Sunteți pe pagina 1din 103

Stadiul principal 3 / Ştiinţe

Programa de învăţământ
3.3 Organismele, comportamentul şi
sănătatea

1
TRIMITERI LA CURRICULUMUL NAŢIONAL
Stadiul principal 3

CUPRINSUL PACHETULUI TRIMITERI


ŞTIINŢE
e-Bug TRANSCURRICULARE

1. Microorganisme
1.1. Introducere
1.2. Microbi folositori
omului
1.3. Microbi dăunători
omului
2. Răspândirea infecţiei
2.1. Igiena mâinilor
2.2. Igiena respiraţiei
2.3. Infecţii cu
transmitere sexuală
(ITS-uri)
3. Prevenirea infecţiei
3.1. Sistemul natural de
apărare al
organismului
3.2. Vaccinurile

4. Tratarea infecţiei
4.1. Folosirea
antibioticelor şi a
medicamentelor

Trimiterile la curriculum sunt corecte la data tipăririi. Viitoarele aduceri la zi sau modificările
aduse curriculumul naţional pot fi consultate pe situl e-Bug www.e-bug.eu

2
Bine aţi venit la e-Bug
E-Bug a fost creat pentru a aduce Lumea microbilor la viaţă, în sala de clasă, pentru a fi prezentată
copiilor. Acest material didactic este distribuit gratuit cadrelor didactice din Marea Britanie de către
Agenţia pentru Protecţia Sănătăţii (Health Protection Agency) şi Ministerul Sănătăţii (Department of
Health) pentru a îmbunătăţi cunoştinţele elevilor în materie de sănătate publică şi pentru a cultiva
interesul acestora pentru ştiinţă. Aceste instrumente pot fi copiate pentru a fi folosite la clasă, dar nu
pot fi vândute.
E-bug reprezintă o nouă şi incitantă iniţiativă finanţată de Comisia Europeană de a crea materiale
didactice auxiliare (stadiul principal 2 şi stadiul principal 3) care să fie conforme cu standardele
educaţionale ale Ministerului Educaţiei din Marea Britanie şi ale Autorităţii pentru Calificări şi
Curriculum (Qualifications and Curriculum Authority, QCA) pentru şcolile primare şi gimnaziale.
Principalul său obiectiv este acela de oferi tinerilor informaţii cu privire la microbi, folosirea corectă a
antibioticelor şi felul în care infecţiile microbiene pot fi prevenite printr-o igienă mai bună şi prin
vaccinare. Aceste materiale îi învaţă pe elevi că antibioticele reprezintă o resursă valoroasă care nu
trebuie folosită necorespunzător. Peste 19 ţări europene s-au implicat în crearea e-Bug, care a fost
evaluat în cazul a peste 3000 de copii din Anglia, Franţa şi Republica Cehă. Pachetul e-Bug este
disponibil pe un sit internet, de unde pot fi descărcate toate materialele, fişierele video cu demonstraţii
ale activităţilor şi activităţile suplimentare. Situl internet conţine jocuri interactive complementare care le
permit copiilor să înveţe informaţiile cheie distrându-se.
Pachetul cuprinde 9 subiecte împărţite în patru secţiuni principale care pot fi folosite alternativ sau sub
forma unor activităţi individuale create pentru cursuri de 45 de minute.
Fiecare dintre aceste secţiuni conţine un context al informaţiilor destinat profesorilor, planuri de lecţie
detaliate, fişe de lucru pentru elevi care pot fi modificate şi fişe de prezentare. La acestea se adaugă
 activităţi bazate pe gândire creativă în scopul încurajării învăţării active,
 obiective ale lecţiei care le permit elevilor să înţeleagă în profunzime importanţa microbilor,
sănătăţii şi medicamentelor,
 activităţi care încurajează elevii să devină mai responsabili în ceea ce priveşte propria lor
sănătate,
 informaţii care atrag atenţia asupra importanţei folosirii corecte a antibioticelor.
Pachetul poate fi folosit separat sau împreună cu prezentările, imaginile şi fişierele video de pe situl
e-Bug.
Dorim să le mulţumim tuturor celor implicaţi în crearea acestui material didactic care va ajuta
următoarea generaţie de adulţi să folosească antibioticele mai raţional şi, în special, cadrelor didactice
şi elevilor din Regatul Unit, Franţa şi Republica Cehă care au participat la focus-grupuri şi la procesul
de evaluare şi ne-au ajutat să ne asigurăm că aceste materiale nu sunt doar distractive şi incitante, ci
au şi efectul scontat!
În calitate de cadre didactice, feedback-ul dumneavoastră este deosebit de important pentru noi.
Sugestiile dumneavoastră ne vor ajuta să îmbunătăţim şi să dezvoltăm materialele educative e-Bug. Vă
rugăm să trimiteţi toate comentariile, solicitările şi sugestiile dumneavoastră la
Unitatea de Îngrijire Primară (Primary Care Unit)
Public Health England
Departamentul de Microbiologie (Microbiology Department)
Gloucester Royal Hospital
Great Western Road
Gloucestershire
GL1 3NN
Sau vizitaţi situl e-Bug la www.e-bug.eu
Sperăm să utilizaţi e-Bug cu plăcere şi să-l consideraţi o resursă auxiliară preţioasă pentru orele
dumneavoastră.

DR Cliodna AM McNulty
Directorul Unităţii de Îngrijire Primară (Primary Care Unit)
Public Health England
Anglia
3
4
e-Bug
Un material educativ despre lumea microbilor şi a bolilor
disponibilă în toată Europa

Coordonatorul echipei din Regatul Unit


Dr Cliodna AM McNulty, MB, BS, FRCPath

Creatorul materialelor educative


Dr Donna M. Lecky, BSc MRes

Creatorul paginii internet şi al jocurilor


Dl David Farrell

În asociere şi în colaborare cu

Belgia Prof. Herman Goossens / Dr. Niels Adriaenssens / Dr. Stijn De Corte
Republica Cehă Prof. Jiri Benes / Dr. Tereza Kopřivová Herotová
Danemarca Dr. Jette Holt / Dna Marianne Noer
Anglia Dr. Cliodna McNulty / Prof. Julius Weinberg / Dr. Patty Kostkova
Franţa Prof. Pierre Dellamonica / Dr. Pia Touboul / Dr. Brigitte Dunais
Grecia Prof. Jenny Kremastinou / Dr. Koula Merakou / Dr. Dimitra Gennimata
Italia Prof. Guiseppe Cornaglia / Dr. Raffaella Koncan
Polonia Prof. Pawel Grzesiowski / Dr. Anna Olczak-Pienkowska
Portugalia Dr. Antonio Brito Avo
Spania Dr. José Campos
Croaţia Dr. Arjana Tambic Andrasevic
Finlanda Prof. Pentti Huovinen
Ungaria Dr. Gabor Ternak
Irlanda Dr. Robert Cunney
Letonia Dr. Sandra Berzina
Lituania Dr. Rolanda Valinteliene
Slovacia Dr. Helena Hupkova
Slovenia Dr. Marko Pokorn

Realizat cu sprijinul DG Sanco din cadrul Comisiei Europene

5
6
Cuprinsul pachetului
1. Microorganisme
1.1 Introducere Elevilor li se prezintă fascinanta lume a microbilor. In
această secţiune, elevii învaţă despre bacterii, virusuri şi
ciuperci, despre diferitele forme ale acestora şi descoperă
că ei există peste tot.

1.2 Microbi folositori omului Un experiment de preparare a iaurtului reprezintă punctul


central al acestei activităţi în cadrul căreia elevii află că
microbii pot fi folositori.

1.3 Microbi dăunători omului O analiză atentă a diferitor boli le arată elevilor felul în care
microbii dăunători pot cauza oamenilor probleme de
sănătate. Elevii îşi testează cunoştinţele legate de microbii
dăunători omului printr-o documentare asupra diferitor boli.

2. Răspândirea infecţiei
2.1 Igiena mâinilor Printr-un experiment în clasă, elevii învaţă despre modul
în care microbii se pot răspândi de la o persoană la alta
prin atingere şi de ce este important să îşi spele mâinile
corect.

2.2 Igiena respiraţiei În acest experiment interesant, prin recrearea unui strănut
gigant, elevii află cât de simplu se pot răspândi microbii
prin tuse şi strănut.

2.3 Infecţii cu transmitere sexuală O activitate efectuată în clasă le demonstrează elevilor cât
de repede pot fi transmise ITS-urile.
2.4 Chlamydia Utilizarea Clamydiei ca exemplu îi va ajuta pe elevi și
studenți să înțeleagă susceptibilitatea unei persoane la
infecție și posibilele consecințe grave.

3. Prevenirea infecţiei
3.1 Sistemul natural de apărare al organismului O prezentare detaliată şi o serie de animaţii
ilustrează felul în care organismul luptă zi de zi cu microbii.
Această secţiune oferă cunoştinţe de bază pentru
abordarea ultimelor două secţiuni ale acestui material
didactic.

3.2 Vaccinurile În cadrul acestei activităţi, elevii iau parte la o simulare


pentru a observa modalităţile în care vaccinurile sunt
folosite pentru a preveni răspândirea infecţiilor şi pentru a
descoperi importanţa imunităţii de turmă.

4. Tratarea infecţiei
4.1 Antibioticele În cadrul acestei activităţi amuzante, elevii joacă rolul unui
tehnician de laborator şi ajută la diagnosticarea bolilor de
care diferiţi pacienţi pe baza rezultatelor acestora la testele
de susceptibilitate la antibiotice în vase cu geloză.

7
8
Secţiunea 1.1. În această secţiune,
elevilor li se prezintă lumea
microbilor, mai întâi prin explorarea
diferitelor tipuri şi forme de microbi
şi, mai apoi, prin analizarea
îndeaproape a microbilor benefici şi
a celor dăunători.
În cadrul acestei activităţi
introductive, elevii sunt familiarizaţi
cu diferitele tipuri şi forme ale
microbilor prin intermediul unui joc
de învăţare cu cartonaşe.
Activitatea complementară fixează
cunoştinţele elevilor cu privire la
structura microbilor prin intermediul
pregătirii unor postere de
prezentare a cercetării. Ca
alternativă, elevii pot să caute
informaţii cu privire la istoria
microbiologiei. Ei pot crea un poster
pentru a ilustra o cronologie a Campylobacter
domeniului microbiologiei.

OBIECTIVELE TRIMITERI LA
LECŢIEI CURRICULUMUL NAŢIONAL
Toţi elevii:
 vor înţelege că există trei tipuri de microbi;
 vor şti că microbii există peste tot.

Elevii cu capacităţi deosebite:


 vor şti că în corpul nostru există bacterii folositoare;
 vor înţelege că microbii sunt de diferite mărimi. Timp estimat pentru predare
50 de minute

9
1.1 Microorganisme
Introducere
Informaţii generale
f
Microorganismele sunt organisme vii prea mici pentru a fi văzute
Cuvinte cheie cu ochiul liber. Acestea există aproape oriunde pe pământ şi pot fi
bacterii atât benefice, cât şi dăunătoare oamenilor (acest subiect va fi
microb studiat în secţiunile următoare). Deşi sunt extrem de mici, microbii
celulă sunt de diferite forme şi mărimi. Există trei tipuri principale de
cili microbi:
citoplasmă
boală Virusurile sunt cei mai mici dintre microbi şi, în general, dăunează
ADN oamenilor. Virusurile nu pot supravieţui singure. Ele au nevoie de o
flageli celulă „gazdă” pentru a supravieţui şi a se reproduce. Odată
ciuperci ajunse în interiorul celulei gazdă, acestea se înmulţesc rapid şi
germen apoi distrug celula!
microb Ciupercile sunt organisme multicelulare care pot fi atât benefice,
microorganism cât şi dăunătoare oamenilor. Ciupercile îşi obţin hrana fie
microscop descompunând o materie organică moartă, fie trăind ca parazit pe
patogen o gazdă. Dimensiunile ciupercilor variază de la cele microscopice
ARN la cele foarte mari, cum ar fi mucegaiul, ciupercile comestibile şi
virusuri mana! Ciupercile dăunătoare sunt cele provoacă infecţii sau sunt
otrăvitoare atunci când sunt mâncate. Unele pot fi benefice sau
inofensive, cum ar fi Penicilina din care se fabrică antibioticul numit
Materiale penicilină şi Agaricus care este comestibilă (ciuperca
necesare champignon). Se răspândesc în aer prin spori (care seamănă cu
nişte mici seminţe tari). Atunci când aceşti spori ajung pe pâine
Pentru fiecare elev sau fructe, se deschid şi, în condiţii prielnice (umiditate), se
Un exemplar din SH 1 dezvoltă.
Un exemplar din SH 2
Un exemplar din SH 3 Bacteriile sunt organisme unicelulare care se pot înmulţi
Un exemplar din SH 4 exponenţial, în medie o dată la 20 de minute. În timpul creşterii lor
normale, unele produc substanţe (toxine) care sunt extrem de
dăunătoare omului şi provoacă boli (Staphylococcus aureus).
Unele bacterii sunt complet inofensive pentru oameni, iar altele ne
Pregătire prealabilă pot fi extrem de folositoare (Lactobacillus în industria alimentară).
Există chiar bacterii necesare în viaţa oamenilor, precum cele care
Decupaţi şi plastifiaţi ajută plantele să crească (Rhizobacterium). Bacteriile inofensive
un set de cărţi de joc se numesc nepatogene, iar cele dăunătoare se numesc patogene.
(SH 2 – SH 4) pentru Peste 70% din bacterii sunt microorganisme nepatogene
fiecare grup. (inofensive).
Bacteriile pot fi grupate simplu în trei categorii, în funcţie de forma
Materiale didactice lor - coci (bile), bacili (bastonaşe) şi spirale. De asemenea, cocii
disponibile pot fi împărţiţi în trei categorii în funcţie de felul în care sunt
pe internet aranjaţi: stafilococi (ciorchine), streptococi (lanţuri) şi diplococi
(perechi). Oamenii de ştiinţă folosesc aceste forme pentru a-şi da
 un film al activităţii seama de ce tip de infecţie suferă un pacient.
 diverse fotografii cu Deoarece sunt creaturi vii, microbii au nevoie de anumite condiţii
microbi pentru a se dezvolta. Acestea variază în funcţie de locul în care se
instalează microbii. De exemplu, microbii care trăiesc în corpul
 SH 1 disponibil în uman preferă o temperatură de 37 oC, microbii din adâncul
format MS izvoarelor termale au nevoie de o temperatură mult mai ridicată, iar
PowerPoint cei din regiunile arctice pot supravieţui doar la temperaturi mult mai
 o animaţie pentru a joase. Microbii au şi nevoie nutriţionale diferite. O modificare a
ilustra diferenţele mediului poate omorî mulţi microbi. Este totuşi important să
dintre dimensiunile reţinem că microbii se adaptează extrem de uşor, iar modificările
microbilor treptate pot determina microbii să se adapteze la mediul în care
trăiesc (de exemplu, bacteriile rezistente la antibiotice).

10
1.1 Microorganisme
Introducere

Introducere

1. Începeţi lecţia întrebându-i pe elevi dacă ştiu deja ceva despre microbi. Majoritatea elevilor
vor şti deja că microbii pot provoca boli, dar este posibil să nu ştie că unii microbi pot fi şi
benefici. Întrebaţi elevii unde ar căuta dacă ar vrea să găsească microbi. Cred ei că microbii
sunt importanţi pentru noi?

2. Explicaţi-le elevilor că microbii sunt cele mai mici vietăţi de pe pământ. Cuvântul
microorganism este format din micro: mic şi organism: viaţă. Microbii sunt atât de mici încât
pot fi văzuţi doar printr-un microscop. Anthony van Leewenhoek a creat primul microscop din
lume în 1676. El l-a folosit pentru a examina diverse lucruri din casa lui şi a numit „creaturile
vii” (bacteriile), pe care le-a descoperit curăţându-şi dinţii, „animalicule”.

3. Arătaţi-le elevilor că există trei tipuri de microbi: bacterii, virusuri şi ciuperci. Folosiţi SH 1
pentru a ilustra diferitele dimensiuni ale microbilor şi diferenţele dintre structurile acestora.
Activitatea disponibilă pe situl internet www.e-bug.eu poate fi folosită pentru a ilustra
comparativ diferitele dimensiuni ale bacteriilor, virusurilor şi ciupercilor.

4. Atrageţi atenţia asupra faptului că, deşi unii microbi cauzează boli, există şi microbi benefici.
Cereţi-le elevilor să identifice câteva beneficii ale microbilor. Dacă nu pot, daţi-le exemple
cum ar fi Lactobacillus din iaurt, bacteriile probiotice din intestinele noastre care ajută digestia
şi Penicillium din care se fabrică antibioticul penicilină.

5. Atrageţi atenţia elevilor asupra faptului că microbii există PESTE TOT, plutind în aerul pe
care îl respirăm, pe alimentele pe care le mâncăm, în apa pe care o bem, pe suprafaţa şi în
interiorul corpului nostru. Subliniaţi că, deşi există o mulţime de microbi dăunători care ne pot
îmbolnăvi, există şi mai mulţi microbi care ne pot fi folositori.

Activitate principală
În cadrul acestei activităţi pe grupe de câte 3-4, elevi joacă un joc de cărţi care îi ajută să-şi
amintească anumiţi „termeni tehnici” referitori la microbi. De asemenea, ei se familiarizează cu
diversele denumiri ale microbilor, diferenţele dintre dimensiunile acestora, posibilitatea de a
dăuna oamenilor şi existenţa rezistenţei la antibiotice. Informaţiile privind dimensiunile microbilor
şi numărul de specii sunt corecte la momentul creării acestui material didactic. Totuşi, având în
vedere că în permanenţă se descoperă şi se reclasifică noi microbi, aceste cifre se pot modifica.
Celelalte cifre înscrise pe cărţile de joc reprezintă doar indicaţii, ele nu sunt exacte deoarece nu
există o formulă pentru a le calcula şi se pot modifica în timp. De exemplu, anumite specii de
bacterii pot dezvolta rezistenţă la antibiotice, ceea ce ar determina creşterea numărului din
rubrica aferentă, şi ar deveni mai periculoase pentru oameni.
Regulile jocului
1. O persoană desemnată, după amestecarea cărţilor, le împarte în mod egal jucătorilor, cu
faţa în jos. Fiecare jucător îşi va ţine cărţile cu faţa în sus, astfel încât să vadă doar cartea
de deasupra.
2. Se începe din partea stânga a celui care a împărţit cărţile. Jucătorul respectiv va citi o
informaţie înscrisă pe cartea de deasupra (de exemplu, dimensiune 50). În sens invers
acelor de ceasornic, restul jucătorilor citesc acelaşi tip de informaţie. Jucătorul cu cea mai
ridicată valoare câştigă, luând cărţile de deasupra ale celorlalţi şi punându-le dedesubtul
dedesubtul teancului său. Câştigătorul alege tipul de informaţie pe care o va citi de pe
cartea următoare.
3. Dacă 2 sau mai mulţi jucători au valori egale, atunci toate cărţile sunt puse la mijloc şi
acelaşi jucător ale din nou, din cartea următoare. Câştigătorul ia şi cărţile rămase la mijloc.
Câştigătorul este cel care, la final, are toate
11 cărţile.
1.1 Microorganisme
Introducere

Recapitulare

1. Verificaţi dacă elevii au înţeles, punându-le următoarele întrebări:


a. Ce sunt microbii?
Microbii sunt organisme vii prea mici pentru a le vedea cu ochiul liber.
b. Unde se găsesc microbii?
Microbii există peste tot
c. Care sunt cele trei forme pe care le poate avea o bacterie?
Bacili (bastonaşe), coci (sfere) şi spirale
d. Care este principala deosebire dintre bacterii şi virusuri?
Bacteriile sunt mult mai complexe decât virusurile şi pot trăi practic ORIUNDE, în timp ce
virusurile, pentru a supravieţui, au nevoie de o celulă gazdă.
e. Discutaţi despre microbii întâlniţi în jocul din activitatea principală, în rubricile „benefici” şi
„dăunători” oamenilor. Verificaţi dacă elevii au înţeles, întrebându-i de ce microbii aceştia
pot fi benefici, dăunători sau, uneori, ambele.
De obicei, microbii periculoşi pentru oameni sunt cei care ne pot dăuna, provocându-ne
infecţii. Totuşi, uneori, aceşti microbi pot fi consideraţi folositori. De exemplu, anumite
tulpini de E. coli şi Salmonella pot provoca forme grave de diaree dacă sunt ingerate de
oameni, însă s-au realizat numeroase studii ale acestor bacterii. Datorită acestor studii,
am aflat multe lucruri despre microbi şi despre felul în care putem profita de pe urma lor,
de exemplu: în ingineria genetică, în crearea vaccinurilor etc.

Activitate complementară
Împărţiţi clasa în grupuri de câte 3 – 4 elevi. Fiecare grup va trebui să creeze un poster pe unul
dintre următoarele subiecte:
1. Să aleagă un anumit tip de bacterie, virus sau ciupercă, de exemplu Salmonella, Influenza
sau Penicillium. Posterul va trebui să cuprindă
a. structura microbului respectiv
b. diferitele locuri în care poate fi întâlnit
c. felul în care afectează oamenii, în mod pozitiv sau negativ
d. orice nevoi speciale pe care le-ar putea avea grupul respective de microbi SAU
2. Un poster care să ilustreze cronologia istoriei microbilor. Posterul poate să cuprindă:
a. 1676: van Leewenhoek descoperă „animaliculele” folosind un microscop construit
în casă
b. 1796: Jenner descoperă vaccinul variolei
c. 1850: Semmelweis sfătuieşte oamenii să se spele pe mâini pentru a evita
răspândirea bolilor
d. 1861: Pasteur descoperă că bacteriile nu apar printr-o regenerare spontană
e. 1884: Koch îşi publică postulatele, criterii menite să stabilească o relaţie de
cauzalitate între un microb şi o boală
f. 1892: Ivanovski descoperă virusurile
g. 1929: Fleming descoperă antibioticele

12
Ciuperci membrană
Bacterii Capsidă Virusuri
cromozom Complex
celulară
(Bacteriofag – un virus care infectează
bacterii)
sporangi
Acid nucleic

sporangiofor
Glicoproteine

peretele
rizoizi celulei
citoplasma
sporangi:
Organ în care se dezvoltă sporii.
sporangiofor: Bacteriile sunt autonome şi există peste tot în Virusurile NU sunt autonome – acestea
jurul nostru TREBUIE să trăiască în interiorul altei
Tulpină filamentoasă pe care se formează celule vii sau altui organism viu
sporangele. Cromozom:
Capsidă
Rizoizi: Material genetic (ADN) al celulei.
Înveliş dublu proteic care conţine materialul
Hifele subpământene sunt destinate Peretele celulei: genetic al celulei.
orbţiei hranei. Peretele celulei este alcătuit din peptidoglican şi Glicoproteine
păstrează forma celulei bacteriene.
Acestea au 2 funcţii:
Membrana celulară:
 Atașarea virusului de celula gazdă.
Căptuşeşte peretele celular interior protejând
conţinutul celulei şi constituind o barieră în calea  Transportarea materialului genetic de la
substanţelor care intră şi ies. virus la celula gazdă.
Citoplasma: Acid nucleic
Substanţă vâscoasă din interiorul celulei care Poate fi vorba despre material ADN sau ARN,
susţine toate elementele acesteia. foarte rar despre ambele. Majoritatea
virusurilor conţin material ARN.
13
Tobamovirus Influenza A Lyssavirus Ebola

Dimensiune max. (nm) 18 Dimensiune max. (nm) ...................... 90 Dimensiune max. (nm) ......................180 Dimensiune max. (nm) ...................1500
........................
Număr de specii ............................... 125 Număr de specii ................................. 1 Număr de specii ................................. 10 Număr de specii ................................. 1
Periculos pentru oameni .....................12 Periculos pentru oameni ................. 146 Periculos pentru oameni .................... 74 Periculos pentru oameni ................. 200
Folositor pentru oameni ..................... 34 Folositor pentru oameni ..................... 12 Folositor pentru oameni ....................... 5 Benefic pentru oameni ....................... 0
oameni la antibiotice.................. N/A
Rezistenţă Rezistenţă la antibiotice................... N/A Rezistenţă la antibiotice................... N/A Rezistenţă la antibiotice.................. N/A

Tobamovirus denumeşte o grupă Gripa este o infecţie cauzată de Lyssavirus infectează atât Filovirus provoacă o boală
de virusuri care infectează Orthomyxoviridae. În fiecare an, plantele, cât şi animalele. Cel mai cunoscută sub numele de Ebola.
plantele. Cel mai răspândit este între 5 şi 40% din populaţie se răspândit Lyssavirus este virusul Este unul dintre virusurile cele mai
virusul mozaicului tutunului, care îmbolnăveşte de gripă. Majoritatea rabiei care afectează, cel mai periculoase pentru oameni din
infectează tutunul şi alte plante, oamenilor se însănătoşesc complet adesea, câinii. Rabia a cauzat cauza faptului că nu există niciun
provocând o decolorare a frunzelor în aproximativ două săptămâni. În peste 55.000 de decese în toată vaccin sau tratament preventiv
asemănătoare unui mozaic. Acest 1918, când nu existau vaccinuri lumea, însă poate fi prevenită prin împotriva lui. 50 – 90% dintre
virus a fost foarte folositor în cadrul antigripale, au murit de gripă vaccinare. persoanele infectate mor!
unor cercetări ştiinţifice. douăzeci de milioane de oameni!

Lymphocryptovirus Simplex virus Rinovirus Virus varicelo-zosterian

Dimensiune max. (nm) ......................110 Dimensiune max. (nm) .................... 200 Dimensiune max. (nm) ...................... 25 Dimensiune max. (nm) ................... 200
Număr de specii ................................. 7 Număr de specii ................................. 2 Număr de specii .............................. 2 Număr de specii .................................. 2
Periculos pentru oameni .................... 37 Periculos pentru oameni ................... 64 Periculos pentru oameni ................... 28 Periculos pentru oameni ................... 21
Folositor pentru oameni ....................... 2 Folositor pentru oameni ...................... 2 Folositor pentru oameni ..................... 14 Benefic pentru oameni ....................... 7
Rezistenţă la antibiotice.................. N/A Rezistenţă la antibiotice.................. N/A Rezistenţă la antibiotice.................. N/A Rezistenţă la antibiotice.................. N/A

Virusul Epstein-Barr este un tip de Herpes simplex este una dintre Există peste 250 de feluri de Varicela este provocată de virusul
Lymphocryptovirus care provoacă o cele mai vechi infecţii cu virusuri ale răcelii! Dar Rinovirus Varicella-Zoster. Este foarte
boală denumită „boala sărutului” sau transmitere sexuală. În multe este, de departe, cel mai răspândit. contagioasă, deşi rareori prezintă
febră glandulară. Pacienţii suferă de cazuri, infecţiile cu Herpes nu Rinovirusurile cauzează aproape forme grave, şi se transmite prin
dureri în gât, ganglioni umflaţi şi provoacă simptome, dar o treime 35% din răceli. Rinovirusul poate contact direct (sau prin tuse şi
oboseală extremă. Se transmite prin din persoanele infectate prezintă supravieţui trei ore după ce iese din strănut). Aproape toată lumea se
contact apropiat, cum ar fi sărutul manifestări neplăcute, asemănă- nasul cuiva. Dacă ajunge pe îmbolnăvea de varicelă în copilărie,
sau băutul din acelaşi pahar. toare cu cele ale râiei. degetele tale şi îţi duci mâna la înainte de a fi descoperit vaccinul
14 l-ai luat!
nas, împotriva acesteia.
Penicillium Saccharomyces Tinea Stachybotrys

Dimensiune max. (nm) ..............332, 000 Dimensiune max. (nm) ..................


10,000 Dimensiune max. (nm) ...............110,000 Dimensiune max. (nm) ...................
72,000
Număr de specii ................................. 16 Număr de specii ................................ 19 Număr de specii ............................... 12 Număr de specii .................................. 2
Periculos pentru oameni .....................64 Periculos pentru oameni .......................1 Periculos pentru oameni .................... 43 Periculos pentru oameni .....................83
Folositor pentru oameni ....................198 Folositor pentru oameni .....................184 Folositor pentru oameni ......................14 Benefic pentru oameni ........................ 2
Rezistenţă la antibiotice......................
N/A Rezistenţă la antibiotice......................N/A Rezistenţă la antibiotice......................
N/A Rezistenţă la antibiotice......................N/A

Timp de cel puţin 6000 de ani,


Penicillium este o ciupercă care a Diferite ciuperci pot provoca iritaţii Statchybotrys (sau „mucegaiul
Saccharomyces cerevisiae (drojdia
schimbat, la propriu, lumea! De la ale piciorului, însă Tinea cauzează paielor”) este o ciupercă toxică de
de bere) a fost folosită pentru a
descoperirea ei, antibioticele au mâncărimi şi piele crăpată, leziuni culoare neagră care, deşi nu este
prepara bere şi pâine! De
fost produse la scară largă pentru situate, de obicei, între al patrulea şi patogenă, poate produce o serie
asemenea, este folosită pentru a
a trata infecţiile cu bacterii. Din al cincilea deget de la picior, numită de toxine ce cauzează diferite
prepara vinul şi în cadrul
păcate, din cauza întrebuinţării şi picior de atlet, cea mai frecventă probleme de sănătate, de la iritaţii
cercetărilor biomedicale. O celulă
prea îndelungate, multe specii de infecţie a pielii produsă de o la reacţii ce pun în pericol viaţa
a drojdiei poate să se dividă în alte
bacterii au devenit rezistente la ciupercă. Piciorul de atlet afectează celor care suferă de boli
1.000.000 de celule în doar şase
acest antibiotic. aproape 70% din populaţie. respiratorii.
ore.

Aspergillus Cryptococcus Candida Verticillium

Dimensiune max. (nm) ......101, 000, 000 Dimensiune max. (nm) ...................
7, 500 Dimensiune max. (nm) ...................
10,000 8,500,000
Dimensiune max. (nm) .............
Număr de specii ..............................200 Număr de specii ..................................37 Număr de specii ................................. 44 Număr de specii ................................... 4
Periculos pentru oameni .....................47 Periculos pentru oameni .....................98 Periculos pentru oameni .....................74 Periculos pentru oameni .......................1
Folositor pentru oameni ....................124 Folositor pentru oameni ......................37 Folositor pentru oameni ....................175 Benefic pentru oameni ........................18
Rezistenţă la antibiotice......................
N/A Rezistenţă la antibiotice.....................N/A Rezistenţă la antibiotice.....................N/A Rezistenţă la antibiotice......................N/A

Aspergillus este atât benefic, cât şi Cryptococcus este o ciupercă cu Candida face parte din flora naturală
dăunător oamenilor. Acest tip de o dezvoltare asemănătoare cu din gura şi tractul gastrointestinal al Verticillium este o ciupercă foarte
ciupercă este frecvent folosit în cea a drojdiei. Este cunoscută oamenilor. În condiţii normale, răspândită care se dezvoltă în solul
industrie şi medicină. Este utilizată mai ales pentru că provoacă o aceste ciuperci trăiesc în corpul a şi plantele aflate în descompunere .
pentru a produce peste 99% din formă gravă de meningită şi 80% dintre oameni, fără a avea Unele ciuperci Verticillium pot fi
acidul citric din lume şi intră în meningoencefalită la persoanele efecte dăunătoare. Totuşi, creşterea patogene pentru insecte, plante şi
compoziţia unor medicamente ale infectate cu HIV/SIDA. Majori- lor excesivă poate cauza candidoză alte ciuperci, însă foarte rar
căror producători susţin că ar reduce tatea criptococilor trăiesc în sol şi (aftă). cauzează boli la om.
flatulenţa! nu sunt dăunători pentru om.
15
Chlamydia Salmonella Staphylococcus Streptococcus

bacterii bacterii bacterie bacterii

Dimensiune max. (nm) ...................1000 Dimensiune max. (nm) ...................1000 Dimensiune max. (nm) ...................1000 Dimensiune max. (nm) ...................1000
Număr de specii ................................. 3 Număr de specii .................................. 3 Număr de specii ................................ 19 Număr de specii ............................... 21
Periculos pentru oameni .................... 37 Periculos pentru oameni .................... 89 Periculos pentru oameni .................. 174 Periculos pentru oameni .................... 50
Folositor pentru oameni ....................... 1 Folositor pentru oameni ......................15 Folositor pentru oameni .................... 20 Benefic pentru oameni ..................... 75
Rezistenţă la antibiotice...................... 5 Rezistenţă la antibiotice......................40 Rezistenţă la antibiotice..................... 90 Rezistenţă la antibiotice.................... 20

Chlamydia, o infecţie cu trans- Salmonella este o bacterie sub Staphylococcus aureus rezistent la Mulţi Streptococi sunt inofensivi
mitere sexuală (ITS), este cauzată formă de bastonş, fiind cunoscută meticilină (SARM) reprezintă un tip pentru oameni şi fac parte din flora
de bacteria Chlamydia trachoma- mai ales pentru că provoacă de bacterie care provoacă infecţii normală a gurii şi mâinilor. Totuşi,
tis. Se poate manifesta prin simp- intoxicaţii alimentare şi febră greu de tratat în spitale. Aceste anumite bacterii Streptococcus
tome care variază de la scurgeri tifoidă. Simptomele variază de la bacterii sunt înrudite cu cauzează în jur de 15% din
din vagin sau penis, până la com- vărsături la diaree şi, în cazurile Staphylococcus aureus comun, dar cazurile de angină. Simptomele
plicaţii mai grave, ca incapacitatea cele mai grave, poate cauza chiar au evoluat, devenind rezistente la faringitei streptococice includ febră
de a avea copii sau umflarea testi- moartea. multe dintre antibioticele obişnuite. ridicată, dureri de stomac şi
culelor. ganglioni umflaţi.

Escherichia Pseudomonas Lactobacillus Treponema


bacterii bacterii bacterii
bacterii

Dimensiune max. (nm) .................. 2000 Dimensiune max. (nm) .................. 5000 Dimensiune max. (nm) ...................1500 Dimensiune max. (nm) .................. 2000
Număr de specii ................................. 7 Număr de specii .............................. 126 Număr de specii .............................. 125 Număr de specii ................................. 3
Periculos pentru oameni .................... 54 Periculos pentru oameni .................... 50 Periculos pentru oameni ..................... 0 Periculos pentru oameni ..................115
Folositor pentru oameni ................... 184 Folositor pentru oameni .................. 150 Folositor pentru oameni ................... 195 Benefic pentru oameni ...................... 8
Rezistenţă la antibiotice.................. N/A Rezistenţă la antibiotice.................... 80 Rezistenţă la antibiotice..................... 10 Rezistenţă la antibiotice..................... 10

Multe dintre bacteriile Escherichia Bacteriile Pseudomonas sunt Lactobacilii sunt foarte răspândiţi şi, Sifilisul este o boală extrem de
coli sunt inofensive, iar o mulţime printre cei mai răspândiţi microbi, de obicei, inofensivi pentru om. Sunt contagioasă, cauzată de bacteria
trăiesc în intestinele oamenilor şi fiind prezente în aproape toate prezenţi în vagin şi tractul Treponema. Simptomele încep cu
animalelor. În plus, E. coli este una mediile de viaţă. Chiar dacă unele gastrointestinal unde fac parte din iritaţii ale pielii şi manifestări
dintre vietăţile cele mai studiate. pot cauza boli şi la om, alte specii flora intestinală. Aceste bacterii sunt asemănătoare cu ale răcelii, putând
Totuşi, în unele cazuri, E. coli sunt implicate în procesele de foarte des folosite în industria duce la afecţiuni ale creierului şi
cauzează atât infecţii urinare şi descompunere şi bioremediere. alimentară pentru a produce iaurt şi deces. Sifilisul poate fi vindecat cu
abdominale grave, cât şi toxiinfecţii brânză. antibiotice, însă există din ce în ce
alimentare. mai multe forme rezistente.
16
Secţiunea 1.2, „Microbi folositori
omului”, le atrage elevilor atenţia
asupra faptului că unii microbi sunt
benefici, prin intermediul analizării
diferitelor metode şi mijloace prin
care îi putem folosi în folosul
nostru.
În cadrul unei activităţi de
preparare a iaurtului, elevii
observă, mai întâi, felul în care
microbii pot fi de folos în industria
alimentară.
Activitatea complementară
încurajează elevii să discute despre Lactobacillus
experimentele lor, examinând la
microscop o cultură din iaurt şi
observând ei înşişi prezenţa
bacteriilor folositoare.

OBIECTIVELE TRIMITERI LA
LECŢIEI CURRICULUMUL NAŢIONAL
Toţi elevii:
 vor înţelege că microbii benefici ne pot ajuta să
rămânem sănătoşi
 vor şti că majoritatea microbilor sunt benefici
oamenilor
 vor şti că putem profita de pe urma microbilor

Elevii cu capacităţi deosebite:


 vor înţelege că avem nevoie de colonizarea Timp estimat pentru predare
bacteriană pentru a ne bucura de o viaţă 50 de minute
sănătoasă
 vor şti că trebuie să ne protejăm flora microbiană
normală 17
1.2 Microorganisme
Microbi folositori omului
Informaţii generale

Bacteriile sunt organisme unicelulare. Chiar dacă unele ne pot


Cuvinte cheie îmbolnăvi, majoritatea ne ajută sau ne fac bine. Unul dintre
cele mai importante feluri prin care bacteriile sunt benefice
cultură omului poate fi observat în industria alimentară. Derivaţii
colonizare naturali, obţinuţi în urma multiplicării microbiene normale, sunt
contaminare folosiţi pentru a fabrica multe dintre produsele pe care noi le
fermentaţie consumăm zi de zi.
incubaţie
floră naturală Fermentaţia provoacă o transformare chimică în alimente.
pasteurizare Acesta este un proces prin care microbii descompun zaharurile
probiotic complexe în compuşi simpli cum ar fi dioxidul de carbon şi
alcoolul. Fermentaţia transformă produsul dintr-un aliment în
altul.
Materiale
necesare Fermentaţia acetică a microbilor produce oţet. Fermentaţia
lactică produce iaurt şi brânză. De asemenea, anumite
Pentru fiecare elev ciuperci sunt folosite pentru a face brânza albastră! Drojdia,
 pahar de laborator Saccharomyces cerevisiae, este folosită pentru a fabrica
 film alimentar/folie pâine şi produse de panificaţie prin fermentaţie. Vinul şi berea
alimentară sunt produse prin aceeaşi metodă, deşi alcoolul se obţine după
 un exemplar dinSH fermentaţie, atunci când microbii se dezvoltă în lipsa aerului.
1 şi din SW 1 Bacteriile şi ciupercile sunt folosite şi în industria ciocolatei.
 lapte praf Aceste organisme produc, prin fermentaţie, acidul care dizolvă
 lapte integral coaja tare a boabelor de cacao, miezul fiind astfel despărţit de
 iaurt natural coajă.
nepasteurizat
Atunci când bacteriile Streptococcus thermophilous sau
 linguriţă sterilizată
Lactobacillus bulgaricus sunt adăugate în lapte, acestea
consumă zaharurile în timpul fermentaţiei, transformând laptele
Pentru grup
în iaurt. În produsele din lapte fermentat, există atât de mult
 plită
acid încât puţini microbi care ne-ar putea dăuna pot
 bain-marie la 20oC
supravieţui.
 bain-marie la 40oC
Bacteriile Lactobacillus sunt, în general, considerate bacterii
Activitate utile sau „prietenoase”. Bacteriile prietenoase care ne ajută să
complementară digerăm mâncarea au fost numite bacterii probiotice, adică
 un exemplar din SW „pentru viaţă”. Acestea sunt bacteriile pe care le găsim în
2 iaurturile şi în băuturile probiotice pe care le consumăm.
 bec Bunsen
 folii Pregătire prealabilă
 albastru de metil
 microscop cu 1. Exemplar din SH 1, SW 1 şi SW 2 pentru fiecare elev.
rezoluţie X40
 lamele de microscop 2. Achiziţionaţi un bax de iaurturi naturale proaspete şi lapte
 pipete sterile praf.
3. Pentru fiecare grup, fierbeţi cel puţin o linguriţă de iaurt
Măsuri pentru a-l pasteuriza.
de precauţie
Materiale didactice disponibile pe internet
 În timpul preparării,  Un film demonstrativ al activităţii
elevii trebuie să poarte
un halat sau un şorţ şi  Fotografii mărite cu microbi benefici
ochelari de protecţie
 SH 1 în format MS PowerPoint
 Coloraţi lamele
 Imagini mărite ale iaurtului pe lamelă
easupra chiuvetei

18
1.2 Microorganisme
Microbi folositori omului

k
Introducere
1. Începeţi lecţia explicând că există milioane de specii de microbi şi că majoritatea acestora
sunt inofensivi pentru oameni; unii sunt, de fapt, foarte benefici. Întrebaţi elevii dacă ei
cunosc metode prin care putem folosi microbii în avantajul nostru. Exemplele pot face
referire la: Penicillium (ciupercă) folosit pentru a produce antibiotice, anumiţi microbi care
descompun animale şi plante moarte pentru a obţine îngrăşământ, microbi care ne ajută să
digerăm hrana, unii fiind chiar folosiţi pentru a transforma laptele în iaurt, brânză şi unt.
2. Reamintiţi-le elevilor că microbii, la fel ca oamenii, sunt fiinţe vii şi au nevoie de o sursă de
hrană pentru a se dezvolta şi a se înmulţi. Nevoile lor alimentare sunt diferite însă, de obicei,
toate produsele pe care noi le consumăm pot constitui o sursă de hrană pentru mulţi microbi.
De asemenea, microbii produc reziduuri, care pot fi atât benefice, cât şi dăunătore pentru
oameni. Întrebaţi elevii dacă au văzut cum se transformă laptele în iaurt. Deşi pentru noi
aceasta poate fi o problemă, în industria lactatelor este un procedeu (fermentaţia) folosit
pentru a fabrica iaurtul.
3. Explicaţi-le că fermentaţia este o transformare sau un proces chimic prin care bacteriile
„consumă” zaharurile şi produc acizi şi gaze. Acest proces este folosit în industria alimentară
pentru a produce vin bere, pâine, iaurt şi multe alte alimente. Pentru a prepara iaurtul,
bacteriile adăugate în lapte consumă zaharurile din acesta şi, prin fermentaţie, le transformă
în acid lactic. Acidul lactic îngroaşă laptele, transformându-l în iaurt. Spuneţi clasei că
urmează să prepare ei înşişi iaurt pentru a putea observa procesul de fermentaţie.

Activitate principală
1. Această activitate cuprinde 3 teste care pot fi efectuate de întreaga clasă sau în grupuri.
2. Oferiţi clasei sau grupurilor reţeta pentru prepararea iaurtului (SH 1). Este important ca fiecare
etapă a reţetei să fie explicată clasei, printr-o discuţie de grup care să detalieze desfăşurarea
fiecărui pas.
a. Laptele praf ajută la îngroşarea amestecului
b. Fierberea laptelui ajută la eliminarea microbilor nedoriţi. Mai apoi, amestecul va fi
incubat la o temperatură favorabilă dezvoltării microbilor. Alte organisme pot pot
interveni în procesul de fermentaţie sau, dacă ajung în iaurt, pot provoca toxiinfecţie
alimentară.
NOTA 1 dacă nu aveţi posibilitatea de a fierbe laptele în clasă, puteţi folosi lapte UHT
sau lapte pasteurizat.
c. Dacă amestecul nu este răcit, înainte de a adăuga iaurtul în pasul 4, microbii „care fac
iaurtul” vor fi ucişi.
d. Iaurtul conţine microbii necesari preparării sale, precum Lactobacillus sau
Streptococcus. Adăugăm iaurtul în amestecul pe bază de lapte pentru ca microbii să
transforme, prin fermentaţie, amestecul respectiv.
e. Agitarea amestecului permite răspândirea omogenă a bacteriilor Lactobacillus. Este
important să folosim o lingură sterilă pentru a evita contaminarea amestecului cu
microbi nedoriţi, cum ar fi mucegaiurile.
f. De asemenea, vasele sterile cu capac împiedică contaminarea cu microbi nedoriţi
care ar putea afecta procesul de fermentaţie.
g. 32oC - 43oC este intervalul de temperatură ideal pentru dezvoltarea bacteriilor
Lactobacilli sau Streptococcus. Amestecul se poate lăsa la temperatura camerei, dar
perioada necesară înmulțirii microbilor şi producerea acidului lactic se poate prelungi
cu până la 5 zile.
NOTA 2 Dacă este necesar, pentru a desfăşura această activitate, se pot f
olosi cantităţi mai mici de lapte.

19
1.2 Microorganisme
Microbi folositori omului

Activitate principală

3. Explicaţi clasei fiecare test


a. Testul 1 - Realizaţi experimentul urmând reţeta (SH 1), folosind iaurtul din pasul 4.
b. Testul 2 - Realizaţi experimentul urmând reţeta (SH 1), folosind iaurtul sterilizat (fiert) din
pasul 4.
c. Realizaţi experimentul folosind reţeta din (SH 1) dar, la pasul 7, incubaţi jumătate din
mostre la temperatura recomandată, iar cealaltă jumătate la 20oC sau în frigider.
4. Subliniaţi faptul că bacteriile Lactobacillus aflate în iaurt sunt benefice sau „prietenoase”, fiind
cunoscute sub numele de probiotice. Aceste bacterii sunt benefice deoarece
a. ne apără împotriva bacteriilor dăunătoare care ne pot îmbolnăvi
b. ne ajută să digerăm anumite alimente
5. Elevii îşi vor nota observaţiile în fişa de activităţi a elevului (SW 1).

Recapitulare

Verificaţi dacă elevii au înţeles, punându-le următoarele întrebări:


a. Cum se numeşte procesul care a transformat laptele?
Fermentaţia este procesul prin care laptele se transformă în iaurt. În timpul fermentaţiei,
microbii consumă zaharurile simple şi le transformă în acizi, gaz şi alcool.
b. De ce este important să adăugăm iaurt în amestecul de lapte?
Iaurtul nepasteurizat conţine bacterii care realizează fermentaţia.
c. Ce se întâmplă când se adaugă iaurt pasteurizat în lapte şi de ce?
Nu se produce nicio schimbare deoarece iaurtul a fost fiert şi toţi microbii au fost ucişi.
Fermentaţia nu poate avea loc atunci când se adaugă iaurt pasteurizat în lapte.
d. Ce schimbări apar atunci când laptele devine iaurt şi de ce se petrec acestea?
Acidul lactic produs de bacterii a acrit laptele, îngroşându-l şi schimbându-i puţin
culoarea.
e. De ce este important să păstrăm amestecul la cald peste noapte?
Bacteriile preferă să se dezvolte la temperaturi de aproximativ 37oC. Alte temperaturi fie
omoară microbii, fie le încetinesc ritmul de dezvoltare. Este important ca bacteriile să se
dezvolte şi să se înmulţească rapid pentru a produce suficient acid lactic care să
transforme laptele în iaurt.
f. Ce se întâmplă dacă experimentul dă greş?
Dacă laptele pasteurizat se transformă în iaurt – este posibil ca laptele să nu fi fost fiert
corespunzător sau mostrele să fi fost contaminate.

Activitate complementară

Oferiţi elevilor un exemplar din SW 2. Urmaţi instrucţiunile şi examinaţi microbii la microscop.


Dacă iaurtul este foarte gros, elevii ar putea fi nevoiţi să-l dilueze cu apă. Puteţi cere elevilor să
efectueze testul acesta folosind, mai întâi, doar iaurt, iar apoi iaurt diluat cu apă.
Nu uitaţi că cu cât iaurtul este mai diluat, cu atât bacteriile vor fi mai dispersate
şi mai greu de observat pe lamelă.

20
1.2 Microorganisme
Microbi folositori omului

Testul 1 – Iaurt
Înainte de incubare După incubare

Care era consistenţa amestecului? lichidă groasă şi cremoasă

Cum mirosea amestecul? ca laptele ca mâncarea stricată


Ce culoare avea amestecul? albă gălbuie / albă
Testul 2 – Iaurt pasteurizat
Înainte de incubare După incubare
lichidă
lichidă
Care era consistenţa amestecului? (nicio schimbare)
ca laptele (nicio
ca laptele
Cum mirosea amestecul? schimbare)
Ce culoare avea amestecul? albă albă (nicio schimbare)
În ce fel s-a modificat amestecul în timpul fermentaţiei?
În timpul testului 1, după adăugarea iaurtului, amestecul a devenit mai gros datorită fermentaţiei
acidului lactic şi prezenţei microbilor. În cazul celui de al doilea test nu s-au observat modificari
deoarece nu existau microbi.

Testul 3
Cât a durat până s-a obţinut iaurtul atunci când amestecul a fost incubat la:

20 oC aprox. 3-5 zile 40 oC peste noapte


Concluzii
1. Ce a făcut ca laptele să se transforme în iaurt?
Microbii adăugaţi în lapte au transformat zaharurile în acid lactic. Acesta a făcut laptele să se
îngroaşe şi să devină iaurt.
2. Cum se numeşte acest proces?
Fermentaţie lactică.

3. Explicaţi diferenţa dintre rezultatele obţinute la testul 1 şi cele obţinute la testul 2.


În cazul testului 2, totul era sterilizat. În consecinţă, nu existau microbi care să realizeze
fermentaţia lactică.

4. Care este tipul şi numele microbilor ce pot fi folosiţi pentru a prepara iaurt?
Bacteriile din genul Lactobacillus şi Streptococcus.

5. De ce a durat mai mult obţinerea iaurtului la 20 oC decât la 40 oC?


Bacteriile preferă să se dezvolte la temperatura corpului, adică la 37 oC. La 20 oC, bacteriile au
nevoie de mai mult timp pentru a se înmulţi şi, prin urmare, produc mai încet acidul lactic.

6. Înainte de incubare, s-a folosit o lingură sterilă pentru a agita amestecul (pasul 5). Ce crezi că
s-ar întâmpla dacă s-ar folosi o lingură murdară?
Iaurtul obţinut ar putea fi contaminat cu microbi dăunători.

21
Cum se prepară iaurtul
Adaugă două linguri de lapte praf degresat
în 500 ml de lapte integral.

Pune amestecul la fiert, la foc mediu, timp de


30 de secunde, amestecând continuu pentru o
omorî bacteriile nedorite. Ai grijă să nu dea în
foc!

Răceşte-l până ajunge la 46-60°C.

Împarte amestecul răcit în două recipiente sterile şi


marchează-le cu 1, respectiv 2.
Testul 1 : adaugă 1-2 linguriţe de nepasteurizat
Testul 2 : adaugă 1-2 linguriţe de iaurt pasteurizat

Amestecă ambele compoziţii folosind o lingură


pe care ai sterilizat-o, mai întâi, în apă în
fierbere.
Acoperă fiecare recipient cu o folie de aluminiu.

Pune ambele amestecuri în bain-marie la


32-43°C în apă fierbinte, timp de 9-15 ore
până obţii consistenţa dorită.

22
Testul 1 – Iaurt
Înainte de incubare După incubare

Care era consistenţa amestecului?

Cum mirosea amestecul?


Ce culoare avea amestecul?
Testul 2 – Iaurt pasteurizat
Înainte de incubare După incubare

Care era consistenţa amestecului?

Cum mirosea amestecul?


Ce culoare avea amestecul?
În ce fel s-a modificat amestecul în timpul fermentaţiei?
-
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Testul 3
Cât a durat până s-a obţinut iaurtul atunci când amestecul a fost incubat la:

20 oC ___________ 40 oC ___________

Concluzii
1. Ce a făcut ca laptele să se transforme în iaurt?
__________________________________________________________________________
2. Cum se numeşte acest proces?
___________________________________________________________________________

3. Explicaţi diferenţa dintre rezultatele obţinute la testul 1 şi cele obţinute la testul 2.


___________________________________________________________________________

4. Care este tipul şi numele microbilor ce pot fi folosiţi pentru a prepara iaurt?
___________________________________________________________________________

5. De ce a durat mai mult obţinerea iaurtului la 20 oC decât la 40 oC?


___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

6. Înainte de incubare, s-a folosit o lingură sterilă pentru a agita amestecul (pasul 5). Ce crezi că
s-ar întâmpla dacă s-ar folosi o lingură murdară?
__________________________________________________________________________

23
Procedeu
Testul 1
1. Pune o picătură mică de iaurt pe lamela microscopului.
2. Cu ajutorul unei alte lamele curate, întinde iaurtul, într-un strat subțire, pe toată
suprafaţa primei lamele.
3. Lasă lamela să se usuce la aer, apoi trece-o pe deasupra unei flăcări Bunsen pentru
a fixa frotiul.
4. Acoperă frotiul cu câteva picături de albastru de metil şi lasă-l să acţioneze 2 minute.
5. Înlătură orice exces de colorant trecând lamela pe sub un jet de apă slab.
6. Acoperă preparatul cu o folie şi examinează lamela la un microscop de înaltă
rezoluţie.
7. Notează-ţi observaţiile mai jos.

Testul 2
1. Repetă etapele 1-7, de mai sus, înlocuind iaurtul nepasteurizat cu iaurt pasteurizat.

Cum se prepară frotiul:

Iaurt

1. Apropiere 2. Lipire

3. Întindere

Observaţii
1. Ce ai observat în frotiul de iaurt?
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________

2. Ce ai observat în frotiul de iaurt pasteurizat?


______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________

3. După părerea ta, ce a cauzat această diferenţă?


______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________

24
Secţiunea 1.3, „Microbi dăunători
omului”, le prezintă elevilor o serie
de probleme de sănătate cauzate de
microbi dăunători.
Elevilor li se cere să joace rolul unor
oameni de ştiinţă şi să grupeze o
serie boli pe categorii pentru a
observa diferite probleme pe care
acestea le-ar putea cauza. Astfel,
elevii vor învăţa că identificarea şi
tratarea unei boli nu sunt
întotdeauna simple.
Această activitate complementară
constă într-o discuţie în clasă. În
cadrul unei dezbateri, elevii îşi Staphylococcus
exprimă părerile cu privire la
întrebarea „suntem prea curaţi sau
nu suntem îndeajuns de curaţi?”

OBIECTIVELE TRIMITERI LA
LECŢIEI CURRICULUMUL NAŢIONAL
Toţi elevii:
 vor şti că, uneori, microbii ne pot îmbolnăvi.

Timp estimat pentru predare


50 de minute

25
1.3 Microorganisme
Microbi dăunători omului
Informaţii generale

Unii microbi pot fi dăunători oamenilor şi îi pot îmbolnăvi. Virusul


Cuvinte cheie Influenza poate provoca gripă, bacteria Campylobacter poate cauza
intoxicaţii alimentare, iar ciupercile dermatofite, cum ar fi Trichophyton,
bacterii sunt la originea unor boli precum piciorul de atlet şi herpesul. Microbii
coloniza (a) de acest fel se numesc patogeni. Unii microbi ne pot îmbolnăvi în
dermatofite diferite feluri.
febră
ciuperci Atunci când bacteriile dăunătoare se înmulţesc în corpul nostru,
germeni acestea pot produce substanţe nocive, denumite toxine, care ne pot
igienă face să ne simţim rău sau, în cel mai rău caz, ne pot afecta organele şi
infecţios,-oasă ţesuturile. Virusurile se comportă asemenea paraziţilor. Atunci când
patogeni ajung în corpul nostru, au nevoie de o celulă gazdă pentru a
iritaţie: supravieţui. Odată ajunse în interiorul unei celule, acestea se
umflătură/Inflamaţie înmulţesc, iar atunci când ajung la maturitate se eliberează şi distrug
toxină celula! De obicei, ciupercile nu îşi omoară gazda. Ciupercile
virus dermatofite preferă să se dezvolte sau să se înmulţească sub piele. În
timp ce se hrănesc, acestea produc anumite substanţe care provoacă
Materiale umflături şi mâncărimi.
necesare
Spunem despre o persoană că este infectată atunci când a intrat în
Pentru grup contact cu microbi care au îmbolnăvit-o. Mulţi microbi dăunători se pot
Un exemplar din transmite de la om la om pe diferite căi – aer, prin atingere, apă,
SH 1, SH 2, SH 3 alimente, suspensii în aer, animale etc. Bolile provocate de acest tip de
SW 1 microbi se numesc boli infecţioase.

Este important să reţinem că nu toţi microbii sunt dăunători. Unii sunt


Materiale didactice dăunători doar atunci când nu se mai află în mediul lor de viaţă normal.
disponibile pe De exemplu, Salmonella şi Campylobacter trăiesc în intestinele găinilor,
internet fără a le dăuna, de obicei, în niciun fel. Dacă ajung însă în intestinele
oamenilor, toxinele pe care le eliberează, în timpul dezvoltării lor
 Fotografii mărite normale, ne pot îmbolnăvi.
cu microbi
dăunători Corpul nostru s-a adaptat pentru a ne putea vindeca de aceste infecţii;
acest lucru se întâmplă datorită:
 www.who.int
- Febrei: Microbii preferă să trăiască la temperatura normală a
 www.cdc.gov corpului, la 37oC. Febra este considerată unul dintre
 www.hpa.org.uk mecanismele de imunizare ale corpului împotriva unei ameninţări
din interior, fie ea bacteriană sau virală.

FAPT - Umflăturii: Atunci când ne tăiem la mână, zona din jurul tăieturii
SURPRINZĂTOR se umflă. Acesta este un răspuns al corpului nostru, asemănător
În lume, bolile cu febra, doar că mai localizat.
infecţioase au fost - Iritaţiei: Aceasta este reacţia corpului nostru la toxine.
cauza principală a
deceselor din anul Acest subiect va fi detaliat în secţiunile următoare.
1999, provocând
25% dintre acestea. Pregătire prealabilă
Bolile infecţioase au
fost responsabile 1. Decupaţi cartonaşele cu boli SH 1 - SH 3, câte un set pentru fiecare
pentru 63% dintre grupă. Laminaţi-le sau lipiţi-le pe cartoane groase pentru a le putea
decesele copiilor sub folosi în viitor.
sub vârsta de
5ani! 2. Exemplar din SW 1 pentru fiecare grup.

26
1.3 Microorganisme
Microbi dăunători omului

Introducere
1. Începeţi lecţia explicând elevilor că, uneori, microbii pot fi dăunători oamenilor. Bacteriile
pot produce toxine atunci când se reproduc, acestea fiind nocive pentru corpul nostru.
Virusurile se comportă asemenea paraziţilor, înmulţindu-se în celulele noastre şi
distrugându-le. Anumitor ciuperci le place să se dezvolte pe pielea noastră, provocându-
ne dureri şi mâncărimi. Aflaţi câte cuvinte diferite folosesc elevii pentru a se referi la
microbi - germeni, microorganisme etc.
2. Cereţi clasei să creeze o listă a infecţiilor (bolilor infecţioase) discutând despre toate bolile
despre care au auzit. Ştiu ei ce fel de microbi au provocat aceste boli? Întrebaţi elevii care
este boala de care sunt cel mai ameninţaţi azi? Spuneţi-le că la începutul secolului 20, boala
cea mai periculoasă era pojarul. Mulţi copii au murit din cauza lui!
3. Explicaţi-le elevilor că bacteriile şi alţi microbi care provoacă infecţii şi care se pot răspândi cu
uşurinţă de la om la om cauzează boli infecţioase. Discutaţi despre diferenţa dintre microbii
care provoacă infecţii şi cei care nu provoacă infecţii. Discutaţi cu elevii despre diferitele căi
de transmitere, de exemplu atingere, apă, alimente, lichide din corp şi aer.
4. Discutaţi despre bolile infecţioase scrise de elevi pe listă şi despre felul în care acestea sunt
transmise.

Activitate principală

Această activitate trebuie desfăşurată în grupuri de câte 3 – 5 persoane. Explicaţi-le elevilor că,
în timpul acestei activităţi, vor învăţa despre anumite boli infecţioase care afectează foarte mulţi
oameni în zilele noastre.
1. Oferiţi fiecărui grup cartonaşele cu boli din SH 1 – SH 3.
2. Spuneţi clasei că, uneori, oamenii de ştiinţă trebuie să clasifice bolile pe categorii, în funcţie
de problemele de sănătate pe care le provoacă. Fiecare grup va analiza categoriile din SW 1.
3. Rugaţi fiecare grup să completeze prima categorie din SW 1 – agent infecţios. După câteva
minute, cereţi unui reprezentant din fiecare grup să citească cu voce tare rezultatele. Scrieţi
toate rezultatele pe tablă pentru a le discuta.
4. După completarea fiecărei categorii SW 1 discutaţi împreună cu clasa rezultatele.
a. Organism infecţios
Reamintiţi-le elevilor că există trei tipuri de microbi. Identificarea microbului care
provoacă boala este foarte importantă pentru a putea trata corect boala. De exemplu,
antibioticele nu pot fi folosite în cazul virusurilor (acest subiect va fi detaliat în
secţiunea 4 a acestui material didactic).
b. Simptome
Elevii pot observa că anumite boli prezintă simptome similare, de exemplu febră sau
iritaţie. Puteţi aduce în discuţie faptul că este important ca oamenii să meargă la
medici când sunt bolnavi pentru a putea primi un diagnostic corect.
c. Transmitere
Multe boli sunt transmise foarte uşor, prin atingere sau respiraţie. Alte boli sunt foarte
specifice şi presupun transfer de sânge sau alte fluide din corp.
d. Măsuri preventive
Oamenii pot preveni transmiterea infecţiilor şi se pot apăra de ele urmând câţiva paşi
simpli: Spălarea regulată pe mâini şi acoperirea gurii atunci când strănuţi diminuează
riscul apariţiei multor infecţii. Folosirea corectă a prezervativului poate reduce
riscul de transmitere a multor BTS-uri.

27
1.3 Microorganisme
Microbi dăunători omului

Continuare la activitate principală


e. Tratament
Este important să atrageţi atenţia, în acest caz, asupra faptului că nu toate bolile
necesită tratament medicamentos. Unele necesită repaos la pat şi consum de lichide.
Pentru a uşura unele simptome pot fi folosite calmante. Subliniaţi faptul că
antibioticele sunt folosite doar pentru a trata infecţii bacteriene.

Recapitulare

Verificaţi dacă elevii au înţeles punându-le următoarele întrebări:


a. Ce este boala?
Boala este definită ca o stare caracterizată printr-un grup de semne si simptome.
b. Ce este boala infecţioasă?
O boală infecţioasă este o boală provocată de un microb, putându-se răspândi la alţi
oameni.
c. De ce, în prezent, întâlnim în toată lumea boli care, în trecut, existau doar într-o
anumită zonă?
Multe boli infecţioase provin dintr-o anumită zonă sau ţară. În trecut, infecţiile puteau fi
oprite şi izolate cu uşurinţă. În zilele noastre însă, oamenii călătoresc mai repede, mai
frecvent şi mai departe decât înainte. O persoană care călătoreşte din Australia spre
Anglia, ajunge la destinaţie într-o zi, oprindu-se la Hong Kong. Dacă persoana
respectivă are o nouă tulpină a virusului gripal, o poate transmite celor cu care intră în
contact în avion, în aeroportul din Hong Kong sau la sosirea în Anglia. Apoi, acele
persoane pot transmite gripa altor oameni cu care intră în contact, peste tot în lume.
În câteva zile, noua tulpină a virusului Influenza ar exista în lumea întreagă!!!

Activitate complementară

1. Cereţi elevilor să îşi amintească ce au învăţat despre microbi, atât despre cei benefici, cât şi
despre cei dăunători. Explicaţi-le că oamenii de ştiinţă dezbat un subiect asupra căruia nu se
pot pune de acord. Cele două păreri diferite sunt:
a. Trebuie să curăţăm toate lucrurile din jurul nostru pentru a scăpa de microbi şi
boli.
Totul trebuie să fie cât se poate de curat, inclusiv noi înşine, pentru a elimina
microbii dăunători.
b. Suntem prea curaţi! Organismul nostru nu mai ştie să lupte împotriva infecţiilor.
Din cauză că suntem prea curaţi, organismul nostru nu şi-a creat imunitate
împotriva multor microbi dăunători şi, prin urmare, suntem mult mai expuşi
îmbolnăvirii.
2. Oferiţi documentaţie elevilor şi cereţi-le să scrie un eseu sau să pregătească o dezbatere în
clasă pentru a-şi exprima părerile cu privire la acest subiect, bazându-se pe informaţiile
culese de fiecare în parte. Reamintiţi-le elevilor că nu există răspunsuri corecte sau greşite.
Nici măcar oamenii de ştiinţă nu se pot pune de acord!

28
1.3 Microorganisme
Microbi dăunători omului

3. Răspândire
De reţinut Transmitere Boală
* SARM este o bacterie rezistentă la
infecţie cu Chlamydia, HIV,
antibiotice. Rezistă, în special, la meticilină. Contact sexual candidoză
Existenţa unei asemenea rezistenţe este
atribuită folosirii în exces sau greşite a
acestui antibiotic, precum şi a altor Sânge meningită bacteriană, HIV

antibiotice. Tratamentul se realizează tot cu


ajutorul unor antibiotice, deşi SARM începe Atingere gripă, pojar, varicelă, SARM
să devină rezistentă şi la acestea!
gripă, pojar, varicelă,
Inhalare
1. Microb infecţios meningită bacteriană

Agent infecţios Boală Gură la gură gripă, febră glandulară


meningită bacteriană,
Bacterii infecţie cu Chlamydia, SARM
4. Prevenirea infecţiei
HIV, varicelă, gripă, pojar
Virus febră glandulară
Prevenire Boală
Ciuperci Candidoză gripă, pojar, varicelă, SARM,
Spălarea mâinilor meningită bacteriană

2. Simptome Acoperirea gurii gripă, pojar, varicelă,


când strănutăm sau meningită bacteriană

tuşim
Folosirea infecţie cu Chlamydia, HIV,
Simptome Boală
prezervativului candidoză
infecţie cu Chlamydia,
Asimptomatică SARM
Evitarea folosirii
inutile a SARM*, candidoză

Febră
gripă, pojar, varicelă, antibioticelor
meningită bacteriană

meningită bacteriană,
Vaccinare varicelă, pojar, gripă
Iritaţie: varicelă, pojar,
5. Tratarea infecţiei
Durere în gât gripă, febră glandulară
Tratament Boală
infecţie cu Chlamydia,
Oboseală febră glandulară, Antibiotice meningită bacteriană,
SARM*

Leziuni varicelă, febră glandulară,


HIV Repaos la pat pojar, gripă

infecţie cu Chlamydia,
Scurgere albicioasă candidoză Antifungice Candidoză

varicelă, febră glandulară,


Consum de lichide pojar, gripă

29
Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (SARM)
Agent infecţios Bacterii: Staphylococcus aureus
Asimptomatic la persoanele sănătoase. Poate cauza infecţii
ale pielii, ale plăgilor chirurgicale, ale fluxului sanguin, ale
Simptome
plămânilor sau ale tractului urinar dacă pacienţii sunt deja
bolnavi.
Diagnosticare Prelevare şi antibiogramă.

Rată de mortalitate Ridicată - în lipsa administrării antibioticelor corecte.

Transmitere Contagios. Contact direct cu pielea.

Prevenire Spălatul pe mâini regulat.


Rezistent la multe antibiotice. Deşi unele antibiotice sunt încă
Tratament
eficace, SARM se adaptează continuu.
Semnalat pentru prima dată în 1961, reprezintă o problemă
Istoric
din ce in ce mai mare în lumea întreagă.

Pojar
Agent infecţios Virus: Paramyxovirus
Febră, scurgeri nazale, înroşirea şi lăcrimarea ochilor, tuse,
Simptome
iritaţii, gât dureros şi umflat.
Diagnosticare Prelevare de sânge şi testare pentru anticorpi.
Rată de mortalitate Scăzută; această rată este ridicată în ţările din lumea a treia.
Contagios. Picături răspândite prin tuse sau strănut, contact
Transmitere
cu pielea sau contact cu obiectele pe care trăieşte virusul.
Prevenire Prevenire prin vaccinare.
Tratament Repaos la pat şi consum de lichide.
Virus descoperit în 1911, este din ce în ce mai rar întâlnit în
Istoric ţările dezvoltate în ultimii ani, însă pot izbucni mici epidemii.
Reprezintă încă o problemă în ţările lumii a treia.

Gripă
Agent infecţios Virus: Influenza
Dureri de cap, febră, dureri musculare; uneori şi dureri în gât,
Simptome
tuse, dureri în piept.
Diagnosticare Prelevare de sânge şi testare pentru anticorpi.
Medie, dar ridicată în cazul copiilor foarte mici şi persoanelor
Rată de mortalitate
în vârstă.
Foarte contagioasă. Inhalarea virusurilor prezente în aer.
Transmitere
Contact direct cu pielea.
Prevenire Vaccinare împotriva tulpinilor actuale.
Repaos la pat şi consum de lichide. Antivirale pentru
Tratament
persoanele în vârstă.
Istoric Există de sute de ani. La intervale regulate, apar epidemii.

30
Candidoză
Agent infecţios Ciuperci Candida albicans
Mâncărimi, arsuri, dureri şi pete albicioase în gură sau iritarea
Simptome
vaginului şi scurgeri albicioase.
Diagnosticare Prelevare, examinare microscopică şi cultură.

Rată de mortalitate Nu există.


De la persoana la persoană prin contact, dar este o
Transmitere
componentă normală a florei intestinale.
Simptomele sunt provocate de creşterea în exces a acestei
ciuperci din cauza utilizării antibioticelor. Acestea omoară
Prevenire
flora protectoare normală. În consecinţă, evitaţi să luaţi
antibiotice atunci când nu este neapărat nevoie.
Tratament Antifungice.
Aproape 75% dintre femei suferă de această infecţie cel puţin
Istoric
o dată în viaţă.

Infecţie cu Chlamydia
Agent infecţios Bacterii: Chlamydia trachomatis
De cele mai multe ori, simptomele nu există, dar uneori pot
apărea scurgeri din vagin sau penis. Inflamarea testiculelor
Simptome
sau imposibilitatea de a avea copii pot, de asemenea, să
apară.
Diagnosticare Prelevare sau mostră de urină pentru testare moleculară.
Rată de mortalitate Rareori.
Transmitere Contagioasă prin contact sexual.
Prevenire Folosiţi prezervativul în timpul relaţiilor sexuale.
Tratament Antibiotice.
Descoperit pentru prima dată în 1907. Problemă mondială în
Istoric
creştere.

Meningită bacteriană
Agent infecţios Bacterii: Neisseria meningitidis
Dureri de cap, gât înţepenit, febră ridicată, iritabilitate, delir,
Simptome
iritaţii.
Diagnosticare Mostră de lichid cefalorahidian şi testare moleculară.
Medie – mai ridicată în cazul copiilor foarte mici şi
Rată de mortalitate
persoanelor în vârstă.
Transmitere Contagios, prin salivă sau inhalare.
Vaccinare împotriva mai multor tulpini, evitarea contactului cu
Prevenire
pacienţii infectaţi.
Tratament Penicilină, oxigen şi consum de lichide.
Identificată pentru prima dată în 1887. Epidemii frecvente în
Istoric
ţările subdezvoltate.
31
HIV/SIDA
Agent infecţios Virus: Virusul imunodeficienţei umane (HIV).

Simptome Căderea sistemului imunitar, pneumonie, leziuni.

Diagnosticare Prelevare de sânge şi testare pentru anticorpi.


Medie – ridicată în ţările care nu dispun de tratament
Rată de mortalitate
împotriva SIDA.
Foarte contagioasă. Pe cale sexuală, prin sânge, prin
Transmitere
folosirea în comun a acelor, de la mamă la nou-născut.
Prevenire Folosiţi întotdeauna prezervativul în timpul relaţiilor sexuale.
Nu există un tratament, deşi medicamentele anti-HIV pot
Tratament
prelungi speranţa de viaţă.
Descoperită pentru prima dată în 1983. La ora actuală este o
Istoric
epidemie mondială.

Febra glandulară (boala sărutului)


Agent infecţios Virus: Epstein Barr

Simptome Dureri în gât, ganglioni umflaţi şi oboseală extremă.

Diagnosticare Prelevare de sânge şi testare pentru anticorpi.

Rată de mortalitate Scăzută.


Nu foarte contagioasă. Prin contact direct, cum ar fi sărutul
Transmitere
sau băutul din acelaşi pahar.
Prevenire Evitaţi contactul direct cu pacienţii infectaţi.
Repaos la pat şi consum de lichide. Pentru a calma durerea
Tratament
se poate lua paracetamol.
Identificat pentru prima dată în 1889. 95% din populaţie a fost
Istoric infectată, însă doar 35% a avut şi simptome. Epidemii
ocazionale izolate.

Varicelă
Agent infecţios Virus: Varicella-zoster
Vezicule care provoacă mâncărime pe suprafaţa corpului şi a
Simptome
capului.
Diagnosticare Prelevare de sânge şi testare pentru anticorpi.

Rată de mortalitate Scăzută.


Foarte contagioasă. Contact direct cu pielea sau prin
Transmitere
inhalarea picăturilor eliminate prin strănut şi tuse.
Prevenire Prevenire prin vaccinare.
Repaos la pat şi consum de lichide şi uneori, în cazul
Tratament
adulţilor, antivirale.
Istoric Identificată pentru prima dată în 1865. Rata îmbolnăvirilor a
scăzut în ţările în care au existat programe de vaccinare.
Nicio schimbare în alte zone.

32
3. Răspândire

De reţinut Transmitere Boală


* SARM este o bacterie rezistentă la
antibiotice. Rezistă, în special, la meticilină. infecţie cu Chlamydia, HIV,
Contact sexual candidoză
Existenţa unei asemenea rezistenţe este
atribuită folosirii în exces sau greşite a
acestui antibiotic, precum şi a altor Sânge meningită bacteriană, HIV
antibiotice. Tratamentul se realizează tot cu
ajutorul unor antibiotice, deşi SARM începe Atingere gripă, pojar, varicelă, SARM
să devină rezistentă şi la acestea!
gripă, pojar, varicelă,
1. Microb infecţios Inhalare meningită bacteriană

Agent infecţios Boală Gură la gură gripă, febră glandulară


meningită bacteriană,
Bacterii infecţie cu Chlamydia, SARM
4. Prevenirea infecţiei
Virus HIV, varicelă, gripă, pojar
febră glandulară
Prevenire Boală
Ciuperci Candidoză gripă, pojar, varicelă, SARM,
Spălarea mâinilor meningită bacteriană

2. Simptome Acoperirea gurii gripă, pojar, varicelă,


când strănutăm sau meningită bacteriană

tuşim
Folosirea infecţie cu Chlamydia, HIV,
Simptome Boală
prezervativului candidoză
infecţie cu Chlamydia,
Asimptomatică SARM
Evitarea folosirii
inutile a SARM*, candidoză

Febră
gripă, pojar, varicelă, antibioticelor
meningită bacteriană

meningită bacteriană,
Vaccinare varicelă, pojar, gripă
Iritaţie: varicelă, pojar,
5. Tratarea infecţiei
Durere în gât gripă, febră glandulară
Tratament Boală
infecţie cu Chlamydia,
Oboseală febră glandulară, Antibiotice meningită bacteriană,
SARM*

Leziuni varicelă, febră glandulară,


HIV Repaos la pat pojar, gripă

infecţie cu Chlamydia,
Scurgere albicioasă candidoză Antifungice Candidoză

varicelă, febră glandulară,


Consum de lichide pojar, gripă

33
34
Această secţiune îşi propune să îi
înveţe pe elevi despre felul în care o
igienă precară a mâinilor poate duce
la răspândirea microbilor şi la
îmbolnăvire.

În 2.1 „Igiena mâinilor”, elevii


realizează un experiment pentru a
observa modul în care microbii se
pot răspândi de la o persoană la alta
doar prin strângerea mâinii. Elevii
trebuie, de asemenea, să decidă
Escherichia coli
care este cea mai bună metodă de
spălare pe mâini.

OBIECTIVELE TRIMITERI LA
LECŢIEI CURRICULUMUL NAŢIONAL
Toţi elevii:
 vor înţelege că, uneori, microbii ne pot îmbolnăvi;
 vor şti că este mai bine să prevină o infecţie,
atunci când este posibil, decât să o trateze;
 vor înţelege că trebuie să prevină răspândirea
microbilor dăunători la cei din jur; Timp estimat pentru
predare
 vor şti cum, când şi de ce trebuie să se spele pe
50 de minute
mâini.

35
2.1 Răspândirea infecţiei
Igiena mâinilor

Informaţii generale

Şcolile sunt raiul pe pământ pentru microbii care se răspândesc


Cuvinte cheie rapid, de la o persoană la alta, prin atingere. Spălarea pe mâini
este cea mai bună metodă de a opri răspândirea microbilor şi
săpun antibacterian
colonie de a evita îmbolnăvirea.
contagios,-oasă Mâinile noastre secretă în mod natural uleiuri care ajută la
igienă hidratarea pielii şi împiedică uscarea acesteia. Aceste uleiuri
infecţie reprezintă un loc perfect pentru dezvoltarea şi înmulţirea
infecţios,-oasă
microbilor, ajutându-i, de asemenea, să se „lipească” de pielea
transfera (a)
noastră. Mâinile noastre sunt acoperite de bacteriile noastre
benefice – specii inofensive de Staphylococcus. Spălarea
regulată pe mâini ne ajută să înlăturăm ceilalţi microbi pe care îi
Materiale luăm din jurul nostru (de exemplu, din casă, din grădină, de pe
necesare animale, de pe alimente). Unii microbi ne pot îmbolnăvi dacă îi
înghiţim.
Pentru fiecare elev
 Un exemplar din SW Spălarea mâinilor doar cu apă sau cu apă rece elimină praful şi
1 murdăria vizibilă, însă, pentru elimina stratul de ulei, de pe
 Un exemplar din SW suprafaţa mâinilor, în care s-au fixat microbii, săpunul este
2 absolut necesar.
 3 vase Petri cu geloză
nutritivă Trebuie să ne spălăm pe mâini:
- înainte, în timpul şi după prepararea
Pentru grup
alimentelor, în speciale a cărnii crude
 Un exemplar din SH 1
 Un exemplar din SH 2 - după ce mergem la toaletă
 Prosop/uscător de - după ce intrăm în contact cu animale sau cu
mâini/prosoape de dejecţiile acestora
hârtie - după ce tuşim, strănutăm sau ne suflăm nasul
 Marker permanent - dacă suntem bolnavi sau ne-am aflat în preajma
 Săpun unor oameni bolnavi
 Apă caldă

Măsuri
de precauţie Pregătire

1. Exemplare din SW 1, SW 2, SH 1 şi SH 2 pentru fiecare


 Este important ca vasele
elev.
Petri să rămână închise
în timpul examinării 2. Asiguraţi-vă că aveţi la dispoziţie toate cele necesare
microbilor spălării mâinilor (săpun, apă caldă, un mijloc de uscare a
 Asiguraţi-vă că toţi elevii mâinilor).
se spală pe mâini după
ce au participat la 3. Pregătiţi 2-3 vase Petri cu geloză nutritivă pentru fiecare
această activitate elev.
Sugestii alternative:

Materiale didactice Vasele Petri cu geloză nutritivă pot fi înlocuite cu felii de pâine
disponibile albă. Elevii trebuie să îşi pună palma pe felia de pâine, după
pe internet care să o introducă într-o pungă pentru alimente, împreună cu
 Un film demonstrativ câteva picături de apă. Depozitaţi pungile pe verticală, într-un
loc întunecos, la fel ca în cazul vaselor Petri.
 SH 1 şi SH 2
NOTĂ: Această metodă nu este la fel de exactă ca utilizarea
 Imagini ale rezultatelor unui vas Petri, coloniile de ciuperci dezvoltându-se în
 Activitate detrimentul coloniilor de bacterii. Este posibil să fie necesar să
alternativă modificaţi fişele de lucru ale elevilor.

36
2.1 Răspândirea infecţiei
Igiena mâinilor

Introducere
1. Începeţi lecţia punând clasei următoarea întrebare: dacă în lume există milioane de microbi
care provoacă boli şi care trăiesc peste tot în jur, de ce nu suntem bolnavi tot timpul? Oferiţi
elevilor planşele SH 1 (Lanţul infecţiei) şi SH 2 (Întreruperea lanţului infecţiei). Pentru a
putea explica mai bine, folosiţi prezentarea MS PowerPoint disponibilă pe site-ul www.e-
bug.eu.
2. Atrageţi atenţia elevilor asupra faptului că există diferite căi prin care microbii se pot transmite la
om. Întrebaţi elevii dacă se pot gândi la câteva exemple. Exemplele pot include hrana pe care o
consumăm, apa pe care o bem şi în care ne spălăm, obiectele pe care le atingem şi strănutul.
3. Întrebaţi elevii: Câţi dintre voi v-aţi spălat mâinile azi? Întrebaţi-i de ce se spală pe mâini (pentru
a scăpa de microbii care se pot afla pe mâini) şi ce s-ar întâmpla dacă nu ar putea scăpa, prin
spălare, de microbi (s-ar putea îmbolnăvi).
4. Spuneţi-le elevilor că ne folosim mâinile tot timpul şi că, în fiecare zi, ele „culeg” milioane de
microbi. Chiar dacă mulţi dintre ei sunt inofensivi, unii pot fi dăunători.
5. Explicaţi clasei faptul că noi transmitem microbii noştri prietenilor şi celor din jur şi că, din
această cauză, ne spălăm pe mâini.
6. Explicaţi-le elevilor că vor lua parte la o activitate care le arăta cum pot să-şi spele cel mai bine
mâinile pentru a înlătura toţi microbii dăunători care se află pe acestea.

Activitate principală
NOTA 1 Dacă timpul nu vă permite să desfăşuraţi întreaga activitate, rezultatele pot fi observate pe
site-ul www.e-bug.eu.
Secţiunea A
1. Oferiţi fiecărui elev din clasă un exemplar din SW 1 şi un vas Petri cu geloză nutritivă. Cereţi
fiecărui elev să împartă vasul în două, trasând o linie pe fundul vasului Petri. O parte va fi
etichetată cu cuvântul „curat”, iar cealaltă cu cuvântul „murdar”. NOTA 2 Elevii nu trebuie să
eticheteze capacul.
NOTA 3 Trebuie să se procedeze cu multă atenţie, pentru a nu amesteca partea murdară
cu cea curată deoarece rezultatele obţinute vor fi derutante. Pentru a evita această
problemă, puteţi folosi două vase, unul pentru mâini murdare şi unul pentru mâini curate.
2. Fiecare elev trebuie să îşi pună o amprentă pe partea marcată „Murdar”. Elevii trebuie apoi să
îşi spele mâinile cu grijă şi să îşi pună o amprentă pe partea marcată „Curat”.
3. Păstraţi vasul Petri într-un loc călduros şi întunecos, timp de 48 de ore şi analizaţi rezultatele
obţinute în lecţia următoare. Elevii îşi vor nota rezultatele în SW 1.
Pe partea murdară a vasului, elevii ar trebui să observe o serie de colonii de bacterii şi de
microbi; fiecare colonie în parte reprezintă o tulpină diferită a unei ciuperci sau a unui virus –
unele fac parte din flora naturală a corpului, iar altele au fost luate de pe obiectele contaminate
pe care le-au atins. Elevii trebuie să le analizeze cu atenţie şi să le descrie forma, precizând
totodată câte colonii din fiecare tip de organism observă.
Pe partea curată a vasului elevii ar trebui să observe o scădere distinctă a numărului diferitelor
tipuri de colonii observate. Aceasta s-a întâmplat deoarece spălatul mâinilor a îndepărtat multe
dintre organismele pe care elevii le-au „cules” atingând diverse obiecte. Organismele rămase,
care s-au dezvoltat în vas, reprezintă flora naturală a corpului. Numărul acestor colonii poate fi
mai ridicat decât cel observat pe partea murdară a vasului. Acest lucru se întâmplă deoarece
spălatul poate scoate microbii inofensivi din foliculii piloşi, dar aceştia reprezintă, de obicei,
doar un singur tip de microb. Putem face diferenţa între microbii inofensivi şi cei
dăunători deoarece se pare că există mai multe specii diferite de microbi dăunători.

37
2.1 Spread of Infection
Hand Hygiene

Main Activity Cntd


Section B
1. Divide the class into 4 even groups of students (a, b, c, d).
2. Ask each group to choose a lead person who is NOT going to wash their hands. Everyone
else in the group should wash their hands as thoroughly as possible with soap (if available)
and water. Students should dry their hands with either an air hand dryer or a clean section of
tissue. The student NOT washing his/her hands should touch as many items in the classroom
as possible to pick up lots of microbes including door handles, sink taps, shoes, etc.
3. Ask students to stand in 4 rows one behind the other and designate groups as follows
a. No hand washing Control group
b. Wash hands in warm water very quickly Dip hands in water and rub quickly
c. Wash hand in warm water thoroughly
d. Wash hands in warm water & soap thoroughly
4. Provide each student in the class 2 nutrient agar plates and a copy of SW 2.
5. Each student should put a hand print on one of their agar plates and label appropriately.
6. The lead student (student 1) should then wash their hands according to the group they are in.
Student 1 should then turn around and shake hands with student 2 making sure to have as
much hand contact with the person as possible. Student 2 in turn should shake hands with
student 3 and so on until they reach the end of the row.
7. Each student should now make a hand print in their second nutrient agar plate and label
appropriately.
8. Place the nutrient agar plates in a warm dry place for 48 hrs. Ask students to view and record
their results on SW 2.

Plenary
1. Discuss the results with the students. What results did they find the most surprising? Explain
that microbes can sick to the natural oil found on our skin. Washing with water alone flows
over this oil and does not wash it away. Soap breaks up this oil so that the water can wash
away the microbes.
2. Discuss where the microbes on their hand may have come from. Emphasise to students that
not all the microbes on their hands are bad; there may also be normal body microbes there
too which is why good microbes may increase following hand washing.
3.

Extension Activity
3. Ask students to research the controversy as to the pros and cons of using antibacterial soaps.
It may be a good idea to divide the class into groups of 4 people and ask each group to
research the topic and have a classroom debate. Alternatively, students can write a short
essay where they outline the argument for and against and draw their own conclusion from
the evidence.

38
2.1 Răspândirea infecţiei
Igiena mâinilor

Activitate
1. Această activitate poate fi desfăşurată în grupuri de câte 2 – 4 elevi sau sub forma unei
discuţii frontale.
2. Întrebaţi elevii dacă au fost vreodată deranjaţi la stomac. Cu ajutorul planşelor SH 1 şi SH 2,
cereţi-le elevilor să îşi imagineze cum se poate răspândi gastroenterita (deranjamentul
stomacal) în şcoala lor, de la un singur elev infectat.
3. Spuneţi-le elevilor să ia în considerare situaţiile în care se află, zi de zi, la şcoală (când merg
la toaletă şi nu se spală pe mâini sau se spală fără săpun, când mănâncă la cantina şcolii,
când împrumută pixuri şi alte obiecte de la prieteni, când îşi strâng mâinile, când folosesc
calculatorul...).
4. Cereţi grupurilor/elevilor să descrie diferite feluri în care infecţia s-ar putea răspândi şi cât de
repede s-ar putea întâmpla acest lucru în clasa lor sau în şcoală.
5. Sugeraţi-le elevilor să se gândească şi să discute despre dificultăţile pe care le întâmpină în
ceea ce priveşte igiena mâinilor la şcoală şi, mai apoi, să propună diferite metode de a folosi
mai bine grupurile sanitare existente.

Persoane cu risc de
infecţie
Sursa infecţiei

Portiţe de
intrare pentru
microbi Portiţe de ieşire
pentru microbi

Răspândirea infecţiei

39
2.1 Răspândirea infecţiei
Igiena mâinilor

Rezultate
Desenează şi descrie ceea ce ai observat în vasul Petri

Partea murdară
Colonia 1 colonii mari, rotunde, de culoare crem, cu mijloc alb
Colonia 2 colonii mici, de culoare galbenă
Colonia 3 colonii foarte mici, cu formă neregulată culoare crem
Colonia 4 colonii mici, rotunde sau ovale, de culoare crem
Colonia 5 colonii mici, rotunde, de culoare albă

Partea curată
Colonia 1 colonii mici, rotunde, de culoare albă
Colonia 2 colonii mici, rotunde sau ovale, de culoare crem

Observaţii Concluzii
1. Unele persoane pot vedea mai mulţi microbi pe
1. Care parte a vasului Petri a
partea curată decât pe partea murdară a vasului Petri.
conţinut numărul cel mai mare De ce?
de microbi? Pe partea curată a vasului pot exista mai mulţi microbi decât
Partea etichetată „curat” pe cea murdară dar, dacă elevii şi-au spălat corect mâinile,
ar trebui să existe un număr mai redus al diferitelor tipuri
2. Care parte a vasului Petri a
de microbi prezenţi. Creşterea numărului de microbi este,
conţinut cele mai diferite colonii probabil, cauzată de microbii existenţi în apă sau pe
de microbi? prosopul de hârtie pe care l-au folosit elevii.
Partea etichetată „murdar”
3. Câte tipuri de colonii au existat 2. Care sunt coloniile care credeţi că reprezintă microbii
pe: prietenoşi şi de ce?
Curat 2 Murdar 5 Microbii de pe partea curată deoarece aceştia sunt, probabil,
microbi care se află în mod natural pe mâinile noastre.

Concluzii
1. Care metodă de spălare pe mâini a eliminat cei mai mulţi microbi?
Spălatul pe mâini cu apă caldă şi săpun.
2. De ce ar elimina săpunul mai mulţi microbi decât spălarea doar cu apă?
Săpunul ajută la înlăturarea stratului natural de ulei de pe piele, de care se pot lipi microbii.
3. Care sunt avantajele şi dezavantajele spălatului pe mâini cu săpun antibacterian?
Avantaje: omoară microbii nedoriţi Dezavantaje: omoară şi microbii aflaţi în mod natural pe
piele
4. Care este dovada faptului că microbii pot fi transmişi cu ajutorul mâinilor?
Tipurile de microbi din primul vas apar şi în celelalte vase, iar numărul lor scade treptat.
5. Care sunt zonele mâinii pe care crezi că se află cei mai mulţi microbi şi de ce?
Sub unghii, pe degetul mare şi între degete, acestea fiind sunt zonele pe care oamenii fie uită să
le spele, fie nu le spală foarte bine.
6. Numeşte 5 situaţii în care este important să îţi speli mâinile
a. înainte de a găti b. după ce atingem animale c. după ce mergem la toaletă
d. înainte de a mânca e. după ce ducem mâna la gură când am strănutat

40
Sursa infecţiei
O persoană sau un obiect care
adăposteşte microbi dăunători care

Persoane cu risc de Lanţul infecţiei pot cauza infecţii.


numeroase surse diferite de
Există

infecţie, printre acestea


infecţie numărându-se
 persoane deja infectate
Cu toţii suntem expuşi
riscului de infecţie. Printre  animale de companie sau alte
persoanele cu risc ridicat se animale
numără  suprafeţe murdare (de
 cei care iau deja exemplu, mânerele uşilor,
medicamente tastaturi, toalete)
 cei foarte tineri
 cei în vârstă
Portiţe de ieşire pentru
microbi
Microbii dăunători au nevoie de o
Portiţe de intrare modalitate de a ieşi din corpul unei
pentru microbi persoane infectate înainte de a
putea infecta pe altcineva. Ei pot
Microbii dăunători au nevoie face acest lucru prin
de o modalitate de a intra în  strănut şi tuse
corpul unei persoane înainte  fluide din corp
de a putea provoca o infecţie.
Aceştia o pot face prin:
 alimentele pe care le
consumăm Răspândirea infecţiei
 suspensiile din aer pe
care le inhalăm Microbii dăunători au nevoie de o
 tăieturi sau răni deschise modalitate de a se răspândi de la o
 obiectele pe care le persoană la alta. Aceştia pot să facă
introducem în gură o facă prin:
 atingere
 contact sexual
41
Întreruperea lanţului infecţiei Sursa infecţiei

 Stai departe de persoane


infectate
 Ai grijă atunci când consumi
Persoane cu risc de infecţie alimente crude
 Spală animalele de companie
Toată lumea regulat
 Vaccinează-te  Aruncă şerveţelele la gunoi şi
corespunzător pune hainele murdare într-un
Persoanele cu risc ridicat loc separat
 Stai departe de persoanele
infectate
 Ai grijă să fii tot timpul Portiţe de ieşire pentru
curat,-ă
microbi
 Ai grijă atunci când găteşti şi
prepari mâncarea
Ai grijă să nu ajungă pe suprafeţe
sau pe mâinile tale urme de
 strănut şi tuse
 materii fecale
 vomă
 fluide din corp
Portiţe de intrare pentru
microbi

 Acoperă tăieturile şi rănile Răspândirea infecţiei


deschise cu un bandaj
rezistent la apă  Spală-te pe mâini foarte des
 Găteşte mâncarea şi cu grijă
corespunzător  Acoperă tăieturile şi rănile
 Bea numai apă curată deschise
 Ia-ţi măsurile de precauţie
necesare în timpul activităţii
sexuale
42
Rezultate
Desenează şi descrie ceea ce ai observat în vasul Petri
Partea murdară
Colonia 1 _________________________

CURAT MURDAR Colonia 2 _________________________

Colonia 3 _________________________

Colonia 4 _________________________

Colonia 5 _________________________
Partea curată
Colonia 1 _________________________

Colonia 2 _________________________

Colonia 3 _________________________

Colonia 4 _________________________

Colonia 5 _________________________

Observaţii Concluzii
1. Care parte a vasului Petri a
conţinut numărul cel mai 1. Unele persoane pot vedea mai mulţi microbi pe
mare de microbi? partea curată decât pe partea murdară a vasului
______________________ Petri.
De ce?
2. Care parte a vasului Petri a ______________________________________
conţinut cele mai diferite
______________________________________
colonii de microbi?
______________________ ______________________________________
3. Câte tipuri de colonii au ______________________________________
existat pe:
______________________________________
______________________________________
Partea curată ____________
2. Care sunt coloniile care credeţi că reprezintă
microbii prietenoşi şi de ce?
Partea murdară ______________________________________
____________ ______________________________________
______________________________________
______________________________________

43
Procedeu
1. Realizaţi experimentul respectând instrucţiunile profesorului.
2. În tabelul de mai jos, completaţi câte tipuri de colonii aţi observat în vasul vostru Petri si
desenaţi un grafic care să ilustreze rezultatele voastre.

Rezultate
După ce v-aţi spălat (sau nu v-aţi spălat) şi strâns mâinile
Elevul 1 Elevul 2 Elevul 3 Elevul 4 Elevul 5 Elevul 6
Fără spălare (control)
Spălare rapidă
Spălare minuţioasă
Spălare minuţioasă cu săpun

Concluzii
1. Care metodă de spălare a mâinilor a eliminat cei mai mulţi microbi?
______________________________________________________________________

2. De ce ar elimina săpunul mai mulţi microbi decât spălarea doar cu apă?


___________________________________________________________________________
_________________________________________________________________

3. Care sunt avantajele şi dezavantajele folosirii săpunului antibacterian atunci când îţi speli
mâinile?
Avantaje: ________________________________________________________
________________________________________________________

Dezavantaje: ________________________________________________________
_______________________________________________________

4. Care este dovada faptului că microbii pot fi transmişi prin mâini?


___________________________________________________________________________
_________________________________________________________________

5. Care sunt zonele mâinii pe care crezi că se află cei mai mulţi microbi şi de ce?
___________________________________________________________________________
_________________________________________________________________

6. Numeşte 5 situaţii în care este important te speli pe mâini!


a. ________________________ b. ________________________
c. ________________________ d. ________________________
e. ________________________ 44
Această secţiune îşi propune să îi
înveţe pe elevi despre felul în care o
igienă a respiraţiei precară poate
duce la răspândirea microbilor şi la
îmbolnăvire.
În secţiunea 2.2. „Igiena respiraţiei”,
elevii observă, la scară mare, cât de
departe pot fi proiectaţi microbii
prin strănut şi câţi oameni pot fi
afectaţi. Prin intermediul unei serii
de experimente, elevii învaţă că
acoperirea gurii cu o batistă, atunci
când tuşesc sau strănută, îi ajută să
prevină răspândirea infecţiei.
Activitatea complementară le
propune elevilor să se gândească Virusul Influenza:
analizeze cât de departe se poate
răspândi un virus într-o săptămână.
Rezultatele pot fi uluitoare!

OBIECTIVELE TRIMITERI LA
Toţi elevii:
LECŢIEI CURRICULUMUL NAŢIONAL
 vor înţelege că, uneori, microbii ne pot îmbolnăvi;
 vor şti că este mai bine să prevină o infecţie, atunci când este posibil,
decât să o trateze;
 vor înţelege că trebuie să prevină răspândirea microbilor dăunători la
cei din jur; Timp estimat pentru
 vor învăţa că infecţia se poate răspândi prin strănut şi tuse; predare 50 de minute
 vor înţelege că acoperirea gurii cu o batistă atunci când strănută sau
tuşesc îi ajută să prevină răspândirea infecţiei.

Elevii cu capacităţi deosebite:


 vor şti că pot răspândi infecţia chiar dacă îşi acoperă gura cu mâna
când tuşesc sau strănută.
45
3.
2.2 Răspândirea infecţiei
Igiena respiraţiei

Informaţii generale

Răceala şi gripa sunt unele dintre cele mai des întâlnite boli în
Cuvinte cheie clasă şi, poate, unele dintre cele mai contagioase. Acestea sunt
provocate de virusuri şi, în consecinţă, nu pot fi vindecate cu
suspensii în aer antibiotice. În general, se recomandă odihnă la pat şi consum
contagios,-oasă ridicat de lichide. Totuşi, dacă simptomele persistă, este
contamina (a) necesară consultarea medicului de familie. Simptomele răcelii şi
experiment gripei includ dureri de cap, dureri de gât şi febră. Persoanelor
infecţie răcite le poate curge nasul!
predicţie
rezultate Cea mai frecventă formă de transmitere este cea indirectă, prin
simptomă suspensiile din aer, precum strănutul şi tusea. Se poate
transmitere răspândi şi pe o cale mai directă, prin contact uman (atingere,
sărut etc.) şi consum de hrană contaminată.
Strănutul este o metodă prin care corpul nostru încearcă să
Materiale scape de praful şi microbii pe care care îi inhalăm. Praful şi
necesare microbii dăunători rămân pe firele de păr din nas şi îi gâdilă.
Nasul trimite un mesaj creierului care trimite înapoi un mesaj
Pentru fiecare elev nasului, gurii, plămânilor şi pieptului spunându-le să dea iritaţia
 Un exemplar din SW afară. În cazul răcelii şi al gripei, milioane de particule virale
1 năvălesc şi contaminează suprafeţele pe care ajung; acestea
pot fi alimentele pe care le consumăm sau mâinile noastre.
Pentru grupuri
 30 de discuri din
hârtie (10 cm)
 metru flexibil Pregătire prealabilă
 vaporizator 1. Câte un exemplar din SW 1 şi SW 2 pentru fiecare elev
 apă
 colorant alimentar 2. Pentru fiecare grup, umpleţi vaporizatorul cu apă şi colorant
(opţional) alimentar. Folosirea unei culori diferite pentru fiecare etapă
 şerveţel mare a experimentului vă permite să evitaţi amestecarea
 mănuşi rezultatelor.
3. Creaţi o batistă mare dintr-o rolă de prosoape de bucătărie.
Măsuri
de siguranţă
 Poate fi necesar ca Sugestii alternative:
elevii să poarte un
halat sau un şorţ şi Umpleţi un balon cu sclipici (microbi) şi apoi umflaţi-l.
mănuşi Aşezaţi-vă pe un scaun şi cereţi-le elevilor să se aşeze în jurul
 Asiguraţi-vă că diluaţi dumneavoastră. Spargeţi balonul (strănut) şi cereţi-le elevilor
FOARTE BINE să observe pe câţi dintre ei a ajuns sclipiciul (microbii) şi câţi
colorantul alimentar. dintre ei ar putea fi contaminaţi.
 Asiguraţi-vă că toate
vaporizatoarele au
fost curăţate şi clătite Materiale didactice disponibile pe internet
corespunzător înainte
de utilizare  Un film demonstrativ al acestei activităţi

 Este posibil să fie  Imagini a ceea ce s-ar fi întâmplat dacă elevii ar fi pulverizat
nevoie ca elevii să microbi reali.
poarte ochelari de  O fotografie auxiliară pentru activitatea complementară 2
protecţie

46
2.2 Răspândirea infecţiei
Igiena respiraţiei

Introducere

1. Explicaţi-le elevilor că multe boli sunt purtate de aer şi se răspândesc în picături mici de apă,
numite suspensii, care sunt tuşite sau strănutate în aer de oameni. Spuneţi-le că bolile care
se răspândesc altfel variază de la răceală sau gripă la infecţii mai rare şi mai grave, precum
meningita sau tuberculoza (TB) care pot cauza decesul.
2. Continuaţi discuţia despre răceală şi gripă, explicând că ele sunt cauzate de un virus, nu de
bacterii, şi, în consecinţă, nu pot fi vindecate cu ajutorul antibioticelor. Explicaţi-le elevilor că
este important pentru sănătatea tuturor să ne acoperim gura şi nasul când tuşim sau
strănutăm deoarece astfel putem reduce riscul răspândirii infecţiei.

Activitate principală
1. Împărţiţi clasa în grupuri de câte 8 – 10 elevi.
2. Oferiţi fiecărui elev din clasă un disc din hârtie. Cereţi-le să deseneze o faţă şi să-şi scrie
numele pe disc (le puteţi cere să scrie numele unui prieten sau al unui membru al familiei
pentru a face activitatea mai distractivă). Spuneţi-le că discurile vor reprezenta persoane
reale. Explicaţi-le că ceea ce urmează să facă (a se vedea mai jos) şi cereţi-le să completeze
secţiunea ipotezei din SW 1 înainte de a începe activitatea.
3. Explicaţi-le elevilor că „persoanele” se află într-un loc aglomerat, cum ar fi o discotecă sau un
club. Fiecare elev trebuie să îşi aşeze discul într-una una din poziţiile ilustrate mai jos. Este
important ca poziţiile centrale să fie aliniate aproximativ la distanţele ilustrate mai jos. Aceste
discuri vor arăta cât de departe a ajuns strănutul şi pe cine a afectat în drumul său. Celelalte
discuri trebuie plasate la diferite distanţe faţă de linia din centru – aceste discuri vor arăta cât
de mult s-a răspândit strănutul în lateral şi câte persoane a afectat în drumul său. Scrieţi
distanţa pe fiecare disc

10cm în
spatele
celui care
30cm 70cm 100cm 150cm
strănută cel care
strănută

4. Numiţi elevul care va strănuta şi daţi-i un vaporizator cu apă colorată (pentru a face
activitatea mai interesantă şi mai uşor de vizualizat, este bine să folosiţi apă colorată).
Explicaţi clasei că persoana aceasta are o nouă tulpină de gripă care este foarte
contagioasă. Cereţi elevului să pulverizeze, în faţă, o dată — aceasta va reprezenta un
strănut al persoanei respective.
5. Elevii vor trebui să observe „persoanele”. Câte dintre ele au fost contaminate prin strănut?
6. Cereţi-le elevilor să adune „persoanele” şi să deseneze un cerc în jurul fiecărei picături de
apă, iar mai apoi să numere câte picături s-au aflat pe fiecare foaie. Explicaţi-le elevilor că
fiecare picătură de apă reprezintă o picătură din strănut, putând conţine mii de bacterii sau
virusuri.
47
2.2 Răspândirea infecţiei
Igiena respiraţiei

Activitate principală
1. Repetaţi experimentul ţinând mâna acoperită cu o mănuşă pe duza pulverizatorului. Repetaţi a
treia oară folosind un prosop de bucătărie care reprezintă acoperirea strănutului cu un şerveţel.
2. Fiecare elev trebuie să completeze şi să noteze într-un grafic rezultatele observate.
3. Arătaţi-le elevilor prezentarea MS PowerPoint care demonstrează ce s-ar fi întâmplat dacă
cineva ar fi strănutat cu adevărat peste vasele cu geloză nutritivă.

Recapitulare
1. Discutaţi împreună cu elevii despre experiment, ipoteză şi rezultatele obţinute. Au fost surprinşi
de rezultatele obţinute în cadrul acestei activităţi?
2. Cereţi-le elevilor să îşi amintească cât de umedă a fost mănuşa din cauza jetului de „microbi”.
Rugaţi-i pe elevi să-şi imagineze că ar fi fost vorba despre mâna unei persoane, după ce a
strănutat în ea, şi câte obiecte sau câţi oameni ar fi putut aceasta atinge cu mâna acoperită cu
microbi infecţioşi. Subliniaţi faptul că, deşi este bine să ne acoperim gura cu mâna când
strănutăm pentru a împiedica răspândirea germenilor, este important să ne spălăm pe mâini
imediat după aceea sau să strănutăm într-o batistă pe care, apoi, să o aruncăm.
3. Discutaţi în detaliu despre ceea ce au învăţat elevii din acest experiment despre transmiterea
microbilor. Câţi elevi ar fi fost contaminaţi printr-un strănut în autobuz?
4. S-ar fi schimbat rezultatele dacă experimentul s-ar fi desfăşurat afară, într-o zi în care ar fi
bătut vântul foarte tare? Explicaţi!
NB. Microbii se răspândesc şi prin tuse, este la fel de important să ne acoperim gura cu o
batistă când tuşim!

Activitate complementară
1. Această activitate se poate desfăşura individual sau în grupuri.
2. Explicaţi că vor prevedea câţi oameni pot fi infectaţi şi pe ce distanţă se poate răspândi gripa
de la o persoană bolnavă, într-o singură săptămână. Pentru a ilustra această situaţie, aranjaţi
elevii ca şi cum ar călători cu avionul.
3. Spuneţi-le elevilor că se află într-o călătorie cu avionul între Sydney, Australia şi Londra,
Anglia. Zborul durează 23,5 ore, cu o escală de 5 ore în Hong-Kong unde pasagerii schimbă
avionul şi se pot plimba în zona terminalului aeroportului pentru a-şi cumpăra băuturi
răcoritoare. În avion se află
a. O familie de 8 persoane care coboară la Hong Kong pentru a se întoarce acasă
b. 12 pasageri care, la Hong Kong, se îmbarcă într-un alt avion pentru a ajunge în Turcia
c. 4 pasageri care, la Hong Kong, trebuie să prindă un zbor de legătură spre Africa de
Sud
d. Pasagerii rămaşi se îndreaptă spre Londra
4. În acest avion, un pasager are o nouă tulpină de gripă care este foarte contagioasă.
a. Câte persoane vor fi infectate şi ce distanţă va parcurge virusul în 24 de ore şi într-o
săptămână.
b. Ce s-ar fi putut face pentru a preveni răspândirea infecţiei pe o distanţă atât de mare?
48
2.2 Răspândirea infecţiei
Igiena respiraţiei

Ipoteză
1. Care dintre discuri va fi cel mai afectat de strănut?
Discurile din faţa şi din părţile laterale ale celui care strănută vor fi cel mai afectate.
2. Care sunt persoanele cel mai puţin afectate de strănut?
Persoana din spatele celui care strănută şi persoanele aflate cel mai departe de acesta.
3. Ce crezi că se va întâmpla atunci când strănuţi şi îţi acoperi gura cu mâna protejată de o
mănuşă?
Strănutul nu va ajunge la atât de mulţi oameni, însă microbii vor rămâne pe mână.
4. Ce crezi că se va întâmpla când strănuţi şi îţi acoperi gura cu un şerveţel?
Toţi microbii vor rămâne în şerveţel

Rezultate
1. Care a fost cea mai mare distanţă pe care a parcurs-o strănutul?
Distanţa parcursă Numărul persoanelor contaminate
Doar strănutul Aceasta va varia în funcţie de tipul de vaporizator folosit
Mâna cu mănuşă dar, în general, doar strănutul va infecta mai mulţi oameni
şi va parcurge o distanţă mai mare. Strănutatul în batistă
Batistă trebuie să afecteze cele mai puţine persoane.

2. A contaminat unul dintre cele două strănuturi persoanele aflate pe margini?


Distanţa parcursă Numărul persoanelor contaminate
Doar strănutul
Mâna cu mănuşă La fel ca mai sus
Batistă

3. Câţi ‘„microbi” au ajuns pe persoana aflată în spatele celui care strănută?


Niciunul.

Concluzii
1. Ce aţi învăţat din acest experiment despre transmiterea microbilor?
Microbii se pot răspândi uşor de la o persoană la alta, prin strănut şi atingere.

2. Ce se întâmplă dacă îţi acoperi gura cu mâna când strănuţi, iar apoi nu te speli pe mâini?
Putem să transmitem microbii dăunători din strănut când îi atingem pe ceilalţi.

3. Care este cea mai bună metodă de a preveni răspândirea infecţiei, acoperirea gurii cu mâna
sau cu o batistă atunci când strănutăm? De ce?
Acoperirea gurii cu o batistă deoarece microbii rămân în batista pe care o punem arunca la
gunoi.

49
2.2 Răspândirea infecţiei
Igiena respiraţiei

Activitate
1. Această activitate2poate fi desfăşurată individual, în grupuri mici sau sub forma unei discuţii
complementară
frontale.
2. Trei colege, Sanda, Elena şi Cristina, sunt răcite şi tuşesc foarte tare! După cum puteţi
observa în imaginea de mai jos, fiecare dintre cele trei îşi acoperă în felul său gura atunci
când tuşeşte sau strănută.
3. Propuneţi-le elevilor să discute despre avantajele şi dezavantajele fiecărei metode în
contextul
a. vieţii de zi cu zi
b. reducerii răspândirii infecţiei
NB: Această imagine este disponibilă şi format PowerPoint pe situl e-Bug.

NOTĂ
Activitatea din secţiunea 2.3 poate fi modificată şi folosită, în cadrul unei activităţi care vizează
igiena respiraţiei, în felul următor:
1. Urmaţi instrucţiunile oferite în secţiunea 2.3, dar adăugaţi şi colorant alimentar verde în toate
eprubetele pentru a reprezenta mucozităţile
Activitate principală
1. Explicaţi-le elevilor că vor simula un strănut prin schimb de fluide (care reprezintă suspensiile
create când cineva strănută) aflate în eprubete. Împărţiţi toate eprubetele şi asiguraţi-vă că
fiecare elev primeşte una plină cu fluid. NU le spuneţi elevilor că una dintre eprubete conţine
amidon, însă dumneavoastră trebuie să ştiţi la cine se află.
2. Spuneţi fiecărui elev că trebuie să facă schimb de fluide cu alţi 5 colegi (în cazul unei clase cu
mai puţin de 25 de elevi, propuneţi doar 3 sau 4 schimburi) deoarece acesta poate fi numărul
de persoane care se află în jurul lor atunci când strănută. Atrageţi atenţia asupra faptului că
fiecare elev trebuie să îşi amintească cu cine a făcut schimb de fluide şi în ce ordine. Rugaţi
elevii să nu facă schimb doar în interiorul grupului lor de prieteni şi încurajaţi schimbul între
băieţi şi fete.
3. Spuneţi elevilor că unul dintre ei a avut un fluid care conţinea un virus al gripei. Profesorul se
va plimba printre elevi şi va testa existenţa infecţiei adăugând o picătură de iod în fiecare
eprubetă. Dacă fluidul se înnegrește, înseamnă că persoana a fost infectată. Pot elevii să
descopere cine a fost cel infectat de la început? Au fost surprinşi de rapiditatea cu care s-a
răspândit virusul, în clasă, prin strănut? 50
Ipoteză
1. Care dintre discuri va fi cel mai afectat de strănut?
___________________________________________________________________
2. Care sunt persoanele cel mai puţin afectate de strănut?
___________________________________________________________________
3. Ce crezi că se va întâmpla atunci când strănuţi şi îţi acoperi gura cu mâna protejată de o
mănuşă?
___________________________________________________________________
4. Ce crezi că se va întâmpla când strănuţi şi îţi acoperi gura cu un şerveţel?
___________________________________________________________________

Rezultate
1. Care a fost cea mai mare distanţă pe care a parcurs-o strănutul?
Distanţa parcursă Numărul persoanelor contaminate
Doar strănutul
Mâna cu mănuşă
Batistă

2. A contaminat unul dintre cele două strănuturi persoanele aflate pe margini?


Distanţa parcursă Numărul persoanelor contaminate
Doar strănutul
Mâna cu mănuşă
Batistă

3. Câţi ‘„microbi” au ajuns pe persoana aflată în spatele celui care strănută?


__________________________________________________________________________

Concluzii
1. Ce aţi învăţat din acest experiment despre transmiterea microbilor?
_____________________________________________________________________

2. Ce se întâmplă dacă îţi acoperi gura cu mâna când strănuţi, iar apoi nu te speli pe mâini?
______________________________________________________________________

3. Care este cea mai bună metodă de a preveni răspândirea infecţiei, acoperirea gurii cu mâna
sau cu o batistă atunci când strănutăm? De ce?
__________________________________________________________________________
______________________________________________________________________

51
52
Această secţiune îşi propune să îi înveţe
pe elevi despre felul în care activitatea
sexuală poate duce la răspândirea
microbilor şi bolilor.
Secţiunea 2.3, „Infecţii cu transmitere
sexuală”, îi învaţă pe elevi cât de uşor se
pot răspândi microbii care pot fi
dăunători, de la o persoană la alta, fără
ca niciuna dintre aceste persoane să îşi
dea seama. Elevii realizează un
experiment chimic pentru a observa câte
persoane se pot infecta fără să ştie, în
urma unui contact sexual neprotejat, şi
cum pot să prevină asemenea situaţii.
Activitatea complementară se bazează
pe o bandă desenată. Fiecare scenă a
benzii desenate ilustrează felul în care
cele două personaje principale, Ana şi
Virusul Herpes
Horea, iau anumite decizii corecte sau
greşite. Mai apoi, elevii discută pe
marginea acestor decizii, despre cât de
înţelepte li se par şi cât relevante sunt
pentru ei.

Obiectivele TRIMITERI LA
LECŢIEI CURRICULUMUL
Toţi elevii:
 vor şti că infecţia se poate răspândi foarte uşor prin
NAŢIONAL
contact sexual
 vor înţelege ce pot face pentru a se proteja împotriva
ITS.

Timp estimat pentru predare


50 de minute

53
2.3 Transmiterea infecţiei
Infecţii cu transmitere sexuală (ITS)

Informaţii generale

Cuvinte cheie ITS-urile sunt infecţii contractate prin contact sexual cu o persoană
deja infectată. Unele ITS-uri pot fi tratate şi vindecate cu
SIDA medicamente antibiotice, însă altele nu. Multe ITS-uri incurabile pot
sex anal fi tratate pentru a le face mai suportabile. Există peste 25 de feluri
infecţie cu Chlamydia
de ITS-uri!
negi genitali
gonoreea ITS-urile bacteriene sunt cauzate de bacterii şi se răspândesc prin
hepatita B contact sexual vaginal, oral sau anal cu o persoană infectată.
herpes Printre aceste infecţii se numără chlamydia, gonoreea şi sifilisul şi
HIV se vindecă, în general, printr-un tratament cu antibiotice.
sex oral
sex Infecţiile virale se pot răspândi pe aceleaşi căi ca infecţiile
ITS bacteriene, însă se pot răspândi şi prin contact direct cu pielea
sifilis infectată sau cu fluidele din corp precum sângele, sperma sau
transmitere saliva unei persoane infectate, atunci când acestea intră în
circulaţia sanguină a unei persoane neinfectate. Printre infecţiile
Materiale virale se numără negii genitali, hepatita B, herpesul şi HIV-ul care,
necesare deşi pot fi tratate, NU pot fi vindecate.
Chiar dacă majoritatea ITS-urilor se transmit în general prin contact
Pentru fiecare elev sexual, unele se pot răspândi şi prin folosirea aceloraşi ace sau
□ 3 eprubete curate seringi, prin contact cu pielea (în acelaşi fel în care bacteriile se pot
□ Un exemplar din SW 1
□ Un exemplar din SH 1
răspândi de pe mâna unei persoane la alta) sau trec de la mamă la
□ Un exemplar din SH 2 copilul nenăscut, în timpul sarcinii sau la naştere. HIV se poate
Pentru clasă transmite şi prin laptele matern.
□ suport pentru eprubete Pe situl e-Bug, este disponibilă o prezentare PowerPoint care
□ iod detaliază cele mai des întâlnite ITS-uri. Totuşi, este important de
□ amidon ştiut că faptul că o persoană poate avea o ITS fără a suferi de
□ apă
□ mănuşi
simptome evidente; este posibil să nu ştie nici ea că este infectată.
□ folie alimentară sau Oricine poate contracta o ITS. Nu are nicio legătură cu cât de
bile din vată „curat” este cineva sau cu felul cum se îmbracă şi se comportă.
Majoritatea persoanelor care contractează o ITS nu ştiu că
Măsuri persoana cu care au un contact sexual este infectată.
de precauţie

Asiguraţi-vă că amidonul Pregătire


sau iodul nu le intră
elevilor în ochi şi că, după 1a. Umpleţi o eprubetă pe jumătate cu apă – câte o eprubetă
ce le folosesc, se spală pe pentru fiecare elev
mâini.
1b. Înlocuiţi conţinutul unei eprubete cu amidon
Materiale didactice 2a. Umpleţi un al doilea set de eprubete pe jumătate cu apă
disponibile
pe internet 2b. Înlocuiţi conţinutul unei eprubete cu amidon
 Un film demonstrativ al 3a. Umpleţi 4 eprubete cu apă
acestei activităţi 3b. Puneţi un dop din vată sau o folie alimentară deasupra a 2
 O prezentare MS dintre eprubete
PowerPoint auxiliară
4. Fotocopiaţi SW 1 pentru fiecare elev
pentru predarea
acestui subiect.
NOTĂ Această activitate poate fi folosită pentru a demonstra răspândirea
 SH 1 şi SH 2 în altor tipuri de infecţii. Consultaţi secţiunea 2.2 pentru a vedea cum
format MS poate fi folosită pentru a demonstra răspândirea unui virus al gripei!
PowerPoint 54
2.3 Transmiterea infecţiei
Infecţii cu transmitere sexuală (ITS)

Introducere
1. Începeţi lecţia explicându-le elevilor că există numeroase căi pe care microbii se pot
transmite la om, de exemplu prin atingere, strănut sau alimente şi apă potabilă
contaminate. Subliniaţi faptul că o altă cale de transmitere este reprezentată de schimbul
de fluide din corp, adică prin contact sexual neprotejat.
2. Pentru a încuraja elevii să nu se ruşineze de acest subiect, întrebaţi-i dacă au auzi vreodată
de ITS-uri şi dacă ştiu ce le cauzează. Folosiţi activitatea PowerPoint, disponibilă pe situl
www.e-bug.eu, pentru a vă ajuta să explicaţi acest subiect.
3. Explicaţi că ITS-urile sunt, de obicei, transmise prin contact sexual neprotejat, adică atunci
când nu este folosit prezervativul, deşi, în anumite situaţii, transmiterea se poate face prin
„ace murdare”, contact cu pielea, de la mamă la copilul nenăscut sau prin laptele matern.
Acest lucru se întâmplă deoarece ITS-urile se află în sânge, iar transmiterea acestui fluid
corporal poate transmite şi infecţia.
4. SUBLINIAŢI faptul că metodele contraceptive fără barieră, de exemplu pilula contraceptivă,
NU ne protejează împotriva ITS-urilor.

Activitate principală
1. Această activitate se desfăşoară cel mai bine sub forma unui exerciţiu cu întreaga clasă.
Secţiunea A
2. Explicaţi-le elevilor că vor simula un contact sexual prin schimbul de fluide (reprezentând fluidele
corporale) între două eprubete. Împărţiţi toate eprubetele şi asiguraţi-vă că fiecare elev primeşte
una plină cu fluid. NU le spuneţi elevilor că una dintre eprubete conţine amidon, însă
dumneavoastră trebuie să ştiţi la cine se află aceasta. NOTĂ Ar fi bine să alegeţi un elev care nu
va fi ironizat de ceilalţi atunci când îşi vor da seama că el este „purtătorul”.
3. Spuneţi fiecărui elev că trebuie să facă schimb de fluide cu alţi 5 colegi (în cazul unei clase cu mai
puţin de 25 de elevi, propuneţi doar 3 sau 4 schimburi). Atrageţi atenţia asupra faptului că fiecare
elev trebuie să îşi amintească cu cine a făcut schimb de fluide şi în ce ordine; vor trebui, mai apoi,
să noteze aceste informaţii în fişa SW 1. Rugaţi elevii să nu facă schimb doar în interiorul grupului
lor de prieteni şi încurajaţi schimbul între băieţi şi fete.
4. Atunci când au terminat, oferiţi elevilor un exemplar din SW 1. Spuneţi elevilor că unul dintre ei a
avut unui fluid care conţinea o ITS simulată. Profesorul se va plimba printre elevi şi va testa
existenţa unei ITS adăugând o picătură de iod în fiecare eprubetă. Dacă fluidul se înnegreşte,
înseamnă că persoana a fost infectată. Pot elevii să descopere cine a fost cel infectat de la
început?
Secţiunea B
5. Repetaţi această activitate reducând numărul de schimburi de fluid între elevi (contacte sexuale)
la 1 sau 2. Observă clasa o scădere a numărului de persoane infectate?
Secţiunea C
6. Alegeţi 5 persoane din clasă pentru a realiza o demonstraţie. Arătaţi clasei care a fost studentul
care avea eprubeta „infectată”. Oferiţi-le celorlalţi 4 elevi eprubetele rămase, dintre care 2 sunt
acoperite cu folie alimentară.
7. Cereţi-i elevului „infectat” să aibă un „contact sexual” cu fiecare dintre ceilalţi 5 elevi. NB Nu
amestecaţi fluidele de această dată. Pur şi simplu lăsaţi elevul infectat să pună, cu ajutorul unei
pipete, câteva picături din fluidul său în celelalte eprubete. Fiecare elev în parte îşi va amesteca
bine mostra.
8. Testaţi fiecare mostră, folosind iodul, pentru a depista existenţa unei ITS.
9. Precizaţi că, în timpul acestor contacte sexuale, folia alimentară a reprezentat un prezervativ,
55
10. iar elevii respectivi nu au fost infectaţi.
2.3 Răspândirea infecţiei
Infecţii cu transmitere sexuală (ITS)

Recapitulare
Verificaţi dacă elevii au înţeles punându-le următoarele întrebări:
1. Ce este o ITS?
Infecţiile cu transmitere sexuală (ITS-uri) sunt infecţii care trec (adică se transmit), în
principal, de la o persoană la alta, în timpul unui contact sexual. Există cel puţin 25 de tipuri
de ITS-uri care se manifestă prin diferite simptome. Aceste boli se pot transmite prin sex
vaginal, anal sau oral.
2. Cine poate oricine o ITS?
Oricine are un contact sexual neprotejat cu o persoană care are o ITS poate contracta, la
rândul său, o ITS. ITS-urile NU sunt specifice doar persoanelor pe care le-am putea
considera „uşoare”, prostituatelor, homosexualilor sau dependenţilor de droguri. Pentru a
contracta infecţia, e de ajuns să ai un contact sexual cu o persoană infectată.
3. Cum putem reduce riscul de a contracta o ITS?
Există o serie de metode de prevenire a contractării unei ITS.
i. Abstinenţa: Singura metodă sigură de prevenire a contractării unei BTS este a nu avea
contacte sexuale orale, anale sau vaginale.
ii. Folosirea prezervativului: Prezervativele reprezintă măsura preventivă recomandată. Totuşi,
ele protejează doar pielea pe care o acoperă şi negii sau inflamaţiile aflate în zona genitală
şi neacoperite cu prezervativul pot contamina pielea celeilalte persoane.
iii. Comunicarea cu partenerul/partenera: Vorbeşte cu partenerul/partenera despre practicile
sexuale protejate, ca de exemplu folosirea unui prezervativ. Dacă ai un partener/o parteneră
nou,-ă, discutaţi şi luaţi in considerare posibilitatea de vă face ambii analizele înainte de a
avea relaţii sexuale.
iv. Analize la zi şi consultaţii medicale regulate: Atunci când eşti activ sexual, chiar dacă nu ai
niciun fel de simptome, este foarte important să îţi faci un control medical şi analizele de
rigoare pentru fii sigur că nu suferi de o infecţie. Nu toate simptomele unei ITS apar de la
început, iar, uneori ele nici nu există.
4. Ne protejează celelalte măsuri contraceptive, cu excepţia prezervativului,
împotriva ITS-urilor?
NU. Metodele contraceptive protejează doar împotriva unei sarcini nedorite, ele nu
protejează împotriva contractării unei ITS.
5. Care sunt simptomele unei ITS?
Simptomele infecţiilor cu transmitere sexuală sunt variate, dar printre cele mai frecvente se
numără usturimi, iritaţii sau umflături neobişnuite, mâncărime, durere la urinare şi/sau
scurgeri neobişnuite din zona genitală.
6. Toate persoanele care contractează o ITS prezintă simptome?
NU, ITS-urile sunt o problemă des întâlnită deoarece multe persoane sunt purtătoare ale
unei infecţii fără să ştie. În unele cazuri, femeile nu îşi dau seama că au fost purtătoare
decât târziu, în momentul în care se confruntă cu probleme de infertilitate
7. Unde pot să primesc mai multe sfaturi şi să îmi fac analizele?
Întreabă asistenta de cabinetul şcolar sau medicul de familie.

Activitate complementară
1. Crearea unor postere pentru a educa publicul larg cu privire la ITS-uri.
SAU
2. Oferiţi fiecărui elev un exemplar din SH 1 şi SH 2 şi cereţi-le să comenteze fiecare
afirmaţie făcută în benzile desenate. Această activitate poate fi desfăşurată individual, în
56
grupuri sau sub forma unei discuţii frontale.
2.3 Răspândirea infecţiei
Infecţii cu transmitere sexuală (ITS)

Dacă Horea a avut contacte sexuale neprotejate cu alte


persoane, există posibilitatea ca el să fi contractat o infecţie cu
transmitere sexuală. Multe dintre ITS-uri nu prezintă simptome
evidente şi, în consecinţă, este posibil ca Horea să nu ştie
dacă a contractat sau nu o ITS. Deşi o iubeşte pe Ana, doar
printr-o monitorizare regulată şi prin practicarea sexului
protejat poate fi sigur că nu o infectează.

Ana ia o decizie foarte greşită. Folosirea prezervativului ajută


nu doar la reducerea riscului de apariţie a unei sarcini nedorite,
ci şi la reducerea riscului de a contracta o ITS. Multe sarcini
nedorite şi ITS-uri au apărut deoarece unii oameni au spus
„Doar de data asta, n-o să se întâmple nimic”.

În această scenă, Ana şi Horea par a fi foarte responsabili


deoarece folosesc pilula contraceptivă pentru a preveni
apariţia unei sarcini nedorite. Totuşi, trebuie reţinut faptul că
pilula şi implanturile reprezintă doar medicamente
contraceptive şi nu contribuie la prevenirea contractării unei
ITS.

Multe persoane, indiferent de vârstă, se pot simţi ruşinate când


merg la medicul de familie, la cabinetul şcolar sau la o clinică
de ginecologie şi urologie. Este important să subliniaţi faptul că
elevii nu au NICIUN motiv să se simtă ruşinaţi. Contractarea
unei ITS şi netratarea acesteia sau transmiterea ei la o
persoană dragă pot fi mult mai stânjenitoare şi pot avea
consecinţe dureroase.

Acesta este un mit des întâlnit în rândul adolescenţilor şi a


multor adulţi. Oricine poate contracta o ITS oricând, de la
cineva care este infectat, dacă nu foloseşte măsurile de
precauţie necesare.

Este important să le atrageţi elevilor atenţia asupra faptului că


ITS-urile reprezintă o problemă tot mai gravă. Din păcate,
infecţia cu Chlamydia este una dintre cele mai frecvente ITS-
uri în rândul tinerilor din zilele noastre, în principal din cauza
faptului că, la început, persoanele infectate prezintă simptome
uşoare sau acestea chiar lipsesc. Cu toate acestea, infecţia cu
Chlamydia poate 57 cauza, mai târziu, infertilitate.
Analizează fiecare dintre scenariile următoare. Ce părere ai despre conversaţia care are loc?

Te iubesc. N-aş vrea să te infectez

Ana şi Horea discută


despre posibila lor
viaţă sexuală. Horea
a avut şi alte
partenere, iar Ana
este puţin îngrijorată
de posibilitatea
contractării unei ITS.

Doar de data asta, n-o să se


întâmple nimic. Nu te îngrijora!

Horea şi Ana sunt


îngrijoraţi
deoarece nu au un
prezervativ.

Noi folosim deja pilule


anticoncepționale

Este necesar ca
Horea şi Ana să
cumpere
prezervative?

58
Analizează fiecare dintre scenariile următoare. Ce părere ai despre conversaţia care are loc?

Cred că ar trebui să facem


dragoste, dar aş vrea să-ţi
faci, mai întâi, analizele.

Horea este extrem


de ruşinat atunci
când o însoţeşte
pe Ana la clinica
de ginecologie şi
urologie.

Am auzit că,
prima dată, nu te
poţi infecta

Ana şi Iulia
discută despre
cum va fi „prima
dată” şi sunt
îngrijorate de
riscul de a
contracta herpes.

Chlamydia! Tot
timpul vorbesc
despre asta doar ca
să ne împiedice să ne
distrăm
Horea şi Alex
vorbesc despre
ora lor de educaţie
sexuală şi discută
despre Chlamydia.

59
Secţiunea A
Enumeră persoanele cu care ai avut un „contact sexual”, fie că au avut sau nu o ITS:

Contact sexual Numele persoanei Era deja infectat,-ă?


1
2
3
4
5

Câte persoane din clasă au contractat infecţia? _____________________________

Tu ai contractat infecţia? _________________________________________________

Cine era purtătorul,-oarea infecţiei? ____________________________________________

Secţiunea B
Enumeră persoanele cu care ai avut un „contact sexual”, fie că au avut sau nu o ITS:

Contact sexual Numele persoanei Era deja infectat,-ă?


1
2

Câte persoane din clasă au contractat infecţia? _____________________________

Tu ai contractat infecţia? _________________________________________________

De ce s-a redus, de această dată, numărul persoanelor care au contractat infecţia?


_________________________________________________________________________

Cine era purtătorul,-oarea infecţiei? ____________________________________________

Secţiunea C – Rezultate
Persoană Culoare înainte Culoare după Motivul schimbării culorii
1
2
3
4

Ce reprezintă folia alimentară sau bilele din bumbac?


________________________________________________________________________

Poţi să îţi dai seama de ce unele persoane nu au fost infectate, deşi au avut un contact
sexual cu cineva care avea o ITS?
2
4

________________________________________________________________________

60
61
Scopul acestei rubrici este de a-i
încuraja pe elevi și studenți să aibă o
percepție corectă asupra riscului
infecțiilor cu transmitere sexuală.

Utilizarea Clamydiei ca exemplu îi va


ajuta pe elevi și studenți să înțeleagă
susceptibilitatea unei persoane la
infecție și posibilele consecințe grave.

Acest lucru este realizat prin intermediul


unor istorioare ce vor avea un impact
mare și prin demonstrații vizuale.
Pentru a ajuta elevii să-și dezvolte
abilitățile de negociere referitor la
utilizarea prezervativului sau la relațiile
sexuale, li se prezintă niște probleme cu
care se confruntă de obicei tinerii și sunt
rugați să sugereze metode de a le Bacteria Clamydia
rezolva.
Exersarea acestor abilitați va crea o bază
pentru activități suplimentare.

REZULTATELE PROGRAMA NAŢIONALĂ


Toți elevii:
ÎNVĂŢĂRII Stagiul 3
LINKURI
 Vor cunoaște rata de infecție în rândul tinerilor
 Vor ști că majoritatea persoanelor nu au nici un fel de Programul studiului
simptome 3. Cuprindere și conținut
 Vor înțelege legătura fiziologică dintre infecție și 3.3 Organisme, comportament și sănătate
consecințele sale pe termen lung
 Vor înțelege cât de ușor se poate răspândi infecția Timpul estimat de predare
 Vor ști cum să se protejeze împotriva infecției 50 de minute
 Vor ști cum și unde pot face testul pentru clamyidia și
care este tratamentul necesar

62
2.4 Răspândirea infecției
Infecții cu transmitere sexuală - CLAMYDIA

Informaţii de fond
Clamydia este o infecție cu transmitere sexuală care este
Cuvinte cheie provocată de bacteria numită Chlamydia trachomatis.
Rata cea mai mare de infecție cu Clamydia este la tinerii cu
Clamydia vârsta între 16 și 24 de ani. În cadrul acestui grup de vârstă se
Transmitere estimează că o persoană din 10 este infectată.
Risc
Aproximativ 70% din femeile și 50% din bărbații cu Clamydia nu
au niciun fel de simptome, ceea ce înseamnă că multe persoane
nici nu-și dau seama că au această infecție. La femeile care au
totuși simptome, acestea pot fi: o scurgere anormală, durere
Materiale și/sau hemoragie în timpul contactului sexual și durere la
necesare urinare. La bărbați, simptomele pot fi o scurgere apoasă sau
tulbure din vârful penisului, durere la urinare și la nivelul
□ Exemplar SH 1 testiculelor.
□ Exemplar SH 2
□ Exemplar SH 3 & SH 4 Diagnosticarea se face în baza unei mostre de urină (femei și
bărbați) sau frotiu vaginal (doar la femei). Infecția este tratabilă
cu o singură doză de antibiotice.
Infecția cu clamidia care rămâne netratată este o cauză
Resurse frecventă a bolii inflamatorii pelvine (o inflamare gravă a ovarelor
disponibile și tuburilor falopiene), a sarcinii ectopice (când fătul crește în
pe internet tubul falopian) și a infertilității la femei. La bărbați, infecția poate
provoca probleme la nivelul prostatei și a testiculelor și din ce în
 Animațiile enumerate ce mai multe studii arată că este legată și de infertilitatea la
la „Pregătire bărbați.
anterioară” ilustrează
(a) rata infecției în De ce o lecție despre Clamydia?
rândul tinerilor, (b) Deși clamydia este o problemă de sănătate publică gravă și din
cum dăunează ce în ce mai des întâlnită, anumite caracteristici ale acestei
infecția corpului, (c)
cât de ușor se
infecții o fac să fie percepută de tineri în mod greșit ca nefiind
răspândește infecția deosebit de periculoasă.
Atunci când iau o decizie dacă să folosească sau nu
prezervative, probabil că tineri cântăresc consecințele. Unele
decizii vor fi pozitive, cum ar fi folosirea protecției împotriva
infecțiilor cu transmitere sexuală, iar altele vor fi mai negative
(de ex. „ne strică cheful”). Deseori aceste păreri negative câștigă
și atunci motivația de a folosi prezervative nu este deosebit de
puternică.
Pentru a combate acest lucru și pentru a sprijini intențiile de a
folosi prezervative, este extrem de important ca tinerii să aibă o
percepție corectă a amenințării pe care o reprezintă infecțiile cu
transmitere sexuală. Această lecție a fost concepută pentru a
încuraja o percepție clară și realistă a pericolului reprezentat de
clamidia.

Pregătire anterioară

1. Strângeți informații despre clinicile locale care oferă analize


pentru infecțiile cu transmitere sexuală
2. Descărcați următoarele animații de pe www.e-bug.eu
a. „Lenjerie de corp”
b. „Clamydia – film”
63
c. „Pericol”
2.4 Răspândirea infecției
Boli cu transmitere sexuală - Clamydia

Introducere
1. Recapitulați regulile de bază ale educației sexuale predate sau folosiți-le pe cele furnizate. Consultați
(SH 1)
2. Începeți prin a explica că urmează să discutați un anumit tip de infecție cu transmitere sexuală care se
numește clamydia. Întrebați clasa ce știe deja despre această infecție cu transmitere sexuală. În acest
moment poate ar trebui să subliniați obiectivele lecției, utilizând prezentarea PowerPoint disponibilă.
Explicați că:
a) clamidioza este un tip de boală cu transmitere sexuală provocată de o bacterie
b) este mult mai frecvent întâlnită la tineri (16 – 24 de ani).
c) multe persoane nu-și dau seama că au această infecție, deoarece majoritatea celor
infectați nu au simptome
d) dar unele persoane au simptome si printre acestea se numără... (consultați TS 1)
3. Arătați clasei animația cu Lenjerie de corp. Dați clic pe redare.
a) Explicați că acesta este un grup de persoane tinere (50 de fete, 50 de băieți) cu vârsta
cuprinsă între 16 – 24 de ani. Cereți clasei să ghicească câte din aceste persoane au
probabil clamydia? Clic pe următorul
b) Zece adolescenți sunt selectați și au lenjerie de corp care strălucește. Explicați că un
adolescent din zece are o infecție cu clamydia. Clic pe următorul
c) Întrebați câți dintre ei vor ști că o infecție cu clamidia. Clic pe următorul X2
d) O femeie și doi bărbați își vor schimba expresia și vor părea triști (i.e. doar 3 din grupul
nostru) arătând astfel că majoritatea tinerilor care sunt infectați cu clamidia nu sunt
conștienți de acest lucru. Explicați că acesta este motivul pentru care unii oameni o
numesc „boala tăcută”.
4. Discutați cu clasa faptul că multe persoane nu știu că au această infecție, iar cei care știu nu spun
nimănui acest lucru. Explicați că este foarte probabil că știu pe cineva care are sau care a avut clamydia.
.

Activitatea principală
1. Explicați că, dacă o infecție cu clamydia nu este tratată, acest lucru poate duce la probleme grave de
sănătate atât pentru bărbați cât și pentru femei. Spuneți elevilor că vor afla ce se întâmplă în corpul unei
persoane atunci când devine infectată cu bacteria clamydia – din punctul de vedere al bacteriei!
2. Dați studenților un exemplar al SH 2 – Dacă Clamidia ar putea vorbi. Explicați-le că o fată, Claudia, a
fost infectată cu bacteria Clamydia, iar bacteria îi spune lui Claudia povestea lor. Alegeți 5 studenți care
să citească câte un paragraf fiecare.
3. La sfârșit, întrebați elevii dacă au învățat ceva despre bacteria clamydia și dacă da, ce anume.
4. În acest moment ar fi probabil util ca elevii să vadă cum se răspândește bacteria clamydia în corpul unei
femei. Fie arătați întregii clase animația ‘Clamydia – filmul’, fie permiteți elevilor să-l vadă individual.
5. Discutați cu clasa cum infecția cu clamydia poate duce la daune permanente și ireversibile dacă rămâne
nedescoperită și netratată. Reamintiți-le elevilor că majoritatea oamenilor nu vor ști că au infecția și deci
nu-și vor face analize (prin urmare, este extrem de important să se facă aceste analize după relații
sexuale fără protecție).
6. Subliniați că orice persoană care a avut vreodată relații sexuale fără protecție ar trebui să-și facă analize
pentru clamydia și alte infecții cu transmitere sexuală. Furnizați informații despre serviciile locale,
respectiv unde este cel mai apropiat centru unde sunt disponibile aceste teste și cum pot avea acces la
ele. Explicați că și cei sub 16 ani au dreptul la confidențialitate, iar cadrele medicale nu au voie să
spună nimănui de vizita lor, inclusiv părinților sau tutorelui lor. Explicați că tratamentul constă într-o
64
singură doză de antibiotice. De asemenea, informați elevii de unde pot obține prezervative gratuite în
zona lor.
2.4 Răspândirea infecției
Boli cu transmitere sexuală - Clamydia

Activitatea principală - continuare

7. Așadar, acum elevii știu că bacteria Clamydia poate provoca o infecție. Întrebați-i cât de ușor
se poate răspândi clamydia de la o persoană la alta, după părerea lor.
8. Împărțiți clasa în grupuri mai mici de 5 – 7 persoane și furnizați fiecărui grup documentele SH
3 și SH 4. SUGESTIE: puteți tăia documentele SH1-2 în carduri laminate și să le dați fiecărui
grup.
9. Rugați fiecare grup să vizioneze animația „Pericol”. Animația arată o rețea de opt personaje,
fiecare având povestea sa și fiind legați între ei prin contact sexual. O linie roz arată că
infecția cu clamydia s-a răspândit, iar linia verde arată că nu s-a răspândit. Punând cursorul
pe fiecare personaj, aflăm despre contactul personajului cu clamydia și cum a fost infecția
dată mai departe în grup. Treceți mai departe la alte personaje în grup până când ați acoperit
toate istorioarele (elevii pot alege în ce ordine doresc să audă povestea fiecărui personaj).
10. Dacă există suficient timp, fiecare grup ar trebui să discute și să răspundă la întrebările
disponibile sau puteți aloca un personaj la un grup. După câteva minute, rugați fiecare grup
să spună clasei ce au discutat. Faceți clic pe rând pe butonul „comentarii” pentru a vedea
sfatul nostru. Discutați cu întreaga clasă.
11. Pentru a încheia lecția, 1) arătați imaginea cu cei 100 de tineri din exercițiul „Lenjerie de
corp”. Discutați cât de ușor se poate răspândi clamydia prin relații sexuale fără protecție, 2)
subliniați că ar trebui să cunoască și să aibă încredere nu doar în partenerul lor dar și în
ceilalți din rețea (ceea ce nu este posibil) – este posibil ca partenerul/partenera lor să fi fost
expus(ă) fără să-și dea seama 3) consolidați mesajul că oricine poate lua clamydia – singura
modalitate de a fi siguri că nu sunt expuși la ea este să evite relațiile sexuale sau să
folosească prezervativ. 4) Și „este OK să aștepte” – în ciuda impresiilor date de alți tineri,
majoritatea persoanelor de vârsta lor încă nu au avut relații sexuale (aproximativ 75% din
adolescenții cu vârsta cuprinsă între 13-16 ani nu au avut relații sexuale).

Discuţie cu toți elevii

Consolidați următoarele mesaje:


 Clamydia poate provoca daune ireversibile dacă nu este tratată.
 Există o posibilitate reală ca infecția să însemne că s-ar putea să nu poată avea copii în viitor.
 Femeile tinere sunt expuse la un risc mai ridicat de cele mai în vârstă (peste 30 de ani),
deoarece țesutul lor intern este mai moale, și este mai ușor pentru bacterie să-l atace.
 Este posibil ca bacteria să fie în corpul lor și să nu aibă nici un fel de simptome.
 Deoarece majoritatea persoanelor nu știu că au clamydia (chiar și atunci când se răspândește),
nu este nimic care să-i determine să-și facă analize și din această cauză problemele provocate
de infecție se agravează atât de mult.

Activitate suplimentară

a. Ca și continuitate a exercițiului „Pericol”, rugați elevii să exerseze câteva din abilitățile necesare
pentru a depăși problemele cu care se confruntă personajele de exemplu, a trece de rușinea de
a cumpăra prezervative și pentru a rezista presiunii de a face sex fără protecție. În funcție de
clasa pe care o aveți și de cât de multă încredere au în ei, creați o activitate care le permite să
practice, de exemplu, o scenetă sau simulare de dialog.

b. Faceți activitatea „Răspândirea infecției” din65pachetul e-Bug pentru elevi mai mari pentru a
consolida ideea că infecțiile cu transmitere sexuală se răspândesc foarte ușor într-un grup.
INFECȚII CU
TRANSMITERE
SEXUALĂ
Reguli de bază

 Nimeni (niciun profesor sau elev) nu


trebuie să răspundă la o întrebare
personală
 Nimeni nu va fi obligat să ia parte la
discuție
 Se va utiliza doar denumirea corectă a
părților corpului
 Sensul cuvintelor va fi explicat în mod
rezonabil și factual.
 Alte reguli (după cum se decide în
clasă)

66
INFECȚII CU
TRANSMITERE
SEXUALĂ
Dacă Clamydia ar putea să vorbească

Îmi pare rău Claudia, dar nu poți da vina pe mine. Nu eu te-am luat pe tine. Tu m-ai luat pe mine când ai făcut
sex cu tipul ăla la petrecere acum două săptămâni. Nu-ți aduce aminte? Păi sigur că nu, de ce să-ți aduci
aminte? Îți plăcea de mult de el și nu ai folosit prezervativ. Îți sunt chiar recunoscătoare. Nici nu bănuiai
atunci că ai fost infectată cu Clamydia, adică eu! Sunt foarte tăcută, dar asta nu înseamnă că nu sunt
puternică, dimpotrivă.

Salut! Da așa e, iată-mă. Ți-am fost transmisă ție prin bacteria luată din sperma lui Mihai și atâta timp cât tac
mâlc e mai ușor pentru mine să mă stabilesc în corpul tău ca la mine acasă. Sperma lui Mihai a rămas în
corpul tău după ce ați făcut sex și am avut astfel ocazia de a mă răspândi în jur. Pentru că ești tânără este și
mai ușor pentru mine să-ți infectez corpul. Cum am mai zis, știu să tac chitic. Și așa, nici nu vei ști că sunt cu
tine 24 de ore pe zi.

Deși din păcate unii își dau seama că sunt în corpul lor, majoritatea însă nu-și vor da seama și îmi permit astfel
să stau bine mersi luni întregi și poate chiar ani de zile fără să mă descopere și evident, mie chiar îmi
convine. Vezi tu? Așa pot provoca mai multe daune. La început locuiesc și încep să provoc probleme în
cervix și în uretră. După ce am intrat în corpul tău, mă multiplic enorm. Mereu sunt mândră de puișorii mei
cum se răspândesc mai departe decât aș putea să o fac eu de una singură. Sunt puternici ca o armată
făcându-și drum prin tuburile falopiene care sunt preferatele noastre. Da așa e, acestea sunt o parte
importantă a sistemului tău reproducător unde se formează bebelușii. Da sigur că acum nu îți faci griji de
copii și că te interesează mai mult să-ți trăiești viața că ești tânără și vrei să te distrezi, iar mie asta îmi
convine de minune pentru că așa voi avea destul timp să-mi fac treaba. Mă pricep perfect să-ți blochez
tuburile la ambele capete provocând creșterea unui țesut cicatrizant. Rezultatul? S-ar putea să simți o inflamare
dureroasă a tuburilor falopiene și a ovarelor și să-ți fie greu să ai copii în viitor.

Deci acum știi care e realitatea atunci când trăiești cu mine și nu sunt descoperită la timp și nu te tratezi. Un
alt avantaj a faptului că nu știi de mine este că data viitoare când faci sex fără protecție mă vei da mai
departe. Și uite așa cresc! Ce veste grozavă, nu? Poate nu așa grozavă pentru bietul tip … Dar să știi că pot
să stau în secret și în corpul bărbaților dar, câteodată îmi place să le arăt și lor din când în când că mă aflu
acolo. S-ar putea să aibă o scurgere urâtă din vârful penisului. Da, eu sunt! Pot să-i produc durere și când
face pipi… AAUUUU… Ah și ca să mă distrez s-ar putea chiar să-i fac testiculele să se umfle! Și o să
meargă așa în timp ce-l doare… și poate să-ți mulțumească ție pentru asta. Sau pot de asemenea să tac
mâlc și în corpul lui și în viitor s-ar putea să afle că nici el nu poate avea copii. În fine, acum trebuie să plec.

Am lucruri importante de făcut..............

67
Salut! Sunt Claudia
Am prieten și se numește Cris, are 17 ani și suntem împreună de 5 luni. În ultima
vreme, lucrurile au fost ciudate între noi.
E puțin jenant să zic dar ne certăm din cauza sexului. Știi eu eram virgină și el nu. El voia să
facă sex. La început eram amândoi mulțumiți să ne atingem și să ne sărutăm și apoi luna
trecută s-a luat de mine la telefon că de ce nu facem sex.
Pentru mine e un pas mare dar m-am fâstâcit și nu am știut ce să mai zic ca să nu se supere
sau să mă lase sau ceva de genul ăsta. A zis că dacă-l iubesc o s-o fac ca să-l fac pe el
fericit, dar cu mine cum rămâne? Eu nu sunt așa fericită.
A zis că mă comport ca un copil prost și până la urmă am făcut-o. Dar tot m-a lăsat câteva
săptămâni mai târziu.

Cris a făcut presiuni asupra lui Claudia ca să facă sex și deși nu știe, ea a fost infectată cu Clamydia.
Cum a făcut-o Cris să se simtă? Ce altceva ar fi trebuit să facă ea în situația asta? Cum altfel ar fi trebuit
Chris să se comporte în situația asta? Ce ar trebui Claudia să facă acum?

Salut, sunt Alex.


Pasiunea mea este fotografia în lumea modei. Sunt multe femei sexy în lumea
modei! Încep un curs la colegiu în septembrie. Înainte să o întâlnesc pe Kate
Moss a mea, am întâlnit-o pe această fată, Claudia.
Era timidă și simpatică. Mi-a spus că tipul cu care fusese înainte era un idiot și
vreau să fiu sigur că mă comport cu ea așa cum trebuie.
Așa că atunci când am început să ne iubim i-am zis „Stai să iau un prezervativ” și
ea a zis că nu contează. M-am gândit: „STAI PUȚIN IUBITA”. Îmi placi dar nu vrea să am
copii cu tine, nu pot să am grijă de tine și de un copil în timp ce sunt plecat la săptămâna
modei! În plus, nu vreau să iau vreo boală sexuală și să-mi cadă penisul!
Am mai discutat despre asta și mi-a zis că ea crezuse că eu nu voiam să folosesc
prezervative pentru că fostul ei iubit nu voia să le folosească. Dar m-am gândit că mie nu-
mi place să mă risc și că trebuie să le folosesc. Așa că am mai stat de vorbă și am
așteptat până am avut prezervative. Și atunci a fost totul super.
Deși Claudia are Clamydia, Alex nu a luat-o pentru că au folosit prezervativ
Cum a fost afectată de experiența ei anterioară atitudinea lui Claudia despre utilizarea prezervativului?
Ce părere aveți despre abordarea lui Alex privind utilizarea prezervativului? Vă puteți gândi la metode
bune de a deschide subiectul folosirii prezervativului?

Eu sunt Ana
Săptămâna trecută am fost la o petrecere acasă la Cris. Înainte de asta nu îl
știam așa bine… dar acum îl cunosc. Am făcut sex cu el.
Ne-am plăcut instantaneu și am început să vorbim și am discutat o grămadă de lucruri.
Ne-am dus sus la el în cameră din cauza zgomotului. Doar ne-am sărutat și sincer mi-a
plăcut. Și înainte să-mi dau seama și-a scos bluza și am făcut și eu la fel, apoi ne-am mai
sărutat și am făcut sex.
Mai făcusem sex până atunci dar am folosit de fiecare dată prezervative. Sunt șocată de
mine însămi că nu am folosit prezervative cu Cris, dat totul s-a întâmplat atât de repede.
Mă tot gândeam că o să zic ceva imediat.
Dar nu a apărut niciodată momentul potrivit. A ieșit din mine înainte să termine însă.
Poate nici măcar nu se poate considera că efectiv am făcut sex? M-am spălat bine după
aceea să mă asigur că sunt curată.
Acum simt însă că a fost o prostie, cum de am permis să se întâmple asta?
Ana a luat Clamydia de la Cris pentru că nu au folosit prezervativ.
De ce credeți că metoda folosită de Cris ‘de a ieși afară ‘ (cunoscută și ca metoda de retragere) nu a
funcționat? De ce credeți că spălatul nu a funcționat? În ce moment ar fi trebuit Ana să menționeze
utilizarea prezervativului? Ce ar fi putut să zică?
68
Sunt Iani
M-am dus în Spania cu părinții mei și am întâlnit-o pe Ana. E foarte frumoasă. Am
fost toată vara împreună și în ultima seară am făcut sex.
Când i-am povestit prietenului meu cel mai bun Radu, mi-a zis că ar fi trebuit să
folosesc prezervativ, dar el e mereu un stresat. El zice că ar trebui să fac testul...
dar nu am de gând, mă simt bine și sunt în formă.
Nici măcar nu știu unde aș putea să fac testul sau de unde să-l cumpăr; o să-mi
examineze penisul? Nici gând atunci, nu fac niciun test! O să fie bine.

Iani a luat Clamydia de la Ana


În ce fel se schimbă comportamentul oamenilor atunci când sunt în vacanță sau concediu?
Dacă ați fi prietenul lui Iani cum ați răspunde la ce zice el?

Mă cheamă Ionuț
Chestia asta e mult mai greu decât pare, adică cumpăratul prezervativelor.
M-am dus la magazin și zău că eram pregătit!! Mi-am luat un aparat de ras și
niște mentosane. Mă întâlnesc iar cu Ana săptămâna viitoare și de data asta sigur o
facem! Vreau ca totul să fie bine, chiar îmi place de ea! Am vorbit despre folosirea
protecției și amândoi am fost de acord să luăm niște prezervative.
Așa că m-am dus la farmacie de TREI ori, dar parcă pur și simplu nu pot! Ori e
femeia aia bătrână și îngrozitoare care se HOLBEAZĂ la mine și mă trec toate
transpirațiile! Ori tipul ăla care o cunoaște pe mama, dacă-i zice?!!?
Offf eu zic să o facem fără prezervativ și gata!

Deși Ana are Clamydia, Ionuț nu a luat-o pentru că au folosit prezervativ.


De ce crezi că lui Ionuț i se părea greu să cumpere prezervative?
Ce sfat i-ai da ca să-i fie mai ușor?
De unde pot tinerii face rost de prezervative la tine în zonă?

Salut! Sunt Ela


Am început să mă întâlnesc cu Iani. E puțin mai mare ca mine și toate prietenele mele
sunt extrem de geloase. E super sexy, se îmbracă cu gust și mă ia de la școală cu
mașina lui.
Cred că o să facem sex. Ne-am făcut sex oral unul la altul dar simt că vrea să mergem
mai departe.
Singurul lucru de care-mi fac griji este dacă o să mă placă sau nu, pentru că el nu e
genul să aibă vreo boală sau ceva.

Ela a luat Clamydia de la Iani


Ce anume te face să crezi despre o persoană că este genul să aibă o boală cu transmitere sexuală? Ce
anume te face să crezi despre o persoană că nu este genul să aibă o boală cu transmitere sexuală?
Oare de ce oamenii folosesc aceste „indicii” pentru a decide dacă o persoană are sau nu o boală cu
transmitere sexuală? Care este problema cu această abordare?

69
Salut. Eu sunt Mihai
Sunt homosexual și am confirmat public asta acum 6 luni. Am făcut sex de câteva ori,
adică sex anal. O dată cu un tip pe care l-am cunoscut prin niște prieteni și o dată cu
un tip care se numește Iani.
Îl cunosc de mult timp și nu aș fi zis niciodată că e homosexual - deși a zis că nu e
sigur. Pentru mine nu contează, până la urmă îți place cine-ți place și gata, nu-i așa?
Desigur aici nu există riscul unei sarcini dar totuși există riscul să iei anumite boli și
eu folosesc mereu prezervativ. Dacă nu, nici nu se pune problema să facem sex.

Deși Iani are Clamydia, Mihai nu a luat-o pentru că a folosit prezervativ.

Mihai este foarte decis că va folosi mereu prezervativ când are relații sexuale.
În ce fel crezi că ajută să ai un plan clar?
Încearcă să scrii un plan pentru folosirea prezervativelor de exemplu când (de fiecare dată?
când ar putea fi dificil acest lucru?), cu cine (cu oricine sau doar anumite persoane?), în ce
situații (ai deschide subiectul folosirii prezervativului, l-ai scoate?)

Aseară am dat petrecere la mine acasă... azi lucrurile par cam neclare ... sfârșitul
examenelor... o noapte nebună... multe persoane... ah și am făcut sex cu Ana, AM
FĂCUT SEX CU ANA! ! La naiba nici nu mai țin minte cum s-a întâmplat asta! ...a fost
minunat! ....ah dar cu prietena mea.... vreau să zic că am o prietenă ...pe Claudia... la
naiba...
Of, nu a vrut să renunțe, ce era să fac?

Cris are Clamydia. Azi noapte, Cris a făcut sex fără protecție cu Ana și i-a dat-o și ei.

Cum crezi că se simte Cris acum? Cam ce fel de emoții crezi că-l încearcă (pozitive sau
negative)?
Dacă ai fi prietenul lui Cris, ce sfat i-ai dat?

70
71
Secţiunea 3.1 cuprinde
subiectul prevenirii
îmbolnăvirii cu ajutorul
puterii de apărare naturale a
organismului.
O prezentare detaliată şi o
serie de animaţii ilustrează
felul în care organismul
luptă, zi de zi, împotriva
microbilor dăunători.
Această secţiune oferă
cunoştinţe de bază pentru
abordarea ultimelor 2
secţiuni ale acestui material
didactic. Globule albe

Obiectivele TRIMITERI LA
LECŢIEI CURRICULUMUL
NAŢIONAL
Toţi elevii:
Etapa esenţială 3
 vor şti că organismul uman dispune de multe mijloace
naturale de apărare pentru a lupta împotriva infecţiilor;
 vor înţelege că există 3 linii principale de apărare; Programa de învăţământ
3. Nivel şi cuprins
 vor înţelege că, uneori, organismul nostru are nevoie
3.3 Organismele, comportamentul şi
de ajutor pentru a lupta împotriva infecţiilor.
sănătatea

Timp estimat pentru predare


72 50 de minute
3.1 Prevenirea infecţiei
Sistemul natural de apărare
al organismului
Informaţii generale

Cuvinte cheie Organismul nostru are metode extrem de eficiente pentru a ne


menţine sănătoşi. Acesta are trei linii principale de apărare:
anticorpi
antigen 1. Bariere în calea agenţilor patogeni
imun,-ă
inflamaţie Pielea reprezintă prima linie de apărare care împiedică
patogen mulţi microbi dăunători să intre în corpul nostru.
fagocite Mucozităţile şi cilii (perişorii) din nas capturează microbii şi
fagocitoză
opresc intrarea lor în plămâni.
plasmă
globule albe Chiar şi lacrimile (deşi aceasta este despre o barieră
chimică, nu una fizică) produc enzime care ucid bacteriile.
2. Globulele albe (GA) nespecifice
Aceste GA se numesc fagocite şi sunt nespecifice
Materiale
necesare deoarece încearcă pur şi simplu să înghită şi să ucidă orice,
nu fac mofturi! Înghit şi digeră corpurile străine printr-un
□ Descărcaţi proces denumit fagocitoză. De asemenea, provoacă un
prezentarea de pe răspuns inflamatoriu determinând sângele (care înroşeşte
situl www.e-bug.eu şi înfierbântă zona) şi plasma (care provoacă umflarea
zonei) să curgă spre zona infectată. Toate acestea permit
Pentru fiecare elev globulelor necesare să ajungă în zona respectivă şi să lupte
□ Un exemplar din SH 1 împotriva infecţiei.
3. Globulele albe (GA) specifice
Aceste GA sunt specifice deoarece urmăresc doar microbii.
Toţi microbii invadatori au o moleculă unică pe suprafaţa
Materiale didactice
lor, care se numeşte antigen. Atunci când aceste GA
disponibile
pe internet întâlnesc un antigen pe care nu îl recunosc, încep să
producă proteine numite anticorpi. Mai apoi, anticorpii se
 O prezentare MS fixează pe antigeni, marcându-i pentru a fi distruşi de alte
PowerPoint a SH 1 GA. Anticorpul se va fixa DOAR pe un anumit antigen
pentru care a fost creat. Anticorpii sun creaţi rapid de către
 O animaţie care GA şi plutesc în sânge, fixându-se pe microbii invadatori
ilustrează funcţionarea sau patogeni. Atunci când toţi patogenii sunt distruşi,
sistemului imunitar anticorpii rămân în sânge, pregătiţi de a lupta împotriva
bolii, în caz că se întoarce. Astfel, organismul memorează
boala şi ne face imuni la multe dintre bolile pe care le-am
avut deja. Dacă patogenii atacă din nou, organismul este
pregătit şi produce rapid anticorpi pentru a lupta împotriva
infecţiei.

Pregătire prealabilă
1. Un exemplar din SH 1 pentru fiecare elev.
2. Descărcaţi animaţia care ilustrează funcţionarea sistemului
imunitar de pe situl www.e-bug.eu.

73
Sistemul de apărare al organismului
Nu avem întotdeauna nevoie de medicamente pentru a lupta împotriva
infecţiilor. Ştiaţi că, zi de zi, organismul nostru munceşte din greu pentru a
lupta împotriva microbilor dăunători, fără ca noi să ştim măcar? Organismul
are trei linii de apărare care opresc microbii ce ne pot îmbolnăvi.

Prima linie de apărare - împiedică intrarea microbilor în


organism
1. Pielea
Pielea împiedică microbii să intre în organism, însă doar dacă nu este tăiată sau vătămată. Chiar
dacă pielea este vătămată, cheagurile de sânge acoperă imediat tăietura cu o scoarţă şi împiedică
intrarea microbilor.

2. Sistemul respirator
Mucozităţile şi perişorii din nas opresc intrarea microbilor în plămâni.

3. Ochii
Lacrimile produc substanţe chimice denumite enzime care ucid bacteriile de pe suprafaţa ochiului.

A doua linie de apărare – globule albe nespecifice


1. Globule albe denumite fagocite
a. De obicei, acestea atacă orice „substanţă
străină” care trece de prima linie de
apărare.
b. Înghit microbii şi îi digeră
c. Se numesc nespecifice deoarece atacă
ORICE este străin în organism.
d. De asemenea, acestea declanşează
umflături şi roşeaţă prin
i. creşterea circulaţiei sanguine în acea
zonă
ii. provocarea scurgerii fluidului spre
zona afectată

A treia linie de apărare – globule albe specifice


1. Unele produc anticorpi
a. Toate celulele invadatoare au, pe suprafaţa lor, marcatori
distinctivi denumiţi antigeni
b. Atunci când globulele albe specifice întâlnesc un antigen
străin, ele produc anticorpi care pătrund în celulele
invadatoare şi le „marchează” pentru a fi distruse. Aceşti
anticorpi vor urmări DOAR respectivii antigeni, nu şi alte
celule.
c. O dată ce globulele albe ştiu care sunt anticorpii
necesari, acestea îi produc foarte rapid. Apoi aceşti
anticorpi fie
i. încep imediat să marcheze microbii invadatori care
trebuie distruşi,
ii. fie rămân în sânge, după dispariţia infecţiei, pentru
a fi pregătiţi să înfrunte din nou infecţia în caz că
revine. Iată de ce organismul nostru este imun la
majoritatea bolilor pe care le-am avut deja – îşi
aminteşte cum să producă anticorpi74 rapid.
75
Secţiunea 3.2 acoperă
subiectul prevenirii
îmbolnăvirii prin intermediul
vaccinării.
În cadrul acestei activităţi,
elevii iau parte la o simulare
pentru a observa modalităţile
în care sunt folosite
vaccinurile pentru a preveni
răspândirea infecţiilor şi
pentru a descoperi
importanţa imunităţii de grup.
Activitatea complementară le
propune elevilor să Virusuri
descopere care sunt
vaccinurile necesare atunci
când călătoresc într-o
anumită ţară şi de ce.

Obiectivele TRIMITERI LA
LECŢIEI CURRICULUMUL
Toţi elevii:
 vor descoperi că vaccinurile ajută la prevenirea unei
NAŢIONAL
serii de infecţii virale şi bacteriene;
 vor înţelege că nu există vaccinuri pentru toate
infecţiile.

Elevii cu capacităţi deosebite:


 vor învăţa că infecţii care, în trecut, erau răspândite
sunt acum rare datorită vaccinurilor; Timp estimat pentru predare
50 de minute
 vor şti că infecţiile cele mai frecvente, precum răceala
obişnuită sau durerea în gât, nu pot fi prevenite cu
ajutorul vaccinurilor. 76
3.2 Prevenirea infecţiei
Vaccinarea

Context

Cuvinte cheie În general, sistemul nostru imunitar luptă împotriva oricărui


microb patogen care ar putea pătrunde în organismul nostru.
anticorpi Dacă ne odihnim îndeajuns, mâncăm alimente sănătoase şi
antigen dormim mult, ajutăm sistemul nostru imunitar să funcţioneze
epidemie aşa cum trebuie pentru a preveni infecţiile.
imunitate de grup
imun,-ă O altă cale de a ajuta sistemul imunitar este prin vaccinare.
imunizare Vaccinurile sunt folosite pentru a preveni, NU pentru a trata
vaccin infecţia. De obicei, un vaccin este creat din forme mai slabe
globule albe sau inactive ale aceloraşi microbi care ne îmbolnăvesc. În
anumite cazuri, vaccinurile sunt create din celule similare
celulelor microbiene care ne îmbolnăvesc, însă nu copii exacte.
Atunci când vaccinul este introdus în corp, sistemul imunitar îl
Materiale atacă la fel cum ar ataca microbii dăunători organismul.
necesare Globulele albe creează o mulţime de anticorpi pentru a ataca
antigenii de pe suprafaţa vaccinului. Deoarece vaccinul este o
Pentru fiecare elev versiune extrem de slăbită a microbului, GA elimină cu succes
□ Un cartonaș colorat,
toate celulele microbiene din vaccin, iar acesta nu ne va
din fiecare fișă, de la
SH 1 la SH 5 îmbolnăvi. Eliminând cu succes antigenii din vaccin, sistemul
□ Un exemplar din SW 1 imunitar îşi aminteşte cum să lupte împotriva acelor microbi.
□ Un exemplar din SW 2 Data viitoare când microbii care au acelaşi antigen întră în
organism, sistemul imunitar este pregătit să lupte împotriva lor,
înainte ca ei să ne îmbolnăvească.
În unele cazuri, sistemul imunitar are nevoie să i se
reamintească ceea ce a uitat şi, de aceea, sunt necesare
injecţiile de rapel. Unii microbi, cum ar fi virusul gripal, sunt
şmecheri şi îşi schimbă antigenii. Acest lucru înseamnă că
Materiale didactice sistemul imunitar nu mai este pregătit să lupte împotriva lor. Iată
disponibile de ce au loc vaccinări anuale.
pe internet
Folosirea vaccinurilor a permis eradicarea unor boli răspândite
www.who.int în trecut, cum ar fi variola. Reapariţia, în rândul unei populaţiei,
www.traveldoctor.co.uk a unor alte boli, precum pojarul, poate fi cauzată de faptul că nu
au fost vaccinate suficiente persoane din acea populaţie.
Epidemiile pot fi prevenite prin vaccinarea unei părţi a
populaţiei, în scopul obţinerii unei imunităţi de grup.
FAPT SURPRINZĂTOR
În 1918, înainte de a fi
descoperit vaccinul
antigripal, o pandemie de
gripă, cunoscută sub Pregătire prealabilă
numele de gripa spaniolă,
a ucis 20 de milioane de
oameni. 1. Laminaţi sau lipiţi un exemplar din SH 1, SH 2, SH 3 şi SH 4
pe un carton gros şi decupaţi pătrate colorate pentru fiecare
elev. La finalul lecţiei, le puteţi aduna pentru a le folosi
ulterior.
2. Un exemplar din SW 1 și din SW 2 pentru fiecare elev.

77
3.2 Prevenirea infecţiei
Vaccinarea

Introducere

1. Începeţi lecţia prin a-i întreba pe elevi ce fel de vaccinuri/imunizări au primit (de exemplu,
vaccinuri pentru poliomielită, rujeola-oreion-rubeola, tuberculoză sau alte vaccinuri pe
care le le-au primit cu ocazia unei călătorii în altă ţară) şi dacă ştiu de ce au fost vaccinaţi.
2. Explicaţi-le că spunem despre o persoană că este imună atunci când este protejată împotriva
efectelor grave ale unei infecţii şi că „imunizarea” este o metodă de a creşte imunitatea atât în
faţa bolilor virale, cât şi a celor bacteriene.
3. Explicaţi-le că vaccinurile/imunizările conţin o cantitate mică şi inofensivă din microb/boală,
care învaţă organismul nostru cum să lupte împotriva microbilor dăunători când ne atacă o
boală.
4. Cu ajutorul secţiunii 3.1, explicaţi-le elevilor cum acţionează vaccinurile. Spuneţi-le că
anticorpii trec de la mamă la copil prin placentă, în uter, şi prin laptele matern, după naştere,
contribuind la protejarea nou-născuţilor împotriva bolilor.
5. Reamintiţi-le elevilor că fiecare tip de microb are un înveliş exterior care îi caracterizează dar,
din cauză că unii microbi îşi schimbă foarte rapid acest înveliş, oamenilor de ştiinţă le este
greu să creeze vaccinuri pentru aceste infecţii sau, cum este şi cazul gripei, trebuie creat un
vaccin nou în fiecare an.

Activitate principală
1. Această activitate se desfăşoară cel mai bine împreună cu întreaga clasă. Explicaţi-le elevilor
că vor simula felul în care vaccinurile împiedică îmbolnăvirea oamenilor.
2. Oferiţi fiecărui elevi din clasă un cartonaş roşu (infectat), unul alb (imun), unul albastru (în
convalescenţă, dar încă infecţios) şi unul galben (vaccinat) (SH 1 – SH 5).
Scenariul 1 (Demonstraţie a răspândirii infecţiei şi a imunităţii)
1. Alegeţi o persoană din mijlocul clasei şi cereţi-i să ridice cartonaşul roşu. Explicaţi-i că este
acum infectată cu o boală. Cereţi-i să atingă o persoană din apropiere. Acea persoană este
acum infectată şi trebuie să ridice cartonaşul roşu. În acest moment, ziua 1 ia sfârşit.
Spunem că ziua 1 ia sfârşit deoarece aceasta este perioada de incubaţie a infecţiei înainte ca
primele simptome ale infecţiei să se manifeste.
2. După câteva secunde, spuneţi clasei că a început ziua 2. Elevul 1 trebuie să aibă acum un
cartonaş albastru, adică este în convalescenţă, dar încă infecţios. Acum, elevul 2 trebuie să
ţină un cartonaş roşu. Cereţi fiecărui elev să atingă pe un alt coleg din apropiere. Acum,
aceşti doi elevi sunt infectaţi şi trebuie să ridice câte un cartonaş roşu. În acest moment, ziua
2 ia sfârşit.
3. După câteva secunde, spuneţi clasei ca a sosit ziua 3.
a. Acum, elevul 1 trebuie să aibă un cartonaş alb, însemnând că este imun,-ă.
Această persoană este un individ normal sănătos, cu un sistem imunitar rezistent şi,
prin urmare, a fost capabilă să lupte cu boala şi să dezvolte imunitate.
b. Acum, elevul 2 trebuie să aibă un cartonaş albastru, însemnând că este în
convalescenţă, dar încă infecţios,- oasă.
c. Elevii 3 şi 4 trebuie să aibă un cartonaş roşu, însemnând că sunt acum infectaţi.
4. Repetaţi etapele 1 – 3 timp de până la 7 zile şi cereţi-le elevilor să completeze secţiunea
Scenariu 1 din fişele lor de lucru. 78
3.2 Prevenirea infecţiei
Vaccinarea

Activitate principală

Scenariul 2 (Demonstraţie a răspândirii infecţiei şi a imunităţii prin vaccinare)


1. Asiguraţi-vă că fiecare elev are un set de cartonaşe (la fel ca în cazul scenariului 1).
Explicaţi-le elevilor că, în acest scenariu, vor observa ce se întâmplă în timpul programelor de
vaccinare. Activitatea se va desfăşura la fel dar, de această dată, unii dintre elevi vor fi
vaccinaţi (imuni).
2. Explicaţi-le că îi veţi oferi fiecăruia dintre ei o bucată de hârtie pe care va scrie fie „vaccinat”,
fie „expus”. Nu trebuie să arate nimănui hârtia şi nu trebuie să ridice cartonaşul „vaccinat”
decât dacă sunt atinşi de o persoană infectată.
a. 25% vaccinaţi: 75% expuşi
Daţi hârtia cu cuvântul „vaccinat” unui procent de 25% din elevi, iar restului clasei hârtia
conţinând cuvântul „expus”. Repetaţi etapele 1-4 din scenariul 1, dar, atunci când o
persoană vaccinată este expusă infecţiei, aceasta va ridica cartonaşul galben (vaccinat) şi
nu va transmite infecţia altcuiva.
b. 50% vaccinaţi: 50% expuşi
La fel ca mai sus, oferiţi hârtia cu cuvântul „vaccinat” unui procent de 50% din elevi, iar
restului clasei hârtia conţinând cuvântul „expus”.
c. 75% vaccinaţi: 25% expuşi
La fel ca mai sus, oferiţi hârtia cu cuvântul „vaccinat” unui procent de 75% din elevi, iar
restului clasei hârtia conţinând cuvântul „expus”.
Elevii vor observa o tendinţă descrescătoare a numărului infecţiilor pe măsură ce tot mai
multe persoane sunt vaccinate. Poate fi un moment oportun pentru a explica termenul
„imunitate” de grup. Imunitatea de grup reprezintă acel tip de imunitate care apare când
vaccinarea unei părţi a populaţiei (numită grup) oferă protecţie indivizilor nevaccinaţi.

79
3.2 Prevenirea infecţiei
Vaccinarea

Recapitulare

Verificaţi dacă elevii au înţeles, discutând pe marginea întrebărilor de mai jos.


a. De ce este vaccinarea nu numai o chestiune de sănătate personală, ci şi o chestiune de
sănătate publică?
Multe dintre bolile infecţioase sunt extrem de contagioase. Noi ne putem vaccina
împotriva acestor boli, dar alte persoane care nu sunt vaccinate pot contracta boala şi o
pot răspândi mai departe la alte persoane nevaccinate. Dacă sunt vaccinate mai multe
persoane, boala nu va mai circula. Iată de ce imunitatea de grup împiedică apariţia
epidemiilor. În societatea zilelor noastre, în care este relativ simplu şi ieftin să călătorim
peste tot în lume, o persoană infectată poate transporta o boală, de la un capăt la altul al
lumii, în 24 de ore.
b. Ce trebuie făcut pentru a elimina complet o boală infecţioasă?
Un program de vaccinare care are în vedere toate grupele ţintă, la scară largă si fără
întrerupere, reprezintă singurul mijloc de a elimina complet o boală. Totuşi, nu toate bolile
pot fi eliminate în acest fel deoarece unele boli infecţioase, ca de exemplu gripa aviară, au
alte rezervoare (locuri în care pot trăi şi se pot înmulţi) în afara organismului uman.
c. De ce vaccinul antigripal nu a eliminat virusul gripei?
Un vaccin funcţionează deoarece convinge corpul să producă anumiţi anticorpi pentru a
combate o anumită boală infecţioasă. Aceşti anticorpi se fixează apoi pe antigeni, în
învelişul exterior al virusului. Virusul gripei are capacitatea de a suferi mutaţii şi de a-şi
modifica rapid învelişul exterior, ceea ce înseamnă că oamenii de ştiinţă trebuie să
creeze, în fiecare an, un nou vaccin.
.

Activitate
complementară
1. Oferiţi clasei un exemplar din SW 2.
2. Fiecare elev va trebui să studieze harta şi să scrie pe aceasta care sunt vaccinurile necesare
atunci când vizitează ţările respective. De asemenea, elevii trebuie să numească boala
împotriva căreia îi protejează vaccinul şi microbul care o provoacă. Puteţi găsi mai multe
informaţii pe siturile www.who.int, www.traveldoctor.co.uk sau la unităţile medicale locale.

80
3.2 Prevenirea infecţiei
Vaccinarea

Scenariul 1 - Rezultate
Puteţi prevedea câte persoane vor fi infectate după
Număr de elevi 2 săptămâni?
Infectat În Imun 377 infectate 233 în convalescenţă 342 imune
convalescenţ
Ziua ă, dar Cum crezi că s-ar modifica rezultatele dacă a doua
infecţios persoană infectată ar avea un sistem imunitar
slăbit?
1 1 0 0 Dacă cea de a doua persoană are un sistem imunitar
2 1 1 0 slăbit, organismul acesteia va produce mai lent anticorpi
pentru a lupta împotriva infecţiei şi a dezvolta imunitate.
3 2 1 1 Din această cauză, persoana 2 va fi infecţioasă mai mult
4 3 2 2 de două zile, mărind astfel numărul de persoane infectate
în fiecare zi.
5 5 3 4
6 8 5 7 Desenaţi un grafic pentru a reprezenta numărul de
7 13 8 12 persoane infectate în timp.

Scenariu 2 - Rezultate
Număr de elevi vaccinaţi Pe măsură ce tot mai
Ziua multe persoane sunt
25% 50% 75%
vaccinate, cum se modifică
Infectat Imun Infectat Imun Infectat Imun răspândirea infecţiei?
1 Programele de vaccinare
Rezultatele din acest tabel vor varia în limitează extrem de mult
2 funcţie de numărul de persoane din clasă răspândirea bolii într-o
3 şi de poziţia în care s-au aflat persoanele comunitate. Pe măsură ce tot
vaccinate faţă de persoanele expuse. mai multe persoane devin
4 Totuşi, va exista o tendinţă imune la boală, aceasta nu se
5 descrescătoare a numărului de persoane mai poate răspândi.
infectate pe măsură ce tot mai multe
6 persoane sunt vaccinate.
7

Concluzii
1. Ce este imunitatea de grup?
Imunitatea de grup (sau imunitate comunitară) descrie acel tip de imunitate care apare atunci
când vaccinarea unei părţi a populaţiei (denumită grup) oferă protecţie indivizilor nevaccinaţi.

2. Ce se întâmplă atunci când numărul de persoane vaccinate dintr-o comunitate scade foarte
mult?
Când nivelul de vaccinare este foarte scăzut, persoanele încep să contracteze din nou boala, ceea ce
duce la o reapariţie a acesteia.

3. De ce este considerat vaccinul o măsură preventivă şi nu un tratament?


Vaccinurile sunt folosite pentru a creşte imunitatea organismului astfel încât, atunci când un
microb intră în corp, sistemul imunitar este pregătit pentru a lupta împotriva lui şi a preveni
apariţia unei infecţii grave.
81
Infectat Infectat Infectat Infectat

Infectat Infectat Infectat Infectat

Infectat Infectat Infectat Infectat

Infectat Infectat Infectat Infectat

Infectat Infectat Infectat Infectat

Infectat Infectat Infectat Infectat

82
În În În În
convalescenţ convalescenţ convalescenţ convalescenţ
ă, dar încă ă, dar încă ă, dar încă ă, dar încă
infecţios infecţios infecţios infecţios

În În În În
convalescenţ convalescenţ convalescenţ convalescenţ
ă, dar încă ă, dar încă ă, dar încă ă, dar încă
infecţios infecţios infecţios infecţios

În În În În
convalescenţ convalescenţ convalescenţ convalescenţ
ă, dar încă ă, dar încă ă, dar încă ă, dar încă
infecţios infecţios infecţios infecţios

În În În În
convalescenţ convalescenţ convalescenţ convalescenţ
ă, dar încă ă, dar încă ă, dar încă ă, dar încă
infecţios infecţios infecţios infecţios

În În În În
convalescenţ convalescenţ convalescenţ convalescenţ
ă, dar încă ă, dar încă ă, dar încă ă, dar încă
infecţios infecţios infecţios infecţios

În În În În
convalescenţ convalescenţ convalescenţ convalescenţ
ă, dar încă ă, dar încă ă, dar încă ă, dar încă
infecţios infecţios infecţios infecţios

83
Imun Imun Imun Imun

Imun Imun Imun Imun

Imun Imun Imun Imun

Imun Imun Imun Imun

Imun Imun Imun Imun

Imun Imun Imun Imun

84
Vaccinat Vaccinat Vaccinat Vaccinat

Vaccinat Vaccinat Vaccinat Vaccinat

Vaccinat Vaccinat Vaccinat Vaccinat

Vaccinat Vaccinat Vaccinat Vaccinat

Vaccinat Vaccinat Vaccinat Vaccinat

Vaccinat Vaccinat Vaccinat Vaccinat

85
Expus Expus Expus Expus

Expus Expus Expus Expus

Expus Expus Expus Expus

Expus Expus Expus Expus

Expus Expus Expus Expus

Expus Expus Expus Expus

86
Scenariul 1 - Rezultate
Puteţi prevedea câte persoane vor fi infectate după
Număr de elevi 2 săptămâni?
Infectat În Imun _____________________________________________
convalescenţ
Ziua ă, dar Cum crezi că s-ar modifica rezultatele dacă a doua
infecţios persoană infectată ar avea un sistem imunitar
slăbit?
1 1 0 0
2 1 1 0
____________________________
3 2 1 1 ____________________________
4 3 2 2 ____________________________
5 5 3 4 ____________________________
6 8 5 7
Desenaţi un grafic pentru a reprezenta numărul de
7 13 8 12 persoane infectate în timp.

Scenariu 2 - Rezultate
Număr de elevi vaccinaţi Pe măsură ce tot mai
Ziua multe persoane sunt
25% 50% 75%
vaccinate, cum se modifică
Infectat Imun Infectat Imun Infectat Imun răspândirea infecţiei?
1 ______________
2 ______________
3 ______________
4
______________
5
6
7

Concluzii
1. Ce este imunitatea de grup?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

2. Ce se întâmplă atunci când numărul de persoane vaccinate dintr-o comunitate scade foarte
mult?
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

3. De ce este considerat vaccinul o măsură preventivă şi nu un tratament?


___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

87
Europa de Vest:
Canada:
Rusia:

Orientul
Îndepăr
tat:

Asia:

America de
Sud:
Africa:

Australia:

88
Secţiunea 4, „Tratarea infecţiei”,
detaliază folosirea antibioticelor şi a
medicamentelor în tratarea
diferitelor afecţiuni şi boli
infecţioase.
În cadrul activităţii practice, acizii şi
bazele din vasele cu geloză sunt
folosite pentru a reprezenta bacterii
şi antibiotice. Împărţiţi în grupuri,
elevii testează o serie de antibiotice
(soluţii acide) pe bacterii (indicator
din bază geloză) cultivate din
mostre provenite de la un pacient şi
determină boala de care suferă
fiecare pacient, selectând dintr-o
listă.
Activitatea complementară Capsule antibiotice
încurajează elevii să se
documenteze asupra unor „subiecte
la zi” relevante, legate de utilizarea
antibioticelor în zilele noastre.

Obiectivele TRIMITERI LA
LECŢIEI
Toţi elevii:
 vor şti că majoritatea infecţiilor obişnuite se vindecă de la sine,
în timp, cu odihnă, consum de lichide şi un stil de viaţă sănătos;
 vor şti că dacă urmează un tratament cu antibiotice, trebuie să îl
finalizeze;
 vor şti că nu trebuie să folosească antibioticele prescrise
altcuiva sau antibiotice rămase de la tratamente neterminate.

Elevii cu capacităţi deosebite


 vor învăţa că utilizarea în exces a antibioticelor poate afecta
bacteriile noastre normale/benefice;
 vor şti că bacteriile devin rezistente la antibiotice din Timp estimat pentru predare
89cauza 50 de minute
utilizării în exces.
4.1 Tratarea infecţiei
Antibiotice şi medicamente
Informaţii generale
Cuvinte cheie
Organismul nostru are multe căi de apărare naturale pentru a
antibiotic lupta împotriva microbilor dăunători care pot provoca infecţii –
spectru larg pielea împiedică intrarea microbilor în organism, nasul are o
boală membrană lipicioasă care capturează microbii inhalaţi, lacrimile
afecţiune conţin o substanţă care ucide bacteriile, iar stomacul produce un
sistem imunitar acid care poate ucide mulţi dintre microbii ingeraţi. În general,
infecţie
dacă avem un stil de viaţă sănătos, (mâncăm alimentele potrivite,
medicament
spectru îngust bem multă apă şi ne odihnim îndeajuns) aceste bariere naturale
selecţie naturală funcţionează, zi de zi, pentru a ne menţine sănătoşi. Totuşi, în
simptom unele cazuri, microbii pot depăşi aceste bariere şi pot intra în
corpul nostru.
De cele mai multe ori, sistemul imunitar învinge microbii
Materiale dăunători care ajung în corp. Totuşi, în unele cazuri, sistemul
necesare imunitar are nevoie de ajutor. Antibioticele sunt medicamente
speciale folosite de către medici pentru a ucide bacteriile. Unele
Pentru fiecare elev antibiotice opresc înmulţirea bacteriilor, iar altele le ucid.
 Un exemplar din SW1 Antibioticele tratează boli infecţioase provocate de bacterii,
 Un exemplar din SW2
precum meningita, tuberculoza şi pneumonia. Acestea nu
 Mănuşi
afectează virusurile, astfel încât antibioticele nu pot trata boli
Tehnician de laborator precum răceala şi gripa, care sunt cauzate de virusuri. Exemple
 Vase Petri de antibiotice sunt penicilina, eritromicina şi tetraciclina.
 Geloză bază Înainte de inventarea antibioticelor, bacteriile dăunătoare puteau
 Plită
cauza boli mortale. În zilele noastre însă, multe infecţii bacteriene
 Roşu fenol*
 Creion de ceară/marker sunt uşor de tratat cu antibiotice – însă bacteriile încep să devină
 Pipete de unică folosinţă rezistente! Printr-o expunere ridicată la antibiotice, bacteriile
 Acid hidrocloric devin rezistente la acestea. Acest lucru înseamnă că infecţiile
 Sondă bacteriene ne pot pune, din nou, viaţa în pericol. Putem ajuta la
 Eprubete prevenirea acestei situaţii printr-o serie de metode:
 Suport pentru eprubete
- folosind doar antibiotice prescrise pentru noi de medicul
* pentru alţi indicatori, nostru deoarece este important ca reţeta să fie adaptată
consultaţi pacientului şi infecţiei
- ducând întotdeauna până la capăt tratamentul odată
prescris; altfel, bacteriile nu sunt distruse complet, iar infecţia
Materiale didactice poate reveni
disponibile pe internet - neutilizând antibiotice pentru o simplă tuse sau răceală
 Un film demonstrativ al deoarece antibioticele nu ucid virusurile, dar putea determina
activităţii o rezistenţă a bacteriilor
 O prezentare a utilizării Infecţiile cauzate de bacterii rezistente la antibiotice pot
antibioticelor şi a reprezenta un risc grav pentru sănătate. Pacienţii sunt într-un
rezistenţei la antibiotice pericol tot pe mare pe măsură ce devin imunodeprimaţi şi infecţia
 O listă a celor mai este mai greu de controlat cu ajutorul antibioticelor. Bacteriile
cunoscuţi acizi / baze sau rezistente pot să-şi transfere rezistenţa, mai departe, altor
indicatori care pot fi bacterii.
folosiţi ca alternative
 SH 1, imagini ale Măsuri de siguranţă
rezultatelor corecte şi
SH 1 format MS  Asiguraţi-vă că elevii nu ating lichidul şi că, după încheierea
PowerPoint pentru a fi activităţii, aceştia se spală pe mâini.
proiectat pe tabla albă  Unele şcoli pot cere ca elevii să poarte un halate, mănuşi şi
magnetică. ochelari de protecţie.
90
4.1 Tratarea infecţiei
Antibiotice şi medicamente

Pregătire prealabilă
1. Adunaţi o serie de articole care pot fi considerate medicamente. Printre acestea se pot număra
analgezice, aspirină, remedii pentru tuse şi răceală, miere, antibiotice, creme antiseptice, ceai
de mentă, vitamine, suc de portocale, ghimbir, băuturi probiotice etc.
2. Descărcaţi Antibiotice e-Bug : Prezentarea descoperirii şi rezistenţenţei de pe situl www.e-bug.eu.

Introducere
1. Expuneţi alimentele şi medicamentele pe masă. Întrebaţi elevii ce cred ei că reprezintă un
medicament. Explicaţi-le că termenul medicament a fost definit ca o substanţă sau un preparat
care influenţează starea de bine, folosit pentru menţinerea sănătăţii, prevenirea, ameliorarea sau
vindecarea bolilor.
2. Rugaţi elevii să se împartă elementele în 2 grupuri, unul care să conţină ceea ce ei consideră a fi
medicamente, iar celălalt ceea ce nu reprezintă un medicament. Probabil, clasa va împărţi
elementele în medicamente din comerţ şi alimente. Explicaţi-le că multe alimente pot avea şi
proprietăţi medicinale (mierea poate fi folosită ca agent antibacterian – mulţi oameni cred că mierea
ajută la vindecarea durerilor în gât. Ceaiul de mentă ajută la digestie, ghimbirul şi usturoiul au, de
asemenea, proprietăţi antibacteriene, sucul de portocale conţine cantităţi ridicate de vitamina C) şi
că multe medicamente din comerţ au la bază aceste alimente.
3. Subliniaţi faptul că o alimentaţie sănătoasă ne poate ajuta să prevenim îmbolnăvirile şi să evităm să
mai mergem la medic. De exemplu, consumul regulat de fructe şi legume care conţin vitamine C
poate reduce riscul de apariţie a răcelilor.
4. Atrageţi atenţia elevilor asupra faptului că medicamentele trebuie folosite doar pentru afecţiunile
pentru care au fost create. Întrebaţi elevii în ce scop cred ei că ar trebui folosite antibioticele.
Subliniaţi că antibioticele sunt folosite DOAR pentru a trata infecţiile bacteriene şi că ele nu
funcţionează în cazul unor infecţii virale sau cu ciuperci.
5. Aveţi la dispoziţie o prezentare, pe situl www.e-bug.eu, având ca subiect descoperirea şi rezistenţa
la antibiotice.

Activitate principală
1. Această activitate trebuie desfăşurată în grupuri mici, de câte 3 - 5 elevi.
2. Pentru fiecare grup, trebuie pregătită o masă de lucru pe care să se afle:
a. 4 vase cu cultură de geloză cu indicator, fiecare având o etichetă cu numele pacientului
b. 4 suporturi pentru eprubete, fiecare dintre ele conţinând 5 soluţii antibiotice (TS 4), câte una lângă
fiecare vas cu geloză.
3. Oferiţi elevilor câte un exemplar din SW 1 şi din SW 2.
4. Explicaţi că Ana lucrează într-un laborator de spital şi că sarcina ei este de a cultiva culture microbiale
prelevate de la pacienţi în cabinetul unui medic. Ana verifică apoi dacă microbii sunt ucişi de o serie de
antibiotice. Rezultatele îl ajută pe doctor să decidă care este microbul care a provocat boala şi care sunt
antibioticele pe care ar trebui să le prescrie, dacă este cazul.
5. Subliniaţi faptul că culoarea roşie reprezintă microbii care se dezvoltă în geloză. În acest moment, ar
putea fi o soluţie bună să le arătaţi un vas cu geloză fără indicator (galben), adică în care microbii nu se
dezvoltă.
6. Aşezaţi vasele pe o foaie albă de hârtie. Elevii trebuie să marcheze fiecare orificiu şi să picure
antibiotice, câte o picătură o dată, pe orificiile corespunzătoare marcate, până când orificiul este umplut
cu antibiotic.
7. Puneţi capacul deasupra vasului Petri şi aşteptaţi 5 minute.
8. După 5 minute, elevii trebuie să măsoare dimensiunea zonei decolorare (inhibare), în cazul în care
aceasta există.
9. Elevii trebuie să completeze, în grupuri, fişele lor de lucru şi să discute rezultatele împreună cu
profesorul. 91
4.1 Treatment of Infection
Antibiotics and Medicine

Plenary

1. Discuss the questions on the students worksheet with the class:


a. Antibiotics don’t cure the cold or flu, what should the doctor recommend or
prescribe to patient A to get better?
Antibiotics can only treat bacterial infections and the flu is caused by a virus.
Coughs and colds are caused by viruses and in many cases the body’s own
natural defences will fight these infections. Other medicines from the
chemist/pharmacist help with the symptoms of coughs and colds. Doctors can
prescribe pain killers to help reduce the pain and fever associated with the
infection.
b. Meticillin is normally the drug of choice for treating a Staphylococcal infection, what
would happen to Patient C’s infection if they had been prescribed Meticillin?
Nothing! MRSA (Meticillin Resistant Staphylococcus aureus) has developed a
resistance to Meticillin and as such this antibiotic has no effect on MRSA. MRSA
infections are becoming increasingly difficult to treat and Vancomycin is one of the
last effective antibiotics.
c. If you had some Penicillin left over in your cupboard from a previous sore throat,
would you take them later to treat a cut on your leg that got infected? Explain your
answer.
No, you should never use other people’s antibiotics or antibiotics which have been
prescribed for a previous infection. There are many different types of antibiotics
which treat different bacterial infections. Doctors prescribe specific antibiotics for
specific illnesses and at a dose suitable for that patient. Taking someone else’s
antibiotics may mean your infection does not get better.
d. Patient D doesn’t want to take the prescribed Meticillin for their wound infection.

‘I took more than half of those pills the doc gave me before and the infection went away
for a while but came back worse!’

Can you explain why this happened?


It is very important to finish a course of prescribed antibiotics, not just stop half way
through. Failure to finish the course may result in not all the bacteria being killed and
possibly becoming resistant to that antibiotic in future.

Extension Activity

1. Divide the class into groups. Ask each group to create a poster on 1 of the following topics
a. Due to media attention, MRSA is one of the most commonly known antibiotic
resistant bacteria. What is being done in hospitals to tackle this problem?
b. Clostridium difficile has been described as the new ‘superbug’. What is C. difficile and
how is it being treated?
c. How have antibiotics been used in areas outside human health?

92
4.1 Tratarea infecţiei
Antibiotice şi medicamente

Pregătirea următoare este prevăzută pentru un grup de 5 elevi


Pentru a vizualiza pregătirea mesei de lucru, vizitaţi www.e-bug.eu

Materiale necesare
 vase Petri  acid hidrocloric  creion de ceară/marker
 geloză bază  20 de eprubete  pipete de unică folosinţă
 plită  5 suporturi pentru eprubete  sondă
 roşu fenol

Pregătirea vaselor cu geloză


1. Preparaţi 100 de ml de baza geloză conform instrucţiunilor producătorului.
2. Atunci când este răcită, dar nu solidă, turnaţi geloza într-un vas (pentru a putea ilustra
lipsa dezvoltării bacteriilor). Mai apoi, adăugaţi suficient (aproximativ 10 picături) 2 – 4%
fenol roşu pentru a da gelozei o culoare intensă roşie/portocalie închisă şi amestecaţi
bine.
3. Vărsaţi în jur de 20 de ml în fiecare vas Petri şi lăsaţi la răcit.
4. După ce s-a solidificat, realizaţi 5 orificii în fiecare vas cu geloză.
5. Lângă fiecare vas Petri, aşezaţi o etichetă care să conţină unul dintre următoarele 4
nume:

a. Oana Avram b. Tudor Man


c. Eva Coman d. Atilla Kis

Prepararea antibioticelor (eprubetă)


1. Pentru fiecare pacient, pregătiţi un suport cu 5 eprubete. Lipiţi pe fiecare eprubetă una
dintre următoarele etichete

a. penicilină b. meticilină c. oxacilină d. vanvomicină e. amoxicilină

2. Puneţi 5 ml din următoarele soluţii în eprubetele cu etichetele corespunzătoare.


penicilină meticilină eritromicină vancomicină amoxicilină
Oana Avram apă apă apă apă apă
Tudor Man 10% HCl 5% HCl 1% HCl 0,05% HCl 5% HCl
Ana Coman apă apă 1% HCl 0,05% HCl apă
Atilla Kis apă 0,05% HCl 0,05% HCl 0,05% HCl apă

NB: Este extrem de important să obţineţi o concentraţie corectă de HCl (antibiotice) pentru
fiecare pacient.

3. Pentru grup, pregătiţi o masă de lucru în modul următor:


a. Aşezaţi, în patru locuri, vasul cu geloză pentru fiecare pacient lângă fiecare suport
cu eprubete corespunzător.
b. O pipetă pentru fiecare eprubetă
c. O riglă milimetrică
d. Elevilor le poate fi mai uşor dacă aşează vasul cu geloză pentru fiecare pacient pe
o foaie albă de hârtie şi marchează, lângă fiecare orificiu, numele antibioticului.

93
4.1 Tratarea infecţiei
Antibiotice şi medicamente

Rezultate din vase


Sensibilitatea organismului la antibiotice
pacient diagnostic
penicilină meticilină eritromicină vancomicină amoxicilină
Oana
     Influenza
Avram
Tudor Man Faringită
    
streptococică
Ana Coman      SARM
Infecţie cu
Atilla Kis     
Staphylococcus

met
Explicaţie
eri
pentru rezultatele din vase
Oana Avram:
Gripa este cauzată de un virus şi, în consecinţă niciunul dintre
antibiotice nu va avea efect deoarece antibioticele pot fi folosite
pen van
numai în cazul unor infecţii bacteriene.

amo
Tudor Man: met
eri
Durerile în gât sunt destul de frecvente şi, de obicei, trec de la sine. În
cazuri grave, majoritatea antibioticelor vor trata această infecţie.
Penicilina este antibioticul recomandat deoarece grupul de bacterii pen
responsabile (Streptococcus) nu au dezvoltat încă un mecanism de van
rezistenţă. Antibioticele nu ar trebui prescrise când nu este necesar,
în cazul unor dureri în gât uşoare, deoarece 80% din aceste dureri
sunt cauzate de către virusuri şi, în timpul tratamentului, alte bacterii
amo
pot dezvolta rezistenţă.

met Eva Coman:


eri Infecţiile cu Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (SARM)
devin din ce în ce mai greu de tratat. Aceste bacterii S. aureus au
pen dezvoltat rezistenţă la meticilină, care reprezenta, în trecut,
van tratamentul cu antibiotic prescris. Vancomicina este una dintre
ultimele linii de apărare rămase împotriva acestor bacterii care pot fi
mortale, dar s-au descoperit organisme care au dezvoltat rezistenţă şi
la acest antibiotic!
amo
Atilla Kis: met eri
Penicilina a fost primul antibiotic descoperit şi produs pe care, din
păcate, mulţi oameni l-au considerat un „medicamentul minune” şi
l-au folosit pentru a trata multe infecţii banale. Drept urmare, pen
majoritatea bacteriilor stafilococice au dezvoltat rapid rezistenţă la van
acest antibiotic. Deoarece ampicilina este un derivat al penicilinei,
bacteriile Staphylococcus sunt rezistente şi la aceasta. Meticilina
este medicamentul care se prescrie in cazul unor infecţii cu
amo
bacterii Staphylococcus sensibile.
94
Rezultatele antibiogramei

95
Problema Anei
Ana efectuează un stagiu de practică la laboratorul de analize al spitalului local. Sarcina ei este să
citească rezultatele testelor şi să completeze fişele pentru medic. Din păcate, Ana a amestecat câteva
dintre rezultatele testelor. Iată ce informaţii găsim în fişele ei de rezultate:
Numele Sensibilitatea organismului la antibiotice
Diagnostic
pacientului penicilină meticilină eritromicină vancomicină amoxacilină
Eva Coman
Tudor Man
Oana Avram
Atilla Kis
( sensibil – zonă vizibilă,  insensibil– fără zonă vizibilă)

Ea a cultivat organismul infecţios separat pentru fiecare pacient, în vase cu geloză. Poţi repeta testul
de sensibilitate la antibiotice şi identifica diagnosticul corespunzător fiecărui pacient?
În secţiunea pentru rezultate de mai jos, completează numele pacientului corespunzător fiecărui
diagnostic şi ce fel de antibiotic i-ai recomanda medicului să-i prescrie.

Rezultate
Pacient A: ________________ Pacient B: ________________
Diametrul Diametrul
Faringită
Gripă zonei de zonei de
streptococică
(Virusul Influenza) inhibiţie inhibiţie
(Streptococcus)
(mm) (mm)
penicilină penicilină
meticilină meticilină
eritromicină eritromicină
vancomicină vancomicină
amoxacilină amoxacilină
Antibiotic recomandat: Antibiotic recomandat:
_________________________________ _________________________________

Pacient C: ________________ Pacient D: ________________


Diametrul Diametrul
SARM Plagă infectată cu
zonei de zonei de
(Staphylococcus aureus stafilococ
inhibiţie inhibiţie
rezistent la meticilină) (Staphylococcus aureus)
(mm) (mm)
penicilină penicilină
meticilină meticilină
eritromicină eritromicină
vancomicină vancomicină
amoxacilină amoxacilină
Antibiotic recomandat: Antibiotic recomandat:
________________________________ _________________________________

96
Concluzii
1. Antibioticele nu vindecă răceala sau gripa. Ce ar trebui să-i prescrie medicul pacientului A pentru a
se însănătoşi?

_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
2. Meticilina este, în mod normal, medicamentul ales pentru a trata infecţiile stafilococice. Ce s-ar fi
întâmplat cu infecţia pacientului C dacă i s-ar fi prescris meticilină?

_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
3. Dacă ţi-ar mai fi rămas prin sertare penicilina pe care ai luat-o altă dată când te-a durut gâtul, ai lua-
o din nou pentru a trata o tăietură la picior care s-a infectat? Motivează-ţi răspunsul!

_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
4. Pacientul D nu vrea să ia meticilina care i-a fost prescrisă pentru rana infectată.
„Am luat mai mult de jumătate din pastilele pe care medicul mi le-a
dat înainte şi infecţia a trecut, dar a revenit şi s-a înrăutăţit!”
Poţi explica de ce s-a întâmplat acest lucru?
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________

97
Glosar
Suspensie O picătură de lichid care pluteşte în aer.
Sindromul imunodeficienţei dobândite reprezintă o serie de simptome şi infecţii
SIDA care apar ca urmare a deteriorării sistemului imunitar cauzată de virusul
imunodeficienţei umane (HIV) la om.
O formă de comportament sexual care presupune un raport sexual anal;
Sex anal
introducerea penisului erect în rect.
Un săpun care ucide anumite bacterii. Săpunurilor antibacteriene li se face din
Săpun
ce în ce mai multă publicitate, însă nu au nimic în plus faţă de săpunurile din
antibacterian
grupurile sanitare din şcoală.
Un tip de medicament folosit pentru a distruge bacteriile sau a preveni
Antibiotic
dezvoltarea acestora.
O proteină produsă de globulele albe care se fixează pe microbul pe care îl
Anticorp
recunoaşte, făcându-l mai uşor de distrus de către globulele albe.
O parte dintr-un microb care, atunci când este introdus în organism, stimulează
Antigen
producerea unui anticorp de către globulele albe.
Bacterie Organism microscopic, unicelular care poate fi benefic sau dăunător oamenilor.

Bacteriofag Un virus care infectează bacterii.


Antibiotic cu
Un antibiotic care ucide o gamă largă de bacterii.
spectru larg
Termen în limba engleză cu sensul de „microb”. Nu are un echivalent în limba
Bug
română.
Cea mai mică unitate structurală a unui organism care este capabilă să
Celulă
funcţioneze independent.
Membrană Un strat moale, flexibil şi subţire de grăsimi şi proteine care înconjoară toate
celulară celulele vii.
Perete celular Un înveliş aspru care înconjoară celulele plantelor şi bacteriilor.
O infecţie cu transmitere sexuală (ITS) provocată de bacteria Chlamydia
Chlamydia
trachomatis.
Structuri asemănătoare unor fire de păr care se mişcă rapid pentru a deplasa
Cili
celula.
Coci Bacterii sferice.

Colonie Un grup de microbi dezvoltaţi de la o singură celulă mamă.

Coloniza (a) A se dezvolta şi a supravieţui în organismul oamenilor fără a le dăuna neapărat.

Contagios,-oasă Care se poate răspândi la alte persoane prin contact direct sau indirect.

Contaminare Însuşire a unei zone sau a un obiect acoperit cu microbi.

Cultură Dezvoltarea microbilor într-un mediu special creat în acest scop.

Citoplasmă Mediul apos sau vâscos din interiorul unei celule.

Dermatofite Un grup de ciuperci cărora le place să se dezvolte pe piele sau pe scalp.

Boală O stare patologică caracterizată printr-o serie de semne şi simptome.


Acid dezoxiribonucleic. O moleculă sub forma unei scări spiralate care conţine
ADN
material genetic în nucleul celulei.
Înveliş Un strat de grăsimi şi proteine98care înconjoară anumite virusuri.
Glosar
Răspândirea rapidă a unei boli infecţioase la un număr mare de indivizi dintr-o
Epidemie
anumită zonă.
Experiment Un test realizat pentru a observa dacă o idee este sau nu adevărată.
Transformare anaerobă a zahărului în dioxid de carbon şi alcool sub acţiunea
Fermentaţie
drojdiei.
Reacţia corpului la o infecţie care cauzează o ridicare rapidă a temperaturii
Febră
acestuia.
Structuri ale unor celule bacteriene, asemănătoare unor cozi, cu ajutorul cărora
Flageli
acesta înoată.
Cei mai mari dintre microbi. Spre deosebire de bacterii sau virusuri, acestea
Ciuperci
sunt multicelulare.
Negi genitali O infecţie cu transmitere sexuală provocată de virusul Papiloma uman (HPV).

Germeni O altă denumire pentru microbi patogeni.


Una dintre infecţiile cu transmitere sexuală cele mai răspândite, provocată de
Gonoreea
bacteriaNeisseria gonorrheae.
Imunitate de Un tip de imunitate care apare atunci când vaccinarea unei părţi a populaţiei
grup (denumită grup) oferă protecţie indivizilor nevaccinaţi.
Un virus care infectează ficatul oamenilor, cauzând o inflamaţie denumită
Hepatita B
hepatită.
Un virus cu catenă dublă de ADN denumit virusul herpes simplex care poate fi
Herpes
transmis pe cale sexuală sau orală.
HIV Un retrovirus care poate provoca sindromul imunodeficienţei dobândite (SIDA).
Condiţii şi practici prin intermediul cărora se promovează şi păstrează starea de
Igienă
sănătate şi se reduce răspândirea infecţiilor.
Afecţiune Stare de sănătate precară cauzată de o boală.
Totalitatea organelor, ţesuturilor, celulelor şi produselor celulare, precum
Sistem imunitar anticorpii, care face diferenţa între ceea ce este propriu sau impropriu
organismului şi ajută la eliminarea microbilor şi a anumitor substanţe.
A efectua o vaccinare sau a produce imunitate prin inocularea unei substanţe
Imuniza (a)
similare microbului împotriva căruia se doreşte protecţia.
Incuba (a) A menţine la temperatura şi condiţiile optime pentru creştere şi dezvoltare.

Infecţie O boală provocată de un microb.


Capabil,-ă să provoace o infecţie.
Infecţios,-oasă
O persoană, un animal sau un obiect care poate transmite un microb.
O reacţie de bază a corpului la infecţii, iritaţii sau alt tip de răni, caracterizată prin
Inflamaţie
roşeaţă, fierbinţeală, umflare şi durere.
Medicament O substanţă folosită pentru a trata o boală sau o rană

Microb O formă prescurtată pentru „microorganism”.

Microorganisme Organisme vii care sunt prea mici pentru a fi văzute cu ochiul liber.
Un instrument optic construit pe baza unor lentile pentru obţine imagini mărite
Microscop ale unor obiecte mici, în special obiecte prea mici pentru a fi văzute cu ochiul
liber.
Antibiotic cu
Un tip de antibiotic care ucide doar unul sau câteva tipuri de bacterii.
spectru limitat
99
Glosar
Proces prin care trăsături ereditare favorabile devin mai tot mai frecvente în
Selecţie naturală cazul unor generaţii succesive din cadrul unei populaţii de organisme care se
reproduc, iar trăsăturile ereditare nefavorabile devin tot mai rare.
Floră naturală Microbi care se află în corp în mod natural.
Reprezintă toate activităţile sexuale care presupun folosirea gurii, inclusiv a
Sex oral
limbii, a dinţilor şi a gâtului, pentru a stimula organele genitale.
Patogen Un microb care poate provoca o afecţiune.
A încălzi alimentele cu scopul de a ucide organismele dăunătoare, precum
Pasteuriza (a)
bacteriile, virusurile, protozoarele, mucegaiurile, şi drojdiile.
Fagocite Globule albe care atacă orice element străin care intră în fluxul sanguin.

Fagocitoză Metodă prin care fagocitele înghit şi digeră microbii nedoriţi.

Plasmă Lichid galben din sânge în care se află globulele.

Predicţie O anticipare a unor evenimente viitoare.


Înseamnă literalmente „pentru viaţă”. Probioticele sunt bacterii care ajută
Probiotic
oamenii să digere hrana.
O iritaţie este o modificare a stării pielii, afectându-i acesteia culoarea, aparenţa
Iritaţie
şi textura.
Rezultate O urmare sau un efect concret.
Acidul ribonucleic este un acid nucleic compus din numeroase nucleotide care
ARN
formează un polimer, de obicei cu o singură catenă.
Bastonaşe O bacterie în formă de capsulă.

Sex Se referă la deosebirile de ordin biologic şi reproductiv dintre masculi şi femele.

Spirale Bacterii cu formă buclată.

ITS Infecţie cu transmitere sexuală.

Simptom Un semn al unei boli, de exemplu durere de cap, febră sau diaree.
O boală cu transmitere sexuală curabilă provocată de bacteria spiralată
Sifilis
Treponema pallidum.
Umflare Mărirea dimensiunilor organelor, pielii sau altor structuri din organism.

Toxină Substanţă dăunătoare produsă de un anumit microb patogen.


A muta dintr-o parte în alta.
Transfera (a)
Răspândirea unui microb
Transmitere Deplasare dintr-o parte în alta.

Vaccinare Inocularea unui vaccin pentru a proteja împotriva unei anumite boli.
Un microb slăbit sau ucis (de exemplu, o bacterie sau un virus) sau o parte din
structura unui microb care, atunci când este injectată în organismul unei
Vaccin
persoane determină producerea unui anticorp care luptă împotriva microbului
respectiv. Vaccinul nu poate cauza o infecţie.
Cel mai mic dintre microbi care nu poate supravieţui singur şi are nevoie să
Virus
trăiască în celulele altor organisme vii.
Globulă albă Celulă aflată în sânge care contribuie
100 la protejarea corpului împotriva infecţiilor şi
(GA) bolilor.
101
Acest material a fost creat în colaborare cu următoarele instituţii:

City University, Londra


Forumul Internaţional Ştiinţific pentru Igiena Locuinţei
Societatea pentru Microbiologie Generală (Society for General Microbiology)
Ministerul Sănătăţii din Marea Britanie (Department of Health)

Echipa e-Bug doreşte să mulţumească numeroaselor persoane şi organizaţii care şi-au dat
acordul pentru distribuirea unor elemente asupra cărora acestea deţin drepturi de autor.
Pentru o listă completă a acestora, vizitaţi: http://www.e-bug.eu/ebug_sch.nsf/licenses
102
Educarea copiilor în domeniul microbiologiei, igienei şi folosirii
corecte a antibioticelor va duce la stoparea „ieşirii din uz” a
antibioticelor în viitor. Copiii vor creşte ştiind când trebuie sau
nu trebuie folosite antibioticele.

Acest pachet de materiale didactice include informaţii, sugestii


de planuri de lecţie şi posibile activităţi pe care le puteţi folosi la
clasă pentru a vă inspira şi a şti ce fel de informaţii sa le oferiţi
elevilor dumneavoastră.

Studiul microbilor poate fi încadrat în orice demers didactic care


vizează oferirea de informaţii privind organismele,
comportamentul şi sănătatea conform programei pentru
disciplina ştiinţe din Curriculumul Naţional.

Acest material poate fi folosit în colaborare cu profesorii care


predau ore de educaţie pentru sănătate cu scopul de a completa
informaţiile privind adoptarea unui stil de viaţă mai sănătos
prin evitarea răspândirii bacteriilor şi virusurilor. În acelaşi
timp, folosirea acestor materiale în cadrul orelor de educaţie
pentru sănătate respectă criteriile generale privind îndrumarea
elevilor în vederea luării unor decizii în cunoştinţă de cauză în
legătură cu propria lor sănătate şi cu mediul înconjurător.

103