Sunteți pe pagina 1din 99

C o rp u l E x pţilo

e rr C o n ta b ili s t
C o n ta b ililo r A u toţi rdizina R oân
m ia

M A R IN T O M• JAA C Q U E S
P O T D E V IN

S
de
D O C T RĂ IN
Şl
D E O N T O L OA G
P R O F E S IE I
C O N T A B IL E

E d itu ra C E C C A R ,
B u c u re
şti, 2 0 0 8
( upritu

Marin TOMA - autor Cuprins


Jacques POTDEVIN - coautor la Partea A, capitolele II,

Editor: Editura CECCAR Din partea autorilor..............................................................7


Intrarea Pielari nr. 1, sector 4
Bucureşti Partea A Tezele funduim-
Tel.: 021/330.88.69/70/71 nlak ak profesiei contubik-
1 1

Fax: 021/330.88.88
E-mail: edituraceccar@yahoo.com Capitolul I. Introducere...................................................... 10
Redactori: Nadia MARINESCU
Alina Mihaela MINORU Capitolul II. Profesia contabili: concept, structură, rol
www.ceccar.ro şi mod de reglementare...................................16
Tipărit: Tipografia EVEREST 1.Concept şi structură.....................................16
Tel.: 021/433.07.01/02/03 2.Profesia contabilă - o profesie
t "II* u IlihliolL'ui Nu tiu nule a Komâiiki 1OM V . M \ K I \
! . l i ' î n r i t t e i l < - ilni li iiu <it [| -.intii|ii:.r|. ii pmf lH lfc l
reglementată................................................32
contabile / Marin roata, facques Potâevin
t
3.Rolul profesiei contabile.............;............................41
Bucureşti: BdttumCBQ \H. 2ons Bibliogr. 4.Profcsiu contabilă intre ivuIcniniLiiv si
ISBN 978-973-84W interesul public...............................................44
I htkk'vin. Jactjues
657 Capitolul IU. Organizarea profesiei contabile........................47
1.Modalităţi de organizare a profesiei
contabile la nivel naţional...........................47
2.Criterii de recunoaştere .i unui organism
al profesiei contabile...................................49
3.Organizarea profesiei contabile la nivel
global..........................................................50
4.înfiinţarea unui organism profesional
de contabilitate............................................56
4.1, Rolul şi responsabilităţile unui
organism profesional de contabilitate .... 84
4.2. Educai iu M e\;imiii:irile membrilor.....W
43. Dezvoltarea capacităţii organismului
profesional......................................... 106

3
_______________________________Cuprtm
( a pi toiui IV, Suind arde le internai io na le ale pro Ies iei
contabile........................................................112 Partea C
1.Standardele Internaţionale de Educaţie .... 112 Organizarea şi exercitarea profesiei contabile în
2.Stasdardde Internaţionale de Calitate........ 114 România
3.Standardele Internai ionale de Etica............117
4.Standardele Internaţionale de Capitolul I. O profesie tradiţional liberala........................ 146
Contabilitate............................................. IIX
5. Standardele Internaţionale de Audil......... 118 C ap itolu l 11. O profesie con tabila bine organ..............14izata l>

1. O rapidă recunoaştere naţională si


internaţionala..............................-............ 149
Partea B 2.Standarde profesionale de nivel înalt ......... 152
Kt tea in profesia contabilii 3.Activitatea internaţionala............................ 154

Capitolul I. Etica în profesie - elemente conceptuale....... 122 Capitolul UI. O profesie excesiv reglementata.................... 158
1.Etica în general; etica profesională............. 122
2.Necesitatea unui cod etic al profesiei Capitolul IV. Profesia de expert contabil şi de contabil
contabile...................................................124 autorizat din România în întrebări si
3.Codul etic IFAC: rol. structura................... 125 răspunsuri....................................................... 159

Capitolul II. Principiile etico fundamentale ale profesiei Anexe: ()rdonanţa Guvernului nr. 65/I9*M privind
contabile........................................................128 organizarea activităţii de expertiză contabila
şi a contabililor autorizaţi ..............................232
1.Integritatea ..................................................128
2.O biectivitatea .............................................I2x Regulamentul de organizare şi fancţioBafe a
3.Competenţa profesională şi prudenţa......... 130 Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
4.Confidenţialitatea.......................................131 Autorizaţi din Rom ânia ..................................255
5.Profesionalismul.........................................134 Codul etic naţional al profesioniştilor contabili
6 Respectarea standardelor si normelor din România..................................................311
p ro fesio n ale.............................................. 134
7. In dep end en ţa ............................................ I J5 Bibliografie ..........................................................................4 K < )

C apitolulI I I . O bligaţiile organism elor profesion


............139
ale
întrebări recapitulative din Părţile A şi B......................... 141
*
Din partea autorilor

Din p i u i t a autorilor

De ce o astfel de lucrare? Deşi profesia contabilă se distinge de


alte profesii prin asii marc ii unei responsabilităţi fată de public, pre-
OClIpărik legislative, de regulă, OegUjeazâ sau trec [x- un plan B0*
cundar factoftt] uman, respectiv profesionistul contabil, alunei când
se1 ahordea/a aspecte legate de contabilitate, fiscalitate Şl alic acti-
vităţi pentru realizarea cărora sunt necesare cunoştinţe in domeniul
contabilităţii.
Programele de educaţie în domeniul amiabiliiătii trebuie să
asigure formarea de profesionişti contabili cu o structură a valorilor
profesionale, eticii si atitudinilor necesară pentru-exercitarea raţio-
namentului profesional si pentru acţionarea într-o manieră etică, fapt
care este în interesul societăţii si al profesiei; ele trebuie să asigure
convingeri viitorilor profesionişti cantabili despre rolul lor la nivelul
unei entităţi pentru dezvoltarea economiei naţionale sas a economiei
mondiale; ele trebuie să furnizeze viitorilor profesionişti contabili
LUiioşlinU'despre modul toi de organizare in ;.iciivitatea practic;!. Toate
acestea constituie cerinţe ale Standardului [ntetnaţiona] de Educaţie
fJDES) nr. 4 emis de 1FAC.

() cercetare de aproape trei ani. Cu o bogată activitate în


diferite organisme tnternaţionate si regionale, autorii au avut
posibilitatea să stu d ieze m o d u l d e o rg an izare si ex ercita re a p r
co n tab ile în
diferite lari si la nivel regional, sintetizând şi reţinând ca
teze şi principii fundamentale pe acelea care caracterizează profesia
cont abilă şi sunt concordante sau convergente cu cele recomandate la
nivel global.

Structura lucrării. Rezultatele cercetării au fosl sintetizate în


elemente privind doctrina profesie) eoni abile, elemente privind de-
ontologia in profesia contabilă, precum si modal în care este orga-
nizata si se exercita profesia contabilă in România, în legătură cu
aspectele doctrinare, constatarea centrala se refera la caracterul de
întreg al unei profesii formate din multe activităţi.
Ml'MKMI l>l Om I K I N V SI l)HIMlHnv,ll- \ PKOI KS1I I (OM Ulii I

Pro Ies ia contabilă este o profesie cu un câmp larg de acţiune şi


cu multe specializări diferise. Profesioniştii contabili lucrează inde-
pendent, atât în firme (mari sau mici), cât şi individual; ei lucrea/a ca
angajaţi în organisme şi instituţii publice sau private, in organisme
nou -profit sau in educai ic unde pot avea roluri diferite. Profesia
contabila include si consulumii in domenii variate şi numeroase legate
de administraţia publica sau afaceri, tuni ar ti management, fiscalitate,
sisteme informaţionale, finanţe corporative, supravegherea întreprin-
derilor şi multe altele. Chiar dacă în anumite organisme profesionale
membrii suai speciali/aţi pe una sau pe foarte puţine dintre aceste
specializări, profesia contabilă in BBSamblui ci le include pe toate,
constituiodll-se într-un tot unitar.
DivetNitalea activităţilor care fonnea/a profesia contabilă este
o realitate foarte importantă pe care nimeni nu ar trebui să o negli-
jeze, sublinia preşedintele [FAC ta întâlnirea cu preşedinţii organis-
melor profesionale membre ale Federaţiei Experţilor Contabili
Europeni (FEE) din 31 mai 2(H)7 de la Londra.

Destinatarii lucrării. Lucrarea este destinau candidaţilor la exa-


menele de acces la profesia de expert contabil si de contabil autori-
za!, studenţilor din învăţământul universitar de profil, precum şi profe-
sioniştilor contabili. Prezentând în anexe si reglementările de ha/ă
ale profesiei, lucrarea poate constitui un instrument practic al profesio-
nistului GOfltabtl liber S;ILI angajat, indiferent de experienţa sa.

Autorii mulţumesc anticipai tuturor celor care vor binevoi sâ


Ic adreseze observaţiile si opiniile lor; mulţumesc totodată Editurii
PA R T E AA
CECCAR si doamnei Nadia Marinescti pentru asistenţa edil ori ala
dată lucrării, acurateţea punerii în pagină şi exigenta în transpun cu1 a Tezele fundamentale ale
textului.
profesiei contabile
Marin Toina, Jacques Potdevin
Tezele fundamentale ale profesiei contabile

CAPITOLUL I - sa 11 absolvii îmr-un stai membrii cel mai înalt nivel de


pregătire şi experienţă cerut de activitatea de profesionist
Introducere contabil în acea ţară şi care. cel puţin, întruneşte nivelul
de calificare al Dircclivei a V l l l - a . si dalorilă căruia, odaia
autori/aţi, pot desfăşura fără restricţii auditul statutar al
tutun» entităţilor care sunt supuse auditului.
Profesia de „contabil*', conform definiţiei de mai sus, este o
în cadrul standardelor internaţionale de educaţie pentru obţi-
profesie reglementată în toate statele membre din Uniunea Euro-
nerea şi menţinerea competenţelor profesioniştilor contabili, un
peană. Pentru a obţine accesul la aeeaslâ profesie, este necesar sa
loc important îl au cunoştinţele de natură doclrinară si deontologică;
fii autorizai de autorităţile competente d i n stalul membru. Autori-
profesia contabila distingându-sc de site profesii prin asumarea
zarea unui profesionist esle indicata prin includerea sa pe o listă a
unei responsabilităţi tuia de public, este firesc ca îndeplinirea acestei
celor au lori/aţi să exercite aclivitalea sau activităţile rezervate pro-
misiuni ti fie asumatfl ik* toţi profesioniştii contabili în cunoştinţa
fesiei.
de cauză, ceea ce presupune ca aceştia:
Pentru a fi autorizat, este necesar să se obţină o calitate profe-
- să fie conştienţi de rolul pe care profesia contabilă îl are
sională, de la o autoritate competentă dintr-un stat membru, desem-
pemru dezvoltarea economici naţionale si mondiale şi nată în conformitate cu prevederile legislative, de reglementare
peni.ni apărarea interesului public: sau statutare ale acelui stat, şi de a întruni orice alte condiţii leg iile
sâ fie convinşi de rolul social pe cure îl au ;.itâi la nivelul de au lori/are. cum ar fi buna practică. în ca/u I entităţilor juridice,
unei entităţi, cât si la nivel naţional; condiţiile legate de controlul capitalului şi al organismului de con-
- .să înţeleagă că munca lor şi profesia contabili în ansam trol au fost şi ele îndeplinite în cazul autorizării.
blu nu pot fi recunoscute si apreciate decât dacă satisfac Există două abordări ale calificări lor profesionale pentru con-
trei deziderate devenite comandamente fundamentale ale tabili la nivel european:
prnleMci: etlueaiie. etica si cantate; -sistemul tic calificare A pregătirii; si
sa cunoască modul de orga ni /a re a profesiei contabile. -sistemul de calificare funcţională.
respectiv nu ului în care se pol înfiinţa şi put funcţiona Calificarea pregătirii indică faptul că deţinătorul a terminal
organismele profesionale; un anumit curs de educaţie şi pregătire. Calificările pregătirii, care
- să înţeleagă semnificaţia şi importanta unor termeni-cheie sunt cunoscute pe larg publicului, asigură accesul la o serie largă
pentru profesia contabilă dacă se doreşte a deveni o pro de aci ivi lăţi. adesea fără solicitarea de a deţine o calificare funcţio-
fesie de lopîn economia şi societatea române;isca: unita nală suplimentară. Deţinerea caii licării pregătirii esteun element
tea funiunea profesiei contabile, unitatea membrilor orga esenţial în obţinerea calificării funcţionale, dacă aceasta este ne-
msnuilin profesional şi unitatea tuturor profesioniştilor cesară, in toate statele membre în care există calificarea funcţionala.
contabili indiferent de s t a t u l ) şi unicitatea profesiei această calitate se obţine în general ca un al doilea stagiu pentru
contabile. deţinerea calificării pregătirii.
l C lIM U U I 1 Tezele fundamentate ale profesiei cantabile

Termenul calificare funcţională denotau calificare pfofesio- juridică in


■ nală care permite deţinătorului să exercite îndatoririle specifice
ta
care numai aceasta calificare permite accesul. Deţinătorul acestei
calificări poate de obicei sfl practice numai unica funcţie la care
calificarea îi permite accesul si uneori la câteva activităţi COOexe,
excluzând orice alte activităţi, Legaiura strânsa dintre funcţie si
calificare înseamnă in general ca tunel ia poate fi îndeplinita numai
de către cei care au calificarea. Acolo unde există o calificare
funcţională pentru o anumită activitate, aceasta este în mod
necesar unică. Totuşi. 0 calificare funcţionala nu este de obicei
incompati-bilâ cu deţinerea altor calificări profesionale care pot
asigura deţinătorului accesul la un domCfiiu mai larg de
actnitaii.
Coexistenţa calificării de pregătire si a celei funcţionale
poate prezenta dificultăţi în ceea ce priveşte recunoaşterea
muiualâ a echivalenţei dintre o calificare func|ională. care
permite accesul la un domeniu restrâns de activitate, şi ci
calificare de pregătire, care asigură accesul la un domeniu mai
larg de activitate, fiind gieo destabiHt fomsi. ace a si ă problemă
nu trebuie trecută cu vederea, de nai eco calificările funcţionale
(cu unele excepţii rare) se olum in general conform condiţiei
anterioare de deţinere a unei calificări de pregătire.
Calificările de pregătire, ca şi calificările funcţionale, suni
oferite i n i ţ i a l persoanelor fizice, dar majoritatea statelor
membre le ofefă, prin extensie, lirmelor profesionale compuse
din cei care deţin calificarea in cauză.
Profesia contabilă are un domeniu foarte larg de activitate,
dar şi unul care diferă în diferite Mate membre ale Uniunii
Europene. Studiul din 1WJ5 realizai de FKE, „Studiu al activi
t a ţ i l or profesion i ş t i lor contabili din Europa", arată in mod clar
acest lucru.
Slera de activitate a contabilului acoperă auditul statutar,
audiiul în sectorul public, contabilitatea, auditul fuziunilor şi
achiz i ţ i i l o r , auditul elementelor nemonetare ale companiilor,
recuperarea corporativa, lichidări, insolvabilitate, experti/.ă
probleme contabile, consultanţă fiscală, reprezentare fiscala, -auditulstatu tara] con tu rilor;
consiliere în investiţii, consiliere juridică şi pregătirea -contabili unea:
documentelor juridice, precum si. mai general, numeroase al t e -audiiul fuziunilor si achiziţiilor;
tipuri de consiliere, inclusiv. între altele, consiliere privind -audilut elementelor nemoneiare cu referire la emiterile
organizarea, strategia, ges-t i t marea, tehnologia informaţiei ele.
de ac li uni.
Aceste activităţi nu sunt, desigur, toate reglementate in toate
în afara ele aceste activităţi care sunt de obicei rezervate pro-
statele membre, adică nu este necesar peste tot să se deţiiui o
fesiei contabile, unele activităţi fac parte din sfera tradiţionala a
anumită calificare profesională pentru a le practica. Mai mu li,
experienţei profesiei, chiar dacă se împart uneori cu alte profesii.
chiar atunci când sunt reglementate, ele nu fac parte întoideauna
Printre aceste activităţi se află, de exemplu, consilierea fiscala si
din s l e i a de ac ii vitali rezervate numai profesiei contabile. Ele
planificarea fiscala, precum si activitatea legală de
sunt uneori rezervate exclusiv profesiei contabile, alteori se
insolvabilităţi'.
împart cu alte profesii.
Dacă examinăm diferentele dintre lari cu privire Ea
Cu toate acestea, în toate statele membre, în ciuda diferenţelor
activităţile în care profesioniştii contabili pui sa se angajeze,
istorice, economice, juridice şi culturale, o scrie de activităţi impor-
observăm că există un mare mima! de restricţii (tic exemplu, in
tante sunt rezervate, prin lege sau practică, profesiei contabile,
domeniul 6« a l i t â i i i ) care nu derivă în n ic i u n fel din lipsa
care acoperă producerea si validarea legală a datelor financiare ale competenţei cerute d i n partea profesioniştilor contabili sau a
c< >m pantei şi cart includ cel puţin: firmelor, ci ca urmare a
12
yy >l IU i>vn>i.Ot,|h \ l'K< » M.MI I TuM vttlll Tezele fundamentale ale profesiei contabile

protecţiei şi monopolurilor care au Fost acordate altora. Aceste di- Pentru contabili, asigurarea împărţirii corecte a valorii adău-
ferenţe au un impact direct asupra pieţei unice.dat fiindcă în uncie gate, raportarea corectă a datelor financiare, comparabilă, sigura
state membre gazdă profesioniştilor contabili emigranţi li se inter- NI capabila să asigure distribuţia resurselor în mod egal. indepen-
zice practica în domenii m care au acces nelimitat în statele lor denţa, libertatea, autonomia şi conducerea democratică reprezintă
membre de origine. Peniru a se menţine calitatea înalţii şi Jivcrsi- cerinţele inevitabile ale profesiei lor.
Eatefl BOTA iciilor profesionale prestate, este escniial Sfl K asigure efl Asnmându-şi risc ui compensării, experţii contabili trebuie
li rinele profesionale suni capabile sa elaboreze cea mai largă serie sâ îşi îndeplinească activităţile independent si liber indiferent de
posibilă de competenţe şi de a atrage şi a reţine ceie mai talentate modul în care le sunt constrânse, limitate şi împiedicate libertatea,
persoane pentru a servi clienţii lor. Aceasta este situaţia, şi nu una independenţa, autonomia şi conducerea democratică. F.sie. necesar
do protecţkmisfl] şi medii ani iconar ren ti ale. lucru care permite sa ca experţii contabili sâ-si dezvolte si sa-şi menţinâ propria admi-
tis facerea interesului clientului, cât si al publicului în gene nil. Se nistrare prin păstrarea reputaţiei şi onoarci profesionale pentru pro-
garantează o gama1 mai larga de consultanţi profesionali se încu- priul lor respect tic sine, propria încredere si onoare. Insa aceasta
rajează inovaţia si concurenţa şi se asigură ca .iptitudinile şi expe- depăşeşte capacitatea contabililor individuali şi a Urinelor tic con-
rienţa profesiei con taliile să poată fi utilizate pentru a oferi asistenţă tabilitate. Principala sarcină care reiese din aceasta situaţie aparţine
organismelor profesionale care reflectă si asigură capacitatea co-
afacerilor europene. în special întreprinderilor mici si mijlocii.
mună a membrilor profesiei si solidaritatea profesu-i
în consecinţă, peniru a menţine calitatea ridicată a activităţii
Acest mod de acţiune şi acest gen de grijă sunt necesare
desfăşurate de profesie pentru întreprinderile din Un iu nea Kuro-
pentru o activitate profesională democratică. Membrii profesiei
peanii si pentru a asigura ei profesia europeana poate li compe-
t a i e nu pretind libertatea profesionala si activitatea profesionala
litivă şi poaie exercita o influenţă la nivel internaţional, în lumina
democratică ce stă la ba/a independentei şi care nu încearcă să
mişcărilor .spre o mai mare liberali/are a serviciilor profesionale
de/volte acest mediu îşi pierd motivaţiile şi eficienţa socială. Din
din întreaga [urne -, FEE recomandă ca eventualele limitări pri- moment ce nu îşi pot păsira democraţia, independenţa si autonomia
vind aria fie p met ic» profes ionii lă ai re nu pot fi justificate p r o fe sie i, a c e ştia a a -şi p o t p S str a tu c i d r e p tu r ile p r o fe sio n a le şi n
obiect i> prin motive de competentă, integritate, independenţii î s i pol desfăşura activităţile profesionale.
şi obiectivitate să fie eliminate. O caracteristică a profesiei contabile din România consta in
taptul că vocea funcţionarilor publici în sistemul de reprezentare
în sfârşit, profesioniştii contabili, pentru a se cunoaşte şi a-şi guvernamentală a profesiei este încă prea puternică; există situaţii
cunoaşte foarte bine rolul, trebuie să înţeleagă contextul socio- semnificative de conflict de interese şi de incompatibilităţi, în
economic şi politic in care îsi desfăşoară activitatea. special ale lunci ionari lor publici, dar chiar şi ale oamenilor politici,
O profesie liberaşi autonoma e xi s t a acolo unde este libertate în plus. în profesia contabila exista paralelisme instituţionale ne
si democraţie. Din aceasta cauză, rolul specialiştilor este inevitabil justificate; nu există o cultură a aplicării de standarde si de bune
peniru a-şi explica ideile in mod liber şi pentru a oferi autonomie practici contabile la nivel de firmă, ceea ce impune intensificarea
profesiei tocmai pentru autoreglarea acestei profesii dialogului multipartil pentru elaborarea de standarde contabile.

t
a
LUMI MMI UI CH IMN AM l>n>Mi>i.m;ir .\ PKOH SIKI C UN U'
ic:c!t Uitul.itm miile ale profesiei contabile
CAPITOLUL II interesul clienţilor, cat si al publicului in general; aceasta este calea
pe care se încurajează inovaţia şi concurenţa si se asigura faptul ca
Profesia contabilă: concept, structură, rol şi
experienţa şi aptitudinile profesiei contabile pot ti utilizate pe deplin
mod de reglementare pentru dezvoltarea economiei.
Lista principalelor acti vitali/servicii care compun profesia
contabila si o reprezentare grafica în ftmoţie de ponderea aproxi-
mativa a acestora se prezintă astfel:

1. Concept şi structura I xpert


contabil
Profesia contabila este in mod curent definită ca total iun IM
ai l u i t ă i i lor (serv ici ii oricare presupun cunoştinţe în domeniul con
-uibilitaiii. a specialiştilor care le efectuează i prestează), precum Serviciul
şi organismele lor profesionale. profesional:
1.Ţinerea
a) Activităţi/servicii componente contabilităţii:
2.Hlaborarea,
Profesia contabila este o profesie cu o arie de BC&\ ttate largă
examinarea si
si diversa, in toate statele membre UE, io pofida diferenţelor isto-
prezentarea situaţiilor finan
rice, economice, juridice si culturale, poale 11 regăsit un cumul de
ciare;
a c i i x i ta ti . care suni rezervate prin lege sau prin practica profesiei
contabile, legate mai mult sau mai puţin de procesul de elaborare 3.Audit statutar;
şi validare a informaţiilor financiare, contabile sau fiscale. Unele 4.Alte lucrări de audit finaneiar-eonlabil;
dintre aceste activităţi sunt de obicei rezervate exclusiv profesiei 5.Management financiar-contabil;
contabile şi formează 0 parte a domeniului tradiţional de activ 11.i u - 6.Servicii fiscale (consultanţa, consiliere si asistenţă fisca
al acesteia, chiar daca uneori acesle activi ia! i sunt „împărţite" cu lă);
alli 1 profesii. Printre aceste activităţi se afla, de exemplu, activitatea
7.Servicii de studii si consultanţi pentru crearea întreprin
privind insoivesţa sau cea de asistenţă fiscală.
derilor;
Pentru a menţine o iiuilia calit ate şi diversitate a serviciilor
profesionale oferite este esenţial;] asigurarea faptului că firmele S. Hvaluări de întreprinderi si t i t l u r i :
profesionale pot elabora cea mai largă gamă de competenţe 9. Alte servicii contabile şi paracontabile.
posibilă si sunt capabile să atrasa si să reţină persoanele cele mai
17
talentate pentru a-şi servi clienţii: aceasta este calea ideală, şi nu
protecţio-nismul si mediul anticompetitiv, pentru a permite să fie
servii atât
I
I I M Im l ) o < i n i w s i I Ht no :v i ni n\. [ 'R O Ii s i n( U N Iv ini i /. i :i fun da i xiei contabil?

Diversitatea profesiei este o realitate foarte importantă, ehutr dacă Sistemul de control intern cuprinde totalitatea dispozitivelur,
în a nu mi ie organizaţii profesionale membrii se ocupa în fapt de urni procedurilor şi metodelor prin care responsabilii unei entităţi deţin
singura sau de toarte puţine dintre aceste activităţi. controlul asupra activităţii de care răspund. Controlul intern este o Stare,
Sleia de activitate a pro fes iu ni si ui ui contabil acoperi andinii si nu un compartiment administrativ funcţional al înlrepnn derii. Auditul
statutar, audiiul în sectarul public, contabilitatea, auditul fuziunilor şi inlem este activitatea care are ca obiecliv verificarea existenţei,
achiziţiilor, aminul eîementeloE nânosetaie, lichidări, insolvabilitate, adaptabilităţii si modului de aplicare a dispozitivele procedurilor si
expertiză juridică, consullania. consiliere si reprezentare fiscală, consiliere metodelor care formează sistemul de control intern al entităţii. Această
în investiţii, alte tipuri de consiliere cum ar fi organizarea, strategia, activitate poate fi realizată printr-un compartiment distinct al enli tatii sau
gestionarea si tehnologia informaţiei etc. extern al izatâ prin profesionişti contabili independenţi.
Numai motive întemeiate de competenţă, integritate, independenţă si Controlul intern al unei întreprinderi constituie un obiectiv al
obiectivitate pot limita aria de practică profesională a profesioniştilor auditului i n i e i n si un mijloc pentru realizarea obiectivului audi-l u l u i
contabili. stalului.
Activităţile componente ale profesiei contabile se pot orga-m/Li si Alte servicii fu ini /ale exclusiv de profesioniştii contabili sau
exercita; partajate cu alle pro Ieşi i sunt:
prin compartimente proprii; -resurse umane şi administrative: întocmirea statelor de
- prin extemalizare. plată, proceduri de control intern, relaţii cu in s ti t u i ii le de
securitate socială, asistenţă in litigiile legale de resursele
Dintre toate acti\ naiile componente ale profesiei contabile numai
umane, recrutare etc.;
auditul statutar este în mod obligatoriu organizat si exercitat ca activitate
externă oricărei eutiiăti supuse unui astfel de control. -misiuni de consultanţă şi consiliere contabilă si fiscală;
Profesioniştii contabili se impari în funcţie de statutul juridic în: -servicii financiare: evaluarea afacerilor, verificarea finan
-dependenţi, cu statut de angajaţi: ciară prealabila (investigare si analiză), anali/a investi
-independenţi sau liber-profesionişti contabili, furnizori ţiilor, planificarea financiară, restructurarea datorului M
ai serviciilor componente ale profesiei contabile. iw ap Utilizarea, gestionarea portofoliului, controlul admi
n i s t r a t i v şi financiar, brokerajul etc.;
Din punct de vedere aJ modului de organizare a activităţii liber-
profcsionisiilorcontabili, aceştia pol să-şi desfăşoare activitatea: -servicii juridice: întocmirea documentelor juridice pentru
- individual: persoane li zice. sprijin juridic si administrativ peni ni Adu
narea generală, consiliere privind Legea cuinpaniilor etc.
în forme asociative potrivit legislaţiei flecarei jurisdicţii.
O parte din profesioniştii contabili îsi desfăşoară activitatea - în
calitate de angajaţi sau ca furnizori de servicii - în domeniul auditului hi UihiliiUa tir a t i d i l : iiuditul slut ut ar
intern şi controlului intern, activităţi importante pentru o bună guvernare a Activitatea de atufit statutar este, după toate aparenţele, componenta cea
întreprinderilor. mai importantă a profesiei contabile, explicată prin

IN
I
ni I I ' M tmv\ si U H IM O I A HJ K s l'ttoi i MI i Tezele fundamentale ale profesiei amtahilr

poziţia sa de ..utiim apărător" al interesului public pe fluxul înregistrat de Prin audit financiar se înţelege ..orice intervenţie eu caracter de
situaţiile financiare ale unei entităţi în drumul ]nr spre utilizatorii control, anali/n. \criticare, cercetare sau studiu în contabilitatea unei
(consumatorii t finali, in activitatea curenta profesioniştii contabili folosesc entit ăţi, efectuată de un profesionist contabil competent si independent"
un vocabular care este mai simplificai, dar care nu exprimă tocmai riguros daca celelalte elemente fundamentale ale definiţiei auditului m genera]
cont inului ştiinţific si legislativ al termenilor: de exemplu, [a 0 misiune suni reunite.
de audil statutar se vorbeşte cu reni. simplu, despre „aud ii" sau ..undit Altfel spus, „auditui financiar este audiîul in general, cu precizarea
financiar" chiar si alunei când este vorba de o misiune de „audit statutar". Cfl obiectul examinării îl constituie informaţia financia contabilă, iar
O mediati/.;ire sj o folosire excesiva a cuvântului audit în persoana competentă si independentă trebuie să Re profesionist contabil".
general conduc la utilizarea neeontbrma a acestuia
Tun audil suniii;» se înţelege „examinarea profesionala efectuară de
Având iu vedere importanţa audfoikri statutar pentru protejarea un profesionist contabil competeni şi independent asupra situaţiilor
interesului public, acesta este singura] tip de audit caic CMC regle- financiare ale unei entităţi in ansamblul tor, în scopul cmiterii unei opinii
mentat at;il la nivel european si global, cal si la nivel naţional. motivate responsabile si independente in legătură cu imaginea fidelă,
Prin audil, în sensul cel mai larg. se înţelege „examinarea clară si completă a poziţiei, a situaţiei financiare si a performantelor
profesionala a unei inform aţii, efectuata* de o persoana vi com petenta financiare, prin raportarea la standardele naţionale sau internaţionale de
independentă in scopul emiterii unei opinii motivate prin rapoi tarea la un audit".
criteriu de calitate: standard, normă sau reglementare". Altfel spus. mire auditul si.ninai si auditui Knao iai este o diferenţă
Sunt de reţinut elementele fundamentale conţinute în de iun lie. tara de la parte la întreg: „Andinii statutar este acel audil Iman-ciar efectuai
de care activitatea nu poate i'i definita ca fiind un audit; asupra situaţiilor financiare in ansamblul Sur. tar cri teriul de calitate îl
- examinarea este strict profesională şi presupune colecta constituie standardele naţionale sau internaţionale de audit". Re/ulia că orice
rea si evaluarea unor probe privitul informaţia (informa audit statutar este un aud ii Financiar, dar nu orice audit financiar este si
ţiile) i/xaminatăţe); aud ii statutar. De exemplu, auditui stocurilor cerut unui experl contabil de
persoana care examinează trebuie să deţină competenţa către un Investitor la întreprinderea unde doreşte sj investească este un
necesară si să fie independentă; audil financiar, dar rui este un audit statutar.
-obiectul examinării: orice informaţie economică, tehnică, în reglementările si practicile europene şi internaţionale. ..auditui
tehnologică, financiară, fiscală, juridică etc: statutar**, speciile şcolii anglo-saxone, circulă si sub denumirile de ..audit
-scopul examinării: emiterea unei opinii. c;ire constă în legal" sau „control legal", trei denumiri cu acelaşi inţeles si aceleaşi
determinarea si raportarea gradului de conformitate a in semnificaţii, si anume:
formaţiei la criteriul de c a l i t a t e ptvsiabilii; — caracterul legal: este singurul b'p de aud ii reglementa) prin
-calitatea opiniei: motivată: Directiva a 8-a la nivel european, prin legile naţionale si prin
-criteriu) de apreciere: un standard, o normă sau o regle statutele întreprinderilor:
mentare.
>1KNTM IKIIVV.Sl t ale profesiei anini) •>!
>

-independenţa absolută a specialistului care îl realizea (rttcru.de Sl.tiuLirdul. nurma profesionale emise Standardele
referinţa sau reglementarea de o iauloniate n.ilionale sau
ză: speeifică ionali iiiti:n!.iţnin;ile de
-autonomia organismului din care face parte specialistul indejKtiiU'ină audit
:;1 S.HI
(auditorul) respectiv, reglementările
O sinteză a elementelor fundamentale iile celor t r e i tipuri a p lic a b ile
de aud ii în funcţie de aria de cuprindere se prezintă astfel:
Nr. Tipul de midii Audit în IMUI;II Audit tiii.imi.it Audit statuii) r O clasificare a diferitelor tipuri de audit în funcţie de
cri. Elentttteb
siuditului (criterii
domeniu prezintă astfel:
definitorii) Audtl ftnitmiar Audit nprrational

v e cn u e a n c te r d o - ameliorare:) perforoMOţelor unei


- o r ic e to te rţie
control, ana|(/.Q, stuilii sftu eercetare cntiiăţi.
1. in contabilitatea unei cnuiăţi
Examen l-xumen 1 >.;tmen
prufcsK>ti,il profesional p ro fe sion al Audit de gestiune Aite tipuri:
- = > L_ I 1: 1 j 1 1
2. Obiectul acţiunii informaţie Urice iiit"nrnia|a- Situaţiile fin.mciitrc -judecata critică asupra unei a) social;
nnanctar-contabilfl in ansamblul lor, aşa njicrujn de iiesliime. b) tehnic;
Li.im suni atobilib r
c) juridic:
reflnwiţiahj] cinului
adaptat d) fiscal;
ftt.
3. Profesionistul Orice pioiesiouiM P rofesio nist ■ ■ ■ :i i o a i i i«nubil
care realizează competent Liuiiabii competent ii conţpe«mi ■ji în funcţie de obiective, diferitele tipuri de audit se
acţiunea Ind ep en d e nt ta independent, independent,
iltiincmul său de membru ni unui au to riz a) sa
p r e s te a
clasifică după cum urmează:
pregătire i>rj>iinistn m rv ia ii d e Obiectivele Specialiştii .llll.lllllllil
profesional -nulii -.1,iliil.tr urmărite folosiţi
Verificare» şi oerttfîi i Pro&stonifti contabili cafti au Auihi statutai
■i
Scopul acţiunii îmbunătăţirea Emiterea unei Emiterea unei situaţiilor financiaro cel puţtfl calitatea ile export (legal) gali
informaţiei In opinii mtnuaiL-. opinii motivate, contabil membru al unui misiune de audii
diMncniul respectiv responsabile ţi independente
organism profesional financiar de
independente [«cunoscut, auturizalsâ bază
5. Ohicetul opiniei in fu mia) iei Calitatea in Imaginea fule 1,1. efectueze tuidit stamt.ir
formaj ici chutql COOpIetl a
Orice inten-enţie in Pnifesunnsli contabili care au \ii.ln Rnanclar
pit/itici, sJtiiHţiei ţi
imuui|eloi contabilitatea unei enttt&0 calitatea de expert contabil
ll iu iui arc p reze n tate pL'iu..........aprecia membru ,il unui organism
p rin procesele, tranzacţiile şt profesional recunoscui
situaţi ik I i ii ii IÎ LI arc operaţiile economico-
îl) ansamblul tor financiare
' l»l MMllI IH.I1 V PRUI N I HUI fiuutanivtiifil? ale profesiei
1 vontabih

LCiiiroliiUii intern <il anei Compartimente specializau: Audii intern în funcţie de poziţia auditorului faţă de
entităţi ale anualii s.iLi profesionişti
entitatea saditati ş disting următoarele tipuri de audit:
contabffl con au calitatea de
L'Npert contabil l)inituiin:i iiiKltiultii Po/iţia faţă iK-
An.' 1
.Im si ,1 Profesioni şti contabili care au operaţiona! întreprindere
deficientelor pentru <i fua:calita te a dee xp e ri co ntab il - Audii stătutei Extern; legal
■uiutan ^,1 .i propune n m e m b ruti u n u i o rgan ism
- Audit tmanaai Extern; contractual
dom eniu]funcţiei R aanciar- PHit'cMonat recunoscui
conliibilc a iriltilăţii - Audii operaţional Extern: contractual
Audil de gestiune Extern; contractual
rea ik- probe aic unei Profesionişti contabili care an \ikindc - Autfit intern Intern sau extomaltzat, jv
i ■ ■ : C O n iT O G l
fraude sau criţi calitatea de export contabil i;o-tiuiie
opera) iun i lor de gesl
.......L- m em bru ai unui organism
Publicul iittili/.iionil) se aşteaptă ca auditorul
statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale prin
Jn luiKiie de specialiştii care ii efectuează,
oferirea unei reasigurări referitoare ia cinei aspecte
diferitele lipuri de audit se clasifica astfel:
Obii'cttvck' urmifltc Spedafi^fl folosiţi Ittii unii rea
care privesc întreprinderea:
.uuliliiloi -acurateţea situaţiilor financiare;
V er ifica re a fi c e r tifica rel 'ih ifcsioniţti contubtli \ m t i i sNitiiiai -continuitatea activitflţij si solvabilitatea
situ flţiilo a B n a o o ia re a u to r iz a ţi si p r e ste z e a u d it(legal); misuine firmei;
-statutîir ilc tiucln
■K'iiirdc bază -exisienţîi/itiexiMenţa unor fraude;
-respectarea de cât re firma a reglementărilor
I)jag)ii'sii< sectorial l K per ţi in d ep en d en ţi Audii fisc::ii; A u d i l specifice şi
s o i i . i l Audit generale:
juridic;
A i it tn ii Ciilitâ|ii,
- comportamentul responsabil aJ Urmei faţă
Audii Gsanciai de problemele
(altele ik-cîii de mediu si problemele sociale,
tiuditid statutar);
(TIC. A iiJm ii intern si. i i u i i i u l stătuta sunt doua
activităţi com plementare in care sunt antrenaţi
i JI ignoatit .t^iijin» P r o fi» io n iţti c o n ta b ili c a iAmtii intern profesioniştii contabili. Conceptual, e\is(a
co n tu r ilo r * i d ia g n o stic c a lita te a J c e x p e r t c o n ta b il deosebiri esenţiale între cele dona lipuri de audit, eum
s:in c o m p a rtim e n te
Specializate din cadru! ar l i :
L - I l 1 || . ' l |i l
•Statutul: Auditorul intern taie parte din
structurile între
prinderii, auditorul statutar este un
prestator de servicii in folosul
independent juridic de întreprindere. responsabili lor în irepri liderii (manageri,
•Beneficiarii unditului: Auditorul in ie in lucrează' direcţia generala.
Kl IMIMl l'l I Tezele fundamentale ale profesiei
contabile

comitetul de audio, auditorul stai mar face certificarea largă de lucru, are o mai mare posibilitate de prevenire a
situaţiilor financiare în folosul tuturor utilizatorilor situa- fraudelor, suspectând şi adâncind controlul pentru orice n
ţiilor financiare. eres poc tare a procedurilor de control intern.
•Obiectivele unditului: Obieclivu! auditului intern este să •Independenta nu este de acelaşi tip: Independenta audito
aprecieze bunul control asopra aui\ it a ţ i lor întreprinderii rului staiular este cea a titularului unei profesii liberale,
(dispozitive ie control intern) si să recomande măsuri este juridică si stalul ara. este una absolută; independenta
pentru îmbunătăţirea acestuia; obiectivul auditului auditorului intern esle una restrictivă: el este independent
statutarii constituie certificarea regularităţii, sincerităţii faţă de structurile auditate. dar nu si faţS de conducerea
si imaginii fidele a conturilor, situaţiei II nanei are şi entităţii.
rezultatelor întreprinderii. I te observai că pentru aţin; •Periodicitatea auditurilor: Auditorii statutari nu sunt pre
acestor obiective auditul statutar va Ucbui sa aprecieze zenţi tot timpul în întreprindere, ei acţionează în perioada
si el dispozitivele de control intern ale întreprinderii; deci propice elaborării situaţiilor financiare (trimestru, semes
controlul intern este pentru auditul statutar un mijloc. în tru, an) şi au de regulă aceiaşi interlocutori; auditorul
timp ce pentru auditul intern este un obiectiv. intern lucrează toi timpul în întreprinderea saşi schimbă
•Domeniul de aplicare al auditului: Audikil statutar in- frecvent interlocutorii. Altfel spus. din punct de vedere
al prezenţei in întreprindere auditul statutar este periodic,
ulobeazâ tot ceea ce participă la determinarea rezultatelor
şi la elaborarea situaţiilor llnanciarc, însă în toate funcţiile iar auditul intern este permanent, iar din punct de vedere
relaţional (al interlocutorilor) auditul intern este periodic,
întreprinderii (un auditor statutar care si-ar limita obser-
iar auditu! statutar este permanent.
vaţiile şi investigaţiile doar la sectorul contabil ar face <>
activitate incompletă); altfel spus. auditul statutar cu- •Metoda: Auditorii statutari isi efectuează* lucrările după
prinde toate funcţiile întreprinderii, dar în legătura numai ai metode verificate, pe baza de comparaţii, analize, inven-
obiectivul său de certificaic; auditul intern are un domeniu tare etc.; metoda auditorilor interni este specifică şi qrigi
de aplicare mult mai vast: cuprinde nu numai toate lunci iile nala. adaptata la cultura întreprinderii.
întreprinderii, ci şi toate dimensiunile acestor funcţii.
• Prevenirea fraudei: Deosebit de obligaţiile iegaie ilc c) Profesia contabilă si fiscalitatea
divulgare, audilul statutar se preocupă de orice frauda
Profesia contabilă a lucrai inca de la începuturile mediului de
de uniata ce aceasta are sau se presupune ca are o influenţa
afaceri modern cu impozitarea clienţilor ca fiind unul dintre
asupra situaţiilor financiare; auditul intern, deşi nu are
serviciile sale fundamentale.
drept scop descoperirea fraudelor, având o arie nuilt mai
Legătura strânsă între cunoaşterea contabilităţii, fiscalităţii,
conturilor reale ale clienţilor, calculelor impozitelor, şi returnările
21
UMK UY !>>i i . ! ■ - \ l'Ktll \SU.\ t OM Util I / . . ■ • ■ : , !i m, i n i , ! . ,a l tp r o f e s i e i c a n t a b i l i

d e ta x e si im p o z ite a fă c u i d in p r o fe sia c o n ta b ila u n c e n tr u n a tu rrilordin


al impozite pentru guverne si interesul public de a încuraja
d e e x p e r tiz a . stimulentele de afaceri prin reducerea impozitelor şi maximi/arca
Lunieâ ii faceri lor. ca şi publicul larg se aşteaptă ca toii con- returnărilor post-impozitarc.
labilii, dar în special cei în practica publica' Sfi posede cunoştinţe Natura din ce în ce mai complexă a legii fiscale şi a contabi-
solide de fiscalilaic. lităţii financiare, in special pentru companiile mari care se confruntă
Profesia cantabilă este in prezent pi incrDalal Fumizoi de ser- cu legi fiscale şi reglementări di Ieri le la nivel local, nalional si
vi cii fiscale pentru toate sectoarele de afaceri, fete estimai cŞ servi- internaţional, necesita o expertiza specializata aprofundată din par-
ciile riscate, pe o bază globală, reprezintă peste 2Q9f pentru com- tea profesioniştilor contabili.
paniile cutate si cele de iii!eres public, si între 30$ $ >()l < pentru Activitatea fiscală, ca parte componentă a profesiei contabile,
întreprinderile miei si mijlocii, din toate serviciile oferite de conta- acoperă la rândul ei o arie largă de servicii; conformarea la r e g u l i l e
bilii din practica pubîicS fiscale, planificare si consultanţa fiscala, reprezentarea in fala in-
Serviciile fiscale constituie o parte componentă a profesia stanţelor juridice si servicii legate de impozitarea corporaţiilor.
contabile in ansamblul ei şi sunt oferite in interesul public. Discuţii (Jbiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clienţii sa se
tot mai intense, apărute in ultimul deceniu, sunt legate de presiarca conformeze eficient la cerinţele de raportare si completare a retur-
serviciiloi Bscale de către auditori, mai precis de independenţa nărilor de impozite în ţările în care deiin active si să îşi minimizeze
auditorului faţa de clientul s:m de audit, s it u a ţi e in care prestarea impozitele viitoare prinţr-o planificare ţti c consultanţa corespun
concomitentă, a serviciilor fiscale constituie o ameninţare la adresa
independenţei auditorului. Aşa se explica faptul câ deşi la începuturile profesiei ser-
Dezvoltarea legislaţiei fiscale a influenţat dezvoltarea pro- v i c i i l e lisele erau oferite de contabili ea un serviciu i m p l i c i !
fesiei contabile. La începuturile profesiei contabile legislaţia fiscală serviciilor de contabilitate, situaţie care se menţine pentru între-
era destul de directa, reflectând mediul de a tacen si rectorul public: prinderile mici şi mijlocii, dezvoltarea serviciilor fiscale, ca si
datorită progresului meiiiului de afaceri si al sectorului public, relata simbiotică dintre fiscalitate si contabililale au dus la apa-
leg is laţi LI fiscatfl devine tot mai sofisticata si se exprima prinţi-un riţia firmelor de consultanţa muliicompetcnie; departamentele
set complex de reguli care implică o v unei ale de impozite directe fiscale din cadrul firme tor de contabilitate suni alcătuite d i n con-
M indirecte. De asemenea, internaţionalizarea al aceri lor si mişcările tabili specializaţi în fi se al itate si din profesionişti în domeniile
mai mul! sau mai pulin libere ele eapilal au impus guvernelor să işi juridic şi economic.
protejeze ba/a RscalS cu reguli din ce în ce mai complexe. Alţi furnizori de servicii Fiscale sunt avocaţii, care au începui
Creşterea sectorului public a marii ponderea veniturilor din prin implicarea lor în litigiile fiscale şi care şi-au extins aria de
impozite în produsul intern brut al tarilor, precum si raia electivă a servicii către planificarea fiscală în special în domeniul tuziunilor
impozitului pentru contribuabil; în aceste condiţii este evident câ şi achiziţiilor de intre prinderi, fără ca la nivel global aceştia s.i
există un interes eon ti ic luai între stimulentul de creştere a venilu- aibă o poziţie relevantă in piaţa serviciilor fiscale.

:■>
_________________Tezele fundamentale «te profesiei i onuibtl,

Pentru companiile cotate, aria compleţi de servicii fiscale asistenţa la negocieri cu autorităţile fiscale si eu comple-
este esenţiala pentru ca firmele sfl îşi îndeplinească obligata (ie a tele de judecată;
se conforma la regulile fiscale într-o maniera similara în toate ju- planificarea fiscală, în scopul gestionării optime a obliga-
risdicţiile în care activează. Varietatea serviciilor fiscale necesare ţ i i ini- fiscale în conformitate cu legislaţia aplicabilă. Plani-
pentru dezvoltarea afacerii lor si eforturile de a minimiza impozitele ficarea fiscala trebuie gestionata aient deoarece in limp
în limitele legii fără a intra tnlr-u planificare fiscala abuavfl suni ce economisirea fiscală (dreptul de a alege cursul sau
la fel de importante. Pana în prezent firmele de contabilitate suni montajul unei operaţiuni care va avea ca re/uitai cea mai
singurii prestatori care pot ajuta aceste companii într-o arie larga mica datorie fiscală) este legală, cvazJunca fiscală (redu-
de serv ie ii fiscale globale. cerea impozitului prin tăinuire, înşelăciune sau manopere
Grupul de revizuire al MAC. în anul 2004, a efectuai un frauduloase) esie sancţionată ea abatere de la lege.
simliu li m iun hi li ţări din zone şi jurisdicţii diferite, care a scos în
l'onderc» serviciilor Ihieâ există eerinle
evidenţă informaţii deosebite cu privire la re Iuţi a dintre profesia fiscale prestate de suplimentare de
contabilă $i serviciile fiscale1. contabili din totului calificare (educaţie) în
Serviciile de consiliere fiscală au o arie foarte lar»ă de aplica- pieţei serviciilor fiscale afara celor prevăzute
pentru contabili
bilitate deoarece mice operaţiune angajata de o întreprindere sau
Argentina Majoritatea Nu
de o persoana va avea implicaţii fiscale; cu cât mai complex;! sau
\usir;ili;i Circa 90%
mai neobişnuită este operai in nea M ai cai mai multe companii sau
lari sunt implicate, cu atât mai complexă va ii consilierea profe- C anada Circa 60% Nn

sională respectivă. Franţa Nu există date Nu


Consilierea fiscală înseamnă furnizarea unei opinii, formula- ■..iun Nu fsista date Nu
rea unui sfat sau asistarea clienţilor în orice problema fiscala, în
E n d ia Circa 90% Nn. in excepţia
special cu privire la impozitarea personala, impozitarea corporativă, pcrsiMiu'lui l i . i t . . pentru
TVA. impozitul pe câştigurile de capital etc. u i i \ itateu de reprc/.enlur'
Cele mai frecvente sarcini suni: a clientului
- întocmirea declaraţiilor de impozitare; italia Circa 95% Nu, cu excepţia
ie prezentării clientului
evaluarea implicaţiilor fiscale ale unei operaţii sau tran-
ta p o o ia Cvasimajoritatea Nu
zacţii: Cik-,
Sp.mui Nu
Sugerarea acordurilor sau planurilor eficiente în domeniul
Suedia Circ;i Nu
fiscal;
IFAC. Servit iile fiscale ţi contabilitatea. Marea Cea mai mare parte Nu
Britank 1
Tezele fundamental? ah profesiei contabile

2. Profesia contabila - o profesie reglementată a) Necesitatea reglementării si natura acestei reglementări de-
pind de:
Necesitatea reglementării a)profesia însăşi, capacitatea ei de a răspunde efectiv şi
Modul în care ai trebui reglementată profesia contabilă a eficient cererilor economiei si societăţii:
c n i i s i i i L iini iu l t i m i ai n is u b ie c t un ln ilio dr e z b a t e rs i inc o n s e c in ţau
a b)condiţiile de piaţă în care activează profesia;
avut loc multe schimbări deoarece profesioniştii contabili, clienţii c)calitatea serviciilor furnizate de membrii săi; reglemen
lor. organismele lor profesionale şi guvernele caută sfi se asigure că tarea este necesară pentru a certifica faptul că serviciile
profesiaeontabilă continuă să furnizeze servicii de înaltă calitate si contabile de pe piaţa sunt de calitate adecvată, ceea ce
contribuie la creşterea si dezvoltarea economica globala. implică:
iit timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au -adoptarea de standarde profesionale, tehnice;
obligaţia de a servi interesul public, organismele profesionale au o -adoptarea de reguli etice;
responsabilitate specifica şi un rol esenţial care se regăsesc în cele
-nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractaţi
trei obiective (comandamente) fundamentale ale organismelor pro-
ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii
fesionale, şi anume:
etc. De exemplu, în ultimii ani, eşecurile etice din
-educaţia: asigurarea unei dezvoltări profesionale continue partea anumitor membri ai profesiei, care au avui ca
a membrilor lor: rezultat lipsa de încredere în raportarea financiară,
-etica: comportamentul deontologic al membrilor lor; au impus modificări esenţiale ale reglementării pro
-calilatea: cerţi II carea calităţii serviciilor ol cu ie de mem fesiei (Legea Sarbanes-Oxley în SUA, Legea securi
brii lor. tăţii financiare în Franţa etc).
Pentru a atinge ace sie obiective organismele profesionale Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a ca-
trebuie să susţină şi sâ promoveze practicile profesionale la nivel lităţii şi de abordare a unor aspecte aferente pieţei serviciilor conta-
înalt, inclusiv prin intermediu] reglementarii, membrilor lor. (Irga- bile cel puţin datorită următoarelor două cauze:
nisnuil profesional trebuie .să reglementeze acthiiaţile si conduita •Existenţa unui dezechilibra în ceea ce priveşte eunosiin
membrilor săi pentru a se asigura că responsabili unea sa faţă de ţele îmre clientul care primeşte serviciile contabile si
interesul public este îndeplinita, chim M atunci când exista o regle- furnizorul acestor servicii care dispune de expertiză prole-
mentare externă semnificativă a profesiei din partea unei agenţii sională; reglementarea poate trata acest dezechilibru prin
guvernamentale. oferirea certificării beneficiarului că furnizorul dispune
O profesie, în general, este definita si judecată prin cunoştin- de calificările necesare şi va respecta standardele profe
ţele, aptitudinile, atitudinea şi etica celor implicaţi în aeeaslă pro- sionale adecvate în activitatea sa. Astfel, benei laurul este
fesie: reglementarea unei profesii este un răspuns precis la nevoia încredinţat că primeşte servicii de calitate.
de standarde sigure, care să fie îndeplinite de membrii acelei pro- •în afara furnizorului şi beneficiarului de servicii conlabi le
există si terţe părţi care pot cumula beneficii sau costuri
t'.I.I.MI.MK W. D<)< I MS\ SI Ul-'nM'H OU II A I^OHSIII I (1MAK1I.1-: l'eztlt' fundamentale ale profesia coitiuhtlr

semnificative de pe urma furnizării de servicii contabile; -proporţională;


reglementarea poate trata acest aspect dând o asigurare -transparentă;
că aceste beneficii şi costuri pentru părţile terţe sunt luate
-să nu fie împotriva competiţiei;
în considerare pentru a determina ce serviciu trebuie pro-
dus si la ce standarde de calitate. De exemplu, s i t u a ţ i i l e -nediscriminatoric;
financiare au uulilizare mult mai amplă M tui se limilea/.t -precisă;
doar la compania care este supusă unei misiuni de audii. -segmentată în funcţie de ţinta sa;
iar reglementarea îi asigură pe terţi (investitori, creditori -implementata consecvent şi just;
etc.) că primesc informaţiile de care au nevoie, deci ea
-supusă unei examinări periodice.
certifica faptul că beneficiile acestor terţe părţi sunt avute
în vedere când se contractează misiunea de audit. Efectul unei reglementări bine elaborate va consta în furni-
zarea asigurării potrivii căreia natura si eali taica servicii lui contabile
răspund atât nevoilor beneficiarilor, cât şi nevoilor economiei în
b) Aria de acoperire si calitatea reglementării
general.
De obicei reglementarea profesiei contabile acoperă următoa- Reglementarea este importantă, dar nu este suficientă şi nici
rele domenii: nu poate fi pe deplin eficientă decât dacă este însoţită de un com-
-cerinţele de acces şi certificarea sau ;i ui uri/arca; porta ine ni etic al pro Ies ion ist ului contabil, care, în final, reprezintă
garanţia bunelor servicii si a călită!ii acestora.
-cerinţele referitoare la educaţia continuă;
Serviciile de înaltă calitate oferite de profesie sunt în final o
-monitorizarea comportamentului profesioniştilor conta
fu ne (ie a standardelor profesionale, inclusiv de etică, a competen-
bili; ţelor si valorilor personale şi a sistemelor de reglementare, toate
-standardele profesionale şi elice pe caxe profesioniştii trebuind să fie consecvente şi sâ se sprijine reciproc.
contabili trebuie să le respecte:
-sistemele si procedurile disciplinare în cu/.ui în care pru c) Modalităţi de implementare a reglementarii
fesioniştii contabili nu îndeplinesc cerinţele de mai sus.
Sunt trei modalităţi de implementare a reglementării:
Standardele de înaltă calitate sunt importante deoarece aces- -autoreglementarea, specifică economiilor liberale; orga
tea oferă o bază de referinţă pentru membrii profesiei, utilizatorii nismul profesional este recunoscui de guvern, care îi de
(consumatorii) serviciilor contabile si organele de reglementare. leagă responsabilitatea de a reglementa profesia;
pentru a evalua conformitatea membrilor cu cete mai bune prad i c i .
-reglementarea externă: profesia este reglementată de gu
Pentru ca reglementarea să asigure faptul că serviciile con-
vem, fie prin intermediul unei agenţii guvern a nun tale,
tabile sunt de calitate adecvata, ea însăşi, reglementarea, trebuie
fie prin intermediul unei agenţii independente, căreia gu
să fie de calitate pentru a răspunde interesului public, adică irebuie
vernul i-a delegat sarcini de reglementare;
sâ fie:
IM ÎM I N I i i ' i l>............ l) t i> v r ( i | . ii i. iE (nsi Tetele fundametUute ale profesiei
\ \Hii, cantabile

-
coreglementarea: reprezintă o combinare între autoregle- sionale puternice de autoreglementare creşte preocuparea pentru
mentare şi reglementarea externă. un rol sporit al reglementarii externe; în statele în tranziţie, tendinţa
Autoreglementarea şi reglementarea externă trebuie să se este de soljdificare prealabilă a organismelor profesionale şi a ro-
comporte în aşa fel încât să fie complementare, şi nu să se lului acestora de autoreglementare.
concoreze. Oricare ar li modul de implementare, organismele profesio
Exista mai mullc modalităţi în care autoreglementarea şi re- nale trebuie sâ joace un rol hotărâtor în reglementarea profesiei,
glemenuirea externă pot li combinate în vederea unui amestec efi- ele fiind cel mai bine poziţionate pentru apărarea interesului
cient de reglementare: public:
-autoreglementarea împreună cu supravegherea întreprinsă -publicul are nevoie de servicii de calitate, dar şi reputaţia
de o agende independentă; în acest caz supravegherea organismului profesional va reflecta calitatea serviciilor
este complementară reglementării şi o întăreşte: oferite de membrii săi;
-o combi nare în care organismul profesional este respon- -ele sunt apropiate de pieţele în care operează membrii
sabil pentru anumite aspecte ;tle reglementării, iar gu lor si deci cunosc felul în care reglementarea poate afecta
vernul sau o agenţie independentă, pentru alte aspecte. comportamentul;
De exemplu, cerinţele de normalizare a educaţiei pentru -ele pol urmări eficienţa sistemului de reglementare;
profesionişti contabili tac parte dinlr-un domeniu în care -ele au responsabilitatea de a comunica şi de a lucra eu
organismul profesional poate avea o capacitate semnificativă de guvernele în interesul public.
expert i/ă. deci el poale reglementa domeniul. La rândul lor, guvernele trebuie s;l se asigure că reglementa-
Combinarea între autoreglemenlare şi reglementarea externă rea respectivă îşi atinge obiectivul referitor la interesul public la
folosită în anumite state poate depinde de unii factori precum: cel m;ii scăzut cost posibil. Pentru aceasta, guvernele trebuie:
-experienţa istorică; -sa înţeleagă natuni si caracteristicile problemelor pe care
-performanţa de mi înregimentare a organismului profe reglementarea caută să le rezolve;
sional; -să beneficieze de un sistem de monitorizare a performan
-orientarea politică generală către reglementarea ca instru ţei organismului însărcinat cu reglementarea profesiei;
ment de conducere economică; -să se bazeze pe rezultate, respectiv calitatea generală şi
-calea de dezvoltare a economiei; consecvenţa serviciilor contabile:
-natura şi caracteristicile eşecurilor pieţei. -să aibă abilitatea de a amenda legislaţia şi reglementarea
in practică, chiar şi în cazul reglementării externe, guvernul atunci şi acolo unde este nevoie.
inleracţionează explicit sau implicit cu organismul profesional. Rezultă câ organismele profesionale şj guvernele au interese
Tendinţele echilibrului între autoreglementare şi reglemen- şi obiective comune: profesioniştii contabili sâ servească interesul
tarea externă diferă de la tară la iară: în statele cu organisme profe-
<h
IM Î M I MI m.DiK IHIMM DIUMOI .IK .II -. V PKUH .SU -I COM UUM Tezele J'uiutamntliilr atv profesiei contabile

public prin utilizarea de standarde de înaltă calitate în serviciile aptitudini, iar calitatea profesionala obţinută are diferite denumiri,
prestate. dar cu conţinut echivalent, cele mai des întâlnite fiind cea de „expert
Atingerea acestor obiective comune presupune existenta unui contabil" (întâlnită frecvent în ţările latinu-conlinentale), „charlered
dialog constant între guvern şi organismele profesionale pentru ca .kvountanf ( î n general în zona anglo-saxonă), „contabil public
-.(-.lomul tic reglementare să rămână actual si eficient. autorizat" (CPA) în Statele Unite ele.
Deşi rolul organismelor profesionale în sistemul de reglemen-
tare a profesiei diferă de la ţară la ţară, în toate cazurile organismele c!2) Reglementarea speciala
profesionale au responsabilitatea de a se asigura că profesia serveşte
interesului public; deci organismele profesionale trebuie să joace Dată fiind importanţa activităţii de audit statutar ca ultimă
un rol cât mai importam în reglementarea profesiei, activitate care filtrează fluxurile către consumatorii (utilizalorii)
Organismele profesionale trebuie să fie în dialog constant informaţiilor conţinute în situaţiile financiare ale unei e n t i t ă ţ i ,
cu guvernele în vederea aflării ci hi lihni tui între amoreglcmenlare.i exigentele suplimentare în ceea ce priveşte aceasta activitate, ea si
M supravegherea publică prin prisma cerinţelor pieţei serviciilor condiţiile de autorizare a persoanelor fizice si juridice care doresc
contabile. să presteze servicii de audit statutar sunt reglementate distinct prin
Abilitatea cea mai importantă a profesiei contabile este aceea Direcţi va 84/253/CEE, cunoscută sub denumirea de -a 8-a Directiva,
de a pune pe primul loc interesul public, lucru care va face ca înlocuită prin Directiva 2006/43/CF. cunoscută sub denumirea de
profesia să câştige respectul comunităţilor si al organelor de regle- noua Directivă a K-a.
mentare din ţara şi Ia nivel global. Principalele prevederi ale celei de-a 8-a Directive se referă
la:
d) Reglementarea profesiei contabile la nivel european • condiţiile de autorizare şi de retragere a autorizării unui
dl) Reglementarea generală profesionist contabil de a efectua audit statutar. Pentru
Profesia contabilă este reglementata de Directiva 89/43/CEI ca o persoana fizică să II c a ut ori za lă să efectueze aud ii
înlocuită prin Directiva 2(X)5/36/CEH cu privire la recunoaşterea statutar, condiţiile sunt:
calificărilor profesionale. -să aibă studii universitare relevante sau un iu vel echi
Profesionistul contabil este tiu t i u ii ca fiind specialistul care valent;
a absolvit într-un stal membru cel mai înalt nivel de pregătire si -să fi susţinut un examen de acces Ia calitatea de profe
formare cerut în acea ţară pentru activitatea de profesionist contabil sionist contabil;
si care an- acces fără restricţii l;i toate serviciile şi activităţile com-
să fi efectuat un stagiu de pregătire practică de ce]
ponente ale profesiei contabile, inclusiv, odaia autorizat, la activi-
puim trei .mi.
tatea de audit statutar.
Aceşti profesionişti contabili au studii universitare, un stagiu - sa" fi promovat un examen de competenţa profesio
practic de cel puţin trei ani şi au susţinut si promovat un test de nală;
Ş| Tezele fundamtnMle ale profesiei cantabile
\ T1!») HM \IUI.K
1.1

•condiţiile speciale privind independenţa o


nt
auditorului, a
bi
calitatea prestaţiilor de audit statutar şi lit
standardele apli at
e
cabile; a
•crearea unui sistem de supraveghere publica m
a
asupra acti n
vităţii de audit statutar si a auditorilor a
g
statutari. er
ia
Auditul statutar încheie fluxul informaţiilor la
Si
desprinse din situaţiile financiare înainte ca acestea să st
ajungă la utilizatorii (consumatorii) finali; de aici, rolul e
m
deosebit al activităţii de audit statutar - auditorul ul
statutar plasându-sc ca ultim aparalm al interesului pu- d
e
hlic; de aici. necesitatea unei evidenţe distincte a c
profesioniştilor contabili autorizaţi să efectueze audit o
nt
statutar; de aici, măsurile de ordin etic deosebit de ro
stricte mai ales în ce priveşte independenţa acestor l
in
categorii de profesionişti contabili. te
m
Profesia contabila Auditul intern
C
o Examinarea (Utilizatorii
financiare)
situaţiilor Categoriile de entităţi supuse auditului staiuiar
nt -¥\ prezentarea
a situaţiilor
sunt prevăzute prin Directiva a 4-a şi Directiva a 8-a,
bil f in a n c ia r e precum şt prin reglementările naţionale - Legea
it companiilor, de regulă, iar reglementarea audi-lului
at
e statutar este prevăzută prin Directiva a 8-a la nivel
a european şi prin lege specială la nivelul fiecărei ţâri.
pr
i
Din raţiuni de costuri, dar şi legat de numărul si
m categoriile de utilizatori ai situaţiilor financiare, nu
ar orice entitate poate fi obli gata să fie supusă auditului
i
C Audit statutar; este cazul mai ales al micro-întreprinderilor
E lab o ra re
a statutar
situaţiilo
şi al întreprinderilor mici si mijlocii. Pe de altă parte, activităţile acestor categorii de
întreprinderi trebuie eliberate de lucrări care presupun
o birocraţie excesivă. în acest sens, la nivel european
există chiar si proiecte de simplificare a activităţilor
BCeStQf categorii de întreprinderi. în aceste condiţii.
găsirea unor metode alternative de control tu o
anvergură mult mai redusă decât cea a auditului
statutar este încurajată. Este cazul „micului audit" care
există în unele ţări cu denumiri diferite ca, de
exemplu, „cenzorat" îrt România, „comitete
sindacale" în Italia etc. promotoarea sistemelor de
control alternativ la audil fiind profesia britanică. în
orice caz, sistemele alternative de control nu pot fi
aplicate atunci când există o gamă largă de utilizatori ai
situaţiilor financiare sau când întreprinderea cotează
pe pieţe externe sau face parte din grupuri cu li l in Ic
în jurisdicţii diferite.

3. Rolul profesiei
contabile a)
Satisfacerea
interesului public
Profesia contabilă SL- distinge de celelalte profesii,
înlre altele, prin asumarea responsabilităţii faţă de
interesul public, ţaţă de toate părţile interesate în
activităţile desfăşurate de întreprindere: acţionari,
salariaţi, furnizori-creditori, bănci, buget, conturile
naţionale. organisme de bursă, investitori etc.
în fapt, dacă în piaţa serviciilor orice alt
profesionist prestează servicii pentru un client
determinat şi care este. în general, consumatorul
(beneficiarul) final al serviciului respectiv,
profesionistul contabil - fie că elaborează, fie că
auditează situaţiile financiare ale întreprinderii - este interesate, menţionate mai sus, cele care formează
(în mod paradoxal) plătit de către întreprinderea publicul şi ale căror interese trebuie apărate.
respectivă, dar utilizatorii (consumatorii) informaţiilor
41
desprinse din aceste situaţii financiare sunt părţile
K) KMKSII' HK lhHTRIV\ SI 1)1 US l ' l l oHII \ I' HD H -MI-I C DMA HU.K Ttzrir fundamentale ale pntţn,u< < amabile

Rolul profesiei contabile = Protejarea interesului public •cum ar putea să existe bugete naţionale si impozite si
Eventuali deci solidaritate între cetăţenii aceluiaşi stat?
cumpărători sau •cum ar putea sa existe încredere în tranzacţiile comerciale
şi financiare?
•cum s-ar putea împărţi roadele activităţilor economice
intre angajaţii unei companii si proprietarii acesteia, intre
muncă şi capital?
Nu în ultimul rând. trebuie menţionat rolul social al profe-
sioniştilor contabili, pe de o parte, prin faptul că determinare,! si
plata tuturor veniturilor în societate constituie una din lucrările
importante ale profesioniştilor contabili, tar pe de alta parte, de
calitatea muncii lor depinzând bunăstarea salariaţilor si a cetăţenilor
unei ţări. Toţi profesioniştii contabili au misiunea de a acţiona peste
tot în interes public, iar această misiune trebuie îndeplinită indi-
i 'miiahilitalea
n;iţimial;5 (prin ferent de locul în care îşi desfăşoară activitatea: în instituţii, in
centralizarea afaceri, in educaţie sau în practica libera.
conturilor) îndeplinirea rolului contabilităţii si al profesioniştilor conta
Organismele de bili în dezvoltarea economica dorabilâ prin satisfacerea interesului
bursă public este condiţionată de existenia unor organisme profesionale
1>) Dezvoltarea economiei naţionale puternice care să lupte pentru aplicarea standardelor inter-
Nu există progres uman fără dezvoltarea pieţelor, dar pieţele naţionale în domeniul contabili lăţii şi audiţii lui.
nu se pot dezvolta fără profesionişti contabili; deci profesioniştii Profesioniştii contabili sunt implicaţi în toate domeniile vieţii
contabili satisfac un interes general. economice şi sociale: ei lucrează în firme mari. mijlocii şi mici
sau ca practicieni individuali, în întreprinderi comerciale, indus-
Bilanţul contabil şi situaţiile financiare în ansamblul lor con-
triale, financiare, în organizaţii non-profit, în entităţi din sectorul
stituie cea mai bună carte de vizită a unei întreprinderi, iar profe-
public, în instituţii. în educaţie etc.
sionistul contabil este artizanul acesteia.
Rolurile pe care le joaca profesioniştii contabili. în orice sec-
Întreprinderile mici şi mijlocii, care reprezintă peste 80%
lor din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucrează în contabi-
din economia europeană, constituie inima comerţului european.
litate şi raportare financiară, in management, în fiscalitate, în siste-
Dezvoltarea întreprinderi lor depinde de costul capitalului acestora,
me informatice, in finanţe corporative si inteligenţă managerială,
iar costul capitalului depinde şi de încrederea în informaţiile fitian
ca auditori interni sau externi, în consultanţă, în educaţie etc: ei
dare, adică de calitatea muncii profesioniştilor contabili.
asistă guvernele în atingerea obiectivelor lor economice şi sociale;
Regulile contabile, ca şi actorii principali - profesioniştii con-
ei contribuie la performanţele pieţelor financiare etc.
tabili -, sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale:
• cum altfel s-ar putea măsura activ ităţile economice? 49
vn-.sn-.in-. Dur im w si 1) KI . IVHH . IW ; H -: A P ROIKSIII < nvi v i i n . t : Tezele fundamentate ale prop ' «s ] > -mobile

4. Profesia contabilă între reglementare şi extinde şi asupra acestuia. Atunci când activitatea de audit
interesul public statutar este gestionară de o agenţie sau de o instituţie
guvernamentală, sistemul de supraveghere publică este
Contabilitatea si activităţile care presupun cunoştinţe în tiu de asemenea necesar, el având ca obiect auditorii statutari
meniul contabilităţii sunt activităţi comerciale, iar consumatorii şi firmele de audit, dar si activitatea autorităţii publice
trebuie să aleagă în mod liber lunii/orii acestor servicii; deci pro- (agenţiei sau instituţiei guvernamentale) care gestionează
fesia contabilă este o profesie liberala, iar organismele profesio- activitatea de audit statutar, deoarece supravegherea pu-
nale au fost încă de la înfiinţarea acestora - organisme de regle- blică nu trebuie confundată cu supravegherea din partea
mentare - garanţie a servirii interesului public. uneia sau mai multor autorităţi publice,
Marile scandaluri financiare din ultimii ani, deşi au fost pro- •Sistemul de supraveghere publică este condus de ne-
vocate şi isi au originea în mediile respective de afaceri, au deter- practicieni; se presupune că nepracticiamil deţine cu
minat autorităţile publice să repartizeze „costurile" acestora şi asu- noştinţe în domenii relevante pentru audi tul statutar
pra profesiei contabile, mai precis asupra activităţii de audit statutar. 5e
în cazul organismelor profesionale cu atribuţii de autorizare a audi- datorită experienţei sale profesionale, fie pentru că stă
torilor statutari şi care se autoreglementea/â, activitatea de audil pâneşte cel puţin una dintre disciplinele care fac obiectul
statutar, ca şi auditorii statutari, trebuie să facă obiectul unui sistem pregătirii în domeniul auditului statutar. Prin regle
mentarea în domeniul auditului se poate permite ca o
de supraveghere publică.
minoritate de practicieni să se implice în conducerea
Introdusă la început în SUA prin Legea Sarbanes-Oxley,
sistemului de supraveghere publica. Nepractician este
supravegherea publică a fost preluată la nivelul UE prin noua
orice persoană fizică ce în cel puţin ultimii trei ani
Directivă a 8-a, care la nivelul fiecărui stal membru trebuia imple- înainte de implicarea sa în conducerea unui sistem de
mentată în legislaţiile naţionale până în luna iunie 2tH)K, supraveghere publică nu a efectuat audituri statutare.
Supravegherea publică, în spiritul şi litera Directivei a 8-a, nu a deţinut drepturi de vot într-o firmă de audil, nu a
constă în implementarea unui sistem eficient de supraveghere pu- fost membru al organelor de administrare sau de con
blică a auditorilor statutari şi a firmelor de audit; aceasta nu presu- ducere ale unei firme de audil şi nu a fosl salari.ii S8U
pune neapărat crearea unui organism de supraveghere publică. asociat într-o firmă de audit.
Pentru a nu afecta interesul public, .supravegherea publică •Persoanele implicate în conducerea sistemului de supra
trebuie să respecte următoarele principii: veghere publică sunt selectate printr-o procedură de no
• Toţi auditorii statutari şi toate firmele de audit sunt supuşi minalizare independentă şi transparentă.
supravegherii publice, iar când autoritatea competentă •Sistemul de supraveghere publică îşi ftSURtS responsabili
în domeniul auditului statutar este un organism profe- tatea finală a supravegherii:
sional autonom, sistemul de supraveghere publică se o autorizări i (acredi tari i) şi ev idenţei audi ton lor statutari şi
ale firmelor de audit;
Kl.KMI MUtiaX » 1KINVSI DKOMDI'X.II V t'ttuH-MH (OMAHll I h .>■!,■ im V ale profesiei conteibile

o adoptării standardelor de conduită profesională si de CAPITOLUL III Organizarea


control intern de calitate a firmelor de audit, precum
şi a standardelor de audit; profesiei contabile
o dezvoltării profesionale continue, asigurării cali-
tăţii şi sistemelor de investigaţii si sancţiuni disci-
plinare.
1. Modalităţi de organizare a profesiei
contabile la nivel naţional a)
Necesitatea unor organisme puternice
Profesioniştii contabili, ca Iu mi/ori de servicii profesionale,
nu numai că pot, dar şi trebuie sa se asocieze pentru a satisface
mai bine interesul public, organismul rezultat având menirea să
asigure unitatea de concepţie si de metodă pentru serviciile profe-
sionale pe care Ic efectuează ca angajaţi sau în practica liberă.
Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel
nalional rezultă din responsabililatca pe care o are profesia contabilă
pentru protejare;) mierosului public, cel puţin din punctul de vedere
al trei domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale
oricărui organism profesional: educaţia, etica şi controlul de calitate.

Educaţie si calitate

1= părţile interesate în activitatea unei entităţi (publicul);


2= entitatea beneficiară a serviciilor furnizate de profesio
niştîi contabili;
3= profesioniştii contabili.
Atât publicul, cât şi entitatea beneficiară a serviciilor profe-
sionale trebuie protejate de o eventuală incompetenţă a
profesio-
4"
I
n vn I K I N A D
S KI O N T .MH MM - I \ t ' K u i i is I iI iI M V I I .I I I- . Tezele fundamentale ah profesiei i miubitt

niştilor contabili; această protecţie este asigurată atunci când organismul IVrsoanclo care doresc să facă parte din organismele prafe sionale
profesional stabileşte măsuri eficiente în ceea de priveşte educaţia trebuie să deţină calificările necesare. La nivel european există două
profesioniştilor contabili şi în ceea ce priveşte calitatea serviciilor furnizate moduri de abordare a calificării profesionale; sistemul de calificare a
de profesioniştii contabili. pregătirii şi sistemul de calificare funcţională.
C'alilieaiva pregătirii indică faptul că persoana respectiva de-line un
EttcS nivel de educaţie şi de pregătire, calificarea pregătirii asigurând accesul Ia
1 , î S 2
toate sau la o serie largă rJe activităţi ale profesiei contabile. Termenul de
calificare funcţională - întâlnii în unele ţări - denotă o calificare
/ /3 / / profesională care permite persoanei respective să exercite numai funcţia
pentru care deţine calificarea,
Indiferent tic nu in arul organismelor profesionale, pentru a putea
exercita activitatea de aud ii Stătuta! profesionistul con labil
trebuie să Se autorizai de o autoritate competenta.
Publicul trebuie protejat de eventuale înţelegeri neconfonne între
profesioniştii contabili şi entităţile beneficiare ale serviciilor prestate de
către aceştia; această protecţie este asigurată atunci când organismul 2. Criterii de recunoaştere a unui organism al profesiei
profesional stabileşte masuri de etici si deontologie profesională eficiente. contabile

b) Modalităţi de organizare Pentru a li recunoscut de autorităţile publice şi de organismele


Asociaţiile sau organismele profesionale se înfiinţează prin i/<ms inii internaţionale, un organism naţional al profesiei contabile trebuie:
amantul membrilor profesionişti contabili sau printr-o lege. Indiferent de modul -să fie un organism necomercial şi neguvernamental;
de Ofga&izaie, recunoaşterea asociaţiei prinlr-o reglementare dâ autoritate -să fie acceptat şi recunoscut de membrii săi;
activităţilor desfăşurate de aceasta şi de membrii săi, nuill mai importantă membrii săi să l i e profesionişti contabili;
fiind însă recunoaşterea din partea mediului economic, a societăţii în general, B se bucure de buna reputaţie în rândul autorităţilor publice ^ al
care trebuie să găsească serviciile furnizate de profesioniştii contabili ca publicului.
indispensabile şi creatoare de valoare.
-să aibă capacitatea de a dezvolta sa LI influenta standardele
într-o ţară se put constitui unul sau mai multe organisme ale profesiei
profesionale si contabile (etica, disciplina, practica profe
contabile. Alunei când se creează mai multe organisme în domeniul
sională, controlul calităţii);
profesiei contabile, pentru sen irca interesului public, este necesar ca acestea
să nu fie organizate pe principii monopoliste. exclusiviste în ceea ce priveşte -membrii săi trebuie să fie autorizaţi să desfăşoare, la cel
activităţile componente ale profesiei contabile. mai înalt nivel posibil, activităţile tradiţionale efectuate
de profesioniştii contabili;
-să aibă capacitatea de administrare şi resursele necesare
pentru îndeplinirea misiunii şi obiectivelor sale.
! ■I IM l M l IH ) I < H 1 H I VV M 1 > | OD M i nD | l\ ' U d l I S I U ilii lunh-uft ,»nt,ih)li I, .

general s-a constatat faptul ca el trebuie sa fie susţinut de
3. Organizarea profesiei contabile la nivel comunitatea de afaceri;
global - să participe sau să contribuie la procesul de normalizare
profesionala:
a > 1 ediratia Internaţională a Contabililor (IFAP
-sâ demonstreze că acordă o atenţie deosebita alunei când
S-a înfiinţat în anul ll)77 cu 63 de membri Fondatori din 51 isi selecţionează membrii;
de (ari ca răspuns la provocările perioadei: susţinerea contabililor -să furnizeze standarde şi orientări privi iul comportamen
in rezolvarea unor probleme tel in IUL- si de a faceri mai complexe, tal şi practicile profesionale persoanelor cărora li s-a acor
furnizarea unei direcţii şi a unui mecanism instituţional cure sâ dat o funcţie sau alte împuterniciri de către o autoritate
orienteze contabilii din îatreaga lume pe calea dreapta ii estică. recunoscuta sau cărora organizaţia le a acordai o funcţie
in prezent, IPAC este o organizaţie globală, semnificativă, si care iivhuie să respccie criteriile statutului de membru;
care cuprinde I?? de organisme membre M asociate d i n 118 state. -să se oblige să participe in [FAC şi să promoveze impor
reprezentând peste 2,5 mii ioane de contabili care lucrează în prac- lanta EFAC şi a programelor, activităţilor si hotărârilor
tksa publica sau angajaţi în industrie şi comerţ, educaţie, instituţii luate de 1ASB:
publice etc. -să fie solvabil financiar şi operaţi»mal;
IFAC este organizaţia globală pentru profesia contabila care -să aibă 0 structura operaţională interna care luimzeaza
acoperi toate sectoarele si toate specializările profesiei: contabili sprijin si reglemeniaii pentru membrii Săi.
tate de afaceri, consultanta ti scală, audit, tehnologia inform aţiei,
insolvabilitate ele. Profesia contabilă din România este reprezentată la II \(
Misiunea IFAC o constituie îniărirca profesiei contabile ca- prin CECCAR - membru plin din anul 19% si CAFR - membru
pabile să contribuie la dezvoltarea economiilor internaţionale prin asociat din anul 2005-
promovarea aderării la Standarde profesionale de înaltă calitate.
IFAC colaborează cu alic organizaţii şi normali za lori interna- b) < >i ganizatii si grupări regionale alt- profesiei contabile
t mi uili precum Organizaţia Internaţională a Comisii lui Titlurilor
IFAC este recunoscuţi drepi o organizaţie mondiala a profe-
de Valori, Comitetul Basel privind Supravegherea Bancară, l-om
siei în general in ceea ce priveşte stabilirea standardelor profe-
mul tic Stabilitate Financiară. Asociaţia Internaţionala de Suprave-
sionale. Organizaţiile regionale reprezintă profesia din regiunea
ghere a Sistemul ui de Asigurări si Bănea Mondială. IFAC elaborea-
respectivă in l a i a organismelor guvernamentale si de dezvoltare
ză standardele, cu aplicabilitate la nivel global, în domeniile: edu-
clin acea regiune si. în a nu mi ie cazuri. în fala organizaţiilor inierna-
caţie, etică, calitatea serviciilor, audit. contabilitate publică.
tionale în care suni importante din punel de vedere regional.
Pe ni ru a deveni membru OPAC, organismul profesional soli-
Scopul final al organizaţiilor regionale îl constituie facilitarea
citant trebuie:
dezvoltării relaţiilor economice în regiunile respective.
- sâ fie recunoscui fie printr-o lege, fie prin consens general
Pentru a fi recunoscută de către IFAC organizaţia regională
ca fiind un organism naţional profesional major care îşi
trebuie să demonstreze că:
desfăşoară activitatea în jurisdicţie. în cazul consensului
=n
ii W l>Qi si IM oviMUHMi v I ' K I ' M S U i ( OMA IHI !■ / • ■ : , ;• luiutiiinaftoUaii prqftsiei contabil*

•va subscrie obiectivelor IFAC şi va fi de acord sa pro- si in legătura eu potenţiale organisme membre din
moveze activ aceste obiective, şi se va asigura ca regiuni;
prin •să furni /e/e period ic SecretariaUilu i IFAC rapoarte
intermediu] propriilor organisme membre sun) de acti-
promovate vitale:
in regiune reglementările M standardele IFAC si •aşa cum se cere. sa* peniii t ă preşedintelui IFA<' sau
IASC; repre-
•are ca obiectiv dezvoltarea şi tatâraea unei profesii conta /enlanţului său să participe la întâlnirile
bile pe ha/a largă in regiunea respectivă; Consiliului (sau
•constituie o regiune de ţări definită corespunzător si care la structura de conducere echivalentă):
este în general reprezentativă pentru prolesia •să furnizeze informaţii si să participe la activităţi le
contabilă; tehnice
•nu este ;ik"iUiiiâ deja dintr-un număr siihstanliiil de organisme ale IFAC (comitete, grupuri de lucra etc.lîn
membre din ţâri deja deservite de o organizaţie regii acele situai ii
mala;
•conţine un număr suficient de organisme contabile care
suni deja membre ale IFAC;
•este înfiinţata corespunzător atâi din punct de vedere fi
nanciar, cât si tehnic " funcţionat pe o perioadă
rezonabilă
de timp şi dispune de infrastructura si resursele
organiza-
ţionale si financiare necesare îndeplinirii eficiente a
res
ponsabilităţilor şi participării [aactivităţile (FAC.
In urma recunoaşterii de cai re II .AC MOMII i/alia regionala şi
IFAC îşi asuma anumite angajamente si responsabilităţi
reciproce. Organizaţiei regionale i se va cere:
•să continue să susţină activ IFAC si sa asigure
disemina
rea pe scara larga a reglementărilor tehnice;
•sa asiste IFAC in relaţiile şi comunicarea cu
organismele
membre (de exemplu, colectarea datoriilor), după cui 11 se
cei e.
în care o reprezentare regională sau un punct de vedere •să se sfătuiască şi să se consulte cu organizaţia regională
ar fi potrivite; asupra oricăror modificări propuse pentru
•să trimită un reprezentant, pre(crabi I preşedintele organi Constituţia
zai iei regionale, să participe la întâlnirile Consiliului de IFAC şi privind orice modificări în rândul
Adminisiraţieal IFAC. la întâlnirile cu preşedintele, vice membrilor;
preşedintele, directorul executiv şi preşedinţii Comitete •după cum se cere, şi în măsura în care este posibil,
lor; reprezentantul poate să fie însoţii de un consultant să
tehnic: furnizeze asistenţă organizaţiilor regionale în
•să informeze Secretariatul IFAC despre orice schimbări desfăşura
propuse în Constituţia sau in rândul membrilor organi rea misiunii lor şi în diseminarea reglementărilor
za ţ ie i regionale; tehnice
ale IFAC;
•.să menţină o comunicare directă, adecvată, cu alte organi
zatii regionale recunoscute, privind diverse întâlniri, noi •după cum se cere, să turni/e/e vorbilori sau alţi
reglementări tehnice, proceduri de lucru, buletine infor reprezen
mative etc. tanţi la conferinţe regionale şi senunarii peniru a
în mod similar. IFAC va trebui: promova
•să furnizeze Secretariatului organizaţiei regionale exem coeziunea dintre IFAC şi organizaţia regională;
plare din toate reglementările tehnice a l e IFAC şi alte •sâ sfătuiască organizaţia regională asupra activităţilor
comunicări administrative, precum şi minute sau a l i c Comitetului de Nominalizare privind
documente legate de Consiliul de Administraţie al IFAC; recomandările
E L K M K Nl T> I l I X WI K I V V S I . ( MI I CUM d a m e n ta U
a ie p ro fe s ie inctao b ile
HULI

1FAC asupra alcătuirii Consiliului de Administraţie al din toate cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene.
IFAC şi a Comitetelor. CECCAR este membru FEE din anul 1996. FEE are ca
Gruparea regională reprezintă asocierea mai multor organis- obiectiv întărirea profesiei contabile la nivelul Uniunii
me profesionale din ţările aceleiaşi regiuni, care însă nu îndeplineai- Europene si aplicarea standardelor internaţionale in do
toate criterii le menţionate pentru 0 organizaţie regională. meniul contabilităţii si ;iuditului.
Pentru a fi recunoscută de IFAC gruparea regional;l trebuie Pentru ca un organism profesional dintr-o ţară să devină
să demonstreze că: membru FEE este necesar:
- există o grupare sau o organizaţie înfiinţată şi susţinută -sa nu fie organism guvernamental*
(care poate fi cunoscuţii că organizaţie regională pentru -sa fie un organism stabil în cadrul profesiei contabile;
propriile sale scopuri locale):
să fie recunoscui prin lege sau prin consens general;
gruparea susţine obiectivele si reglementările IFAC şi
-să provină dintr-o tară europeană.
IASC; si
Când dintr-o ţară există o a doua candidatură pentru calitatea
- zona acoperită de grupare are o mărime suficientă cu po
de membru este necesară consultarea membrului existent;
tenţial pentru un număr semnificativ de organisme con
labile profesionale; gruparea are potenţial să îndepli •Federaţia Experţilor Contabili Francojbni (FIDEF);
nească e veni u al criteriile peni ni recunoaşterea oficială •Federaţia Experţilor Contabili Mediteraneeni (FCM):
de către IFAC, are o intenţie şi un plan evident în vederea •Comitetul de Integrare Latină Europa-America (CILEA):
obţinerii acestei recunoaşteri.
•Parteneriand Şuti-Est European pentru Dezvoltarea Con
Grupările regionale recunoscute nu vor primi dreptul de a tabilităţii (SEEPAD).
participa la întâlnirile Consiliului de Administraţie al IFAC ca ob-
servatori, cu excepţia unei decizii specifice a Consiliului de Admi- Sistemul de supraveghere publică trebuie să aibă o finanţare
nistraţie de a emile o invitaţie pentru a participa l.i n ;inuniiiă în- sigură si liberă de orice influenţă negativă a auditorilor statutari
tâlnire, pentru un anumit scop. sau a firmelor de audit.
Grupările recunoscute vor primi exemplare din toate publicaţiile Persoanele care asigură guvernareu sistemului de suprave-
IFACîn schimbul plăţii unei cotizaţii anuale rezonabile. Acestea vor ghere publică trebuie sa reprezinte toate părţile interesate: furnizorii
fi încurajate să contribuie la răspunsurile pentru proiectele de şi utilizatorii situaţiilor financiare, investitorii, organismele şi aso-
expunere ale IFAC şt pentru reglementări si alte documente înaintate. ciaţiile profesionale, normalizat orii de standarde, mediul acade-
Principalele organizaţii şi grupări regionale care funcţionează în mic, mediul de afaceri ele.
Europa sunt: Interesul public este afectat ori de culc ori profesia contabilă
• Fede raţia Experţilor Contabili Europeni (FEE) este orga- este excesiv reglementată, aceasta împiedicând competiţia si concu-
nizaţia - recunoscută de IFAC - care gestionează profesia renţa, sau când reglementarea este discriminatorie sau netransparentâ.
contabilă la nivelul Uniunii Europene; cuprinde organis- Există tendinţa, mai ales din partea unor guverne, de a limita,
me profesionale, admise conform principiului de ţară, prin reglementări, raţionamentul profesional contabil, iar excesul
S
3
K.l KM1MH 1 I K IHMTKI\A Şl tU"MOI < » . l l A l'KUfri.SIH CoNTABII.K i< . t i r luiuitimemuh ale prqftslei • ontithilt

tle reglementare sau reglementarea rigidă frânează procesa) de -promovarea, menţinerea şi sporirea cunoştinţelor, abi
global iza re. de infern aţi onali zare şi de modernizare a economi Mor. lităţilor şi competenţei membrilor organizaţiei si stagia
rilor;
-promovarea şi protejarea obiectivelor şi sustenabiliiarea
4. înfiinţarea unui organism profesional de organizaţiei şi profesiei tle contabil;
contabilitate -păstrarea drepturilor legiiime ale membrilor;
a) Consideraţii generale -asigurarea independenţei profesionale a contabililor indi
ferent de locul ocupat:
în ţoale ţările, indiferent de nivelul tle dezvoltare, multe per-
-avansarea teoriei si practicii de contabilitate;
soane sunt implicate în profesia de contabil, ca.de exemplu, func-
iiini;iM si contabili, tehnicieni contabili, experţi contabili sau eon- -determinarea criteriilor de eligibilitate pentru apartenenţa
tabili autorizaţi, experţi în tehnologia informatici, auditori ele. care La organism;
posedă multe calităţi si lucrează pe posturi diferite; ei lucrează in -dezvoltarea şi păstrarea unor relaţii eficiente de lucru cu
practica publica (libera), în industrie, comerţ, educaţie, instituţii adm im si raţia, cu alte organisme naţionale, regionale si
guvernamentale etc. Cu toate acestea, dezvoltarea susţinută a pro- internaţionale de contabilitate.
fesiei de contabil se real i/.ca/ă cel mai bine prin crearea de organis- Mobilul de înfiinţare a unui organism profesional de contabi-
me profesionale de contabilitate care au ca obiective de bază pro- litate poale 11 o iniţiativa de guvern [H-nlru promovarea unei abordai i
tejarea interesului public, stabilirea standardelor profesionale, <lc naţionale a reglementării profesiei sau poate fi un grup de profe-
conduită profesională, şi reprezintă contabilii profesionişti şi per- sionişti contabili care doresc determinarea unei identităţi clare acti-
sonalul de contabilitate. vităţilor lor.
Nu există un model unic valabil pentru fiecare organism pro- Activităţile unui organism de contabilitate pot depinde de
fesional de contabilitate, dar există principii şi roluri compatibile resursele disponibile. Obiectivul prioritar al acestuia trebuie însă
ale organismelor profesionale. La dezvoltarea şi îmbunătăţi re LI pi O să fie compatibil cu umil dintre obiectivele 1FAC, respectiv dez-
gramelor sau activităţilor este important ca organismul profesional voltarea şi îmbunătăţirea profesiei de contabil pentru a putea oferi
de contabilitate să aibă un plan de acţiuni pentru realizarea obiec- servicii de calitate superioară în interesul public.
tivelor, în care să fie determinate sarcinile-cheie, responsabilităţile. O organizaţie profesională, ca şi activităţile acesteia, se modi-
resursele necesare şi termenele. fică în timp. O organizaţie contabilă constituită iniţial pentru a furniza
Obiectivele generale ale profesiei contabile sunt: membrilor oportunitatea de a intra în legătură trebuie să se transforme
-protejarea interesului public prin asigurarea faptului că într-un organism profesional de coniahilitale care are ca obiceiiv
membrii respectă cele mai ridicate standarde de conduită menlinerea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor profesionale.
profesională şi etică; IFAC încurajează dezvoltarea organizaţiilor care reprezintă
-obţinerea unei recunoaşteri publice a unei game largi de profesia de contabil ca un întreg, indiferent de sectorul în care
servicii pe care contabilii profesionişti le pol oferi: lucrează membrii: în praciica publică (în contabilitate sau audil).
M
iKMh IU ! > « > < IHI > MIH -< K ;H: V I'KUI I MI I
I
Tezele fundamentate ri/c profesiei contabiU

industrie, comerţ. învăţământ, instituţii gavetaamentak etc; -protecţia legală, dacă este cazul, pentru anumite titluri
cu toate acestea, se recunoaşte că anumite organizaţii au fost şi profesionale (de exemplu, auditor statutar, expert
vor fi formate pentru a deservi numai membrii angajaţi într-un contabil
anumit sector sau într-o anumită funcţie, in realitate, în unele etc);
(ari există organisme separate penlru contabili si auditori. -natura sarcinilor, dacă este cazul, care sunt rezervate pro-
li-sumislilor contabili;
b) Structura legala si organiza tională
-care va fi interacţiunea dintre profesie si guvern;
Pentru ca o organizaţie să poată prospera, trebuie să aibă -standardele de contabilitate şi audit urmate în general de
o direcţie clară şi să fie sigură de obiectivele sale şi de felul în profesioniştii contabili în pregătirea şi auditarea
care le poate realiza. înainte de abordarea structurii legale si declara-
organ i/:i ţionale a unui organism prolesioii.il nou tic nilnr financiare;
contabilitate, este important să se convină în principiu asupra
scopurilor, obiectivelor şi activitâţilor-cheie ale organizaţiei şi -necesit;iU':i în cadrul profesiei a unor programe de formare
asupra unui termen general de implementare. Aceste decizii continuă;
trebuie sâ ţină cont de stadiul de dezvoltare a profesiei din ţara -cererea viitoare estimată de profesionişti contabili in toate
respectivă şi de resursele financiare si umane care vor II la sectoarele din ţară;
dispoziţia organizaţiei. Factorii de decizie ai organizaţiei -extinderea şi calitatea sistemului educaţional pentru pre
trebuie, de asemenea, să aibă in vedere si diferenţele între gătirea profesioniştilor contabili;
necesităţile tehnice şi schema de reglemenlarc dorită pentru -activităţile ţii programele specifice care vor fi derulate
persoanele din practica publică, precum şi pentru membrii cu de organismul profesional de contabilitate şi cele
diverse roluri, de exemplu, auditori, contabili financiari, care vor li asumate de organisme guvernamentale sau
consilieri financiari, consultanţi de management, profesori şi alic organizaţii;
oficiali guvernamentali.
Aceste diferenţe se reflecta deseori în structura legală şi -resursele care vor II disponibile pentru finanţarea organis
orga-ni/aţională a organismelor profesionale de contabilitate; mului profesional de contabilitate;
acestea rezultă din interesul public deosebit in munca -numărul de contabili din ţară care ţin de un organism
auditorilor şi din standardele contabile internaţionale şi profesional de contabilitate din afara ţării.
naţionale create pentru a menţine si îmbunătăţi calitatea Următorul pas este stabilirea unui acord general cu
raportărilor financiare. privire la structura care va asigura cel mai bine faptul că
Câţiva dintre factorii care trebuie analizaţi sunt: activităţile organizaţiei sunt desfăşurate în mod eficient şi
scopul înfiinţării organismului profesional; efectiv. Este import;mi s;t se recunoască faptul că mulle funcţii
-cadrul legal existent, dacă este cazul, pentru reglementa vor trebui să fie executate in mod voluntar de membri până când
rea profesiei; resursele vor permite angajarea unui număr de persoane
-numărul de contabili calificaţi din ţară şi natura generală calificate.
a calificărilor acestora; Deciziile iniţiale cu privire la structură vor implica cel
puţin următoarele aspecte:
fr.l.MH-Mt. Dl Hoc iKINxşi DliiMUi ricn \ l'mil i MII I ( D M \BII.h T ezett fu ndamntale
e ah profesiei
con tabile
-categorii şi cerinţe păstra a li membru ide exemplu, eu în zone care afectează profesia, de exemplu, legislaţia, administra-
drepturi depline, asociau stagiar); rea corporativă ţii reglementările fiscale. Organismul profesional
-prevederea de menţinere a „drepturilor dobândi ic" pentru trebuie să aducă o contribuţie la efortul altor părţi în elaborarea
ealitateade membru; standardelor şi legislaţiei care vor avea impact asupra profesiei,
-componenta, autoritatea si responsabilitatea organismului Acest lucru se poate realiza prin participarea ia grupurile de lUcni
care elaborează standardele sau legislaţia.
suprem de conducere (numit in cadrul acestei lucrări
Centru ca profesia să se dezvolte şi să obţină o recunoaştere
„Consiliu") şi a altui comitet execuţi v sau grup împuterni
publică, irebuie să existe un cadru legal şi de reglementare cores-
cit să acţioneze în numele Consiliului;
punzător care sa guverneze profesia. Acest cadru trebuie să respecte
au l oii late a şi responsabil ii atea directorului executiv; filozofiile guvernamentale de bază. De asemenea, trebuie luate
-autoritatea si responsabilitatea Comitetelor Permanente; toate măsurile pentru e\ itarea impunerii de obligaţii de reglemen-
-desemnarea ca membru tate excesh a asupra contabililor sau pentru evitarea limitărilor care
nu sunt necesare sau care sunt inadecvate ale autorităţii organului
După ce s-a ajuns la un consens cu privire la activităţile orga- profesional de contabilitate,
nizaţiei propuse si asupra aspectelor structurale menţionate mai Grupul care formează un nou organism profesional de conta
sus, poale începe activitatea de elaborare a documentelor oficiale hi li taie trebuie să înceapă colaborarea ca administ ralia încă dm
de organizare (statului, actul constitutiv şi regulamentele i ta/a incipienţii pentru a dezvolta un cadru corespunzător. Pentru
ca aceasta acţiune să fie încununata de succes, este important ca
c) Colaborarea cu guvernul pentru protejarea intere- membrii grupului fondator Să fie în legătură cu administraţiei. Hste
sului public de asemenea important ea aceşti membri să fie asistaţi de un avocat
Realizarea creşterii economice şi protejarea interesului public calificat şi cu o bună reputaţie pentru elaborarea sau revizuirea
suni obiective comune ale administraţiilor si organismelor profesio- legislaţiei necesare.
nale de contabilitate, în cadrul colaborării cu administraţia, grupul tVnliu realizarea di\crselor obiective aie membrilor profesiei.
care formează organismul profesional trebuie sa reţină aceste obiec- individual şi ca grup, organismul profesional de contabilitate trebuie
tive comune. Consideraţiile suplimentare includ sleia de aplicare să poată acţiona in mod eficient în calitate de purtător de cuvânt al
a mandatului pe care îl are administraţia in formarea organismului profesiei cu privire la aspectele contabile, fiscale si financiare in
profesional şi de unde vine mandatul respectiv. Grupul trebuie să faţa administraţiei, publicului, precum şi în fata ailor grupuri inte-
analizeze felul în care va colabora cu alte părţi interesate, cum ar resate. Acest lucru este cu atât mai important câini se analizează
fi reprezentanţii comunităţii de afaceri si investiţii. O colaborare efectuarea imoi schimbări majore.
eficientă cu administraţia si alte părţi interesate poale duce la dez- Cu toate ca un cadru legal corespunzător este un pas impor-
voltarea unui organism profesional care respectă necesităţile admi- lanl in obţinerea recunoaşterii publice a profesiei, un organism
nistraţiei, ale profesiei şi ale interesului public în general. Orga- profesional de contabilitate irebuie să câştige această recunoaştere
nismele profesionale au responsabil ii alea de a rămâne implicate în mod constant. Un organism profesional de contabilitate câştigă
i tlM K tli 1>(H I R I N A S ) l > K ) M l ) I . I HI M; i l h 1( O\ lM' KM OU l I . 1 - . profesia de contabil sau c;irc implică sau nccesiia com
petenţa pro Ies ion işti lor contabili;
respectul publicului atunci catul isi demonstrează angajamentul • să Iaca declaraţii publice cu privire Iu politica publică,
de menţinere si Îmbunătăţire a calităţii serviciilor furnixate de mem- cu implicaţiile contabile, de audit sau fiscale. (Această
brii săi M când declaraţiile şi poziţia publică sunt percepute ca sarcină va avea şi mai mult succes dacă organismul pro
fiind de interes public. Un organism profesional tic contabilitate fesional va alege persoane cu poziţie înaltă îfl comunitate,
nu trebuie doar să facă ceea ce se cuvine, ci trebuie să aibă un plan dacS va ii prudent în selectarea aspectelor pe care Ie co
Oficia] care: mentează* şi dacă se va asigura că li se pune la dispoziţie
• sa promoveze cunoştinţele, abilităţile si competenţa mem o consiliere competentă purtătorilor de cuvânt.):
brilor, de exemplu, prin cultivarea relaţiilor cu liderii de • să facă dovada unor procese transparente pentru
opinie din domeniul afacerilor, guvern si media, si adre- acordarea calităţii de membru, calificări si
sându-se publicului de afaceri şi studenţilor cu privire ta regulamente.
d de contabilitate l rebuie sa aibâ propria structuri de reglementare I, , k- fundamentale alt profesiei amiabile
) adecvată cad nil ui legal naţional. O s tr u c tu r a d e r e g le m e n ta r e
R •cerinţe de admitere şi un registru al membrilor;
e c o n s ta în : •reguli de conduită profesională si etică în afara cadrului
g •o lege a contabililor sau o a l i a legislaţie care recunoaşte legal (de exemplu, reguli cu privire la independenţă). A-
l organismul profesional ca entitate legală care reprezintă ceste reguli trebuie să se bazeze pe Todnl etic al IFAC;
e profesia si care ii ţi»uite conferi putere Legala pentru regle
m •standarde contabile şi de audH;
mentarea membrilor,
e •sisteme disciplinare pentru membrii care nu respectă re
n •an statut şi regulamente proprii; gulile de conduită aie organismului;
t •cerinţe de autorizare pentiii auditori si a l t e funcţii;
ă
r •sisteme de monitorizare pentru membri
i Statutul organismului profesional de t««tabiEtate este doc u-
l iiii-im.il n l k tal i arc stabileşte numele şj scopul, si cerinţele de admi-
e nistrare a organizaţiei. Acesta conţine, de asemenea, si cerinţele
o de membru, drepturile si puterile membrilor, sistemul disciplinai
r si cerinţele cu privire la suspendarea, demiterea si reprimirea mem-
g
a brilost
n De multe ori. organismele profesionale aleg s;i stabilea» .1
i şi un set de regulamente care determina diversele cerinţe de politică
s la nivel înalt care nu sun! neapărat acoperite de statut. în funcţie
m de structura administrativă a organismului, regulamentele pot fi
u modificate si actualizate mai frecvent decât statutul.
l
u
e) Conducere? organismulu i
i
O [ s i e recunoscui faptul că un organism profesional solid de
contabilitate va produce şi va susţine o profesie solida tic contabil
rgan
care poale deservi interesul public si poate contribui in moţi sem-
ismu
nificativ la stabilitatea economică. Organismul profesional de con-
l tabilitate tic succes işi poate câştiga o mare parte din obiectivele
prof siabi li te din identitatea pe care membrii o dobândesc prin calitatea
esio de membru si ti in contribuţia pe care membrii individuali st firmele
nal suni pregătiţi si o aducă acestui organism ca recunoaştere a pri-
vilegiilor conferite lor prin calitatea de membru. Acest sentiment
a
Tezele fundamentale ale profesiei cantabile

al utenritâţii poate sa încurajeze şi respectarea standardelor profe- Indiferent de dimensiunea organizaţiei şi resursele disponibile, efor-
sionale si a cerinţelor etice şi de altă natură ale membrilor. turile si contribuţiile voluntarilor sunt importante. Organizaţia află
Apartenenţa la un organism profesional de contabilitate con- despre modificările mediului în care lucrează membrii şi despre
stituie un contract intre organism, membru sai si părţile interesate, necesităţile acestora de suport si servicii de la organizaţie prin i n -
prin intermediul c LI tu iu toate pinii le implicate obţin drepturi si sar- termediul contactului cu membrii şi voluntarii care isi dedica timpul
cini reciproce. Pentru susţinerea acestui contract, este important pentm de/v ol tarea organizaţiei. Voluntarii sunt cei prin intermediul
ca organismul profesiona] să recunoască prin structurile de con- carura organizaţia obţine majoritatea resurselor intelectuale nece-
ducere câ este responsabil în faţa membrilor şt a publicului deservit sare pentru elaborarea standardelor, publicaţiilor si materialelor
de membri. educaţionale, şi păstrarea contactului cu administraţia si comuni-
Organul principal de conducere al organismului profesional de tăţile de afaceri.
contabilitate este Consiliul, (în anumite lari acest «rup este numit şi La fel de important este şi personalul angajat. Personalul
„Comisia",) Componenţa Consiliului este în general aleasa di- angajai poate:
membri, de obicei pe un termen specificat, caic poate ii reînnoit o -să influenţeze si să maximizeze contribuţia voluntarilor:
dată sau de mai multe ori. Pentru determinarea numărului de membri -să asigure respectarea directiveloi organului de condu
tlin Consiliu trebuie să se aibă in vedere reprezentarea corespun- cere;
zătoare A membrilor, creând în acelaşi timp un grup suficient de sa execute funcţii imponante administrative, de relaţii
mic pentru a colabora eficient. publice şi de legătură;
Consiliul răspunde în la t a membrilor. Membrii vur ti invitaţi -să asigure o continuitate şi o perspectivi istoi k 5;
să participe la Adunarea generală anuală şi vor avea de asemenea
-să îndeplinească activităţi operatiotuile pentru realizares
dreptul să solicite o Adunare generală specială, daca osie necesar,
obiectivelor Consiliului:
dacă apar aspecte de interes. La Adunarea generală anuală, mem-
Si îşi asume un rol consultant, inclusiv sa ofere voluntarilor
brii vor primi şi vor fi invitau sa aprobe raportul asual de activitate M
îndrumări cu privire la aspectele statui are: sa acţioneze ea punct
declaraţiile financiare auditatc, sa (uimeascăauditorul, să aprobe
de contact pentru membri. Consiliul este responsabil cu
nivelurile de subscriere pentru anul următor şi să aleagă membrii
conducerea organismului pentru realizarea obiectivelor şi pentru
<. unsiliului.
asigurarea ca urgunismul să Funcţioneze electiv şi eficient. Consiliul
Consiliul este în mod normal condus de un preşedinte care
este responsabil de srrategki opja nisinului ţi de politicile generale
este ales de ceilalţi membri ai Consiliului sau de masa de membri.
de monitorizare a activităţilor. în primii ani. Consiliul va avea
Multe organisme au. de asemenea, şi unuUau mai mulţi preşedinţi
probabil un rol direct în abordarea problemelor operaţionale si
adjuncţi sau vicepreşedinţi, care sunt aleşi de membrii Consiliului tehnice, rol cate într-o organ 1/atic mai mare va fi delegat unor
si care ii reprezintă pe preşedinte. structuri executive permanente.
Misiunea unui organism profesional de contabilitate este Consiliile organismelor de contabilitate se întâlnesc in ge-
îndeplinita prin intermediul activităţii mcmhrilor si .1 personalului neral de câteva ori pe an. în primele stadii de înfiinţare a unui
angajat, care include şi legătura cu membrii si deservirea acestora.
■ » : u \ l ' k o n s l iI Ii I N Iu rni Tezei*: fundamentate ale profesiei amiabili!
Unele organisme de contabilitate ii acordă preşedintelui posibili-
organism pnvfesionalde contabillUite. Consiliul va trebui sase iniâl tatea de a fi ales pe mai multe mandate, dar unele organisme limi-
oeascâ mai des. Regulamentele organismelor de contabilitate pre- tează rolul acestuia la un singur mandat.
văd deseori stabilirea unui grup sau unui corniţei executiv - din li o Iul preşedintelui implică reprezentarea, conducerea, comu-
care lac parte preşedintele, viitorul preşedinte, câţiva membri unui nicarea şi promovarea organismului profesional de conlabiiilale.
vechi si di reci (irul executiv -care se întâi ne sie mai des si uctiuiuM/.i Rolul acestuia este de a asigura că organismul de/volta şi păstrează
in numele Consiliului intre şedinţele Consiliului. 0 identitate progresiva puternică in calitate de organizaţie profesio-
Membrii Consiliului sunt aleşi de membri şi răspund în faţa nala responsabilă în fata publicului, membrilor, comunităţilor pe
acestora, si trebuie să reprezinte în mod corespun/aim gama de care le deserveşte.
sectoare ale membrilor. în calitate de reprezentant principal al organismului, preşedin-
Membrii Consiliului trebuie să fie membri ai organismului tele păstrează legătura CD guvernul, organele de regie meni are. spe-
profesional de amiabili uite. () e\ ce pi ie de la această tegulă ar cialiştii în educaţie si alte organisme şi agenţii (a nivel naţional,
putea fi numirea unui număr limitat do alic persoane, inclusiv regional şi internaţional.
„membri publici" si persoane numite în Consiliu sau pe lângă Rolul preşedintelui necesită comunicarea cu membrii orga-
Consiliu de către administraţie sau autori uite a de reglementare. nismului, stagiarii, poieni ia I i i membri, publicul, guvernul si orga-
Aceşti membri pot asigura transparenţa conducerii si func- nele de reglementare. Rolul acestuia implică si promovarea orga-
lioimni organismului profesional de contabilitate. şi Iaptul c;i OI ; J . I nismului.
nismul continuă să aeţione/c in interesul public, precum si in mie 0 ohligaţie-cheie u preşedintelui o reprezintă conştientia
Fesul membrilor sui. problemelor si evoluţiilor curente care afeclea/â profesia de con
Anumite organisme contabile pot dori să numească un repre- tabil la scară naţională, regionala şi internaţională.
zentam al stagiarilor pentru a deservi Consiliul în reprezentarea Preşedintele colaborează strâns cu direciorul executiv şi cu
intereselor membrilor stagiari. personal ui organismului profesional de contabilitate.
Sarcinile si funcţiile Consiliului includ: 1 i 'iisilnil poale alege si un preşedinte adjunct pentru .1 I asista
aprobarea planului strategic si a iniţiativelor-cheie ale pe preşedinte în îndeplinirea sarcinilor acestuia. Preşedintele
adjunct poate fi sau nu succesorul preşedintelui la expirarea man
organismului profesional de contabilitate;
datului acestuia.
-aprobarea politicii in domeniile de importanţă majoră;
-aprobarea bugetului şi raportului anual ale organismului: Comitetele
- aprobarea eventualelor modific ari ale statutului organis
Comitetele Permanente sunt structuri ale Consiliului care ge-
mului. nerează o judecata logica de grup. asigura continuitatea gândirii şi
Preşedintele este liderul organismului profesional de contabilitate ales ajută la consolidarea cunoştinţelor .şi experienţei membrilor. Co-
de Consiliu sau de membri. în general pe termen limitat. miieiele permit membrilor să se implice direct în afacerile or-
V fundamcMule ale profesiei contabile

■janismului profesional de contabilitate si să servească drept teren ce priveşte politicile pe care le susţin, până la dezvoltarea unui
de pregătire pentru viitorii lideri ai profesiei. consens larg cu privire la direcţia organizaţiei. Dacă aceste Comi-
Coniiteicle pot B înfiinţate pentru B asigura faptul ca vi/iunile tete Permanente au autonomie. Consiliul ar trebui să fie informat
Mii liniarilor care BOnt membri suni luate în cu tis ide rare în mod cu privire la noile evoluţii majore, in cele din urmă se poate
corespunzător. In cadrul unei organi/alii miei comitetele pot exe- de/volta o M Itemă simpla de delegare care să distingă clar
cuta sarcini care în cazul unei organi/aţii stai mari sunt delegate autoritatea Cons il i ul u i de autoritatea comitetelor.
personalului executiv. Este posibil ca la inceput să fie suficient un număr limitai de
0 bună structura a comiietukii permite organizaţiei sfi fie la Corniţele Permanente care să abordeze următoarele domenii:
curent cu mediul în care profesioniştii contabili îşi desfăşoară acti- •Apartenenţa ca membru - stabilirea cerinţelor de admitere
şi demitere a membrilor şi a serviciilor care vot fi furni
vitatea. zate membrilor.
Marele de/avantaj al comitetelor este că necesită mai mult
•Hducatie şi trai ning - stabilirea standardelor de în va la-
limp si nuii multe costuri decât activitatea unei singure persoane
mâni şi formare pentru membri,dezvoltarea unui program
pentru un anumit proiect. Trebuie programate şi ţinute şedinţe, pot fi
de acreditare şi supravegherea procesuhâ de examinare/eva
necesare deplasări, materialele trebuie pregătite atât înainte, cât si
luare, dacă este cazul. Dacă organismul de contabilitate
după şedinţe, şi este nevoie de timp pentru expunerea completă a pregăteşte, formea/a si examinează propriii stagiari, tre
opiniilor şi obţinerea unui consens. Acestea sunt realităţile simple ale buie sa se înfiinţeze o comisie sau un comite! separai de
comitetelor care funcţiunea/â în cadrul unui organism profesional examinare.
de contabilitate. Aceste realităţi pot deveni negative atunci când
•Partea tehnică - formularea politicilor cu privire la
comitetele simt mult mai mari decât este nevoie sau cărui includ
elaborarea standardelor tehnice, etice şi profesionale, in
membri care absentează în mod frecvent, nu se pregătesc pentru
clusiv standardele de contabilitate si standardele de audi-
întâlniri, nu participă la discuţii sau adoptă în general o atitudine
tase
fără compromis în etapa de atingere A unui consens.
•Disciplina-respectarea codului etic, a standardelor profe
Directorul executiv şi liderii voluntari trebuie să îi facă pe
sionale. a legilor, a reglementarilor si a altor decizii ale
potenţialii membri de comitet să înţeleagă faptul că activitatea în
organismului, in interesul transparentei si încrederii pu
cadrul comitetului este un privilegiu, nu un drept, si că este necesara
blice în procesul disciplinar, un organism profesional care
o participare constructivă si activă, deseori între şedinţe, precum
şi în cursul şedinţelor. arc aceste îndatoriri trebuie sâ numească un avocat şi
unul sau mai mulţi membri publici care să facă parte din
Acest lucru poale fi facilitat prin introducerea unui cod de
comitetul disciplinur.
conduită pentru Consiliu si membrii comitetului.
Comitetele Permanente lin de Consiliu şi sunt în general
Cunoştinţele si abilităţile tehnice ale voluntarilor trebuie, de
numite de acesta şi însărcinate cu formularea politicii. în primii
asemenea, sâ fie abordate prin intermediul grupurilor de lucru sau
ani de funcţionare a unui organism profesional de contabilitate,
grupurilor operative. Aceste grupuri trebuie să tic orientate spre
acestor comitete li se cere să ohtinâ aprobarea Consiliului în ceea
M
! . . , ! < ■ iiiiulamentale ale profesiei amiabile

îndeplinirea sarcinilor, nu sunt permanente ^i trebuie să fie formate •Comitetul de audit - se asigura că organismul păşire a zâ
de Comitetele Permanente pentru asigurarea asistentei tehnice a registrele contabile corespunzătoare şi elaborează şi men-
comitetelor Cti privire la problemele specifice, iar necesitatea aces- line sisteme ellciente de control iniem.
tora trebuie să fie revizuită în mod periodic. Aceste grupuri de •Comitetul de numire pe posturi - analizează si propune
lucru vor acoperi domenii speciali/.ale şi proiecte individuale, cum persoane care să facă parte dm diversele comitete ale
arii: organismului.
-noi standarde sau îndrumări contabile; •Comitelui de remunerare tace recomandări cu privire
-noi standarde de audit sau declaraţii de practică; la costurile şi remuneraţia personalului executiv al
-management financiar: organismului.
reviziii r i t i o cerinţe elice: Cu toate ci este mai greu de realiza] într-o organizaţie cu
examinări (standarde, metodologie si criterii de evaluare)-. pul ini membri, apartenenţa la mai mul ie comitete trebuie descura-
jată. Acest lucru este cauzat de timpul oecesai pentru a deservi
- elaborarea şi revizuirea programei/calificam.
chiar şi numai un comitet si de faptul că implicarea unui sumar
Pol exista şi grupuri de lucru care contribuie la dezvoltarea mai marc de membri creează loialitate fată de organizaţie. Din
organizaţiei. Exemple în acest \ens sunt: aceleaşi motive este im pori antă si adoptarea de limite rezonabile
- relaţii cu guvernul; ale QUraănrfui de ani pe care o persoană îi poate petrece in cadrul
servicii penii u membri; unui comitet.
-dezvoltare profesională continuă; Toate comitetele trebuie sa* pregătească in mod regulat ra-
poarte oficiale asupra activităţii pentru Consiliu si pentru membri,
-marketing şi comunicaţii.
o dată pe an.
Asigurarea suportului comitetelor şi grupurilor de lucra poate
c o n su m a o c a n tita te m a r e d e r esu r se a d m in istr a tiv e . E ste im p o rStructura
tă r ii managementului
ca formalităţile să fie menţinute la minimum, să se limite/e numărul
de corniţele si grupuri de lucru şi să se asigure faptul ca acestea se D u r a b ilita te a o r ie to e i o r g a n iz a ţii e s te a fe c ta tă fo a r te m u lt d e
calitatea managementului operaiiuni lor sale. 1 medial ce resursele
concentrează asupra acţiunilor şi rezultatelor care vor duce la reali-
permit acest lucru, Consiliul trebuie să numească o persoană cu
zarea obiectivelor organizaţiei.
normă întreaga pentru responsabilitatea de management al orga
Pe măsuri ce se dezvolta organizaţia si aceste grupuri câştigă tiizaţiei, Denumire;i postului va varia de la un organism profesional
experienţă, poate li necesar ca unele sa capete un statut permanent. la altul; în general se foloseşte lennenul de director executiv.
Acest lucru trebuie făcui îns;i cu atenţie, deoarece un număr piua Selectarea celei mai corespunzătoare persoane este de o
mare de comitete poale dispersa resursele şi poate i iu elini procesul maximă importantă pentru succesul organizaţiei. Directorul exe-
decizional, în timp. Consiliul poate forma şi alte comitete pentru cutiv va trebui să tic:
indeplitiitea unor sarcini specifice, inclusiv: - un manager cu experienţă;
Tezele fundameniute ale profesiei coniabitr

capabil tie a gândi si planifica în raod strategic; incapacitatea de .1 atrage o astfel de persoană deoarece nu poate
-creativ şi plin de energie, având dorinţa de a dezvolta oferi suficienţi bani sau un statui motivaţional. Dacă nu este posibila
atragerea unei persoane locale suficient de experimentată, este insa
organizaţia;
posibila obţinerea acestor servicii de la un administraţi ir cu expe-
- o persoană cu abilitai excelente de comunicare;
rienţă al unui organism existent, pe o perioada de timp, cu norma
sociabil si capabil de a stabili si crea cootacte-cheie in întreagă sau parHime. pentru pregătirea personalului.
afaceri, guvern şi învăţământ.
Rolul directorului executiv, în colaborare cu Consiliul si cu f) Finanţarea organismului
alţi voluntari, este: Elaborarea şi prezentarea la timp & rapoartelor anuale si de
de a dezvolta o strategie comprehensivă detaliata si un plan management pentru Consiliu vor servi drept exemplu pentru pro-
de lucru care să includă date-ţintâ specifice; ■ de a dezvolta fesie, precum şi pentru procesul ti c dezvoltate a unui plan stra-
si conduce structura do personal pentru executarea activităţilor; tegic si întocmirea bugetelor si planurilor de afaceri pe termen
-de a acorda asistenţă şi consiliere preşedintelui, membri lung şi scurt.
lor Consiliului şi altor voluntari; O bază mică de membri va limita aproape întotdeauna re-
-de a crea şi păstra cetăţii eficiente cu guvernul, comunita sursele disponibile unui organism profesional de contabilitate. în
iile de afaceri si profesionale şi instituţiile de învăţământ; astfel de tari trebuie sa se analiscze dezvoltarea de afiliaţii cu alte
-de a asigura Că procedurile de autorizare si disciplinare organisme in scopul repartizării activităţilor, cum ar li educaţia
sunt reali/ale imparţial si eficient conform statutului sau profesionala continua si examinările. Trebuie de asemenea explo-
regulilor organismului profesional; rate si alte surse de venit. Acestea pol include:
-de a asigura că Consiliul, membrii M alte persoane rele -subvenţii de la guvern (în mod limitativ şi numai în cazuri
vante Mint ţinute la curent cu evoluţiile internaţionale, izolate);
religioase si naţionale care afectează profesia de contabil; -sponsorizarea iniţiativelor specifice;
-de a administra resursele şi personalul uriiam/aţiei con -donaţii;
form bugetelor şi politicilor aprobate de Consiliu; -agenţii de ajutorare din străinătate;
-de a raporta Consiliului cu privire la progresul spre obiec -surse caritabile:
tivele organizaţiei -spaţiu publicitar;
li mu-.
Administrarea unui organism profesional de contabilitate
Cu toate că finanţarea iniţiala din surse externe poale fi nece-
necesită un director executiv foarte competent şi hotărât. Astfel de
sară în primii ani. in cele din urmă organi/atia trebuie să genereze
persoane sunt căutate, iar o organizaţie timârâ poate să se alic în
suficiente venituri pentru a-şi acoperi toate costurile de exploatare
73
Tezele fundamentale tilr profesiei contabile

şi pentru a permite uncie investiţii in dezvoltare. Membru unei Organismul are ca obligaţie evidenţa membrilor, pentru care
organizaţii noi de contabilitate trebuie să se angaje/e în asigurarea este necesară o bază de date care să servească drept registru al
unul nostimii nivel de finanţare în fiecare Etapă de dezvoltare în aşa fel membrilor. Informaţiile minime vor include:
incul sii nu existe clape cu dependenţă exagerată de un suport
-numele membrului;
financiar extern. O inc vedere excesiva înir-un MI pun extern creeazS o
dependenţa cart poate afecta natura şi obiectul activităţilor org m/aţiei, -numărul membrului;
şi nu esie în interesul pe termen lung al membrilor. Bondurile de la -adresa personal.i;
membri vor li colectate prin două modalităţi: sub formă de eon /al ii.
-adresa de serviciu;
ea plată pentru drepturile si privilegiile în calitate de membru (de
exemplu, taxe membru licenţă), si de recompensă pentru serviciile -adres;i poştală preferată;
primite, cum ar li cursurile, examinările, activităţile de dezvoltare -categoria sau sectorul de angajare;
profesională si participarea la mani testări Ic promo- -calificările;
tionale.
-data naşterii;
Organizaţia vutrebui s3 aibă propriul sediu independent. Tre-
-data de ad mi icre ca membru;
buie sâ se găsească \\w echilibru pentru reali l a t i le financiare ale
organizaţiei si stam iul acesteia ca organism profesional recunoscut. -categoria de membru;
Locaţia sediului şi accesul vor li foarte im portante. -informaţii din autorizaţie - numărul si dala de emitere.
Locaţia biroului si întreţinerea aferentă vor necesita resurse. Trebuie sa se acorde atenţie legi si al i c i locale cu privire la
Ideal ar fi să nu se facă închirieri pe termen lung oare pot deveni protecţia datelor confidenţialităţii.
costisitoare în cazul în care creşte necesitatea de spaţiu. Locaţiile Trebuie păstrate informaţii similare si în cazul Stagiarilor şi,
mai miei cu contract de închiriere pe termen scurt vor conferi fle- dacă organizaţia este implicată activ în oferirea de cursuri sau exa-
xibilitate mai mare. Un spaţiu închiriat de la o organizaţie bine- minări, vor li necesare ţii înregistrări ale stagiarilor si alte documente
voitoare poate furniza servicii si infrastracturS firi costurile de legate de stagiari.
înfiinţare. Puţine organizaţii au avui succes iu asocierea cu alte Marketingul eficient este esenţial pentru succesul pe termen lung al
grupuri pentru a forma o „clădire profesională" în care să se facă organizaţiei. Un organism profesional care îsi planifica si îşi
economii din folosirea în comun a mc sugerii lor, a serviciilor de coordonează* cu atenţie activitatea de marketing arc mai multe şanse
curăţenie a birourilor si a echipamentelor. de a-şi atinge obiectivele strategice.
! chipamentele de ba/a telefon, Fax, computer şi imprimanta Strategia iniţiala" di1 marketing a unui organism profesional
nou trebuie să se concentreze pe identificarea publicului-ţiută cheie,
-sunt esenţiale. La cumpărarea sau închirierea echipamentelor de
atragerea studenţilor si asigurarea furnizării eficiente de servicii.
birotică trebuie avm în vedere nivelul de servicii oferit de Furnizor.
Scopul ar trehui sâ fie crearea unei mase decisive. Odată cu dez-
Mobila de birou obişnuită, inclusiv birourile, scaunele şi dulapurile, v ol laica, noile priorităţi vor fi importante, cum ar II intensificarea
trebuie să tic achiziţionată dacă nu este furnizată ca parte din aranja- 75
mentul de închiriere.
< IHu IH1SASI UIUMOUU.U A l'KOH NU I ( OVlAtUI.1 Teule jutuldmenmle alt profesiei contabile

parteneri aţelor si furnizarea do servicii cu valoare adăugaţii pentru -v al ori! e de marc ă a! i n i a t e l a t >biccti vele organi zaţ i e i.
membri, inclusiv susţinerea carierei, traiaing si resurse de dezvol- -un logo uşor de reţinut care va fi folosit in toate comuni
tare si tehnice. cările;
Pentru a implementa o strategie eficienta de marketing, o -un design si vin si îl consecvente care se I ninsese la cores-
mi/aţie trebuie mai ini ai sa înţeleagă mediul în care lucrează. Cele p o n d ea ţâ * d o cu m e n te şi r efe rin ţa şi w eb site;
trei eomponente-eheie ale mediului de marketing sunt macro-
-recrutarea şi formai va oamenilor care se încadrează in
mediul, mieromediul si mediul intern:
valorile de marcă ale organizaţiei.
-macromediul - factori sociali, legali, economici, politici
si lehnologici; Proprietatea intelectuală este un bun pentru orice organizaţie
si trebuie sa fie protejatS in mod corespunzător. Numele organiza-
-micromediul -studenţi si membri, păru im ea-sa ie i Iu Ion
ţiei, inclusiv acronimul şi orice marcă asociata, cum ar ti denumirea
industriali, angajatori, organe de reglement are. Instituţii
sau calificarea, de exemplu, expert contabil, chartered accountant
de învăţământ), furnizori (de pregătire) si concurenţi da
sau contabil public autorizat, reprezintă bunul fundamental de
nivel naţional şi global);
proprietate intelectuală şi cel mai important. Reputaţia organizaţiei
-mediul intern - oameni, finanţe, resurse si infrastructură. poate fi serios prejudiciată dacă o alta organizaţie sau persoană
Cercel a rea si anali/.a acestOI domenii vor asigura că organi- doreşte să folosească numele. Protecţia legală se poate obţine prin
zaţia: este conştienta de factorii externi care pol avea na împaci înregistrarea numelui organizaţiei ca marcă comercială. Alte domenii
asupra organizaţiei: înţelege potenţialii clienţi, (actorii de deci/.ie de proprietate intelectuala caic occcsitS protecţie pot închide: numele
şi concurenta; este conştienta de propriile capacităţi si limitări produselor şi serviciilor: logo-urile; calificările si denumirile de
Rezultatele cercetării vor facilita elaborarea de planuri de marketing domeniu. Este recomandat să se ceara sfatul unui specialist cu ex-
realiste şi reali/abile si vor permite organizaţiei să ia decizii în perienţă în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale.
cunoştinţa de cauză cu privire la aspcctele-cheie de marketing, Revistele şi buletinele informative sunt un mediu eficient de
cum ar fi poziţia maicii, avantajul competitiv si dezvoltarea unei comunicare către membri a ultimelor noutăţi cu privire la organi
strategii de marketing. /atic si problemele curente caic alectea/a profesia. Aceste publicaţii
Marca este un instrument puternic in comunicarea către stu- pot fi folosite si ca instrumente de promovare a serv ic iilor şi
denţi, stagiari şi comunitatea de afaceri a valorilor şi poziţiei pe produselor, cum ar Pi manifestările şi cursurile. Costurile pentru
piaţa a organizaţiei. Un nou organism profesional de contabilitate publicare si livrare pot fi reduse prin emiterea de comunicate in
formă electronică sau prin veniturile din publicitate.
art oportunitatea de a-şi stabili identitatea ca marcă încă de la
lnternetul este un mecanism foarte importam de comunicare
începutul organizaţiei. O imagine puternica de maica ajuta ta iden-
a informatului si de încurajare a interacţiunii cu clienţii si părţile
tificarea organizaţiei si percepţia de calitaic şi profesionalism. Com-
interesate. Iniei netul devine din ce în ce mai mult un puaci <1L-
ponentele de marcă usnr de implementat includ:
referinţă pentru cei care caută informaţii suplimentare cu privire
- un nume care transmite ceea ce face şi reprezintă organi- la calificările şi serviciile oferite de organismele profesionale
zaţia;

7*. 77
ezete fundamentate attr profesiei
cantabile

Proiectarea unui websile irebuie sâ ţină cont at&l de sttucturâ, publică dm partea factori lor de influenta de nivel înalt va fi esenţială
câl şi de emit in iu pentru a asigura faptul Cfl informaţiile relevau ic in generarea unei acoperiri largi şi va asigura fapta] că informarea
pol B obţinute de către loţi potenţialii clienţi si toate părţile intere- si interesul în noul organism sunt realizate printre potenţialii mem-
sate, în plus. esie importau! sfi se tina eoni de strategia viitoare a bri şi alte pani interesate.
organizaţiei pentru ca website ui sa poată* găzdui viitoarele nei si Promovarea către potenţialii membri şi studenţi trebuie s. (
iau ale organizaţiei ţi clienţilor. Este de recomandat construirea Ele p l a n i l i c a l a si coonlonaia pentru a furniza un exerciliu tic recru-
unui website de bază si lansarea acest LI ia pentru a atrage atenţia tare de succes si pentru formai ca durabila a studenţilor si membrilor.
asupra organizaţiei. Wcbsite-ul poale fi ulterior îmbogăţit în funcţie Este foarte important sâ se înţeleagă nevoile si aspiraţiile potenţia-
de resurse. Alte aspecte care trebuie abordate la elaborarea unui lilor membri şi sâ se reali/.e/e introducerea consecventă a acestora
websile includ: în mesajele de campanie. Hstc de asemenea importantă si ineura-
-înregistrarea denumiri lot de domeniu ale website-ului; larca pariinciiloi M a altor părţi interesate, în special furnizorii de
Hai ning si alte entităţi implicate în calificare, de a se implica în
asigurarea faptului că designa] website-ulai esie conform
mod activ în promovare.
cu marca; Organismul profesional de contabilitate trebuie să recruteze
-elaborarea unui website în funcţie de limitele tehnologice Studenţi potrivii capacităţii sale de a asigura calificări si servicii
ale organizaţiei. pcnini aceştia. Promovarea trebuie, de asemenea, să vizeze şi recru-
Promovarea organismului profesional va acoperi diverse tarea de studenţi coivspuii/aiori prin a căror asociere organismul
ciapc si va necesita in mod inevitabil o combinaţie tic tehnici de profesional de contabilitate sa isi sporească reputaţia si statului, si
promovare pentru a asigura faptul ea mesajele suni comunicate in care sunt apţi de a- si finali /a calificarea. Dacă se recrutează studenţi
mod eficient persoanelor avizate si la timpul potrivit. care nu îşi pol finaliza calificarea, reputaţia organismului profe-
Iniţial, organizaţia irebuie sâ se concentreze asupra atragerii sional de contabilitate poale fi periclitată. O altă consecinţă ar putea
atenţiei cu privire la existenţa sa printre liderii din industrie, auto lî Că studenţii nu vor mai recomanda organismul profesional de
i il ăl i le d« reglementare si guvern, precum si potenţialilor membri, contabilitate si altoi persoane; recomandările sunt o sursă foarte
l-actorii de influentă vot li consulta!i in mod biunivoc în faza in- importantă de atragere de noi studenţi si de consolidase a reputaţiei.
cipientă si vor fi invitaţi să furnizeze date de intrare în feedback cu Tehnicile Ac promovare alese pentru a viza potenţialii stu-
privire la propuneri. Câştigarea susţinerii acestora încă de la începui denţi si membri vor depinde de piaţă, public, costuri si resurse.
nu numai ea va asigura accesul organizaţiei la un cartel de experţi, Manifestările şi saloanele trebuie să fie în centrul programului.
ei va ajuta şi promovarea pe viitor către potenţialii membri sau Publicitatea selectă poate fi folosită in strategia de marketing, în
calic publicul larg. special pentru a dezvolta informarea. Această acţiune trebui vize/e
O campanie planilicala si coordonata de iclaln publice este in formarea publ icului -liniă cheie, cum ar li potenţialii studenţi şi
foarte importantă în informarea cu privire la organismul profe- consilierii lor de carieră şi angajatorii.
sional. Legăturile cu presa naţionala şi de afaceri şi alte grupuri O campanie de promovare eficientă va include o combinaţie
media trebuie sâ fie stabilite încă din fa/a de început. Susţinerea a următoarelor activităţi:
IIMMII l>n< 1H 1N V ş| n t . l l V l ' K U l1 S I 1 . I1 ' l l V \I W \ V _________________________Tetele fundamentai <

-saloane, eongiese. seminarii şi mese rotunde; presupune susţinerea performanţei si posibilitatea administraţUloi
de a se adapta la noile circumstanţe în evoluţie.
-prezentări;
Rolul managementului financiar profesional irebuie -.ă l i e in
-întâlniri biunivoce: te Ies. dezvoltai si susţinui de contabilitate. Nu este eficientă numai
-p u b licita te; oferirea de nai ning in contabilitatea din sectorul priva) pentru cei
c r e a r e a d e r e la ţii c u a n g a ja to r ii p o te n ţia lilo r m e m b din
r i sa u
sectorul public sau importarea de contabili Im mutului sectorul
studenţi. privai. Este necesară formarea adecvată a directorilor financiari
Alie părţi interesate joacă un rol important în procesul deci- d i n sectorul public, inclusiv contabili, auditori interni si externi,
zional. De exemplu, deoarece angajatorii şi instituţiile de învăţă- directori tic buget M tehnicieni contabili, pentru a îmbunătăţi per
infmi influenţează de multe ori alegerea de către studenţi a unui ti >i manta sectorului public.
o r g a n is m p r o fe sio n a l, n e c e sită ţile a c e sto r g r u p ă r i tr e b u ie , d eDezvoltarea
a se si menţinerea unui cadru profesional de directori
menea, sa fie abordate. în fazele de început, crearea de ie lai ii Irebuie iiiKineiari din sectorul public necesită o organizaţie profesionala
sa se concentreze asupra creşterii rapaci tal ii pieţei în ceea ee pri- independenta de guvern, dar care sa colaboreze strâns eu acesta,
veşte şcolarizarea şi angajarea contabililor pro ies ion işti. Se pol să educe, vi MIM mă. sa stabilească si sa păstreze standardele etice
folosi Iactori de influenţa pentru încurajarea susţinerii din partea şi tehnice. în multe cazuri, acesta va fi rolul organismului pi s
a c e s te i g r u p u r i d e in te r e se . ion al corespunzător de contabilitate care doreşte să devină sau a
Membrii aşteaptă servicii profesioniste si eficiente de ta orga- devenit deja membru DPÂC. in alte ea/uri. poale exista lendinla.
nismul profesional. Hste foarte important s;i se stabilească o cultură mai puţin recomandată, de a înfiinţa un organism separai de conta-
centrală pe clienţi si ea oamenii din cadrul organizaţiei sa aibă bilitate în sectorul public, deseori din cadrul guvernului sau pro-
experienţa si resursele necesare pentru a satisface si a depăşi aştep- fesiei.
tă ri l e membrilor. Introducerea de iniţiative, cum ar fi obiective cu Pentru dezvoltarea contabilităţii in scclorul public, necesi-
privire la nivelul serviciilor, analiza gradului de satisfacţie, pro- tatea primară o constituie o schemă de învâţauiaiu si mu ning in
ceduri conforme si scheme de sugestii, poate asista satisfacerea s e c t o r u l p u b l i c pf oe nr m
t r ua r e a d i r e c t o r i l o r f di ni anns ce ic at ro ir u l
aşteptărilor clienţilor, comunicarea obiectivelor de serv icii pentru profesional public. După un anualii timp, aceasta necesitate va
clienţi si lac i i i tarea unei culturi ba/ale pe inovaţie si îmbunătăţire. determina nevoia de de/voi tare profesională continuă, de elaborare
a standardelor şi declaraţiilor tehnice conform standardelor inter-
h) Rolul sectorului public naţionale, şi de profesionişti pregătiţi să se întâlnească eu a l ţ i profe-
Un sector public bine adminisii.n M stabil, ca bugetare sulul,! sionişti. CAI presiuni si susţinere suficiente d i n partea guvernului in
pentru susţinerea obiectivelor M controlul ateni al executării eeea ee priveşte legislaţia, dezvoltarea profesiei de contabil în
bugetului, este foarte important pentru stabilirea unei politici mo- sectorul public va li posibila.
netare şi fiscale eficiente. Rolul directorilor financiari din sectorul Organismul existent va trebui să isi evalue/e reputaţia curentă
public merge mai departe de administrarea bugetului, si anume si capacitatea de a susline profesia în sectorul public, atât financiar.

n SI
fundamentate ale profesiei amttihite
Ljll. 'M
' -

v a a d m i n i s t r a p r o b l e m e l e d i s c ii np lci nl ua rs ei s,va n c ţ i-u


căi si tehnic. Decizia va depinde si de evaluarea dorinţei politice
nile, în cazul membrilor angajaţi in sectorul public;
de a susţine şi dezvolta profesia independentă, reglementată. în
•în ee măsură aranjamentele de control al calităţii profesio
urma dialogurilor CQ partidele politice lider.
nale care afectea/ă membrii sectorului privat trebuie
Mvilte organisme existente membre 1FAC au Comitete pentru Sectorul
adaptate pentru a satisface necesităţile sectorului public;
Public pentru reprezentarea intereselor sectorului public. Organismul
•dacă organismul urc capacitatea tehnică si de cerceLnv
profesional trebuie să aibfl în vedere cerinţele de educare si formare a
pentru a face fată cerinţelor din sectorul public;
directorilor financiari profesionişti din sectorul public si să analize/c
•d acă org a n ism u l p o a te a d to p ta S ta n d a rd ele In tern aţio n a le
daca are capacitatea si abilităţile pentru elaborarea de planuri de
învăţământ, programe, materiale de studiu M alte componente de Contabilitate pentru Sectorul Public;
corespunzătoare ale unei scheme de învSţSm&rrt si formare. Trebuie de •cum va stabili organismul un dialog cu studenţii si mem
asemenea, sfl una emu de: brii din sectorul public prin intermediul monitoarelor,
conferinţelor, seni i narii lor şi activităţilor de altă mu ui w.
• t e l u l î n c a r e i r a i n i n g u l v a f i m ov na il ti od rai lt ,i/ .na al u sdi
eoni că pot fi puţini contabili profesionişti capabili de a •cum se va aplica dezvoltarea profesionalii continua ;i
membri lor din sectorul public si cum pot fi cerinţele exis
supraveghea stagiarii:
tente din sectorul privat corelate cu sectorul public.
•aranjamentele de e\ aluare si cum vnr trebui adaptate pen
tru identificarea abilităţilor corespunzătoare necesităţilor Organismul profesional va trebui sa analizeze dacă si cum
organizaţiilor sectorului public si pentru asigorarea com poate administra relaţiile cu membrii existenţi, precum şi dezvol-
tarea de noi relaţii cu cei care Uicreazfl in sectorul public, inclusiv:
petenţei profesionale într-un context de sector public;
•dacă organismul are resursele financiare pentru servicii
•dacă stagiarii din sectorul public vor puica să 1 si asume 0
suplimentare necesare pentru susţinerea dezvoltării efi
gamă completă sau limitată de activităţi (cum ar B compa
ciente ca organism relevant în sectorul public;
niile de audit) în momentul calificării si felul în care li
mitările vor fi explicate şi justificate fără a afecta reputaţia •cum poate administra procesul de implicare a sectorului
membrilor calificaţi din sectorul public; public in activităţile sale fără a-ai pierde independenţa;
•în consecinţă, cum poale acţiona in interesul membrilor
•cum se vor dezvolta şi susţine necesităţile la nivel „lehnic"
cu practica publică (ţinând cont de necesitatea prioritară
ale sectorului public; de a lucra în interesul public) şi în acelaşi timp să pro
•nivelul de susţinere din partea angajatorilor pentru justifi moveze relaţii strânse CU guvernul în ceea ce priveşte
carea încheierii unui contract de trainingeu un angajator problemele sectorului public;
din sectorul public. •cum voi reacţiona membrii actuali la redirecliouarcii re
< irganistnu) profesional trebuie sa analizeze felul în care surselor de la activitatea sectorului privat la activitatea
poate susţine si păstra standarde corespunzătoare, inclusiv; sectorului public când beneficiile lor vor fi relativ mici
• dacă trebuie făcute modificări in ceea ce priveşte regimul si pe termen lung;
etic sj disciplinar si felul în care organismul profesional
________________Tezeii ţuihl.itnaiutlt: uit: profesiei contabile
Acestor persoane li se permite sâ se alăture unui organism
• cur» vor trebui schimbate structuri Ic instituţionale pentru :t
profesional de contabilitate pe o perioada specificata si limitata în
refiecla dimensiunea sectorului public, având în vedere cS acest
baza unor prevederi rezonabile de ..menţinere a drepturilor dobân-
lucru ar afecta şi procesul de selectate tmai de-yraba prin numire
dite". Prevederile de menţinere a drepturilor dobândite licl niie Sâ
decât prin alegere i << utembrUorconsiliului si comitetelor
încurajeze cât uuii multe persoane c.ditieaie sa se alăture organi-
organismului; • schimbgrite care vor trebui focute în ceea ce zaţiei, în acelaşi timp reducând riscul de acceptare B persoarteloi
priveşte orga m/arca personalului organismului si măsura in care necaiiticate. Prevederile de menţinere a drepturilor dobândite tre-
personalul şi relaţia cu voluntarii sunt ..profesiunii lua te". buie Să fie disponibile numai pe o perioadă limitată si să înceteze
înfiinţarea unui m ■jianism profesional nu osie uşoară. Pentru .1 in momentul de/voi tării şi aplicării unui program de acreditare.
red u ce cerin ţele teh n ice si d e resu rse, o rg an ism u l p ro fesio n a l vaIV ni ni orice desemnare analizaţi tivi mie Kâ se obţittjt infoj
trebui sa stabilească aranjamentele de consiliero si de parteneriai maţii cu privire la:
descrise nuii sus. Obiectivul pe termen lung ar l'i îndeplinirea cerin- - nivelul minim de s l u d i i ikxcsarcalihcani, duiala perima
ţelor de a deveni membru IFAC. doi oficiale de studiu, materiile studiate;
Noul organism profesional din sectorul public va avea o sin- - examinările necesare, acordându-se o atenţie deosebita
gură preocupare, dar mai nuilte institute au o singura preocupare, si examinărilor competentelor profesionale;
anume aud i Ui 1 extexn in SCCtOTu] privat. Dacă i tist ii uleie coexistă.
experienţa minimă si tipul acesteia (inclusiv orice formare
acestea au multe în comun si trebuie sa dezvolte relaţii strânse de
practicii necesara) cerute înainte de autori
lucru, inclusiv «nipuri de membri comuni la nivel de organe de
cadrul general al standardelor tel mice si etice d i n tara in care i s-a
conducere şi, daca este cazul, reprezentarea comună in t a t a autOl i i
acordai t i t l u l persoanei respective. După l i n a l i / a i c a acestei
fui lor. Standardele de învăţământ si iraining trebuie să lie compatibile
analize se poate lua o deci /ic CU privire la Miturile care vor li
în timp poate apărea posibilitatea de fuzionare a instătutelod
din sectorul privat si sectorul public. acceptate pentru a II membru cu drepturi depline ta noua organizaţie.
Următoarele clasificări ca membru sunt comune multor organisme
4,1. Rolul şi responsabilităţile unui organism profesionale de contabilitate:
profesional de contabilitate -contabili autori/aţi sau experţi;
-contabili asociaţi;
ii i i erinte pentru a deveni membru
-tehnicieni contabili,
l'e perioada de inceput si în prunii ani de lunciioiure a organi
/atici, majoritatea membrilor vor fi persoane care si-au dezvolta] -studenţi.
Trebuie să se ana li /.e/e dacă persoanele care au atins un anu-
cunoştinţele si experienţa în calitate de contabil profesionist prin
mii nivel din procesul do acreditare dinlr-o alta Una \ o r li aeceplate
a lte m ijlo a ce. penlru o anumită formă de apartenenţă ca membru, alta decât
membru cu drepturi depline, cum ar fi membri studenţi si asociaţi.
thimenuile ale profesiei contabile

Dupâ ce persoanele cu titluri obţinute în strămutate, eare practica deja iniţial nu poate H subestimată. Metodele folosite vor varia în Iu net ie
profesia în ţara respectivă au fost acceptate ca membri conform de multe consideraţii, cum ar fi numărul de posibili membri care
prevederilor noii organizaţii de menţinere a drepturilor dobândite, v a vor fi contactaţi, oamenii disponibili pentru a lua parte la acest
m a i e x ista o n e c e s ita te d e r e cu n o a şte r e a titlu r ilo r d o b â n d ite efori,
în distanţele si costurile implicate etc. Contactul personal este
străinătate. în ac CM scop trebuit revăzut ghidul pentru acordurile in general cea mai eficienta metoda de recrutare.
mutuale de recunoaştere adoptat de Organizaţia Mondiala de Comerţ. Adunările Generale având ca subiect posibilii membri pot li
Trebuie sase aibă in \edere anumite cerinţe, şi anume eunoaş terea de ajutor. Astfel de şedinţe pot oieri membrilor potenţiali oportu-
practică a limbii locale, dovezi ale reputaţiei profesionale şi nitatea de a se cunoaşte, de a-i întâlni pe membrii grupului fondator,
cunoaşterea demonstrata a legii naţionale cu privire ta societăţi si de a afla obiectivele organizai iei. activităţile propuse si structura.
impozite. pfteum si costurile si beneficiile in calitate de membru. Informaţiile
Este, de asemenea, oeocsarS si revizuirea calificărilor persoa- Obţinute de la cej prezenţi vor eficieiili/.a contactele viitoare. Se
nelor care nu au incă niciun t i t l u , dar care au fosdu] necesai de vor depune eforturi, inclusiv anunţuri prin mijloacele de informare,
studii si experienţă pentru desfăşurarea activităţii de contabil pro- pentru a face aceste adunări publice, în scopul de a obţine un public
fesionist sau tehnician contabil larg şi reprezentativ.
Liderii din cadrul profesiei (de exemplu, partenerul de con-
Admiterea persoanelor care par sa fie calificate este cei mai
ducere dintr-o firmă publică de contabilitate, directorul financiar
coreei lucru eare se poate tace, deoarece permite organizaţiei sa
al unei societăţi, setul unui deparlamen! administrativ sau univer-
includă mai n ml te persoane ca membri cu influenţă în domeniu şi
sitar) pot, de asemenea, sa f i e de ajutor în recrutarea membrilor.
administraţie, astfel sporind susţinerea organizaţiei. în plus. dftCfi
C' h i a t si susţinerea d i n pârlea unui număr mic de astfel de persoane
studiile lor au fost tăcute la universitatea locală, organizaţia poate
poate avea ca re/ui tal un im măr mare de cereri de membru.
aduna mai multe informaţii si contracte care vor fi utile in deter- Un organism profesional de contabilitate trebuie să anali/e/e
minarea propriului program de acreditare, in acest caz. este Ioane interacţiunea eu studenţii pentru ca ace si ia sunt viitorii membri.
important să existe o limitare stricta a perioadei in care aceste per- Relaţiile cu studenţii VOT li limitate dacfl întregul învăţământ
soane isi poi păstra drepturi le dobândite. tehnic sau o parte a acestuia este asumat ( â J de alte organizaţii sau
Odată ce au fosi identificate calificările pentru a deveni mem- i n s t i t u ţ i i , si vor deveni mai complexe odată ou creşterea implicării
bru conform prevederilor de menţinere a drepturilor obţinu le. tre- directe a organizaţiei în formarea sau e\ atuarea studenţilor. O formă
buie să se depună un efort concertai pentru a încuraja oamenii eu de implicare este întotdeauna de dorit pentru dezvoltarea relaţiilor
aceste calificări să depună cererea de membru. Cu toate că recru cu viitorii membri. Astfel, un organism profesional de contabilitate
tarea membrilor este o activitate permanenta importanţii pentru trebuie sa încerce să de/vulle interacţiunile ilinlre membri si slu-
orice organizaţie cu membri voluntari, efortul iniţial csic crucial. denţi. Câteva dintre acţiunile recomandate sunt:
Neatragereaunui număr suficieoi de posibili membri va limita capa- prezentări pentru e l e v i i de liceu din anii mai mari pentru
citatea noului organism de a-şi derula activitatea, va slăbi susţinerea
a încuraja interesul pentru această profesie; participarea
autorităţilor si a publicului pentru organizaţie şi poate sâ slăbească
la manifestări de lipul „Ziua carierei";
şi entuziasmul grupului fondator. Astfel, importanţa acestui efori
Bl
HI,
conferinţe în săli de curs pe mm studenţ-ii de ta contabilitate pe temă ________________________Tezele fundaţii'
aspectelor tentate sau aplicării standardelor tehnice în situaţii din
Certificatele de practica suni recomandate M pentru membrii
„viaţa reală"; oferirea de oportunităţi de angajare cu jumătate de
norma penii u studenţi; - realizarea de relaţii eu profesorii >i care oferă şi alte servicii in afara celor atestate. Multe organisme
cadrele didactice. profesionale de contabilitate cer membrilor care oferă orice tip de
serviciu contabil direct publicului ^a deţină un certificai ii<.' practică.
h i C ertific a te d e p ra ctic ă Obţinerea unui certificai de practica poate necesita o experienţa
A ^a cum este Specificat ta paragrafulL 00.1 din C odul etic practică suplim entara sau studii in dom eniul în care persoana
respectiva intenţrotiează să practice, Pentru păstrarea certificatului
[FA C al profesioniştilor contabili, ,.o caracteristici a profesieide
d e p r a c t i c ă , m e m b r i i v o r f i s u p u ş i u n o r r e e x a m i n ăir i . ai lSe na c m
co ntab il este ac cep tarea responsab ilităţii
de a acţion a în in teresu l
p r i n i n t e r m e d i u l u n o r p r o j ci roarme se p u n z ă t o a dr e a s i g u r a r e a
pub lic".
calităţii
E xercitarea acestei responsabilităţi im plică m ulte activităţi.
Cea
m ai im portantăeste asigurarea faptului că executarea funcţieitic c) Adoptarea si implementarea standardelo r
atestare este lim itata Iacei calificaţi sa o execute,
l ' n organism
profesional de contabilitate \a nvhui saîncerce să transpună aceasta Implementarea standardelor internat ion a le va diferi de ;
restrictionarein lege,de preferaiprin acordarea organ izaţiei ca ţara la alta. Si luaţii le pot varia de la, de exemplu, trecerea la
atare a dreptului de a determina criteriile de competenţii. Daca standarde internaiionale de contabilitate si a i u l i i de la standardele
proprii elaborate de o ţară, la adoptarea de standarde internaţionale
deieniimiiivacriieriiloreMeresponsahilitaU'aorgani/.aiiei. aceasta
pentru o baza limitată de standarde elaborate anterior, ui orice caz,
poaic ii exercitata pun emiterea de certificate de practică pentru
este vorba despre un proiect care necesita o planificare atentă şi
persoanele calificate. în general, cerţi li cai ele de practica trebuie s;i
angajare.
aibă valabilitate limitata si sa poată li KtoiioiteconfonnreguUlor
Cel mai importaşi aspect si cel nun greu de realizai îl
stabilite de Consiliu. Determinarea unei valabilităţi prestabilite a
reprezintă obţinerea unei angajări serioase a parii lor interesate
certificatului de practică asigoră faptul că persoanele calificate (Tentai
importante, atât în ceea ce priveşte procesul, căi si termenul.
executarea funcţiilor limitate sunt totuşi calificate in mod cores-
Idcnii licărea pârtilor interesate va inc hale toate organismele de
punzător. Având în vedere rata rapida de modificare a standar-
contabilitate din tară. guvernul, autorităţile de reglementare de pe
delor tehnice, este important ca persoanele care au dreptul de a piaţa de capital, precum şi Consiliile de Administraţie.
exercita funcţii limitate sa tşi păstreze competenţa de ;i face acesi Deciziile cu privire la autoritatea de stabilire a standardelor
lucru. Condiţiile de teinnoire includ dovada continuării dezvoltării si autoritatea de aderare la standardele stabilite vor necesita o alem ic
profesionale (CDPt, reexaminării, asigurării profesionale sau alte deosebilă. Mândria naiionakt si profesională poate avea ca re/ullal
situaţii. o prima reacţie, si anii ine ca un organism profesional trebuie ^a
stabilească si să Implementeze propriul set de standarde. Cu toate
acestea, stabilirea standardelor este o sarcină dificilă si complexa.
în plus, este un proces de lungă durata si cosi isitor deoarece
necesiia
•^
Tezele fundamrmuif u!<- imifesiei contabile

acceptarea acestei standarde de către comunitatea de afaceri, Traducerea standardelor internaţionale este o sarcina com-
organele de reglementare guvernamentale şi membrii profesiei plexa, de durată şi de multe ori costisitoare. Organismele de slabi lire
beate de contabilitate. a standardelor naţionale esie posibil să nu aibă resursele financiare
IFAC si IASCF nu colaborat în timp la dezvăluirea standardelor de necesare, dar sunt deseori cele mai apte să conducă această acti-
audit şi de contabilitate care poi li acceptate in mod geticul la nivel viiale. Cea mai adecvaţii cale de obţinere a finanţării necesare este
internaţional. Un organism profesional de contabilitate trebuie Bl o cerere de subvenţionare de la una di ni re băncile regionale de
Stabilească un cositei pentru revizuirea acestor standarde pe ha za dezvoltare sau agenţiile de dezvoltare.
cunoştinţelor membrilor în ceea ce priveşte mediul economic, legal Există acum software disponibil pentru asistarea activităţii
si profesional. Dacă este necesar, organismul profesional de de traducere. Acesta permite verificarea consecvenţei cu atle texte
contabilitate poaie eiunc materiale informative suplimentare şi u l i i i zarea de termen i-clicic. Un astfel de inslruiueiii electronic
pentru reflectarea circumstanţelor locale. Astfel se vor economisi uşurează procesul de traducere, asigura o calitate superioară a tex-
resursele reduse pentru a li Inlnsite in training şi la monitori/are a tului tradus şi face ca ac l u al î zări le ulterioare să tic tnai rapide.
aplicării conformării la standarde si materiale suplimentare.
Este recomandat, dacă acest lucru este posibil, să se siabi- d) Codul de conduită profesională si etică
leascădottâ grupuri de lucru sau grupuri operative separate - unul
sa analizeze standardele internaţionale de contabilitate, celâlali sa Profesia are responsabilitatea de a proteja binele colectiv al
se ocupe de standardele de audilaic. Acesta din urmă trebuie sS publicului si al i n s t i t u ţ i i l o r deservite de contabilii profesionişti.
includă practicieni dm firme mari şi mici; primul grup trebuie să •i Lucra necesita adoptarea şi implementarea unui cod cuc cinai si
conţină reprezentanţi din industrie si comerţ, precum si din alte atunci când organul legislativ al ţării are responsabilitatea de
sectoare, pentru consolidarea susţinerii standardelor. promulgare a cerinţelor de etică. Pentru reali/arca acestui lucru
Revizuirea standardelor internaţionale este o sarcină foarte majoritatea organismelor de contabilitate înfiinţează un corniţei
importantă si va necesita probabil trei ani pana la finali/are. Fiecare pentru etică responsabil de promulgarea codului si de stabilirea
grup va trebui să anali/e/e Fiecare standard, sa ii compare cu prac- unui grup separai de monitorizare a respectării codului şi de
tica actuală, să ii dezbată, sa rezolve nepotrivirile si să decidă asupra luare .\ masurilor disciplinare în caz de încălcare a codului.
problemelor de tranziţie. Recomandările comitetului de a adopta Codul eiic [FAC al profesioniştilor contabili a fost siabilit
un anumit standard internaţional trebuie să l i e aprobate de Consiliu, pentru a deservi nevoile contabililor profesionişti, indiferent dacă
de preferat după o perioadă de expunere. în cursul perioadei de sunt angajaţi în practică sau în alte sectoare economice. Acesta
expunere se pot ţine seminalii ncnlru toi nun ea pedagogilor?] prac- stabileşte standardele de conduită a contabililor profesionişti şi
ticienilor locali în ceea ce priveşte utilizarea standardului. declara principiile fundamentale pe care trebuie să le respecte pen-
Standardele internaţionale sunt publicate în limba engleză, tru îndeplinirea obiective Im comune. Codul e t i c II-AC este recu-
noscui la nivel internaţional şi principiile generale ale acestuia pot
şi atât IFAC, cât si Consiliul pentru Standarde Internaţionale de
fi adoptate de toate ţările. Toate organismele membre IFAC trebuie
Contabilitate (1ASB) au politici de asistare a traducerii acestor stan-
sâ adapteze principiile Codului etic IFAC la codul naţional.
darde în diverse limbi naţionale.
-HI
________________7ir;W t fltrithtini-nhtk ale prafeşiti

ii Asigurarea cali tăţii serviciilor proti-siunale in cazul contabililor profesionişti din practica publica, imple-
mentarea regulamentului intern de control al calităţii este responsa-
Codul etic IFAC al profesioniştilor contabili se concentrează
bilitatea fiecărei firme de contabili practicieni. încurajarea st asis-
pe responsabilitatea profesiei de a acţiona în interesai public. Pro- tarea firmelor de contabili practicieni in menţinerea si îmbunătăţi
fesia de contabil a făcui un posibilul pentru a şi pfistra reputaţia ww calităţii sen iciiloi profesionale reprezintă o responsabilitate-
pentru integritate, obiectivitate şi competenţa de-a lungul multor chfiie ;i organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara;
.mi de deservire a clienţilor, angajaturilor si publicului ( frice con- organismele profesionale sunt responsabile de luarea măsurilor
tabil profesionist care nu respecta (sau care se consilieră câ nu adecvate pentru realizarea acestui obiceiiv in mediul legal, social.
respectă) standardele profesionale si cerinţele legale face dificila de afaceri si de reglement are ea re prevalează in tarile ivspcclive.
păstrarea reputaţiei acestei profesii. Rolul IFAC este de a oferi Controlul calilâ|ii este abordat pe irei n i v e l u r i : nivelul de
îndrumări, de a încuraja progresul şi âe a promova convergenţa contract, nivelul firmei şi nivelul organismului profesional.
spre standarde internaţionale. Astfel, [FAC considera cS organis- Organizaţia poate analiza mai multe abordări tare includ:
mele membre trebuie sa demonstreze c9 se aplică programe adec •resurse interne - folosirea de inspectori angajaţi de orga
vate pentru a oferi asigurarea rezonabilă câ toţi contabilii profesio- nismul profesional;
nişti aderă la cele mai înalte standarde. •resurse externe, ca. de exemplu:
Reglementarea profesiei contabile se realizează prin diverse
J contractanţi - folosirea de revizori (persoanei firme
cai cu jurisdicţii diferite. Vinele juriscliciii au mecanisme externe
sau echipe mixte) contractau de organ i/.alia prulc-
de reglementare şi altele au programe de asigurare a calităţii imple- sională;
mentate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supra-
j sistem de control de către ferii - persoanele SLUI firmele
veghere. Dacă nu există mecanisme externe de reglementare, asi-
care vor inspecta contractează alte persoane sau firme
gurarea calităţii poate fi condusă cu costuri reduse ţii în mod eficient
pentru realizarea controalelor;
de câtre acele persoane dedicate clin cadrul profesiei. Prin urmare,
este in interesul public si m interesul profesiei de contabil din în-
1
j contractarea lucrărilor în afara societăţii organismul
profesional externalizeazăcontroalele miei ierte părţi
treaga lume ca organismele membre să se asigure ea depun acest
(de exemplu, o altă organi/ai ie profesionala cu expe-
l i p de efort de reglementare dată nu există mecanisme externe de
rienţa necesara \\
reglementare.
Datoria de a .uleia la cerinţele profesionale aparţine conta- j combinarea celor de mai sus - organismul profesional
poate externa It/.a controlul enlilaţilor înscrise si poate
bilului profesionist. Evaluarea măsurii în care un contabil si-a ta
adopta o a l t a abordare externa sau iniei uă pentru alte
deplini) această datorie este reali/aia la nivelul organizaţiei pentru
angajamente;
care contabilul profesionist isi desfăşoară' activitatea.
O abordarea bilaterala sau regionala - una sau mai multe
în cazul contabililor profesionişti, în afaceri, implementarea
organizaţii profesionale poate/pol dori sa combine
regulamentului de asigurare a calităţii ţine de organizaţia (angaja
resursele pentru realizarea controalelor.
-torul) care angajează' contabilul profesionist.
■II
•o curte de apel care audiată apelurile împotriva consta
tărilor curţii disciplinare.

t nhlhw IKIS \ si IU uMoi.ntiii


buiei săIndiferent
ia
I orice
măsurido
caz
pentru
abordarea f l i sa
aceştiaasigurarea
trebuie t ăfie
folosită, independentei
organizaţia
independenţi
profes
auditorilor
de persoana
Indiferent do abordarea folosită, organizaţia profesionala trede
buie săă ia măsuri pentru asigurarea independentei
independente calitate. In d
auditorilor
orice caz, aceştia trebuie sa fie independenţi de persoana fi id
entităţile ale cUrot angajamente suni selectate pentru

ate. In orice caz, aceştia trebuie sa fie independenţi de pe firma


şi de entităţile ale cUrot angajamente suni selectate pentru
l
f) Investigaţie si proces disciplinar
După stabilirea unui cod etic. este necesar ca membrii să ii cunoască si
s;i ii respecte. în ţările in care autorizarea este o funcţie
guvernamentală, organismele guvernamentale sau de reglementare au
ik- obicei autoritatea de a impune cele m.u severe acţiuni disciplinare.
Chiar si atunci când se practici acest lucru, un organism profesional
de contabilitate trebuie lotuşi să aibă un proces disei plinar eficient
pentru controlul propriilor membri şi, dacă este cazul, pentru asistarea
organismelor guvernamentale si de reglementare. Prin urmare, un
organism profesional de contabilitate trebuie sS anali/c/e lelul în care
trebuie conduse investigaţiile disciplinare, ce proces trebuie urmat, ce
standarde de demonstrare si dovedire sunt necesare, ce sancţiuni sunt
recomandate şi ce apeluri sunt permise. Structura de baia comună
proceselor disciplinare ale multor organisme profesionale contabile
este.
• o metodă de B decide, conform regulamentului intern co-
resptin/aloi, prin cate plângerile înaintate organismului
profesional cu privire la conduita unui membru vor fi
supuse unei investigaţii disciplinare; de exemplu, investi-
g a ţ i i l e pot 11 începute atunci când o acuzaţie, daca este
adevărată, este o dovadă principala a încălcării codului
sau a unui alt comportament inadecvat;
•o curte disciplinara care investighează şi judeca plânge
rile;
necesar pentru a se
asigura că un client sau
Tezele fundamenuih ah- profesiei amiabile Gama de
un angajator primeşte
penali/ari impuse, servicii pi i'lesionalo
Felul în care structura de baza a procesului disciplinar este
daca leuca locuia competente in
stabilită şi funcţionează va diferi in funcţie de in u l i i factori, cum tir
H numărul de cazuri rezolvate, costul, rolul personalului in admi- permite acest lucru, ba/amuităiilor curente
nistrarea si desfăşurarea procesului disciplinar, necesarul de consilieri include: din prac tica\ legislaţie ţi
juridici si supravegherea exercitată de organismele guvernamentale -avertizarea? tehnici, i In profesionist
sau de reglementare, in plus, un organism profesional de contabilitate contabil trebuie să acţio
-pierderea sau
trebuie să analizeze orice necesitate sau cerere de deschidere şi neze cu diligentă si
limitarea tnco&formitaiecu
răspundere mai marc in desfăşurarea proceselor disciplinare, precum
drepturilor de standardele tehnice şi
si nevoia de procese transparente şi posibila implicare a membrilor
independenţi nespcciali/aţi ai Curţii. practică; ptofe sionale aplicabile
l'entru a-şi păstra credibilitatea, un organism profesional de in furnizarea serviciilor
-amenda/plata
contabilitate trebuie s;i işi îndeplinească" în totalitate responsabili- profesionale". Dezvol-
cheltuieli lor-. tarea profesională
tatea pe care şi-o asuma pentru conduita etică şi profesionala a
-pierderea continuă este metoda prin
membrilor. Orice structură şi orice proces disciplinar adoptate de
organism trebuie să corespundă acestei sarcini. Este mai bine să nu titlului care contabilii profe-
faci promisiuni decât să faci promisiuni pe care sa nu le poli respecta. profesional; sionişti îşi pot îndeplini
Organismul profesional de contabilitate trebuie să păstreze un registru obligaţiile de
-excluderea ca
al deciziilor si penalizărilor impuse pentru a asigura consecvenţa competenţă
membru. permanentă.
abordării cazurilor. Organismele profesionale de contabilitate trebuie
să se asigure că au acces la consiliere juridică pentru menţinerea De EV 1111 are a
unui proces disciplinar, g) profesională continuă este
Dcy.voltarca definită ca.o acti v î mtc de
Comportamentul inadecvat include cele ce urmează;
profesională i mălaie pe ni ru
- activitate infracţionala'; continuă dezvoltarea M
acţiuni sau omisiuni care pol duce la pierderea reputaţiei Un principiu menţinerea abilitaţilor
profesiei de contabil: fundamental al contabililor
-încălcarea standardelor profesionale; Codulai cuc [FAC al profesionişti de .1 M
-încălcarea cerinlclor etice; profesioniştilor desfăşura activitatea in
contabili specifică mod competenl în
-neglijentă profesională crasă;
faptul că „un mediul lor profesional.
-un număr de cazuri mai puţin grave di- aegUjenţS profesio
contabil profesionisl Cunoştinţele si
naliicare. cumulate, pot indica incapacitatea de a profesa:
are abilităţile necesare
-activitate nesaţis făcătoare. sarcina permanentă pentru toţi contabilii
dea-şi păstra profesionişti se extind si
cunoştinţele si se modifică într-un r i t m
abilnaţile la nivelul rapid. Organismele
p fapt u l u i 1 fi membrii p inţa internaţională de promovarea impor-!
Tezele fundamentale ale
r contmufl sa îşi prafesiei contabil f r dezvoltare aulei tk'/vultării
of dezvolte si sa îşi menii o profesională continuă profesionale continue.
es na competenţa credibilitatea sa şi pe cea a f pentru toţi contabilii Accesul la
io necesară rolurilor membrilor săi. Este e profesionişti. activităţile dezvoltării
n profesionale si ceruta important ca organismele s Standardul profesionale continue
al de utilizata ii sa ^ 1 L de contabilitate să i promovează poate fi problematic în
e ii lor. Promovarea demonstreze membrilor o activităţile toate ţările şi organismul
d dezvoltării valoarea dezvoltării - dezvoltării profesional de contabi-
e profesionale continue profesionale continue şi n profesionale litate trebuie să
c si importanta acesteia beneficiile acesteia a continue care sunt analizeze posibilitatea de
o repiw inia pentru membrii l relevante pentru a colabora cu
n componente vitale ale individuali în termeni de e munca membrului universităţi şi colegii,
ta act i vi i ăţi lor pe care dezvoltare a carierei, " individual, care pot furnizori privaţi de
bi organismul oportunităţi de angajare , fi estimate şi veri- training. firme mari şi
li profesional de si credibilitate. ficate Multe alte organisme
ta contabilitate şi le Dezvoltarea profesională s organisme de profesionale de
te asumă pentru a-si continuă în sine nu t contabilitate solicită contabilitate din tară şi
asigură faptul că toţi din zonă pentru ca
s păstra a membrilor să facă un
membrii vor fu mi /a membrii să aibă la
u b anumit număr de ore
întotdeauna servicii dispoziţie o gamă variată
nt i de pregătire pe an, în
profesionale de calitate, de oportuni l ă t i de
re l timp ce altele abor-
dar este o componentă- dezvoltare profesională
s e dează dezvoltarea
cheie a sistemului de continuă.
p ş profesională
asigurare a calităţii al Organismele
o t continuă în baza
organismului profesional profesionale de
n e competenţei. In-
de contabilitate (care contabilitate trebuie, de
sa diferent de abordarea
include şi controlul asemenea, să stabilească
bi r aleasă, cel mai
asigurării calităţii un proces prin care să
le e important pas iniţial
activităţii membrilor si determine dacă membrii
d f pentru organismul
sistemele de investigare se ocupă de dezvoltarea
e e profesional de
şi disciplinare). profesională continuă.
a r contabilitate este
Standardul Accentul iniţial
si

L
g Internaţional de Educaţie Ol.

u pentru Contabilii Profe-


r sionişti 7, „Dezvoltarea
a profesională continuă: Un
r program de învăţare de
e durată şi dezvoltare
a continuă a competenţei
i 11 M I S I I n i l K » I H I N S N I Om-vunotai \ r umisin se pune pe promovarea Tezele fundamentale ale profesiei nmiabile
şi încurajarea dezvoltării profesionale corni-nue, dar monitorizarea este,
de asemenea, importantă. Monitorizarea nu trebuie să folosească compatibilă cu Standardele Internaţionale de Educaţie. Trebuie Ma
mult mai multe resurse si trebuie mai degrabă sfi se facă în mod bilit un grup de lucru format din cadre didactice pentru îndeplini-
aleatoriu. Monitorizarea este utilă mimai daeâ exista sancţiuni pentru rea acestei sarcini.
cazurile de nerespeeuire descoperite prin procesul de monitorizare, Imediat ce setul de cunoştinţe si abilităţi a Cost identificai.
acesta trebuie să fie distribuit i n. s ii t u li il o r de învăţământ superior
4.2. Educaţia yi examinările membrilor şi prezentat studenţilor si ;iltor părţi interesate ca acoperire minima
a) Vri'/viiturca proiyaim'lur ti ir educaiuLţontabilă a recunoaşterii.
Procesul de invftţămănt amiabil awsui in sase demenie-cheie: Ulterior, organizaţia va trebui sa evalueze şi să acrediteze
-cerinţe de admitere; programele şcolare în funcţie de senil de cunoştinţe si orice alie
elemente educaţionale suplimentare considerate dori le. Poale, de
-abilităţi profesionale:
asemenea, să evalueze prezentări individuale atunci când solicitanţii
-cunoştinţe profesionale; au experienţa şcolară şi practica necesară câştigate peuiru alie orga-
-valori, etică si atitudine profesională: nizaţii. Calitatea şi acoperirea programelor pot II estimate numai
-experienţa practica: prin evaluarea programelor si teslelor a !mr organizaţii, dar aceasta
este o sarcină dificilă si de lungă durată.
-evaluare.
Mediul în care lucrează contabilii este in permanentă schim-
Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Educaţie Conta-
bare. A si lei. selul de cunoştinţe convenite trebuie să fie revi/uii in
bilă al IFAC elaborează standarde internaţionale de educ al ic pentru mod periodic pentru a-l păstra la curent cu nevoile de educaţie ale
contabilii profesionişti care prevftd referinţele pentru educaţia con- amiabililor, indiferent dacă suni în practica publică, industrie sau
tabila. administraţie. Este posibil ca în cazul economiilor în curs de dez-
Este posibil ea institutele de studii superioare existenie. cum voltare, modificări Ic mediului economic al ţării să necesite transpu-
ar fi universităţile sau colegiile, să ofere o educaţie academică stu- nerea schimbărilor şi în planul de învăţământ. Un mod de realizare
dentilm. Ufl organism profesional de contabilitate trebuie însă să a acestei revizuiri sunt grupurile formate periodic pentru testarea
decidă daci această educaţie este adecvată pentru admiterea unui [liotei pentru discutarea mediului de lucru în schimbare al mem-
membru. Organizaţia va trebui să identifice un soi de cunoştinţe si brilor, suplimentat tic analizarea dezvoltării educaţionale in alie
abilităţi care sunt de dorit. Pentru a realiza acest lucru cât mai e t i - părţi ale lumii.
cient, organi/atia trebuie să revadâ programele (definite ca rezu- Este foarte posibil să fîe necesar ca organizaţia, cel puţin în
mate ale unui curs de studii) folosite de organizaţiile străine care primii ani, să îsi asume un rol activ în procesul de educaţie fie
au conferit titluri membrilor cu drepturi dobândite. Următorul pas implieându-se în educaţia ca atare, fie printr-o interacţiune activă
este adaptarea programei la mediul local, în acelaşi timp păstrând-o i:u comunitatea de cadre didactice/profesori. Majoritatea noilor or-
ganisme de contabilitate din economiile în plina dezvoltare vor
trebui să se concentreze asupra căilor de identificare, atragere si
păstrare a instructori lor caii ficaţi. Aceasta nu va fi o sarcină uşoară.
\ . l l A t l . MW ». h l H i k l N UV HS I ) M U M HA ; Ul ' .K IU Sl l l - .< t O MA B 1 I V Tezele fundamentale ale profesiei contabile
în general există o cerere de persoane calificate din punct de vedere
profesional, iar salariile şi statutul aferente carierei în învăţământ funcţii non-şcolare, şi prin urmare creşterea numărului
de pedagogi calificaţi;
sunt deseori mai mici decât cele pentru funcţii disponibile persoa-
•încurajarea firmelor de contabilitate locale să pună pro
nelor calificate.
fesionişti calificaţi la dispoziţia instituţiilor locale de
Se pot folosi mai multe ahordări pentru acoperirea unui deficit
de instructori calificaţi, inclusiv. învăţământ;
•participarea la programe care „formează formatorii". •oferirea de programe de studii la distanţă;
•crearea de programe de legătura între instituţiile de învăţă •furnizarea de materiale de studiu prin alte mijloace, in
mânt locale şi instituţiile de învăţământ înfiinţate în alte clusiv lnternet, benzi video sau audio.
ţări. în funcţie de necesitate, sunt posibile diverse tipuri De multe ori se înregistrează o tiţttS B materialelor instructive
de programe. De exemplu, un aranjament poate consta actualizate, cum ar i'i textele, literatura de specialitate şi deciziile
în utilizarea de cadre didactice dintr-o instituţie străină de contabilitate şi audit ale organisme lor de stabilire a standardelor
care va ţine cursuri şi, în plus, îi va forma pe instructorii internaţionale si naţionale. în plus, majoritatea materialelor suni
locali pe durata titularizării din ţara în curs de dezvoltare.
importate şi nu sunt relevante în contextul sistemului folosit în
într-o astfel de situaţie este indicată predarea materiilor
ţara respectivă. în acest caz, firmele locale de contabilitate trebuie
avâasa&e si. în plus, abordarea dezvoltării abilităţilor de
să furnizeze copii ale manualelor şi procedurilor interne şi ale pro-
predare. Acest proces este de lungă durată; pe de altă
gramelor de educaţie.
parte, deoarece setul de cunoştinţe care trebuie acoperit
este atât de vast. acest tip de program trebuie să fie sufi In le meiul poate, de asemenea, să fie o sursă de materiale
cient de lung - de cel puţin un an - pentru a fi eficient; care pol fi descărcate, şi pot exista si materiale disponibile ale altor
• oferirea de programe care au fost special elaborate pentru organisme de contabilitate.
agent ii W- de dezvoltare. Câteva exemple de succes includ un Efortul pentru realizarea celor menţionate mai sus va trebui
consorţiu de firme de contabilitate, universităţi si organismul să fie depus în comun de instituţiile de şcolarizare locale şi de
organisme] profesional de contabilitate. Cea mai mare responsa-
profesional de contabilitate care se ocupa de formarea
bilitate pentru dezvoltarea programelor revine sectorului de învă-
instructorilor. Aceste programe sunt în general mai scurte si
ţământ, în timp ce organismul profesional de contabilitate va avea
sunt disponibile unui număr mai mare de oameni; • folosirea
marea responsabilitate de a căuta susţinerea guvernului, firmelor
profesioniştilor şi pedagogilor ieşiţi la pensie din ţările
de contabilitate, companiilor şi agenţiilor externe de finanţare.
dezvoltate pentru a preda studenţilor şi/sau a forma
Cu căi implicare:! în educaţie este mai mare. cu atât este mai
instructori locali;
mare accesând de resurse, inclusiv comitetele si personalul, Cerinţa
• solicitarea firmelor locale să suplimenteze salariile peda-
minimă constă într-Lin rol de legătură educaţională pentru asigurare;)
gogilor în aşa fel încât, din punct de vedere financiar,
unui dialog intre furnizorii de educaţie si organismul profesional
poziţia acestora să fie comparabilă cu cele disponibile în
de contabilitate. Acest rol poate fi preluat de membri voluntari
toi
100
Tezele fundamentale ale profesiei
contabile
r.l.r.jT» >

cărora li se plătesc cheltuielile până când resursele permit angajarea Cunoştinţe de organizare si afaceri:
de personal. Rolul de legătură poate implica informarea furnizorilor -Economie;
de programe cu privire la standardele necesare organismului profe- -Mediul de afaceri;
sional si acreditarea programelor pentru grade sau aprobarea scutirii -Etica în afaceri;
de anumite materii. -Pieţe financiare;
Va trebui să existe şi un Comitet pentru Educaţie si Trai ni nu -Metode cantitative;
care sâ raporteze Consiliului. Odată cu creşterea implicării, efor- -Comportamentul organizational:
turile acestui comitet pot fi suplimentate cu grupuri de lucru răspun- -Management şi decizii strategice;
zătoare de funcţiile adiţionale, cum ar fi acreditarea cursurilor.
-Marketing;
b) Conţinutul programelor de educaţie -Afaceri internaţionale si globali zare.
Standardele Internaţionale de Educaţie ale IFAC prevăd ca, Cunoştinţe si competente IT {tehnologia informaţiei):
pe lângă cerinţele minime de admitere într-un program educaţional, -Cunoştinţe generale IT;
studenţilor să li se ceară să se supună unei examinări profesionale -Cunoştinţe de control IT;
si sa aibă experienţă practică înainte de a li se acorda o calificare
profesională. Trebuie să se acorde atenţie ca toate criteriile selectate -Competenţe de control IT;
să confere accesul rezonabil la profesie unui număr cât nun mare -Competente de utilizator 11
de persoane calificate.
Programul de educaţie trebuie să dezvolte o gamă de abilităţi
Programul de educaţie trebuie sâ dezvolte cunoştinţele si abi-
profesionale necesare pentru contabilii profesionişti, inclusiv:
lităţile profesionale. Setul de cunoştinţe se va schimba în mod con-
-abilităţi intelectuale;
stant si condiţiile locale vor determina, de asemenea, modificări în
-abilităţi tehnice şi funcţionale;
ceea ce priveşte baza de cunoştinţe necesare. Programul trebuie să
-abilităţi personale;
conţină următoarele domenii vaste:
Contabilitate, finanţe si cunoştinţe aferente: -relaţii roicrporeonale şi comunicare;
-Contabilitate şi audit financiar; -abilitaţi de management de organizare şi afaceri.
-Contabilitate şi cotiteol de gestiune; Un alt aspect important al programului de educaţie î) repre-
zintă dezvoltarea valorilor profesionale, elice şi a atitudinii în ceea
-Impozitare; ce priveşte profesia. Organismul profesional de contabilitate este
Drept comercial; responsabil de a garanta că membrii înţeleg principiile de clică
-Audil şi asigurare; prolesionalăpecare trebuie sale respecte ca profesionişti contabili.
-Finanţe şi management financiar; Programul de educaţie trebuie sâ ducă la un angajament în
ceea ce priveşte:
-Valori şi etică profesională.
- interesul public şi responsabilităţile sociale;
Tezele fundamentale ale profesiei
contabile

perfecţionarea continuă si învăţarea de durată; la programul de experienţă practică şi rolurile si responsabilităţile


acestora.
-încrederea, responsabilitatea, oportunitatea, politeţea şi
Organismele profesionale de contabilitate ai căror membri
respectul: sunt angajaţi în practica publică se pot confrunta cu o problemă, si
-legile şi regulamentele. anume să se asigure că stagiarii lor obţin experienţa necesară, de-
Aceste valori, etica şi atitudinile pot fi dezvoltate la lotul de oarece în ţara lor pot exista puţine firme de contabilitate suficient
muncă, în sala de curs si în cadrul programelor de educaţie ale de mari pentru a angaja toţi stagiarii calificaţi pe întreaga perioadă
organismului profesional de contabilitate. Acesta este un domeniu de formare. în astfel de ţări este posibil ca organizaţia să facă aran-
în formare şi fiecare ţară adoptă abordări diferite. jamente speciale pentru circularea stagiarilor de la un angajator la
altul penlru ca un număr cât mai mare de stagiari să aibă posibili-
c) Experienţa practică tatea de a intra în contact cu toate sarcinile, chiar dacă funcţia lor
Programele de preaereditari: a profesionişti lor contabili includ o cu normă întreagă nu este în practica publică, sau abordea/a expe
cerinţă, si anume candidaţii să aibă experienţă practică înainte de rienţa practică într-un sistem centralizat de pregătire a stagiarilor.
acordarea acreditării complete. Esie important ca solicitanţii să poată
aplica toate cunoştinţele teoretice şi tehnice pentru soluţionarea d) Evaluarea competentei profesionale
problemelor practice. în plus. candidaţii trebuie să îşi dezvolte Standardele Internaţionale de Educaţie prevăd un proces co-
calităţile, în special o atitudine obiectivă, judecata profesionala, respunzător de evaluare a competenţei profesionale. O componentă
abilităţi administrative etc. Acestea se învaţă în general în cursul a acestui proces pentru persoanele care doresc să se califice este
unei perioade de experienţă practică. un examen final administrat de sau cu implicarea organismului
Stagiarii trebuie să îşi găsească de lucru într-un mediu adecvat si profesional de contabilitate sau a autorităţii de reglementare. A-
în urma unor îndrumări corespunzătoare, care să le ofere provocări ceastă recomandare recunoaşte că organizaţiile de contabilitate,
şi oportunităţi de dezvoltare a abilităţilor profesionale.'. Acestora în special cele cu auloreglementare, au responsabil iun ea de a asi-
trebuie să ii se dea posibilitatea de a se forma pe lângă un anga- gura că membrii lor au competenţele de cure are nevoie societatea.
jator, ca condiţia ca postul să le ofere oportunitatea de a-sî dezvolta Stabilirea şi administrarea unui program de examinare pro
abilităţile si să fie supravegheaţi penlru a garanta faptul că abilităţile fesională reprezintă un proces costisitor şi solicitant. Acesta nece-
sunt aplicate corect. Acest lucru înseamnă că trebuie verificata şi sită participarea unui număr mare de persoane calificate, cum ar II
calitatea oamenilor care le oferă îndrumări. examinatori şi persoane care dau note. în primii ani un organism
Stagiarii şi angajatorii trehuie să păstre/e o documentaţie a profesional poate să nu aibă resursele pentru stabilirea şi adminis-
trainingului şi experienţei practice dobândite. Această documentaţie trarea propriului proces de examinare. Două alternative pcntnr siste-
trebuie reexaminată periodic pentru asigurarea faptului că cerinţele mul în concepţie proprie ar reduce costurile semnificaiiw
stabilite de organismul profesional de contabilităţi.' sunt îndeplinite. • O alternativă ar fi afilierea cu un organism profesional
Organismele profesionale de contabilitate îi pot asista pe angajatori de contabilitate existent pentru a folosi unii dintre exami-
şi studenţi prin furnizarea de instrucţiuni scrise detaliate cu privire natori. Internalizarea în creştere a standardelor de coata-
[115
Tezele fundametilaie ah profesiei amiabile

bilitate, audit şi etică tace posibili folosirea examinărilor pentru asistarea altor ţări în îndeplinirea acestei sarcini. Expeih/\i
organizaţiilor deja înfiinţate. Aceste examinări pot fi si experienţa în conducerea organismelor profesionale în ceea ce
suplimentate cu lucrări locale, dacă există diferenţe, cum ar fi priveşte colaborarea cu administraţiile, organele de reglementare
impozitarea sau legea. La ora ac lua! â. mai mul le organisme si furnizorii de educaţie pot consiiiui resurse valoroase.
Remorc EFAC si membri asociaţi asistă deja organismele de Multe organizaţii au losi angajate in ..aranjamente de infcH
contabilitate din diverse părţi ale lumii în pregătirea si notarea marc" care implică un organism profesional care colaborează cu
lucrărilor examinate Dacă lucrările de exaininare sunt adaptate de un organism în dezvoltare, adaptând structura, procesele şi politicile
la sau asigurate de organizaţii externe organismUkrî profesional organismului profesional înfiinţai la necesităţile organismului soli-
de contabilitate, natura aranjamentului si gradul de nuadiaie citant.
in obiectivele organismului necesită o exami nare atenta pentru Alte programe de îndrumare sau asistenţă au implicat co-
a se verifica dacă standardele eores pund obiectivelor laborarea prin intermediul unui grup regional tic organisme de con-
organizaţiei. tabililate, folosind informaţiile dezvoltate in ba/a experienţei pro-
• O altă altemati vă este ca organismul profesional de conta- priilor membri. Consultanţii individuali, mulţi dintre aceştia lucrând
bilitate s3 îsi unească forţele cu unul sau mai multe orga- în trecut pentru organisme profesionale, îşi oferă serviciile pentru
nisme de contabilitate din ţările învecinate pentru a dez- asistarea eforturilor de dezvoltare.
volta şi administra în comun examinările. Această opţiune ar Un factor-cheie care trebuie avui în vedere la încheierea unui
reduce în mod semnificativ costurile ţărilor şi va avea ca aranjament de consultare este înţelegerea mediului .si experienţei
rezultat o mai mare participare la un proces comun de organismului profesional .si determinarea faptului dacă scopurile
dezvoltare decât la un proces care implică folosirea de şi obiectivele acestuia se alinia/ă cu cele ale organizaţiei benefi-
examinatori adaptaţi programului unei alte organizaţii. ciare. Merită, de asemenea, să se analizeze posibilitatea de parte-
neriat cu diverse organisme în ceea ce priveşte diferitele aspecte
ale procesului de dezvoltare, deoarece anumite organisme pol avea
4.3. Dezvoltarea capacităţii organismului profesional a) mai multă experienţă într-un domeniu decât altele, sau mai multă
îndrumarea şi colaborarea cu alte organisme profe- experienţă si familiari/are cu regiunea în caic se al hi organizai ia
Proiecte le-cheie în care asisietjţa organisme lor profesionale
sionale si organizaţii sau grupări regionale Sarcina de
înfiinţate se poate dovedi de valoare pentru o organizaţie nouă sau
în\iiiiuuv si dezvoltare a unui organism profesional în faza de dezvoltare sunt:
de contabilitate cu drepturi depline poale fi o experienţă solicitantă, -consilierea administrai ii lor cu privire la înfiinţarea pin te
în special dacă persoanele doresc să îşi asume ace a si â sarcină pe şi ei contabile, de/vuliareade modele reglementate, cerin
eoni propriu. Colaborarea si învăţarea de la alic persoane care au ţele de pregătire si calificare si regimurile de anton zare:
experienţă în acest proces pol constitui o experienţă de valoare, şi -elaborarea infrastructurii organismului profesional;
mulie organisme existente membre ale IFAC îşi oferă experienţa
-statute si reguli care guvernează organismul;
IM -structuri de conducere:
107
KNIKl)f. mu i ' Tezele fundamentele ale profesiei cantabile
-programe de educaţie şjj calificare (inclusiv administrarea
necesare nu sunt întotdeauna uşor de găsit în cadrul propriilor reţele
examenelor); ale organismului. Anumite organizaţii naţionale şi internaţionale
-controlul calităţii ţi procesele disciplinare. au fost implicate în punerea de fonduri la dispoziţie pentru dez-
-codul etic; voltarea profesiei de contabil. Tipul de aranjament de finanţare şi
-integrarea organismului şxistetâ intr-un nou organism; condiţiile de împrumut sau acordare a acestor fonduri variază.
-scheme comune de examinare; Câteva dintre organizaţiile care au fost implicate în dezvolta-
-politici şi asigurarea dezvoltării pregătirii continue; rea profesiei sunt:
-stabilirea standardelor tehnice şi profesionale. -Banca Mondiala;
Asistenţa oferită poate lua diverse forme, inclusiv echipe de -Fondul Monetar Internaţional;
experţi trimişi pentru a lucra cu membrii locali şi cu responsabilii -Comisia Europeană:
de înfiinţarea organismului. Asistenţa poate include şi sesiuni de -Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite:
training pentru personalul organismului profesional de contabili i.iic. -bănci de dezvoltare regională (Banca de Dezvoltare din
secundarea altor organisme profesionale de contabilitate şi semi- Africa, Banca de Dezvoltare din Asia, Banca de Dezvol
nare de training regional. tare Interamericană etc);
După ce organizaţia de contabilitate a funcţionat deja o anu- -donatori bilaterali (diverşi);
mită perioadă, aceasta poate dori sa revizuiască anumite aspecte şi -organizaţii privind societatea civilă (de exemplu, organi
funcţii executate de organizaţie. Acesta este un domeniu in care alte zaţii de caritate care administrează fonduri în numele
organisme de contabilitate, bine definite, cu experienţă, şi consul- agenţiilor donatoare).
tanţii cu experienţă îşi pot oferi asistenţa. Exemplele, deseori pre- Lxistâ în general două tipuri de asistenţă financiară pe care
luate de organisme profesionale de contabilitate, includ revizuiri ale; comunitatea donatoare Ie poate pune la dispoziţie:
-structurii şi conţinutului programului de educaţie; •fondurile instituite - fonduri stabilite in scopuri specifice
-prof usc lor de control ui calităţii, cum ar fi reanali zarea pentru care se pot face cereri. Deseori, ofertele de finan
firmelor, angajaţilor ele; ţau- pot fi făcute numai în anumite momente;
-proceselor disciplinare; •bani pentru proiecte - controlate de agenţia donatoare,
-infrastructurii organismului profesional; dar proiectul este dezvoltat împreună cu organizaţii guver
namentale si privind societatea civilă în ţara în care se va
-structurilor de administraţie. derula proiectul.
Costurile şi resursele necesare peniru Înfiinţarea şi dezvoltarea unui
Procesul de depunere a cererii de finanţare este complicat si
organism profesional de contabilitate pot fi semnificative, iar în cadrul
vahazi de la donator ta donator. Deoarece fiecare donator are pro-
multor economii în curs de dezvoltare fondurile
priul proces de depunere a cererilor şi de sortare, nu exista un model
care poate fi urmat, în general poate exista un interval destul de
lung între depunerea cererii de finanţare şi momentul în care cererea

109
108
Tezele fundamentale ale profesiei
cantabil?

este aprobată şi fondurile suni distribuite. Orice cerere de finanţare -încurajarea formării şi educaţiei contabililor profesio
trebuie sâ fie justificată printr-un plan de acţiune detaliat si toarte bine nişti (fie prin stabilirea de programe de educaţie pro
pus la punct, cu un termen de finalizare realist şi rezonabil şi cu prii, f\c prin adoptarea programului recunoscut la nivel
rezultate comensurabile. Cererea trebuie sâ Re conformă pro- internaţional):
cedurilor şi cerinţelor specifice ale agenţiilor donatoare. -cererea de consiliere încă de la începui pentru con ver-
genţu standardelor nai ion;i le si m iernai ionnlc de conta
c) Priorităţi
bilitate, .KII >pi;ueade standarde internaţionale de audit
Profesiile de contabilitate şi audit bine consolidate joacă un rol şi a Codului etic IFAC:
foarte important în efortul de stabilitate economica şi administraţie
-adoptarea unui statul şi a regulamentelor organismului
Solidă. Tarile cu profesii de contabilitate si audit bine consolidate au
profesional de contabilitate;
organisme profesionale puternice de educare şi monitorizare şi
reglwneotoe a conduitei profesionale. Acest lucru ajută la -formarea Consiliului organismului profesional de
protecţia interesului public si la crearea unui climat sigur pentru in contabilitate;
vestit orii interni si naţionali. Pe această bază, cei interesaţi în -numirea unui director executiv pentru administrarea
înfiinţarea de noi organisme profesionale trebuie să stabilească şi conducerea organismului profesional de contabili
întâlniri cu guvernul si organele naţionale de reglementare pentru tate;
transmiterea acestui mesaj si pentru obţinerea suportului acestora in -înfiinţarea unui registru al membrilor şi stagiarilor;
acordarea statutului oficial peni iu noul organism. Acest demers -colectarea de taxe anuale de la membri şi stagiari:
poate lua fon mi unei legi a con labili lor sau a unei alte legi oficiale.
- stabilirea structurii managementului executiv.
Dacă este posibil, legislaţia trebuie sâ prevadă ca apartenenţa la
noul organism să fie o condiţie preliminară pentru obţinerea dreptu- Priorităţi pe termen mediu:
rilor de practică. Acest lucru conferă organismului profesional de - organizarea de manifestări privind dezvoltarea pre
contabilitate o autoritate care este la îndemâna organismelor pentru gătirii continue si crearea de oportunităli de formare
caic calitatea de membru este opţionala mai degrabă decât obli- pentru membri şi stagiari:
gatorie. Dacă drepturile de practică au legătură CU o cernită de - stabilirea unui proces disciplinar.
membru fără întrerupere a organismului profesional de contabili- Priorităţi pe termen lung:
tate, organismul poate colabora cu administraţia şt cu organele de -reglementarea şi monitorizarea membrilor din practica
reglementare pentru protejarea interesului public in mod eficient. publică;
deoarece are jurisdicţie asupra întregii profesii si nu numai asupra -depunerea de cereri de membru la IFAC.
celor care doresc să devină membri. ■ Priorităţi pe termen scurt:
- adoptarea legislaţiei care recunoaşte un organism pro-
fesional pentru contabili şi auditori, şi stabileşte
au-i orii alea şi funcţiile organismului;
IU
tu
I
/ - i !c fuudumentuk ale profesiei toittubih

CAPITOLUL IV - Documentele Inlemaţionale de Educaţie pentru Profesio


niştii Contabili (1EP).
Standardele internaţionale ale profesiei
Cele trei tipuri de documente reflectă în ordine descrescătoare na! ura
contabile autori taţii publicai ii lor con torni Iii net iu ni lor lor: Standardele sunt mai
autorizate decâl iiulnuriank'. care ia rândul tor Mint mai autorizate decât Doc
un ic mc Ic.
Standardele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii
Contabili (IES):
1. Standardele Internaţionale de Educaţie Pocnind de la -stabilesc standarde de „bună practică" general acceptate
misiunea IFAC de „dezvoltare în întreaga lume iii întărirea unei profesii în educaţie si dezvoltare pentru profesioniştii contabili;
contabile prin standarde armonizate, capabilă să ofere servicii de înaltă
-exprimi reperele pe care organismele membre trebuie s;i
calitate in interesul public". Comitetul pentru Educaţie al IFAC elaborează le atingă în pregătirea şi dezvoltarea conturai 6 profesio
standarde. îndrumări, documente de discuţii şi alte documente de informare niştilor contabili;
privind educaţia de precalificare, formarea profesioniştilor contabili şi dezvol-
-stabilesc elementele esenţiale ale conţinutului şi proce
tarea profesională continuă pentru membrii profesiunii contabile.
sului de educaţie şi dezvoltare la nivelul scontat pentru
Standardele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili câştigarea recunoaşterii, acceptării şi aplicării internaţionale;
stabilesc clementele esenţiale pe care trebuie să k conţmfi programele de
- deşi nu pot trece legal peste legile şi reglementari le Încalc,
educaţie şi dezvoltare ca, de exemplu, subiectul. metodele şi tehnicile,
furnizează referinţe autorizate pentru influenţarea regle
astfel încât acestea să fie recunoscute, acceptate si aplicate pe scară largă.
mentarilor locale cu privire la buna practica general
Având în vedere marca diversitate de culturi, limbi, sisteme educaţionale,
acceptata
juridice şi sociale din ţările din care fac parte organismele profesionale
membre IFAC. este la latitudinea fiecărui organism membru să determine Pan^ în prezent, IFAC a emis npt Standarde Internaţionale
cerinţe detaliate ale educaţiei de precalificare, de posicalificare şi de dezvoltare, de Educaţie pentru Profesionişlii Contabili (JES-uri):
care să aibă la bază elementele esenţiale prevăzute în Standardele •IES I, intitulat „Cerinţe de intrare într-un program de
Internaţionale de Educaţie. ÎFAC emile trei l ip i ir i diferite de documente: educaţie contabilă profesionistă":
-Standardele lnleniaiiimak1. de Educaţie pentru Profesio •IES 2, intitulat „Conţinutul programelor de educaţie pro
fesională";
niştii Contabili (IES);
-îndrumările Internaţionale de Educaţie pentru Profesio •IES 3, intitulat ..Apt i iutii ni profesionale";
•IHS 4. i n t i t u l a t ..Valori profesionale, clica si atitudini";
niştii Contabili (IEG);
•IES 5, intitulat „Cerinţe de experienţă practică";
112
I !

t IKKTRINVSI l)i:nMni.(»:iv; \ Pnun.su i loMAiilif. ţiiihUimentaU <<l> profesiei contabili

•IES 6, intitulai „Evaluarea capacităţilor profesionale si Sistemul de control al calităţii la nivelul cabinetului (firmei)
trebuie să includă politici şi proceduri care să se refere la fiecare
competenţei";
dintre elementele următoare:
•IES 7, intitulai „Dezvoltarea profesională continuă";
a) Responsabilităţile conducerii pentru calitatea din inte
•IES 8, intitulai „Cerinţe privind competenţa profesioniş riorul cabinetului (Cimiei) constau în:
tilor contabili din domeniul audilului".
-stabilirea de politici si proceduri al căror scop este de
Principalele obligaţii ale organismelor profesionale membre IFAC în
a promova o cultură internii bazată pe recoBoaşterea
legătură cu Standardele Internaţionale de Educaţie suni; ■ Să faptului că în realizarea misiunilor calitatea este esen
depună cele mai susţinute eforturi pentru: ţială;
- incorporarea elementelor esenţiale ale conţinutului si
-stabilirea structurilor sau persoanelor care işi asumă
procesului de educaţie si dezvoltare pe care se bazează responsabilitatea finală pentru sistemul de control al
IES-uri le ta cerinţele naţionale de educat ic si dezvol- calităţii în cadru] firmei:
tare pentru profesia contabilă, sau - acolo unde res-
-persoanele care au atribuţii cu privire la sistemul de
ponsabilitatea pentai elaborarea cerinţelor naţionale
control al calităţii in cadrul firmei trebuie să deţină
de educaţie şi dezvoltare revine terţilor (de exemplu.
experien|ă şi capacităţi suficiente si adecvate, precum
Guvernului) - pentru a-i convinge pe cei responsabili şi autoritatea necesară.
să încorporeze elementele esenţiale ale lES-urilor în
b)Cerinţele etice constau în stabilirea de politici si proce
cerinţele respective;
duri care sâ-t ofere Urmei asigurarea rezonabilă că firma
- implementarea lES-urilor sau a cerinţelor naţionale de şi personalul acesteia respectă cerinţele etice relevante:
educaţie şi dezvoltare care incorporează lES-urile. ■ Să integritatea, obiectivitatea, competenta profesională, con
aducă la cunoştinţa membrilor toate lES-urile, lEG-urile si fident iu li laiea. profesionalismul si independent.i
tEP-urile emise de If;AC. c)Acceptarea .si continuarea relaţiei cu clienţii si mi.suim
-.[vciUa.' presupun:
-stabilirea de politici si proceduri pentru acceptarea
2. Standardele Internaţionale de Calitate clienţilor:
Controlul calităţii este abordat la trei niveluri: -stabilirea de politici şi proceduri pentru continuarea
relaţiilor cu clienţii şi pentru retragerea din misiune
- la nivelul misiunii *•»
sau di ii relaliile cu clienţii.
> - control intern
ii) Resursele umane se refera ta:
- la nivelul cabinetului (firmei) ^
- la nivelul organismului profesional - control extern - stabilirea de politici şi proceduri pentru a oferi asigu
rarea rezonabilă că firma deţine suficient personal cu
114 U9
L
Tezele fundamentali! ale profesiei contabile
existenţa unui program obligatoriu de examinare si asigurare a
capaciunile si competentele oacesais, care se refera la: calităţii;
recrutarea personalului, evaluarea performanţei,
depunerea celor mai susţinute eforturi pentru încurajarea
capacităţile, competenţii, dezvoltarea curierei, promo- celor responsabili să implementeze prevederile Standar-
varea, stimulentele etc; Stabilirea echipelor pe misiuni delor Internaţionale de Calitate, atunci când Guvernul
e) Realizarea misiunilor presupune stabilirea de politici şi sau alţi reglementatori au atribuţii pe linia caMtSţU servi-
proceduri pentru: ciilor contabile.
- asigurarea realizării misiunilor în conformitate cu
Standardele profesionale si cu cerinţele legale:
-modul de acordare a consultaţiilor, 3. Standardele Internaţionale de Etică
-modul de soluţionare a divergenţelor de opinii în ca Consiliul penlru Standarde de hitică pentru Con labili (ItiSBA)
drul echipei misiunii sau dini re echipa M celelalte din cadruJ IFAC a emis Codul etic al profesioniştilor amiabili care
structuri ale firmei; cuprinde standarde etice de înaltă calitate, precum si alte prevederi
examinarea independentă a controlului de calitate; penlru profesioniştii contabili din întreaga lume.
- documentarea misiunilor. C "odul etic IKAC stabileşte principiile fundamentale ale eticii
H Monitori/aroa presupui io stabilirea de politici si proceduri profesionale penlru profesioniştii contabili şi lumi/ea/ă un cadru
pentru: conceptual si îndrumări pe ni ni aplicarea acestor principi i.
- asigurarea rezonabilă că politicile şi procedurile cu Obligaţiile organismelor profesionale membre 1FAC se re Icra
privire la sistemul de eoni rol al calităţii sunt: relevante, la următoarele:
adecvate, funcţionează eficient si suni îvspeciale în -organismele membre nu trebuie sâ aplice standarde mai
puţin stringente div.it cele stipulate în Codul clic IFAC;
practici; ~ analiza şi evaluarea continua a
sistemului de control -acolo unde responsabilităţile elaborării codurilor naţio
al calităţii; nale de etică revin terţilor, organismele membre trebuie
Nâ urmărească convergenţa codului naţional cu codul
- inspecţia periodică a unor misiuni deja încheiate. Pentru
IFAC. depunând cele mai susţinute eforturi pentru a-i
misiunile de audit şi servicii conexe, HAC a emis Standardul convinge pe cei responsabili cu elaborarea codurilor na
Internaţional de Audiţ (ISA) 220 si Standardul tatei naţional de ţionale să încorporeze Codul IFAC.
Control al Calităţii (ISQC) nr. l. în România, Codul etic IFAC a fost adoptat, cu uncie mici
Obligaţiile membrilor IFAG cu privire la asigurarea calităţii modificări, drept Cod etic naţional al profesioniştilor contabili, încă
se referă la: din anul 2002.

II» 117
I
1
II iX1 I Ml - in» . .-..
_________________________Tezele fundamentale ale profesiei contabile
4. Standardele Internaţionale de Contabilitate -Standardele Internaţionale de Audit (ISA);
IFAC. prin Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate peatro -Standardele Internaţionale pentru Misiunile de Examinare
Sectorul Public (1PSASB). emile Standardele la- <1SRE>;
iernai iunale âe Contabilitate pontai Sectorul Public (IPSAS), iar Consiliul -Standardele Internaţionale pentru Misiunile de Certifica»
pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (1ASB) emite Standardele (ISA E);
Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Obligaţiile organismelor
- Standardele Internaţionale pentru Serviciile l "< aRXC i ISKS >.
membre IFAC în legătură cu standardele internaţionale de contabilitate se
refera în principal ladepu-ncrea celor mai susţinute eforturi pentru: 1AASB emite, de asemenea. Declaraţii aferente de practică.
- încorporarea ceri ni ciur 1PS AS -uri lor în cerinţele naţionale ilo norme metodologice şi îndrumări pentru profesioniştii contabili. Obligai ii le
contabilitate pentru sectorul public sau, acolo unde responsabilitatea organismelor membre IFAC1 fn legătură cu aceste standarde şi alte documente
elaborării cerinţelor naţionale de contabilitate pentru sectorul puhlic se referă la depunerea celor mai susţinute eforturi peni i u :
revine guvernelor sau altor terţi, convingerea acelor responsabili să -încorporarea standardelor internaţionale si a celorlalte
se conformeze H'SAS-urilor. documente emise de IAASB în standardele naţionale, sau,
acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor naţio
asistefiţS la ooplenieatarcâ iPSAS-urik» ^au a standardelor
nale revine terţilor, convingerea acestora să încorporeze
naiionale de contabilitate pentru sectorul public care încorporează
în standardele naţionale standardele şi celelalte documen
IPSAS-urile;
te oi inse de 1AASB;
- încorporarea cerinţelor IFRS-urilor în standardele naţionale de
contabilitate sau, acolo unde responsabilitatea pen-iru elahorarca -asistarea la implementarea standardelor internaţionale sau
standarde Im naţionale de contabilitate revine Guvernului sau terţilor, a standardelor naţionale care încorporează standardele
convingerea acestora ca standardele naţionale trebuie să se conformeze internaţionale;
IFRS-urilor sau să fie convergente cu IFRS-urile; - asistenţă la -implementarea unui proces care să furnizeze membrilor
implementarea IFRS-urilor sau a standardelor naţionale care la limp traducerea corectă şi completă ;i standardelor i n
încorporează IFRS-urile. ternaţionale si a celorlalte documente emise de IAASB.

5. Standardele Internaţionale de Audit


IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi
Asigurări tlAASB), emite următoarele categorii de standarde:
im It'J
PARTEA B
Etica
în profesia contabilă
Etica în profesia amiabila

CAPITOLUL 1 departe decât cerinţele legale sau elice. Câţi dintre noi dam un
telefon la serviciu pentru a spune că suntem bolnavi? Dacă mergeţi
Etica în profesie - elemente conceptuale în autoturismul prietenului care conduce cu viteză mare şi este
oprii de poliţie, iar el vă cere să spuneţi că nu avea viteza mare. ce
faceţi din momeru ce şiiti ca avea viteza1.1 îl sprijiniţi, refuzaţi să îl
apăraţi sau faceţi altceva?
Comportamentul ei ic merge dincolo de respectarea legilor,
l. Etica în general; etica profesională regulilor si reglementărilor; este un angajament de a face ceea ce
este bine şi numai ceea ce este permis. De altfel, într-o accepţiune,
Etica îşi are ori ginta în cuvântul „ethos" din limba greaca; să-i spunem, populară. .1 6 etic însemnează sa faci ceea ce trebuie
ne est a poate însemna atât caracterul unui individ, cât si cultura sâ faci, numai ceea ce trebuie să faci, pentru că trebuie să faci şi nu
unei comunităţi. peni tu C8 te obligă cineva, scrie undeva sau le vede cineva.
imr-un context mai larg, etica se ocupă cu studiul teoretic al in altă ordine de idei esle posibil ca încrederea in adevăr ca
factor determinant al binelui să nu fie atât de sigură pe cât am vrea
valorilor şi condiţiei umane din perspectiva principiilor morale şi
de fapt sa credem. De exemplu, avem o înţelegere a evenimentelor
8 rolului acestora în viaţa sociala. istorice, dar în practică acestea sunt scrise în general de cei învin-
în sens restrâns, etica reprezintă totalitatea normelor de con- gători; această mărturie este într-adevăr prea
duită morală, iar în sens si mai restrâns reprezintă un ansamblu de Un comportament clic implică neapărat echiiatc s\ curtoazie
principii şi reguli ale membrilor unei profesii liberale. faţă de alţii, dar în acelaşi timp presupune restricţii asupra propriei
în Oxford Dictionary of Business etica este definită ca un noastre libertăţi; de exemplu, un fumător şi un nefumâlor nu pot fi
,,comportament considerai a fi bun. corect, drept şi onorabil pe amândoi liberi în acelaşi timp în ir-un birou sau într-un corn
baza principiilor sau indicaţiilor dimr-o teorie etică specifică". parii meni de iren; fie fumătorul renunţă la li beri al ca ,sa de a fuma,
Etica este specifică democraţiei si mai ales este strâns legată fie nel'umătorul îşi pierde dreptul Ifl aer curat.
de procesul democratic: democraţia in general si cea ccononiu .1 în calitate de prestatori de servicii profesionale, cum delimi-
în special presupun dereglemcntare. iar locul lăsat liber prin de- tăm etica în afaceri de etica profesională? „Hxistă numai o singură
reglementare este luat de coduri de etica în diferite domenii. responsabil itale socială a a tăcerii - aceea de a-si folosi resursele şi
Teoretic vorbind, etica. în general, este zona neclară, deoa- de a se angaja în activităţi menite să îi sporească profitul", declara
rece nu exista un set universal de principii elice care să definească Mii ton Friedman, laureat al Premiului Nohel.
ce este bine şi ce este râu, circumstanţele având un rol important. Re/u li alele unui studiu din SL! A pe tema eticii în afaceri au
Nu tot ce esle nedrept sau greşii este neapărat si neetic, dupfi cum concluzionat că factorii esenţiali pentru mersul unei organizaţii
nu tot ce pare a fi neetic este nedrept sau greşit; puterea de convin- competente în materie de etică au fost următorii:
gere a obiceiurilor şi religiei influenţează conceptul nostru per- ■ conducere; trebuie demonstrată grija companiei fată de
sonal despre bine şi rău. Conceptul de a face bine merge mult mai etică şi valori, precum şi faţa de propriile rezultate;

m 123
Etica în profesia
cantabilă

consecvenţă; compania trebuie in mod electiv să practice ceea ce garanteze în mod deosebit independenţa, imparţialitatea si secretul
predică; allfel spus. între vorbe şi fapte trebuie sâ existe profesional.
consecventă. Profesia contabila se distinge de alte profesii prin asumarea
■ echitate; oamenilor le pasă de modul cum sunt trataţi şi unei responsabilităţi faţade interesul public; ca atare, profesioniştii
aceasta este considerata problema etica numărul unu; contabili din întreaga lume trebuie să furnizeze servicii de înaltă
■ transparentă; angajaţii de astă/i asu-apia vi existe transpa calitate in interes public şi pentru aceasta relaţiile dintre profesio-
renţă în comunicările furnizate; niştii contabili şi clienţii sau angajatorii acestora in primul rând.
dar si relaţiile dintre profesioniştii contabili trebuie sa respecte unele
■ recompense; percepţia angajatului este aceea că este mai
principii .si reguli de comportament profesional menite sâ dea servi-
important sâ recompensăm ceea ce este po/.iliv decât să
cii lor respective autoritatea necesară şi să prevină pătrunderea cai re
pedepsim comportamentul neetic. consumatori (utilizatori)a unor informaţii linuneiar-eoniabilecare
Există, în general, o strânsa ledului a intre educai ie si clică; pot influenta negativ deciziile acestora.
comportamentul etic presupune un anumit nivel de competenţa Slabiiirea de principii şi reguli etice si monitorizarea însuşirii
care se obţine şi se menţine prin acţiuni educative. Educaţia în si respectării acestora de către toţi profesioniştii contabili constituie
general si educaţia în etică în special sunt garanţii ale dezvoltării una din atribuţiile de bază ale organismului profesional. Pentru
valorilor morale şi profesionale. aceasta. Oîgamsmul profesional trebuie să aibă ca păci lalea şi resur-
sele necesare pentru instituirea unui sistem de investigare si de
sandi uni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesio-
2. Necesitatea unui cod etic al profesiei nale şi etice.
contabile
Un cod de conduită este în general definit de profesionişti
3. Codul etic IFAC: rol, structură
ca un ansamblu de principii profesionale de eticii ce reglemen-
tează exerciţiul profesional al unor activităţi. Misiunea I l A f este de a consolida profesia contabilă la nivel global
Organismele profesionale recomandă deseori membrilor lor la standarde armonizate, capabile să furni/.e/e servicii de înalta
sâ includă principiile esenţiale ale codului în contractele cu clienţii calitate în interesul public. Consiliul pentru Standarde Inter
pentru ca aceştia să cunoască comportamentele pe care le aşteaptă naţionale de Etică pentru Contabili (IESBA) din cadrul IFAC
de la profesionistul contabil. elaborează şi emite prin propria sa autoritate standarde etice de
Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de înaltă calitate pentru profesioniştii contabili din fotreaga lume.
etică trebuie sâ includă. în funcţie de specificul fiecărei profesiuni. (Iodul etic al profesioniştilor contabili are un dublu rol: - da
atât modalităţile de comunicare comerciale referitoare la profesiile autoritate serviciilor furnizate de profesionişti] contabili;
reglementate, cât şi regulile referitoare la condiţiile de exercitare a beneficiarii serviciilor furnizate de profesioniştii contabili sunt
activităţilor profesioniştilor ca reguli deontologice vizând să asiguraţi că aceste servicii sunt realizate de

125
124
specialişti cart! respectă anumite standarde şi răspund pentru
calitatea prestaţiilor lor; - protejează profesioniştii contabili în
I Etica w profesia contabila

-Secţiunea 210, Numirea profesionistului contabil;


-Secţiunea 220, Conflicte de interese;
faţa unor crime economice şi B ailor fenomene negative din -Secţiunea 230. Opinii suplimentare:
economie, precum spătare de bani. finanţări de terorism, ti aude -Secţiunea 240. Onorarii şi alte li puri de remunerare.
de tot felul, corupţie etC. -Secţiunea 250. Marketingul serviciilor profesionale;
(>rganismele profesionale membre IFAC suni obligate să -Secţiunea 260, Cadouri si ospitalitate;
aplice principiile şi regulile stabilite prirt Codul etic IFAC: -Secţiunea 270, Custodia activelor clientului;
-fie prin adoptarea Codului etic IFAC drept cod etic na -Secţiunea 280, Obiectivitate;
ţional al profesioniştilor contabili; -Secţiunea 290. Independenţa în audit.
-fie prin adoptarea Codului etic [FAC la specificul junsdic Partea C - deşt in ala profesioniştilor contabili angajaţi;
ţiei locale; conţine sase secţiuni:
-fie prin elaborarea unui cod etic propriu cure să cuprindă -Secţiunea 300, Introducere;
toate principiile şi regulile stabilite prin Codul etic IFAC. -Secţiunea 310, Conflicte conceptuale;
Codul etic IFAC a fost supus unor îmbunătăţiri succesive în -Secţiunea 320, întocmirea şi raportarea informaţiilor;
ultimii ani, ultima ediţie fiind publicata in iunie 2005. cu intrare în
-Secţiunea 330. Luarea de măsuri în cunoştinţa de cau
vigoare la 30 iunie 2006.
za.
Codul clic IFAC este structurat în trei părţi şi 22 de secţiuni
-Secţiunea 340, Interese financiare;
repartizate astfel;
• Partea A - destinată tuturor profesioniştilor contabili. -Secţiunea 350, Stimulente
Indiferent de svatut; liber-profesionişti sau angajaţi; con-
ţine sase secţiuni;
-Secţiunea MM), Introducere si principii fundamentale;
-Secţiunea 110, Integritatea;
-Secţiunea 120, Obiectivitatea;
-Secţiunea 130, Competenţa profesională şi prudenta;
-Secţiunea 140, Confidenţialitatea',
-Secţiunea 150, Comportamentul profesional.
• Partea B - destinată profesioniştilor contabili indepen-
denţi (liber-profesionişii contabili); conţine 10 secţiuni:
Secţiunea 200. Introducere;
127
Etica în profesia contabilă

. CAPITOLUL ii Comentarii: Principiul obiectivitătii impune o obligaţie tu-


turor profesioniştilor contabili de a nu-şi compromite profesia d in
Principiile etice fundamentale ale profesiei cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei ne-
contabile dorite a altor persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiec-
tivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste situaţii să
fie definite ţii descrise. Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau
infiuenţează în mod negativ raţionamentele profesionale ale pro-
1. Integritatea fesionistului contabil ar trebui evitate.
('oncept: Integritatea presupune* ci pioiL-sionisiul contabil Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe do-
trebuie Să Ş« drept si onest ui relaţiile profesionale şi de afaceri si menii diferite şi trebuie să-şi demonstreze obiectivitatea în împre-
sâ nu se asocieze hi declaraţii false sau care ar putea induce în jurări di feri ic. Liber-profesioniştii contabili realizează rapoarte de
eroare consumatorii (utilizatorii). cerţifleare, prestează servicii fiscale şi alte servicii de consultanţă
Comentarii: Un profesionist contabil nu trebuie sâ se asocieze managerială. Alţi profesionişti contabili angajaţi întocmesc situaţii
financiare fiind subordonaţi altora, execută serviciile de audit intern
la rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte informaţii când apre-
şi servesc în diferite funcţii financiare de conducere din industrie,
ciază că acestea:
comerţ, sectorul public si educaţie. De asemenea, unii profesiomsii
- conţin o declaraţie in mod senini fic<iii\ falsa* sun care
contabili îi pregătesc si ii instruiesc pe cei care aspira sa mire în
induce în eroare; profesie. Indiferent de poziţie sau serviciul prestat, profesioniştii
- conţin declaraţii sau informaţii eronate; contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale
- omit sau ascund ml'orniaţii, atunci când aceste omisiuni şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul profesional.
induc în eroare. în selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa
Suni profesioniştii contabili integri? Deseori inleţuiiaiea e^ie în mod specific potrivit cerinţelor etice legate de obiectivitate, tre-
asemuita unui elefant: îl recunoşti, dar u-e greu să îl descrii. buie acordată atenţia corespunzătoare următorilor factori:
•Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care
asupra lor se pot exercita presiuni care le pol diminua
2. Obiectivitatea obiectivitatea.
Concept: Obiectivitatea presupune efl profesionistul contabil •Este practic imposibil sâ se definească şi să se descrie
trebuie sa Be imparţial, Iară idei preconcepute, să nu se găsească toate situaţiile în care ar exista acesle posibile presiuni,
în situaţii de conflict de interese sau de incompatibilitate şi m fticio în stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor
alia situaţie care ar putea determina un terţ bine informat, dar si care pot ori par sâ afecteze obiectivitatea profesionistului
bine intenţionat să îi pună la îndoiala cinstea şi corectitudinea. contabil trebuie să domine un caracter rezonabil.
129
128
Ii i MIM] i»; Dw"iKiNy\si UEOMQI »<;»:A I'ROHMI.I Etica fa profesia <, iritabila

•Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute, Menţinerea unui nivel de competenţă profesională
părtinirea ori influenţele altora să încalce obiectivitatea. necesită p permanentă conştientizare şi înţelegere a evoluţiilor
•Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că relevante pe plan profesional tehnic si în mediul de afaceri.
personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile Dezvoltarea profesională continuă elaborează şi menţine
si-a însuşit principiul obiectivitătii. capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare
• Profesiuni si ii contabili nu trebuie sft accepte s.ui să ofere o activitate competentă într-un mediu profesional.
cadouri sau invitaţii (la mese. spectacole) care pol li Seriozitatea include responsabilitatea de a acţiona în con-
considerate a avea o influenţă importanta şi dăunătoare formitate cu prevederile unei sarcini, cu atenţie şi meticulozitate,
asupra raţionamentului lor profesional sau asupra acelora ţinând cont de un interval de timp.
cu care negociază. tin profesionist contabil ar trebui sâ se asigure treptat că cei
care îşi desfăşoară activitatea sub tutela unui profesionist contabil
beneficiază de instruire şi supervizare adecvate.
3. Competenţa profesională şi prudenţa Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţio-
neze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori de servicii profesionale
Concepi: Acest principiu presupune că profesionistul contabil
de limitele inerente ale serviciilor pentru a evita înţelegerea eronata
deţine competenţele necesare, specifice misiunii pe care o are de
n unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.
îndeplinit, si satisface concomitent cele două cerinţe ale concep-
tului: obţinerea competenţei si menţinerea compeienjei.
Comentarii: Principiul competenţei profesionale şi al pru- 4. Confidenţialitatea
denţei impune următoarele obligaţii pentru profesioniştii contabili:
-menţinerea cunoştinţelor sj aptitudinilor profesionale la Concepi: Confidenţialitatea cere profesionistului contabil
oiveiu] necesar astfel încât clienţii sau angajatorii IOT să să nu divulge şi nici să nu folosească în interes personal infor-
fie siguri că primesc servicii profesionale competente; şi maţiile pe care le obţine cu ocazia îndeplinirii misiunilor sale pro-
-să acţioneze cu prudenta in conformitate cu standardele fesionale,
tehnice şi profesionale stanei când oferă servicii profesio Comentarii: Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie
nale. profesioniştilor contabili de a se abţine de la:
Serviciile profesionale competente necesită un raţionament • dezvăluirea de informaţii confidenţiale in afara firmei sau
solid în aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale în organizaţiei angajatoare ca urmare a unei relaţii profesio-
furnizarea unor astfel de servicii. Competenţa profesională poale nale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care au fost
ti împărţita în două faze separate: autorizaţi în mod special să facă publică o anumită infor-
-obţinerea unui nivel de competenţă profesionala; maţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională
-menţinerea unui nivel de competenţă profesională. de a face publice acele informaţii.

130 131
Etica în profesia contabilă

Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării - pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în
sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe măsură eventuale încălcări ale legii.
părţi. • atunci când există o obligaţie profesională sau un drept
Un profesionist contabil trebuie sa respecte întotdeauna con- de a le divulga în cazul în care nu este interzis prin lege:
fidenţialitatea, chiar si într-un mediu social. Profesionistul contabil
-pentru a se conforma controlului calităţii unui corp
trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii, membru sau al organismului profesional;
în special în situaţii care implică o asociere de afaceri pe termen
-pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii
lung cu un asociat sau cu o rudă.
din partea organizaţiei membre sau a unui organism
Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţină norma lizaior;
confidenţialitatea în prezentarea de informaţii către un posibil client
-pentru a proteja interesele profesionale ale unui profe
sau angajator; el trebuie, de asemenea, să ia în considerare menh
sionist eoni abil în cursul procedurilor judiciare; şi
acrea confidenţialităţii în cadrul firmei sau al organizaţiei angaja-
-pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.
toare.
Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru Atunci când profesionistul contabil a stabilit că informaţia
a se asigura că personalul aflat sub conLrolul sau si persoanele confidenţială poate fi divulgată, trebuie avute în vedere unnătoarele
care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă principiul eonfi- aspecte:
denţialilâţii. •dacă interesele tuturor părţilor, inclusiv ale terţelor părţi
Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea re- ale căror interese ar putea fi afectate, vor fi prejudiciate
laţiei dintre profesionistul contabil si client sau angajator. Când în cazul în care clientul sau angajatorul consimte ca profe
profesionistul contabil schimbă organizaţia angajatoare sau obţine sionistul contabil să divulge informaţii;
un nou client, el are dreptul să utilizeze experienţa anterioară. Profe- •dacă sunt cu n oscii te sau nu toate faptele semnificative şi
sionistul contabil nu ar trebui, însă, să folosească sau să divulge dacă pot fi susţinute cu dovezi, în măsura in care aoesl
informaţii confidenţiale primite sau obţinute dintr-o relaţie profe- lucru este posibil; când si luai ia implică fapte sau opinii
sională sau de afaceri. nefondate, trebuie să se recurgă la raţionamentul profe
în următoarele situaţii profesioniştii contabili sunt sau pot fi sional pentru a se determina lipul de prezentare care tre
obligaţi să divulge informaţii confidenţiale: buie făcută, dacă este disponibil;
• atunci când divulgarea este autorizată de către client sau •GG tip de comunicare este preconizată şi cui i se adresează;
angajator. mai exact, profesiuni si ui contabil trebuie sfl fie convins
că părţile cărora li se adresează comunicarea sunt desti
• atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de exem
natarii adecvaţi şi că au responsabilitatea să reacţioneze
plu: ca atare.
- pentru a furniza documente sau alte probe în cursul
unor proceduri judiciare; şi 133

132
V.) 1 MKMI- llk l>OtlltlV\ SI niOMIH.ni.il: V l'KOIKSUl t ( I M \M\.¥ Etica in profesia t:imi,il<i!,i

5. Profesionalismul componente ale profesiei contabile, care constituie criterii de cali-


tate în aprecierea misiunilor realizate de profesioniştii contabili
Concept: Acest principiu impune ca obligaţie profesioniştii lui
contabil să se conformeze legilor şi reglementarilor relevante si să
evite orice acţiune care ar prejudicia profesia, organismul profe- 7. Independenta
sional viu un membru.
Comentarii: Principiul profesionalism ut ui sau comporta- Concept: Principiul independenţei cerc profesii ini st ului con-
mentului profesional impune ca obligaţie pro fes ioni şui lor contabili tabil satisfacerea concomitentă a celor două componente funda
mentale ale conceptului, şi anume:
de a se conforma legilor şi reglementărilor relevante şi de a evita
a)independenţa de spirit (în gândire) sau independenţa de
orice acţiuni care pot discredita profesia contabila. Acestea includ
ilrepi: constă in acea stare a profesii ui ist LI kn contabil po-
acţiuni pe baza cărora o terţa parte raţionalii şi informată, la curent
irivit căreia el consideră că poate îndeplini O misiune în
cu toate informaţiile relevante, ar concluziona că este afectată în condiţii de integritate si cu obiectivitatea necesară;
mod negativ buna reputaţie a profesiei.
b)independenţa în aparenţii (comportamentală) sau inde
în cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor si a pendenta de fapt: presupune ca o terţă persoana bine infor
activităţii pe care o efectuează, profesioniştii contabili nu trebuie mată, dar si bine intenţionata na găseşte niciun motiv de
sa furnizeze informaţii eronate despre profesia lor. Profesioniştii nat ură comportamentala care să o d eternii ne să pun;i la
contabili trebuie să fie cinstiţi şi loiali, şi nu trebuie: îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului
-să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le contabil.
oferă, calificările pe care le posedă si experienţa pe care Comentarii: Independenţa este un concept care cu in tas te trei
o deţin; moduri de abordare: independenta absolută, independenţa relativă
-să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lip si independenţa restrictivă, in funcţie de natura şi condiţiile spe-
site de fundament privind munca desfăşurată de alţii. cifice serviciului prestai.
Un profesionist contabil în practica publică nu ar trebui să
se angajeze în orice afacere, ocupaţie sau activitate care îi afectează
sau care i-ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna re-
6. Respectarea standardelor şi normelor
putaţie a profesiei, şi care ca rezultat ar fi incompatibilă cu presta-
profesionale rea serviciilor profesionale.
Concept: Profesionist ui contabil trebuie să respecte siaiu Un-
dele profesionale, de educaţie şi de calitate ca o jiuranţie că acţio- Ameninţări la adresa independentei
nează fa scopul protejării interesului public. Conformi tal ea cu principiile fundamentale poate fi afectată
Comentarii: Este de datoria organismelor profesionale să într-o gamă largă de cazuri. Multe ameninţări se împart în urmi
elaboreze standarde profesionale pentru fiecare dintre activităţile (oarele categorii:

134
I 11 \ t i s 11 in | ) I K imw si 1tri>vniun.;iK.\ SIEI CONIAHU- Etica in profesia
K contabila
de interes propriu; -un membru al echipei de certificare care ocupă, sau a
a)de autoexaminare (autocontrol); ocupat recent, funcţia de director sau funcţionar al clien
b)de favorizare; tului de certificare;
c)de familiariiak1: si -un membru al echipei de certificare care este, sau a fosl
d )d e in tim id a re. recent, angajat al clientului de certificare într-o poziţie
în care exercită o influenţă directa si semnificativă asupra
subiectului în cauză;
a) Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de
-prestarea unor servicii pentru un client al certificării care
interes propriu pentru un contabil profesionist independent includ,
afectează direct subiectul în cauză.
dar nu sunt limitate Ui:
-un interes financiar în firma-eiient sau deţinerea unui in- c) Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare de
teiss împreună cu un client; favorizare includ, dar nu sunt limitate la:
-dependenţa neadecvală faţă de onorariile loiale primite -promovarea acţiunilor într-o entitate cotată atunci când
de la un client al certificării; acea entitate este un client de audit al situaţiilor financiare;
-întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client; -apărarea unui client al certificării în cazul unor litigii sau
în rezolvarea disputelor cu terţe părţi.
-preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui
«.-li c n i ; d) Exemple de circumstanţe (.arc pot genera o ameninţare de
-potenţiala angajare la un client; familiarităţi- mc! ud, dar nu sunt limitate la si luai ii k- când:
-onorarii neprevăzute legate de angajamente de certificare; -un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul I
-un împrumut către sau de la un client sau de la oricare sau un afin care ocupă funcţia de director sau funcţionar
dintre directorii sau funcţionarii acestuia, al clientului de ceri i tlcare;
-un membru al echipei de certificare are O ruda de gradul 1
b) Exemple de circumstanţe care pol genera ameninţări flfi sau un afin care. ca angajat al clientului, este in poziţia
autoexaminare (autocontrol) includ, dar nu sunt limitate la: de a exercita o influenţă directă şi semnificativa asupra
-descoperirea unei erori semnificative în timpul unei subiectului misiunii de certificare;
reevaluări a muncii profesionistului contabil independent; -un fost partener al firmei ocupa funcţia de director sau
-raportarea asupra operării sistemelor financiare după ce funcţionar al clientului sau este angajat într-o poziţie în
care exercită o influenţă directă si semnificativă asupra
tot acea persoană a fost implicată în elaborarea sau im
subiectului misiunii de certificare;
plementarea lor;
-acceptarea unor cadouri sau a ospitalităţii din partea
-pregătirea datelor originale utilizate pentru realizarea unor
clientului, cu excepţia cazului în care valoarea acestora
înregistrări care fac obiectul unei misiuni de certificare;
este nesemnificativă;
136 137
. 1 1 S i l - I I I !><H I R | \ A SI Ol OVIUiOfilfc \ 1'KOKhSH-t C'UM AH II >.
fitit-a în profesia contabila
- asocierea de lungă durata a unui membru important al CAPITOLUL III
echipei de certificare cu clientul certificării.
Obligaţiile organismelor profesionale
c) lixemple de circumstanţe care pot genera ameninţarea de
nilmudaiv incliul, ilar nu simt limitate la:
ameninţarea înlocuirii sau a concedierii făcută de ctientul
certificării;
Profesioniştii contabili in general şi cei in practica publică
-ameninţarea cu litigiul;
în special, oricare ar fi activitatea profesională pe care o efectuează,
- exercitarea unei presiuni în vederea reducerii inadecvate vând în realitate reputaţie, iar reputaţie fără educaţie si etică nu
a cantităţii de muncă executate pentru a reduce onorariile. există,
()i■j.'.anişinele profesionale membre IFAC au obligaţia să pre-
Un profesionist contabil independent va observa, de aseme- vadă în statutele şi regulamentele lor reguli cu privire la Investigaţia
nea, că situaţiile specifice dau naştere unor ameninţări specifice la şi disciplina în caz de conduită greşită, i n c l u s i v pentru abaterile
conformitatea CU unul sau mai multe principii fundamentale. Astfel de
de ameninţări specifice, evident, nu pot fi clasificate. Fie în relaţii In standardele profesionale.
profesionale sau de afaceri, un profesionist contabil independent Conduita greşita include:
81 trebui sa Re (Oi timpul ateul la BStfe] de ca/uri M ameninţări. -activităţile cu caracter penal;
-acţiunile sau inacţiunile caic pot periclita profesia contabila:
Măsuri de protecţie
abaterile de la standardele profesii nule.
Măsurile de protecţie care ar putea elimina sau reduce ame- -abaterile de !a cedatele elice;
ninţările la un nivel acceptabil se împart in două mari categorii: - -neglijenţa profesională grava;
masuri de proleclic generale de profesie, legislaţie sau -un număr de ca/uri de neglijenţii mai puţin importante
reglemeuiâîi: şi măsuri de protecţie în mediul de lucru. care. cumulate, pol indica nepotrivirea de a exercita drep-
I uri Ic de praelk.i.
-activitatea necorespun/ătoare.
Organismele profesionale membre IFAC trebuie să elaboreze
un regim eficient de investigare si disciplinar care să permită ca
cei care judec a sa impună o seric de penalizări cum ar ti sancţiunile
ca: mustrarea, pierderea s;ui rest ricţionarea drept uri lor de practica,
amenda (plata costurilor), pierderea t i t l u l u i profesii trial sau
retragerea aulori/ării, excluderea din organismul profesional
Organismele profesionale trebuie sâ informe/e flecare mem-
bru în parte în legătură cu toate prevederile Codului etie,
I.W
Kl THINA SI I)K.DN H>l OtilK A I'KOI KSIH O>M Etica în profesia
MI'
\BH.P contabilă

stindardelor profesionale, regulilor şi reglementarilor, şi întrebări recapitulative din Părţile A şi B


cu consecinţele neconformârii.
Organismele profesionale trebuie să asigure
resursele financiare necesare care să permită efectuarea
1.Ce este profesia contabilă?
la timp a acţiunilor de investigare si disciplinare.
fotod&ti, organismele profesiunile trebuie să 2.Care sunt principalele activităţi componente ale
elaboreze şi sa menţină un proces de examinare profesiei
independentă a plângerilor clienţilor sau altor părţi în contabile?
cazurile în care s-a decis, ca urmare a investigaţiei, că
problema în cauză nu va fi deferită unei instanţe 3.Cum se clasifică profesioniştii contabili?
disciplinare. 4.Ce înţelegeţi prin audit în general: ti ar prin aud ii
Nicio persoană care este membră a comitetului de finan
investigare sau a instanţei de judecata nu trebuie să ciar; dar prin audit statutar '
servească în acelaşi timp sau în legătură cu acelaşi ca/..
Instanţa de judecata Ircbuie să-şi dovedească 5.Care sunt aşteptările publicului de la un audit
independenţa, trebuie evitată influenţa altor structuri ale statutar?
organismului profesional în activitatea instanţei de 6.Ce este auditul intern?
judecată, luarea deci/iilor sau impunerea sancţiunilor:
numai o instanţă de apel poate modifica sau retrage o 7.Care sunt deosebirile fundamentale între auditul
deci/ie a instanţei de judecaţii. intern
şi auditul statutar?
8.în ce relaţie se alia profesia contabilă si
fiscalitatea?
9.Cum explicaţi necesitatea reglementării profesiei
conta
bile?
10.Aria de acoperire a reglementării profesiei.
11.Care sunt condiţiile de calitate a reglementării
profesiei
contabile?
12.Modalităţi de implementare a reglementarii
profesiei.
13.Reglementarea profesiei contabile la nivel
european.
14.R lul profesiei contabile pentru satisfacerea public.
o interesului

IU 1
4
1


l-.MK1>Kl> «» TKIV\MDhoMOt.HI.II-: \ 1'KmKMH I'DMAHIIK Elica în profesia tom abila

15.Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. 35.Despre integrilale.


16.Neceshalea existenţei unor organisme profesionale 36.Despre obiectivitate.
puternice.
M. Despre competenţa profesionala si prudenţă.
17.Modalităţi de ori: ani/are a profesiei contabile.
38.Despre confidenţialitate.
18. Criteriile de recunoaştere a unui organism profesional.
39.Despre profesionalism.
N. Despre 1FAC.
40.Despre respectarea standardelor şi normelor profesio
20.Despre FRE. nale.
21.Despre orga ni /atu le şi grupările regionale. 41.Explicaţi conceptul şi tipurile de independenta.
22.Structura legală şi organizationalâ a unui organism profe 42.Ameninţări la adresa independenţei.
sional.
43.Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa
23.Colaborarea organismului profesional cu Guvernul. independentei.
24.Organele de conducere şi de execuţie ale unui organism 44.Obligaţiile organismelor profesionale în legătura cu
profesional. Codul etic.
25.Finanţarea unui organism profesional. 45.Care sunt factorii care irebuic analizaţi când se iniţiază
26.Marketingul si promovarea profesiei. înfiinţarea unui organism profesional din domeniul con
tabilităţii?
27.Despre Standardele Internaţionale de Educaţie.
46.Necesitatea colaborării ca Guvernul la înfiinţarea unui
2H. Despre Standardele Internaţionale de Calitate organism profesional în domeniul contabilităţii.
29.Despre Standardele Internaţionale de Etică. 47.Care este aria de cuprindere a reglementarilor la înfiinţa
30.Despre Standardele Internaţionale de Contabilitate. rea unui organism profesional din domeniul contabilită
ţii?
31.Despre Standardele Internaţionale de Audit.
48.Care este structura de conducere la înfiinţarea unui orga
32.Aspecte conceptuale privind etica. nism profesional din domeniul contabilităţii?
33.Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile. 4lJ. Evidenţa membrilor unui organism profesional, 50.
34.Codul etic IFAC: rol. structură. Sursele de finanţare ale unui organism profesional.

142 14.1
Mi; I)K DotntlNA SI 1)KOMO1.I»;U, A SIKI (OM
ABILE

Rolul rilor de etică.


marketingului şi
promovării 56.Rolul
profesiei. organismului
profesional
51.Rolul pentru
sectorului public. asigurarea
52.Cerinţele pentru calităţii
a deveni serviciilor
profesionale.
membru al
unui organism 57.Rolul
pro organismului
fesional din profesional
domeniul pentru
contabilităţii. instituirea
unui
53.Rolul cerinţelor sistem de
de practica pe investigaţii
ni ni a deveni şi
membru al disciplinar.
unui
organism 58.Rolul
profesional, organismului
profesional
54.Rnlul pentru
organismului
dezvoltarea
profesional
pro
pentru
fesională
adoptarea
stan continuă.
dardelor. 59.Conţinutul
55.Rolul programelor
organismului de educaţie
ale
profesional
organismelo
pentru
r
elaborarea
profesionale.
codu
SI, ( a i v sunt
căile pentru
dezvoltarea
capacităţii
organismului
profesional?
62. Care sunt
priorităţile
unui nou
organism
profesional
din domeniul
contabilităţii
?

PARTEA C
Orga
nizarea şi
exercitar
ea
profesiei
contabile
în
România
I
I L LEMKSTI L IU, !>"< I K I N V SI l>H>MHl.n<;i1-. A PKOUsSU I CUNUIHII ______________Organizarea ţi exercitarea profesiei amiabile in România

CAPITOLUL I La 31 decembrie 1921. Corpul avea un număr de 3.000 de


membri organizaţi în 42 de secţiuni teritoriale ale Corpului.
O profesie tradiţional liberală După ce şi-a desăvârşit organizarea în ţară, Corpul a intrat în rândul
organizaţiilor internam mâlc de Specialitate, unde a ocupat un loc de frunte.
Semnificativă pentru poziţia ocupată de Corp în landul organismelor de
profil din întreaga lume este constatarea făcută de renumitul profesor la
Organizarea profesiei contabile in Rimumia, ca profesie liberalii de Columbia Universiiy d i n New York. care la Congresul Internaţional a!
sine siăiăloare, s-a Tăcut cunoscută începând cu utlimii ani ai secolului Experţilor Contabili de la Amsterdam { i u l i e 1u 26). după ce a cilii pasaje
XIX si primii ani ai secolului XX. în anul 1907 s-a înfiinţai „Uniunea întregi din legea de organizare a Corpului, a spus. intre altele: ..Este destul
Absolvenţilor Şcolilor Superioare de Comerţ" câlî în 1908 a redactat \m de curios că cea mai largă literatura cu privire hi legislaţia profesiei vine d i n
proiect de organizai» al unui Corp al Contabililor eu scopul de a Statua România".
„asupra a tot ce priveşte interesele profesionale ale carierei de contabil în După instaurarea regimului comunist, libera iniţiativă a fost înlocuită
general'1. de economia dirijata, ceea ce s-a răsfrânt în mod inevitabil şi asupra
La 5 mai 1919, „Cercul de studii comerciale" şi-a inaugurat activitatea prin profesiei contabile, o profesie liberală prin excelentă. După naţionalizarea
conferinţa având ca subiect ..Chestiunea experţilor contabili in România", in principalelor mijloace de producţie, existenţa unui Corp a) contabililor
concluzie fiind reţinute foloasele pe care le . II da României organizarea unui independenţi a devenit aproape imposibilă. ;iMlel că în urma l lolarării
„Corp al Experţilor Contabili". Consacrarea t i t l u l u i de contabil în România Consiliului de Miniştri nr. 201 din X martie 1951,Marea Adunare Naţională,
avea să se înfăptuiască prin votarea în Camera Deputaţilor la 18 iunie 1921 prin Decretul nr. 40din 10martie 1951, a des fiinţat Corpul Contabililor
si in Senat la 1 iulie 1921 şi prin promulgarea prin Decret regai la 13 iulie 1^21 Autorizaţi şi Experţilor Contabili. Aslfel. după 30 de ani a luat sfârşit o
a Legii privind constituirea Corpului Contabililor Autorizaţi şi Experţilor aventură în care bărbaţi adevăraţi au reuşit să construiască şi să dezvolte
Contabili. Cel care s-a străduit pentru promovarea acestei reglementări si un edificiu cum nu erau multe în lume în acele vremuri.
avea S& devină prunul preşedinte al Corpului pentru o perioadă de aproape ..îmi pun nădejdea în generaţiile viitoare si nu te doresc decât ca prin
20 de ani, Grigore L, Traneu-LM. ministrul muncii, scria. în ziua de 2 muncă şi cultura*, prin calităţi de inimă si avânt să fie mai mari, mai
noiembrie 1921: vrednici si mai fericiţi decât am fost noi" sunt cuvintele cu care Grigore L.
(T
De abea acum începe marea răspundere a conducători lor acestui Trancu-Iaşi se adresa în una din ultimele sale intervenţii căi re cei cu care
Corp, care trebuie să fie la înălţimea misiunii sale şi a nădejdilor ce se pun a colaborat la această minunată lucrare care s-a chemat Corpul Contabililor
în el; nu vom avea decât să ne mândrim că ani putut să realizăm o reformă Autorizaţi si Experţilor Con labili.
atât de importantă pentru ţară şi o aşa de veche revendicare a acestor De reţinut că prin modul de organizare, prin atribuţiile şi rolul
pricepuţi si stăruitori colaboratori ai comerţului, industriei, băncilor şi săupenlru dezvoltarea economiei. Corpul Contabililor Autorizaţi şi
agriculturii noastre". Experţilor Contabili a fost în anii '30 ai secolului trecui,
Regulamentul pentru aplicarea Legii de organizare a Corpului a fost
147
publicat în Monitorul OII ci al nr. 613 din 22 octombrie 1921.
146
nv Om ÎRINV SI DUON FUI.omt- A
Organizarea fi exercitarea profesiei contabile în România
CONTABILE
potrivit documentelor vremii, unul dintre cele mai
active şi mai puternice organisme profesionale din Europa. CAPITOLUL II
în această perioadă Corpul a avut o largă participare şi a
înregistrat o puternică recunoaştere internaţională, propuneri va-
O profesie contabilă bine organizată
loroase ale profesioniştilor români - uncie in premieră mondială
-fiind reţinute cu ocazia diferitelor manifestaţi internaţionale:
propunerea profesorului G. Alesseanu ca „elementele de activ sâ
fie trecute în bilanţ în ordinea lichidităţilor" a fost adoptată ca
moţiune la primul Congres Internaţional de Contabilitate. La cel 1. O rapidă recunoaştere naţională şi
de-al l l l e a Congres Internaţional al Experţilor Contabili, repre- internaţională
zentantul Corpului, Petre Drăgănescu-Brateş, arata: „în ţara noastră
în anul 1990 avea să înceapă un nou drum, o nou;i aventura
Corpul conferă titlul de expert, iar nu Guvernul; experţii nu suni
pentru a răspunde îndemnurilor primului preşedinte al Corpului,
funcţionari ai Guvernului şi nu trebuie sa fie influenţaţi de acesta.
Grigore L. Trancu-laşi, care se adresa generaţiilor viitoare urându-le
Guvernul a recunoscut numai profesiunea ca atare, a fixat condiţiile ca prin muncă şi cultură, prin calităţi de inimă şi avânt „să fie mai
în care ea se poate practica, dar este liberă concurenţa pentru oricine mari, mai vrednici şi mai fericiţi decât am fost noi". Experţii con-
îndeplineşte condiţiunile". Comunicarea fiind considerată deosebit tabili, folosiţi în regimul comunist exclusiv pentru lucrări de ex-
de valoroasă a fost cerută de biroul Congresului spre a 11 publicată pertiza contabilă judiciara, cunoscând trecutul glorios al profesiei
în darea de seamă oficială. lor din perioada antecomunistâ, s-au angajat să readuci) profesia
Membrii delegaţiei române participante la congresele inter- de expert contabil şi de contabil autorizat la nivelul pe cate aceasta
naţionale de la Bruxelles şi Amsterdam au fost invitaţi la Paris de trebuia sâ-I aibă într~o economie în tranziţie şi o societate în care
preşedintele „Companiei Şefilor Contabili", Alfred Cornier, unde începeau să se manifeste valorile statului de drept.
lui Petre Drăgănescu-Brates i-a fost conferit titlul de membru cores- O primă etapă a constituit-o separarea, în anul 1992. de ex-
pondent al prestigioasei asociaţii profesionale franc c/e perţii tehnici şi înfiinţarea, ca organism de sine stătător, a Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi. Impusă de dificul-
tăţile tranziţiei, următoarea etapă a fost consacrată încadrării Cor-
pului în sistemul economic si social printr-o recunoaştere din partea
autorităţii publice: promovarea unei legi pentru organizarea şi
funcţionarea Corpului. Aceasta s-a realizat prin Ordonanţa Guver-
nului nr. 65/1994 aprobată prin Legea nr. 42/1995.
Preluând ceea ce era adaptabil sau perfectibil şi tradiţional
românesc în legea Corpului din 1921 şi adoptând sau adapuiiul
ceea ce era prevăzut în reglementările profesiei contabile din alte
ţări europene - mai ales a ţărilor cu aceeaşi origine de drept ca a
14»
V.l . ! ) ( > < I K I N V S I DMIMllUHilK A I*KOHSIH < Organizarea şi exeniuireu pr »i, w, i , .>ni,ihil, ui
UMVBU1
României, legea din 1W4 a constituit ^i constituie un model de România şi rolul european al expertului contabil român,
reglementare a profesiei amiabile care se confirmă din plin de specialist cu cele mai înalte si cuprinzătoare cunoştinţe în
astăzi, când organismul mondial al contabilităţii - 1FAC - a emis domeniul contabil iun u şi care are acces neîngrădit la toate
un Document de poziţie cu privire la modul de reglementare a serviciile sau activităţile care compun profesia contabilă,
profesiei contabile într-o jurisdicţie sau alta*. Ordonanţa
rezultă cu pregnanţă din atribuţiile expertului contabil
Guvernului nr. 65/1994 a fost ţ;i rămâne, cu toate tendinţele care
se maaifegtâ in ultimii ani. o reglementare europeană, întrucât: prevăzute în reglementările menţionate, şi anume:
•reglementează strictul necesar pentru apărarea interesului 15»
public, aspectele de reglementare internă fiind
mandatate
organismului profesional Corpul Experţilor Contabili
şi
Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR);
•reglementând activitatea de expertiză contabila şi organis
mul profesional al experţilor contabili, reglementează
pro
fesia contabilă ca un întreg si expertul contabil ca
profe
sionistul cu cel mai înalt nivel de educaţie si instruire
în
domeniul contabilitaţii (cu acces fără restricţii la
toate
activităţile şi serviciile care formează profesia
contabilă),
şi nu o activitate sau alta componentă a profesiei
conta
bile:
• este o reglementare de esenţă liberală, nefâcând
posibilă dependenţa de stat. care însă prin
reprezentanţii Ministerului Economiei si Finanţelor
supraveghează ca activitatea CECCAR să se
desfăşoare cu respectarea legilor generale ale ţării.
Caracterul unitar, de întreg, al profesiei contabile din
ţinerea sau supravegherea contabili taţii şi întocmirea înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor comerciale;
situaţiilor financiare; -efectuarea pentru persoane fizice şi juridice a
-efectuarea de analize economico-financiare; oricărui
-efectuarea de audil finaneiar-contabil; serviciu profesional care presupune cunoştinţe de
efectuarea evaluărilor de active, întreprinderi sau conta
titluri de valoare; bilitate.
-efectuarea de expertize contabile judiciare sau extrajudi Misiunea CHCCAR reflectata prin strategiile şi
ciare; programele de activitate constă în dezvoltarea unei profesii
contabile capabile să satisfacă interesul public şi să contribuie
-executarea lucrărilor cu caracter fiscal si acordarea de
la de/.voltarea economiei naţionale prin aplicarea celor mai
consultanţă, consiliere si asistenţă fiscală;
înalte standarde de educaţie. de etică şi de calitate.
-efectuarea de lucrări de organizare administrativă si infor Ca o recunoaştere a calităţii reglementării profesiei şi o
matică; apreciere a modului hotărât în care au demarat acţiunile pentru
-îndeplinirea mandatului de cenzor; reconstruirea unui organism profesional puternic, bazat pe
-îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile autoregle-mentare, la numai doi ani de la reînfiinţare, în anul
de reorganizare judiciară si faliment; 1996, Corpul a
-acordarea de asistenţă de specialitate necesari pentru 151
LXKMfcM I I 1 K 1HH IMNA Şl IH.PMOI.OtilK A I'HOKIMM < OM Vltll.K Organizarea ţi exercitarea profesiei contabile în România
devenii membru cu drepturi depline al Federaţiei Internaţionale a România a fost prima ţară din fostele ţări comuniste în care
Contabililor (1FAC) şi al Federaţiei Experţilor Contabili Europeni au fost elaborate standarde profesionale pentru fiecare dintre ser-
(FEE) «>i a început să se manifeste ca un important centru al profesiei viciile furnizate sau activităţile prestate de profesioniştii contabili.
contabile liberale din centrul si sud-estul Europei. care constituie criterii de apreciere a calităţii serviciilor furnizate
„CECCAR este o organizaţie profesională foarte importantă sau activităţilor preslate: ţinerea contabilităţii, elaborarea, exami-
în regiune şi, de asemenea, un membru foarte activ al IFAC", narea si prezentarea situai ii lor financiare, înfiinţarea si reorg.ini
declara preşedintele IFAC, dl Juan Jose Ferm in del Val Ic. Li zarea întreprinderilor, evaluarea întreprinderilor, auditul intern, <iu-
Congresul al X Vll-lea al profesiei contabile din România, organizai ditul stat unu, activitatea de cenzor, consultanţa fiscală, expertiza
de CECCAR în zilele de 1 şi 2 septembrie 2008 la Bucureşti. contabilă etc.
„Sunt mândru si vă mulţumesc că sunteţi atât de numeroşi; Organismul profesiei contabile colaborează cu mediul univer-
mulţomest CECCAR pentru iot ce a făcut si sunt sictir că veţi sitar pentru educaţia în vederea obţinerii competenţelor specifice
ajunge departe", a spus preşedintele FEE, dl Jaeques Potdevin, la calităţii de expert contabil sau de contabil autorizat potrivit Standar-
Congresul din 1-2 septembrie 2008. delor Internaţionale de Flducaţîe emise de IFAC. Pentru dezvoi&rea
La acelaşi Congres - cel mai mare eveniment naţional de profesională continuă a fost emis Standardul Naţional de Educaţie
profil si ni doilea din Europa -, preşedintele Ordinului Experţilor nr. 38 care preia cerinţele de educaţie prevăzute în Standardele
Contabili din Franţa, dl Jean Pierre Alix, a declarat: „Vreau să va Internaţionale de Educaţie nr. 7 si nr. S emise de IFAC, şi care este
spun că CECCAR reprezintă un element important al Comunităţii pus în aplicare prin Programul na in mal pentru dezvoltarea profe
Europene a profesiei contabile: CECCAR contribuie la solidari lat ca sională continuă emis pentru o perioada de câte cinci ;nii, si prin
acestei profesii la nivel european". programele anuale si lunare de dezvoltare profesional;!; numărul
minim de ore de pregătire profesională continuă penlru fiecare
membru al organismului profesional este de 40 de ore pe an.
2. Standarde profesionale de nivel înalt în domeniul calităţii, organismul profesiei contabile din
în România, normarea contabilităţii fiind un atribut al Guver- România este printre primele organiMUC membre IFAC care a extins
nului, profesia contahik'i a depus şi depune cele mai susţinute efor- Standardele Internaţionale de Calitate Ia toate serviciile contabile
turi pentru introducerea Standardelor Internaţionale de Raportare prestate de profesioniştii contabili.
Financiară (IFRS) şi a Standardelor Internaţionale de Contabili- în domeniul eticii, în România a fost adoptat Codul etic IFAC
lalc pentru Sectond Public (1PSAS). încă din anul 1995 drept Cod etic naţional al profesii misii lor con-
începând cu anul 19%, în România au existat Standarde na- tabili (CENPC), care a fost actualizat constant in funcţie de modi-
ţionale de audit elaborate de Camera Naţională a Auditorilor Statu- ficările aduse Codului etic IFAC,
tari care s-au aplicat până la „schisma" care a avut loc în profesia Pentru urmărirea modului de respectare a standardelor pro-
contabilă din România în anul 2000. fesionale şi etice, organismul profesiei contabile dispune de toate

151 153
( <*M VHH.K ______________Organizarea şi exercitarea profesiei amiabile în
România
resursele necesare unui sistem efieieni de investigare si de sancţiuni A
cazurilor de nerespectare. Un rol important l-au jucat Congresele profesiei contabile
organizate de CECCAR din doi în doi ani, ta care s-a înregistrai o
mare participare internaţională. Ca o dovadă a aportului pe care
5. Activitatea internaţională profesia contabilă românească îl aduce la rezolvarea problemelor
din profesia contabila europeană şi internaţională, reprezentanţii
Profesia contabilă din România, odatS recunoscută interna- CECCAR fac parte din structuri k- de conducere ale IFAC, FI HM
ţional prin cooptarea reprezentantului ei - CECCAR ca membru FCM, CILEA şi SEEPAD; organismul profesiei contabile din
al organismului mondial - IFAC şi european - FEE. s-a remarcat România - CECCAR a fost felicitai prin scrisori si diplome primite
printr-o puternică activitate concretizată în: de la IFAC şi FEE, iar la Congresul experţilor contabili din Franţa,
- încheierea a 20 de acorduri de colaborate si cooperare în anul 2007, preşedintelui CECCAR i-a fost înmânata o medalie
cu organisme profesionale din ţări precum Franţa. Marea pentru contribuţia adusă la dezvoltarea profesiei contabile la nivel
Britanie, Italia, Israel, Ungaria, Polonia, Ucraina, Mol- naiumal şi internaţional.
dova, Serbia etc. în baza cărora profesia contabilă româ-
nească a fost furnizoarea sau beneficiara celor mai
actuale sisteme şi tehnici de organizare şi exercitare a
profesiei;
- iniţierea unor acţiuni regionale cum ar fi înfiinţarea Parte
-neriaiului Sud-Esl F.uropean pentru Dc/voharea
Contabilităţii (SEEPAD);
-participarea ca membru fondator la constituirea Comite
tului pentru Integrare Latină Europa-America (CILEA);
-participarea ca membru la vehiculul profesional medite
ranean denumit Federaţia Experţilor Contabili Meditera
neeni (FCM);
-participarea ca membru la Federaţia Experţilor Contabili
Franeofoni(FIDEF);
-participarea activă si constanta în cadrul grupelor de lucru
;ik' hederatiei Experliloi Contabili Europeni;
-sprijinirea unor organisme profesionale din regiune pentru
a deveni membre ale IFAC.

154 155
I i i M I Ai nU D o i ki i \ i s i D E O N T O L O l G' Uk i \ in ^ n MMV
M I I I iI
Organizarea şi exercitarea profesiei contabile în
România

MMil

Icilind
FEE
M E M B E R

C/oc

CyţHUt
15
7
n Ml l ' l - 0<K'TRINASI DKONTOUWilK A PKOKKSlII t OMVUU K ___________ Organizarea şi exercitarea profesiei cantabili- în
România
CAPITOLUL III
CAPITOLUL IV
O profesie excesiv reglementată
Profesia de expert contabil şi de
contabil autorizat din România în întrebări
şi răspunsuri
In u ltim ii apnri o fe sia c o n ta blibilae ra lă d Rino m â n ia a su fer ii
două fracturi prin intervenţii ale Guvernului, care a emis două ordo-
nanţe pentru readucerea sub controlul statului, mai precis a func-
ţionarilor publici, a două dintre activităţile componente: audirut si 1. Ce sunt serviciile profesionale?
consul imita fiscală. Cele două reglementari au ca obiect nu regle-
mentarea a ceea ce era deja reglementat, ci crearea a două camere Serviciile profesii male reprezintă orice serviciu care cere apti-
tudint contabile înrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de
care obliga experţii contabili nu doar sa se înscrie în evidenţele lor exemplu:
pentru a exercita activităţile respective, dar nici nu le mai recunosc
-servicii de contabilitate;
pregătirea şi competenţele profesionale, obligându-i să repete
-audit;
examene, stagii etc. Cele două reglementări nu respectă niciunul
dintre criteriile sau condiţiile care trebuie îndeplinite de o regie* -fiscalitate;
mentare a profesiei, prezentate in Partea A a acestei lucrări; dim- -consultau la managerială;
potrivâ, au un pronunţat caracter monopolist, exclusivist, cu con- management financiar.
secinţe negative asupra interesului public şi mai ales asupra consu- Serviciu - o muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva,
matorilor, asupra între prinderi lor si ehiai Etsuprs bugetului statului. dar potrivit normelor şi regulilor profesiei prestatorului; îndeplinirea
După realizarea, cu destule eforturi, a unei reglementări recunoscute unei îndatoriri Eaţâ de cineva.
şi apreciate a profesiei contabile, a întregului, reglementarea
ulterioară B două activităţi componente ale profesiei, făcând loială
abstracţie de regie meii uni'n deja existenta, nu puteau să nu 2. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei
perturbe situaţia de ansamblu din profesia contabilă românească profesii contabile?
M din piaţa serviciilor contabile. Este firesc că dacă ai proiectai st
executat o casă cu mai multe camere nu poli ca după X- in uni de Caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile sunt:
exploatare să reproiecte/i si să reconstruieşti o cameră sau alta -deţinerea unei competenţe intelectuale specifice, obtinni;t
fără sS ţii seama de ansamblul construcţiei existente. prin formare şi învăţământ;
Situaţia unică şi caracterul excesiv ai reglementării profesiei -respectarea de către membri a unui ansamblu de valori şi
.111 iost sesizate în repetate rânduri de experţii Băncii Mondiale, de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire
care prin planul de acţiuni aprobai pnn hotărâre guvernamentală cele care se referă la integritate şi obiectivitate;
încă din anul 2005 au prevăzut măsuri de intrare tn normali tute. -recunoaşterea unei datorii faţă de public.
158
Kl.KMKNTF Oh DOCTRINA SI 1>KON TUI rU.U. V t'KOH.SIKI (UNI ABII.K

Uneori, datoria membrilor privind profesiunea lor ţii publicul


poate fi în contradicţie cu interesul tor personal pe iermen scurt
I ______________Organizarea si exercitarea profesiei contabile in
Româniţi

Păstrarea acestui statut, privilegiat, al profesioniştilor con-


tabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care să
sau cu obligaţiile tor de loialitate faţă de angajator.
Ţinând seama de remarcile precedente este de datoria orga- justifice încrederea publicului.
nismelor profesionale naţionale sa definească reguli de etică pentru Interesul public este bunăstarea colectivă a comunităţii si a
inembrii lor astfel încât sa garante/e o calitate optimă a serviciilor instituţiilor deservite de contabilul profesionist.
ţii să păstreze încrederea publicului în profesie. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de
Profesia contabilă liberată este bazată pe moralitate irepro- interesul public:
şabilă, pe independenţă, pe ştiinţă în profesie, pe competenţă. -auditorii independenţi ajută la menţinerea integrităţii si
eficienţei situaţiilor financiare prezentate instituţiilor fi
nanciare ca suport parţial pentru împrumuturi si acţiona
3. Ce semnificaţie are interesul general (interesul rilor pentru a obţine capital;
public)? -responsabilii financiari (directorii economici)cu atribuţii
Profesia contabilă se distinge prin acceptarea responsabilităţii în diverse domenii de management financiar contribuie
sale faţă de public, prin public înţelegându-se: la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor organi/a-
-clienţii; ţiei;
-Guvernul; -auditorii interni furnizează asigurarea în legătură cu un
-angajatorii; sistem de control intern coreei, care sporeşte încredeu .1
-investitorii; în informaţiile financiare externe ale patronului;
-oamenii de al aceri; -experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi efi-
rkiiţei. precum şi la aplicarea corectă a sistemului de
-comunităţile financiare;
impozitare;
-donatorii de fonduri;
-consilierii de gestiune şi consultanţii manageriali au o
-orice altă persoană, responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea luării
care dau încredere în obiectivitatea şi integritatea profesionişti lor unor decizii manageriale corecte.
contabili pentru buna funcţionare a economiei.
Această încredere acordată de public impune profesiei con- Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Co-
tabile o responsabilitate în materie de interes general. Interesul munitatea, publicul contează pe profesioniştii contabili peniru o
general semnifică satisfacţia colectivă a persoanelor şi instituţiilor contabilitate financiară şi o raportare corecte, pentru un manage-
peniru care lucrează profesioniştii contabili, în slujba cărora se ment financiar eficient şi slinuri competente referiloitir Iu u varietate
află. de aspecte legate de afaceri şi impozite.
tj t.Mi;Mt IU Dm IKIVXS1 I>I L < IM<H.<».»-. \ PHttFIiSIKI lUNTAHUE ______Organizarea si exercitarea profeţit't contabile in România

4. Care sunt imperativele fundamentale pentru u gestiune financiară eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra unui
realizarea obiectivului profesiei contabile? mare număr de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.
Pentru înţelegerea rolului social, se poate admite că bilanţuri
Realizarea obiectivului profesiei contabile constând în satisfacerea parazitate la profiturile care trebuie fiscali za te, ca urmare a unor servicii
exigenţelor publicului un puni.' mai multe imperative, ţii .imune: contabile necurespun/âtoare. pot conduce Adminisliaiia la concluzia
-credibilitatea - publicul are nevoie de informaţii credi stabilirii unor noi impozite şi taxe în sarcina contribua bililor.
bile; Tot în acesl sens trebuie privită şi contribuţia profesioniştilor contabili
-profesionismul - profesiunea contabilă are nevoie de per- Ui realizarea veniturilor statului, sursă a pro» rame Ui r sociale ale
soane recunoscute de clienţi, angajatori ţii terii ca profe- Guvernului.
sionisii in Jmneniu;
-calitatea serviciilor-taste serviciile furnizate de un pro
fesionist contabil trebuie să satisfacă criteriile precise de
6. Explicaţi relaţia dintre etică şi calitatea în profesia
apreciere, standardele de calitate; contabilă
încrederea - utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili Profesioniştii contabili nu îsi pot păstra stalului lor privilegiat decât
trebuie sa fie asiguraţi că aceste servicii sunt sub-ordonate mim oferind servicii potrivit unor criterii care să justifice încrederea publicului.
ansamblu de reguli de etică profeskni;il.i Este în interesul profesiei contabile la scară mondiala să informeze
utilizatorii serviciilor furnizate de profesioniştii CO&abili că prestaţiile
acestora sunt de calitate optimă şi satisfac regulile de clică impuse de acest
5. Cum se explica rolul social al statul privilegiat
Obiectivele profesiei contabile privesc [naltul nivel profesional,
profesioniştilor contabili? înaltul nivel de perfonnan|;l, satisfacerea interesului general.
Profesioniştii contabili joaca* un toi soda) important; atitudinea şj Etica profesională presupune atât protecţia fiecărui profesionist, cât si
comportamentul acestora în legătura cu serviciile prestate a terţilor, protecţia publicului prin calitatea si fiabilitatea prestaţiilor, iar
au repercusiuni asupra proprietăţii economice a colectivităţii si a întregit pentru membrii CECCAR. printr-o sănătoasă şi liberă concurenţă.
ţări. în plus. lucrările prestate de aceştia în domeniul salarizării şi al stabilirii Calitatea lucrărilor presupune:
veniturilor membrilor societăţii sunt indispensabile societăţii. -abţinerea de la lucrări inutile doar din dorinţa de câştig;
Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii şi alte sectoare din lumea -selectarea lucrărilor pentru colaboratori;
afacerilor, precum şi Guvernul si publicul, in sens larg. trebuie să aibă -programarea lucrărilor;
încredere în capacitatea acestora de a pune în funcţiune sisteme riguroase de
gestiune si informare, capabile să asigure
162
KI.KMUMUIH: Hm IHINAM .n- \ TRUHSII i C ONTABILI
______________Organizarea jt exercitarea profesiei contabile în
România
-studierea în folosul clienţilor a posibilităţilor legale de
evitare a unor plăţi nedatorate; turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare,
-conştiinciozitatea si integritatea cu care lucrările suni Imanciar-contabil etc.
abordate; Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării
-calitatea şi conţinutul raportului; financiar-contabile, independent faţă de societatea comercială. El
nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un onorariu
-păstrarea secretului profesional. prevăzut prin contractul încheiat cu referire la misiunea sa.
Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această
7. Cine poate exercita profesia de expert contabil calitate în condiţiile OG nr. 65/1994 şi are capacitatea de a ţine
contabilitatea şi de a pregăti lucrările necesare întocmirii situaţiilor
şi de contabil autorizat? financiare. Contabilul autorizat, ca şi expertul contabil, este un
Profesia de expert contabil si de contabil autorizat se exeaiui profesionist independent.
de calrc persoanele care au această calitate, în condiţiile prevăzute Contabilul salarizat este subordonai şefului ierarhic şi execută
de Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 republicată, cu respectarea sarcinile care îi revin din fişa individuală a postului; rareori, în
principiului independenţei profesionale şi a cerinţelor de pregătire cazul unei întreprinderi, acesta execută toate lucrările contabile;
impuse de norme. de regulă, este specializat pe un sector al contabilităţii.
Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă
de calitatea lucrărilor executate, putând fi stimulai ori penalizat de
8. în ce constă diferenţa dintre expertul contabil şefu] îfiailu c sau hi propunerea acestuia. Expertul contabil, conta-
şi economistul salariat, dintre contabilul bilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal
faţă de întreprindere. De asemenea, ei pot pierde întreprinderea de
autorizat şi contabilul salariat? client şi, prin aceasta, şansa de venit.
Expertul contabil este persoana care a dobândit această cali- în schimb, economistul şi contabilul salariaţi pierd cu greu
tate în condiţiile OG nr, 65/1994, având competenta profesionala postul în umia unor proceduri anevoioase.
de a verifica şi de a aprecia modul de organizare si de conducere a
activităţii economico-financiare si de contabilitate, de a suprave-
ghea gestiunea societăţilor comerciale si de a verifica legalitatea 9. Cine este expertul contabil?
bilanţului contabil, a contului de profit şi pierdere şi a celorlalte
componente ale situaţiilor financiare. Expertul contabil este persoana care a dobândit această caii
Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competente mult tate în condiţiile legii (OG nr. 65/1994) şi are competenta profe-
mai largi faţade cea a unui economisi, economistul fiind subordonai sională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de
unui şef ierarhic şi executând atribuţiile specifice fişei postului conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate,
Sâa De asemenea, economistul este specializat în multe domenii: de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a întocmi
situaţiile financiare, şi de a efectua expertize contabile.
IM
165
I I 1 MIMK m 1)01 I KIV\ M 1)H)MI)1.IH;I1V ,\ ( D M UtH _________Organizarea şi exercitarea profesiei toniabile în
K România
Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai
înalta calificare în domeniul contabilităţii şl care are acces neîn- siagiu de 3 ani (tutore/sistem colectiv. 200 ore/semestru +
grădit ta efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verifi- pregătire deontologică şi doctrină profesională); -
carea si certificarea situaţiilor financiare (în condiţiile reglementă- examen de aptitudini (examen scris, probă orală).
rilor specifice).
•Calitatea de expert contabil şi cea de contabil autoriza)
se dobândesc pe bază de examene şi stagii practice, 12. Cum se obţine calitatea de contabil
•Pentru a dobândi calitatea, se cer îndeplinite cumulam autorizat?
mai multe condiţii.
Calitatea de contabil autorizat se obţine prin examen, în trep-
•Pot fi, la cerere, experţi contabili persoanele care au tillul te: acces, stagiu, examen privind pregătirea deontologica si d ne l rina
de academicieni, profesori şi conferenţiari universitari, profesională, examen de aptitudini; ca si expertul contabil, dar cu
doctori în economie şi doctori docenţi cu specialituk-a tematică specifică. Pentru accesul la examen se cer îndeplinite anu-
finanţe sau contabilitate, însă cu îndeplinirea condiţiilor mite condiţii specifice de studii şi capacitatea exercitării.
şi susţinerea unui interviu privind Normele de organism.1
si funcţionare ale CECCAR.
13. Cum se menţin calitatea de expert contabil
şi calitatea de contabil autorizat?
10. Cine este contabilul autorizat?
Calitatea de expert contabil şi cea de contabil u ti iun/al se
Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această menţin prin înscrierea în Tabloul Corpului. înscrierea se realizează
calitate în condiţiile OG nr. 65/1994 şi are competenta profesionala în baza îndeplinirii condiţiilor privind acordarea calităţii de expert
de a executa lucrări de contabilitate şi operaţii pregătitoare întoc- contabil sau de contabil autorizat. înscrierea în Tabloul Corpului
mirii situaţiilor financiare ale întreprinderii. conferă dreptul exercitării profesiunii pe întreg ieri loriul ţării.
Anual se obţine licenţa de exercitare a profesiei (viza). Lipsa
licenţei sau nelicenţierea atrage radierea din Tablou sau suspenda-
11, Cum se obţine calitatea de expert contabil? rea exercitării profesiei, a dreptului de a o exercita.
Acordarea vizei anuale se face daca sunt îndeplinite cumu-
Calitatea de expert contabil se obţine prin examen. Examenul lativ condiţiile:
se dosi Vi si iară in ba/a Norme lor Corpului şi a regulament ului pentru -achitarea în întregime a obligaţiilor faţă de Corp;
efectuarea stagiului, şi prin examenul de aptitudini în vederea
-plai a la buget, la termen si în cuantumul prevăzut, a impo
accesului la calitatea de expert contabil si de contabil autorizat:
zitelor cuvenite stalului;
- examen de admitere privind accesul;
-asigurarea pentru riscul profesional;
IM.
lf> 7
VA KMI - MI »K DOCTRINA M D I -: ONHII.I . H; IKA PRIH -USIUI i OMMUI I _________Organizarea ţi exercitarea profesiei contabile ta
România
-dovada că persoana în cauză nu a suferii nicio condam
nare care, potrivii legislaţiei în vigoare, interzice dreptul -elaborarea de tablouri de utilizări şi resurse;
de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale -asistenţa în prevenirea şi înlăturarea dificultăţilor uni
(ca/ier judiciar); tăţii;
-persoana în cauză nu a săvârşit fapte care să încalce regu c) efectuarea de audit financiar-contabil, ca
lamentul privind conduita profesională; -diagnostic financiar-creşterea, rentabilitatea, echili
depunerea fişei individuale. brul şi riscurile financiare;
-aud ii intern - organizarea sau controlul regularităţii
şi sincerităţii sistemului;
14. Care sunt lucrările care pot fi executate de -studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financia
experţii contabili? re;
în aplicarea art. 2, art. 6 şi art. 7 din OG nr. 65/1994. republi- -audit statutar şi certificarea hi lanţului contabil, cu res
pectarea reglementărilor specifice;
cată, lucrările care se pot executa, fără a fi 1 imitative, de către ex-
d) efectuarea de evaluări potrivit Standardelor Internaţionale
perţii contabili sunt: de Evaluare, ca:
a) ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea si-
-evaluări de bunuri si active patrimoniale;
tuaţiilor financiare:
-acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea -evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare, pentru
vânzări, succesiuni, partaje, donaţii sau l.i cererea
contabilităţii, inclusiv în cazul sistemelor Informatice;
celor interesaţi;
-elaborarea şi punerea în aplicare a următoarelor: pro
-evaluări de elemente intangibile;
cedee contabile, planul de conturi adaptat unităţii,
e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele ju-
contabilitatea de gestiune, tabloul de bord, controlul
de gestiune şi controlul prin buget, în baza şi cu res diciare sau solicitate de persoane fi zice ori juridice în
condiţiile prevăzute de lege, ca:
pectarea normelor generale;
b) efectuarea de analize economico-fi nanei are, ca: -expertize amiabile (la cerere);
-analiza structurilor financiare; -expertize contabil-judiciare;
-analiza gestiunii financiare şi arentahiliifuii capitalu -arbitraje în cauze civile;
lui investit. -expertize de gestiune;
-tehnici de analiza şi de gestiune a fondului de rulment. executarea de lucrări cu caracter fi nane iar-con labil, ca:
-sisteme de credit - leasing, factoring etc; -întocmirea de situaţii periodice;
elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de uo/o consolidarea conturilor şi bilanţului;
rene. -întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu
şi lung;
1*8
16')