DEFINITIE

Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte

în Dobrogea, România și parțial în Ucraina , este a doua
ca mărime și cea mai bine conservată dintre
deltele europene.
Delta Dunării a intrat în patrimoniul
mondial al UNESCO în 1991, fiind clasificată ca rezervație
a biosferei la nivel național în România și ca parc
național în taxonomia internațională a IUCN. Aceasta se
suprapune atât siturilor de importanță comunitarăDelta
Dunării (sit SCI) și Delta Dunării (zona maritimă) ; cât și
ariilor de protecție specială avifaunistică Beștepe -
Mahmudia și Delta Dunării și Complexul Razim - Sinoie .
Situl Delta Dunării (începând din 21 mai 1991) este
protejat prin Convenția Ramsar (The Ramsar Convention
on Wetlands) ca zonă umedă de importanță internațională.
Parcul național include rezervațiile naturale: Capul
Doloșman, Cetatea Histria, Complexul Vătafu -
Lunghuleț, Complexul Sacalin Zătoane, Grindul și Lacul
Răducu, Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Insula
Popina, Lacul Potcoava, Pădurea Caraorman, Pădurea
Letea, Roșca - Buhaiova, Corbu-Nuntași - Histria, Lacul
Belciug, Lacul Rotundu, Arinișul Erenciuc, Complexul
Periteașca - Leahova, Lacul Nebunu, Pădurea Babadag -
Codru, Dealul Ghiunghiurmez și Sărăturile Murighiol.

CLIMA
Delta Dunării se încadrează în spațiul cu climat
temperat semiarid specific stepelor pontice. Spațiile
acvatice plane și foarte întinse, acoperite în diferite grade
cu vegetație, întrerupte de insulele nisipoase ale
câmpurilor marine, alcătuiesc o suprafață activă specifică
deltei și lagunelor adiacente, cu totul diferită de cea a
stepelor pontice. Delta Dunării este considerată locul cu
cele mai puține precipitații din România.
.

FLORĂ
Flora Deltei este reprezentată în mare parte de o
vegetație specifică zonelor umede (stuful, papura, rogozul,
în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul
suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind
păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc
pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile
de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare,
ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există
păduri (Pădurea Letea și Pădurea Caraorman) alcătuite
din arbori (stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop
tremurător, ulm), arbusti (zălog, cătină roșie) și plante
agățătoare (hamei, curpen).
FAUNĂ
Delta Dunării conține mai mult de 360 de specii de
păsări și 45 de specii de pește de apă dulce în
numeroasele sale lacuri și japșe[20]. Acesta este locul unde
milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului
(Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să
cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul Deltei
Dunării sunt știuca și somnul. Fauna deltei este una
bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile,
amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte;
dintre care unele protejate prin aceeași Directivă a
Consiliului European (anexa I-a) 92/43/CE (privind
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și
floră sălbatică)[15] sau aflate pe lista roșie a IUCN.

MAMIFERE
Mistreț (Sus scofa)[21], enot (Nyctereutes
procyonoides), vidră de râu (Lutra
lutra)[22], bizam (Ondatra zibethicus)[23], nurcă
europeană (Mustela lutreola), hermină mică (Mustela
erminea aestiva), nevăstuică (Mustela nivalis), dihor pătat
(Vormela peregusna), șacal auriu (Canis aureus), iepure
de câmp (Lepus europaeus), popândău
european(Spermophilus citellus), dihorul de stepă
(Mustela eversmannii), arici (Erinaceus concolor), chițcan
de pădure (Sorex araneus), chițcan mic de apă (Neomys
anomalus), șoarecele-de-mișună (Mus spicilegus),
șoarece pitic (Micromys minutus).
PĂSĂRI
Câteva din speciile de păsări semnalate în arealul
deltei: gârliță mică (Anser erythropus), acvilă-țipătoare-
mică (Aquila pomarina)[25], acvilă de câmp (Aquila
heliaca), acvilă-țipătoare-mare (Aquila clanga), fluierar de
munte (Actitis hypoleucos), ciuf de câmp (Asio flammeus),
ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), rață sulițar (Anas
acuta), rață mică (Anas crecca), rață cârâitoare (Anas
querquedula), gâscă de vară (Anser anser), gâscă
cenușie (Anser anser), fâsă-cu-gât-roșu (Anthus
cervinus), fâsă de pădure (Anthus trivialis), fâsă de munte
(Anthus spinoletta), drepneaua neagră (Apus apus),
drepneaua mare (Apus melba), stârc cenușiu (Ardea
cinerea), ciuf de pădure (Asio otus), rață cu cap
castaniu (Aythya ferina), pescăruș albastru (Alcedo atthis),
stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), stârc pitic
(Ixobrychus minutus), stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc
roșu (Ardea purpurea), stârc galben (Ardeola ralloides),
stârc pitic (Ixobrychus minutus), rață roșie (Aythya
nyroca), mătăsar(Bombycilla garrulus), șorecar
comun (Buteo buteo), buhai de baltă (Botaurus
stellaris), gâsca cu piept roșu (Branta
ruficollis), nisipar (Calidris alba), fugaci de țărm (Calidris
alpina), fugaci mare (Calidris canutus), fugaci roșcat
(Calidris ferruginea), fugaci mic (Calidris minuta), fugaci
pitic (Calidris temminckii), cânepar (Carduelis
cannabina), sticlete (Carduelis carduelis), florinete
(Carduelis chloris), inăriță (Carduelis
flammea), scatiu (Carduelis spinus), mugurar
roșu (Carpodacus erythrinus), porumbel de scorbură
(Columba oenas), lebădă de vară (Cygnus olor),
chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), erete
cenușiu (Circus pygargus), barză neagră (Ciconia
nigra), barză albă(Ciconia ciconia), lăstun de casă
(Delichon urbica), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo),
muscar negru (Ficedula hypoleuca), cinteză (Fringilla
coelebs), găinușă de baltă (Gallinula chloropus), pescărița
râzătoare (Gelochelidon nilotica), ciovlica roșiatică
(Glareola pratincola), cocor (Grus grus), frunzărița galbenă
(Hippolais icterina), frunzărița cenușie (Hippolais pallida),
rândunica roșcată (Hirundo daurica), rândunica de hambar
(Hirundo rustica), vultur codalb (Haliaeetus albicilla),
piciorong (Himantopus himantopus), sfrâncoc (Lanius
excubitor), sfrâncioc-cu-cap-roșu (Lanius senator),
grelușel pătat (Locustella naevia), pescăruș sur (Larus
canus), pescăruș negricios (Larus fuscus), pescăruș
râzător (Larus ridibundus), prundaș de nămol (Limicola
falcinellus), sitar de mâl (Limosa limosa), grelușelul de stuf
(Locustella luscinioides), sfrâncioc roșiatic (Lanius
collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor),
pescăruș cu cioc subțire (Larus genei), pescăruș mic
(Larus minutus), sitarul de mal nordic (Limosa lapponica),
ciocârlie de Bărăgan (Melanocorypha calandra), culic cu
cioc subțire (Numenius tenuirostris), pietrar negru
(Oenanthe pleschanka), chiră de baltă (Sterna hirundo),
pitulice (Sylvia nisoria), fluierar sur (Xenus
cinereus), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus),
șorecar-mare (Buteo rufinus), prundăraș de
sărătură (Charadrius alexandrinus), ploier de munte
(Charadrius morinellus), șerpar (Circaetus gallicus), erete
de stuf (Circus aeruginosus), lebădă de iarnă (Cygnus
cygnus), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos
syriacus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius),
ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), egretă mică
(Egretta garzetta), egretă mare (Egretta alba), presura de
grădină (Emberiza hortulana), șoim-de-iarnă (Falco
columbarius), gușă albastră (Luscinia svecica), vânturel
mic (Falco naumanni), muscar-gulerat (Ficedula albicollis),
muscar-mic (Ficedula parva), becațină mare (Gallinago
media), rață cu cap alb (Oxyura leucocephala), vultur
pescar (Pandion haliaetus), pelican creț (Pelecanus
crispus), pelican comun (Pelecanus
onocrotalus), cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus),
notatiță cu ciocul subțire (Phalaropus
lobatus), bătăuș (Philomachus pugnax), lopătar (Platalea
leucorodia), țigănuș (Plegadis falcinellus), cresteț cenușiu
(Porzana parva), cresteț pestriț (Porzana porzana),
resteluț pitic (Porzana pusilla), ciocântors (Recurvirostra
avosetta), privighetoare-de-baltă (Acrocephalus
melanopogon), chirighiță neagră (Chlidonias niger), uliu cu
picioare scurte (Accipiter brevipes), chirighiță-cu-obraz-alb
(Chlidonias hybridus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete
alb (Circus macrourus), dumbrăveancă (Coracias
garrulus), lebădă mică (Cygnus columbianus
bewickii), șoim dunărean (Falco cherrug), șoim
călător (Falco peregrinus), vânturel de seară (Falco
vespertinus), cufundar polar (Gavia arctica), cufundar
mic (Gavia stellata), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus),
pescărușul cu cap negru (Larus melanocephalus),
ciocârlie-de-pădure (Lullula arborea), ferestraș mic
(Mergus albellus), gaie neagră (Milvus
migrans), ciocănitoarea verzuie (Picus canus), ploier auriu
(Pluvialis apricaria), furtunar(Puffinus yelkouan), chiră
mică (Sterna albifrons), pescăriță mare (Sterna caspia),
chiră de mare (Sterna sandvicensis), lup de
mare (Stercorarius parasiticus), lup de mare codat
(Stercorarius longicaudus), ferestrașul mare (Mergus
merganser), rață cu ciuf (Netta rufina), pietrar bănățean
(Oenanthe hispanica), pietrar răsăritean (Oenanthe
isabellina), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), ciuf-pitic
(Otus scops), codroș de munte (Phoenicurus ochruros),
pitulice de munte (Phylloscopus collybita), pitulice
sfârâitoare (Phylloscopus sibilatrix), pitulice fluierătoare
(Phylloscopus trochilus), presură de iarnă (Plectrophenax
nivalis), cojoaică de grădină (Certhia brachydactyla), stârc
de cireadă (Bubulcus ibis), prigoare (Merops
apiaster), grangur (Oriolus oriolus), corcodelul mare
(Podiceps cristatus)[26].
PEȘTI

Rizeafcă (Alosa tanaica), avat (Aspius aspius),

zvârlugă (Cobitis taenia), porcușor-de-nisip (Gobio
albipinnatus), răspăr (Gymnocephalus
schraetzer), țipar (Misgurnus fossilis), sabiță (Pelecus
cultratus), boarță (Rhodeus sericeus
amarus), dunăriță (Sabanejewia aurata
bulgarica), fusar (Zingel streber, Zingel
zingel), petroc (Gobio kessleri), țigănuș(Umbra krameri),
ghiborț de râu (Gymnocephalus baloni), scrumbie de
Dunăre (Alosa immaculata), morunaș (Vimba vimba), o
specie de somn (Silurus soldatovi) din
familia Siluride, șalău (Sander lucioperca), șalău vărgat
(Sander volgensis), biban (Perca
fluviatilis), văduviță (Leuciscus idus), cernușcă (Leuciscus
borysthenicus), știucă de Amur (Esox
reichertii), caracudă (Carassius carassius), lin (Tinca
tinca), biban (Perca fluviatilis), văduviță (Leuciscus
idus), plătică (Abramis brama), caracudă argintie
(Carassius auratus auratus)[27].

REPTILE ȘI AMFIBIENI
Vipera de stepă (Vipera ursinii), șarpele de alun
(Coronella austriaca), șopârla multicoloră (Eremias
arguta), șopârla de câmp (Podarcis taurica), șopârla
cenușie (Lacerta agilis), țestoasa de baltă (Emys
orbicularis)[28], țestoasa dobrogeană de uscat (Testudo
graeca), tritonul cu creastă danubian (Triturus
dobrogicus)[29], tritonul comun transilvănean (Triturus
vulgaris ampelensis), buhaiul de baltă cu burtă roșie
(Bombina bombina)[30], brotacul verde de copac (Hyla
arborea).

NEVERTREBATE
În rezervație este semnalată prezența mai
multor nevertebrate rare (melci, gândaci, libelule, fluturi);
printre care: melcul acvatic dungat (Theodoxus
transversalis), melcul cu cârlig (Anisus vorticulus),
gândacul de apă (Graphoderus bilineatus), croitorul mare
al stejarului (Cerambyx cerdo)[32], două libelule din
speciile Ophiogomphus cecilia și Arytrura musculus; și
cinci fluturi: Colias myrmidone, Leptidea morsei (fluturele
de muștar), Lycaena dispar (fluturele purpuriu), Catopta
thrips (fluturele de stepă) și Coenagrion ornatum(albilița
portocalie)[33].