Sunteți pe pagina 1din 2

Tema 1: BREXIT

Ziua de 29 martie 2017 va intra în istorie drept data la care Marea Britanie a început oficial
demersul de părăsire a Uniunii Europene. Pentru prima dată de la înființarea blocului comunitar,
un stat membru a decis să părăsească UE.
Dintre regiunile Regatului Unit, doar Anglia şi Ţara Galilor au votat pentru ieşirea din UE.
Scoţia şi Irlanda de Nord au optat în proporţie mare să rămână în blocul comunitar, ceea ce a
redeschis discuţiile despre independenţă. Negocierile vor dura doi ani. Oficialii de la Bruxelles au
spus, de la început, că nu vor favoriza Londra în niciun fel. S-a anunţat că factura pe care Marea
Britanie trebuie să o plătească la plecarea din Uniune este de 60 de miliarde de euro.

Iată cele mai frecvente întrebări despre Brexit și consecințele sale.


1. Ce înseamnă Brexit?
Este noţiunea folosită pentru a descrie ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Marea
Britanie a aderat la UE la 1 ianuarie 1973 şi este, în prezent, a doua economie şi a treia cea mai
populată ţară dintre statele membre.
2. De ce pleacă Marea Britanie din Uniunea Europeană?
Marea Britanie a organizat la 23 iunie 2016 un referendum prin care cetăţenii au fost întrebaţi dacă
vor să rămână Uniunea Europeană. 51,9% au votat pentru ieşirea din UE, 48,1% au votat să
rămână. Prezenţa la vot a fost de aproape 72%. Politicienii pro-Brexit spun că ieşirea din UE va
diminua imigraţia ilegală şi, implicit, presiunea pe sistemul de ajutoare sociale, că va fi eliminată
birocraţia, iar bugetul de stat va fi mai generos pentru că vor înceta contribuţiile la bugetul
european.
3. Când va părăsi Marea Britanie Uniunea Europeană?
Din momentul invocării articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, Marea Britanie are la dispoziţie
doi ani pentru a-şi negocia termenii ieşirii din spaţiul comunitar. În principiu, data limită ar fi
sfârşitul lunii martie 2019, când România va deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene.
4. Ce este articolul 50?
Tratatul de la Lisabona, baza constituţională a funcţionării Uniunii Europene, dă posibilitatea unui
stat membru să se retragă din blocul comunitar. Cele cinci paragrafe are articolului 50 explică pe
scurt procedura ce trebuie urmată pentru ieşirea din UE. Articolul 50 nu a mai fost invocat până
acum.
5. Ce se va întâmpla după Brexit cu românii care locuiesc în Marea Britanie ?
Cei care au drept de rezidenţă permanentă, drept ce poate fi obţinut după cinci ani de şedere, vor
putea rămâne în Marea Britanie. Statutul celorlalţi va fi definit, cel mai probabil, în timpul
negocierilor pentru Brexit. Conform datelor oficiale, 223.000 de români locuiesc în Marea
Britanie.
6. Ce se va întâmpla după Brexit cu românii care vor dori să muncească în Marea
Britanie ?
Guvernul britanic nu a decis deocamdată în ce condiţii va primi muncitori europeni după ieşirea
din Uniunea Europeană. Varianta cea mai probabilă este introducerea unui sistem de permise de
muncă, precum cel aplicat în prezent cetăţenilor extracomunitari.
7. Vom avea nevoie de vize pentru a călători în Marea Britanie după Brexit?
Viitoarea relaţie dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană va fi definită în timpul negocierilor,
dar pare puţin probabil să fie introdus un regim de vize pentru cetăţenii UE care vor dori să viziteze
Regatul Unit.
8. Marea Britanie va putea adera din nou la Uniunea Europeană?
Teoretic, da. Negocierile de aderare vor începe de la zero, iar pentru primirea înapoi în blocul
comunitar va fi nevoie de acordul tuturor celorlalte 27 de state membre. În plus, britanicii ar putea
fi obligaţi să adopte moneda unică europeană şi să adere la spaţiul Schengen, atribute europene de
la care au fost exceptaţi.
9. Ce se întâmplă cu multinaţionalele care au sediul în Marea Britanie?
Unele companii au anunţat deja că-şi mută o parte din operaţiuni în alte capitale europene.
Numai din Londra ar putea dispărea 30.000 de locuri de muncă din sistemul financiar. De
asemenea, două agenţii europene vor fi mutate în alte ţări membre UE după Brexit.
10. Cât contribuie Marea Britanie la Uniunea Europeană?
Marea Britanie a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 18 miliarde de euro în 2015. A primit
înapoi 7,5 miliarde de euro sub formă de fonduri europene. Conform acestor date, Marea
Britanie este pe locul trei, după Germania şi Franţa, în topul ţărilor cu cele mai mari contribuţii la
bugetul UE.

Comitetul parlamentar britanic care supervizează negocierile cu privire la Brexit


sugerează într-un raport publicat recent faptul că retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană
ar putea fi întârziată, având în vedere progresele slabe în discuţiile dintre Londra şi Bruxelles.
Comitetul apreciază că "s-au făcut puţine progrese" în unele probleme esenţiale, în special
în ceea ce priveşte drepturile cetăţenilor expatriaţi sau natura frontierei între provincia britanică
Irlanda de Nord şi Republica Irlanda.
"Este greu de văzut cum un acord asupra Brexitului care să acopere toate subiectele poate
fi negociat în timpul rămas", subliniază comitetul. "Şi dacă aspectele importante ale viitorului
nostru parteneriat cu UE încă trebuie rezolvate în octombrie, guvernul ar trebui să prevadă o
extindere a perioadei prevăzute de art.50", conform acestuia.
Preşedintele comitetului, deputatul laburist Hilary Benn, apreciază că negocierile au ajuns
într-un "punct critic" şi cere guvernului "propuneri detaliate" cu privire la problemele rămase
nerezolvate, în special chestiunea legată de frontiera irlandeză.
"Nu cunoaştem nicio frontieră internaţională, alta decât frontierele interne ale UE, care
funcţionează fără control sau infrastructură fizică", explică el. Comitetul nu este "convins" de
propunerea guvernului de a pune în aplicare o frontieră "fără fricţiuni". "Această problemă este
profund îngrijorătoare", susţine el.
Printre alte probleme nerezolvate, comitetul atrage atenţia asupra drepturilor cetăţenilor
care sosesc în Regatul Unit în perioada de tranziţie, care trebuie să înceapă a doua zi după Brexit
şi pe parcursul căreia ţara va continua să aplice regulile UE pentru a-şi menţine accesul la piaţa
unică.
Comitetul avertizează că a oferi acestor cetăţeni drepturi diferite faţă de cei care au sosit în
ţară înainte de Brexit, aşa cum doreşte guvernul, ar fi "incompatibil" cu legislaţia europeană.