituţiilor deservite de contabilul profesionist.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de
interesul public:
- auditorii independenţi ajută la menţinerea integrităţii si
eficienţei situaţiilor financiare prezentate instituţiilor fi
nanciare ca suport parţial pentru împrumuturi si acţiona
rilor pentru a obţine capital;
- responsabilii financiari (directorii economici)cu atribuţii
în diverse domenii de management financiar contribuie
la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor organi/a-
ţiei;
- auditorii interni furnizează asigurarea în legătură cu un
sistem de control intern coreei, care sporeşte încredeu .1
în informaţiile financiare externe ale patronului;
- experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi efi-
rkiiţei. precum şi la aplicarea corectă a sistemului de
impozitare;
- consilierii de gestiune şi consultanţii manageriali au o
responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea luării
unor decizii manageriale corecte.
Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Co-
munitatea, publicul contează pe profesioniştii contabili peniru o
contabilitate financiară şi o raportare corecte, pentru un management
financiar eficient şi slinuri competente referiloitir Iu u varietate de aspecte
legate de afaceri şi impozite.
tj t.Mi;Mt IU Dm IKIVXS1 I>I L < IM<H.<».»-. \ PHttFIiSIKI lUNTAHUE
4. Care sunt imperativele fundamentale pentru
realizarea obiectivului profesiei contabile?
Realizarea obiectivului profesiei contabile constând în satisfacerea
exigenţelor publicului un puni.' mai multe imperative, ţii .imune:
- credibilitatea - publicul are nevoie de informaţii credi
bile;
- profesionismul - profesiunea contabilă are nevoie de per-
soane recunoscute de clienţi, angajatori ţii terii ca profe-
sionisii in Jmneniu;
- calitatea serviciilor-taste serviciile furnizate de un pro
fesionist contabil trebuie să satisfacă criteriile precise de
apreciere, standardele de calitate;
încrederea - utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili
trebuie sa fie asiguraţi că aceste servicii sunt sub-ordonate mim
ansamblu de reguli de etică profeskni;il.i
5. Cum se explica rolul social al
profesioniştilor contabili?
Profesioniştii contabili joaca* un toi soda) important; atitudinea şj
comportamentul acestora în legătura cu serviciile prestate
au repercusiuni asupra proprietăţii economice a colectivităţii si a întregit
ţări. în plus. lucrările prestate de aceştia în domeniul salarizării şi al stabilirii
veniturilor membrilor societăţii sunt indispensabile societăţii.
Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii şi alte sectoare din lumea
afacerilor, precum şi Guvernul si publicul, in sens larg. trebuie să aibă
încredere în capacitatea acestora de a pune în funcţiune sisteme riguroase de
gestiune si informare, capabile să asigure
162
.n- \ TRUHSII i CONTABILI
KI.KMUMUIH: Hm IHINAM
- studierea în folosul clienţilor a posibilităţilor legale de
______Organizarea si exercitarea profeţit't contabile in România
u gestiune financiară eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra unui mare
număr de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.
Pentru înţelegerea rolului social, se poate admite că bilanţuri
parazitate la profiturile care trebuie fiscali za te, ca urmare a unor servicii
contabile necurespun/âtoare. pot conduce Adminisliaiia la concluzia
stabilirii unor noi impozite şi taxe în sarcina contribua bililor.
Tot în acesl sens trebuie privită şi contribuţia profesioniştilor contabili
Ui realizarea veniturilor statului, sursă a pro» rame Ui r sociale ale
Guvernului.
6. Explicaţi relaţia dintre etică şi calitatea în profesia
contabilă
Profesioniştii contabili nu îsi pot păstra stalului lor privilegiat decât
oferind servicii potrivit unor criterii care să justifice încrederea publicului.
Este în interesul profesiei contabile la scară mondiala să informeze
utilizatorii serviciilor furnizate de profesioniştii CO&abili că prestaţiile
acestora sunt de calitate optimă şi satisfac regulile de clică impuse de acest
statul privilegiat
Obiectivele profesiei contabile privesc [naltul nivel profesional,
înaltul nivel de perfonnan|;l, satisfacerea interesului general.
Etica profesională presupune atât protecţia fiecărui profesionist, cât si
a terţilor, protecţia publicului prin calitatea si fiabilitatea prestaţiilor, iar
pentru membrii CECCAR. printr-o sănătoasă şi liberă concurenţă.
Calitatea lucrărilor presupune:
- abţinerea de la lucrări inutile doar din dorinţa de câştig;
- selectarea lucrărilor pentru colaboratori;
- programarea lucrărilor;
evitare a unor plăţi nedatorate;
- conştiinciozitatea si integritatea cu care lucrările suni
abordate;
- calitatea şi conţinutul raportului;
- păstrarea secretului profesional.
7. Cine poate exercita profesia de expert contabil
şi de contabil autorizat?
Profesia de expert contabil si de contabil autorizat se exeaiui de calrc
persoanele care au această calitate, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa
Guvernului nr. 65/1994 republicată, cu respectarea principiului
independenţei profesionale şi a cerinţelor de pregătire impuse de norme.
8. în ce constă diferenţa dintre expertul contabil
şi economistul salariat, dintre contabilul
autorizat şi contabilul salariat?
Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în
condiţiile OG nr, 65/1994, având competenta profesionala de a verifica şi
de a aprecia modul de organizare si de conducere a activităţii economico-
financiare si de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor
comerciale si de a verifica legalitatea bilanţului contabil, a contului de
profit şi pierdere şi a celorlalte componente ale situaţiilor financiare.
Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competente mult mai largi
faţade cea a unui economisi, economistul fiind subordonai unui şef ierarhic
şi executând atribuţiile specifice fişei postului Sâa De asemenea,
economistul este specializat în multe domenii:
IM
( D M UtH K
I I 1 MIMK m 1)01 I KIV\ M 1)H)MI)1.IH;I1V ,\
Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai
______________Organizarea jt exercitarea profesiei contabile în România
turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare,
Imanciar-contabil etc.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării
financiar-contabile, independent faţă de societatea comercială. El nu
primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un onorariu prevăzut prin
contractul încheiat cu referire la misiunea sa.
Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în
condiţiile OG nr. 65/1994 şi are capacitatea de a ţine contabilitatea şi de a
pregăti lucrările necesare întocmirii situaţiilor financiare. Contabilul
autorizat, ca şi expertul contabil, este un profesionist independent.
Contabilul salarizat este subordonai şefului ierarhic şi execută sarcinile
care îi revin din fişa individuală a postului; rareori, în cazul unei
întreprinderi, acesta execută toate lucrările contabile; de regulă, este
specializat pe un sector al contabilităţii.
Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de
calitatea lucrărilor executate, putând fi stimulai ori penalizat de şefu]
îfi ailu c sau hi propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat,
chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de întreprindere. De
asemenea, ei pot pierde întreprinderea de client şi, prin aceasta, şansa de
venit.
în schimb, economistul şi contabilul salariaţi pierd cu greu postul în
umia unor proceduri anevoioase.
9. Cine este expertul contabil?
Expertul contabil este persoana care a dobândit această caii tate în
condiţiile legii (OG nr. 65/1994) şi are competenta profesională de a
verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii
economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea
societăţilor comerciale şi de a întocmi situaţiile financiare, şi de a efectua
expertize contabile.
165
înalta calificare în domeniul contabilităţii şl care are acces neîngrădit ta
efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea si
certificarea situaţiilor financiare (în condiţiile reglementărilor specifice).
• Calitatea de expert contabil şi cea de contabil autoriza)
se dobândesc pe bază de examene şi stagii practice,
• Pentru a dobândi calitatea, se cer îndeplinite cumulam
mai multe condiţii.
• Pot fi, la cerere, experţi contabili persoanele care au tillul
de academicieni, profesori şi conferenţiari universitari,
doctori în economie şi doctori docenţi cu specialituk-a
finanţe sau contabilitate, însă cu îndeplinirea condiţiilor
şi susţinerea unui interviu privind Normele de organism.1
si funcţionare ale CECCAR.
10. Cine este contabilul autorizat?
Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în
condiţiile OG nr. 65/1994 şi are competenta profesionala de a executa lucrări
de contabilitate şi operaţii pregătitoare întocmirii situaţiilor financiare ale
întreprinderii.
11, Cum se obţine calitatea de expert contabil?
Calitatea de expert contabil se obţine prin examen. Examenul se dosi Vi
si iară in ba/a Norme lor Corpului şi a regulament ului pentru efectuarea
stagiului, şi prin examenul de aptitudini în vederea accesului la calitatea de
expert contabil si de contabil autorizat:
- examen de admitere privind accesul;
IM.
VA KMI - MI » K DOCTRINA M DI -: ONHII .I . H ; IKA PRIH - USIUI i OMMUI
- dovada că persoana în cauză nu a suferii nicio condam
nare care, potrivii legislaţiei în vigoare, interzice dreptul
_________Organizarea şi exercitarea profesiei toniabile în România
siagiu de 3 ani (tutore/sistem colectiv. 200 ore/semestru + pregătire
deontologică şi doctrină profesională); - examen de aptitudini
(examen scris, probă orală).
12. Cum se obţine calitatea de contabil autorizat?
Calitatea de contabil autorizat se obţine prin examen, în trepte: acces,
stagiu, examen privind pregătirea deontologica si d ne l rina profesională,
examen de aptitudini; ca si expertul contabil, dar cu tematică specifică.
Pentru accesul la examen se cer îndeplinite anumite condiţii specifice de
studii şi capacitatea exercitării.
13. Cum se menţin calitatea de expert contabil şi
calitatea de contabil autorizat?
Calitatea de expert contabil şi cea de contabil u ti iun/al se menţin prin
înscrierea în Tabloul Corpului. înscrierea se realizează în baza îndeplinirii
condiţiilor privind acordarea calităţii de expert contabil sau de contabil
autorizat. înscrierea în Tabloul Corpului conferă dreptul exercitării
profesiunii pe întreg ieri loriul ţării.
Anual se obţine licenţa de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licenţei
sau nelicenţierea atrage radierea din Tablou sau suspendarea exercitării
profesiei, a dreptului de a o exercita.
Acordarea vizei anuale se face daca sunt îndeplinite cumulativ
condiţiile:
- achitarea în întregime a obligaţiilor faţă de Corp;
- plai a la buget, la termen si în cuantumul prevăzut, a impo
zitelor cuvenite stalului;
- asigurarea pentru riscul profesional;
lf>7
I de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale
(ca/ier judiciar);
- persoana în cauză nu a săvârşit fapte care să încalce regu
lamentul privind conduita profesională; _________Organizarea ţi exercitarea profesiei contabile ta România
depunerea fişei individuale. - elaborarea de tablouri de utilizări şi resurse;
- asistenţa în prevenirea şi înlăturarea dificultăţilor uni
tăţii;
14. Care sunt lucrările care pot fi executate de experţii c) efectuarea de audit financiar-contabil, ca
contabili? - diagnostic financiar-creşterea, rentabilitatea, echili
în aplicarea art. 2, art. 6 şi art. 7 din OG nr. 65/1994. republicată, brul şi riscurile financiare;
lucrările care se pot executa, fără a fi 1 imitative, de către experţii contabili - aud ii intern - organizarea sau controlul regularităţii
sunt: şi sincerităţii sistemului;
a) ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor - studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financia
financiare: re;
- acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea - audit statutar şi certificarea hi lanţului contabil, cu res
contabilităţii, inclusiv în cazul sistemelor Informatice; pectarea reglementărilor specifice;
- elaborarea şi punerea în aplicare a următoarelor: pro d) efectuarea de evaluări potrivit Standardelor Internaţionale
cedee contabile, planul de conturi adaptat unităţii, de Evaluare, ca:
contabilitatea de gestiune, tabloul de bord, controlul - evaluări de bunuri si active patrimoniale;
de gestiune şi controlul prin buget, în baza şi cu res - evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare, pentru
pectarea normelor generale; vânzări, succesiuni, partaje, donaţii sau l.i cererea
b) efectuarea de analize economico-fi nanei are, ca: celor interesaţi;
- analiza structurilor financiare; - evaluări de elemente intangibile;
e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare
- analiza gestiunii financiare şi arentahiliifuii capitalu sau solicitate de persoane fi zice ori juridice în condiţiile
lui investit. prevăzute de lege, ca:
- tehnici de analiza şi de gestiune a fondului de rulment. - expertize amiabile (la cerere);
- sisteme de credit - leasing, factoring etc; - expertize contabil-judiciare;
elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de uo/o - arbitraje în cauze civile;
rene. - expertize de gestiune;
executarea de lucrări cu caracter fi nane iar-con labil, ca:
1*8
- întocmirea de situaţii periodice;
consolidarea conturilor şi bilanţului;
- întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu
şi lung;
16')