Convertoare Statice

DAN POPA
CONVERTOARE
STATICE
Simulări pe calculator
Editura
NAUTICA
II
DAN POPA
CONVERTOARE
STATICE
Simulări pe calculator
Editura
NAUTICA
2005
III
Referent ştiinţific: Prof. univ. dr. ing. Dumitru CĂLUEANU
Tehnoredactare şi grafică: Dan POPA
Editura NAUTICA, 2005

Str. Mircea cel Bătrân nr.104
900663 Constanţa, România
tel.: +40-241-66.47.40
fax: +40-241-61.72.60
e-mail: nautica@imc.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României:

POPA, DAN
Convertoare statice. Simulări pe calculator / Dan
Popa – Constanţa; Nautica, 2005
p. ; cm.
Bibliogr.
ISBN 973-87008-9-2
004.383.3
IV
Cuvânt înainte
Un foarte vechi proverb egiptean spune că “o mie de cuvinte nu

valorează cât o imagine” şi probabil că mulţi dintre cei ce citesc aceste
rânduri se vor întreba, pe bună dreptate, ce legătură poate exista între
electronica de putere şi vechile proverbe egiptene, fie ele pline de
adevăr, cum este şi acesta. Într-adevăr, nu există absolut nici o
legătură, dar acest proverb a constituit, de fapt, ideea de la care a
plecat autorul în conceperea acestei lucrări. Extrapolând în domeniul
electronicii, adevărul de netăgăduit conţinut de acest proverb ar putea
să sune cam aşa: “o formă de undă poate furniza informaţiile exprimate
într-o mie de cuvinte”, iar acest lucru nu poate fi contestat de nici un
electronist de profesie, care are cât de cât practică în domeniu. Plecând
de la această idee, lucrarea de faţă propune o metodă modernă de
studiu a circuitelor fundamentale din electronica de putere, metodă
bazată pe studierea formelor de undă obţinute prin simularea pe
calculator a funcţionării acestor circuite. Particularizând în domeniul
electronicii de putere, în speţă al convertoarelor statice, se poate afirma
că o simplă formă de undă poate furniza unui observator avizat o
mulţime de informaţii esenţiale privind natura sarcinii, regimul de curent,
unghiul de comandă etc.
Lucrarea de faţă se adresează studenţilor de la Facultatea de
Electromecanică a Universităţii Maritime din Constanţa, precum şi celor
din facultăţile cu profil electric, care au în programa şcolară disciplinele
Convertoare statice de putere (CSP) sau Electronică de putere şi îşi
propune să se constituie într-un instrument de iniţiere şi chiar de
aprofundare a acestor două discipline cu conţinut asemănător. Ea poate
fi folosită şi ca îndrumar de laborator la cele două discipline amintite mai
V
sus, întrucât conţinutul ei acoperă o mare parte din programa analitică a
acestora, mai precis - domeniul convertoarelor statice c.a. - c.c.,
(redresoarele de tensiune), o parte din domeniul convertoarelor statice
c.a. - c.a. (variatoarele de tensiune alternativă - VTA), precum şi cel al
convertoarelor statice c.c.- c.c. (choppere).
Departe de a minimaliza importanţa aspectelor teoretice legate
de funcţionarea circuitelor studiate, fără de care aceasta ar fi greu de
intuit, lucrarea îşi propune studierea acestor circuite fundamentale din
electronica de putere prin simularea funcţionării lor cu ajutorul
calculatorului, în diverse regimuri şi cu sarcini diferite.
În esenţă, se poate spune că lucrarea de faţă prezintă o metodă
modernă de studiu a funcţionării convertoarelor statice. Ea permite
studentului de la facultatea de electrotehnică sau energetică, de
exemplu, să studieze şi chiar să dimensioneze cu ajutorul calculatorului,
partea de forţă, să zicem, a unui redresor trifazat semicomandat.
Programul folosit în lucrare este un program de simulare a
funcţionării circuitelor electrice şi electronice foarte cunoscut şi anume
programul PSPICE (o versiune demonstrativă gratuită), din pachetul
Design Lab Eval 8, al firmei MicroSim. Această ultimă versiune
MicroSim este accesibilă pe Internet şi poate fi rulată fără probleme pe
un calculator personal cu resurse modeste. Ea este compatibilă cu
programul PSPICE A/D din pachetul de programe OrCAD versiunea 9,
precum şi cu versiunea demonstrativă pentru studenţi PSPICE 9.1,
accesibilă, de asemenea în mod gratuit, pe Internet.
Autorul
Constanţa, 2005
VI
CUPRINS
Pagina
Breviar de termeni 1
Notaţii folosite 9
Condiţii de simulare 11
I. REDRESOARE NECOMANDATE 19
Capitolul 1. Redresorul monofazat monoalternanţă 21
1.1. Sarcină rezistivă 23
1.2. Sarcină rezistiv-inductivă 24
1.3. Sarcină rezistiv-inductivă şi diodă de nul (DN) 27
1.4. Sarcină rezistivă şi filtru capacitiv 29
1.5. Sarcină având tensiune electromotoare 31
1.5.1. Sarcină rezistivă cu t.e.m. (RE) 32
1.5.2. Sarcină inductivă cu t.e.m. (LE) 34
1.5.3. Sarcină rezistiv-inductivă cu t.e.m. (RLE) 35
Capitolul 2. Redresoare monofazate dublă-alternanţă 39
2.1. Redresorul monofazat cu punct median 39
2.2. Redresorul monofazat în punte 43
Capitolul 3. Redresoare trifazate 47
3.1. Redresorul trifazat în stea 48
3.2. Redresorul trifazat în punte 53
II. REDRESOARE COMANDATE 59

Capitolul 4. Redresoare complet comandate 61
4.1. Redresorul monofazat cu punct median 61
4.3. Redresorul trifazat în stea 70
VII
4.4. Redresorul trifazat în punte 75
Capitolul 5. Redresoare comandate,
cu diodă de nul (DN) 81
5.1. Redresorul monofazat în punte, cu DN 82
5.2. Redresoare trifazate cu diodă de nul 87
5.2.1. Redresorul trifazat cu punct median 87
Capitolul 6. Redresoare semicomandate 91
6.1. Redresorul monofazat în punte semicomandată 91
6.1.1. Schema simetrică 92
6.1.2. Schema asimetrică 97
6.2. Redresorul trifazat în punte semicomandată 102
Capitolul 7. Redresoare cu factor de putere capacitiv 109
7.1.1. Schema economică 115
Capitolul 8. Redresoare cu factor de putere unitar 120
Capitolul 9. Funcţionarea redresoarelor comandate
în regim de invertor 125
9.1. Redresorul trifazat cu punct median 125
III. CONVERTOARE C.A. - C.A. CU COMUTAŢIE

NATURALĂ 131
Capitolul 10. Variatoare de tensiune alternativă VTA 132
10.1. Variatoare monofazate 133
IV. CONVERTOARE C.C. - C.C. 139

Capitolul 11. Variatoare de tensiune continuă (VTC) 141
11.1. Variatoare de tensiune continuă pentru
un cadran 141
11.1.1. Chopperul coborâtor (serie) 141
11.1.2. Chopperul ridicător (paralel) 147
11.2. Variatoare de tensiune continuă pentru
două cadrane 151
Bibliografie 157
VIII
Breviar de termeni
Breviar de termeni
 Punct (moment) de comutaţie naturală  c - punctul

(momentul, unghiul) începând de la care un dispozitiv semiconductor de
comutaţie (tiristor, triac etc.) este polarizat în sens direct şi ar putea intra
în conducţie, dacă ar fi diodă.
 Comutaţie – procesul de preluare (comutare) succesivă a

curentului de (de sarcină) de pe o ramură de circuit pe alta, în interiorul
unui convertor static (redresor, invertor etc.).
 Cale de curent – ramura de circuit dintr-un convertor static

care, prin definiţie, conţine un singur dispozitiv de comutaţie (diodă,
tiristor, triac, tranzistor de putere etc.) şi prin care se închide, la un
moment dat, curentul principal (de sarcină).
 Unghi (timp) de comutaţie  - unghiul (în radiani) dintre

momentul aplicării comenzii unui tiristor şi momentul preluării curentului
(de sarcină) de către tiristorul respectiv.
 Unghi de comandă  – unghiul în (radiani) dintre momentul

comutaţiei naturale şi momentul aplicării comenzii de deschidere a unui
dispozitiv semiconductor de comutaţie, semicomandat (tiristor, triac) sau
complet comandat (tranzistor de putere, GTO etc.).
 Unghi de conducţie  – durata (în radiani) în care un

dispozitiv de comutaţie (diodă, tiristor, triac) dintr-un convertor static
conduce curentul (de sarcină).
1
Breviar de termeni
 Timp de revenire tq – intervalul de timp scurs de la anularea

curentului printr-un tiristor până când acesta poate prelua tensiunea în
sens direct, fără să intre în conducţie.
 Regim de redresor – regimul de funcţionare în care puterea

activă se transmite de la redresor spre sarcină, aceasta funcţionând
numai în cadranul I al planului (ud, id).
 Regim de invertor – regimul de funcţionare al unui redresor

comandat, în care, datorită măririi unghiului de comandă  peste
valoarea de /2 radiani, puterea activă se transmite de la sarcină spre
redresor. Regimul de invertor este posibil numai dacă sarcina
convertorului static este activă.
 Sarcină activă RLE – sarcină puternic inductivă, cu t.e.m.,

care poate menţine acelaşi sens de circulaţie (pozitiv) a curentului
atunci când sensul tensiunii de la ieşirea redresorului se inversează,
devenind negativ. Sarcina activă tipică este motorul de c.c. El poate
funcţiona deci atât în cadranul I, cât şi în cadranul IV al planului (u d, id).
 Sarcină activă – sarcină cu caracter preponderent inductiv,

de tip motor de c.c., care poate asigura un curent constant, menţinând
acelaşi sens de circulaţie a acestuia, chiar dacă sensul tensiunii la
bornele ei se schimbă (se inversează).
 Regim de curent întrerupt - regimul de funcţionare al unui

redresor (comandat) caracterizat prin aceea că, în fiecare perioadă a
tensiunii redresate, există un interval de timp în care curentul prin
sarcină este nul (toate diodele sau tiristoarele redresorului sunt blocate).
 Diodă de nul (de regim liber) - diodă semiconductoare

conectată antiparalel cu sarcina unui redresor, astfel încât să permită
2
Breviar de termeni
circulaţia curentului prin sarcină atunci când valoarea instantanee a

tensiunii redresate se anulează. Prin folosirea unei diode de nul
performanţele energetice ale redresoarelor comandate (sau
necomandate) se îmbunătăţesc. Dioda de nul nu mai permite existenţa
unei tensiuni negative la bornele redresorului, făcând imposibilă
funcţionarea acestuia în regim de invertor.
 Inductivitate de filtrare – inductivitate conectată în serie cu

sarcina unui redresor şi care are dublu rol: a) micşorează pulsaţiile
curentului redresat; b) evită funcţionarea în regim de curent întrerupt.
 Amorsare – procesul de intrare în conducţie a unui dispozitiv

semiconductor de comutaţie (tiristor, triac). Amorsarea poate fi o
amorsare controlată, atunci când se produce ca urmare a unui semnal
de comandă, sau intempestivă (necontrolată).
 Stingere naturală – regimul de funcţionare caracterizat prin

anularea naturală a curentului printr-un dispozitiv semiconductor de
comutaţie (tiristor, triac), la trecerea prin zero a acestuia sau a tensiunii
aplicate dispozitivului.
 Caracteristicile externe (ale unui redresor) – curbele care

exprimă dependenţa dintre valoarea medie a tensiunii redresate U d şi
curentul mediu prin sarcină Id , la unghi de comandă constant. Sunt
drepte cu panta negativă.
Ud = Ud(Id) = const.
 Caracteristicile de comandă (ale unui redresor) –

reprezintă dependenţa dintre valoarea medie a tensiunii redresate U d şi
unghiul de comandă , la un curent de sarcină de valoare medie
constantă. Aceste curbe sunt cosinusoide şi au expresia:
Ud = Ud()Id = const
3
Breviar de termeni
 Factorul total de distorsiuni al unui redresor (FTD) –

raportul dintre componenta de distorsiune şi valoarea efectivă a
fundamentalei. Un redresor este cu atât mai bun cu cât FTD se apropie
de zero.
 Factorul de ondulaţie FO – raportul dintre valoarea efectivă

a componentei alternative Ud~ de la ieşirea redresorului şi valoarea
medie a tensiunii redresate Ud:
2
Ud ~  Udef 
FO     1
Ud  Ud 
 Factorul de formă FF – raportul dintre valoarea efectivă Ud ef

şi valoarea medie Ud a tensiunii redresate:
Ud ef
FF 
Ud
 Factorul de eficienţă FE (randamentul redresorului) –

raportul dintre puterea activă Pd (de c.c.) transmisă sarcinii şi puterea
activă (de c.a.) consumată de la reţea:
Pd
FE 
Uef Ief
 Factorul de supratensiune FS – raportul dintre tensiunea

maximă Ub ce solicită un tiristor în stare de blocare şi valoarea medie
Ud0 a tensiunii redresate, la mersul în gol şi unghi de comandă nul:
Ub
FS 
Udo
 Factorul de putere (pe fundamentală) – cosinusul unghiului

de defazaj dintre fundamentala curentului şi a tensiunii.
4
Breviar de termeni
 Comanda în (prin) fază – generarea impulsurilor de

comandă pentru tiristoarele din componenţa unui redresor comandat, la
defazaje constante faţă de momentele trecerii prin zero a tensiunii care
se redresează, sau faţă de momentele de coincidenţă ale tensiunii de
comandă cu o tensiune de referinţă. Această metodă permite reglajul
continuu al tensiunii medii redresate între limite foarte largi, fără consum
suplimentar de putere activă. Dezavantajul major al metodei este
deformarea formei de undă a tensiunii de ieşire, având drept consecinţă
apariţia armonicilor de ordin superior.
 Stingere forţată – anularea curentului care circulă printr-un

dispozitiv semiconductor de comutaţie (tiristor sau triac) prin aplicarea
unei comenzi care să conducă la blocarea acestuia.
 Stingere naturală – anularea curentului care circulă printr-un

dispozitiv semiconductor de comutaţie (tiristor sau triac), la trecerile prin
zero ale tensiunii alternative de reţea.
 Putere instantanee p – produsul dintre valorile instantanee

ale tensiunii u şi curentului i printr-o sarcină:
p = ui = 2UI cos(t + u) cos(t + i)
u= 2 U cos(t + u) cos(t + i)
i= 2 I cos(t + i)
în care notaţiile au următoarele semnificaţii:
U – valoarea efectivă a tensiunii
I – valoarea efectivă a curentului
 - defazajul dintre tensiune şi curent
 Putere activă P – valoarea medie a puterii instantanee pe

durata unei perioade:
T 2π
1 1
T 0  u  i dωt  U  I  cos
P u  i dt 
2π 0
5
Breviar de termeni
unde  = u - i – reprezintă defazajul dintre tensiunea şi curentul printr-

o sarcină, iar U şi I sunt valorile efective ale tensiunii şi curentului prin
sarcina respectivă.
 Putere aparentă S – produsul valorilor efective ale tensiunii U

şi curentului I:
S = UI
Relaţia dintre puterea activă şi puterea aparentă este:
P = S cos
iar factorul de putere este definit ca fiind:
P
fp  1
S
Factorul de putere este întotdeauna subunitar datorită diferenţei
dintre formele undelor de curent şi de tensiune şi defazajului dintre
aceste unde.
 Puterea reactivă Q - este definită cu relaţia:

Q = UI sin. = S sin. 
în care  reprezintă defazajul dintre fundamentalele tensiunii şi
curentului. Atât puterea reactivă cât şi puterea activă sunt determinate,
în principal, de către fundamentala curentului de fază deoarece
armonicile de curent, având frecvenţe diferite de cele ale tensiunii de
alimentare, nu pot furniza putere activă sau reactivă.
 Puterea deformantă D – este determinată de armonicile

superioare ale curentului absorbit de un redresor (convertor static) de la
reţea. Relaţia dintre puterile activă, reactivă, aparentă şi deformantă
este:
2 2 2 2
S =P +Q +D
 Tensiune de comutaţie – tensiunea aplicată la bornele unui

dispozitiv de comutaţie comandat (tiristor, triac etc.), pentru a-l comuta
6
Breviar de termeni
în stare ”închis” sau “deschis”. Dacă această tensiune este disponibilă

în partea de putere (forţă) a convertorului, se spune că este vorba de un
convertor cu comutaţie naturală. Dacă această tensiune trebuie creată
în mod special şi aplicată dispozitivului la momente determinate de timp,
este vorba de convertoare cu comutaţie forţată (comandată).
 Dioda ideală – dioda pentru care, în conducţie, tensiunea pe

ea nulă (uD = 0), iar în blocare curentul prin ea este nul (iD = 0). Este
echivalentă cu un întrerupător comandat de tensiunea aplicată pe el.
 Comutaţia ideală sau instantanee – procesul de comutaţie

în care timpul de comutaţie este nul. O astfel de comutaţie este posibilă
dacă se neglijează inductanţele de comutaţie din circuit. Comutaţia
reală durează un interval de timp finit, numit timp de comutaţie.
 Comutaţie naturală – comutarea dispozitivelor electronice

dintr-un convertor static la o tensiune disponibilă în cadrul părţii de
putere a convertorului, tensiune care nu trebuie creată, ci doar aplicată
dispozitivului semiconductor comandat.
 Comutaţie forţată – comutarea unui dispozitiv electronic de

putere (tiristor, triac) prin crearea şi aplicarea unei tensiuni de comutaţie
cu ajutorul unui circuit auxiliar.
 Factorul de utilizare al transformatorului –deşi se

consideră că redresoarele sunt alimentate de la tensiuni perfect
sinusoidale, transformatoarele folosite pentru alimentarea acestora, din
cauza prezenţei elementelor redresoare pronunţat neliniare, lucrează cu
curent nesinusoidal, atât în primar cât şi în secundar. Redresorul
constituie, din acest punct de vedere, o sursă deformantă puternică
pentru reţeaua de alimentare.
7
Breviar de termeni
Factorul de utilizare al unui ansamblu de înfăşurări primare sau

secundare se defineşte ca fiind raportul dintre puterea utilă transmisă
sarcinii Pd şi puterea aparentă a acelei înfăşurări. Astfel, pentru
secundarul unui transformator, se poate scrie factorul de utilizare K 2 ca
fiind:
P UI
K  
d d d
2
S 2
m U2 I2
în care Pd este puterea de c.c. (medie) din secundarul transformatorului,

iar S2 = mU2I2 reprezintă puterea aparentă a tuturor înfăşurărilor
secundare ale transformatorului (m – numărul de înfăşurări).
 Defect de comutaţie (de răsturnare) – fenomen care apare

în funcţionarea redresoarelor comandate în regim de invertor, la
unghiuri de comandă  de peste 150, care constă într-o supracreştere
accentuată a curentului de sarcină şi în modificarea formei de undă a
tensiunii de la ieşirea convertorului.
8
Breviar de termeni
Notaţii folosite
u1, u2 – tensiunile instantanee din primarul, respectiv secundarul

transformatorului de reţea care alimentează un redresor (convertor):
u1 = 2 U1 sin (t + 1)
u2 = 2 U2 sin (t + 2)
U1, U2 – valorile efective ale tensiunilor din primar, respectiv din
secundar
1, 2 – defazajul tensiunilor din primar, respectiv din secundar
 - pulsaţia (viteza unghiulară)
ud – tensiunea redresată instantanee
id - curentul redresat instantaneu
Ud – valoarea medie a tensiunii redresate.
Id – valoarea medie a curentului redresat
iD – curentul instantaneu printr-o diodă redresoare
uD – tensiunea instantanee pe o diodă redresoare
uT – tensiunea instantanee pe un tiristor
iT – curentul instantaneu printr-un tiristor
uc – tensiunea de comandă pe poarta unui tiristor
iS – curentul instantaneu prin înfăşurarea secundară a
transformatorului de alimentare a unui redresor
Ub – valoarea de vârf (maximă) a tensiunii care poate apărea pe
un dispozitiv electronic de comutaţie (diodă, tiristor) în stare de blocare
Lf – inductanţă de filtraj
Rs – rezistenţă de sarcină
m – numărul de faze al sistemului de tensiuni alternative
p – număr de pulsuri redresate într-o perioadă a tensiunii
9
Breviar de termeni
T – perioada tensiunii sau a curentului

 - unghiul de comandă
c – unghiul (momentul) comutaţiei naturale
 - unghi (timp) de comutaţie – timpul necesar intrării în
conducţie a unui tiristor (diode)
 - unghi (timp) de conducţie a unei diode sau a unui tiristor
dintr-un convertor static
 - unghi (timp) de blocare a conducţiei unui tiristor
tq – timp de revenire
Ud~ - componenta ondulatorie (alternativă) a tensiunii redresate
P – puterea activă
S – puterea aparentă
Q – puterea reactivă
D – puterea deformantă
10
Condiţii de simulare
Pentru simularea funcţionării circuitelor electronice studiate în

această lucrare s-a folosit programul PSPICE 8 din pachetul de
programe Design Lab Eval 8 (versiune demonstrativă care permite
simularea circuitelor având maximum 64 de noduri), elaborat de firma
MicroSim Corporation din S.U.A. Acest pachet poate lucra sub Windows
9X, XP şi NT şi conţine mai multe subprograme, dintre care amintim:
MicroSim Schematics, care permite editarea (desenarea)
schemelor proiectate şi reprezintă, în acelaşi timp, interfaţa cu celelalte
programe şi opţiuni MicroSim din acest pachet de programe;
MicroSim PSPICE A/D, versiunea 8, care permite analiza,
simularea propriu-zisă şi testarea funcţionării circuitelor analogice şi
digitale proiectate sau analizate;
MicroSim PSPICE Optimizer, care permite optimizarea
performanţelor circuitelor analogice proiectate prin modificarea
parametrilor elementelor de circuit;
MicroSim Probe, care permite vizualizarea şi analizarea
rezultatelor simulării;
MicroSim PCBoards, cu ajutorul căruia se pot desena
cablajele imprimate ale circuitelor proiectate.
Reamintim că SPICE este abrevierea din limba engleză a
denumirii programului de simulare Simulation Program with Integrated
11
Circuit Emphasis, elaborat iniţial în anii ‘70 la Universitatea Berkeley din

California. Acest program a apărut din nevoia unor modele matematice
cât mai precise pentru componentele folosite în proiectarea circuitelor
integrate şi a devenit ulterior, datorită performanţelor sale, programul
standard utilizat, de obicei, pentru simularea funcţionării circuitelor
electrice şi electronice. Folosirea pe scară tot mai largă a calculatoarelor
personale (PC) a condus la realizarea pachetului de programe PSPICE,
care reprezintă versiunea pentru PC-uri a programului SPICE.
Cu ajutorul mediului de simulare din pachetul MicroSim Design
Lab Eval 8 se pot efectua următoarele operaţii:
 Proiectarea şi editarea (desenarea) schemei electrice a
circuitelor şi setarea parametrilor simulării cu ajutorul editorului grafic
intern MicroSim Schematics;
 Simularea funcţionării circuitelor proiectate cu ajutorul
programului MicroSim PSPICE A/D. Simularea funcţionării circuitelor
poate include: analiza de c.c.; analiza comportării în frecvenţă; analiza
comportării în timp; analiza Monte Carlo; analiza Fourier etc.
 Analiza şi vizualizarea rezultatelor simulării cu ajutorul
subprogramului MicroSim Probe;
 Alegerea şi setarea parametrilor stimulilor (sursele de
semnal) folosiţi în simulări cu ajutorul subprogramului MicroSim
Stimulus Editor (fig. 1);
 Alegerea sau proiectarea modelelor componentelor
electronice sau electrice folosite cu ajutorul subprogramului MicroSim
Parts;
 Interfaţarea cu subprogramul MicroSim PSPICE Optimizer,
care permite modificarea parametrilor elementelor de circuit pentru
obţinerea performanţelor dorite;
12
 Interfaţarea cu subprogramul MicroSim PCBoards, pentru

desenarea cablajelor imprimate;
În diagrama următoare este ilustrat modul în care
subprogramele din pachetul MicroSim Design Lab Eval 8 sunt
interfaţate cu subprogramul MicroSim Schematics.
Fig. 1. Modul de interfaţare a subprogramelor din

pachetul MicroSim Design Lab Eval 8
Analiza şi simularea convertoarelor statice c.a. – c.c. studiate în

lucrarea de faţă s-a realizat urmând următoarele etape:
1. Se desenează schema circuitului care urmează să fie
analizat (testat), folosind componentele dorite sau componente
echivalente din biblioteca de componente a mediului de simulare. Este
de preferat folosirea componentelor din biblioteca mediului de simulare
13
deoarece, în acest fel, se folosesc componente (şi surse de semnal) al

căror model este recunoscut de program, fără să mai fie necesară
crearea de noi modele de componente sau de stimuli.
2. Se determină prin calcul sau se aleg valorile şi tipul
componentelor schemei.
3. Se stabilesc sursele de alimentare şi stimulii necesari
(generatoarele de semnal analogice sau numerice) pentru funcţionarea
schemei. Parametrii acestora se definesc cu ajutorul unei ferestre de
dialog (fig. 2) care se deschide prin dublu click pe stimulul (sursa)
respectiv(ă).
Fig. 2. Fereastra de dialog folosită pentru setarea parametrilor

unui stimul (în cazul de faţă o sursă de c.a.)
4. Se definesc parametrii simulării (analiză în c.c.; analiză de

c.a.; analiza comportării în frecvenţă; analiză de regim tranzitoriu etc.)
care se doreşte a se efectua şi se setează condiţiile de simulare. Pentru
aceasta se foloseşte o fereastră de dialog deschisă cu comanda
Analysis din bara de instrumente şi apoi cu comanda Setup (fig. 3).
14
Fig. 3. Fereastra de dialog folosită pentru alegerea

şi definirea parametrilor simulării
5. Atunci când este necesar, se stabilesc condiţiile iniţiale (IC-

initial transient solutions) pentru diverse componente (de exemplu
tensiunea iniţială pe un condensator, curentul iniţial printr-o inductanţă
etc.). Pentru aceasta se foloseşte o fereastră de dialog similară cu cea
din fig. 2, deschisă prin dublu click pe componenta respectivă.
6. Se aleg tensiunile şi curenţii ale căror forme de undă sau
valori se doresc a se vizualiza, prin stabilirea punctelor corespunzătoare
din schemă. De obicei, acestea sunt: tensiunea şi curentul de sarcină,
tensiunile pe elementele semiconductoare de comutaţie (diode,
tiristoare etc.), curenţii din înfăşurările secundare sau primare ale
transformatorului de alimentare a redresorului. Plasarea marqerilor de
tensiune sau de curent în punctele alese se face cu ajutorul butoanelor
din bara de instrumente.
7. Se generează fişierul cu datele de intrare (Netlist) cu ajutorul
comenzii Create Netlist.
15
8. Se salvează schema proiectată cu valorile elementelor, cu

stimulii şi sursele de alimentare alese şi cu setările tipului de simulare
ales, cu ajutorul comenzii Save sau cu butonul l din bara de
instrumente.
7. Se simulează funcţionarea schemei (comanda Simulate,
comanda F11 sau butonul din bara de instrumente, observându-
se formele de undă sau valorile tensiunilor sau curenţilor.
Modificarea schemei simulate sau a valorilor componentelor ei
se poate face fie direct, în subprogramul MicroSim Schematics, fie din
fişierul cu datele de intrare (Netlist). Modificând valorile elementelor
(rezistenţe, inductanţe, condensatoare etc.), intervalele de simulare sau
caracteristicile stimulilor folosiţi, se pot face mai multe simulări, pentru a
obţine performanţele dorite ale circuitului analizat sau, pur şi simplu,
pentru a studia comportarea circuitului în diverse situaţii: sarcină
rezistivă (R), sarcină inductivă (L), sarcină rezistiv-inductivă (RL),
sarcină rezistiv - inductivă având t.e.m. (RLE) (cazul sarcinii active tipice
- motorul de c.c.), unghiuri de comandă diferite etc. De fapt, pentru
simplificare, în toate cazurile redresoarelor simulate, s-a folosit o sarcină
complexă, de tip rezistiv - inductivă, sau rezistiv - inductivă cu t.e.m.,
plecând de la care, prin modificarea valorilor rezistenţei de sarcină sau
ale inductanţei sarcinii s-au obţinut cele 4 tipuri de sarcină studiate.
Toate aceste etape, mai puţin desenarea cablajului imprimat
corespunzător schemei testate, sunt ilustrate în diagrama din figura 4.
În toate cazurile de simulare s-a făcut doar analiza de regim
tranzitoriu (Transient Analysis), pe o durată de (2  5) perioade
complete (40  100ms) ale tensiunii de reţea. Pentru a putea surprinde
comportarea circuitului atât în intervalul imediat următor punerii sub
tensiune (regimul tranzitoriu), cât şi regimul staţionar care se stabileşte
16
după acesta, s-au folosit intervale de timp diferite pentru simulare, cum
ar fi, de exemplu, intervalul (0  60)ms sau intervalul (60  100)ms.
Fig. 4. Diagramă care ilustrează modul de lucru cu programul

MicroSim Schematics
În anumite situaţii, pentru simplificarea simulării, s-au folosit o

serie de artificii care nu influenţează rezultatul simulărilor, cum ar fi, de
exemplu, folosirea în locul transformatoarelor care alimentează
redresoarele studiate a unor surse de tensiune alternativă care
17
simulează întocmai caracteristicile tensiunilor furnizate de înfăşurările

secundare ale transformatoarelor respective.
Prin modificarea valorilor componentelor schemei (de fapt, a
caracteristicilor sarcinii, adică a valorilor rezistenţei sau ale inductivităţii
acesteia) s-a urmărit punerea în evidenţă a următoarelor regimuri de
funcţionare a redresoarelor:
- regimul de curent neîntrerupt
- regimul de curent întrerupt
- limita de apariţia a regimului de curent întrerupt.
În toate cazurile de simulare s-au ales condiţiile iniţiale (initial
transient solutions - IC) nule: curentul prin inductanţe s-a considerat nul
la momentul zero, iar sarcina capacităţilor de filtraj - de asemenea nulă.
În acest mod se poate evidenţia regimul tranzitoriu care apare la
punerea sub tensiune a circuitului studiat (momentul „zero”). În funcţie
de caracterul sarcinii, acest regim tranzitoriu poate dura câteva perioade
bune începând cu momentul declanşării simulării.
18
Redresorul monofazat monoalternanţă
I. REDRESOARE NECOMANDATE
Foarte multe instalaţii, aparate industriale sau de larg consum

sunt alimentate în curent continuu. Sursa principală de energie în
majoritatea acestor cazuri o reprezintă reţeaua de distribuţie de curent
alternativ, monofazat sau trifazat. Conversia energiei de curent
alternativ, furnizată de această sursă, în energie de curent continuu,
necesară funcţionării acestor aparate, se face cu ajutorul redresoarelor
de tensiune. Acestea sunt convertoare statice curent alternativ - curent
continuu care realizează această conversie folosind elemente
semiconductoare neliniare: diode, tiristoare, etc.
Redresorul de tensiune este separat, de obicei, de reţeaua de
alimentare de c.a. printr-un transformator de separare (de alimentare
sau de adaptare) Tr (fig. 1.1), care are mai multe funcţii:
- adaptarea tensiunii la valoarea necesară sarcinii
- limitarea puterii de scurcircuit (a curentului de scurcircuit)
- separarea galvanică a redresorului de reţeaua de alimentare
În unele situaţii, (de exemplu atunci când nu este necesară
adaptarea nivelului de tensiune la cerinţele sarcinii), transformatorul de
separare poate lipsi, alimentarea redresorului realizându-se direct de la
tensiunea de reţea. În aceste cazuri, între reţea şi redresor, se înseriază
inductivităţi de limitare a curentului de scurtcircuit.
Deoarece tensiunea de la ieşirea redresoarelor este o tensiune
pulsatorie, neadecvată pentru alimentarea marii majorităţi a
consumatorilor, această tensiune se filtrează (se netezeşte) cu ajutorul
unor circuite (celule) de filtrare CF (filtre) (fig. 1.1). Acestea pot fi
constituite fie numai din capacităţi sau numai din inductanţe (cazul
filtrelor simple de tip “C” sau “L”), fie din capacităţi şi inductanţe (cazul
19
filtrelor compuse LC). În general, în electronica de putere, filtrarea se

realizează aproape în exclusivitate cu inductivităţi de filtraj.
1 Tr 2 id
R
u1 u2 CF ud S
1' 2'
Fig. 1.1. Schema bloc a unui redresor:

Tr – transformator de separare; R – redresorul propriu zis;
CF – filtru de netezire; S – sarcină
Ipoteze de studiu
În analiza funcţionării circuitelor de redresare se fac unele
ipoteze simplificatoare:
- transformatorul de adaptare se consideră ideal (cu pierderi
nule, fără inductanţe de scăpări, fără curent de magnetizare etc.);
- dispozitivele semiconductoare de comutaţie (diodele) se
consideră ideale (rezistenţă în conducţie directă nulă, rezistenţă în
conducţie inversă infinită, timpi de comutaţie nuli etc.);
- reţeaua de alimentare are impedanţa nulă şi furnizează
tensiuni de alimentare simetrice;
- toate fazele redresorului funcţionează identic
- intervalele de funcţionare sunt identice pentru toate căile de
curent ale celulelor de comutare, care comută în mod ciclic.
În simularea diferitelor tipuri de redresoare necomandate se vor
urmări principalele caracteristici ale funcţionării acestora:
- forma curentului şi a tensiunii de sarcină
- forma curenţilor/tensiunilor prin/pe elementele neliniare din
componenţa redresorului (diodele semiconductoare)
- durata conducţiei diodelor (unghiul de conducţie).
20
Capitolul 1
Acesta este cel mai simplu tip de redresor, fiind constituit

practic dintr-o singură diodă semiconductoare. Deşi se foloseşte,
datorită randamentului scăzut, mai mult la puteri reduse, studierea lui
are valoare didactică, permiţând o abordare gradată a problematicii
redresoarelor.
Funcţionarea unui redresor monoalternanţă necomandat este
determinată, în principal, de natura sarcinii pe care o alimentează.
Aceasta poate fi:
- sarcină rezistivă pură
- sarcină inductivă pură
- sarcină rezistiv-inductivă
- sarcină inductivă cu t.e.m.(sarcină activă – motor de c.c.) etc.
Rezultă tot atâtea moduri diferite de funcţionare a redresorului.
Funcţionarea redresoarelor monoalternanţă necomandate va fi
studiată după următoarele criterii:
- natura sarcinii conectate la ieşirea redresorului
- prezenţa sau absenţa diodei de nul DN (dioda de regim liber).
Mărimile de interes urmărite în cazul acestui tip de redresor
sunt mărimile cele mai semnificative pentru funcţionarea redresoarelor,
adică:
- tensiunea redresată ud
- curentul prin sarcină id
- tensiunea Ub pe dioda semiconductoare în blocare.
21
Circuitul generic folosit pentru simulare este prezentat în fig.

1.1. Se observă că sarcina redresorului este o sarcină activă complexă
RLE, care, prin particularizare, poate deveni sarcină rezistivă (L = 0),
sarcină inductivă (R = 0), sarcină rezistiv-inductivă etc. Mărimile care se
vizualizează sunt tensiunea ud de la ieşirea redresorului şi curentul id
prin sarcină.
Stimulul aplicat la intrarea circuitului studiat este o tensiune
sinusoidală V1, având frecvenţa de 50Hz şi amplitudinea aleasă
corespunzător. Vizualizarea formelor de undă s-a făcut, în general, pe 3
perioade ale tensiunii redresate, adică pe 60ms. În cazul sarcinii cu
caracter puternic inductiv, această fereastră de timp este decalată faţă
de momentul “zero” cu (2  5) perioade, pentru a depăşi regimul
tranzitoriu care apare la punerea sub tensiune a circuitului. Astfel,
formele de undă sunt vizualizate în regim staţionar.
Fig. 1.2. Circuitul folosit pentru simularea funcţionării

redresoarelor monoalternanţă
Pentru vizualizarea tensiunii pe dioda semiconductoare, a cărei

mărime prezintă interes în regim de blocare, s-a luat ca punct de masă
catodul diodei, adică borna + a redresorului, dat fiind faptul că toate
tensiunile sunt reprezentate de către program numai faţă de masă.
22
1.1. Sarcină rezistivă (R)

Schema redresorului
D
1 Tr 2 + id
u1 uD R
u2 ud
1' 2' -
Fig. 1.3. Redresor monoalternanţă
cu sarcină rezistivă
Tensiunile din primarul şi secundarul transformatorului de

alimentare Tr sunt tensiuni sinusoidale şi au forma:
u1 = 2 U1 sin (t + 1)
u2 = 2 U2 sin (t + 2)
în care U1, U2 reprezintă valorile efective ale tensiunilor din primarul,
respectiv secundarul transformatorului, iar 1, 2 – defazajele acestora.
Fişierul cu datele de intrare (Netlist)
* C:\MSimEv_8\UserLib\Sarcina R.sch
**** CIRCUIT DESCRIPTION
************************************************
* Tue May 11 12:18:23 2004
** Analysis setup **
.tran/OP 10us 60ms 0 10us
.STMLIB "Sarcina R.stl"
* From [SCHEMATICS NETLIST] section of msim.ini:
.lib nom.lib
.INC "Sarcina R.net"
**** INCLUDING "Sarcina R.net" ****
* Schematics Netlist *
D_D $N_0003 $N_0002 D1N4002
V_V2 $N_0003 0 DC 0 AC 50V
+SIN 0 25V 50Hz 0 0 0
R_R 0 $N_0004 2
**** RESUMING "Sarcina R.cir" ****
.probe
.END
23
Formele de undă:
Fig. 1.4. Formele de undă în cazul redresorului

monoalternanţă cu sarcină rezistivă
Observaţii
1. Unghiul de conducţie a diodei este  = 180 ( radiani).
2. Curentul id prin diodă şi sarcină are aceeaşi formă şi este în
fază cu tensiunea pe sarcină ud. El este constituit, ca şi tensiunea pe
sarcină, din semi-sinusoide (fig. 1.2).
3. Pe durata semialternanţei negative a tensiunii u2, dioda D
suportă o tensiune inversă având valoarea: U b = 2 U2
1.2. Sarcină rezistiv - inductivă (RL)

Schema redresorului
D
1 Tr 2 + id
uD L
u1 u2 ud
R
1' 2' -
cu sarcină rezistiv-inductivă
24
* C:\MSimEv_8\UserLib\Sarcina RL.sch
***********************************************
* Sat Mar 06 13:02:46 2004
.STMLIB "Sarcina RL.stl"
.lib nom.lib
.INC "Sarcina RL.net"
**** INCLUDING "Sarcina RL.net" ****
V_V2 $N_0003 0 DC 0 AC 50V
+SIN 0 71V 50Hz 0 0 0
L_L $N_0002 $N_0004 10mH
R_R 0 $N_0004 2
D_D $N_0003 $N_0002 D1N4002
**** RESUMING "Sarcina RL.cir" ****
.INC "Sarcina RL.als"
**** INCLUDING "Sarcina RL.als" ****
.probe
.END
Formele de undă
a) Sarcină rezistiv-inductivă (RL)

monoalternanţă cu sarcină rezistiv - inductivă RL
25
b) Sarcină inductivă ( L  R)

monoalternanţă cu sarcină inductivă
Concluzii
Din analiza formelor de undă se observă următoarele:
1. Pentru o sarcină rezistiv -inductivă (RL), unghiul de conducţie
 al diodei redresoare D în intervalul [0; 360] este mai mare de 
radiani (  180), ceea ce semnifică faptul că circulaţia curentului prin
sarcină este prelungită după schimbarea sensului tensiunii de
alimentare u2 la momentul  (fig. 1.6). Cauza acestei funcţionări este
energia magnetică înmagazinată în inductanţa L pe durata conducţiei
diodei D.
2. Tensiunea de la ieşirea redresorului are atât valori pozitive,
cât şi valori negative, ceea ce are drept efect micşorarea valorii medii a
tensiunii redresate, faţă de cazul sarcinii rezistive pure (fig. 1.6 şi 1.7).
3. Caracterul inductiv al sarcinii se manifestă prin faptul că
pulsaţiile curentului prin sarcină sunt mai puţin pronunţate decât în cazul
sarcinii rezistive.
4. În cazul unei sarcini puternic inductive (L >> R), unghiul de
conducţie al diodei D poate ajunge la  = 360, ceea ce semnifică
conducţia permanentă a diodei redresoare D (fig. 1.7).
26
1.3. Sarcină rezistiv-inductivă şi diodă de nul (RLD)

Schema redresorului
D
1 Tr 2 + id
uD L
u1 u2 DN ud
R
iDN
1' 2' -
Fig. 1.8. Redresor monoalternanţă cu sarcină
rezistiv-inductivă, cu diodă de nul (DN)
Dioda de nul DN (dioda de regim liber) este conectată

întotdeauna în antiparalel cu sarcina. Rolul ei este de a constitui o cale
de descărcare a energiei magnetice acumulată în inductanţa de sarcină,
pe durata în care dioda de redresare D este blocată, adică în timpul
semialternanţei negative a tensiunii u2 din secundarul transformatorului
de alimentare a redresorului.

* C:\MSimEv_8\UserLib\Sarcina RLD.sch
***********************************************
* Wed May 12 17:36:49 2004
.tran/OP 10us 100ms 40ms 10us
.lib nom.lib
.INC "Sarcina RLD.net"
**** INCLUDING "Sarcina RLD.net" ****
D_D $N_0003 $N_0002 D1N4002
D_D2 0 $N_0002 D1N4002
V_V2 $N_0003 0 DC 0 AC 50V
+SIN 0 25V 50Hz 0 0 0
R_R 0 $N_0004 2
L_L $N_0002 $N_0004 10mH
**** RESUMING "Sarcina RLD.cir" ****
**** RESUMING "Sarcina RLD.cir" ****
.probe
.END
27
Formele de undă
a) Sarcină rezistiv-inductivă (RL)

monoalternanţă cu sarcină rezistiv-inductivă,
cu diodă de nul
b) Sarcină inductivă ( L  R, L  )

monoalternanţă cu sarcină inductivă,
cu diodă de nul
28
Concluzii
1. Conectarea diodei de nul DN împiedică apariţia valorilor
negative ale tensiunii de la ieşirea redresorului. Valoarea medie a
tensiunii redresate va fi aceeaşi ca în cazul sarcinii rezistive (Cap. 1.1).
2. Durata de conducţie a diodei de nul DN depinde de energia
magnetică acumulată în inductanţa L a sarcinii, deci de mărimea
acesteia. În funcţie de valoarea inductanţei L, conducţia diodei de nul
DN poate fi mai mică de 180 (fig. 1.9) sau egală cu 180 (fig. 1.10).
3. În cazul sarcinilor puternic inductive (L R, L ),
circulaţia curentului prin sarcină este continuă (fig. 1.10).
1.4. Sarcină rezistivă şi filtru capacitiv

Schema redresorului
D +
1 Tr 2 iD
uD iR iC
u1 u2 ud R
Cf
1' 2' -
Fig. 1.11. Redresor monoalternanţă cu
sarcină rezistivă şi filtru capacitiv
Prin conectarea condensatorului de filtraj Cf în paralel cu

sarcina R, circulaţia curentului prin sarcină se prelungeşte şi după
ieşirea din conducţie a diodei redresoare D, datorită descărcării
condensatorului Cf prin rezistenţa de sarcină. Cauza acestui fenomen
este energia înmagazinată în condensatorul Cf pe durata conducţiei
diodei D. În funcţie de constanta de timp RC f, (de fapt, de cantitatea de
energie înmagazinată în capacitatea condensatorului C f), descărcarea
condensatorului de filtraj Cf poate fi totală sau parţială, rezultând o
funcţionare de tip “regim de curent întrerupt”, respectiv neîntrerupt.
29

* C:\MSimEv_8\UserLib\redrmonfilt.sch
*************************************************
* Schematics Version 8.0 - July 1997
* Wed May 12 17:10:23 2004
.OPTIONS DIGMNTYMX=3
.STMLIB "redrmonfilt.stl"
.lib nom.lib
.INC "redrmonfilt.net"
**** INCLUDING redrmonfilt.net ****
D_D1 $N_0001 $N_0002 D1N4002
V_Vin $N_0001 0 DC 0 AC 10V
+SIN 0 14.1 50Hz 0 0 0
R_R1 0 $N_0003 47
C_C1 0 $N_0003 1000uF IC=0
**** RESUMING redrmonfilt.cir ****
.INC "redrmonfilt.als"
**** RESUMING redrmonfilt.cir ****
.probe
.END
Formele de undă
Fig. 1.12. Formele de undă în cazul unui redresor

monoalternanţă cu sarcină rezistivă şi filtru capacitiv
30
Concluzii
1. Conectarea filtrului capacitiv la ieşirea redresorului are drept
efecte principale micşorarea pulsaţiilor tensiunii redresate şi a unghiului
de conducţie  a diodei redresoare D:
 < 180
Curentul care va circula prin aceasta va fi sub formă de pulsuri
având durata mai mică de  radiani (fig. 1.12).
2. Primul puls de curent prin dioda redresoare D este mai mare
decât pulsurile următoare datorită faptului că, la momentul zero,
condensatorul de filtraj Cf este descărcat (IC = 0).
3. Valoarea medie a tensiunii redresate creşte, iar componenta
ondulatorie Ud~ de la ieşirea redresorului scade.
4. În cazul particular în care Cf = 0, se ajunge la situaţia
descrisă în secţiunea 1.1. – cazul redresorului cu sarcină rezistivă.
În cazul particular Cf   (sarcină capacitivă), condensatorul
rămâne încărcat la valoarea de vârf a tensiunii din secundarul
transformatorului Tr, iar conducţia diodei redresoare D încetează din
momentul atingerii valorii de vârf a tensiunii U2. În concluzie, dacă se
presupune că, iniţial, condensatorul de filtraj Cf a fost descărcat, dioda D
va conduce din momentul zero până în acest moment.
1.5. Sarcină având tensiune electromotoare

Sarcina având t.e.m. este o situaţie des întâlnită în electronica
de putere. Această sarcină este numită şi „sarcină activă” (cazul clasic
fiind cel al unui motor de c.c.) şi este caracterizată de:
- o tensiune electromotoare Ea presupusă constantă (cuplul
static fiind presupus constant, iar momentul de inerţie al motorului fiind
foarte mare);
- o rezistenţă Ra şi o inductanţă La în serie, presupuse
constante.
Figura 1.13. prezintă schematic un redresor cu sarcină activă.
31
+ Lf id
La
Tensiune
de ud
reţea Ra
= Ea
Rdresor Sarcină activă

necomandat
Fig. 1.13. Redresor cu sarcină activă
1.5.1. Sarcină rezistivă cu t.e.m. (RE)

Schema redresorului
D
1 Tr 2 + id
Ea
uD
u1 u2 ud
Ra
1' 2' -
cu sarcină rezistivă având t.e.m.
Acest tip de sarcină nu se regăseşte decât rareori în practică,

prezentarea sa în această lucrare făcându-se exclusiv din considerente
de ordin didactic.

* C:\MSimEv_8\UserLib\Sarcina RE.sch
************************************************************
* Thu May 20 08:56:36 2004
.tran 10us 100ms 40ms 10us
32

.STMLIB "Sarcina L.stl"
.lib nom.lib
.INC "Sarcina RE.net"
**** INCLUDING "Sarcina RE.net" ****
D_D $N_0003 $N_0002 D1N4002
V_V2 $N_0003 0 DC 0 AC 50V
+SIN 0 10V 50Hz 0 0 0
R_R 0 $N_0004 2
V_V3 $N_0002 $N_0004 3V
.INC "Sarcina RE.als"
**** RESUMING "Sarcina RE.cir" ****
.probe
.END
Formele de undă

monoalternanţă cu sarcină rezistivă având t.e.m. (RE)
Concluzii
1. În cazul sarcinii rezistive cu t.e.m. (RE), valoarea medie a
tensiunii redresate este mai mare sau mai mică decât în cazul sarcinii
rezistive, cu valoarea t.e.m. Ea (în cazul de faţă cu +Ea = 3V). Tensiunea
redresată ud se suprapune peste t.e.m. Ea (fig. 1.15).
33
2. Unghiul de conducţie a diodei redresoare D devine mai mic

de  radiani (10ms) şi depinde de valoarea tensiunii electromotoare E a.
3. Tensiunea inversă maximă Ub la bornele diodei redresoare D
creşte cu valoarea tensiunii electromotoare şi este (fig. 1.20):
Ub = 2 U2 + Ea
deci mai mare cu valoarea Ea faţă de cazul sarcinii rezistive fără t.e.m.
1.5.2. Sarcina inductivă cu t.e.m. (LE)

Schema redresorului
D
1 Tr 2 + id
Ea
uD
u1 u2 ud
La
1' 2' -
cu sarcină inductivă având t.e.m.
* C:\MSimEv_8\UserLib\Sarcina LE.sch
**********************************************
* Thu May 20 09:09:38 2004
.lib nom.lib
.INC "Sarcina LE.net"
**** INCLUDING "Sarcina LE.net" ****
D_D $N_0003 $N_0002 D1N4002
V_V2 $N_0003 0 DC 0 AC 50V
+SIN 0 10V 50Hz 0 0 0
34
V_V3 $N_0002 $N_0004 3V

L_L $N_0004 0 20mH
**** INCLUDING "Sarcina LE.als" ****
**** RESUMING "Sarcina LE.cir" ****
.probe
.END
Formele de undă

monoalternanţă cu sarcină inductivă având t.e.m. (LE)
1.5.3. Sarcina rezistiv - inductivă cu t.e.m. (RLE)

Schema redresorului
D
1 2 + id
uD La
u1 u2 ud
Ra
Ea
1' 2' -
Fig. 1.18. Redresor monoalternanţă cu sarcină activă

(sarcină RLE)
35

* C:\MSimEv_8\UserLib\Sarcina RLE.sch
***************************************************
* Thu May 20 09:52:36 2004
.lib nom.lib
.INC "Sarcina RLE.net"
**** INCLUDING "Sarcina RLE.net" ****
D_D $N_0001 $N_0002 D1N4002
V_V2 $N_0001 0 DC 0 AC 50V
+SIN 0 10V 50Hz 0 0 0
R_R5 0 $N_0003 1
V_V3 $N_0002 $N_0004 3V
L_L $N_0004 $N_0003 30mH
**** RESUMING "Sarcina RLE.cir" ****
.INC "Sarcina RLE.als"
**** INCLUDING "Sarcina RLE.als" ****
**** RESUMING "Sarcina RLE.cir" ****
.probe
.END
Formele de undă

monoalternanţă cu sarcină rezistiv-inductivă
având t.e.m. (RLE)
36
Concluzii
1. În cazul sarcinii inductive cu t.e.m (LE) sau rezistiv-inductive
cu t.e.m. (RLE), valoarea medie a tensiunii redresate este mai mare
decât în cazul sarcinii rezistiv - inductive cu valoarea t.e.m. Ea (în cazul
de faţă cu Ea = 3V), tensiunea redresată suprapunându-se peste
valoarea t.e.m. (fig. 1.17 şi 1.19).
2. În ambele cazuri, unghiul de conducţie  a diodei redresoare
D este mai mic decât o semiperioadă  ( < 180). El depinde de
valoarea inductivităţii sarcinii şi a tensiunii electromotoare Ea (fig. 1.19).
3. Curentul prin sarcină este defazat în urma tensiunii, unghiul
de defazaj depinzând de valoarea inductivităţii L (fig. 1.17 şi 1.19).
4. Tensiunea redresată ud are şi valori negative, aşa cum era,
de altfel, de aşteptat, dat fiind caracterul inductiv al sarcinii.
5. Tensiunea inversă Ub care apare la bornele diodei
redresoare D creşte cu valoarea tensiunii electromotoare Ea (fig. 1.20).
Fig. 1.20. Tensiunea pe dioda redresoare în cazul

redresorului monoalternanţă cu sarcină RLE
Trecând succint în revistă performanţele redresoarelor

monoalternanţă studiate până acum, se desprind câteva concluzii
37
generale. Astfel, se constată că deficienţele principale ale tuturor

acestor redresoare sunt:
- randamentul scăzut (cca. 40%), ceea ce era de aşteptat, dat
fiind faptul că ele folosesc doar o semialternanţă a tensiunii care se
redresează, ceea ce înseamnă că utilizatorul are acces doar la
maximum ½ din energia pe care ar putea să o furnizeze reţeaua;
- pulsaţiile mari ale tensiunii redresate, fapt care se traduce
printr-un factor de ondulaţie mare;
- curenţii absorbiţi de la reţea sunt nesinusoidali, iar mărimea
armonicilor de curent injectate în reţea depinde de tipul redresorului.
Ca urmare a acestor deficienţe, redresoarele monoalternanţă
sunt rar utilizate în electronica de putere.
38
Redresoare monofazate dublă-alternanţă
Capitolul 2
Redresoare monofazate dublă alternanţă
În cele ce urmează se vor lua în studiu cazurile sarcinii

rezistive, al sarcinii rezistiv - inductive (RL) şi al celei cu caracter
inductiv, pentru care L  R. De fapt, acesta din urmă este cazul
sarcinii “normale”, întâlnită, de obicei în funcţionarea redresoarelor de
putere.
2.1. Redresorul monofazat

cu punct median
Schema redresorului
D1
1 Tr 2
u2
- L R id +
u1
u2' ud
1' 2'
D2
Fig. 2.1. Schema de principiu a unui redresor

monofazat cu punct median
Acest tip de redresor poate fi considerat ca fiind constituit din

două redresoare monoalternanţă care debitează pe aceeaşi sarcină.
39
Caracteristica principală a redresorului este aceea că foloseşte un

transformator cu punct (priză) median(ă), de unde şi denumirea sa. Cele
două tensiuni u2 şi u2‘ din secţiunile secundarului transformatorului sunt
egale şi în fază şi au forma:
u2 = 2 U2 sin.(t + 2); u’2 = 2 U2 sin.(t + 2);
Aplicând principiul suprapunerii efectelor, se constată că prin
sarcină circulă un curent id care reprezintă suma curenţilor prin cele
două diode D1 şi D2. El circulă o semialternanţă prin dioda D 1 şi cealaltă
semialternanţă prin dioda D2, sensul curentului prin sarcină fiind acelaşi.
Acest tip de redresor este utilizat, de obicei, pentru tensiuni de
ieşire de valoare scăzută şi curenţi nominali ridicaţi, deoarece curentul
de sarcină circulă în mod alternativ prin înfăşurările secundare ale
transformatorului şi acestea sunt mai puţin solicitate.
Dezavantajul acestui tip de redresor îl constituie faptul că
transformatorul trebuie să debiteze dublul tensiunii ce se redresează,
acest lucru presupunând material şi manoperă suplimentare şi gabarit
mai mare pentru transformator. În schimb, se utilizează doar 2 diode
redresoare, care pot fi montate pe acelaşi radiator.
Fişierul cu datele de intrare (net list)

* C:\MSimEv_8\UserLib\priza med.sch
***************************************************
* Tue May 25 18:17:10 2004
.lib nom.lib
.INC "priza med.net"
**** INCLUDING "priza med.net" ****
V_V10 $N_0001 0 DC 0 AC 22V
+SIN 0 22V 50Hz 0 0 180
R_R32 0 $N_0002 R_R32 10
L_L31 $N_0003 $N_0002 L_L31 100mH IC=0
D_D1 $N_0004 $N_0003 D1N4002
D_D2 $N_0001 $N_0003 D1N4002
V_V9 $N_0004 0 DC 0 AC 22V
40
+SIN 0 22V 50Hz 0 0 0

**** RESUMING "priza med.cir" ****
.probe
.END
Formele de undă
a) Sarcină pur rezistivă (L = 0)

cu punct median, pentru o sarcină rezistivă
Fig. 2.3. Formele de undă în cazul redresorului cu

punct median, pentru o sarcină inductivă (L  R)
41
c) Sarcină rezistiv-inductivă

cu punct median, pentru o sarcină
rezistiv-inductivă
Concluzii
1. Tensiunea de la ieşirea redresorului cu punct median este, în
toate cazurile, pulsatorie, fiind constituită din semi-sinusoide.
2. În cazul sarcinii rezistive, fiecare diodă conduce  radiani,
curentul prin sarcină este în fază cu tensiunea, iar valoarea medie a
tensiunii redresate este:
2
Ud  π 2 U2
3. În cazul sarcinii inductive (L  R) se observă modificarea

pronunţată a formei curentului prin sarcină, acesta fiind practic constant.
4. În cazul sarcinii rezistiv - inductive se observă defazarea
înainte a tensiunii faţă de curentul prin sarcină. Pulsaţiile acestuia sunt
mai reduse decât în cazul sarcinii rezistive, iar conducţia diodelor este
mai mare de  radiani.
5. În blocare, diodele suportă întreaga tensiune din secundarul
transformatorului, adică Ub = 2 2 U2 (dublul tensiunii redresate).
42
2.2. Redresorul monofazat în punte
Schema redresorului
+ id
D1 D2
1 Tr 2 is
L
u1 u2 ud
R
1' 2'
D3 D4
-
Fig. 2.5. Schema de principiu a unui redresor
monofazat în punte
Acesta este tipul cel mai utilizat de redresor monofazat. El este

constituit din 4 diode redresoare, conectate în aşa numita punte Graetz,
alimentată de la reţea printr-un transformator cu o înfăşurare secundară
unică. Schema poate fi alimentată şi direct de la reţea, prin intermediul
unor inductanţe de limitare a curentului de scurtcircuit, dacă valoarea
tensiunii redresate este convenabilă pentru utilizator.
Caracteristic acestui redresor este faptul că, în permanenţă, în
serie cu sarcina se află 2 diode în conducţie, ceea ce are importanţă
doar în cazul tensiunilor redresate mici.
Sarcina redresorului este conectată în diagonala de c.c. (notată,
de obicei cu + -), iar înfăşurarea secundară a transformatorului care
alimentează redresorul, în diagonala de c.a. (notată cu semnul ~ ~).
Fişierul cu datele de intrare (net list)

* C:\MSimEv_8\UserLib\redrdub.sch
43
*********************************************
* Thu May 27 19:57:04 2004
.lib nom.lib
.INC "redrdub.net"
**** INCLUDING redrdub.net ****
D_D1 0 $N_0001 D1N4002
D_D3 0 $N_0002 D1N4002
D_D4 $N_0002 $N_0003 D1N4002
D_D2 $N_0001 $N_0003 D1N4002
R_R13 0 $N_0004 3
V_V1 $N_0002 $N_0001 DC 0V AC 30V
+SIN 0V 30V 50Hz 0 0 0
L_L17 $N_0003 $N_0004 70mH IC=0
.INC "redrdub.als"
**** INCLUDING redrdub.als ****
**** RESUMING redrdub.cir ****
.probe
.END
Formele de undă
a) Sarcină pur rezistivă (L = 0)

în punte, pentru o sarcină rezistivă
44
b) Sarcină rezistiv-inductivă (RL)

în punte, pentru o sarcină rezistiv-inductivă
c) Sarcină inductivă ( L  R)

în punte, pentru o sarcină inductivă (L  R)
Observaţie
Schemele pe care s-a făcut simularea redresoarelor
monofazate dublă alternanţă sunt prezentate în fig. 2.9. În ambele
cazuri, s-a folosit ca sarcină un circuit RL serie care, prin particularizare,
poate fi privit ca sarcină rezistivă, inductivă sau rezistiv-inductivă.
45
Fig. 2.9. Circuitele folosite pentru simularea redresoarelor

monofazate dublă alternanţă
Concluzii
1. Formele de undă ale curenţilor şi tensiunilor sunt identice cu
cele de la redresorul cu punct median, atât în cazul sarcinii rezistive cât
şi în cazul sarcinii inductive sau rezistiv - inductive.
2. Mărimile caracteristice ale redresorului sunt aceleaşi. Astfel,
valoarea medie a tensiunii redresate este:
2
Ud  π 2 U2
iar randamentul maxim al redresorului dublă-alternanţă este, în ambele
cazuri (pentru sarcină rezistivă),   0.8.
3. Tensiunea inversă suportată de fiecare diodă în blocare este
½ din valoarea de vârf a tensiunii din secundarul transformatorului de
alimentare, deci mai mică de 4 ori faţă de cazul redresorului cu punct
median: 1
U b

2
2 U2
4. Pulsaţiile tensiunii redresate, în cazul redresoarelor dublă

alternanţă, sunt mai mici decât în cazul redresoarelor monoalternanţă,
ceea ce se traduce printr-un factor de ondulaţie mai mic.
5. În cazul sarcinii active RLE, valoarea tensiunii redresate
scade cu valoarea t.e.m. a sarcinii.
46
Redresoare trifazate
Capitolul 3
Redresoarele trifazate, ca şi redresoarele polifazate, în general,

se folosesc în cazul puterilor mari de c.c. (peste câţiva KW) şi prezintă o
serie de avantaje faţă de cele monofazate. Dintre acestea, amintim
câteva dintre cele mai semnificative:
- încărcare mai uniformă a reţelei de alimentare, care, în mod
obişnuit, este o reţea trifazată;
- tensiunea realizată are pulsaţii de amplitudine mai redusă şi
un factor de formă (ondulaţie) mai bun, ceea ce permite utilizarea unor
filtre de netezire mai simple şi mai ieftine;
- factorul de utilizare al transformatoarelor de alimentare, pentru
aceeaşi putere impusă, este mai bun.
Ipoteze de studiu:
- se consideră cazurile sarcinii rezistive (L = 0), rezistiv -
inductive şi cel al sarcinii preponderent inductive (L  R);
- elementele de comutaţie (diodele) se consideră ca fiind
ideale, iar inductanţele de comutaţie din circuit nule, ceea ce înseamnă
că redresorul funcţionează cu comutaţie instantanee;
- transformatoarele de alimentare a redresoarelor se consideră
ca fiind ideale;
- tensiunile de fază sunt sinusoidale, egale şi simetrice
47
3.1. Redresorul trifazat în stea

(cu punct median)
Schema redresorului
D1
a iD1 + id
iR Lf
R uD1 ud
1 R
1 3 n
S 3 2
2
T D2
iD2
c b
D3
Fig. 3.1. Schema de principiu a redresorului

trifazat în stea (cu punct median)
Acest redresor este un redresor de tip “paralel”, în literatura

tehnică de limbă franceză fiind simbolizat cu P3, iar în cea de limbă
germană - cu M3 [6]. Este constituit dintr-o celulă de comutaţie cu 3 căi,
constituită din cele 3 diode. Tensiunile secundare pe cele 3 faze sunt:
Uan = Us sin t
Ubn = Us sin(t - 2/3)
Ucn = Us sin(t - 4/3)
unde Us reprezintă valoarea de vârf a tensiunii pe fază.
Pentru alimentarea acestor redresoare de la reţea se folosesc
transformatoare trifazate cu 3 coloane. Înfăşurările din primarul
transformatorului de alimentare al redresorului pot fi conectate în stea
(Y) sau în triunghi (). Înfăşurările din secundar, în acest caz particular,
sunt conectate în stea, de unde şi denumirea „cu punct median”.
Redresorul în stea, datorită faptului că, pe durata unei perioade a
48
tensiunilor de reţea, redresează doar câte o semialternanţă a acestora

(p = 3), prezintă un aşa numit “dezechilibru de excitaţie” pentru cuplajul
YY (stea - stea). Acest dezechilibru se manifestă prin existenţa unor
tensiuni nesinusoidale atât în secundarul cât şi în primarul
transformatorului de alimentare. De aceea, se preferă conexiunea Y
(triunghi - stea), conexiunea YZ, sau conexiunea Z, în cazul cărora
tensiunile din primar devin sinusoidale [1], [6].
În fiecare moment, în conducţie este o singură diodă, şi anume
dioda care are anodul la potenţialul pozitiv cel mai ridicat faţă de punctul
de referinţă (punctul median) n. Ea transmite la ieşire potenţialul fazei
sale, astfel încât celelalte două diode vor fi blocate.
Tensiunea inversă pe o diodă blocată este tensiunea dintre
două faze. Comutaţia se realizează în punctele de comutaţie naturală A,
B, C (vezi formele de undă, fig. 3.2).

* C:\MSimEv_8\UserLib\Red trif\priza med.sch
CIRCUIT DESCRIPTION
******************************************************************************
* Wed Sep 01 12:52:18 2004
.lib nom.lib
.INC "priza med.net"
**** INCLUDING "priza med.net" ****
D_D1 $N_0001 0 D1N4002
D_D3 $N_0002 0 D1N4002
V_V1 $N_0003 $N_0001 DC 0 AC 22
+SIN 0 22 50 0 0 0
V_V2 $N_0003 $N_0004 DC 0 AC 22
+SIN 0 22 50 0 0 120
V_V3 $N_0003 $N_0002 DC 0 AC 22
+SIN 0 22 50 0 0 240
R_R1 $N_0005 0 3
D_D2 $N_0004 0 D1N4002
L_L1 $N_0003 $N_0005 1uH
**** RESUMING "priza med.cir" ****
.probe
.END
49
Formele de undă
a) Sarcină rezistivă (L  0)
Fig. 3.2. Sistemul de tensiuni trifazate R, S, T
Fig. 3.4. Formele de undă în cazul redresorului trifazat

cu priză mediană, pentru o sarcină rezistivă
50
b) Sarcină rezistiv-inductivă
a)
b)
cu priză mediană, pentru o sarcină rezistiv-inductivă
a) tensiunea redresată şi curentul în sarcină;
b) tensiunea şi curentul prin diode
51

cu priză mediană, pentru o sarcină inductivă
Concluzii
1. Durata de conducţie a unei diode, în cazul general al sarcinii
rezistiv -inductive (RL), este de 2/3 radiani ( = 120 sau 3,33ms).
2. Tensiunea redresată are 3 pulsuri pe o perioadă T a tensiunii
de reţea (p = 3), deci acest tip de redresor este un redresor
monoalternanţă.
52
3. Tensiunea inversă pe o diodă în blocare este tensiunea între

două faze. De exemplu, dacă dioda D 1 este blocată, când dioda D2 este
în conducţie, ea va suporta tensiunea inversă Uab, deci:
Ub  3Us
unde Us este tensiunea de vârf din înfăşurările secundare.
4. Formele de undă ale curenţilor de fază din secundar şi
sarcină depind de natura sarcinii. În cazul sarcinii pur rezistive ei sunt
segmente de sinusoidă (fig. 3.4), iar în cazul sarcinii inductive (R = 0,
L  ), curenţii de fază sunt rectangulari, durata pulsurilor de curent
de fază fiind de 120 (3,33ms) (fig. 3.5).
3.2. Redresorul trifazat în punte
Schema redresorului
grupul + P
+ id
D1 D3 D5
ua ia Lf
R a
ub
1 3 ib
b ud
uc
ic
S c
2 S
T
D4 D6 D2
grupul - N

trifazat în punte (cuplaj Y - triunghi-stea)
Redresorul este constituit din două celule de comutaţie identice

P şi N, constituite din câte 3 diode redresoare.
53
Transformatorul de alimentare poate avea înfăşurările primare

conectate atât în stea cât şi în triunghi. În cazul în care înfăşurările
primare sunt legate în stea sau în triunghi, iar cele secundare sunt
conectate în stea (cuplaj YY sau Y), redresorul este de tip “paralel-
dublu” (simbolul PD3 – francez, sau B6 - german). Dacă înfăşurările
secundare sunt conectate în triunghi (cuplaj Y sau ), redresorul se
numeşte de tip “serie” (simbol S3) [6].
În lucrarea de faţă este analizat cazul redresorului de tip
“paralel-dublu”, cu cuplaj stea - triunghi (Y).
Dioda celulei de comutaţie P care are anodul la potenţialul
pozitiv cel mai ridicat va conduce şi va transmite potenţialul fazei sale
bornei P (borna +). Potenţialul bornei P urmăreşte înfăşurătoarea
pozitivă a sistemului trifazat al tensiunilor Uan, Ubn, Ucn (tensiunile între
faze). În mod asemănător, dioda celulei de comutaţie N care are catodul
la potenţialul negativ cel mai coborât, va conduce şi potenţialul bornei N
(borna -) va urmări înfăşurătoarea negativă a sistemului de tensiuni U an,
Ubn, Ucn. Comutaţia se produce în punctele naturale de comutaţie, care
sunt punctele de intersecţie ale diagramelor tensiunilor din secundarul
transformatorului de alimentare (A, B, C – pentru semialternaţele
pozitive şi D, E, F - pentru semialternanţele negative – fig. 3.2).

* C:\MSimEv_8\UserLib\Red trif punte.sch
************************************************
* Thu Sep 02 10:56:30 2004
.tran 10us 40ms 0 10us
.lib nom.lib
.INC "trif. punte.net"
**** INCLUDING "trif. punte.net" ****
D_D1 $N_0001 $N_0002 D1N4002
V_V3 $N_0003 $N_0002 DC 0 AC 22V
+SIN 0 22V 50Hz 0 0 120
D_D2 $N_0001 $N_0004 D1N4002
54
V_V2 $N_0003 $N_0004 DC 0 AC 22V

+SIN 0 22V 50Hz 0 0 0
D_D3 $N_0001 $N_0005 D1N4002
V_V4 $N_0003 $N_0005 DC 0 AC 22V
+SIN 0 22V 50Hz 0 0 240
D_D4 $N_0004 0 D1N4002
D_D5 $N_0002 0 D1N4002
D_D6 $N_0005 0 D1N4002
L_L1 $N_0001 $N_0006 100mH
R_R1 0 $N_0006 4
**** RESUMING "trif. punte.cir" ****
.probe
.END
Formele de undă
a) Sarcină rezistivă (L = 0)
Fig. 3.8. Formele de undă pentru o sarcină rezistivă
55
b) Sarcină rezistiv-inductivă

în punte, pentru o sarcină rezistiv-inductivă
Observaţie
Pe măsură ce componenta inductivă a sarcinii devine
preponderentă, se constată micşorarea pulsaţiilor curentului id prin
sarcină (fig. 3.9).
56

în punte, pentru o sarcină inductivă
Concluzii
1. Pentru fiecare celulă de comutaţie, unghiul de conducţie al
diodelor este de 120, iar tensiunea redresată se obţine datorită
diferenţei de potenţial dintre bornele P şi N ale punţii redresoare.
57
2. La ieşirea redresorului se obţine o tensiune redresată având

6 pulsuri (p = 6) pe o perioadă T a tensiunii de reţea. Forma curentului
prin sarcină depinde de natura acesteia. El este un curent pulsatoriu
(format din segmente de sinusoidă) în cazul sarcinii rezistive (fig. 3.8),
sau un curent constant – în cazul sarcinii inductive (fig. 3.10).
3. Valoarea maximă a tensiunii inverse Ub care apare la bornele
unei diode din puntea redresoare este [6]:
Ub  3Us
4. Curenţii is prin înfăşurările secundare ale transformatorului de
alimentare, în cazul sarcinii inductive, sunt dreptunghiulari, alternativi şi
simetrici, iar pulsurile de curent au durata de 120, adică 6,66ms (fig.
3.11).
Fig. 3.11. Forma de undă ale curenţilor din înfăşurările

secundare, în cazul redresorului trifazat în punte
având sarcină inductivă
58
Redresoare complet comandate
REDRESOARE COMANDATE
Redresoarele comandate sunt circuite care transformă energia

de c.a. în energie de c.c., prin comandă putându-se regla valoarea
medie a tensiunii redresate, ceea ce înseamnă, de fapt, reglarea puterii
medii transmise sarcinii [1].
Domeniile de utilizare a redresoarelor comandate sunt foarte
diverse, cel mai important fiind însă acela al acţionărilor electrice cu
motoare de c.c. De aceea, în cele ce urmează, în analiza redresoarelor
comandate se va insista îndeosebi asupra cazului sarcinii puternic
inductive, care este, de fapt, cazul motorului ce c.c. Această sarcină
este, de obicei, sarcina “normală” pentru acest tip de aplicaţii.
În studiul redresoarelor comandate se vor pune în evidenţă cele
două regimuri specifice funcţionării unui redresor comandat la diverse
unghiuri de comandă şi anume:
- regimul de curent întrerupt
- regimul de curent neîntrerupt
Pentru comanda redresoarelor studiate în această lucrare se va
folosi metoda controlului de fază, metodă ce permite reglajul continuu al
valorii medii a tensiunii furnizate în gol [6]. Reglajul prin această metodă
se face fără consum suplimentar de putere activă, dar prezintă
dezavantajul că deformează forma de undă a tensiunii de ieşire şi prin
aceasta determină apariţia consumul de putere reactivă.
Comparativ cu redresoarele necomandate, în cazul
redresoarelor comandate tiristoarele intră în conducţie cu o întârziere 
(unghi de comandă) faţă de punctele de comutaţie naturală  c. Datorită
acestei întârzieri, tensiunea redresată ud se reduce cu o valoare numită
reducere de tensiune prin control de fază [6].
59
În funcţie de natura sarcinii, apar două situaţii distincte:

a) În cazul sarcinii rezistive, un tiristor va conduce până la
amorsarea tiristorului următor al celulei de comutaţie, singurul regim de
funcţionare posibil, indiferent de unghiul de comandă , fiind regimul de
redresor.
b) În cazul funcţionării redresoarelor cu sarcină activă (RLE),
capabilă să menţină sensul de circulaţie al curentului, se constată că
pentru unghiuri de comandă   90, tensiunea redresată în gol îşi
schimbă semnul, devenind negativă. Convertorul trece din regimul de
funcţionare ca redresor, în cel de invertor cu comutaţie naturală,
sincronizat (pilotat) de tensiunea de reţea [6]. Acest lucru este ilustrat în
fig. 4.1 în care este prezentată caracteristica de reglaj U d = f() a unui
redresor comandat.
În practică, unghiul de comandă , necesar pentru funcţionarea
în regim de invertor, este limitat la o valoare maximă cuprinsă între 150
şi 165, deoarece pentru valori superioare ale acestuia se pierde
controlul invertorului [6].
ud
ud
redresor
Ud0 cadran
I
Redresor
Ud>0; I d>0
0 90 150 180  0
id
cadran
IV
Invertor
Ud<0;I d>0
Ud0
invertor
Fig. 4.1. Caracteristica de reglaj a unui redresor comandat [6]
60
Capitolul 4
4.1. Redresorul monofazat cu punct median
Schema redresorului
1 Tr 2
iT1 T1
u2 uT1
- L R
u1 +
u' 2 ud
1' 2'
T2

monofazat comandat, cu punct median
Acest redresor are o schemă simplă, asemănătoare cu a

redresorului monofazat necomandat cu priză mediană, cu deosebirea
că diodele au fost înlocuite cu tiristoare. Specific şi acestui redresor este
transformatorul cu priză mediană şi faptul că cele două tiristoare pot
avea conectaţi în comun anozii sau catozii, în funcţie de polaritatea
tensiunii redresate care se doreşte a se obţine.
Transformatorul Tr este necesar din două raţiuni:
- pentru adaptarea tensiunii la valoarea cerută de sarcină
- pentru limitarea puterii de scurtcircuit, respectiv a curentului
61
de scurtcircuit care apare pe durata comutaţiei (transferului de curent

între două tiristoare), curent limitat doar de reactanţa de comutaţie
(reactanţa de scăpări sau de scurtcircuit a transformatorului).
Reamintim că tiristoarele pot suporta un curent mult mai mare
decât valoarea nominală (aşa numitul “curent de şoc”) un interval de
timp limitat (cca. 10ms) şi de aceea aspectul limitării curentului de
scurtcircuit este important pentru proiectarea transformatoarelor
destinate alimentării redresoarelor. Aceste transformatoare se
deosebesc constructiv de cele de uz general prin aceea că au tensiunea
relativă de scurtcircuit mai mare [1]:
Usc  (0,05 ÷ 0,012)
Tensiunile din secundarul transformatorului u2; u’2 sunt egale şi
în opoziţie de fază, astfel încât, prin conducţia alternativă a celor două
tiristoare într-o perioadă, tensiunea redresată este:
u2 – pentru T1 în conducţie
ud =
u’2 – pentru T2 în conducţie
Acest redresor permite redresarea, după cum se vede, a două
pulsuri într-o perioadă a tensiunii de reţea (p = 2), deci întârzierea
punctului de comutaţie naturală faţă de trecerile prin zero ale tensiunii
care se redresează este nulă:
c = /2 - /p = /2 - /2 = 0
* C:\MSimEv_8\UserLib\Red com\MM.sch
******************************************************************************
* Sun Oct 17 18:24:50 2004
.STMLIB "MM.stl"
.lib nom.lib
.INC "MM.net"
**** INCLUDING MM.net ****
62
V_V5 $N_0001 0 DC 0 AC 22V

+SIN 0 22V 50Hz 0 0 0
X_X1 $N_0001 $N_0003 $N_0002 2N1595
X_X2 $N_0004 $N_0005 $N_0002 2N1595
V_V6 $N_0004 0 DC 0 AC 22V
+SIN 0 22V 50Hz 0 0 180
V_V2 $N_0005 $N_0002 DC 0 AC 0
+PULSE 0 5V 13ms 1us 1us 3ms 20ms
V_V1 $N_0003 $N_0002 DC 0 AC 0
R_R1 0 $N_0006 4
L_L1 $N_0002 $N_0006 1uH IC=0
**** RESUMING MM.cir ****
.probe
.END
Formele de undă

comandat cu priză mediană, sarcină rezistivă
Observaţii
1. În cazul sarcinii rezistive tensiunea şi curentul prin sarcină au
aceeaşi formă (segmente de sinusoidă) şi sunt în fază. Teoretic, unghiul
63
de comandă  poate avea orice valoare între 0 şi 180. Practic, acest

unghi nu poate lua valori foarte apropiate de 0 sau de 180, întrucât la
aceste valori, tensiunile pe tiristoare, deşi pozitive, sunt foarte mici iar
curentul direct IA prin acestea este sub valoarea de menţinere IH (IA < IH)
şi tiristoarele nu amorsează.
2. Pentru simplificarea simulării, în locul transformatorului de
alimentare cu priză mediană s-au folosit două surse de tensiune
sinusoidală în fază, V5 şi V6, având frecvenţa de 50Hz (fig. 4.4).
3. Tiristoarele X1 şi X2 sunt comandate de două generatoare de
impulsuri dreptunghiulare V1 şi V2, care generează impulsuri având
frecvenţa de 50Hz, amplitudinea de 5V, durata de 3ms şi defazajul faţă
de punctele de trecere prin zero ale tensiunilor u2 şi u2’ de 3ms ( 
30).
4. Din figură, ca şi din fişierul cu datele de intrare (Netlist), se
observă că sarcina folosită pentru simulare este o sarcină complexă
rezistiv-inductivă (R1, L1), iar în cazul de faţă valoarea inductivităţii este
practic nulă (L1 = 1H), deci sarcina poate fi considerată, la frecvenţa de
50Hz, ca fiind sarcină rezistivă.
Fig. 4.4. Schema folosită pentru simularea funcţionării

redresorului monofazat cu punct median
64

comandat cu priză mediană, sarcină inductivă
Concluzii
Din analiza formelor de undă se observă următoarele:
1. Fiecare tiristor poate conduce  radiani într-o perioadă, iar
curentul iT prin tiristoare are formă dreptunghiulară (fig. 4.6).
Fig. 4.6. Forma curentului iT prin tiristoare, în cazul

sarcinii inductive
65
2. În cazul sarcinii inductive, pentru   0, tensiunea redresată

are pulsaţii mari şi conţine valori pozitive şi valori negative (fig. 4.5).
3. În stare de blocare, tiristoarele din punte suportă o tensiune
egală cu dublul tensiunii care se redresează (întreaga tensiune din
secundarul transformatorului, adică 2 x 22V = 44V) (fig. 4.7):
Ub  2 2Us
Fig. 4.7. Forma tensiunii pe tiristoare
Observaţie
Pentru a putea fi vizualizate formele de undă ale tensiunii pe
elementele semiconductoare de comutaţie (tiristoarele), la simularea
funcţionării redresoarelor s-a luat ca punct de referinţă (punct de masă)
borna (+) a redresorului.
Schema redresorului
Redresorul propriu-zis este constituit din 4 tiristoare, câte două
pe fiecare braţ al punţii. Alimentarea punţii se poate face cu un
transformator (fără priză mediană), sau direct de la reţea, prin
intermediul unor inductanţe de limitare.
66
Pentru existenţa curentului prin sarcină este necesar să se afle

simultan în conducţie tiristoarele T 1,T4 respectiv T2,T3, care vor fi
comandate simultan. Impulsurile de comandă ale celor 2 grupuri de
tiristoare vor fi defazate cu 180 ( radiani), iar comutaţia are loc,
simultan, între tiristoarele T1 şi T2 respectiv, T3 şi T4.
Punctele de comutaţie naturală coincid, în cazul acestui
redresor, cu trecerile prin zero ale tensiunii redresate.
+ id
iT1
T1 uT1 T2 L
1 Tr 2 is
u1 u2 ud
R
1' 2'
T3 T4

monofazat în punte, complet comandat
În funcţionarea redresorului se disting următoarele secvenţe:

- t Є (,  + ), când conduc T 1 şi T2 iar ud = -us; iT1 = iT4 = Id;
iT3 = iT4 = 0;
- t Є (+ , 2 + ), când conduc T3 şi T4 iar ud = - us; iT1 = iT0
= 0; iT3 = iT4 = Id; Is = - Id; UT1 = Us
Formele de undă sunt identice cu cele ale redresorului
monofazat comandat cu punct median, deci rezultă aceleaşi concluzii.
Excepţia o constituie valoarea maximă a tensiunii inverse care apare pe
un tiristor în stare de blocare. Aceasta este egală cu valoarea de vârf a
tensiunii care se redresează, adică: Ub  2Us .
67

redresorului monofazat în punte
* C:\MSimEv_8\UserLib\Red dubl\redrdub com.sch

******************************************************************************
* Thu Oct 21 19:04:34 2004
.lib nom.lib
.INC "redrdub com.net"
**** INCLUDING "redrdub com.net" ****
X_X2 $N_0001 $N_0002 0 2N1595
X_X4 $N_0003 $N_0002 0 2N1595
X_X1 $N_0004 $N_0005 $N_0001 2N1595
X_X3 $N_0004 $N_0006 $N_0003 2N1595
L_L1 $N_0007 $N_0004 10uH
V_V1 $N_0001 $N_0003 DC 0 AC 22
+SIN 0 22 50 0 0 0
R_R1 0 $N_0007 10
V_V3 $N_0005 $N_0001 DC 0 AC 0
+PULSE 0 5 5ms 1us 1us 100us 10ms
V_V4 $N_0006 $N_0003 DC 0 AC 0
V_V2 $N_0002 0 DC 0 AC 0
V_V5 $N_0006 $N_0003 DC 0 AC 0
68
**** RESUMING "redrdub com.cir" ****

**** INCLUDING "redrdub com.als" ****
.probe
.END
Formele de undă

comandat în punte, sarcină rezistivă

comandat în punte, sarcină inductivă
69
4.3. Redresorul trifazat în stea
Schema redresorului
T1
a iT1 + id
R uT1 Lf
1 ud
1 R
3
S 3 2
2
T T2
c b
T3
Fig. 4.12. Redresor trifazat comandat, cu punct median
Înfăşurările secundare ale transformatorului de alimentare sunt

conectate în stea, deoarece sarcina trebuie să fie alimentată între
punctul comun al celor 3 tiristoare (în cazul de faţă - catozii) şi punctul
de nul n. Înfăşurările primare ale transformatorului se conectează în
triunghi pentru a nu se transmite în reţea componenta continuă care
apare datorită faptului că se redresează o singură semialternanţă a
tensiunii de reţea, care circulă prin înfăşurările secundare. Deoarece
numărul de pulsuri redresate este p = 3, rezultă că punctele de
comutaţie naturală sunt defazate faţă de trecerile prin zero ale
tensiunilor de fază ale secundarului cu unghiul:
c= /2 - /p = /2 - /3 = /6 radiani.

* C:\MSimEv_8\UserLib\Red com\TS.sch
******************************************************************************
* Tue Oct 19 12:34:32 2004
70
.STMLIB "TS.stl"
.lib nom.lib
.INC "TS.net"
**** INCLUDING TS.net ****
X_X3 $N_0001 $N_0002 0 2N1595
X_X2 $N_0003 $N_0004 0 2N1595
X_X1 $N_0005 $N_0006 0 2N1595
V_V1 $N_0006 0 DC 0 AC 0
+PULSE 0 5V 4ms 1us 1us 0.5ms 20ms
V_V3 $N_0002 0 DC 0 AC 0
+PULSE 0 5V 10.666ms 1us 1us 0.5ms 20ms
V_V2 $N_0004 0 DC 0 AC 0
L_L11 0 $N_0007 5uH IC=0
R_R12 $N_0008 $N_0007 5
V_VR $N_0005 $N_0008 DC 0 AC 20V
+SIN 0 20V 50Hz 0 0 0
V_VS $N_0003 $N_0008 DC 0 AC 20V
+SIN 0 20V 50Hz 0 0 120
V_VT $N_0001 $N_0008 DC 0 AC 20V
+SIN 0 20V 50Hz 0 0 240
**** RESUMING TS.cir ****
.probe
.END
Formele de undă

în stea, cu sarcină rezistivă
71
Observaţii
1. Schema folosită pentru simulare (fig. 4.14) poate avea
punctul de masă fie la borna ”plus”, fie la borna “minus” a redresorului.
Pentru a vizualiza atât impulsurile de comandă pe porţile tiristoarelor,
cât şi tensiunile pe tiristoare (reamintim că programul permite
vizualizare oricărei tensiuni din circuit, având ca referinţă punctul de
masă), se foloseşte ca bornă de referinţă (masă) borna ”plus” a
redresorului.
alimentare trifazat cu priză mediană s-au folosit 3 surse de tensiune
sinusoidală VR, VS şi VT, având frecvenţa de 50Hz şi tensiunile
defazate, una faţă de alta, cu 120 (fig. 4.14).
3. Tiristoarele X1, X2 şi X3 sunt comandate de 3 generatoare
de impulsuri dreptunghiulare V1, V2 şi V3, care generează impulsuri
având frecvenţa de 50Hz, amplitudinea de 5V, durata de 0,5ms şi
defazajul faţă de punctele de comutaţie naturală c ale tensiunilor VR,
VS şi VT de 3,33ms (  60) (vezi Netlist).

redresorului trifazat comandat, în stea
72

în stea, cu sarcină inductivă
Concluzii
1. Tensiunea redresată ud de la ieşirea redresorului trifazat cu
punct median are pulsaţii mai mici decât în cazul redresoarelor
monofazate.
2. Tensiunea redresată are şi valori negative, numai dacă
unghiul de comandă  are valori mai mari de /3.
3. Curentul de sarcină id, în cazul sarcinilor puternic inductive
este practic constant (fig. 4.15). Creşterea lui uşoară, vizibilă în figură,
se datorează faptului că, datorită valorii mari a inductivităţii sarcinii,
după intervalul de 200ms, ales pentru simulare, regimul tranzitoriu al
circuitului nu a luat încă sfârşit.
4. Fiecare tiristor din puntea redresoare comandată conduce
maximum 2/3 radiani într-o perioadă, curentul prin tiristor fiind
dreptunghiular (fig. 4.16 b).
73
5. Valoarea maximă a tensiunii UT1 care apare pe un tiristor în

stare de blocare (fig. 4.16 a) este valoarea maximă a tensiunii de linie
(tensiunea între faze) [1], adică:
Ub  6Us
a)
b)
Fig. 4.16. Formele de undă ale tensiunilor (a) şi
curenţilor prin tiristoare (b)
74
Schema redresorului
grupul + P
+ id
T1 T3 T5
ua ia Lf
R a
ub
1 3 ib
b ud
uc
ic
S c
2 S
T
T4 T6 T2
grupul - N
Fig. 4.17. Redresor trifazat în punte, complet comandat
Aceasta este cea mai folosită schemă de redresare deoarece

prezintă avantajul redresării unui număr mare de pulsuri (p = 6). Ea este
constituită din 2 celule de comutaţie: celula P (grupul +) şi celula N
(grupul -). Tiristoarele sunt comandate în funcţie de poziţia lor în punte,
cu impulsuri defazate cu /3 radiani. În cazul de faţă, ordinea de
comandă este ordinea numerotării tiristoarelor. Pentru amorsarea
iniţială a schemei şi pentru ca ea să funcţioneze şi în regim de curent
întrerupt, este necesar ca fiecare tiristor să fie comandat nu cu unul, ci
cu două impulsuri. Cel de-al doilea impuls se numeşte impuls secundar
şi este defazat în urmă faţă de primul cu /3 radiani. Rezultă că, în
cazul acestei scheme, se comandă simultan 2 tiristoare: un tiristor din
celula de comutaţie P (pozitivă) şi unul din celula de comutaţie N
(negativă). În funcţionarea acestui redresor se disting două situaţii:
a) În regimul de curent neîntrerupt, dintre aceste două tiristoare,
impulsurile de comandă găsesc un tiristor blocat şi îl amorsează, iar pe
celălalt îl găsesc în conducţie şi nu au nici un efect asupra sa. Tiristorul
75
care intră în conducţie (se amorsează) determină blocarea tiristorului

aflat în conducţie, pe aceeaşi ramură a punţii.
b) În regimul de curent întrerupt, ambele tiristoare sunt găsite în
stare de blocare, iar amorsarea lor permite apariţia unui circuit închis
prin care circulă curentul de sarcină.
În această schemă, comutaţia (preluarea curentului de sarcină)
se produce astfel:
- pe partea P - de la tiristorul T1 la tiristorul T3, de la tiristorul
T3 la tiristorul T5 şi de la tiristorul T5 la tiristorul T1;
- pe partea N - de la tiristorul T2 la tiristorul T4, de la tiristorul
T4 la tiristorul T6 şi de la tiristorul T6 la tiristorul T2.
Rezultă că, în regim de curent neîntrerupt, fiecare tiristor
conduce 2/3 radiani într-o perioadă. Aceasta înseamnă că, pe intervale
de durată /3 radiani, se află simultan în conducţie câte un tiristor din
fiecare celulă de comutaţie (P şi N), dar de pe faze diferite. În acest fel,
pe durata unei perioade a tensiunii de reţea, se redresează ambele
(semi)alternanţe ale tensiunilor de linie, deci acesta este un redresor
dublă-alternanţă (p = 6).

redresorului trifazat comandat în punte
76
* C:\MSimEv_8\UserLib\Red com\TCCP2.sch
************************************************************************
* Thu Nov 04 09:07:08 2004
.STMLIB "TCCP2.stl"
.lib nom.lib
.INC "TCCP2.net"
**** INCLUDING TCCP2.net ****
X_X4 $N_0001 $N_0003 $N_0002 2N1595
X_X5 $N_0001 $N_0005 $N_0004 2N1595
X_X6 $N_0001 $N_0007 $N_0006 2N1595
R_R1 0 $N_0008 5
L_L1 $N_0008 $N_0001 10uH
X_X1 $N_0002 $N_0009 0 2N1595
X_X2 $N_0004 $N_0010 0 2N1595
X_X3 $N_0006 $N_0011 0 2N1595
V_V1 $N_0009 0 DC 0 AC 0
+PULSE 0 5V 17ms 1us 1us 0.5ms 6.66ms
V_V2 $N_0010 0 DC 0 AC 0
V_V3 $N_0011 0 DC 0 AC 0
V_V5 $N_0005 $N_0004 DC 0 AC 0
V_V6 $N_0007 $N_0006 DC 0 AC 0
+PULSE 0 20 17ms 1us 1us 0.5ms 6.66ms
V_Va $N_0012 $N_0002 DC 0 AC 22
+SIN 0 22 50 0 0 0
V_Vb $N_0012 $N_0004 DC 0 AC 22
+SIN 0 22 50 0 0 120
V_Vc $N_0012 $N_0006 DC 0 AC 22
+SIN 0 22 50 0 0 240
V_V4 $N_0003 $N_0002 DC 0 AC 0
**** RESUMING TCCP2.cir ****
.INC "TCCP2.als"
**** INCLUDING TCCP2.als ****
* Schematics Aliases *
.ENDALIASES
**** RESUMING TCCP2.cir ****
.probe
.END
77
Formele de undă
Sarcină inductivă (L  R)
Fig. 4.19. Formele de undă ale tensiunii şi curentului

prin sarcină în cazul redresorului trifazat în punte,
cu sarcină inductivă
Fig. 4.20. Forma de undă ale tensiunii pe tiristoare

în cazul redresorului trifazat în punte,
cu sarcină inductivă
78
Fig. 4.21. Formele de undă ale curenţilor prin tiristoare

şi prin înfăşurările secundare ale transformatorului
de alimentare a redresorului
79
Concluzii
1. Tensiunea redresată de la ieşirea redresorului trifazat în
punte are pulsaţii mai mici decât în cazul redresoarelor monofazate, dar
şi comparativ cu redresorul trifazat în stea (fig. 4.19).
2. Tensiunea redresată are şi valori negative, numai dacă
unghiul de comandă  are valori mai mari de /3.
3. Curentul de sarcină în cazul sarcinilor puternic inductive este
practic constant id = Id = const. (fig. 4.19). Creşterea lui, care ar fi vizibilă
în figură în intervalul imediat următor punerii sub tensiune, se datorează
regimului tranzitoriu al circuitului, a cărui durată depinde de valoarea
inductivităţii sarcinii.
4. Fiecare tiristor din puntea redresoare comandată conduce, în
regim de curent neîntrerupt 2/3 radiani într-o perioadă, curentul iT prin
tiristor fiind dreptunghiular (fig. 4.21).
5. Valoarea maximă a tensiunii care apare pe un tiristor în stare
de blocare (fig. 4.19) este valoarea maximă a tensiunii care se
redresează [1], adică:
Ub  2Us
unde Us este valoarea efectivă a tensiunii de linie.
6. Curenţii din înfăşurările primare şi secundare ale
transformatorului sunt dreptunghiulari, alternativi şi simetrici (fig. 4.21).
80
Redresoare complet comandate cu DN
Capitolul 5
Redresoare comandate,
cu diodă de nul (DN)
Din studiul redresoarelor comandate (Capitolul 4) s-a constatat

că acestea prezintă o serie de dezavantaje, dintre care cele mai
importante sunt următoarele [1], [6]:
a) Factorul de putere (cos) redus, cu atât mai mic cu cât
unghiul de comandă  este mai apropiat de /2;
b) Pulsaţiile mari ale tensiunii redresate, care poate avea atât
valori pozitive cât şi valori negative. Mărimea pulsaţiilor depinde de
numărul de pulsuri redresate p şi de unghiul de comandă ;
c) Conţinutul mare de armonici superioare al curentului absorbit
de la reţea.
O parte din dezavantajele redresoarelor comandate se pot
ameliora prin introducerea în schema acestora a unei diode de nul.
Aceasta se montează la ieşirea redresorului, în antiparalel cu sarcina.
Prin introducerea diodei de nul se constată că [1], [6]:
- tensiunea redresată nu mai poate lua valori negative şi, în
consecinţă, valoarea medie a tensiunii redresate este întotdeauna
pozitivă, iar redresorul nu mai poate funcţiona în regim de invertor;
- factorul de putere este mai mare decât în cazul redresoarelor
fără diodă de nul, iar cel de distorsiuni – mai mic;
- forma de undă de la ieşirea redresoarelor cu diodă de nul este
de o calitate mai bună decât cea obţinută fără diodă de nul, ceea ce
înseamnă că aceste redresoare absorb de la reţea o putere reactivă
inferioară, pentru acelaşi unghi de comandă.
81
Dioda de nul are şi rol de protecţie a redresoarelor comandate

în cazul sarcinilor puternic inductive, deoarece, la întreruperea
alimentării redresorului, datorită inductanţei sarcinii, dioda de nul se
deschide şi curentul de sarcină se închide prin această cale de
rezistenţă mică. În absenţa ei, datorită tensiunii de autoinducţie mari
care apare la ieşirea redresorului, tiristoarele blocate din punte ar putea
amorsa intempestiv (fără comandă), distrugându-se.
Trebuie precizat că dioda de nul intervine în funcţionarea
redresorului comandat numai dacă este îndeplinită condiţia generală:
π π
α 
2 p
unde p reprezintă numărul de pulsuri redresate într-o perioadă.

cu diodă de nul
Schema redresorului
+ id
iT1
T1 uT1 T3 L
1 Tr 2 is
DN
u1 u2 ud
R
1' 2'
T4 T2
Fig. 5.1. Redresor monofazat în punte, comandat,

cu diodă de nul
Dioda de nul DN intră în conducţie în momentul în care

valoarea instantanee a tensiunii redresate se anulează, tinzând să
82
treacă spre valori negative, deoarece, începând din acel moment,

tensiunea redresată o polarizează în sens direct. Drept urmare, dioda
de nul “taie’’ pulsurile negative ale tensiunii redresate, aceasta fiind
formată numai din pulsuri pozitive. Pe durata unei perioade a tensiunii
redresate ( radiani) curentul din secundarul transformatorului are
pulsuri de durată (-), iar dioda de nul conduce curentul de sarcină pe
durata  (durata unghiului de comandă).
Circuitul pe care s-a realizat simularea este prezentat în fig. 5.2.
Ţinând seama de faptul că, pe fiecare semialternanţă a tensiunii de
reţea pot conduce doar două tiristoare - cele polarizate direct – iar
comanda pe poartă este inoperantă în cazul tiristoarelor polarizate
invers, sursele pentru comanda tiristoarelor pot fi alese astfel încât să
genereze acelaşi semnal. În acest fel, chiar dacă impulsurile de
comandă sosesc simultan pe grilele (porţile) tuturor tiristoarelor, ele vor
amorsa numai tiristoarele din punte care sunt polarizate direct.
Fig. 5.2. Circuitul folosit pentru simularea funcţionării

redresorului în punte cu diodă de nul
Observaţii
alimentare a redresorului a fost folosită o sursă de tensiune sinusoidală
83
V1, conectată în diagonala de c.a. a punţii şi având frecvenţa de 50Hz şi

amplitudinea de 20V. Această sursă simulează tensiunea debitată de
înfăşurarea secundară a transformatorului de reţea care alimentează
redresorul şi ea nu modifică rezultatul simulării.
2. În figura 5.2 este prezentat cazul sarcinii rezistive, cu R = 10
ohmi şi L = 10H. Modificând aceste valori se poate simula funcţionarea
redresorului în cazul oricărei sarcini.
3. Cele 4 surse V2 – V5 folosite pentru comanda tiristoarelor,
generează impulsuri dreptunghiulare identice, având amplitudinea 5V şi
defazate faţă de punctul de comutaţie naturală c cu unghiul de
comandă  (în cazul de faţă c= 0, iar  = /6, adică cca. 3,3ms).
4. Dacă se doreşte vizualizarea tensiunii pe unul din tiristoare
(de exemplu, tensiunea pe tiristorul X2 sau X4) se ia ca punct de masă
catodul tiristorului X2 (X4).
5. Curentul prin înfăşurarea secundară a transformatorului de
reţea este, de fapt, curentul care este debitat de sursa de tensiune V1.

C:\MsimEv_8\UserLib\Red dubl\redrdub com DN.sch
Fri Nov 05 11:03:17 2004
From [SCHEMATICS NETLIST] section of msim.ini:
.lib nom.lib
.INC “redrdub com DN.net”
**** INCLUDING “redrdub com DN.net” ****
Schematics Netlist *
X_X3 0 $N_0002 $N_0001 2N1595
X_X4 $N_0001 $N_0004 $N_0003 2N1595
X_X2 $N_0005 $N_0006 $N_0003 2N1595
R_R1 $N_0003 $N_0007 4
L_L1 $N_0007 0 100mH
V_V3 $N_0008 $N_0005 DC 0 AC 0
V_V1 $N_0005 $N_0001 DC 0 AC 20
+SIN 0 20 50 0 0 0
V_V5 $N_0004 $N_0003 DC 0 AC 0
V_V2 $N_0006 $N_0003 DC 0 AC 0
84

V_V4 $N_0002 $N_0001 DC 0 AC 0
X_X1 0 $N_0008 $N_0005 2N1595
D_D1 $N_0003 0 D1N4002
**** RESUMING “redrdub com DN.cir” ****
.probe
.END
Formele de undă
a. Sarcină rezistivă (L = 0)
a)
b) b)

sarcină rezistivă
85
Observaţie
În cazul sarcinii rezistive, dioda de nul nu se deschide niciodată,
deoarece, neexistând o componentă inductivă a sarcinii, nu mai apare o
tensiune de autoinducţie care să polarizeze direct dioda de nul.
b. Sarcină inductivă ( L  R)
a)
b)

sarcină puternic inductivă
Concluzii
Din analiza formelor de undă se observă că:
1. În cazul sarcinii inductive (L  ), tensiunea redresată ud nu
are decât valori pozitive iar curentul id prin sarcină este practic constant
(fig. 5.4. a).
86
2. Pe durata unei perioade a tensiunii redresate (  radiani),

tiristoarele care amorsează ca urmare a comenzii aplicate pe poartă,
conduc (-) radiani, iar dioda de nul -  radiani (fig. 5.4. b).
5.2. Redresoare trifazate cu diodă de nul
5.2.1. Redresorul trifazat cu punct median

Schema redresorului
T1
a iT1 + id
iR DN
R uT1 Lf
1 ud
1 R
3 n
S 3 2
2
T T2
c b
T3
Fig. 5.5. Redresor trifazat cu punct median,

cu diodă de nul
Tiristoarele sunt comandate în ordinea numerotării, cu o

întârziere faţă de punctele de comutaţie naturală c egală cu unghiul de
comandă . Ele intră în conducţie (amorsează) în momentul comenzii
pe poartă şi se blochează în momentul trecerii prin zero a tensiunii fazei
pe care se află. Simultan cu blocarea tiristorului intră în conducţie dioda
de nul, deci comutaţia curentului se produce între tiristor şi dioda de nul.
Pe durata conducţiei diodei de nul, tensiunea la ieşirea
redresorului se anulează.
87
Dioda de nul intervine în funcţionarea redresorului comandat

dacă este îndeplinită condiţia generală pentru unghiul de comandă:
π π
α 
2 p
unde p reprezintă numărul de pulsuri redresate într-o perioadă. În cazul
de faţă p = 3, deci dioda de nul intră în conducţie pentru unghiuri de
comandă   /6 radiani.
* C:\MSimEv_8\UserLib\Red com\TSSDN.sch
******************************************************************************
* Sun Nov 21 18:20:22 2004
.lib nom.lib
.INC "TSSDN.net"
**** INCLUDING TSSDN.net ****
X_X1 $N_0001 $N_0003 $N_0002 2N1595
X_X2 $N_0004 $N_0005 $N_0002 2N1595
X_X3 $N_0006 $N_0007 $N_0002 2N1595
V_VS $N_0004 0 DC 0 AC 20V
+SIN 0 20V 50Hz 0 0 120
V_VT $N_0001 0 DC 0 AC 20V
+SIN 0 20V 50Hz 0 0 240
R_R12 0 $N_0008 0.1
D_D1 0 $N_0002 D1N4002
V_VR $N_0006 0 DC 0 AC 20V
+SIN 0 20V 50Hz 0 0 0
L_L11 $N_0002 $N_0008 100mH IC=0
V_V1 $N_0007 $N_0002 DC 0 AC 0
+PULSE 0 5V 6ms 1us 1us 0.5ms 20ms
V_V3 $N_0005 $N_0002 DC 0 AC 0
V_V2 $N_0003 $N_0002 DC 0 AC 0
.INC "TSSDN.als"
**** INCLUDING TSSDN.als ****
**** RESUMING TSSDN.cir ****
.probe
.END
88
Formele de undă
a. Sarcină inductivă ( L  R) şi  > /6

cu punct median, pentru unghi de comandă  > /6
89
b. Sarcină inductivă ( L  R) şi  < /
Fig. 5.7. Formele de undă în cazul  < /6
Concluzii
1. Introducerea diodei de nul (dioda de regim liber) are ca efect
principal faptul că tensiunea redresată nu mai poate lua valori negative.
Redresoarele cu diodă de nul funcţionează numai în cadranul I al
planului (ud, id), deci nu mai nu mai pot funcţiona în regim de invertor.
2. Îmbunătăţirea formei de undă a tensiunii redresate face ca
aceste redresoare să absoarbă de la reţea o putere reactivă mai mică
decât redresoarele fără diodă de nul, pentru acelaşi unghi de comandă.
90
Redresoare semicomandate
Capitolul 6
După cum s-a văzut în capitolul precedent, prin montarea unei

diode de nul (diodă de regim liber), performanţele energetice ale
redresoarelor comandate se îmbunătăţesc. Pe de altă parte însă, dioda
de nul nu mai face posibilă existenţa unei tensiuni negative la bornele
de ieşire ale redresorului, deci acesta nu mai poate funcţiona în regim
de invertor, ceea ce, în anumite aplicaţii, poate constitui un dezavantaj.
Redresoarele semicomandate (mixte) permit obţinerea unor
performanţe similare cu ale redresoarelor complet comandate cu diodă
de nul, având însă avantajul unor scheme mai ieftine şi mai simple,
datorită faptului că jumătate din tiristoarele din schemă sunt înlocuite cu
diode. Evident, funcţionarea acestor convertoare c.a.- c.c. este posibilă
numai în cadranul I al planului caracteristicilor (ud, id), adică numai în
regim de redresor.

semicomandată
Puntea semicomandată (puntea mixtă) se obţine din puntea

comandată înlocuind două dintre tiristoare cu două diode redresoare.
Se obţin astfel două variante de punte redresoare semicomandată:
- puntea semicomandată simetrică (fig. 6.1)
- puntea semicomandată asimetrică (fig. 6.5)
91
6.1.1. Schema simetrică

Schema redresorului
+ id
iT1
T1 uT1 T3
1 Tr 2 is Lf
u1 u2 ud
1' 2'
S
D4 D2
Fig. 6.1. Redresor monofazat cu punte

mixtă – schema simetrică
Această punte redresoare este constituită din două celule de

comutaţie diferite:
- o celulă de comutaţie constituită din cele două tiristoare
- o celulă de comutaţie constituită din cele două diode
Analizând schema redresorului şi formele de undă, se constată
că în funcţionarea lui se disting următoarele secvenţe:
a) Până la momentul t = 0 (deci pe semialternanţa negativă a
tensiunii u2 care se redresează), în conducţie se află T3 şi D4. Începând
cu momentul t = 0, dioda D2 se polarizează în sens direct şi preia
curentul de sarcină de la D4, care se blochează. Din acest moment,
dioda D2, împreună cu tiristorul T3, joacă rolul de diodă de nul.
b) La momentul t = , tiristorul T1 este comandat şi intră în
conducţie iar tiristorul T3 se blochează. Din acest moment, curentul prin
sarcină este asigurat de grupul T1, D2.
c) La momentul t =  dioda D4 se polarizează direct, preia
curentul de sarcină de la dioda D2 şi joacă rolul de diodă de nul
împreună cu tiristorul T1.
92
d) De la momentul t = +  şi până la t = 2, tiristorul T3

conduce, tiristorul T1 este blocat, iar curentul de sarcină este furnizat de
grupul T3, D4.
Se observă că, pe fiecare semiperioadă a tensiunii redresate,
tiristorul din punte polarizat direct intră în conducţie cu o întârziere faţă
de momentul trecerii prin zero a acesteia, egală cu unghiul de comandă
 şi conduce până la amorsarea celuilalt tiristor, moment în care are loc
comutaţia curentului între cele două tiristoare. Comutaţia curentului între
cele două diode redresoare din punte (D2 şi D4) se produce în
momentele trecerii prin zero ale tensiunii care se redresează.
Toate aceste aspecte ale funcţionării schemei simetrice sunt
ilustrate perfect de formele de undă ale tensiunilor şi curenţilor,
prezentate în cele ce urmează.
* C:\MSimEv_8\UserLib\Red semi\semicom sim.sch

******************************************************************************
* Fri Nov 12 07:54:54 2004
.STMLIB "redrsemicom.stl"
.lib nom.lib
.INC "semicom sim.net"
**** INCLUDING "semicom sim.net" ****
D_D1 0 $N_0001 D1N4002
X_X1 $N_0001 $N_0003 $N_0002 2N1595
D_D2 0 $N_0004 D1N4002
X_X2 $N_0004 $N_0003 $N_0002 2N1595
V_V4 $N_0001 $N_0004 DC 0V AC 20V
+SIN 0V 20V 50Hz 0 0 0
V_V2 $N_0003 $N_0002 DC 0V AC 0V
+PULSE 0V 5V 3.33ms 1us 1us 100us 10ms
L_L11 0 $N_0005 1uH IC=0
R_R12 $N_0005 $N_0002 4
**** RESUMING "semicom sim.cir" ****
.probe
.END
93
Formele de undă

monofazat semicomandat, schema simetrică,
cu sarcină rezistivă
94
Fig. 6.3. Formele de undă în cazul redresorului monofazat

cu punte mixtă, schema simetrică, sarcină inductivă
95
Fig. 6.4. Forma de undă a curentului din

secundarul transformatorului
Concluzii
1. Formele de undă ale tensiunii redresate şi a curentului din
secundarul transformatorului sunt identice cu cele din cazul punţii
complet comandate, cu diodă de nul, ceea ce înseamnă că
performanţele energetice ale celor două redresoare sunt identice.
2. Tiristoarele din punte conduc, în regim de curent neîntrerupt,
câte  radiani, adică suportă aceeaşi solicitare ca în cazul redresorului
complet comandat cu diodă de nul.
4. Pe durata unghiului de comandă  se află simultan în
conducţie fie perechea T1 şi D4, fie perechea T3 şi D2. Aceste două
perechi joacă, pe rând, rolul de diodă de regim liber (diodă de nul)
pentru sarcina redresorului. Pe durata conducţiei lor tensiunea la
bornele redresorului este nulă.
5. Curentul din secundarul transformatorului de alimentare este
dreptunghiular, alternativ şi simetric, iar durata unei semialternanţe
depinde de unghiul de comandă (fig. 6.4). El este defazat în urma
tensiunii din secundar.
96
6.1.2. Schema asimetrică

Schema redresorului
+ id
iT1
T1 uT1 D3
1 Tr 2 is Lf
u1 u2 ud
1' 2'
S
T2 D4
Fig. 6.5. Redresor monofazat cu punte

mixtă – schema asimetrică
Această punte redresoare semicomandată este constituită din

două celule de comutaţie identice, constituite fiecare din câte un tiristor
şi o diodă: T1, D3 şi T2, D4.
Din analiza formelor de undă se observă faptul că diodele
comută natural la trecerile prin zero a tensiunii u2 care se redresează
(ca şi în cazul schemei simetrice), iar tiristoarele – în momentul aplicării
comenzii pe poartă, deci cu o întârziere faţă de trecerile prin zero ale
tensiunii u2 egală cu unghiul de comandă . Durata conducţiei
tiristoarelor, în acest caz, nu mai este egală cu durata unei
semialternanţe a tensiunii redresate, adică  radiani, ci este de numai
(-) radiani, deci este redusă cu durata unghiului de comandă.
Diodele D3 şi D4 se află simultan în conducţie pe durata
unghiului de comandă . În acest interval de timp ele joacă rol de diodă
de nul, iar tensiunea de la ieşirea redresorului se anulează.
Forma curentului din secundarul transformatorului este tot
dreptunghiulară, alternativă şi simetrică (fig. 6.8).
97

* C:\MSimEv_8\UserLib\Red semi\semic nes.sch
******************************************************************************
* Fri Nov 12 10:52:04 2004
.lib nom.lib
.INC "semic nes.net"
**** INCLUDING "semic nes.net" ****
V_V1 $N_0001 0 DC 0V AC 0V
V_V2 $N_0002 $N_0003 DC 0V AC 20V
+SIN 0V 20V 50Hz 0 0 0
D_D2 $N_0003 0 D1N4002
D_D1 $N_0004 $N_0003 D1N4002
V_V3 $N_0002 $N_0005 DC 0V AC 0V
X_X3 $N_0004 $N_0005 $N_0002 2N1595
X_X2 $N_0002 $N_0001 0 2N1595
L_L11 $N_0004 $N_0006 100mH IC=0
R_R12 $N_0006 0 0.1
**** RESUMING "semic nes.cir" ****
.probe
.END
Formele de undă

semicomandat, schema nesimetrică, sarcină rezistivă
98

semicomandat, schema nesimetrică, sarcină inductivă
99
a)
b)
Fig. 6.8. Formele de undă ale curenţilor prin tiristor(a)
şi prin secundarul transformatorului (b)
Concluzii
1. Tensiunea redresată ud are numai valori pozitive.
2. Deşi funcţionarea celor două redresoare este similară, se
disting câteva deosebiri care merită evidenţiate. Astfel:
a) O primă deosebire şi cea mai importantă este aceea că:
- în cazul schemei simetrice fiecare tiristor conduce  radiani, iar
pe durata unghiului de comandă tiristorul joacă, împreună cu dioda de
pe aceeaşi ramură a punţii, rolul de diodă de nul, conducţia lor
suprapunându-se pe această durată;
100
- în cazul schemei asimetrice, fiecare tiristor conduce (-)

radiani, iar pe durata unghiului de comandă  se suprapune conducţia
celor două diode, ele jucând împreună rolul de diodă de nul.
b) O a doua deosebirea notabilă constă în faptul că, în blocare,
tiristoarele din schema asimetrică sunt solicitate pe întreaga
semialternanţă a tensiunii ce se redresează, adică  radiani (fig. 6.9. a),
pe când în cazul schemei asimetrice această durată este de (+)
radiani (fig. 6.9. b).
3. Formele identice ale tensiunii redresate şi ale curentului prin
sarcină, în cazul ambelor redresoare, ne permit să tragem concluzia că
performanţele lor energetice sunt similare (figurile 6.3 şi 6.7).
a) a)
b)
Fig. 6.9. Formele de undă ale tensiunilor pe tiristoare

a) schema simetrică; b) schema asimetrică
101

semicomandată
Schema redresorului
Puntea trifazată semicomandată (mixtă) se obţine din puntea
trifazată complet comandată, în care s-au înlocuit 3 tiristoare (una din
celulele de comutaţie) cu 3 diode.
P id
+
iT1
T1 uT1 T2 T3
ua ia Lf
Tr
R
ub
1 3 ib
n ud
uc
ic
S
2 S
T
D1 D2 D3
Fig. 6.10. Redresor trifazat cu punte mixtă
Controlul de fază se realizează cu ajutorul tiristoarelor T1, T2,

T3, numai pe durata semialternanţelor pozitive ale tensiunilor u a, ub, uc.
Tiristoarele sunt comandate cu o întârziere  (durata unghiului de
comandă) faţă de punctele de comutaţie naturală c, care, în cazul de
faţă este de /6 radiani. Diodele D1, D2, D3 formează cea de a doua
celulă de comutaţie. Fiecare diodă comută în punctele de comutaţie
naturală ale tensiunilor ua, ub, uc, producând blocarea diodei aflată
anterior în conducţie. Ca şi în cazul redresorului complet comandat cu
diodă de nul, în funcţionarea redresorului trifazat în punte mixtă, se
disting două situaţii:
- unghi de comandă   /3
- unghi de comandă   /3
102
Din examinarea formelor de undă se poate deduce funcţionarea

redresorului. Astfel:
a) În cazul unghiurilor de comandă   /3, curentul de sarcină
este asigurat, pe rând, de grupurile (T3, D2), (T1, D2), (T1, D3), (T2,
D3), (T2, D1) ş.a.m.d. Tensiunea redresată are perioada 2/3 radiani
(fig. 6.12). Deoarece tiristoarele sunt comandate numai pe jumătate din
semialternanţele sistemului trifazat de tensiuni care se redresează (u a,
ub, uc), rezultă că tensiunea medie de la ieşirea redresorului
semicomandat nu poate avea decât jumătate din valoarea tensiunii
medii de la ieşirea redresorului complet comandat.
b) În cazul unghiurilor de comandă   /3, se poate constata că
funcţionarea redresorului este total diferită, iar forma de undă a tensiunii
de la ieşirea redresorului este modificată faţă de cea corespunzătoare
unui unghi   /3 (fig. 6.14). Astfel, se observă că, pe anumite intervale
de timp, se află simultan în conducţie câte un grup tiristor–diodă, aflate
pe aceeaşi ramură a punţii redresoare: (T3, D3), (T1, D1), (T2, D2)
ş.a.m.d. Aceste grupuri joacă rol de diodă de nul şi scurtcircuitează
ieşirea redresorului, pe durata conducţiei lor tensiunea redresată fiind
nulă (de fapt, ea are valoarea sumei căderilor de tensiune pe dioda şi
tiristorul aflate simultan în conducţie). Tensiunea redresată are tot
perioada de 2/3 radiani (fig. 6.14).
* C:\MSimEv_8\UserLib\Red semi\TCP.sch
******************************************************************
* Sat Nov 20 07:42:34 2004
.lib nom.lib
.INC "TCP.net"
**** INCLUDING TCP.net ****
X_X9 $N_0001 $N_0003 $N_0002 2N1595
103
R_R2 $N_0005 $N_0004 1k

V_V14 $N_0003 $N_0002 DC 0 AC 0
+PULSE 0 5V 7.3ms 1us 1us 0.1ms 6.66ms
X_X8 $N_0006 $N_0003 $N_0002 2N1595
V_V2 $N_0004 $N_0006 DC 0 AC 22V
+SIN 0 22V 50Hz 0 0 120
V_V3 $N_0004 $N_0001 DC 0 AC 22V
+SIN 0 22V 50Hz 0 0 240
V_V15 $N_0005 $N_0004 DC 0 AC 0
+PULSE 0 5V 7.3ms 1us 1us 0.1ms 6.66ms
X_X7 $N_0007 $N_0003 $N_0002 2N1595
D_D1 0 $N_0007 D1N4002
D_D2 0 $N_0006 D1N4002
D_D3 0 $N_0001 D1N4002
V_V1 $N_0004 $N_0007 DC 0 AC 22V
+SIN 0 22V 50Hz 0 0 0
R_R12 $N_0002 $N_0008 2
L_L2 0 $N_0008 70mH
**** RESUMING TCP.cir ****
.probe
.END
Formele de undă
a. Sarcină inductivă ( L  R)   /3
Fig. 6.11. Formele de undă ale sistemului trifazat de tensiuni

şi impulsurile de comandă pe porţile tiristoarelor,
în cazul   /3
104
Fig. 6.12. Formele de undă în cazul sarcinii inductive,

pentru unghiuri de comandă   /3
105
Fig. 6.13. Forma de undă a curenţilor din înfăşurările

secundare ale transformatorului
b. Sarcină inductivă ( L  R)   /3
Fig. 6.14. Formele de undă ale tensiunilor

pentru unghiuri de comandă   /3
106
Fig. 6.15. Formele de undă ale curenţilor,

pentru unghiuri de comandă   /3
107
Concluzii
1. Indiferent de valoarea unghiului de comandă , tensiunea ud
de la ieşirea redresoarelor trifazate semicomandate are numai valori
pozitive (figurile 6.12 şi 6.14). Acest tip de redresoare va funcţiona, ca şi
redresoarele cu diodă de nul, numai în cadranul I al planului
caracteristicilor (ud, id), funcţionarea în regim de invertor nefiind posibilă.
2. Tensiunea redresată are perioada 2/3 radiani.
3. În cazul unghiurilor de comandă   /3, pe o parte din durata
unghiului de conducţie, fiecare tiristor din punte, împreună cu dioda de
pe aceeaşi ramură, sunt simultan în conducţie. Aceste grupuri tiristor-
diodă joacă, pe rând, rolul de diodă de nul, anulând tensiunea de la
ieşirea redresorului (figurile 6.14 şi 6.15).
4. Curenţii din înfăşurările secundare ale transformatorului de
alimentare, indiferent de valoarea unghiului de comandă, sunt
dreptunghiulari, alternativi şi simetrici (figurile 6.13 şi 6.15).
108
Capitolul 7
Redresoare cu factor de putere

capacitiv
Factorul de putere (FP) al ansamblului redresor-sarcină, văzut

la intrare se defineşte ca fiind raportul dintre puterea activă Pd transmisă
sarcinii la un unghi de comandă  şi puterea aparentă St din secundarul
transformatorului care alimentează redresorul:
Pd
FP 
St
în care puterea activă Pd are expresia:
Pd = Pd0 cos 
Factorul de putere pe fundamentală FPF se defineşte ca fiind
cosinusul unghiului de defazaj 1 dintre fundamentalele tensiunii şi
curentului absorbite de redresor de la reţea:
FPF = cos 1
Dacă se consideră că puterea activă se transmite sarcinii numai
pe fundamentală, se poate scrie puterea activă Pd în funcţie de puterea
aparentă pe fundamentală St1:
Pd = St1 cos 1
În cazul redresoarelor comandate, pornind de la această relaţie
şi ţinând seama de expresiile fundamentalei curentului din primar, se
ajunge la relaţia [1]:
FPF = cos 1 = cos 
adică unghiul de defazaj 1 dintre fundamentalele curentului şi tensiunii
este chiar unghiul de comandă . Din această relaţie se vede clar că
acesta este principalul dezavantaj al redresoarelor comandate şi anume
109
funcţionarea cu factor de putere cu atât mai mic cu cât unghiul de

comandă  este mai apropiat de /2.
Analizând funcţionarea diferitelor tipuri de redresoare
comandate se poate vedea că, la acelaşi unghi de comandă , factorul
de putere global al redresoarelor (împreună cu transformatorul de reţea)
este diferit de la schemă la schemă [1].
Principiul de funcţionare al redresoarelor cu factor de putere
capacitiv, comandate în fază, constă în intrarea în conducţie a fiecărui
element semiconductor de comutaţie în punctul de comutaţie naturală şi
menţinerea lui în conducţie un unghi c:
c = 2/m - 
în care m reprezintă numărul de faze (m = 2 pentru redresoarele
monofazate, respectiv m = 3 pentru cele trifazate), iar  este unghiul de
comandă [1]. Rezultă că funcţionarea acestui tip de redresoare se
caracterizează prin existenţa unor perioade de timp în care elementele
semiconductoare sunt blocate şi deci, pentru menţinerea circulaţiei
curentului prin sarcină, este necesară prezenţa unei diode de nul (DN).
Schema redresorului
Schema folosită este aceea a unui redresor în punte, la care s-a
adăugat o diodă de nul. Dispozitivele semiconductoare de comutaţie nu
mai sunt însă elemente semicomandate – tiristoare – ci elemente
complet comandate. Caracteristic acestor elemente este faptul că ele
pot nu numai amorsate, ci şi blocate prin comandă. Din categoria
dispozitivelor semiconductoare complet comandate, folosite în
comutaţie, fac parte: tiristoarele cu blocare pe poartă (GTO – Gate Turn
–Off Thyristor), tranzistoarele bipolare de putere, tranzistoarele
110
unipolare de putere, tranzistoarele cu inducţie statică şi altele, deci

dispozitive care conduc tot numai într-un singur sens.
În locul dispozitivelor complet comandate pot fi folosite şi
tiristoare prevăzute cu circuite de stingere.
+ id
Q1 Q3
1 Tr 2 is
L
u1 u2 DN ud
R
1' 2'
Q4 Q2
-
Fig. 7.1. Redresor monofazat în punte,
cu factor de putere capacitiv
Analizând formele de undă, se disting următoarele secvenţe:

- în intervalul t(0; -) conduc elementele comandate Q1 şi
Q2, tensiunea de la ieşirea redresorului are valoarea ud = us, iar curentul
din secundar are valoarea is = Id, unde Id  const. reprezintă valoarea
curentului prin sarcină, în ipoteza unei sarcini puternic inductive;
- în intervalul t(-; ) în conducţie se află doar dioda de nul
DN, tensiunea de la ieşirea redresorului este nulă ud = 0, iar curentul din
secundarul transformatorului este de asemenea nul is = 0;
- în intervalul t(; 2-) conduc dispozitivele comandate Q3
şi Q4, tensiunea de la ieşirea redresorului are valoarea u d = -us, iar
curentul din secundar are valoarea is = -Id;
- în intervalul t(2-; 2) în conducţie se află doar dioda de
nul DN, tensiunea de la ieşirea redresorului este nulă u d = 0, iar curentul
din secundarul transformatorului este de asemenea nul is = 0;
111
Fig. 7.2. Schema folosită pentru simulare
Se observă că elementele complet comandate folosite pentru

simulare sunt tranzistoare bipolare de tip pnp, a căror comandă pe bază
se realizează cu ajutorul unor generatoare de impulsuri dreptunghiulare.
Acestea generează impulsuri având amplitudinea 5V, durata egală cu 
radiani şi frecvenţa egală cu frecvenţa reţelei. Impulsurile de comandă
nu sunt defazate faţă de punctele de comutaţie naturală, care, în acest
caz, coincid cu trecerile prin zero ale tensiunii de reţea. Comandând
simultan tranzistoarele Q1, Q2, respectiv Q3, Q4, acestea intră în
conducţie în punctele de comutaţie naturală şi sunt blocate după un
unghi , adică cu un avans reglabil  faţă de următoarea trecere prin
zero a tensiunii de reţea.

* C:\MSimEv_8\UserLib\FP\FP cap.sch
******************************************************************************
* Thu Dec 02 17:50:10 2004
.lib nom.lib
.INC "FP cap.net"
112
**** INCLUDING "FP cap.net" ****

V_V1 $N_0001 $N_0002 DC 0 AC 0
+PULSE 0 5V 0 1us 1us 7ms 20ms
R_R1 $N_0002 $N_0003 100
R_R2 $N_0005 $N_0004 100
L_L $N_0006 $N_0007 200mH IC=0
Q_Q1 $N_0006 $N_0003 $N_0001 QbreakP
Q_Q3 $N_0006 $N_0008 $N_0009 QbreakP
Q_Q4 $N_0001 $N_0004 0 QbreakP
R_R4 $N_0011 $N_0010 100
Q_Q2 $N_0009 $N_0010 0 QbreakP
D_D1 0 $N_0006 D1N4002
R_R5 $N_0012 $N_0008 100
R_R 0 $N_0007 4
V_V2 0 $N_0011 DC 0 AC 0
V_V4 0 $N_0005 DC 0 AC 0
V_V3 $N_0009 $N_0012 DC 0 AC 0
V_Vsin $N_0001 $N_0009 DC 0V AC 30V
+SIN 0V 30V 50Hz 0 0 0
**** RESUMING "FP cap.cir" ****
.probe
.END
Formele de undă
Sarcină inductivă ( L  R)
Fig. 7.3. Tensiunea redresată şi curentul prin sarcină
113
Fig. 7.4. Formele de undă ale curenţilor în cazul

redresorului cu factor de putere capacitiv
114
7.1.1. Schema economică

Schema redresorului
+ id
Q1 D1
1 Tr 2 is
L
u1 u2 ud
R
1' 2'
Q2 D2
-
Fig. 7.5. Schemă economică de redresor monofazat
în punte, cu factor de putere capacitiv
Studiul funcţionării redresorului monofazat în punte, cu factor de

putere capacitiv, a scos în evidenţă faptul că acest redresor prezintă
similitudini cu redresorul semicomandat clasic. Pornind de la această
observaţie, s-a conceput o schemă mai simplă, în care elementele
comandate de pe o latură a punţii au fost înlocuite cu diode (fig. 7.5).
Funcţionarea acestui redresor este similară cu a redresorului
studiat în secţiunea precedentă. Astfel, dispozitivele complet comandate
Q1, Q2 sunt forţate în conducţie în punctele de comutaţie naturală ale
tensiunii de reţea şi sunt blocate cu un avans reglabil  înainte de
următorul punct de comutaţie naturală. Observând formele de undă, în
funcţionarea redresorului se disting următoarele secvenţe:
- în intervalul t(0; -) conduc Q1 şi D2, tensiunea de la
ieşirea redresorului are valoarea ud = us, iar curentul din secundar are
valoarea is = Id, unde Id  const. reprezintă valoarea curentului prin
sarcină, în ipoteza unei sarcini puternic inductive;
- în intervalul t(-; ) conduc diodele D1 şi D2, care joacă
rol de diodă de nul, tensiunea de la ieşirea redresorului este nulă, iar
curentul din secundarul transformatorului este de asemenea nul;
115
- în intervalul t(; 2-) conduc Q2 şi D1, tensiunea de la

ieşirea redresorului are valoarea ud = -us, iar curentul din secundar are
valoarea is =-Id;
- în intervalul t(2-; 2) conduc diodele D1 şi D2, care joacă
rol de diodă de nul, tensiunea de la ieşirea redresorului este nulă u s= 0,
iar curentul din secundarul transformatorului este de asemenea nul i d=0;
Se observă că în punctele de comutaţie naturală are loc
transferul de curent (comutaţia) între cele două diode D1 şi D2.
În schema folosită pentru simulare, elementele complet
comandate sunt tranzistoare bipolare de putere de tip pnp. Impulsurile
folosite pentru comanda lor au aceleaşi caracteristici cu cele din
secţiunea precedentă: amplitudinea 5V, durata egală cu  radiani şi
frecvenţa egală cu frecvenţa reţelei. Impulsurile de comandă ale celor
două generatoare nu sunt defazate faţă de punctele de comutaţie
naturală, dar sunt defazate între ele cu  radiani.

* C:\MSimEv_8\UserLib\FP\FP cap ec.sch
******************************************************************************
116
* Thu Dec 02 18:01:52 2004

.lib nom.lib
.INC "FP cap ec.net"
**** INCLUDING "FP cap ec.net" ****
R_R2 $N_0002 $N_0001 100
R_R3 $N_0004 $N_0003 100
D_D1 $N_0005 $N_0006 D1N4002
D_D2 0 $N_0005 D1N4002
V_Vsin $N_0007 $N_0005 DC 0V AC 30V
+SIN 0V 30V 50Hz 0 0 0
Q_Q1 $N_0006 $N_0001 $N_0007 QbreakP
L_L $N_0006 $N_0008 350mH IC=0
R_R 0 $N_0008 1
Q_Q2 $N_0007 $N_0003 0 QbreakP
V_V1 $N_0007 $N_0002 DC 0 AC 0
V_V2 0 $N_0004 DC 0 AC 0
**** RESUMING "FP cap ec.cir" ****
.probe
.END
Formele de undă
Fig. 7.7. Tensiunea redresată şi curentul prin sarcină
117
Fig. 7.8. Formele de undă ale curenţilor
118
Concluzii
Redresoarele cu factor de putere capacitiv, comandate în fază,
prezintă câteva caracteristici comune:
1. Nu consumă putere reactivă, ca în varianta clasică, ci ele
însele devin surse de putere reactivă.
2. Defazajul 1 dintre fundamentalele curentului şi tensiunii,
după cum se observă şi din examinarea formei de undă a curentului i s
din secundarul transformatorului, este întotdeauna pozitiv (fig. 7.4 şi
7.8), deci fundamentala curentului este în avans faţă de tensiune. Se
poate demonstra că defazajul este egal cu /2 [1].
3. Curentul din secundarul transformatorului de alimentare este,
în ambele cazuri analizate, dreptunghiular, alternativ şi simetric.
4. Acest tip de redresoare nu permit funcţionarea în regim de
invertor, deci nu permit funcţionarea în regim de frânare recuperativă,
regim esenţial în cazul acţionărilor cu motoare de c.c.
5. Datorită conţinutului mare de armonici superioare al
curentului absorbit de redresor, factorul de putere global rămâne
subunitar.
6. În cazul schemei economice se observă că, pe durata
unghiului , conducţia celor două diode D1, D2 se suprapune, ele
jucând rol de diodă de nul. Pe această durată tensiunea de la ieşirea
redresorului se anulează (fig. 7.8).
119
Redresoare cu factor de putere unitar
Capitolul 8
Redresoare cu factor de putere

unitar
Principiul de funcţionare al acestor redresoare este următorul:

pentru obţinerea unui factor de putere unitar în raport cu fundamentala
curentului şi pentru a putea regla valoarea medie a tensiunii redresate,
comanda elementelor semiconductoare ale redresorului se face simetric
faţă de punctele în care tensiunea care se redresează este maximă. În
acest fel, intrarea în conducţie a acestora se produce cu o întârziere
reglabilă  faţă de trecerea prin zero a tensiunii care se redresează (ca
la redresoarele cu comutaţie naturală), iar blocarea se produce în avans
cu acelaşi unghi  faţă de următoarea trecere prin zero a tensiunii [1].
Schema redresorului
Schema redresorului cu factor de putere unitar este aceeaşi cu
a redresorului comandat monofazat în punte, cu deosebirea că, în locul
tiristoarelor sunt folosite fie dispozitive complet comandate, fie tiristoare
prevăzute cu circuite de stingere. Astfel, se poate realiza amorsarea lor
cu o întârziere  faţă de punctul de comutaţie naturală, respectiv
blocarea lor cu un avans  faţă de următorul punct de comutaţie
naturală. Aceste redresoare necesită, de obicei, o diodă de nul pentru a
asigura circulaţia continuă a curentului prin sarcină. Folosind scheme de
120
comandă mai complicate, redresoarele cu factor de putere unitar pot

funcţiona şi fără diodă de nul [1].
+ id
Q1 Q3
1 Tr 2 is
DN L
u1 u2 ud
R
1' 2'
Q4 Q2
-
Fig. 8.1. Schema de principiu a unui redresor cu
factor de putere unitar
În schema folosită pentru simulare (fig. 8.2), ca elemente de

comutaţie complet comandate s-au folosit tranzistoare bipolare de
putere de tip pnp.

redresorului monofazat în punte, cu factor de putere unitar
121
Comanda perechilor de tranzistoare Q1, Q2 respectiv Q3, Q4

se face în antifază, folosind impulsuri dreptunghiulare de tensiune
având amplitudinea de 5V, durata de 4ms şi defazajul faţă de punctele
de comutaţie naturală (care, în acest caz, sunt chiar trecerile prin zero
ale tensiunii de reţea), egal cu unghiul de comandă  (3ms în cazul de
faţă). Deoarece elementele de comutaţie din punte sunt dispozitive
complet comandate, rezultă că acestea se vor bloca cu un avans faţă
de următorul punct de comutaţie naturală, egal tot cu unghiul .

* C:\MSimEv_8\UserLib\FP\FP unitar .sch
* Fri Dec 03 17:55:02 2004
.lib nom.lib
.INC "FP unitar 1.net"
**** INCLUDING "FP unitar .net" ****
R_R1 $N_0002 $N_0001 100
R_R2 $N_0004 $N_0003 100
Q_Q4 $N_0005 $N_0003 0 QbreakP
R_R4 $N_0007 $N_0006 100
R_R3 $N_0009 $N_0008 100
Q_Q2 $N_0010 $N_0008 0 QbreakP
V_V1 $N_0005 $N_0002 DC 0 AC 0
V_V2 0 $N_0009 DC 0 AC 0
V_V3 $N_0010 $N_0007 DC 0 AC 0
V_V4 0 $N_0004 DC 0 AC 0
R_R 0 $N_0011 2
L_L $N_0012 $N_0011 400mH IC=0
Q_Q1 $N_0012 $N_0001 $N_0005 QbreakP
Q_Q3 $N_0012 $N_0006 $N_0010 QbreakP
D_D1 0 $N_0012 D1N4002
V_Vsin $N_0005 $N_0010 DC 0V AC 20V
+SIN 0V 20V 50Hz 0 0 0
**** RESUMING "FP unitar .cir" ****
.probe
.END
122
Formele de undă
Fig. 8.3. Formele de undă ale tensiunilor şi curenţilor

în cazul redresorului cu factor de putere unitar
123
Fig. 8.4. Formele de undă ale tensiunii şi curentului din

secundarul transformatorului de alimentare
Concluzii
Redresoarele cu factor de putere unitar, comandate în fază,
prezintă câteva caracteristici comune:
1. Curentul din secundarul transformatorului de alimentare este
dreptunghiular, alternativ şi simetric şi în fază cu tensiunea (fig. 8.4). Din
această cauză, acest tip de redresoare nu absorb putere reactivă de la
reţea.
2. Datorită conţinutului mare de armonici superioare al
curentului absorbit de redresor de la reţea (în special a celor de ordin 5
şi 7), factorul de putere global rămâne subunitar [1].
3. Folosind o schemă de comandă adecvată, redresoarele cu
factor de putere unitar pot funcţiona şi în regim de invertor. Pentru
aceasta, se inversează comanda dispozitivelor de comutaţie, adică Q1
şi Q2 sunt în conducţie pe semialternanţa negativă a tensiunii, iar Q3 şi
Q4 pe semialternanţa pozitivă [1].
124
Funcţionarea redresoarele comandate în regim de invertor
Capitolul 9
Funcţionarea redresoarelor comandate

în regim de invertor
Teoria generală a redresoarelor comandate pune în evidenţă

faptul că valoarea medie a tensiunii redresate are expresia generală [1]:
Ud = Ud0 cos
în care  reprezintă unghiul de comandă, iar Ud0 reprezintă tensiunea
medie redresată la mersul în gol şi unghi de comandă nul [1]:
π
2Ussin
p
Ud0 
π
p
Din aceste relaţii se poate observa clar că tensiunea de la

ieşirea unui redresor comandat poate avea, în funcţie de unghiul de
comandă , atât valori pozitive cât şi negative.
De asemenea, puterea activă debitată de un redresor
comandat, care are expresia:
π π
 α
2 p
p
P u i dωt   Ud Id  Ud0 Id cosα
d d
π π π
 α
2 p
în care p reprezintă numărul de faze, iar Id = const. este curentul prin

sarcină (considerată puternic inductivă), se constată că poate fi atât
pozitivă cât şi negativă. Astfel:
- Dacă unghiul de comandă  (0; /2), puterea activă debitată
de redresor este pozitivă (P > 0), ceea ce semnifică faptul că se
125
transmite putere de la redresor spre sarcină. Acest regim se numeşte

“regim de redresor”.
- Dacă unghiul de comandă  (/2; ), puterea activă debitată
de redresor este negativă (P < 0), ceea ce semnifică faptul că se
transmite putere de la sarcină spre redresor. Acest regim se numeşte
“regim de invertor”.
În figura 9.1 sunt ilustrate cele două regimuri de funcţionare ale
unui redresor comandat cu sarcină activă RLE.
Regim de redresor
Flux de energie
uc
id
La
Reţea de
ud
alimentare Ra
de c.a.
= Ea
Rdresor
comandat Sarcină activă
Flux de energie
Regim de invertor
Fig. 9.1. Regimurile de funcţionare ale unui redresor

comandat cu sarcină activă
În legătură cu funcţionarea în regim de invertor trebuie făcute

câteva precizări. Astfel:
1. Funcţionarea în regim de invertor este posibilă numai în cazul
sarcinilor active (motoare de c.c., de exemplu), care pot menţine sensul
pozitiv de circulaţie a curentului, chiar dacă valoarea medie a tensiunii
redresate este negativă. În cazul sarcinilor pasive, chiar dacă unghiul de
comandă are valori corespunzătoare comenzii în regim de invertor, nu
se obţine funcţionarea în acest regim. Funcţionarea redresorului este, în
acest caz, o funcţionare în regim de curent întrerupt.
2. Funcţionarea în regim de invertor presupune ca reţeaua de
curent alternativ să fie suficient de puternică încât să se poată realiza
126
schimbul de energie activă şi deformantă cu redresorul, fără să-şi

modifice forma, valoarea şi frecvenţa tensiunilor sale [6]. În acest regim,
reţeaua primeşte de la redresor putere activă, dar continuă să furnizeze
putere reactivă.
3. În regim de invertor, prin intermediul tensiunii electromotoare
Ea, sarcina funcţionează ca generator, asigurând acelaşi sens de
circulaţie a curentului prin sarcină.
4. Dacă ne referim la planul caracteristicilor de sarcină (u d, id),
este evident că funcţionarea în regim de redresor se produce în
cadranul I, în care valorile medii ale tensiunii redresate şi ale curentului
prin sarcină sunt pozitive (Ud > 0, Id > 0), iar funcţionarea în regim de
invertor are loc numai în cadranul IV, în care curentul prin sarcină are
acelaşi sens de circulaţie, dar tensiunea de la ieşirea redresorului este
negativă (Ud < 0; Id > 0).
9.1. Redresorul trifazat cu punct median
Schema redresorului
iT1 T1 id
a
Ea
iR uT1
R 1 ud La
1 Ra
3 n
S 3 2 Sarcinã
2 activã
T T2
c b
T3
Fig. 9.2. Redresorul folosit pentru ilustrarea

funcţionării în regim de invertor
127
Pentru exemplificarea funcţionării în regim de invertor a fost

folosit un redresor trifazat în stea cu sarcină activă, unghiul de comandă
 fiind în domeniul  (/2; ). Mai precis, s-a ales   2/3 radiani
(cca. 7ms), putând astfel să se facă o comparaţie cu funcţionarea în
regim de redresor, prezentată în Capitolul 4, secţiunea 4.3, în care,
pentru comanda aceluiaşi tip de redresor, s-a folosit un unghi de
comandă   /3 (cca. 3,33ms).
Valoarea tensiunii electromotoare s-a ales Ea = 10V
Fig. 9.3. Schema folosită pentru simularea

regimului de invertor

* C:\MSimEv_8\UserLib\Invertor\Invertor.sch
******************************************************************************
* Sun Dec 05 17:58:24 2004
.lib nom.lib
128
.INC "Invertor.net"
**** INCLUDING Invertor.net ****
X_X1 $N_0001 $N_0003 $N_0002 2N1595
X_X2 $N_0004 $N_0005 $N_0002 2N1595
V_V3 $N_0006 $N_0002 DC 0 AC 0
V_V2 $N_0005 $N_0002 DC 0 AC 0
V_V1 $N_0003 $N_0002 DC 0 AC 0
X_X3 $N_0007 $N_0006 $N_0002 2N1595
V_VR $N_0007 0 DC 0 AC 0
+SIN 0 20V 50Hz 0 0 0
V_VT $N_0001 0 DC 0 AC 0
+SIN 0 20V 50Hz 0 0 240
V_VS $N_0004 0 DC 0 AC 0
+SIN 0 20V 50Hz 0 0 120
R_Ra $N_0009 $N_0008 1
V_Ea 0 $N_0009 10V
L_La $N_0002 $N_0008 300mH IC=0
**** RESUMING Invertor.cir ****
.probe
.END
Formele de undă
Sarcină activă ( L R; R =1ohm; Ea= 10V);  2/3
Fig. 9.4. Formele de undă ale tensiunii redresate

şi curentului prin sarcină
129
Fig. 9.5. Formele de undă ale curenţilor şi tensiunilor

din înfăşurările secundare ale transformatorului
130
Variatoare de tensiune alternativă VTA
III. CONVERTOARE CURENT ALTERNATIV –

CURENT ALTERNATIV CU
COMUTAŢIE NATURALĂ
Convertoarele statice c.a.- c.a. sunt echipamente electronice

care realizează conversia energiei de curent alternativ cu parametri
constanţi (amplitudine şi frecvenţă), tot în energie de curent alternativ,
dar cu parametri variabili (reglabili prin comandă). Aceste convertoare
se pot clasifica în două mari categorii:
- variatoare de tensiune alternativă (VTA), care permit reglarea
valorii efective a tensiunii de la ieşire, frecvenţa rămânând constantă şi
egală cu a tensiunii de alimentare (fig. 10.1. a);
- convertoare statice de tensiune şi frecvenţă (CSTF), care
permit reglarea atât a valorii efective a tensiunii de ieşire, cât şi a
frecvenţei acesteia (fig. 10.1. b).
Ucom Ucom
U1 U U1 U
f1 f1 f1 f
a) b)
Fig. 10.1. Convertoare statice c.a.-c.a.
În cele ce urmează se vor analiza câteva circuite din prima

categorie, a variatoarelor de tensiune alternativă (VTA), datorită
complexităţii mai reduse a acestora.
131
Capitolul 10
Variatoare de tensiune alternativă (VTA)
Variatoarele de tensiune alternativă (VTA) sunt convertoare

statice c.a.-c.a. care permit reglarea prin comandă numai a valorii
efective a tensiunii de ieşire. Ele funcţionează cu comutaţie naturală
deoarece, tensiunea aplicată fiind alternativă, curentul prin sarcină are
aceeaşi formă şi se anulează periodic. Aceasta înseamnă că şi curentul
prin elementele semiconductoare de comutaţie (tiristoare) se anulează
în mod natural la trecerile prin zero ale acestuia.
Comanda variatoarelor, în scopul reglării valorii efective a
tensiunii de ieşire, se realizează după două principii:
- reglajul de fază
- controlul numărului de perioade de conducţie
Reglajul de fază este metoda cea mai utilizată deoarece
presupune o schemă de comandă a tiristoarelor foarte simplă. În
această lucrare vor fi analizate numai VTA cu reglaj de fază.
Principiul de funcţionare al VTA este următorul: deoarece ele
trebuie să permită circulaţia curentului prin sarcină în ambele sensuri,
înseamnă că dispozitivele semiconductoare de comutaţie de pe fiecare
cale de curent sunt dispozitive bidirecţionale. Acestea pot fi triace sau,
pentru puteri mai mari, perechi de tiristoare conectate antiparalel.
Comanda acestor dispozitive se face prin reglaj de fază, impulsurile de
comandă fiind aplicate cu aceeaşi întârziere de  radiani faţă de
trecerile prin zero ale tensiunii de intrare şi fiind defazate între ele în
mod corespunzător.
132
10.1. VTA monofazate

Un VTA monofazat este constituit dintr-un dispozitiv de
comutaţie bidirecţional (triac sau pereche de tiristoare conectate
antiparalel) care este montat între sarcină şi sursa de tensiune
alternativă (fig. 10.2). Impulsurile de comandă furnizate de un circuit de
comandă CC sunt defazate între ele cu  radiani şi sunt distribuite
alternativ atunci când se folosesc tiristoare. Ele sunt întârziate cu
unghiul  faţă de trecerile prin zero ale semialternanţelor tensiunii de
alimentare. Momentul blocării tiristoarelor depinde de caracterul sarcinii.
us
is
SARCINÃ is
SARCINÃ
Ucom 1
T1 T2
Uin Ucom2
uT
Uin T

CC
CC
 Ucom
Ucom
a) b)
Fig. 10.2. Schema de principiu a unui VTA monofazat
realizat cu tiristoare (a) sau cu triac (b)
VTA au numeroase aplicaţii, dintre care amintim: reglarea

intensităţii surselor de iluminat, reglajul puterii instalaţiilor de încălzire, al
temperaturii cuptoarelor, reglajul vitezei maşinilor electrice etc.
Cazurile tipice de studiu pentru variatoarele de tensiune
alternativă monofazate vor fi deci: cazul sarcinii rezistive (R), al celei
rezistiv – inductive (RL) şi al celei inductive (L). În toate cazurile se va
considera că tensiunea de intrare uin este o tensiune sinusoidală de
forma uin = Uinsint, iar comanda tiristoarelor (triacului) se va face prin
reglaj de fază. Unghiul de comandă  reprezintă, în acest caz,
întârzierea cu care sunt aplicate impulsurile de comandă pe poarta
tiristoarelor (triacului) faţă de momentele trecerilor prin zero ale tensiunii
133
de intrare vin. În cazul VTA realizat cu tiristoare, tiristorul T1 va conduce

pe durata semialternanţelor pozitive ale tensiunii vin, iar tiristorul T2 – pe
durata semialternanţelor negative ale acesteia.
* C:\MSimEv_8\UserLib\VTA\VTA mono R.sch

******************************************************************************
* Thu Dec 09 15:12:42 2004
.lib nom.lib
.INC "VTA mono R.net"
**** INCLUDING "VTA mono R.net" ****
X_X1 $N_0001 $N_0003 $N_0002 2N1595
X_X2 $N_0002 $N_0004 $N_0001 2N1595
V_V2 $N_0004 $N_0001 DC 0 AC 0
+PULSE 0 5V 13ms 1us 1us 100us 20ms
R_R1 0 $N_0005 2
L_L1 $N_0005 $N_0002 0.1uH
V_V3 $N_0003 $N_0002 DC 0 AC 0
+PULSE 0 5V 3ms 1us 1us 100us 20ms
V_V4 $N_0001 0 DC 0 AC 0
+SIN 0 20V 50 0 0 0
**** RESUMING "VTA mono R.cir" ****
.probe
.END
134
Formele de undă
a) Sarcină pur rezistivă  45
Fig. 10.4. Formele de undă ale tensiunii de intrare uin şi

ale tensiunii us şi curentului is prin sarcină
b) Sarcină rezistivă  120
Fig. 10.5. Formele de undă în cazul VTA monofazat

cu sarcină pur rezistivă, pentru  120
135
c) Sarcină rezistiv-inductivă   45
Fig. 10.6. Forma de undă în cazul VTA monofazat

cu sarcină rezistiv - inductivă, pentru  45
136
d) Sarcină pur inductivă   120
Fig. 10.7. Forma de undă în cazul VTA monofazat

cu sarcină pur inductivă, pentru  120
Concluzii
Din analiza formelor de undă se pot desprinde următoarele
concluzii:
1. Chiar în cazul sarcinii pur rezistive, se constată (fig. 10.4) că
fundamentala curentului prin sarcină is este defazată în urma tensiunii
sursei uin, ceea ce înseamnă că VTA este un consumator de energie
reactivă. Se poate demonstra că acest defazaj depinde de unghiul de
137
comandă  [1], el variind între (0; /2) când unghiul de comandă se

modifică între (0; ). Deoarece şi puterea reactivă consumată de VTA
depinde de unghiul de comandă , ea se mai numeşte putere reactivă
de comandă.
2. Curentul absorbit de la reţea în cazul sarcinii pur rezistive are
un conţinut mare de armonici, ceea ce face ca variatorul de tensiune
alternativă (VTA) să fie o sursă de perturbaţii pentru reţea. Acest fapt
constituie, împreună cu consumul de putere reactivă (de comandă),
două dezavantaje notabile ale variatoarelor de tensiune alternativă.
138
Variatoare de tensiune continuă VTC
IV. CONVERTOARE CURENT CONTINUU –

CURENT CONTINUU
Convertoarele statice curent continuu – curent continuu sunt

echipamente electronice care realizează conversia energiei de c.c.
având parametrii constanţi tot în energie de c.c., dar cu parametrii
reglabili (se poate regla valoarea medie a tensiunii livrată de convertor).
Din această cauză, acest tip de convertoare mai este cunoscut şi sub
denumirea de variatoare de tensiune continuă (VTC). În literatura de
specialitate de limbă engleză, dar nu numai, pentru aceste echipamente
se foloseşte denumirea de chopper (de la englezescul to chop – a tăia).
Chopper-ul se intercalează între sursa de tensiune continuă
constantă (fixă) Ui şi sarcina care se doreşte a se alimenta la o tensiune
având valoarea medie Us reglabilă (fig. 11.1).
VTC
+ is
+
Ui fixã Us reglabilã SARCINÃ
- -
Fig. 11.1. Chopper
Chopper-ele sunt convertoare cu comutaţie comandată (forţată)

care folosesc în partea de forţă fie tiristoare prevăzute cu circuite
auxiliare de stingere, fie dispozitive complet comandate (tiristoare cu
blocare pe poartă GTO, tranzistoare de putere bipolare sau MOSFET,
tranzistoare bipolare cu poartă izolată IGBT etc.). Comanda acestor
dispozitive, atât pentru intrarea în conducţie cât şi pentru blocarea lor se
139
realizează numai la momente de timp bine determinate, de unde şi

denumirea de convertoare cu comutaţie comandată (forţată).
Aplicaţiile principale ale variatoarelor de tensiune continuă
(VTC) sunt: comanda motoarelor de c.c. folosite în tracţiunea electrică,
sudura electrică, surse de alimentare de putere cu tensiunea de ieşire
reglabilă etc.
În funcţie de raportul dintre tensiunea de intrare Ui şi cea de
ieşire Us, chopper-ele se pot clasifica în:
- choppere coborâtoare (step-down converter) sau choppere
serie (buck converter), la care tensiunea de ieşire este mai mică sau cel
mult egală cu tensiunea de intrare;
- choppere ridicătoare (step-up converter) sau choppere
paralel (boost converter), la care tensiunea de ieşire este mai mare sau
cel mult egală cu tensiunea de intrare;
- choppere coborâtoare-ridicătoare (buck-boost converter), la
care tensiunea de ieşire poate fi mai mică sau mai mare decât
tensiunea de intrare.
După cadranul din planul (us, is) în care funcţionează, chopper-
ele se pot clasifica în:
- choppere pentru un cadran, care funcţionează numai în
cadranul I al planului (us, is);
- choppere pentru 2 cadrane, care funcţionează în cadranele I-II
sau I-IV ale planului (us, is);
- choppere pentru 4 cadrane.
În funcţie de modul în care se realizează transferul energiei
către sarcină, chopper-ele se pot clasifica în:
- choppere cu legătură directă, la care nu există un element de
stocare (acumulare) a energiei între intrarea şi ieşirea chopper-ului;
- choppere cu legătură indirectă (cu acumulare), la care există
un element de stocare a energiei între intrarea şi ieşirea chopper-ului.
140
Capitolul 11
Variatoare de tensiune continuă (VTC)

(choppere)
Principiul de funcţionare al variatoarelor de tensiune continuă

este următorul: ele transformă o tensiune continuă constantă într-un
tren de impulsuri, de obicei dreptunghiulare, a căror durată şi/sau
frecvenţă pot fi modificate prin comandă, astfel încât valoarea medie a
tensiunii rezultate este reglabilă.
11.1. Variatoare de tensiune continuă

pentru un cadran
În această categorie de choppere intră: chopperul coborâtor

(serie), chopperul ridicător (paralel) şi chopperul coborâtor-ridicător.
Caracteristica comună a acestor choppere este aceea că tensiunea
medie Us şi curentul mediu Is de la ieşirea lor sunt pozitive, astfel încât
ele funcţionează numai în cadranul I al planului (us, is).
11.1.1. Chopperul coborâtor (serie)

Acest chopper este constituit, în esenţă, din două întrerupătoare
K1 şi K2, care funcţionează complementar: când întrerupătorul K1 se
închide, întrerupătorul K2 se deschide şi invers. Întrerupătorul K2
constituie calea prin care se închide curentul de sarcină is atunci când
întrerupătorul principal K1 (în serie cu sarcina) este deschis (fig. 11.2).
141
K1
+ i1 is
+
SARCINÃ
Ui Us
K2
i2
- -
Fig. 11.2. Schema de principiu a unui

chopper coborâtor (serie)
În practică, cele două întrerupătoare K1 şi K2 sunt constituite K1

- dintr-un contactor static, iar K2 - dintr-o diodă redresoare care joacă rol
de diodă de nul. Contactorul static K1 poate fi un tiristor prevăzut cu un
circuit auxiliar de stingere sau un dispozitiv semiconductor complet
comandat (tranzistor de putere bipolar sau MOSFET, tiristor cu blocare
pe poartă GTO etc.). Pentru funcţionarea corectă este necesară
prezenţa în circuit a unei inductivităţi care să aibă o valoare importantă.

chopperului coborâtor
În schema folosită pentru simulare, contactorul static K1 a fost

realizat cu un tranzistor bipolar de putere Q1, de tip npn, comandat de
un generator de impulsuri V3. Impulsurile de comandă au amplitudinea
de 5V, frecvenţa de 1KHz şi durata de 0,6ms. În timpul conducţiei
tranzistorului Q1 dioda D1 este blocată deoarece primeşte pe catod
142
plusul sursei Ui. Când Q1 se blochează, la sfârşitul duratei de conducţie

tc, dioda D1 intră în conducţie datorită energiei magnetice acumulate în
inductanţa circuitului şi devine calea prin care se închide curentul de
sarcină (fig. 11.5). Se poate demonstra uşor că valoarea medie a
tensiunii de la ieşirea chopperului este dată de relaţia:
tc
Us  Ui  1
T
în care tc reprezintă durata conducţiei tranzistorului Q1, iar T perioada
de comutaţie. Această formulă de calcul a tensiunii de ieşire explică
numele de chopper coborâtor dat acestui circuit. Raportul tc/T se
numeşte factor de umplere, iar diferenţa Is = Ismax - Ismin poartă numele
de ondulaţie a curentului (de sarcină) sau pulsaţie (fig. 11.4).
Dacă Ismin  0, conducţia este continuă (regim de curent
neîntrerupt). În situaţia în care Ismin < 0, conducţia este discontinuă şi
avem de a face cu un regim de curent întrerupt.
Trebuie precizat că şi în cazul sarcinii active RLE, chopperul
poate funcţiona fie în conducţie continuă, fie în conducţie discontinuă.
Acest din urmă caz apare atunci când curentul prin sarcină is se
anulează înainte de sfârşitul perioadei de comutaţie T (fig. 11.6).
Regimul conducţiei discontinue este un regim de curent întrerupt care
prezintă o serie de dezavantaje pentru sarcină, mai ales când este
vorba de un motor de c.c. (şocuri de cuplu, neliniaritate pronunţată a
caracteristicilor externe, pierderi suplimentare etc.) şi el trebuie evitat.

* C:\MSimEv_8\UserLib\Chopper\Chop cob TB.sch
***********************************************************************
* Mon Dec 20 08:52:30 2004
.lib nom.lib
.INC "Chop cob TB.net"
143
**** INCLUDING "Chop cob TB.net" ****

V_V2 $N_0001 0 0V
R_R1 $N_0001 $N_0002 5
D_D1 0 $N_0003 D1N4002
R_R2 $N_0005 $N_0004 100
V_V1 $N_0006 0 20V
Q_Q1 $N_0006 $N_0005 $N_0003 QbreakN
V_V3 $N_0004 $N_0003 DC 0 AC 0
+PULSE 0 6 0 1us 1us 0.6ms 1ms
L_L1 $N_0003 $N_0002 1mH
**** INCLUDING "Chop cob TB.als" ****
**** RESUMING "Chop cob TB.cir" ****
.probe
.END
Formele de undă
a) Sarcină rezistiv-inductivă RL
Fig. 11.4. Formele de undă în cazul choperului coborâtor

(serie): tensiunea de ieşire us şi curentul prin sarcină is
144
Fig. 11.5. Formele de undă ale curenţilor prin

tranzistor (iQ) şi prin dioda de nul (iD)
b) Sarcină activă RLE
Fig. 11.6. Forma de undă a tensiunii de ieşire în cazul

regimului de curent întrerupt, sarcină RLE
145
Fig. 11.7. Formele de undă ale curenţilor prin sarcină (is) şi

prin dioda de nul (iD) în cazul regimului de curent întrerupt
Concluzii
1. Regimul de curent întrerupt (regimul conducţiei discontinue)
apare atunci când curentul de sarcină is se anulează în intervalul (t c, T),
la momentul td, adică înainte ca tranzistorul Q1 să fie comandat pentru a
intra în conducţie (fig. 11.7).
2. Limita de apariţie a conducţiei discontinue este caracterizată
de o valoare a tensiunii Ea la care Ismin = 0. Această valoare corespunde
unei valori medii a curentului prin sarcină numită valoare critică.
Scăderea curentului mediu prin sarcină sub această valoare va face ca
dioda de nul să se blocheze, datorită anulării curentului prin ea, înainte
de o nouă comandă de închidere a tranzistorului Q1 (fig. 11.7).
146
11.1.2. Chopperul ridicător (paralel)

Chopperul ridicător (paralel) este constituit, ca şi cel serie, tot
din două întrerupătoare K1, K2 care funcţionează complementar,
deosebirea fiind aceea că, în acest caz, sursa de tensiune de intrare U i
are caracterul unui generator de curent (impedanţă internă infinită), ea
furnizând schemei curentul iL. (fig. 11.8). Sarcina chopperului se
comportă în acest caz ca un receptor de tensiune. Denumirea de
“paralel” provine de la faptul că întrerupătorul principal, care este
întrerupătorul K1, este conectat în paralel cu sarcina.
K2
iL L i2 is
+ +
uL i1
SARCINÃ
Ui Us
K1
- -
Fig. 11.8. Schema de principiu a unui

chopper ridicător (paralel)
Principiul de funcţionare al chopperului ridicător este următorul:

întrerupătorul principal K1 trebuie să poată fi comandat atât la blocare
cât şi la conducţie şi de aceea el este realizat fizic sub forma unui
contactor static, constituit fie de un tiristor prevăzut cu un circuit auxiliar
de stingere, fie de un dispozitiv semiconductor de putere, complet
comandat (tranzistor de putere bipolar sau MOSFET, tranzistor bipolar
cu poartă izolată IGTB, tiristor cu blocare pe poartă GTO etc.).
Inductanţa L este esenţială pentru funcţionarea corectă a
schemei deoarece ea constituie elementul de stocare (acumulare) în
care se acumulează energie pe durata conducţiei contactorului static
K1. În momentul blocării acestuia, datorită energiei magnetice
acumulate în inductanţa L, întrerupătorul K2 trebuie să se închidă
147
pentru a crea o cale pentru curentul de sarcină şi pentru a permite

transferul acestei energii către sarcină. De aici rezultă că acest
întrerupător poate fi o diodă semiconductoare.
Schema folosită pentru simulare respectă acest principiu,
contactorul static K1 fiind implementat cu un tranzistor bipolar de putere
de tip npn, iar întrupătorul K2 cu o diodă semiconductoare (fig. 11.9).

chopperului ridicător
Comanda tranzistorului se face cu impulsuri dreptunghiulare

având perioada T = 1ms, durata tc = 0,6ms şi amplitudinea de 5V
(generatorul de impulsuri V2).
Caracterul de generator de curent al sursei de tensiune de
intrare V1 este dat de către inductanţa L1, iar caracterul de receptor de
tensiune al sarcinii R1 de către condensatorul C1, cuplat în paralel cu
aceasta. În intervalul de conducţie tc tranzistorul Q1 conduce (saturat),
dioda D1 este blocată, iar condensatorul C1, care era încărcat, se
descarcă exponenţial prin sarcina R1 (fig. 11.10). La sfârşitul perioadei
de conducţie tc tranzistorul Q1 se blochează, dioda D1 se deschide şi
comută curentul care circulase prin L1 şi Q1. Energia acumulată în
câmpul magnetic al inductanţei L1 pe durata conducţiei lui Q1 este
transferată sarcinii R1 şi condensatorului de filtraj C1. Deoarece
curentul prin L1 nu se poate modifica instantaneu, la bornele acesteia
148
apare o supratensiune care face ca potenţialul colectorului lui Q1 să fie

mai mare decât plusul sursei de alimentare V1.
Dacă elementele schemei sunt dimensionate corespunzător, se
poate demonstra că valoarea medie a tensiunii de ieşire este:
Ui
Us  1
tc
1
T
în care tc reprezintă durata conducţiei tranzistorului Q1, iar T – perioada

de comutaţie. Aceasta este formulă generală de calcul a tensiunii de la
ieşirea chopperelor ridicătoare şi explică denumirea dată acestui circuit.
Pentru vizualizarea formelor de undă s-a ales intervalul de timp
(97  100)ms pentru a se evita regimul tranzitoriu care apare la punerea
sub tensiune a circuitului, datorită valorii mari a inductanţei L1 şi a
faptului că, iniţial, condensatorul C1 este considerat descărcat (IC = 0).

* C:\MSimEv_8\UserLib\Chopper\Chop rid TB.sch
******************************************************************************
* Fri Dec 24 19:30:41 2004
.lib nom.lib
.INC "Chop rid TB.net"
**** INCLUDING "Chop rid TB.net" ****
V_V1 $N_0001 0 24V
R_R2 $N_0003 $N_0002 100
D_D1 $N_0004 $N_0005 D1N4002
Q_Q1 $N_0004 $N_0002 0 QbreakN
V_V2 $N_0003 0 DC 0 AC 0
+PULSE 0 5V 0 1us 1us 0.6ms 1ms
L_L1 $N_0004 $N_0001 1000mH
C_C1 0 $N_0005 100uF
R_R1 0 $N_0005 80
.INC "Chop rid TB.als"
**** RESUMING "Chop rid TB.cir" ****
.probe
.END
149
Formele de undă
Fig. 11.10. Formele de undă în cazul

chopperului ridicător (paralel)
150
Concluzii
1. Reglajul valorii medii Us a tensiunii de la ieşirea chopperului
ridicător se realizează prin modificarea raportului tc/T.
2. Pulsaţiile curentului prin sarcina R1, pentru o anumită valoare
a acesteia, depind de valoarea condensatorului de filtraj C1. Pentru o
anumită valoare a ansamblului sarcină R1- condensator C1, pulsaţiile
curentului prin R1 depind de valoarea inductanţei L1.
3. În cazul în care curentul prin bobina L1 se anulează înainte
de apariţia comenzii de deschidere a tranzistorului Q1, avem de-a face
cu un regim de curent întrerupt, caracterizat prin existenţa unor intervale
de timp în care curentul de sarcină se anulează.
11.2. Variatoare de tensiune continuă

pentru două cadrane
Variatoarele de tensiune prezentate în secţiunile anterioare

asigură o singură polaritate a tensiunii pe sarcină şi un singur sens al
curentului prin sarcină (funcţionare în primul cadran). În cazul unor
aplicaţii cum ar fi acţionările electrice cu motoare de c.c., pentru a
realiza frânarea unui motor care funcţionează în primul cadran, este
necesar ca variatorul de tensiune continuă să poată asigura ambele
polarităţi a tensiunii pe sarcină, adică posibilitate funcţionării motorului în
două cadrane ale planului (us, is). Aceasta se realizează cu ajutorul
chopperelor pentru două cadrane, care pot fi:
- choppere reversibile în tensiune, care furnizează la ieşire o
tensiune de ambele polarităţi (Us), deci asigură funcţionarea în
cadranele I şi IV;
- choppere reversibile în curent, care furnizează un curent de
ambele polarităţi prin sarcină (Is), deci asigură funcţionarea în
cadranele I şi II.
151
Schema de principiu a unui chopper pentru două cadrane,

reversibil în tensiune este prezentată în fig. 11.11.
Fig. 11.11. Chopper pentru două cadrane, reversibil

în tensiune
Se observă că chopperul este constituit din 4 întrerupătoare

conectate în punte: 2 întrerupătoare complet comandate (tranzistoarele
Q şi Q2) şi două întrerupătoare necomandate (diodele D1 şi D2).
Sarcina chopperului este o sarcină activă constituită din grupul (R1, L1,
V2) şi este conectată în diagonala punţii.
Cele două tranzistoare Q1 şi Q2 sunt comandate simultan la
închidere şi deschidere. În intervalele de conducţie tc ale tranzistoarelor,
la bornele sarcinii este aplicată o tensiune pozitivă (tensiunea de intrare
+ Ui), iar în intervalele de blocare td = T - tc, diodele D1 şi D2 se deschid
şi la bornele sarcinii se aplică o tensiune negativă (tensiunea -Ui).
Sensul curentului prin sarcină rămâne neschimbat (fig. 11.12 şi 11.13).
Se poate demonstra că tensiunea medie la bornele sarcinii este
dată de relaţia:
tc td tc T  tc
Us  Ui  Ui  Ui  Ui
T T T T
152
Din această relaţie se vede clar că:

- dacă tc/T > 0,5  Us > 0, deci chopperul funcţionează în
primul cadran;
- dacă tc/T < 0,5  Us < 0, deci chopperul funcţionează în al 4-
lea cadran.
Modificarea valorii medii a tensiunii de ieşire a chopperului se
realizează modificând factorul de umplere tc/T al semnalului de
comandă a celor două tranzistoare.
Chopperele pentru două cadrane pot funcţiona atât în regim de
curent neîntrerupt (conducţie continuă), care este regimul normal de
funcţionare, cât şi în regim de curent întrerupt (conducţie discontinuă).

* C:\MSimEv_8\UserLib\Chopper\Chop rev TB.sch
******************************************************************************
* Sat Dec 25 17:05:31 2004
.lib nom.lib
.INC "Chop rev TB.net"
**** INCLUDING "Chop rev TB.net" ****
Q_Q1 $N_0002 $N_0001 $N_0003 QbreakN
D_D1 $N_0004 $N_0003 D1N4002
D_D2 $N_0005 $N_0002 D1N4002
Q_Q2 $N_0005 $N_0006 $N_0004 QbreakN
R_R3 $N_0006 $N_0007 100
R_R2 $N_0008 $N_0001 100
V_V3 $N_0008 $N_0003 DC 0 AC 0
+PULSE 0 5 0 1us 1us 7ms 10ms
V_V4 $N_0007 $N_0004 DC 0 AC 0
+PULSE 0 5 0 1us 1us 7ms 10ms
R_R1 $N_0003 $N_0009 9
L_L1 $N_0009 $N_0010 500mH
V_V5 0 $N_0004 24V
V_V1 $N_0002 0 24V
V_V2 $N_0005 $N_0010 5V
**** RESUMING "Chop rev TB.cir" ****
.probe
.END
153
Formele de undă
a) Sarcină activă: Ea=15V; tc/T=0,7
Fig. 11.12. Formele de undă ale tensiunii de ieşire us

şi ale curentului is prin sarcină, pentru un factor
de umplere tc/T = 0,7
Observaţie
În cazul unui factor de umplere al semnalului de comandă al
chopperului tc/T = 0,7 se constată că valorile medii ale tensiunii de ieşire
us şi ale curentului prin sarcină is sunt pozitive, deci chopperul
funcţionează în primul cadran (Us > 0; Is > 0). Curentul is prin sarcină
variază între o valoare maximă Ismax şi o valoare minimă Ismin, dar
rămâne tot timpul pozitiv (fig. 11.12).
154
b) Sarcină activă: Ea=15V; tc/T=0,3
Fig. 11.13. Formele de undă ale tensiunii de ieşire us

şi ale curentului prin sarcină is, pentru un factor
de umplere tc/T = 0,3
Observaţie
În cazul unui factor de umplere al semnalului de comandă al
chopperului tc/T = 0,3 se constată că valoarea medie ale tensiunii de
ieşire us este negativă (Us < 0), în timp ce curentul prin sarcină variază
între o valoare maximă Ismax şi o valoare minimă Ismin, dar rămâne tot
timpul pozitiv (fig. 11.13). Chopperul funcţionează deci în al 4-lea
cadran (Us < 0; Is > 0).
155
156
BIBLIOGRAFIE
1. Bitoleanu, A., Ivanov, S., Popescu, M. - Convertoare statice.

Editura Infomed, Craiova, 1997.
2. Ceangă, E., Saimac, E. - Electronică industrială. Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.
3. Constantin, P. ş.a. - Electronică industrială. Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1976
4. Constantin, P., Ceangă, E. ş.a. - Electronică industrială. Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980.
5. Ionel, S., Munteanu, R. - Introducere practică în electronică.
Editura de Vest, Timişoara, 1994.
6. Ionescu, F., Floricău, D., Six, Jean-Paul, Delarue, P. ş.a. –
Electronică de putere. Convertoare statice. Editura Tehnică,
Bucureşti, 1998
7. Ponner, I. - Electronică industrială. Editura Tehnică, Bucureşti
1973.
8. Sofron, E. ş.a. – SPICE. Simularea circuitelor analogice. Editura
Militară, Bucureşti, 1994
9. Sztojanov, I., Paşca, S. - Analiza asistată de calculator a
circuitelor electronice. Ghid practic SPICE. Editura Teora,
Bucureşti 1998.
10. Tudor, M. - SPICE. Editura Teora, Bucureşti, 1996.
11. Vătăşescu, A. ş.a. - Circuite cu semiconductoare în industrie.
Editura Tehnică, Bucureşti, 1971.
157
Tiparul executat în
TIPOGRAFIA
UNIVERSITĂŢII MARITIME
din
Constanţa
158

Convertoare Statice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Convertoare Statice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DAN POPA

Tehnoredactare şi grafică: Dan POPA

Editura NAUTICA, 2005

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României:

Un foarte vechi proverb egiptean spune că “o mie de cuvinte nu

II. REDRESOARE COMANDATE 59

III. CONVERTOARE C.A. - C.A. CU COMUTAŢIE

IV. CONVERTOARE C.C. - C.C. 139

 Punct (moment) de comutaţie naturală  c - punctul

 Comutaţie – procesul de preluare (comutare) succesivă a

 Cale de curent – ramura de circuit dintr-un convertor static

 Unghi (timp) de comutaţie  - unghiul (în radiani) dintre

 Unghi de comandă  – unghiul în (radiani) dintre momentul

 Unghi de conducţie  – durata (în radiani) în care un

 Timp de revenire tq – intervalul de timp scurs de la anularea

 Regim de redresor – regimul de funcţionare în care puterea

 Regim de invertor – regimul de funcţionare al unui redresor

 Sarcină activă RLE – sarcină puternic inductivă, cu t.e.m.,

 Sarcină activă – sarcină cu caracter preponderent inductiv,

 Regim de curent întrerupt - regimul de funcţionare al unui

 Diodă de nul (de regim liber) - diodă semiconductoare

circulaţia curentului prin sarcină atunci când valoarea instantanee a

 Inductivitate de filtrare – inductivitate conectată în serie cu

 Amorsare – procesul de intrare în conducţie a unui dispozitiv

 Stingere naturală – regimul de funcţionare caracterizat prin

 Caracteristicile externe (ale unui redresor) – curbele care

 Caracteristicile de comandă (ale unui redresor) –

 Factorul total de distorsiuni al unui redresor (FTD) –

 Factorul de ondulaţie FO – raportul dintre valoarea efectivă

 Factorul de formă FF – raportul dintre valoarea efectivă Ud ef

 Factorul de eficienţă FE (randamentul redresorului) –

 Factorul de supratensiune FS – raportul dintre tensiunea

 Factorul de putere (pe fundamentală) – cosinusul unghiului

 Comanda în (prin) fază – generarea impulsurilor de

 Stingere forţată – anularea curentului care circulă printr-un

 Stingere naturală – anularea curentului care circulă printr-un

 Putere instantanee p – produsul dintre valorile instantanee

 Putere activă P – valoarea medie a puterii instantanee pe

unde  = u - i – reprezintă defazajul dintre tensiunea şi curentul printr-

 Putere aparentă S – produsul valorilor efective ale tensiunii U

 Puterea reactivă Q - este definită cu relaţia:

 Puterea deformantă D – este determinată de armonicile

 Tensiune de comutaţie – tensiunea aplicată la bornele unui

în stare ”închis” sau “deschis”. Dacă această tensiune este disponibilă

 Dioda ideală – dioda pentru care, în conducţie, tensiunea pe

 Comutaţia ideală sau instantanee – procesul de comutaţie

 Comutaţie naturală – comutarea dispozitivelor electronice

 Comutaţie forţată – comutarea unui dispozitiv electronic de

 Factorul de utilizare al transformatorului –deşi se

Factorul de utilizare al unui ansamblu de înfăşurări primare sau

în care Pd este puterea de c.c. (medie) din secundarul transformatorului,

 Defect de comutaţie (de răsturnare) – fenomen care apare

u1, u2 – tensiunile instantanee din primarul, respectiv secundarul

T – perioada tensiunii sau a curentului

Pentru simularea funcţionării circuitelor electronice studiate în

Circuit Emphasis, elaborat iniţial în anii ‘70 la Universitatea Berkeley din

 Interfaţarea cu subprogramul MicroSim PCBoards, pentru

Fig. 1. Modul de interfaţare a subprogramelor din

Analiza şi simularea convertoarelor statice c.a. – c.c. studiate în

deoarece, în acest fel, se folosesc componente (şi surse de semnal) al

Fig. 2. Fereastra de dialog folosită pentru setarea parametrilor

4. Se definesc parametrii simulării (analiză în c.c.; analiză de

Fig. 3. Fereastra de dialog folosită pentru alegerea