Academia de Studii Economice, 2017

Avantaje ale Parteneriatul public-privat

ÎN ROMÂNIA

Profesor :

Student:
 Academia de Studii Economice, 2017

Introducere

“Parteneriatul public-privat este o formă de „cooperare între o autoritate publică și sectorul

privat, respectiv organizații neguvernamentale, asociații ale oamenilor de afaceri, ori companii,
pentru realizarea unui proiect care produce efecte pozitive pe piața forței de muncă și în
dezvoltarea locală” (Institutul pentru Politici Publice, 2004, p. 14).

Un parteneriat public-privat reprezintă, în principiu, orice formă de cooperare între sectorul

public și cel privat, însă, în funcție de legislația specifică fiecărei țări, modul în care ia naștere un
astfel de parteneriat diferă de la un sistem juridic la altul și poate îmbrăca mai multe forme, cum
ar fi: contracte de asociere în participație, contracte de concesiune, contracte de lucrări sau
servicii.

Esența parteneriatului public-privat este ca prin utilizarea competențelor, a know-how-ului și a

managementului sectorului privat și prin împărțirea riscurilor între parteneri să se respecte
principiile de eficiență, eficacitate și economicitate în utilizarea fondurilor publice.

Parteneriat public-privat este un termen generic pentru toate tipurile de relații create între
sectorul public și cel privat cu scopul de a atrage într-un proiect resursele și expertiza sectorului
privat în vederea realizării unui bun/unor bunuri destinat/e prestării unui serviciu public și/sau în
vederea operării unui serviciu public de calitate și la costuri minime.

Parteneriatul public-privat aduce beneficii, atât pentru operatorul privat, cât și pentru sectorul
public: eficiență crescută în dezvoltarea proiectelor, perioadă de implementare mai mică,
împărțirea riscurilor, mobilizarea de resurse atât publice, cât și private, crearea de noi aptitudini
și posibilitatea ambilor parteneri de a învăța din experiența comună. În plus, combinarea
capacităților și resurselor publice și private poate contribui la procesul de relansare economică în
momente de criză economică.

Deși interesele inițiale ale membrilor unui parteneriat public-privat sunt diferite, societatea
privată fiind orientată către profit, iar instituția publică fiind interesată în primul rând de
respectarea principiilor de economicitate, eficiență și eficacitate în utilizarea fondurilor publice,
scopul final este același, și anume finanțarea, construcția, renovarea, gestionarea sau întreținerea
unor bunuri prin intermediul cărora se dorește oferirea unor servicii publice de calitate.”

(http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/printeaza-articolul-2240/ )
 Academia de Studii Economice, 2017

Parteneriatul public-privat în România

“În România, primele structuri de parteneriat public-privat s-au format ad-hoc la nivel naţional,
încă de la jumătatea anilor '90, datorită elaborării unor strategii sectoriale sau naţionale, dar şi a
unor structuri instituţionalizate, precum Comisia Tripartită şi Consiliul Economic şi Social.

Aceste parteneriate au contribuit treptat la realizarea unui mediu de cooperare între actorii sociali
şi cei politici. Creşterea disponibilităţilor sectorului privat de a prelua o serie de responsabilităţi
şi riscuri, precum şi ale sectorului public de a privatiza serviciile de utilitate publică a avut ca
rezultat multiplicarea eforturilor de introducere a conceptului de parteneriat public-privat la
realizarea obiectivelor şi proiectelor economico-sociale în România.

Provocările apărute odată cu procesul de adaptare la economia de piaţă – spre exemplu: legea
cererii şi a ofertei, legea concurenţei – şi cu procesul de integrare a României în Uniunea
Europeană – reabilitarea infrastructurii de transport alimentarea cu apă, reciclarea deşeurilor,
protecţia mediului, monitorizarea ajutoarelor de stat, asigurarea unui mediu de afaceri loial şi
predictibil – sunt motive de utilizare a parteneriatului public-privat, ca o cale de conlucrare între
sectorul public, iniţiator de proiecte de utilitate publică şi sectorul privat, deţinător de fonduri şi
de management performant.

În plan naţional, administraţia publică locală din România resimte nevoia găsirii unor soluţii de
finanţare. România a aderat la Uniunea Europeană asumându-şi respectarea unor standarde
pentru serviciile şi lucrările publice pe care nivelul de dezvoltare locală şi resursele locale nu le
pot încă susţine singure. Administraţia publică locală este chemată să identifice şi să utilizeze, în
cadrul legal existent, resursele pe care le are şi pe cele pe care le poate atrage, fără a mai aştepta
o soluţie a problemelor venită de la Guvern. Aceasta implică iniţiativă în valorificarea resurselor
existente pe plan local şi în atragerea investitorilor privaţi, dar şi responsabilitate în gestionarea
resurselor şi promovarea interesului public.

Parteneriatul public-privat (PPP) reprezintă, în concluzie, o modalitate viabilă de introducere a

managementului privat în serviciile publice, pe baza unui contract de lungă durată, între un
operator privat şi o autoritate publică, apelându-se la know-how-ul şi resursele sectorului privat.
Acest tip de parteneriat public-privat presupune, în primul rând, existenţa unui bun raport între
sectorul public şi cel privat şi devine posibil numai atunci când privatul are o pondere
semnificativă în economie. În al doilea rând, actorii parteneriatului public-privat (administraţia
publică şi antreprenorii privaţi) îşi păstrează identitatea, personalitatea juridică şi
responsabilităţile lor directe şi deţin un „input specific”. În condiţiile unui demers reuşit,
cooperarea acestora este benefică tuturor părţilor, dând naştere la noi oportunităţi pe o piaţă care
este în dezvoltare}” (http://www.ugb.ro/Juridica/Issue1RO/11_Parteneriatul_public-
privat_in_UEMihaela_LevaiRO.pdf )
 Academia de Studii Economice, 2017

Avantaje ale partenariatului public-privat

- fructificarea punctelor forte ale celor doua sectoare

- reducerea riscului de dezvoltate
- reducerea investitiei de capital la bugetul de stat
- mobilizarea activelor neutilizate
- cresterea eficientei
- alocarea optima a riscurilor intre parteneri
- sporirea calitatii serviciilor si imbunatatirea calitatii vietii in comunitatile locare in care se
implementeaza
- garantarea asumarii raspunderii prin implicarea unui numar mare de stakeholder
- beneficii pe termen lung pentru comunitate , pentru sectorul public si pentru sectorul
privat
( online.ase.ro support curs Doamna Zamfir Andreea , cap 3)
- “Un avantaj ar fi si dispariţia monopolului pentru anumite servicii oferite populaţiei. In
acest fel cetăţenii vor putea sa aleagă între mai mulţi furnizori de servicii, care in acest fel
vor fi mai bune si mai ieftine.
- Un alt avantaj cert al instituţiilor publice este în ceea ce priveşte calificarea personalului.
Cheltuielile legate de acest domeniu sunt destul de importante. Mai mult decât atât, multe
activităţi administrative nu au un caracter permanent. De exemplu, cei care plantează flori
şi au grijă de spatiile verzi sunt lipsiţi de obiectul activităţii pe perioada iernii. În această
situaţie organizaţia publică trebuie fie să plătească personal care nu este folosit la
capacitate maximă, fie sa folosească personal sezonier care are o pregătire mai scăzută.
Aceste probleme sunt rezolvate prin apelul la firme private.”
(rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/download/283/278 articol Liviu Radu)

Analiza Swot

Ca urmare a focus-grupului a fost conturat un bilant al PPP in Romania la momentul 2009 , sub
forma unei analize Swot, care indica progresele realizate in acest domeniu, prin intermediul
puntelor forte , dar si o serie problem, evidentiate ca punte slabe. Numarul mare de oportunitati a
reprezentat un semnal pozitiv si o provocare pentru stakeholderii PPP in sensul valorificarii si
transformarii in puncte tari. Amenintarile identificate vin sa intareasca ideea ca PPP nu este o
solutie universala la problemele cu care se confrunta sectorul public sic a recursul la PPP trebuie
sa fie in prealabil foarte bine analizat si fundamentat.
 Academia de Studii Economice, 2017

Puncte forte

- legislatie primara si secundara complete si aplicabila ca urmare a armonizarii cu

directivele europene.
- existent unui centru de coordonare a PPP in cadrul Ministerului Finantelor Publice
- personalul are un nivel ridicat de expertiza, varsta medie relative scazuta (cca 35 ani),
inalta tinuta profesionala si morala si deschidere catre nou
- prezenta in Romania a unor consultant specializati in tranzactii PPP, in cadrul
programelor europene Jaspers si Jessica

Puncte slabe

- lipsa de expertiza in domeniul PPP a personalilui angajat in administratia publica de la

toate nivelurile , dar in special la nivel local
- limitarea la concesiunea de lucrari de servicii publice
- numar redus de proiecte in PPP aflate in derulare
- slaba sustinere a PPP din partea polulatiei , pe fondul lipsei de informare.
- lipsa unei strategii nationale in domeniu

Oportunitati

- nevoie considerabila de investitii in infrastructura iin Romania

- existent unui numar mare de proiecte pretanile pentru realizare in PPP la nivel national si
local
- atragerea finantarii private ca alternaiva la finantarea de la bugetul public
- posibilitatea evitarii gresililor facute de alte state si adoptarea solutiilor cele mai adevvate
- cresterea competitivitatii in raport cu celelalte state member

Amenintari

- disponibilitatea redusa a cetatenilor utilizatori de a plati taxe pentru utilizarea unor

servicii furnizate de operatori private
- gradul ridicat de coruptie
- efectele crizei financiare
- scurgerea de informatii in timpul procedurii de licitatie si alterarea procesului
concurential
- insuficienta dezvoltare a pietei de capital din Romania
- insuficienta maturitate a proiectelor propuse spre realizare

( Parteneriatul public-privat si dezoltarea economica locala, Laura M.Radu, Ed Ase , pp 102-

103)
 Academia de Studii Economice, 2017

Bibliografie

http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/printeaza-articolul-2240/

http://www.ugb.ro/Juridica/Issue1RO/11_Parteneriatul_public-
privat_in_UEMihaela_LevaiRO.pdf

online.ase.ro support curs Doamna Zamfir Andreea , cap 3

rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/download/283/278 articol Liviu Radu

Parteneriatul public-privat si dezoltarea economica locala, Laura M.Radu, Ed Ase , pp 102-103