Sunteți pe pagina 1din 7

AGROTEHNICA S I

1. Factorii de vegetaţie se împart în două categorii:


a.direcţi si indirecţi;x
b.nemijlociti si intermediari;
c.efemeri;
2. Factorii direcţi cuprind:
a. factorii climatici, factorii edafici, factorii biologici;x
b.sociali;
c. economici.
3. Factorii indirecţi acţionează în sensul modificării factorilor direcţi si
sunt:
a. altitudinea, longitudinea, expoziţia, panta terenului etc.;x
b.durata de stralucire a soarelui;
c.vremurile.
4.În funcţie de cerinţele faţă de temperatură, plantele se împart în:
a.microterme, mezoterme, megaterme;x
b.hidroterme si indiferente;
c. micromezoterme;
5.Suma gradelor termice utile (S.G.T.U.) sau temperaturilor utile
reprezinta:
a.suma temperaturilor mai mari de 50C inregistrate pentru formarea
culturilor;x
b. suma temperaturilor inregistrate int-un interval de 10 zile de la
semanat;
c. suma temperaturilor inregistrate in perioada rece a anului (octombrie-
martie).
6.Totalitatea fenomenelor de absorbţie, transfer, acumulare şi cedare de
căldură reprezinta:
a. necesarul de caldura ;
b. regimul de căldură al solului;x
c. pragul termic al solului.
7.Insuşirile termice ale solului sunt:
a. temperatura minima de germinatie a semintelor;
b.capacitatea de iradiere, capacitatea calorică şi conductibilitatea calorică
a solului.x
c. intervalul de temperatura pentru rasarirea plantelor.
8.Capacitatea de iradiere a solului reprezintă:
a. procentul de căldură reflectată de la suprafaţa solului din cantitatea
totală de radiaţii solare ajunsă la suprafaţa sa;
b.procentul de căldură reflectată sau absorbită la suprafaţa solului din
cantitatea totală de radiaţii solare ajunsă la suprafaţa sa;x
c. cantitatea totală de radiaţii solare ajunsă la suprafaţa sa.
9.Prin indicele albedo se exprimă:
a.culoarea solului;
b. continutul in materie organica a solului;
c. capacitatea de iradiere a solului.x
10.Capacitatea calorică a solului reprezintă:
a.cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea sau răcirea cu 1 0C a
unui gram de sol uscat (1cm3), în intervalul de temperatură cuprins între
14,5 şi 15,50C ;x
b.cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea cu 10C a unui gram de
sol uscat (1cm3), în intervalul de temperatură cuprins între 14,5 şi 15,50C;
c.temperatura solului.
11.Insuşirea solului de a conduce căldura, măsurata prin cantitatea de
căldură exprimată în calorii care trece într-o secundă printr-un strat de sol
cu suprafaţa de 1cm2 şi grosimea de 1cm, se numeste:
a.incalzirea solului;
b.capacitate colorica;
c.conductibilitate calorică;x
12.Coeficientul de utilizare a energiei luminoase reprezintă:
a.cantitatea de energie luminoasa ce cade pe pamant;
b.durata de stralucire a soarelui.
c. cantitatea de energie luminoasă care este utilizată efectiv de către
plante. x
13.După durata şi intensitatea luminii necesară creşterii şi dezvoltării
normale, plantele de cultură se împart in:
a. de sera;
b. de zi;
c. de zi scurtă si de zi lungă. x
14.Lucrările solului sunt intervenţii sau operaţii mecanice efectuate cu
unelte sau maşini, cu efecte deosebit de complexe asupra însuşirilor
fizice, chimice şi biologice ale acestuia, ce se aplică cu scopul:
a.de a asigura condiţii favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor de
cultură;
b.doar de a mobiliza solul pentru a semana mai usor;
c.respectarii unor indicatii.
15.Prin lucrări in sol se petrec o serie de procese tehnologice cum sunt:
a.afânarea, mărunţirea, întoarcerea, amestecarea, nivelarea, modelarea,
tasarea etc.;
b.mineralizarea rapidă a resturilor organice;
c. mobilizează fertilitatea potenţială a solului
16.Fata de structura solului, in majoritatea cazurilor, lucrările solului
determină:
a. distrugerea structurii solului.
b. formarea de agregate structurale;
c. cresterea umiditatii solului.
17.Orice arătură determină creşterea volumului solului cu:
a.14-20%;
b.60-75%
c.25-50%.
18.Afânarea solului influenţează creşterea şi sănătatea plantelor din
primele faze de vegetaţie. S-a constatat că o bună dezvoltare a sistemului
radicular se realizează la valori ale densităţii aparente cuprinse între
a. 1,0 şi 1,4 g/cm3:
b.2 si 3,5 g/cm3:
c. sub 0,9 g/cm3.
19.Calitatea lucrărilor este influenţată însă de însuşirile:
a.chimice ale solului;
b.fizico-mecanice;
c.temperatura.
20.Proprietatea componentelor solului de a se menţine unite, de a se
opune forţelor mecanice care acţionează asupra lor se numeste:
a.coeziune;
b.modelare;
c. tasare.
21.Insuşirea solului de a se modela uşor şi de a-şi modifica forma,
când este supus unor acţiuni mecanice şi de a o păstra, după ce această
acţiune încetează se numeste:
a.plasticitate;
b.elasticitate;
c.compatibilitate.
22.Adeziunea reprezintă însuşirea solului de a:
a.creste in volum la afanare;
b.adera, de a se lipi de uneltele cu care vine în contact.
c.se imprastia.
23.Analizând variaţia coeziunii solului în funcţie de umiditatea lui se
constată ca la solul uscat, coeziunea este:
a.foarte mare;
b.foarte mica;
c.lipseste.
24.Plasticitatea se manifestă numai după un anumit grad de:
a.umiditate, ajungând maximă la valori de 85-95% din capacitatea de
câmp (CC);
b.temperatura;
c.saturatie in baze.
25.Optimul de umiditate a solului pentru executarea lucrărilor se află
la intersecţia curbelor coeziune cu plasticitate. Se recomandă ca
intervalul optim de umiditate pentru executarea lucrărilor pe luto-
argiloase să fie între:
a.12-20% din capacitatea de câmp;
b. 40 şi 70% din capacitatea de câmp;
c.peste 85% din capacitatea de câmp.
26.Prin arătură se înţelege:
a. operaţia de tăiere, desprindere, întoarcere, mărunţire, amestecare,
afânare, îngropare şi nivelare a unei porţiuni de teren mai subţire sau mai
groasă numită brazdă.
b.mobilizarea fara intoarcere a solului;
c.mobilizarea profunda , fara intoarcere a solului.
27.Calitatea arăturii se apreciază după următorii indicatori:
a.continutul in humus si elemente nutritive;
b.planta premergatoare;
c.epoca de executare a arăturii, stabilită în funcţie de cerinţele
agrotehnice, respectarea adâncimii de lucru, gradul de bolovănire, gradul
de încorporare a resturilor organice, îngrăşămintelor şi amendamentelor,
gradul de vălurire, neastuparea şanţului ultimei brazde, lipsa greşelilor
etc;
28.Conţinutul de apă din sol executare a arăturii este de:
a. 40-60% din capacitatea de apă capilară;
b. 75-80% din capacitatea de apă capilară;
c.10-15% din capacitatea de apă capilară;
29.Arătura superficială se execută la o adâncime de:
a. 15-18 cm;
b.25-30 cm;
c.sub 10 cm.
30.Arătura normală se execută la adâncimea de:
a. 18-20 cm;
b. 10-12 cm;
c. 30-35cm.
31.Arătura adâncă se execută la adâncimea de:
a. 21-30 cm;
b. 35-40 cm
c.peste 50 cm.
32.Arătura foarte adâncă se execută la adâncimea de:
a. 31-40 cm;
b. 50-60 cm;
c. 25-30 cm.
33.Afânarea adâncă este lucrarea care se execută la adâncimea de:
a. 40-80 cm;
b. 25-30 cm.
c. 18-20 cm.
33. Cultivaţia este o lucrare intermediară între arat şi grăpat. Se execută după
arat pe toată suprafaţa (cultivaţie totală) şi în perioada de vegetaţie a
culturilor (cultivaţie specială. Acţionează asupra solului cel mai adesea pe
adâncimea de:
a. 5-10 cm;
b. 5-7 cm;
c. 18-20 cm.
34. La prăşitul culturilor cultivatorul este echipat pentru această lucrare cu
piese active tip extirpator. Pentru prima praşilă, viteza de lucru este de:
a. 4-5 km/h;
b. 7-8 km/h;
c. Peste 10 km/h.
35.Pentru praşila a II-a, viteza de lucru este de:
a. 10-12 km/h;
b. 7-8 km/h;
c. 4-5 km/h.
36. Tăvălugul tasează solul pe adâncimi de:
a. 3-8 cm;
b. 10-12 cm;
c. 11-13 cm.
37. Prin lucrarea cu freza se obţine la o singură trecere afânarea,
mărunţirea, amestecarea şi nivelarea unui strat din sol pe adâncimea de:
a. 6-20 cm.
b. 25 cm;
c. 25-30 cm.