Ministerul Educaţiei, Culturii si Cercetarii al Republicii

Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Calculatoare Informatica si Microelectronica

Departamentul IIS

RAPORT
Lucrarea de laborator nr.2
la Teoria Probabilitatilor

A efectuat:
st. gr. AI-171 Costin Ion

A verificat: Gh. Ceban

 Chişinău - 2018
1 Scopul lucrarii
Dezvoltarea aptitudinilor necesare in rezolvarea problemelor de calcul a
probabilitatilor in Sistemul Mathematica

2 Consideratii teoretice
La rezolvarea exerciţiilor ce urmează vor fi folosite unele funcţii din cele
enunţate anterior şi unele din funcţiile:
Collect[expr,x] – reduce termenii asemenea din expresia expr şi îi
arangează după puterile lui x;
Sum[f[i],{i,imin,imax}] – calculează suma valorilor funcţiei f pentru i de la
imin până la imax cu pasul +1;
NSum[f[i],{i,imin,imax}] – calculează o valoare a sumei valorilor funcţiei f
pentru i de la imin până la imax cu pasul +1;
Product[f[i],{i,imin,imox}] - calculează produsul valorilor funcţiei f pentru
i de la imin până la imax cu pasul +1;
NProduct[f[i],{i,imin,imox}] – calculează o valoare a produsului valorilor
funcţiei f pentru i de la imin până la imax cu pasul +1.

3 Realizarea lucrarii

1.Se aruncă un zar de două ori. Să se calculeze probabilităţile

evenimentelor aleatoare: 1) A = suma numerelor apărute nu întrece
m, 2) B = suma numerelor apărute este egală cu r, 3) C = produsul
numerelor apărute este mai mare ca n. Valorile parametrilor : m =4, n
=13, şi r =5 :
Rezolvare.

1) Favorabile pentru evenimentul A sunt evenimentele elementare A=(1;1),

(1;2), (1;3), (2;1), (2;2), (3;1). A=6 şi =36, avem
In1:=N6/36
Out1= 0.16666
P(A)= 0,16666
2) Favorabile pentru evenimentul B sunt evenimentele elementare
B=(1;4),(2;3),(3;2),(4;1). A=4 şi =36, avem
In2:=N4/36
Out2=0,1111
P(B)=0,1111

3) Favorabile pentru evenimentul C sunt evenimentele elementare

C=(3;6),(3;6),(6;3),(6;4),(5;6),(6;5),(6;6). Cum card A=7 şi card =36, avem
In3:=N7/36
Out3= 0.194
P(C)= 0,194

2. Într-un lot care conţine 106 piese de acelaşi tip sunt 8 piese cu careva
defect. Se extrag fără revenire 6 piese. Dacă toate piesele extrase sunt
calitative, atunci lotul este acceptat, iar în caz contrar este refuzat. Să se
calculeze probabilitatea evenimentului A=lotul este acceptat.

Rezolvare.
Notăm: Ai=piesa cu numărul de extragere i este calitativă, i=1, 2, 3, 4, 5, 6. Are
loc egalitatea:
A  A1  A2  A3  A4  A5  A6 .
Avem:
P( A)  P( A1 ) P( A2 | A1 ) P( A3 | A1  A2 ) P( A4 | A1  A2  A3 ) 
 P( A5 | A1  A2  A3  A4 )  P( A6 | A1  A2  A3  A4  A5 ) .

In[4]:=N[(98/106)*(97/105)*(96/104)*(95/103)*(94/102)*(
93/101)]
P(A)= 0.617044061

3. Un aparat constă din trei elemente care în timpul funcţionării lui pot
să se deterioreze independent unul de altul. Notăm: Ai=elementul i nu
se deteriorează, i=1, 2, 3. Se cunosc probabilităţile acestor evenimente:
p1=P(A1)=0,9 p2=P(A2)=0,8, p3=P(A3)=0,6. Să se calculeze
probabilităţile evenimentelor: A=nu se deteriorează nici un element,
B=se deteriorează un singur element, C=se deteriorează două
elemente, D=se deteriorează toate elementele, E= primul element
nu se deteriorează.
Rezolvare.
1) Vom exprima evenimentul aleator A prin evenimentele A1, A2 şi A3. Nici un
element nu se deteriorează.

In5:= N[(1-0.9)*(1-0.8)*(1-0.6)]
Out5]= 0.008
P(A)= 0.008

2) Vom exprima evenimentul aleator B prin evenimentele B 1, B2 şi B3. Se va

deteriora numai un singur element când primul element se deteriorează şi al doilea
– nu şi al treilea – nu, sau al doilea se deteriorează şi primul - nu şi al treilea – nu,
sau al treilea se deteriorează şi primul – nu şi al doilea – nu.

In6:=N[0.9*(1-0.8)*(1-0.6)+(1-0.9)*0.8*(1-0.6)+(1-0.9)*(1-
0.8)*0.6]
Out6= 0.116
P(B)= 0.116

3) Vom exprima evenimentul aleator C prin evenimentele C 1, C2 şi C3. Se va

deteriora două elemente când primul şi al doilea element se deteriorează, al treilea –
nu, sau primul şi al treilea se deteriorează, al doilea - nu, sau al doilea da şi al treilea-
da, primul – nu.

In7:= N[0.9*0.8*(1-0.6)+0.9*(1-0.8)*0.6+(1-0.9)*0.6*0.8]
Out7= 0.444
P(C)= 0.444

4) Vom exprima evenimentul aleator D prin evenimentele D 1, D2 şi D3. Toate

elementele se deteriorează.

In8:= N[0.9*0.8*0.6]
Out8]= 0.432
P(D)= 0.432

5) Vom exprima evenimentul aleator E prin evenimentele E1, E2 şi E3. Nu se va

deteriora primul element când al doilea şi al treilea element se deteriorează, sau al
doilea şi al treilea – nu, sau al doilea-da şi al treilea-nu, sau al doilea-nu şi al treilea-
da.

In9:=N[(1-0.9)*0.6*0.8+(1-0.9)*(1-0.8)*0.6+(1-0.9)*0.8*(1-
0.6)+(1-0.9)*(1-0.6)*(1-0.6)]
Out9= 0.108
P(E)= 0.108
4. Un magazin primeşte pentru vânzare articole cu exterioare identice
fabricate la trei uzine în proporţie de: n1=20% de la uzina nr.1, n2=40%
de la uzina nr.2 şi n3=40% de la uzina nr.3. Procentele de articole
defectate sunt: m1=3 pentru uzina nr.1, m2=3 pentru uzina nr.2 şi m3=4
pentru uzina nr.3.
1) Care este probabilitatea că un articol cumpărat să fie calitativ?
2) Un articol luat la întâmplare este defectat. Care este probabilitatea că
acest articol a fost fabricat la uzina nr.3.

Rezolvare.
1) Notăm: A=articolul luat la întâmplare este calitativ. În raport cu faptul care
uzină a fabricat articolul luat pot fi enunţate ipotezele: Hi=articolul luat a fost
fabricat de uzina nr.i, i=1, 2, 3.
Cum mi din articolele fabricate de uzina i sunt rebut, rezultă că (1mi)% din
piese sunt calitative. Deci P( A | H 1 ) = 0,97, P( A | H 2 ) = 0,97 şi P( A | H 3 ) = 0,96.
Aplicând formula probabilităţii totale obţinem:
In10:= N[0.2*0.97+0.4*0.97+0.4*0.96]
Out10= 0.966
P(A)= 0.966

2) Conform notaţiei din punctul 1 avem A =articolul luat la întâmplare este

rebut. Cum P( A | H1 ) = 0,03, P( A | H 2 ) = 0,03, P( A | H 3 ) = 0,04, din formula lui Bayes
avem
P( H 3 ) P( A | H 3 )
P( H 3 | A ) 
P( H 1 ) P( A | H 1 )  P( H 2 ) P( A | H 2 )  P( H 3 ) P( A | H 3 )

In11:= N[(0.4*0.03)/(0.4*0.03+0.2*0.03+0.4*0.04)]
Out11= 0.352941176
P( H 3 | A ) =0.352941176

5. O monedă se aruncă de n ori. Să se calculeze probabilităţile

evenimentelor: A=valoarea a apărut de k ori, B=stema a apărut nu
mai mult de 2 ori, C=stema nu a apărut nici o dată. Numărul n este
egal cu 38, iar k este egal cu 23.

Rezolvare.
1) Fie evenimentul A=apariţia valorii de k ori. Avem: p = P(A) = 0,5 şi q = 1p
= 0,5. Formula Bernoulli pentru n = 31, k = 16, p =0,5 şi q = 0,5 , este
 P31 (16)  C31
16
(0,5)16 (0,5)15 .
Apelăm la Sistemul Mathematica. Avem :
31!
In12:= * (0.5)16 * (0.5)15
(16!) * (15!)
Out12=0.13995
P31(16)=0,13995

2) Fie evenimentul B= stema a apărut nu mai mult de 2 ori . Avem: p=P(B)=0,5
şi q=1p=0,5. Formula Bernoulli pentru n=31, k=2, p=0,5 şi q=0,5 , este

P( B)  P31 (0)  P31 (1)  P31 (2)

P31 (0)  C31
0
* (0,5) 0 * (0,5) 31
P31 (1)  C31
1
* (0,5)1 * (0,5) 30
P31 (2)  C312 * (0,5) 2 * (0,5) 29
Apelăm la Sistemul Mathematica. Avem :
31! 31! 31!
In13:= * (0.5) 0 * (0.5) 31  * (0.5)1 * (0.5) 30  * (0.5) 2 * (0.5) 29
31! 30! 2!*29!
7
Out13= 2.31434 *10
P(B)= 2.31434 *10 7

3) Fie evenimentul C=stema nu a apărut nici o dată. Avem: p=P(C)=1 şi

q=1p=0. Formula Bernoulli pentru n=38, k=0, p=1 şi q=0 , este
P31 (0)  C38
0
(0.5) 0 (0.5) 31 .
Apelăm la Sistemul Mathematica. Avem :
31!
In14:= * (0.5) 0 * (0.5) 31
(31!)
Out14= 4.65661 *10 10
P34(0)= 4.65661 *10 10

6. Probabilitatea ca un aparat electric să se defecteze în perioada de

garanţie este p=0,12. Să se calculeze probabilitatea ca din 1000 aparate
cumpărate, în perioada de garanţie, să se defecteze m aparate. Numărul
m este egal cu 106.
Rezolvare.
Avem: p = 0,12 şi q = 1p = 0,88. Formula Bernoulli pentru n = 1000, k = 106, p
=0,12 şi q = 0,88, este
P1000 (106)  C1000
106
(0,12)106 (0,88) 894 .
Apelăm la Sistemul Mathematica. Avem :
1000!
In14:= * (0.12)106 * (0.88) 894
(106!) * (894!)
Out14=0.0156603
P1000(106)= 0.0156603
7. Într-o urnă sunt 15 bile de trei culori: 3 bile albe, 5 bile negre şi 7 bile
albastre. Se extrag succesiv cu revenire 9 bile. Să se calculeze
probabilităţile evenimentelor: A=toate bilele sunt albe, B=1 bile sunt
albe, 3 sunt negre şi 5 sunt albastre, C=1 bile sunt albe iar restul sunt
de alte culori.

Rezolvare.
Fie evenimentele: A1 = bila extrasă este albă, A2 = bila extrasă este neagră şi
A3 = bila extrasă este albastră. Atunci: p1 = P(A1) = 3/15 , p2 = P(A2) = 5/15, şi p3
= P(A3) = 7/15.

1) Aplicând formula cu n = 9 şi k1 =9 obţinem

10 0

P9(9) = *   *   .
9! 1 4
9!  5   5 
Calculăm această expresie cu ajutorul Sistemului Mathematica.

9!
In15:= * (1 / 5)10
9!
Out15= 1.024*10-7
P9(9) = 1.024*10-7

2) Aplicând formula cu n = 9, k1 =1, k2 =3 şi k3 =5 obţinem

1 3 5
9!  1   1   7 
P9(1,3,5) =     
1!3!5!  5   3   15 
Calculăm această expresie cu ajutorul Sistemului Mathematica.
9!
In16:= * (1 / 5)1 * (1 / 3) 3 * (7 / 15) 5
(1!) * (3!) * (5!)
Out16=0.0826286529
P9(1,3,5) = 0.0826286529

3) p1 = P(A1) = 3/15 = 1/5, p2 = P(A2) = 12/15. Aplicând formula cu n = 9, k1 =1 şi

k2 =8 obţinem
1 4
8!  1   4 
P9(1,8) =   
1!8!  5   5 
Calculăm această expresie cu ajutorul Sistemului Mathematica.
9!
In17:= * (1 / 5)1 * (4 / 5) 8
(1!) * (8!)
Out17=0.73728
P9(1,8) = 0.73728
 8. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor A, B şi C din exerciţiul
8.1.7 cu condiţia că bilele extrasă nu revine în urnă.
Rezolvare.
Aplicăm formula cu n = 15, m = 9, n1 = 3 albe, n2 = 5 negre, n3 = 7 albastre, m1 =
1, m2 = 3, m3 = 5.
1)

C33 * C95 * C97

P ( A) 
C159
Calculăm o valoare aproximativă a acestei expresii cu ajutorul Sistemului
Mathematica.
9 9 15
In 18 N
4 5 2 7 6 9
Out18= 0.90629370629
P (A) = 0.90629370629

2) m1=1, m2=3, m3=5

C31 * C53 * C75
P9 (1,3,5) 
C159
3! 5! 7! 15!
In19:=N[ ( * * ) /( )]
1!*2! 2!*3! 2!*5! 6!*9!
Out19=0.125874
P9 (1,3,5) =0.125874

3) m1=1, m2=8
C31 * C98
P9 (1,8) 
C159
3! 9! 15!
In20:=N[ ( * ) /( )]
1!*2! 8!*1! 9!*6!
Out20=0.054961
P9 (4,5) =0.054961

9. 1) Care este probabilitatea că numărul 3 va apărea pentru prima

dată la a m-a aruncare a zarului? 2) Care este probabilitatea că la
primele m aruncări ale zarului numărul 3 nu va apărea? Numărul m
este 10.
Rezolvare.
1) Cum p = 1/6 şi q = 11/6 = 5/6, din formula obţinem P(10) = pq 9= (1/6)*(5/6)9.
In21:=N(1/6)*(5/6)^9
Out21= 0.0323011166
P(10) = 0.0323011166

2) Evenimentul B poate fi definit şi astfel: B = numărul 3 va apărea pentru prima

dată la aruncarea a unsprezece, sau a douasprezece, ....
Deci
P(B) = P(11) + P(12) + P(13) + ... =  k 11 (1/ 6)(5 / 6) k 1 .


Calculăm această sumă cu ajutorul Sistemului Mathematica.

In22:=Sum[(1/6)*(5/6)^(k1),{k,11,}]
9765625
Out22= 60466176

In23:=N[%]
Out23= 0.161506

10. Probabilitatea unui eveniment A într-o experienţă aleatoare este p: p

= P(A)=0,01. 1) Să se calculeze probabilitatea că în decursul a 1000
repetări a acestei experienţe evenimentul A se va realiza de 13 ori (să se
folosească formula care rezultă din teorema locală Moivre-Laplace şi
formula care rezultă din teorema Poisson). 2) Să se calculeze
probabilitatea că numărul de realizări ale evenimentului A să fie cuprins
între 8 şi 15.

p=0,008, k=10, k 1 =7, k 2 =13,

1)
a) Conform formulei avem
2
1 1010000, 008 
  
1 10000, 0080, 992 
P1000 (10)  e 
2

2 1000  0,008  0,992

Pentru calculul valorii acestei expresii folosim Sistemul Matematica.
1 10 1000 0.008
N Exp ^2 2
In24:= 2 1000 0.008 0.992 1000 0.008 0.992
Out24= 0.110068
P1000 (10)  0.110068
b) Calculăm probabilitatea cerută cu ajutorul formulei . Avem
 (1000  0,008)10 10000,008
P1000 (10)  e .
10!
Folosim Sistemul Mathematica.
(1000 * 0.008)10
In25:=N [ Exp[1000 * 0.008]]
10!
Out25= 0.0992615
P1000 (10)  0.0992615

2) Conform formulelor avem

131000*0.008*0 , 992
1000*0.008*0.992
1
P1000 (7  k  13)   e t
2
/2
dt .
2 7 1000*0.008
1000*0.008*0.992

Pentru calculul acestei integrale folosim Sistemul Mathematica.

1 7  1000 * 0.008 13  1000 * 0.008
In26:=NIntegrate Exp[t 2 / 2] ,{t, , }]
2 1000 * 0.008 * 0.992 1000 * 0.008 * 0.992
Out26=0.600737
P1000 (7  k  13)  0.600737

Concluzie
La această lucrare de laborator x m-am învăţat să calculez rezultate la
probleme de calcul al probabilităţii .Deasemenea am realizat ca sistemul de
programe Mathematica permite: calculul valorii exacte, calculul unei valori
aproximative cu şapte cifre semnificative şi calculul unei valori aproximative cu un
număr dorit de cifre semnificative.

Bibliografie

Am folosit fisierul propus de lectorul asistent, cunostintele acumulate la seminarele

de Teoria Probabilitatilor si Informatiei.