Sunteți pe pagina 1din 58
eet ne cae Pe ee imeriorul unei famili. Repetiite pot Fe a eS ae Dee Ce Re a Pe eer ee eee ae inceput sa prinda teren: psihogenealogi ee ee ee Fe eRe ee ee an ee eae profuundi a familie din care facem parte PR Ren ee a oe Tn Totodati, ne permite sa inviatim cum Sf ‘punem capa repetitilor familiale negati Ree impiedica sii fim noi insine, eu adewara ere See Uae ca Pret teen cts Eliberati-va Cr Samal po JOE-ANN BENOIT Aschia nu sare departe de trunchi Eliberati-va de scenariile familiale negative cu ajutorul psihogenealogiei Editura Ascendent Benolt, Joe-Ann hus ca change, plus c'est pare ©2008, Les ditions Quebecor ‘Une compagnie de Quebecor Media "7, chemin Bates Montréal (Quebée} Canada HOV aV7 Editor: Clara Toma Coperta i tehnoredactare: Magda Céprara Deserierea CIP a Bibllotecii Nationale a Romantel ‘BENOIT, JOE-ANN Agohia nu sare departe de trunchi :eliberati-vk de seonarille familisie negative cu ajutorul palhogenealoglel / Joe-Ann Benott; trad: Doina Anghel. - Bucureyti Ascendent, 2009 ISBN 978.973-1859-35-4 I. Anghel, Doina (tad) 1599 Toate drepeureapatin Eat Ascend Reprocuceres integrala sau partial, sub orice forma, ‘a textulsi din aceasta carte este posibila doar cu acordul scrs al Bditurii Ascendent. Copyright@2009 Ealtura Ascendent ‘wrewredituraascendentro E-mail office@editura ascendent.ro INTRODUCERE ‘Cu oft Iueruile se schimba mai mult, eu att mai mult riman Ta fel", spune fnfelepeiunea populaes, Am observat cu {ofiifaptul e& exist numeroase ,modele” care se repetd din generajie tn generaje, asemenea unui efect de domino. Este Yorba despre repetitii legate de dificukayi eu privire la prosperitatea financiar, Ia dependente, la boli psihosomaice, incest, crime, accidemte, sinucideri etc, Este ca $i cum fiecare familie ar i urmarita de o anemia ‘Unele aspecte sunt fericite, precum transmiterea unor talente sau a unor situatii benefice. Altele inst sunt nefaste si destructive, int-tat ined luneori par ghinioane care pun stiplnire pe acea familie si se transmit din generajie in generate. De exemplu, in celebra familie Kennedy, situafia care se Fepetd, de cfteva generaji incoace este cea a mort tragice $i premature. Cit despre familia regal, ée Monaco, incazul i se repetistorile legate de jubiilenefercte si complicate. Viaja cntrejei Barbara a fost marcath de incest, Maria Callas a fncereat toatl viafa si repare lipsa respectului de sine, Perpetua in familia ef Cu siguranga cunoastet! si voi ingiva exemple din diverse famili. Exist familii care sunt atinse, de mai multe genera, de 0 anumité boala psihosomatica, Alte familii tree prin Pierderea unui copil, decese premature sau sinucide Exist repettt care sunt legate de partea financier: certuri legate de moycenire, stuai de faliment, dticultatea de a dobindi un anumit statut social. De asemenes, problemele de sindtate afecteazi numeroase famili, poate chiar toate famille, Un caz foarte freevent este cel a famililor in care ‘exist mai multe persoane care suferd de depresie, in fiecare generate Cum se poate explica scest eftet de cascada, din ‘generate In generate? Biologia ne invala c& mostenim de la predecesorii nostri caracteristcile fzice si predisporitia spre Aanumite boli si afectiuni. De exemplu, nuanta roscaté a parului ‘fu, poate proveni de la strabunicul tay, ere avea aru rogcat, jar astmul poate veni de Ia mama ta, Transmiterea acestor Iucruri are Ia baza cromozomii din celulele noastre, ir stinta poate demonstra toate mecanismele prin care se transmit Numerosicereetitori susfin de ssemenea faptl ci mostenim un, bagaj psihie de Ia strimosii nostri. Aceast transmitere ar fi fondata pe inconstientul clanului familial, eu care intel in ‘contact inconstientel individual al flecSeui membru al familie ‘Astfel, cunoasterea mostenirii noasire psiice ne poste ajuta st ielegem motivafile profunde care ne fac si actiondm si si intervenim atunei cfind nu mei dorim s& repetim anumite situa ‘Aceastabordareterapeuticd, deschist spre legtturile cu strimosii most, este legath atit de genealogie cit si de pihologie si se numeste psihogenealogie, De mai bine de Soutzeci de ani, psihologi,psihanalgti,psihoterapeuti si alti Specialist au studiat transmiterea problemelor de naturd prihologic’, de lao generate Ja alta si au pus in evident fxistenfa unui inconstient familial, care leags inconsientul individual de ceea ce Jung numea inconstiental coletiv. Cea care a flcut munca de pionierat in acest domeniu a fost Anne ‘Ancelin-Sehltzenberger, care gia publicat sinteza eereetilor Sale in Iuerarea Sirdmosii mei. Apoi alti cercettori,precum ‘Alexandro. Jodorowsky, Chantal Rialland, Serge Tisseron, Elisabeth Horowitz, Vincent de Gaulejac, Moreno si multi alti au contibuit la nasferea psihogenealogiel. Au descopertfaptul a, multe dinte alegerle noasire, fie c& este vorba despre cele profesionale sau sentimentale, sunt infuenjate de ecea ce au {edit strimosii nostri. Copiul care se naste este fn contact cv memoria clanului familial, cu cea a strimosilor sai din ‘eneraile din ambeleTinii parental. Cv tli avem o mostenire psihicd si un baga) genetic. Trecutul interactioneaza ev prezentul, iar prezentul influenjeaz4 vitoral. Suntem 0 verigh ‘in lantul generafilor,legatfizic prin gene si pe plan psikic, prin inconstientu familial ‘Acest luera ns inseamn8 fnsi c8 suntem condamnati si eiriim traumele strimogilor nostri. Asa cum putem controla tnele mosteniri pe plan fzic (de exemplu, pot preveni aparitia unui diabet primo alimentaie corect, dacd iu cd am 0 predisporitic fafa de aceasta boa), in imp ce ne obignuim ex tele (nu imi pot. schimba stetura), exist totodata un ‘eterminism si un liber arbitra in moslenirea noastr. psiicd. Cheia pentane restarts de acne yd a ei i Imdelele none exe cngentztea repeiilor care par ia aja nos, dena deacivaee ses, Aces deters ne va jt ain ne cose nine er ca ia oat exprime fot ma mt ea ce sine cade, Co Cdte apropiem mama ces ce ete prof no cua ‘aml va cata vals non un sets. De anemetes, ne ponte aut s8 crn, penn samo not, wanmitee fefoste De exemli,dack ino fae se repet eps Sineideri, aia pote eg fcae genera un a a ite cazr de sinier, prin sordateapoihogenclor ste pos st penedem cn te cela ens teu ea ans de oat de problema, jl ctl vise, apo $2 dprogrmm ‘esis #8 face in afl dat rept in eal scot sincere, 8 nse prt, Pote pie icredi, dar ete posi acest hers, pin intermedi Paihogenesoge a to te 8 fi ek 8 i nity, prosper din ponet de vedere mail i sf avemn 0 vine semen ‘anit Pe sur, st ne Impl! Paitogenatogin ne shut sh Injelegem ale faa gf impactl et asap nase, Prova gis gis soup la bacolele ete ne imide t Fim pe pin ot nine Dato pihogeesogi ue stv descoperi fama asacumau a zit nicoda! fenlonded oae manure provenite dele perzoane care nu sunt public, a fost modificte pentru a patra confidenfatiate $1 CAPITOLUL 1 LEGILE PSIHICE fncepind cu Freud admitem faptul c& spiritul nostra contine © parte numiti ,congtient” st o alth parte, numitt sinconstent”, Congentl este definit ca find partes psihicului are otganizeazA datele wansmise de simuri si de memoria ‘noast,int-o cunoastere imediath pe care fiecare 0 are asupra fexistenfei proprii, asupra actelor sale si a medivlui exterior. ‘Cind ereierul lucreaz4 cu congtientul, individul stie ce se Tntimplé, poate cunoaste evenimentele, isi da seam de ele. Se poate distinge de asemenea si o constinil spontan8, prin care {dour inrepistram ceea ce se intimpla in noi gin afara noasted $i cconstiina pindita ~ sau glnditea ~ care desemneazd intoarcerea sau gindirea- spiritulus nostra asupra lui tnsusi. Constiental ‘este in repaos in timpul somnului sau al reveriei in stare de veghe, Nu este fntotdeauna activ, ‘Cit despre inconstient, este partea_psihicului care cuprinde toate cunostnfele noaste, toate aminttile noastre ~ bitte sau nu- dorinfele noaste sf toate lucrurile refulate in fara stiri congtiente, Este © memorie comparabild cu cea ® ‘unui calculator. Cu diferena ch aceast rezervor nu este inativ! ‘Cind creierul lueeaza cu inconstientl, fooseste arhetipur, immagini simbolice, mesaje codificate, precum visele, care ni pot fi controlate de ctr individ. Constentl i inconstientul nu Sunt lipite unul de alu: existh un continu schimb de informaii intr ele. La fel cx in fzicd, .nimic mv se creeaz8, himie nu se pierde", Traumatismele si nedrepttile suferite creeazi un dezechlibru si cavt& o reparare. Anne Ancelin Yorbeste,referitor la acest aspect, despre o mare carte de povesti familiale incongtiente, care incearc& mereu si Testabileasct echilibrol, datorté une fidelitaiinvzibile care face pe urmai, fe ii dau seama, fie cB nu fe vor sau nu, Strepere tarele trecutul ‘Astfel, inconstentul compenseaz4 tot timpul constientul cesta este eolul stu principal, Astel, echilibrolindividului este saivat prin ineracones inte incongeat yi sonpien, Incongeru exe in aceagi tn mat ast det conten ‘descr exe comport ed prea scufuna a febergut Sendnentce nou compartment care deeurg dn le se supun acest insane vectime, fofle ntncrte 00 iuinoase peau et vin de undeve din exer din paren tmnior sau lr Una dine male descoperiginiee din pocenoutl er putea aceac, fel obscures no Incongetl cone o ene care pote analiza at Intcan sens pod eft i fatun sens nga. Cit despre ongtnt nu tepenta det 10% din inforaiaGsponib serene viru i a ehegu Tread afinea ef nu conse Inoteaana motive profunde ale actelor nouste. Adescotacfonim th od Somat ft st nelegem de cece exemplsanumite persone tl epee pr pr ofc eh tea un mtv intel, De bie ve pote gis un cement declanguor in ecu famie, an mo care conti 8 fe sciv in incongicmal family atta timp et nu 6 Tepart ‘raumaismal nl Conf conten ncn ansfoma Sprit! intro ade dnamicd. pie, aie, exis un Tlport constant ne fore anagenice pe cae le eect tele noateipin exten neage noes vai. De fap, conse est meen acti no ke deconetear it tar in tnpel smu Din cont, profit de sr pent a face ordne navel hal De aera, ate cand edn @ autoseste consent, in momenta dns de « dorm, creer ispunde Ash at ea inmpla ator he comandiin st ne wecim la 0 ort netbnas f char sh fe tev la tea ort Saas udm soi pent 0 problem 5 Slo pisim, to mommy eae ne wes, tn tens inves inconstentl transmits messje cdifete consent, prin intermedia visor, al sor raat prin leno sa prin Soma, Petal inflege serif tebe sn ‘Sierra acest gen de comune, Spot cistngedoutfome de conto inconstenta personal incngienal oles. Tncontents personal Provine din continue psec nb pavese. deci Problemele si aspectle- pop indvida.”Inconstental colectiv, descoperit de eitre Carl Jung, este 0 forma mai ervoltatd a inconsientului, to care se adun’ inconstientul indivzilor unui grup. ‘Astfel, inconstientul familial reprezintd suma_twturor ‘experienfelor si cunogtinfelor acumulate de cre clanulfamili fsemenea unui album eu amintri de familie. Se poate vorbi despre inconstiental unui popor anume sau despre un inconstient colectiv general, in care s-au adunat toate cconjnuturile de la crearea omului incoace. ‘Astfl, incongtientul colectiv detine © cunoastere si 0 putere extraordinare! Cu siguranfa,ceea ce este cel mai dificil, pe planul dezvoltirit personal, este consientizarea inconsti- ‘ent nostru sia rolului pe cae acesta in joaed in emotile si jn comportametele noastre. Aceasti congtiemtizare neces ccunoasterea resursclor inconstienului, seoaterea acestora la suprafs printe-o muncé metodied, identficarea lor si consti- tntizarea lor teptat, Este @ munc® asemandtoare cu cea @ uni fthelolog: acesta isi continu riguros sBpiturile, eticheteaza toate pitrele pe care le giseste, toate obictele, identifcabile sau nu gi, treptat, reconstituie fundatile unui oras gi dezvaluie mmisterele viet cotiiene a fiinelor care au trit acolo. Este 0 rmunea de o va. are devine chiar sensul viet ‘Carl Jung spunes: ,Cea mai important sarcind omului ar trebui fie (.) constentizarea a ceea ce, provenind din inconstien, apare i ise relev, in Joe sf riménd inconstient sat se identifice eu acel Incr.” TInconstientul familial ne transmite asadar © mostenire psihicd care ne conduce,atunci end nu este constentizat spre tin destin particular (destinate, direct... Dar cum se produce transmiterea? Majoritatea autorlor sunt preocupati mai putin de rmodul in care se face teansmiterea si mai mult de analiza repereursivnilor acesteia, Conform lui Jung. inconstientul colectv este cel eare pune Iucrurile fn migcare. De altel, Jung spunea: ,Ceea ce mi ajunge la nivelul congtinei, se inoarce sub forma de destin.” Lacan vorbeste despre wun panet de virt",o acumolare de cunostine din care fisneste pnd la urmé ‘un sens. Moreno vorbeste despre co-constient familial sau de ‘prup. Rupert Sheldrake emite ipoteza unor depunesi in psihic. Pentru Alain de Mijola ese vorba mai degraba despre fantasme | | e identificare inconstiente, a ciror origine se afl in marcle rezervor constint si inconstieat al copie Hamer afirmi e& tot! funcioneaza conform legilor biologicului. Conform ipotezei lui, creierl, acest calevlator tultrperformant, ma are decdt un scop: si asigure supra- viejuirea! Cand apare un stres puternic, creierul il fregisteaza a mess} ,periol pentru supravetuire” si eau o soli. Boala si celelaltetipuri de repetii sunt solu perfecte pentru a evita tun stes fatal, este expresia unui conflict real, imaginar sau virtual, Toate evenimentele sunt inmagazinate in memoria celulara i tec din creer in creer, de la o generaie la ata atta timp cit nu s-a gisit 0 soluie. A observat fapul e3, chiar si animalele su acest spirit al irarhei familile. Alf specialist vorbese despre preci sau despre memorie ideniara, Cu tof sublinieaza existenfa unui sistem comunitr. Uni obiecteazt din cauzi ci evenimentele inregistrate sunt ‘rea anecdotice penta a fi posibil stabiireaunei teori oicare ar fies. Dar si nu uitim faptl 8, psihanaliza sa nfscut din cfteva cazuri elinice atent observate, minutios deserise si

S-ar putea să vă placă și