LXI si l * r e n s « b e ş , 2 0 fonie 1 9 4 8 Nr.

2 4 — 2 6

1
rganui o f i c i a l al e p a r h i e i o r t o d o x e r o m â n e a Caransebeşului

M A M ' S C k i S S L S SE V O R T R I M I H C PE ADR'ÎSA Publicaţii

4o0 Lei GO.C-.ll..,'ULUI E P A R H I A L , S E C Ţ U C U L T U R A L Ă Concurse protopopiate . . . 1000 Lei
400 Lei „ parohii cl. I . . . 600 Lei
350 Lei „ II . . . 500 Lei
S00 Lei EPISCOPIA CARANSEBEŞULUI „ IU . . . 400 Lei
'¿00 Lei C O N T C B. C, KT. 8 9 6 7 3 Diferite publicaţii cm.Q . . . 6 Lei

UN VEAC DE LUPTA
-1948
1848
Anul memorabil -1848, anul revoluţiei,
este scris cu litere de foc în calendarul
frământărilor şi năzuinţelor popoarelor
bătrânului nostru continent.
Pentru istoria neamului nostru, evo­
carea acestui an de rară măreţie, echiva­
lează cu începutul unei ere noui, amintind
un neuitat crâmpeiu din luptele pentru
eliberarea poporului din lanţurile robiei
asupritoare.
Inir adevăr oricine ar încerca să
arunce o privite fugara asupra Ireculului
nostru, cu o sulă de ani în urmă, va
putea constata —fără multă greutate —
cât de departe era acesta de realitatea
actualelor orânduiri. Ardealul şi Banatul
gemea sub călcâiul imperialist hobsburgic
iar Moldova şi Muntenia erau robite
Semilunei. Nenorocirii acesteia i se mai
adăoga şi alta; poporul trebuia să mai
îndure şi umilinţele nemiloşilor nemeşi,
grofi şi moşieri cari îi storceau şi ultima
lui vlagă.
Aceste mediocre împrejurări au făcut
ca duhul veacului nou, vântul de viaţa
nouă al libertăţii, să pătrundă fulgerător
şi în sufletul poporului român, determi-
nându-i o adâncă schimbare a conduitei lui.
Sub presiunea dorului de m albine şi a
copleşitoarelor lipsuri în care se zbătea
dramatic, poporul român s'a ridicat cu fer­
mitate ca să şi scuture jugul împilării şi
să-şi creieze o soartă mai omenească.
Providenţa a făcut ca tocmai în acele
clipe hotărîtoare, neamul nostru să fie
binecuvântat cu o seamă de bărbaţi pro­
videnţiali deschizători de drumuri cari au
stat în fruntea mulţimii oprimate.
Inimele noastre jac să vibreze coarde
adânci când amintim numele nemuritorului
Crai al Munţilor - Avram Iancu, S. Bărnuţiu,
G. Barsîiu în fruntea mişcării pentru liber­
tate în Ardeal şi a lui N. Bălcescu, Al.
Golescu, şi a lui I. Ghica în Muntenia.
O dâră de lumină în acest veac de
luptă pentru cauza poporului, a lăsat însă
figura legendară a tribunului bănăţean
Eftlmfe M o r g a .
Profesorul de filosofic, dascălul şi
îndrumătorul lui N. Bălcescu, grănicerul
E. Murgii a fost apostolul ideii pentru
libertate şi înfrăţire în Moldova, Muntenia
ca şi în Banat.
E. Murga credea neîndoios în biruinţa
ideii de libertate a popoarelor, de a cei a
el iscăleşte cel dintâiu, actul de detro­
nare ai Habsburgilor.
El, e precursorul care susţine că
numai mergând laolaltă Românii cu
Ungurii vor scăpa din jugul iobâgiei
feudale. Toi el cere expropierea moşiilor
grofilor şi împărţirea pământului strămo­
şesc, ţăranului muncitor.
Dar cele moi arzătoare dorinţe ale
strălucitorului luceajăr bănăţean erau:
eliberarea şi organizat ea bisericii noastre
strămoşeşti pe care o considera drept o

Libertatea este d r e p t u l de-a tace t o t ce im e î m p o t r i v a dreptului aproapelui

 Pagina 2

fundamentală c o r d i t a exist t-t>I >' ru.jsín- :

naţionale şi unirea tumror R^a.ándür

înlfo singara ¿ata: „ D a c o R e m a r

...Popasul súibáioresc p e care-l

facem astăzi — după un veac deia revo­ • -; w r b u r a vna< ve c d • ' adnieă
1
lut a pentru libertaw de In 1848 — consii- ..pi", <..'<:• • s şi b.-dv'Spi'ii... u i p u n i c
tue na numai o evocare luminar, să a . •:!„• î -i'i'c t u t u i o i luptătorilor
trecui i ut ci şi o h rtuntă donniă de ¡.»¡1,11 ' 1:: ,\ ^ ! p 'POIU U;, ÎQ COîlSie-
reimp* - '.-spătare a energiilor p a ţine laţ u. •! r c e > ' J , -'a un luceafăr,
treaza , deia şi dreptul de .•' be/taie al fgur-1 . 5 ' - m c h : o e ii.V t ^ c n , i d e o l o -
futuro- popoarelor din lame. g'ii ş» , v , t ' i ' r vouiţie o ' 1 8 4 8 în
mai intorcăndu ne c • gândul la Ţ a r a Roma
vrem -'.le de grele lupte pentm ¿-bertaie !
D o c u n : ; n t e c v emit ş i » , < . u r a trans-
— - -n un veac —- vom puteh desci­ n r s ă d ' H g - n e a r e î n g e n t r ^ ; e în m i n u -
: :
fra r A: O'tualelor lupte. p . ntm pace şi ;:. t e ? e s , : c i ( n f e . u î e i ^ p r o "ut.ţ uni folclorice,
¿nú.- c/nkntti. de care depmde progresul în c ; n e p o p o r u l n o s t r u î ş . g.'orifică eroii,
j ¡ / " ' L ^ . . int'-egii omeniri. c ă n : â r : d ^ - i e v n i j . i e în dorul visurilor n e î n -
rintru î făptuirea acestui ideal luptă pliii.te şi al i n d - e p t â ţ i t e i o r nădejdi, e v i d e n ­
şi gr-veriiul R 'nublicii noastre, eşU din ţ i a z ă p r e z e n ţ a în istorie a preoţimii o r t o ­
popor ş; ocroi.tjr al poporului. d o x e şi efectiva e c o n t r i b u ţ i e ia î n f ă p t u i ­
Redacţia r e a m a r i l o r idealuri naţx;> - e şi s o c i a l e .
P r e o t u l o r t o d o x , rid cat din s â n u l
p o p o r u l u i şi trăind în a c e l e a ş i condiţii d e
viaţă şi în a c e l a ş i f r e a m ă t d e suflet, nu
LUI EFTIMIE MURGU p o a t e fi c o n c e p u t d e c â t ca un
svâcnet de inimă, sincronizat
permanent
cu b ă t ă i l e
— Apoteoză — de i n i m ă ale p ă s t o r i ţ i l o r s ă i .
II.
D e a c e e a , c â n d în p r i m ă v a r a a n u l u i
t§âllăie departe ale vremii flamuri
r e v o l u ţ i o n a r 1 8 4 8 , au p o r n i t n ă v a l n i c s ă
Şi întreg Banatul e în azurul blând de sărbătoare, rupă o p r e l i ş t i l e u n o r v e a c u r i î n t u n e c a t e ,
£ung susură luncile cu sveltele lor ramuri mulţimile d e ţ ă r a n i , m u n c i t o r i , m e ş t e ş u g a r i ,
(In liniştele aromate ah clarului de soare... n e g u s t o r i şl i n t e l e c t u a l i , p r e o ţ i m e a din
gisător al unui secol, azi sîaî tu privind în depărtări
A r d e a l din M o l d o v a şi din V a i a h i a s'a
a l ă t u r a t cu e n t u z i a s m a c e s t e i m i ş c ă r i e p o ­
La răspântia ta •— pe ale timpului cărări,
c a l e , „pentru a înfăptui întru iot dorinţele
finire şoaptele unui amurg de ieri .
poporului" ( N . Bălcescu).
Şi crenelate zori în alburiul de tăceri...
La a p e l u l c o m i t e t u l u i r e v o l u ţ i o n a r din
Visător din alte lumi, tu'nainte ai trecut Ţ a r a R o m â n e a s c ă , d e o d a t ă cu lucrătorii,
iQa sufletul în zalea argintie spre a idealului cetate.,. clăcaşii şi intelectualii „ m e m b r i i clerului
Jntrepid spasmurile le-ai învins, căci paloşul cuvântu­ de j o s , r ă s p u n s e r ă cu î n s u f l e ţ i r e " (N. I.
lui tu l-ai avut, S i m a c h e , R e v o l u ţ i a deia 1 8 4 8 în P l o e ş t i
şi jud. P r a h o v a , p a g . i 1). Sluj^orii a l t a r u ­
Tara visului departe sirăluce-a idealului magni­
lui au m e r s alături d e „propovăduitorii
fică cetate! crezului p a ş o p t i s t , p o r n i n d Ltia credinţă
guptâtbr al .Providenţei, -Bănetul ţi se închină că lupta r e v o l u ţ i o n a r i l o r avea î n ţ e i e s biblic
§u ale sale culmi trodak'a zările argintii, de a izbăvi norodul de cel viclean" ( G h .
<§u luncile'n hlamida de decese ţi sulcLnă... I. G e o r g e s c u — B u z ă u , art. P r e o ţ i l u p t ă t o r i ,
<Şi voinicit munţi - ai nost ti munţi cu piepturile aurii...
în A l b i n a din 6 Iunie 1948, p a g . 7) D a c ă
la î n c e p u t , unii p r e o ţ i a u a v u t „ m o m e n t e
In oceanul vieţii tale sau scurs durerile talaz c '-ă talaz
d e ş o v ă i r e " v ă z â n d în s t i n d a r d e l e libertăţii
<§in oceanul suferinţelor <§aaatsl se ridică az,
„ s i m b o l e de r e s b e l e " , mai târzii; r n raport
$eciorul cel mai mândru al mamei (Româ::'a, ai c o m i s a r i l o r d e p r o p a g â n d ' din plasa
grup din tine, suflet djn tine, Piteştilor s c r i e că „astăzi stindardele
(gii făt-frumos cu harurile pline... libertăţii fâlfâie pe toate bisericile" ( I d e m ,
Lucian Costin art. cit).

La 1 8 ^ 8 ; preot? m e a d'n Ţ a r a R o m â ­
n e a s c ă 8v?a deja e x p e r i e n ţ a imei revoluţii.
P r i n t r e p a n d u r i i lui Tuâm din V l a d i -
miri, mulţi preoţi îşi p u r t a u sfielnic d u r e r e a
unei grele înfrângeri şi r ă s c o l i t o a r e a m i n t i r i .
P o p o r u l p u r t a din gurri'n g u r ă , faima unui
Constandin din Buto-vsli, cel făcut p r e o t
1
din p a n d u r , prietenii d g â n d u r i şi s e n t i ­
m e n t e al c ă l u g ă r u l u i — filosof d e l a Motru,
' Eufrosin Poteca. „Constandin cu c e a t a
lui a u r m a t p e T u d o r în d r u m spre
Bucureşti. A tăbărît pe câmpia Contro-
cenilor S d a t în v o r b ă cu p o p a P a n ai t
de la C ă r ă m i d a r i , c a r e r ă m ă s e s e uimit
de atâta spujină de oaste r o m â n e a s c ă .
A defilat cu cea*a sa pe uliţele B u c u r e ş t i ­
lor şi n u - ş i p u t e a lua ochii dela s t e a g u l
o a s t e i cu Sfânta T r o i ţ ă z u g r ă v i t ă f r u m o s .
I-a s t ă p â n i t g â n d u l chipul preotului cu
crucea în mână care mergea la dreapta
lui Tu dor. cum şi glasurile preoţilor care
la râspântfi, în Bucureşti, citeau cu glasul
înalt proclamaţia drepturilor pentru toată
obştea" ( P r . Nicttîae AL P o p e s c u , P r e o ţ i
de Mir a d o r m i ţ i în Domnul, pag. 119).
C u astfel d e amintiri, p r e o t ' m e a din 1
Valah ia era p r e g ă t i t ă la d e s l ă n ţ u i r e a i u r e ­
şului d e l a 1 8 4 8 . Şi ea şi-a făcut d a t o r i a . . .
In târla d e oi a p r e o t u l u i R a d u Ş a p c ă
din Celei (jud. R o m a n a ţ i ) , s e u r z i a , în
taina nopţilor, p l a n u l revoluţiei.
C o n s p i r a t o r i i din B u c u r e ş t i — membrii
c o m i t e t u l u i r e v o l u ţ i o n a r — au găsit a d ă ­
p o s t sigur, p r i m i r e c a l d ă , sfat şi î n d e m ­
nuri b ă r b ă t e ş t i la p o p a Ş a p c ă din C e l e i .
D u p ă d e s ă v â r ş i r e a p l a n u l u i şi î m p ă r ­
ţirea roiurilor între fruntaşii r e v o l u ţ i o n a r i ,
p r e o t u l R a d u Ş a p c ă , alături d e EHade,
;
C r i s t i a n T e i i , Ştefan G o î e s c u şi N c o ! a e
P î e ş o i a n u , a c ţ i o n a i n t e n s în Oltenia, p e n t r u
pregătirea răscoalei.
In 9 Iunie 1 8 4 8 p o p a Ş a p c ă dădu
s e m n a l u l de ţ a r i n ă . Cu g!as de t u î n ' c , el
d e s c h i s e a d u -area dela Islaz, c u t r e m u r ă ­
tor şi profet c : „ I z b ă v e ş t e , D o a m n e , şi
m â n t u e pe rut o m u l c a r e -suferă! R d i c ă
şi însufleţeşte p e a c e s t p o p o r c a r e m o a r e
ca s ă facă să t r ă i a s c ă a s u p r i t o r i i sal !
S c a p ă - 1 de a b u z u l clă.cii, d e ticăloasa
iobfgie, de p o d v o s d a dnmr:r<';< şi r»
ş o s e l e l o r , d e ae-.'le rnun- - a'e faraonilor.
!
G l a s u l preot--'!': ră.*eo ' ţ me- S e s c u r g e a
în l a c r i n r , to.ită o b i d a de v e a c u r i şi f r e m ă t a
în suflete dorul de l i b e r i a t e . . .
r
E l i a d e ceti „ . C a r n a ţ i a " s u b faldurile
steagului, binecu - " - t de p o p a Ş a p c ă , cu
lozinca „Dreptate '"raţie."
Proclamaţia < -•nr'r şl un p r o e c t de
c o n s t i t u ţ i e democs,. ir 2 8 articol'*.
Pentru at?tud'.]>~ -\a d â r z ; . ţ r p . i
Ş a p c ă , d u p ă p r ă b u ş i . . , revoluţiei, înla.vatrî,
fu î n s t r ă i n a t d e p ă t r a r iul p e c a r e 1-a k-ii.t
şi p e n t r u c a r e a l i v o . . .
N u m e l e lui Insa a r ă m a s şi figura Uj.î,
î n c u r s i f ' c a t ă în a d m i r a ţ i a şi g r a t i t u d i n e a
p o p o r u l u i , luă p r o p o r ţ i i t i t a n i c e :
'„Să t r ă i a s c ă p o p a Ş a p c ă
C a scăpat ţara de c l a c ă !
n
u p ă a b d i c a r e a lui G h e o r g h e B i b e s c u ,
la 13 Iunie 1 8 4 8 , s'a Instituit „ G u v e r n u l
provizoriu".
N u m e r o a s e deputăţii asigurau Guver­
nul d e b u c u r i a şi sprijinul lor. D i n docu­
m e n t e l e vremii r e z u l t ă că în fruntea a c e s t o r
d e p u t a ţ i i e r a u preoţii „ c u c r u c e a , e v a n g h e l i a
şi s t e a g u l t r i c o l o r " , e x p r i m â n d u - ş i b u c u r i a
c ă 11 s'a d a t „ C o n s t i t u ţ i a , prin c a r e s e dă
la toţi d e o p o t r i v ă d r e p t u l n e a m u l u i o m e n e s c ,
d r e p t d a t o m u l u i d e D u m n e z e u d a r refu­
z a t şi î n e c a t prin s i s t e m a v e c h i u l u i g u v e r n
şi d e c l a r â n d „ c ă c i s u n t hotărîţi cu toţii a
a p ă r a a c e s t e d r e p t u r i cu c h i a r a lor v i a ţ ă " .
In r â n d u ! a c e s t o r preoţi s e a m i n t e ş t e d e
„protopopul oraşului Ploeşti", de preotul
din Vălenii d e M u n t e " , e t c . m
In fruntea r e v o l u ţ i o n a r i l o r din B u c u r e ş t i ,
ia 19 Iunie, s e a m i n t e ş t e p r e o t u l A m b r o z i e
d e l a e p i s c o p i a B u z ă u l u i . El m e r g e a în
fruntea p o p o r u l u i s p r e t u n u r i l e „ p r e g ă t i t e
s ă t r a g ă în n o - o d " . N u s e înfricoşa.
D i m p o t r i v ă . „ S e a r u n c ă a s u p r a unui t u n
şi taie fit'Iul a p r i n s , c a r e t r e b u i a să d e c l a n ­
;
ş e z e f o c u l " (of. M h a i i Roller, Ana S p ă -
t e s c u . Rec. 1 9 4 8 , p??g. 12). C u t e z a n ţ a
p r e o t u h o PtnpUi de curaj inimile p o p o r u l u i .
I n t e r v - n ţ a Iui a para!*'z?.t î n c e r c a r e a
d e a în3b'!şi revolut'a ş' d e a r ă s t u r n a
g u v e r n u l p r o v i z o r i u . Ca n e c u n o s t - n t ă , n o p o -
rul î! învesti cu s u p r a n u m e l e de „Popa Tun".
In fruntea c e l o r ş a p t e s p r e z e c e f n n n i ,
r e p r e z e n t â n d fiecare p e cîăcaşi? d l n î r ' u n
j u d e ţ , în „ C o m ' s i a P r o p r i e t a r i ? s e n u m ă r ă
şi p r e o t u l Ne-'gu d*n D o m n i t ? , rr-p'-:'zon-
5
t â n d judeţul S'arn R â m n i c ( R â m r e o fOretV
C o m i c a , a l c ă t u i t ă din r e p a ze^^nMi
c l ă c a ş i l o r şi ai m o ş i e r i l o r , avea ? p r e g ă ­
t e a s c ă u n p l a n „privitor la d e s r o b i r e a c l ă -
caşilor împământenirea lor, p r e v ă z u t ă în
articolul 13 al C o n s t i t u ţ i e i , p r o c l a m a t a p e
câmpia Filaretului" A c e a s t ă c o m i s i e e s t e
numită de C. A. Rosetti „ p r i m a a d u n a r e
d e Români" s a u „ p r i m u l c u r c u b e u al feri­
cirii ce s e a r a t ă pe ceru! libertăţii" şi
„cartea d r e p t ă ţ i i , c a r t e a lui Durnr, c z v- u
(cf. Gl. I. G e o r g e s c u — B u z ă u , art. cit.)
In cursul celor nouă ş e d i n ţ e , cât au ţinut
desbaterile acestei a d u n ă r i , î n t r e r u p t ă p e
neaşteptate, n'a fost zi în care p o p a N e a g u
să nu ia cuvântul, p e n t r u ca d u p ă el, să şi
d e s c h i d ă glasul lor simplu, d a r grăitor, şi
ceilalţi deputaţi clăcaşi". In numele o m e ­
nirii şi iubirii de d r e p t a t e " el face apel
la mari proprietari ca a c e ş t i a „povăţuiţi
de luminele veacului şi î n d e m n a ţ i de m ă r i ­
rea de suflet" să facă şi pe c l ă c a ş i „ p ă r t a ş i
la pământul patriei" ( I d e m ) . „ O a r e n'ar fi
păcat, zicea el, inaintea lumii şi a lui
D u m e z e u , ca tocmai noi să fim s t r ă i ­
ni şi nemernici în pământul nostru şi să
nu ne putem bucura d e un p e t e c d e
pământ, care să ne fie de o m â n g â i e r e a
hranei?"...
D u p ă intrarea trupelor turceşti în
Ţara R o m â n e a s c ă , pentru a potoli focul
revoluţiei, preoţii, printre care s e aminteşte
numele unui Iosafat Snagoveanul, Ghenadie
Poenaru şi alţii, în fruntea p o p o r u l u i ,
încearcă să înduplice pe trimisul turc şi
să-i aplece inima spre „dorinţa poporului"
care-şi apăra „drepturile noi".
Dar revoluţia fu înăbuşită.
Comisarul turc cere „printre altele, şi
p e d e p s i r e a preoţilor şi călugărilor, c a r e , în
„mare număr* luaseră „parte a c t i v ă " la
„aceste tulburări" Unii sunt arestaţi, alţii
apucară drumul pribegiei peste munţi.
P o p a Ş a p c ă din Celei, P o p a N e a g u din
Domniţa, Ierom. Variaam, Ni chita diaconul
din Argeş, E v g h e n i e iromonahul dela
Râmnic, Ierodiaconul Cezarie şi atâţia alţii
s p o r e e s c numărul luptătorilor chinuiţi p e n t r u
„drepturile poporului".
însuşi guvernul provizoriu, mulţumea,
printr'o proclamaţie, „în numele p o p o r u l u i
român" tuturor celor care au p a r t i c i p a t la
s u c c e s u l revoluţiei din 1 8 4 8 şi „ t u t u r o r
preoţilor şi ieromonahilor ce, în c a p u l
poporului, cu peptele g o a l e , s e p u s e r ă
înaintea tunurilor şi le s m u l s e r ă din m â i n i l e
inamicilor libertăţii".
Dr. M. B ă n e s c u
Contribuţii la revoluţia din 1848 —
N e a m u l n o s t r u l o m â n e s c poate m ă r ­
turisi cu v ă d i t ă m â n d r i e , că e s i n g u r u l ponor
în această p a i te a l u m u care s'a plămădit
s u b aripile ocrotitoare ale c r e ş t i n i s m u l u i .
F i i n d a ş e z a t însă „în calea tuturor rău­
tăţilor " — c u m s p u n e a u n înţelept cronicar
al n o s t m — a a v u t să înf: u n te s s p i e şi
n e n u m ă r a t e lovileri ş; suferinţe d e a î u n g u l
s b u c i u r a a t e i şi î n t u n e c a t e i lui istoiii. Ceeace
a d-.t a v â n t s t r ă m o ş i l o r noştri ca să poată
răzbi cu tărie, V i f o r n i ţ e l e n ă p r a s n i c e ale
trecutelor v e a c u i i , a fost t o c m a i sufli tul,
călit ia flacăra credinţei s t r ă m o ş e ş t i . Biserica
s t r ă m o ş e a s c ă ş i - a împletit — dela î n c e p u t
— destinele ei cu ale n e a m u l u i însăşi,
C r u c e a şi s p e d a a u fost a r m e l e s t r ă m o ş i l o r ,
c u a j u t o r u l crucii şi-au a p ă r a t glia şi lot
cu ajutorul ei ş i - a u croit d r u m u l spre
libertate şi afirmarea n a ţ i o n a l ă .
E s t e în deobşte c u n o s c u t , că în v r e m u r i
de restrişte şi în timpul nesfârşitelor l u p t e
de a p ă r a r e , preoţii e r a u adevăraţii sfătuitori
şi î n d r u m ă t o r i ai p o p o r u l u i , pe care-1 întă­
rea în credinţă şi în n ă d e j d e a u n o r zile
mai s e n i n e .
A c e s t e m o d e s t e feţe bisericeşti, p u r t a u
c u stoicism c r u c e a suferinţelor, care a p ă s a
d e o p o t r i v ă pe u m e r i i lor ca şi pe ai
oropsitului popor. < ăci durerile p o p o r u l u i
erau şi ducerile lor.
Cartea N e a m u l u i re p u n e în faţa ochi­
lor noştri, n e n u m ă r a t e pagini de glorie,
ssrt'se c u s â n g e l e şi î m p o d o b e a cu c u n u n a
c h i n u r i l o r preoţilor bisericii n o a s t r e creştine.
Măreaţa contribuţie a preoţim:!, a aces­
tor apostoli ai ii bei taţii, p u s ă în slujba
m u l ţ i m i i a s u p ; i t e , se o g l i n d e ş t e î n t r ' u n m o d
c u totul deosebit în t i m p u l revoluţiei dela
1848 din Ardeal.
In r n e m o r a b ' l a viforniţă — de a c u m
u n veac — c â n d poporul încMuşat s'a
ridicat cu hotărîre să î n l ă t u r e lanţurile
robiei a s u p r i t o a r e , p r e o ţ i m e a a r d e l e a n ă s'a
c o m p o r t a t aşa c u m o m ă r t u r i s e s c atât de
plastic versurile poetului A n d r e i M u r e ş a n u :
»Preoţi cu crucea în frunte".
T r e b u i e să mai s u b l i n i e m însă faptul
că în a c e a s t ă r e v o l u ţ i e , preoţii n u au
fost n u m a i î n d r u m ă t o r i i şi însufleţitorii
1
m u l ţ i m i i , ci ei au fost cheu „generaliiacestei
oştiri ţărăneşti" şi m â n a dreaptă a neîntri-
 xr. 24—25
c a t u l u i Crai al Munţilor — Avram Ian cu,
c u m afirmă, cu n e i n t r e c u t a - i c o m p e t e n ţ ă ,
istoricul şi r e v o l u ţ i o n a r u l Nicolae Bălcescu.
C â n d tulnicele r ă s u n a u prin desişul
codrilor, slujitorii altarelor, p u r t â n d î n t r ' o
m â n ă C r u c e a în cealaltă s p a d a , p o r n e a u la
• l u p t ă în fruntea m u l ţ i m i i ce se s c u r g e a în
valuri de prin văile m u n ţ i l o r .
A c e a s t ă înfrăţire a Crucii şi a s p a d e i
ne-o o g l i n d e s c d u i o a s e l e versuri cari mai
s t r ă b a t nostalgic şi a z i , codrii a r d e l e n i :
Sus pe vârful dealului
In cetatea Iancului,
De trei zile şi trei nopţi
Cântă o sută de preoţi,
Şi se roagă şi senchină
Pentru tabăra română..."
Intre n u m e r o ş i i preoţi luptători ardeleni
dela 1 8 4 8 , se c o n t u r e a z ă profilul de e r o u
---legendar al p r e o t u l u i Simion Groza, u n u l
dintre cei mai încercaţi „Căpitani"- ai lui
Avram lancu. istoria n e p ă r t i n i t o a r e ne
s p u n e că S. Groza,' în fruntea u n u i m ă n u n c h i u
de Moţi î n a r m a ţ i cu puşti şi lănci, înfrânge
— în luptele dela Roşia — unităţile d u ş ­
m a n e . D u ş m a n u l insă nu se d ă d u b ă t u t şi
l u p t â n d cu disperare, c ă u t a să î n e e r e u i a s c â
pe S. G r o z a ; aceasta printr'o dibace
s t r a t a g e a n ă ii a t r a g e î n t r ' o s t r â m t o a r e , de
u n d e abia r e u ş e ş t e să se s a l v e z e nobilul
comandant H'tvany.
D u p ă a c e a s t ă biruinţă, Craiul Munţilor,
t r i m . t e pe preoţii S. Groza şi G o m b o ş i u ,
în fruntea u n o r unităţi de m o ţ i , să u r m ă ­
r e a s c ă pe i n a m i c u l înfrânt şi să c u c e r e a s c ă
Z a r a n d u l . î n a i n t e de a d a s e m n a l u l luptei
S. G r o z a îi î m b ă r b ă t e a z ă z i c â n d u - l e : „ O a m e n i
b u n i , n u vă uitaţi că d u ş m a n i i s u n t m a i
m u l ţ i , m a i î n a i m a ţ i şi hrăniţi, că noi n e
b a t e m p e n t r u casa n o a s t r ă şi p e n t r u b r a z d a
n o a s t r ă , p e n t r u acele locuri sfinte u n d e
s u n t îngropaţi părinţii noştri, că D u m n e z e u
e c u noi şi d a c ă n ' a u p u t u t s t r ă b a t e aceşti
m u n ţ i T u r c i i , n u v o r p u t e a nici a c e ş t i a ! "
Alte figuri de preoţi cari a u luptat
în fruntea iobagilor speculaţi de grofii şi
n e m e ş i i stăpânitort, a u f o s t : Popa Balint
şi Vlăduţiu. Aceşti viteji, în fruntea B u c i u -
manilor, au îngenunchiat mândria inamicu­
lui pe înălţimile dela C o r n a . V o i n d să
r ă z b u n e a c e a s t ă înfrângere u m i l i t o a r e , b a r o ­
nul u n g u r K e m e n y — Farkaş, încearcă
u n atac fulgerător, dar suferă din n o u altă
r u ş i n o a s ă înfrângere din partea B u c i u m a n i -
lor c o m a n d a ţ i de preoţii: Vlăduţiu, Gomboşiu
şi Teodoreanu. In c u l m e a dispeiătii acest
b a r o n a e x c l a m a t : „Diavolul să se m a i
lupte cu popii !"
Ce m a i l u m i n o a s ă pagină care s c o a t e
în relief pătimirea preoţimii ardelene alături
de p o p o r în r e v o l u ţ i a dela 1 8 4 8 , ne-o i l u s ­
t r e a z ă în toată c r u z i m e a ei cazul p r e o t u l u i
losif Cazan din M e s t e a c ă n , c ă r u i a a s u p r i ­
torii i-au s m u l s u n g h i i l e , i-au s c o s ' - d i n ţ i i ,
i-au a i s b a r b a şi apoi în ch'tiuri g r o a z n i c e
l-au o m o t î t . (cf. B u n e a , F r ă ţ i a credinţei
şi frăţia naţională, Cluj 1946. p. 12).
M u l t e figuri strălucite de preoţi, ar
m a i p u t e a fi a m i n t i t e din şirul neînfricaţi­
lor luptători p e n t r u drepturile p o p o r u l u i
asuprit, dar a s u p r a cărora spaţiul r e s t r â n s
n u n e p e r m i t e s ă n e o p i i m . Orgoliul n o s t r u
însă n u ne î n g ă d u i e să î n c h e i e m a c e s t e
r â n d u r i , î n a i n t e de a m a i a d a o g ă o figură
de slujitor al a l t a r u l u i , al cărui n u m e n e
cinsteşte în m o d cu totul deosebit pe noi
b ă n ă ţ e n i . F e r i c i t u l întru p o m e n i r e episcop
al C a r a n s e b e ş u l u i Nicolae Popea, la î n c e ­
p u t u l carieriei sale, - în t i m p u l revoluţiei dela
1848, a s c u l t â n d g l a s u l conştiinţei, s e * p u n e
1
în fruntea u n e i gărz ' de R o m â n i b r a ş o v e n i
pe care-i î n d e a m n ă le luptă, r e u ş i n d să
r e s p i n g ă u n a s p r u atac al d u ş m a n u l u i ,
(cf. L u p a ş : N . Popea, B u c u r e ş t i 1920 p. 2 5 ) .
F r u m o s s i m b o l al î n f ^ ţ i r i i credinţei cu
vitejia şi a crucii cu spada !
A ş a fost h ă r ă z i t n e a m u l u i r o m â n e s c ,
ca nici o a c ţ i u n e a lui să n u se î n f ă p t u ­
iască decât la u m b r a bisericii şi să n u se
d e s ă v â r ş e a s c ă decât cu ajutorul slujitorilor ei.
Pr. Prof. Virgil T u r c a n
Avram lancu - Craiul Munţilor
— Eroul Libertăţii —
In r e v e n d i c ă r i l e legitime şi în luptele
s â n g e r o a s e ale R o m â n i l o r din T r a n s i l v a n i a
din anii 1 8 4 8 — 1 8 4 9 , se i m p u n e figura
l e g e n d a r ă şi eroică a lui A v r a m l a n c u .
R ă s c o a l a iobagilor din A r d e a l în istorie
e scrisă c u s â n g e şi suferinţă. Ţ ă r a n u l
î n s e t a t de d r e p t a t e şi flămând de libertate,
a protestat şi s'a jertfit p e n t r u idealurile
p e r m a n e n t e ale u m a n i t ă ţ i i . Revolta lor
c o n t r a asupritorilor, a «fost î n ă b u ş i t ă în
s â n g e şi l a n ţ u r i , în p l â n s şi t e m n i ţ ă , dar
idealul r e v o l u ţ i o n a r i l o r n ' a p u t u t fi nimicit;
căci a ş a s'a s t â r n i t u i a g a n u l v e h e m e n t al
 r'hglna 6 F O A I A
celor robiţi de veacuri şi s'a d e s l ă n ţ u i t
f u r t u n a libertăţilor politice, e c o n o m i c e şi
sociale a m a s e l o r m u n c i t o a r e .
In g e s t u l iobagilor răsculaţi, se v e d e
s i m b o l u l jertfei pe altarul libertăţii şi certi­
t u d i n e a dreptăţii ce se va împlini.
In istoria revoluţiilor r o m â n e ş t i , n u m e l e
lui A v r a m I a n c u e u n s e m n a l , u n strigăt
de a l a r m ă şi u n e r o u al libertăţii şi dreptu­
rilor r o m â n e ş t i . El dă s e m n a l u l ia luptă
p e n t r u s f â r m a r e a lanţurilor iobâgiei şi s c u t u ­
r a r e a j u g u l u i asupritorilor. A v r a m I a n c u
e l u p t ă t o r u l ce se d e d i c ă i d e a l u l u i şi se
sacrifică p e n t r u libertatea şi d r e p t a t e a s e m e ­
nilor săi, deci p e n t r u binele şt p r o g r e s u l
poporului.
Figura impunătoare a revoluţionarului
A, I a n c u r ă m â n e a d â n c întipărită în c o n ­
ştiinţa p o p o r u l u i r o m â n , ca a u n u i m u c e ­
nic al libertăţii şi echităţii, contra feudalis­
m u l u i şi m a g n a ţ i l o r a b u z i v i . In i n i m a lui
I a n c u e r a u a d u n a t e toate umilirile şi toate
d u r e r i l e n e a m u l u i întreg.
A v r a m I a n c u s'a n ă s c u t în 1824 în
V i d r f de s u s . A v ă z u t l u m i n a zilei în
m u n ţ i i din care pornise răscoala lui H o r i a
şi Cloşca, ce fu î n ă b u ş i t a în t e m n i ţ ă , în
t r a g e r e pe roată şi în s p â n z u r ă t o a r e . Ca
d e s c e n d e n t al moţilor şi u r m a ş a lui H o r i a ,
I a n c u a d u c e cu sine revolta înăbuşita şi
protestul reţinut ai iobagilor speculaţi de
v e a c u r i . El purta în sufletul s ă u m a r e ,
i m a g i n e a răscoalei ce înroşise apele m u n ţ i ­
lor cu s â n g e l e i o b a g u l u i , ce a m u r i t p e n t r u
d r e p t a t e socială, şi libertate n a ţ i o n a l ă .
T e m p e r a m e n t d i n a m i c , luptător neînfri­
cat şi agitator de m a s e , făceau din ei o p e r s o ­
nalitate r e v o l u ţ i o n a r ă . „In t i m p u l revoluţiei
a fost mai i u b i t ca î n a i n t e , p e n t r u vitejia
sa, p e n t r u b u n ă t a t e a lui de i n i m ă cu cei
cinstiţi şi p e n t r u a s p r i m e a lui cu cei n e m e r ­
nici ( „IV. Bota-A. Iancu şi epoca sa — pag.
16 Cluj 1924). T r i b u n u l I a n c u a interzis
jaful şi c r i m a .
De v e a c u r i procesul de s p e c u l a r e a
iobagilor n u se mai j u d e c a , iar c a u z a lor
j u s t ă n u se m a i s o l u ţ i o n a , şi r ă b d a r e a
a j u n s e s e la c u l m e şi deaceia I a n c u n ' a
m a i cerşit d r e p t a t e a ci a ales calea răscoalei
sângeroase.
Deaceia pe c â m p i a libertăţii la Blaj în
3 | 15 M a i 1 8 4 8 , u n d e s ' a u făcut c u n o s c u t e
Curţii din Vie na 'toate legitimile aspiraţii şi
dreptele revendicări ale poporului r o m â n ,
cererile R o m â n i l o r a u fost f o r m u l a t e a ş a :
Toate naţiunile din Atdeal să fie puse pe
D I E C E Z A N A , fir, 24—26
picior de egalitate în Dieta ţârii, numărul,
deputaţilor să fie în raport cu numărul locui­
torilor fiecărei naţiuni; Biserica română să nu
fie atârnată; să se desfiinţeze iobăgia; să se
întemeieze şcoli româneşti; sarcinile şi dările
să fie potrivite pe măsura averii fiecăruia ; să
se dea libertăţi cetăţeneşti". I a n c u a venit cu
Moţii săi o r g a n i z a ţ i milităreşte şi hotârît
p e n t r u l u p t ă şi şi jertfă.
C u r t e a din V i e n a a înşelat nădejdile
generaţiei dela 1 8 4 8 şi a t u n c i s'a r e c u r s la*
m i ş c a r e a m a s e l o r iobage. Moţii î n a r m a ţ i cu
t o p o a r e şi lănci în m a r ş u l m e m o r a b i l c â n t a u
„Astăzi cu bucurie Românilor veniţi pe Iancu
în câmpie să-l însoţiţi''.
Hotărîrile a d u n ă r i i a u fost a p r o b a t e de
întregul popor, iar c â n d uneltele grofilor
şi m a g n a ţ i l o r au î n c e p u t să î m p u ş t e d i n s p r e
M â n e r a d e , atunci I a n c u scoate pistolul dea
b r â u şi dâscărcându-1 în s u s strigă „Intre
noi şi voi numai aceasta va decide". l a t ă
s e m n a l u l luptei este dat şi r e v o l u ţ i a începe.
5
In M i h a l ţ la 2 I u n i e se î n t â m p l ă u n
m ă c e l , u n d e c u r s e p r i m u l s â n g e al r e v o ­
luţiei. Iobagii r o m â n i depe moşia unui
conte m a g h i a r fuseseră î m p u ş c a ţ i . V e s t e a
o m o r u l u i î n t o c m a i ca un fulger, se r ă s p â n d i
în t o a t ă ţara, • iar c o m i t e t u l naţional se
a d u n ă spre a decide. Iobagii şi tineretul
fierbeau de m â n i e şi d u r e r e , iar la ş e d i n ţ ă
I a n c u din fundul sălii sări peste trei bănci
şi s t r i g ă : „ D o m n i l o r vorbiţi înainte, e u
plec în m u n ţ i să fac r e v o l u ţ i e " .
Prin r e v o l u ţ i e vqia să d e s r o b e a s c ă
ţ ă r ă n i m e a şi să t r e a c ă p u t e r e a în m â n a
p o p o r u l u i , căci r e v o l u ţ i a „e c u c e r i r e a puterii
de c ă t r e o clasă care n ' a mai a v u t - o
niciodată cu scopul de a i m p u n e g r u p u l u i
u n n o u etalon de v a l u r i . Prin astfel de
z g u d u i r i societăţile c u c e r e s c însăşi e s e n ţ a
progresului de care c o n s e r v a r e a lor e
s t r â n s l e g a t ă " (Ralea — C o n t r i b u ţ i i la ştiinţa
societăţii p a g . 3 0 1 — 3 0 2 . )
Căci d u p ă Karl M a r x conflictul dintre
forţele de producţie d u c e la r e v o l u ţ i e socială,
d e o a r e c e odată cu s c h i m b a r e a f u n d a m e n t u ­
lui e c o n o m i c n u se poate să n u se s c h i m b e
m â i repede s a u m a i încet toată s u p r a s t r u c ­
t u r a societăţii.
T o t u ş i M a r x făcea distincţie între
„revoluţia socială şi cea politică" c o n s i d e r â n d
drept revoluţie politică orice r ă s t u r n a r e a
autorităţii politice şi a d r e p t u l u i , iar r e v o ­
luţie, sociala acea profundă t r a n s f o r m a r e a
r a p o r t u r i l o r sociale şi în p r i m u l r â n d a
celor e c o n o m i c e din l ă u n t r u l s o c i e t ă ţ i i " .
 Nr, 24-26 FOAIA
(P. Andrei, Sociologia generală p. 5 7 6 ) .
Prefectul de lâncieri a venit la moţii
săi dragi, au aprins focuri pe culmile munţi­
lor, au sunat tulnicul de brad şi au înce-.
put lupta, în frunte cu , Iancu. Craiul
Munţilor, pe calul său alb apare, unde
lupta era mai grea. Lupta pentru dreptate
şi libertate era în toiu şi Ia ea s'au aliniat
şi preoţii despre vitejia cărora baronul
K e m e n y exclama: „Că dracul să se lupte
cu popii".
Răsculaţii se luptau eroic, conduşi de
conducătorii hotărîţi. Nicolae S o l o m o n în
Haţeg, Axente pe A m p o i u , Popa Balint în
valea Arieşului, lancu în inima munţilor,
iar prefecţii Buteanu, Dobra şi C. Romanul
c u tinereţea lor tumultoasă sunt mereu în
fruntea răsculaţilor şi în jurul focurilor,
cântau imnui biruinţii.
Totuşi revoluţia a fost înăbuşită de
autorităţile militare reintrate în Ardeal, iar
legiunile lui Iancu sunt disolvate şi supra­
v e g h e a t e cu severitate.
Prefectul A x e n t e , văzând că nu se
mai poate rezista în Septemvrie 1 8 4 9 şi-a
adunat voinicii în faţa catedralei din Blaj
şi luându-şi rămas bun le .spus: „Să trăiţi
bravii mei feciori şi să aveţi încredere şi
nădejde, că v'aţi bătut ca să fiţi Români,
ca să aveţi drepturi şi lege, nu v'aţi bătut
pentru hârtia nimănui.
Nu vă îndoiţi, nici vă.temeţi de amenin­
ţările, care le auziţi.
împăratul e drept, sau nu e drept, va
trebui să fie drept". Din această declaraţie
se descifrează credinţa eroica a Românilor
în dreptate şi libertate. Se vede în acelaşi
timp semnificaţia răscoalei şi legitimele năzu­
inţe şi revendicări ale iobagilor, ce şi de
data aceasta vor fi înşelate de Curtea dela
Viena, care mai apoi ne-a dat şi odiosul
dictat din 1 9 4 0 .
Iancu e aruncat în temniţa din Alba-
Iulia, unde suferise şi Horia, înainte de a
fi torturat pe roată. In temniţă Craiul munţi­
lor e scuipat în faţă, legat în lanţuri şi
pălmuit.
Acesta este epilogul revoluţiei, dar
fapta lor nu va rămâne fără ecou în c o n ­
ştiinţa poporului, a umanităţii şi a istoriei,
căci ea este o jertfă adusă libertăţii echităţii
şi progresului.
Iancu chinuit în temniţă şi-a ieşit din
minţi şî apoi eliberat ia calea munţilor
iubiţi, prin care rătăceşte şi cânta durerea
fraţilor din fluerul său. Cântecul său era
DIECEZANA Pagina 7
cântecul răsculaţilor şi clocotul sângelui
irosit prin văile codrilor, ce se cere răzbunat.
Revine apoi acasă lângă tatăl său şi
în mijlocul moţilor săi devotaţi, iar când
împăratul Frantz Iosif în 1852 vine prin
Munţii Apuseni şi tatăl său îl primeşte cu
un pahar de vin, Iancu pleacă din nou în
munţi şi spune plin de revoltă tribunilor
Săi „ Toate sunt în zadar un nebun ca sţ un
mincinos nu se pot înţelege".
Din nou revine între ai săi şi mai
face o ultimă încercare când pleacă în
fruntea unei delegaţii la principele Schwart-
zenberg, guvernatorul Ardealului, care i-a
întins mâna cu ironie, spunându-i: „Ei, ce
mai vor Românii"} La această întrebare, în
conştiinţa lui Iancu s'a trezit tragedia ioba­
gilor şi îi dă această replică: Românii vor
o academie de drept la Sibiu şi o baie de vapori
la Vidra".
Din acel rpoment, drama poporului şi
durerea iobagilor înşelaţi de împărat, au
luat proporţii g gantice în sufletul lui Iancu
şi deaceia aleargă în munţi.
Moţii săi dragi, alergau după el şi
plângeau împreună durerea şi trădarea
lângă mormintele lăncierilor; iar când i se
amintea de anii revoluţiei el spunea:
„Aerul din case era stricat şi eu am venit
ca un uragan să-1 curăţesc". Prin aceasta
lămurea şi interpreta sensul luptei sale eroice,
.pentru a lichida feudalisrrTu! şi specularea
omului de către o m şi a naţiunilor m[ci
de către cele mari.
In Iancu poporul vedea simbolul
luptei peptru dreptate şi libertate,
care prin jertfă trebuie să biruiască. Deaceia
poporul îl iubia şi îl ruga: „Tu să rămâi
la noi şi să ţii cu noi, nimeni să nu te
ducă de aici".
In 1872 moare şi e înmormântat la
Ţepea, sub un gorun în apropierea bisericii.
La mormântul său străjueşte crucea sufe-
rinţii neamului, iar gorunul în fiece t o a m n ă
îşi scutură frunzele pe mormântul său.
t
L â n g ă dânsul vechiul stejar cu trunchiul
mândru îşi mai resfiră crengile puternice,
ce cad pe rând şi se înoiesc într'una, vuind
cu vântul serilor, cântece de taină, între
crucea mortului şi crucea suferinţii reînvie-
toare de pe lăcaşul românesc al credinţei"
(N. Iorga-Nea%iul românesc în Ardeal şi
Ţara U n g u r e a s c ă voi. I pag. 3 5 1 ) .
Iancu regele munţilor a dat semnalul
de luptă spre a scăpa poporul de j u g şi
tiranie căci paharul suferinţei se umpluse.
 Pagina 8 K O A \ t\
I a n c u , fătul f r u m o s din poveste, e h a i d u c u l
c e a c h e m a t p o p o r u l la l u p t ă s ă - ş i f a c ă
d r e p t a t e şi s ă c u c e r e a s c ă l i b e r t a t e a , c â n d
c u ţ i t u l s u f e r i n ţ i i le a j u n s e s e la o s .
D e a c e i a în c o n ş t i i n ţ a p o p o r u l u i şi a
istoriei, fapta î n d r ă s n e a ţ ă a lui I a n c u a
f o s t s t i m u l e n t şi c e r t i t u d i n e în l u p t a c l a s e i
m u n c i t o a r e p e n t r u e m a n c i p a r e , p e n t r u liber­
t a t e , p e n t r u e c h i t a t e şi d e m o c r a ţ i e .
Idealurile generaţiei dela 1848, devin
a c u m realităţi prin reformele structurale
p e t r e c u t e in t â n ă r a n o a s t r ă R. P . P . , prin
care s'au înfăptuit toate condiţiile^obiective
pentru consolidarea democraţiei populare,
pentru buna s t a r e c e l o r c e m u n c e s c şi
pentru o pace trainică între n e a m u r i .
I. B.
Solemnitatea înscannârii
I. P. S. Iiisiinian Marina, Patriarh al
Biserici; Ortodoxe Române
S â m b ă t ă 5 Iunie a. c. Sf. Sinod, a ţinut
ş e d i n ţ a în care s'a stabilit definitiv p r o g r a m u l
î n s c ă u n ă r i i 1. P. Sf. P a t r i a r h Iustinian şi s'a făcut
prezentările m e m b r i l o r delegaţiei ruse şi b u l g a r e ,
cari au sosit pentru s o l e m n i t a t e a înscăunării.
D u m i n e c ă 6 Iunie a. c , a avut loc în sala
Marei A d u n ă r i Naţionale, s o l e m n i t a t e a î n s c ă u n ă r i i
I. P. S. Iustinian Marina, P a t r i a r h al Bisericii Ort.
Române.
La s o l e m n i t a t e au participat: Or. C. I. P a r h o n
P r e ş e d i n t e l e Prezidiului Marei Adunări Naţionale,
m e m b r i i guvernului în frunte cu Dr. P. Groza,
Corpul diplomatic, ierarhii bisericii noastre, r e p r e ­
zentanţii autorităţilor civile şi militare.
Erau prezenţi membrii delegaţiei Bisericii
O r t o d o x e Ruse in frunte cu 1. P. S. Nicolae
Crutitschi Mitropolitul Moscovei, P . S. Arsenie
episcopul Calininului P , C. P r o t o e r e u C o n s t a n t i n
Rujinski administratorul Afacerilor P a t r i a i h i e i din
E x a r h a t u l întregii Ucraine şi d. Serghie Ivanovici
Fillpov secretarul p a r t i c u l a r ai Mitropolitului
Nicolae Crutitschi-
D e l e g a ţ i a Bisericii o r t o d o x e b u l g a r e era
r e p r e z e n t a t ă prin P. S. Mitropolitul Chirii a! P l o v -
divului şi P. S. Arhiereul P a r t e n i e de Lovshi
vicarul E x a r h a t u l u i Sofiei.
Ş e d i n ţ a festivă a î n c e p u t la ora 10,20.
D. S t a n c i u Stoian, ministrul Cultelor, a cetit
D e c r e t u l de confirmare de către Prezidiu a alegerii
I. P. S. Patriarh J u s t i n i a n
1. P. S. Mitropolitul Nicolae al Ardealului
a p r e d a t d-lui prof. Dr. C. I. Pafhon, p r e ş e d i n t e l e
Prezidiului, cârja P a t r i a r h a l ă care a î n m â n a t - o
I. P. S. P a t r i a r h Justinian, rostind u r m ă t o a r e l e :
înalt Prea Sfinte Patriarh al Bisericii Orto­
doxe Române,
D I E C E Z A N A \y. 2-4— 2 6
„In n u m e l e PrezidiuluiMarii Adunări N a ţ i o ­
nale a Republicii P o p u i a r e R o m â n e , vă î n m â n e z
cârja de Arhiepiscop a! Bucureştilor, Mitropolit
al U n g r o - V i a h i e i şi Patriarh ai Bisericii O r t o d o x e
Române.
Vă urez să păstoriţi în p a c e şi pentru b i n e l e ,
poporului şi al bisericii.
Să trăiţii"
D u p ă primirea cârjei I. P . S. Patriath Justinian
a rostit u r m ă t o a r e a c u v â n t a r e :
Onorat Prezidiu,
C ă l ă u z i n d u - m ă în viaţa mea de învăţămintele
Sf. Scripturi, cu a d â n c ă recunoştinţă şi d e s ă v â r ş i ­
tă încredere p r i m e s c cârja patriarhala, făgăduind
că mă voi sârgui să o port cu aceeaşi vrednicie
cu care au p u r t a t - o iluştrii mei î n a i n t a ş i .
Astăzi mai mult decât oricând viaţa politică
şi viaţa religioasă a poporului nostru d r e p t c r e d i n ­
cios, sunt contopite. Biserica Naţională O r t o d o x ă
R o m â n ă şi Statul d e m o c r a t român sunt legate
indisolubil, p e n t r u c ă fiii credincioşi ai Bisericii
n o a s t r e s u n t cetăţenii Statului, iar cârmuitorii
Republicii P o p u l a r e R o m â n e s u n t cei mai mari
ocrotitori ai Bisericii noastre, intre altele 1. P.
S. Sa continuă:
„In v e d e r e a realizării acestor măreţe idealuri,
Biserica O r t o d o x ă R o m â n ă are de rezolvat p a t r u
mari şi c a p i t a l e p r o b l e m e , ca să poată veni în
sprijini poporului român d r e p t c r e d i n c i o s , în m u n c a
lui pentru aşezarea unei noui vieţi sociale.
Cum, în primul rând, misionarii Bisericii
noastre, d'n mijlocul poporului d r e p t c r e d i n c i o s ,
sunt pregătiţi în mentalitatea şi atmosfera v r e m u ­
rilor de p â n ă ieri, în a c e a s t ă situaţie ei constitue
o piedică în n o u a activitate sociala a Bisericii.
D u p ă un program bine chibzu't şi cu un c o r p
de î n d r u m ă t o r i bine pregătit', poporul nostru
t r e b u i e î n d r u m a t , orientat şi c o n v i n s p t n t r u a c e s t
apostoial social cerut de oamenii vremurilor i u u i .
In mod firesc deci, urmează o selecţionare şi o
p r o m o v a r e a elementelor d o v e d i t e apte şi p r e g ă ­
tite p e n t r u n o u a misiune, cum şi eliminarea celor
ce nu mai c o r e s p u n d misiunii lor e v a n g h e l i c e ,
bineînţeles d u p ă n o r m e l e unor şcolarităţi a p l i c a t e
de cei mai de s e a m ă profesori de misiune, apelul
meu c ă t r e cler este aceiaşi cu al Sf. Apostol
P a v e l : „Indoind duhul minţii voastre să vă î m b r ă ­
caţi în omul cel nou (Efeseni IV, 2 3 — 2 4 ) .
I n ' a i doilea rând, Biserica O r t o d o x ă R o m â n ă
pentru a putea r ă s p u n d e cu folos a c e l o r a ş i i d e a ­
luri şi năzuinţe ale p o p o r u l u i nostru d r e p t c r e d i n ­
cios, trebuie să-şi r e o r g a n i z e z e pe alte baze, p ă s ­
t r â n d regulile c a n o n i c e şi m o n a h a l e , clerul m o n a ­
hal, care trebuie să fie în slujba luminii, culturii
şi ajutorului societăţii, c o n d u ş i de spiritul e v a n ­
ghelic al jertfelnicei pentru aproapele, făcând
din schiturile şi m ă n ă s t i r i l e lor, izvoare curate
cu apă răcoritoare a Evangheliei lui Hristos pentru
sufletul atât de însetat de l u m i n ă şi de a d e v ă r al
poporului r o m â n d r e p t c r e d i n c i o s , n e u i t â n d î n ­
d e m n u l Sf. Evanghelii.
In al treilea r â n d t r e b u i e s c revizuite a r m e l e
a c e s t o r m i s i o n a r i şi î n a r m a r e a lor cu armele d u ­
hului celui nou, p e n t r u a ajuta în năzuinţele lui
p e o m u l cel nou, pe- omul păcii, pe omul unei
societăţi p a ş n i c e şi plină de iubire. In lumina
a c e s t o r p o s t u l a t e urmează să fie o r g a n i z a t ă toată
p r e d i c a r e a cuvântului evangheliei, cea scrisă prin
reviste, fie prin cărţi de studii sau predici, fie
prin cărţi de literatură religioasă. R e o r g a n i z a r e a
acestui arsenal de misiune, se i m p u r e poate mai
d e g r a b ă decât celelalte măsuri amintite mai î n a ­
inte, atât pentru orientarea şi î n d r u m a r e a cleru­
lui de mir şi m o n a h a l cât şi pentru luminarea
p o p o r u l u i d r e p t c r e d ' n c i o s pe calea vieţii celei noui.
Şi î n s f â r ş t , în al patrulea rând Biserica
n o a s t r ă trebuie să se preocupe şi de formarea
clerului ei de mir şi m o n a h a l în viitor. In a c e s t
s c o p trebue să-şi reorganizeze instituţiile p e n t r u
formarea clerului, care să p o a t ă r ă s p u n d e tuturor
năzuinţelor şi nevoilor poporului d r e p t e r e d i n c i o s ,
din cier cu d r a g o s t e pentru ridicarea poporului
şi cu zel pentru c â ş t i g a r e a sufletului poporului,
sufletului enoriei, un cler cu d r a g de m u n c ă
pentru p r o p ă ş i r e a Bisericii şi Patriei."
Apoi d.'prof. Dr. C. 1. P a r h o n , p r e ş e d i n t e l e
Prezidiului Marii Adunări N a ţ i o n a l e r ă s p u n d e
I. P. S. Sale, dintre care reţinem următoarele:
„Am ascultat cu o deosebită mulţumire
c u v â n t a r e a înţeleaptă a P r e a Sfinţiei Voastre care
n e - a u m p l u t de b u c u r i e v i z â n d drumul luminat
şi s ă n ă t o s pe care voiţi să îndrumaţi Biserica
O r t o d o x ă din ţara noastră.
Prezidiul Marii Adunări N a ţ i o n a l e a R. P. R.
vă mulţumeşte p e n t r u î n c r e d e r e a ce-i arătaţi şi
vă asigură de s i n c e r a afecţiune ce vă p ă s t r e a z ă
şi d e t o a t e speranţele ce îşi p u n e în modul cum
înţelegeţi să păstoriţi pe credincioşii Bisericii ce
conduceţi
Aiegerea Prea Sfinţiei Voastre ca P a t r i a r h
a
a fost o m .re s ă r b ă t o a r e nu numai pentru
Biserică ci şi pentru Prezidiu, G u v e r n şi întreaga
Republică P o p u l a r ă R o m â n ă .
Ca şi înalt P r e a Sfinţia Voastră c o n s t a t ă m
cu multă mulţumire că viaţa religioasă din ţara
noastră este legată în mod indisolubil de statul
d e m o c r a t r o m â n si credem ca si Sfinţia Voastră
că statul şi Biserica trebuie să se ajute r e c i p r o c
d e o a r e c e „Toată ţara care se d e s b i n ă înăuntrul
său se pustieşte şi toată cetatea sau c a s a care
se d e s b ' n ă î n ă u n t r u l său nu dăinuieşte. Să
c ă u t ă m dar, cele ce î n l e s n e s c p a c e a şi slujesc
spre a ne ajuta unul pe altul.
A p r o b ă m cu totul ideile Ina't Prea S f i n t e i
Voastre în ceeace p r i v e ş t e î n a r m a r e a misionarilor
Bisericii cu a r m e l e duhului celui nou care să
ajute pe omul cel nou, pe omul păcii, pe omul
unei societăţi p a ş n i c e şi pline de i u b r e p r e c u m
grăiţi aşa de frumos şi de înţelept. Cărţile de
literatură religioasă, revistele predicile, trebuie să
respire a c e a s t ă nouă şi s ă n ă t o a s ă atmosferă.
Creşterea unui cler de mir şi m o n a h a l , care
să se h r ă n e a s c ă cu h r a n a cea nouă şi sâ respire
d u h u l vremurilor noui constitue o î n s e m n a t ă p r e ­
o c u p a r e a înalt P r e a Sfinţiei Voastre pe care
s u n t e m siguri că veţi a d u c e la îndeplinire."
*
* *
1. P . S. Patriarhul .Iustinian a primit apoi
felicitări din partea membrilor înaltului Prezidiu
în frunte cu d. Dr. C. I. P a r h o n , a m e m b r i l o r
guvernului în frunte cu d. prim ministru Dr. P e ­
tru Groza, a autorităţilor civile şi militare,
A s ' s t e n ţ a î n c o l o n a t ă într'un l u n g cortegiu a
coborît Dealul Patriarhiei, însoţind pe I. P . S.
Patriarhul Justinian p â n ă la Biserica Sf. Spiridon
Nou, din str. Ş e r b a n Vodă. P e trotuarele căii
de p a r c u r s erau aşezaţi preoţi, călugări, călugă­
riţe, corurile s e m i n a r e l o r etc. S'au î n t o n a t imnuri
religioase.
In Biserica Sf. Spiridon Nou s'a celebrat o
slujbă religioasă de către un s o b o r de înalţi c h i -
riarhi. Apoi P . C . Sa Gh. Vintilescu, directorul Sf.
S i n o d , a citit g r a m a t a sinodală de aşezare în
S c a u n a I. P. S. Patriarh Justinian. A u r m a t c e r e ­
monia întronizării, d u p ă care luând cuvântul
I. P. S. Mitropolitul Nicolae al Ardealului a urat
I. P . S. P a t r i a r h Justinian o păstorire î n d e l u n g a t ă ,
în numele Sf. Sinod.
I. P. S. Nicolae Crutiţschi, Mitropolitul
Moscovei, a citit s c r i s o a r e a de felicitare trimisă
de I. P. S. Alexei, P a t r i a r h u l M o s c o v e i , I. P . S.
Patriarhului Justinian, cu prilejul întronizării.
(Textul scrisorii îl p u b l i c ă m în Nr. viitor).
D u p ă p r e d a r e a scrisorii de felicitări I. P. S.
Nicolae Crutischi, Mitropolitul Moscovei a p r e z e n ­
tat în n u m e l e său p e r s o n a l şi în n u m e l e d e l e g a ­
ţiei Bisericii O r t o d o x e Ruse felicitări cu prilejul
întronizării I. P. S Justinian ca Patriarh al B i s e ­
ricii O r t o d o x e R o m â n e .
Apoi, a luat cuvântul I. P . S. Mitropolitul
Chirii, d e l e g a t u l I. P . S. Ştefan, Exarhul Bulgariei,
care a s p u s u r m ă t o a r e l e :
„înalt P r e a Sfinţitul- şi F e r c i t u ! Exarh al
Bulgariei şi Sf. Sinod al Bisericii O r t o d o x e B u l ­
g a r e , n e - a u însărcinat să prezentăm înalt P r e a
Sfinţiei Voastre sentimente adânci de d r a g o s t e
frăţească, felicitări cu ocazia ridicării înalt P r e a
Sfinţiei Voastre în s c a u n u l de P a t r i a r h şi urări
o e n t r u cel mai bun s u c c e s în slujba Sfintei
Biserici, a D o m n u l u i nostru I'sus Christos.
Biserica O r t o d o x ă Bcngară, t o t d e a u n a cu
cordialitate sinceră a î m p ă r t ă ş i t bucuria şi d u r e ­
rile Bisericii O r t o d o x e R o m â n e , s c u m p e i surori
întru Christos. Aceasta se datoreşte p r e c u m s p i ­
ritul de unitate e c u m e n i c ă ce p ă t r u n d e Bisericile
o r t o d o x e locale, tot aşa şi vecinătăţii n o a s t r e ,
ceeace reprezintă un fapt de D u m n e z e u pus.
Iată de această înţelegere c o n d u s , s o b o r u l
arhieresc bulgar t o t d e a u n a este foarte sensibil
p e n t r u fiecare b u c u r i e ş i t r i s t e ţ e a Bisericii R o m â n e .
A u r m a t la cuvânt d. Stanciu Stoian, m i n i s ­
trul Cultelor, care s p u n e , că un străvechiu obiceiu
a statornicit ca, la instalarea în scaun a unui înalt
demnitar, să i se facă urarea de a fi bvn ş> drept,
ca înaintaşii săi buni şi drepţi, de a păstra, î n ­
mulţi şi desăvârşi bunul material sau spiritual ce
i se încredinţează E un î n d e m n şi o s p e r a n ţ ă ,
ca acela ce este atunci o p r o m i s i u n e , să f-e mai
apoi plinire şi faptă.
La î n s c ă u n a r e a de acum, a I. P . S.S. Justinian
Marina, în scaunul de prim vlădică şi patriarh
al B'sericii o r t o d o x e române,. în numele g u v e r n u ­
lui Republicii P o p u l a r e Române, îi facem şi noi,
cu căldură şi î n c r e d e r e deplină, aceeaşi tradiţio­
nală urare.
Căci* bunele tradiţii trebuiesc p ă s t r a t e şi
cultivate şi noi s u n t e m b u c u r o ş i să credem că
1. P. S. Sa aşa va face. Tradiţiile cele b u n e
—- datinile sau predariiile cum li se s p u n în
biserică — sunt m e m o r a v'e a c-bşfel, c o m o a r a
d e e x p e r i e n ţ ă şi înţelepciune. p~ care n e - a u lă­
sat-o î n a i n t a ş ' i şi c a r e împiedecă o r n r n i r f a de
a r e î n c e p e i n v i t a r ă individual şi cu fiecsre
generaţie.
C e a c e este a d e v ă r a t d e s p r e t r a d i ţ e în g e n e r e
este a d e v ă r a t d e s p r e tradiţia c r e ş t i n a .
înalt Prea Sfinţite!
Poporul şi guvernul său se b u c u r ă azi, la
î n s c ă u n a r e a pe care ţ i - o face. Ne b u c u r a m şi
nădăjduim.
Iţi u r ă m înalt P r e a Sfinţite, ca păstorirea
pe care o I r a u g u r e z i , să fie s p r e întărirea, a c e s t o r
aşezări, spre îuiârirea Republ.c:i P o p u l a r e R o m â n e ,
spre întărirea păcii şi spre spre siava ideilor de
libertate şi dreptate pentru p o p o a r e .
T u t u r o r le-a r ă s p u n s 1. P . S J u s t i n i a n
( R ă s p u n s u l 1. P S. Saie îl vom publica în nr. viitor).
S e a r a a avut loc la Ateneu! R o m â n un c o n ­
cert religios dat de corul „ C a r m e n " pentru s ă r b ă ­
torirea I. P . S. lustinsan.
Luni 7 Iunie a c. ora 9.30 Sf. Sinod a
ţinut o nouă şedinţă, în care în p r e z e n ţ a D-lui
Ministru al Cultelor Stanciu Stoian, I. P . Sf.
Patriarhul J u s t i n i a n a dep:>s legiuitul j u r ă m â n t .
Apoi m e m b r i i delegaţiilor rus? şi b u l g a r e ,
însoţiţi de membrii Sf. Sinod au vizitat Institu­
tul biblic u n d e s'a p r e d a t I. P . Sf. Sale P a t r i a r h u ­
lui o cârje d e arg nt făcută de Institut, Itr
membrilor delegaţiilor ruse şi b u l g a r e diferite
cărţi. S'au v i z i t a t . a p o i m â n ă s t i n l e de maici
P a s ă r e a şi Ţ i g ă n e ş t i şi m ă n ă s t i r e a C ă l d ă r u ş a n i ,
u n d e s'a oferit din p a r t e a D lui Min. Cultelor
un dejun în cinstea delegaţilor şi m e m b r i l o r Sf.
Sinod. In aceeaşi zi la cină au fost oaspeţii
D-l .i P n m m n v s t r u Dr. Petru G r o z a .
Chemare
pentru misiunile religioase
Misiunile religioase sunt chemări de r e -
înviorare a credinţei şi g l a s u . i ale Cerului c r t r e
p ă m â n t u l s b u c i u m a t de a s e înăiţa spre z i r i
de lumină.
Şi anui a c e s t a p n n p u r t a r e a de grijă a
P. S. Sale Episcopal nostru Ventamin. închină­
torii cucernici îşi vor p^tea î n d r e p t a paşii lor
smeriţi spre locurile n o a s t r e ob-şnuite de pelerinaj.
!
Facem o c a d ă cHenr-tre, către cuc. preoţi
şi credincioşi să ia p a r t e ia pelerinajele, a c ă n r
o r d i n e o d ă m mai jos:
/. 27 Iunie ( D u m i n e c a T u t u r o r Sfinţilor) !a
sch'tul „Piatra Scrisă", lângă A r m e n i ş .
Serveşte P r e a Sf. Sa.
//. 20 hlie (Sf. Iile)
1. La mân. Sf. Ilie dela Izvor" — Vasiova
Serveşte Prea Sf. Sa.
2. La mân. „Izvorul Miron" l â n g ă Româneşti.
3 . La schitul „Sf. Ilie" de pe M u n t e l e mic.
4. La s c h i u l d e p : Mantele Sem.ide.
III. 6 August ( S c f r - Va* ea la faţa) la schitul
de pe Munte li .9- Serveste Prea Sf. Sa
IV. 15 August (Ador-v.rea Maicii D e m n u l u i ) ,
La mân. „Mraamea" din Valea D u n ă r i i , l â n g ă
O g r a d e n a veche. S e r v e ş t e P r e a Sf. Sa. '
Personale P r e a Sf. Sa P ă r i n t e l e E p i s c o p
Veniamin, a plecat în ziua de 4 Iunie c , ia
Bucureşti, u n d e a participat fa şedinţa Sf. S'-'od
şi la solemnitatea învestirii şi întronizărit I. P. S. S.
Iustinian M a r i n a noul P a t r i a r h al Bisericii O r t o ­
d o x e R o m â n e ; s'a reîntors în z'ua de 9 Iunie a. c.
O i s t i n c ţ i u n i , P. Sf. Sa Episcopul V e n i a m i n
a î m p ă r t ă ş i t b i n e c u v â n t a r e a a i h i e r e a s c ă de a
purta brâu. roşu preoţilor Damaschin Daicovici,
a d m i n i s t r a t o r p r o t o p o p e s c în Lugoj şi Victor Suru
din C â r p a .
Academia Română, s'a transformat în
instituţie d e Stat şi va purta d e n u m i r e a de
„Academia Republicii Populare Române"
S t e m a ş i d r a p e l u l R. P . R, au fost fixate
în u r m a unui c o n c u r s la care s'au prezentat 3 2 5
m a c h e t e . S t e m a reprezintă păduri de 'brazi, o
sondă petroliferă în fund munţi, d e a s u p r a cărora
r ă s a r e soarele iar împrejur o c o r o a n ă de spice
înfăşurată în tricolor, pe care s u n t i m p r i m a t e
I t e r e l e R. P. R. Drapelul e c o m p u s din colorile:
albastru, g a l b e n şi roşu aşezate vert'cal, în mijloc
având stema, R. P. R.
C o r u l „ P r o g r e s a i " d i n L u g o j , a! cărui
r e n u m e a trecut de mult dincolo de g r a n i ţ e l e
ţârii, a dat — sub măiastră b a g h e t ă a dirijorului
Ion L ă z ă r e s e u , — r ă s p u n s u r i l e liturgice, D u m i ­
nică 2 3 Mai a. c , în m o n u m e n t a l a catedrală
mitropolitană din T i m i ş o a r a . Corul sodalilor
lugojeni, a dovedit cu prisosinţă al esele calităţi
muzicale în faţa unui public care u m p l e a p â n ă
la refuz c a t e d r a l a mitropolitană a Banatului.
R e d u c e r e a r e p a r a ţ i i l o r . Dorind să u ş u ­
reze restabilirea cât mai g r a b n i c ă a economiei
naţionale a României şi ţinând s e a m a de relaţiile
d e ' p r i e t e n i e ce s'au stabilit între ţările noastre
guvernul sovietic — la cererea guvernului român
— a luat hotărârea de a r e d u c e s u m a ce a mai
r ă m a s d ; plătit d r e p t r e p a r a t uni cu începere
dela 1 Iulie a. c , cu 50 la sută.
Această h o t s r â r - , a fost î n t â m p i n a t ă cu vie
satisfacţie de poporul român, cr-?re şi-a manifestat
bucuria prin m a n i f e - ' ri ini de mu turnire la
a d r e s a conducătorilor U R S. S.
M a r e a A d u n a r e N a ţ . o n a l ă ; a fost c o n v o ­
cată pe ziua de 11 Iunie a. c. In ş e d i n ţ a de
d e s c l r d e r e s'a c o m e m o r a t centenarul revoluţiei
dela 1848, şi s'a elogiat noul gest de prietenie
făcut de u! R. S. S., prin r e d u c e r e a datoriilor
de război.
 A c a d e m i a Ri'srr. â-viii, ? u n u i în z i - a de P r H d a c r e " - . 1 Cuns'.iy. l-j's d e M i n i ş t r i ,
28 Ma>, in pr «.c-iţu in.-iii: „: P - U .i u şi a 1. ? , S. <1ir, 2 3 V. a. c, ».v e tuîiurt!«r
w fcsle! « s e iegule
P a t r i a r h l u s i i a ^ n , ş e d . n ţ a ^o'cnnă de r e c e p t a au intrat îa orjprietatea statului şi s'a
ca m e m b r u activ, a p r e e ' H u i şi scriitorului retras n a ţ i o n a l i t a t e a r e m â n ă membrilor fostei
Gala Galaction (Gr, Pis.:'.. -<:). R ă s p u n s u l la familii regale.
discursul de recepţie a fost ro&t.t de Păr.
C o n s i l i u l d ? s e c u r i t a t e a î O. N. U - l u i ,
Nicolae P o p e s c u profesor iroiv.
prin contele F, B e m a d o t t e , a r e c o m a n d a t un
C o r u l m i x t d i n O r a v î ţ a , de sub m ă i a s t r ă a r m i s t pa d e 4 s ă p t ă m â n i , care s'a şi s e m n a t , d e
c o n d u c e r e a prof. V. V â i â d t a i : u , u d a t în seara z i e i Statui israel ss Arab».
de 29 Mai. a. c , în c r a s un r e u . m concert de
m u z i c ă p o p u l a r ă , clasică şi religioasa,
D u m i n i c ă în 30 Mai, corul a dat r ă s p u n s u ­
rile liturgice în b i s e r i c a c a t e d r a l ă iar în d u p ă
r PARTEA OFICIALĂ - .
m a s a aceleaşi zile s'a p r o d u s cu d'ferite cântări
î m p r e u n ă cu corul „Reuniunii de C â n t ă r i " din
C a r a n s e b e ş la o s e r b a r e c â m p e n e a s c a in T e i u ş . NOTĂ OFICIALĂ
Publicul carartsehe.ian a r£m*s plăcut i m p r e s i o ­ Nr. 1930 B. 1948.
nat de inepuizabilele valori artistice ale v e c h i u ­
Examenul de cvalificaţie preoţească, la
lui cor orăviţau.
A : a d e m i a n o a s t r ă teologică, se va face în ziua
M u l ţ u m i r i , B s e r c a ortod x ă din Armenîş, de 2 Iulie 1948, ora 8 d i m i n e a ţ a .
prin p a r o h u l ei pr. O r t . C o s t e s c u , a d u c e vii Absolvenţii d e teologie, c a r e d o r e s c a se
mulţumiri următor:lor d o n a t o r i : D-lui Ioan Gavrilă prezenta la a c e s t e x a m e n , se invită să-şi î n a i n ­
şef de gară, pentru o icoană m a r e , d o n a t ă în teze cererile, însoţite de d o c u m e n t e l e necesare,
a m i n t i r e a timpului p e t r e c u t îa c o m u n ă ; d-lui Consiliului e p a r h i a l .
C-tin l o n e s c u , înv., în G l o b u c r a i o v a pentru suma C a r a n s e b e ş din sed. c o n s , eparhial ţ i n u t ă
de 1000 Lei; şi d-lui losif C r u h o l s c h i tot p e n t r u în 12 Iunie 1948.
o icoană mare dată p e n t r u s ă n ă t a t e a soţiei sale, Consiliul e p a r h i a l
grav b o l n a v ă .
i A / V
D u m n e z e u să r ă s p l ă t e a s c ă jertfa bunilor
creştini. COMUNICAT
f P r e o t D i m i t r i e P o p o v i c i . In ziua de Sfântul Sinod al Bisericii O r t o d o x e R o m â n e
27 Mai 19J8 s'a stins din viaţă vrednicul p r e o t cu Nr. 717/948, din 12 iunie a c , ne c o m u n i c ă
Dimitrie P o p o v i c i în vârstă de 75 ani. următoarea hctârîre:
Cucernicul preot adormit în Domnul, a fost ,.in conformitate cu h o t ă r î r e a luată de Sf,
de 20 ani în parohia Topleţ şi apoi 25 ani în S i n o d , în şedinţa sa dela 24 Mai a. c , pe b a z a
p a r o h i a B ă i k - H e r c u ane. Constituţiei votată de Marea A d u n a r e N a ţ i o n a l ă
A fost u n a n i m apreciat de enoriaşii, confraţi a Republicii P o p u l a r e R o m â n e , la 13 Aprilie a. c.
şi superiorii săi, „grav şi s e r i o s " , cum îi prezintă formula de p o m e n i r e a Capului Statului în b i s e ­
un fost coleg de şcoală, „sever, îa primul rând, rici şi la slujbe religioase este u r m ă t o a r e a :
cu sine î n s u ş i " , Pâr. D. Popovici a ştiut, totuşi, „ . . . Membrii Prezidiului Republicii P o p u l a r e
să fie atât de a p r o a p e de sufletul enoriaşilor, de R o m â n e pentru s ă n ă t a t e a şi m â n t u i r e a l o r . . . "
durerile şi bucuriile lor ca un a d e v ă r a t „ P ă r i n t e " . D i s p o z ţ i u n e a Sf. Sinod, se c o m u n i c ă între­
Strădaniile lui au fost apreciate de fericitul gului cler din e p a r h i a noastră, spre ştire şi e x e ­
e p i s c o p Dr. T r a i a n B a d e s c u , d s t i n g â n d u - 1 cu cutare.
„brâu roşu". C a r a n s e b e ş la 15 Iunie 1948.
D u m n e z e u să-i facă p a r t e de o d i h n ă veşnică!
Episcop: Consilier referent
f P r e o t G h . B e l c o t ă din Cornereva, a t r e ­ f VENIAMIN P r o t . D r . M. B ă n e s c u
cut la cele vevnice în ziua de 2 3 Aprilie a. c ,
R ă p o s a t u l a fost un v r e d n i c slujitor al altarului
î n c h i n â n d u şi viaţa turmei c r e d i n c i o a s e şi bise­
ricii. P e n t r u conştinciozitatea şi zelul său p a s t o ­ CONCURSE
ral, a fost d i s t i n s cu brâu roşu,
O d i h n e a s c ă în p a c e ! In baza ordinului Venerabilului Consiliu
Eparhial No. 5241 B. ex. 1947 din 19 D e c e m v r i e
U n g e s t g r ă i t o r . Mai mulţi credincioşi
a. c. se p u b l i c ă c o n c u r s repeţit, cu termen de
din C a r a n s e b e ş , la apelul preoţilor lor, au
30 z le dela p r i m a publicare în F o a i a Diecezană,
a d u n a t în şedinţa lor de D u m i n i c ă , s u m a
pentru postul de preot la p a r o h i a de clasa Ill-a
de 2800 Lei şi au dăruit-o unei surori din oaste
(treia) din c o m u n a R u s o v a - V e c h e , p r o t e p r e s -
în loc de c u n u n ă pe m o r m â n t u l ficei sale.
biteratul Bisericii Albe, d e v e n i t ă v a c a n t ă în u r m a
M a r e a A d u n a r e N a ţ i o n a l ă , în şedinţa alegerii preotului Ştefan Gâru la p a r o h i a din
din 11 Iunie a. c , a votat Legea pentru n a ţ i o ­ satul său natal C i c i o v a - r o m â n ă .
nalizarea întreprinderilor industriale, bancare,
d e asigurări, miniere şi de t r a n s p o r t u r i . Prin BENEFICII:
acest act trec în mâinile Statului, ca bun 1. S e s i u n e a p a r o h i a l ă , în estindere de 32
c o m u n al poporului, cele mai i m p o r t a n t e mijloace jughere 1000 st. p. e x t r a v i l a n .
d e p r o d u c ţ i e ale ţării. 2. Birul p a r o h i a l uzitat.
 3. Veniturile stolare uzitate. se vor înainta Prea On. Oficiu protopresbiteral
4. C a s ă p a r o h i a l ă cu t o a t e supraedificatele al Logojului.
şi g r ă d i n ă . C a r a n s e b e ş , din ş e d i n ţ a Consiliului eparhial
II. ÎNDATORIRI: ţinută la 12 Iunie 1948.
P r e o t u l ales este obligat a-şi împlini toate Episcop: Consilier eparhial
datorinţele preoţeşti şi pastorale, a p r e d i c a r e g u ­
f V E N I AMIN Prot. Dr. Marcu Bănescu
lat în fiecare D u m i n i c ă şi s ă r b ă t o a r e şi a c a t e h i -
za la ş c o a l a p r i m a r ă , fără nici o altă r e n u m e r a ţ i e .
T o a t e impozitele d u p ă beneficiile d e mai Nr. 1954 B. 1948.
s u s cad în sarcina preotul ales.
C e i a c e d o r e s c să o c u p e acest post î n t r u c â t CONCURS
vor avea calificaţia c e r u t ă pentru parohii de
R e n u n ţ â n d A d u n a r e a p a r o h i a l ă la dreptul
clasa IlI-a (treia) precum şi b i n e c u v â n t a r e a P. S.
ei de alegere, se p u b l i c ă c o n c u r s cu termen de
S. Episcopul Diecezan, să-şi înainteze cererile
15 zile dela prima p u b l i c a r e în „Foaia D i e c e z a n ă "
a d r e s a t e Consiliului parohial ort. rom. din R u s o v a
pentru întregirea prin numire, din partea C o n s i ­
- v e c h e , prin P r e a Onor, Oficiu p r o t o p o p e s c al
liului eparhial a parohiei vacante de cl. III. din
Biserlcii-Albe.
comuna Soceni protopresbiteratul Bocşei-
Reflectanţii se vor p r e z e n t a pe lângă p r e a ­ Montane.
labila î n c u n o ş t i n ţ a r e a P r e a Onor. Oficiu P r o t o -
presbiteral tractual, spre a-şi arăta d e x t e r i t a t e a I. BENEFICII:
în oratorie, tipic şi cântare î n s ă nicidecum în
ziua de alegere. 1. S e s i u n e a parohială în î n t i n d e r e de 58 jug.
R u s o v a r V e c h e , din şedinţa consiliului p a r o ­ 2. Birul parohial uzitat ( u n a m ă s u r a de
hial, ţinută la 30 Mai 1948. p o r u m b sfărâmat de fiecare n u m ă r de casă.
3 Stolele uzitate.
Preşedinte: Secretar:
De locuinţă, m f ind casă parohială, se va
Cnn stan tin Dăm ian P. Rusovan îngrijii p a r o h u l n u m i t .
a d m . paroh 1—2
II. ÎNDATORIRI :
Nr. 2 7 6 / 1 9 4 8
Preotul este obligat a-şi îndepfini toate
In conţelegere cu Oficiul protopresbiteral:
datorinţele preoţeşti şi pastorale, a predica
adm. protopopesc r e g u l a t în fiecare d u m i n e c ă şi s ă r b ă t o a r e şi a
Traían Constantin catehiza Ia ş c o a l a p r i m a r ă fără nici o altă
remuneraţie.
T o a t e impozitele d u p ă beneficiile de mai
Nr. 1932 B. 1948. s u s cad în sarcina preotului numit.
Cererile de c o n c u r s prevăzute cu d o c u m e n ­
R e n u n ţ â n d A d u n a r e a p a r o h i a l ă la dreptul tele cuvenite şi a d r e s a t * V e n . C o n s . e p a r h i a l se
ei d e alegere, se p u b l i c ă c o n c u r s cu termen de vor î n a i n t a P r e a On. Of. p r o t o p r e s b i t e r a l al
15 zile dela p r i m a p u b l i c a r e în în „Foaia D i e c e ­ Bocsei-motit., în B o c ş a m o n t .
z a n ă " p e n t r u intregirea prin n u m i r e , din p a r t e a
C a r a n s e b e ş , din ş e d i n ţ a Consiliului eparhial,
Consiliului eparhial a parohiei v a c a n t e d e cl. IlI-a
ţinută în 12 I u n i e l 9 4 8 .
din comuna Z g r i b e ş t i , protopresbiteratul
Lugojului. Episcop: Consilier eparhial
I. BENEFICII : VENIAMIN Prot. Dr. M. B ă n e s c u
1. C a s ă p a r o h i a l ă
2. Intravilan de 1 j u g ă r
3. S e s i u n e a p a r o h i a l ă în extensiune de 48
jug. p ă m â n t arabil, fâneţe, p ă ş u n e şi tufiş
4. Birul uzitat
5. Stola uzitată P Se comunică Onor Oficiilor
II. Î N D A T O R I R I : Parohiale că la Venerabilul
Consiliu Eparhial se g ă s e s c
P r e o t u l ales este obligat a-şi indeplini toate
datorinţele preoţeşti şi pastorale, a predica r e g u ­
spre vânzare lumini cu preţul
lat în fiecare D u m i n e c ă sau s ă r b ă t o a r e şi a de 650 Lei Kg. plus toate taxele
catehiza la ş c o a l a primară fără nici o altă legale (24% cifraşi 14% tim­
remuneraţie. bre). Luminile se distribuie de
T o a t e impozitele d u p ă beneficiile de mai Păr. Diacon Dimitrie Băloni.
s u s cad în s a r c i n a preotului numit.
Cererile de c o n c u r s prevăzute cu d o c u m e n ­
tele cuvenite şi a d r e s a t e Ven. Consiliu eparhial,