APARATE DE COMUTAȚIE DE

ÎNALTĂ TENSIUNE

(A) - separatoare (disconnectors)

(B) - întreruptoare (circuit breakers)

1
 Referitor la rolul aparatelor de comutaţie în schemele electrice de conexiuni
Întreruptorul de înaltă tensiune (Um > 1000 V) este un aparat de comutaţie capabil
 să închidă (să întrerupă sau să deconecteze)
 să deschidă (să stabilească sau să conecteze)
un circuit, în condiţiile în care acesta este parcurs
 de curentul normal de lucru
 de curenţi anormali (suprasarcină sau scurtcircuit)
Are deci rol de C-comutaţie şi P-protecţie.
Cu ele se realizează toate operaţiile de închidere, deschidere în regim de mers în gol,
de mers la sarcină normală sau la scurtcircuite. Întreruptorul prezintă două stări stabile:
"anclanşat" - când are o impedanţă echivalentă teoretic nulă practic foarte mică şi
"declanşat" - când impedanţă echivalentă este teoretic infinită, practic are o valoare
extrem de mare. Pentru contactul principal al întreruptorului, termenii ce trebuie folosiţi
sunt "închis" şi respectiv "deschis", evitându-se confundarea stării echipamentului cu
poziţia contactului său principal.
Întreruptoarele sunt elementele importante cele mai solicitate, mai complexe şi mai
scumpe din instalaţii. Ele trebuie montate în schemă astfel încât să poată fi uşor
revizuite, reparate sau înlocuite.

Separatorul este un aparat de comutaţie care

 separă în mod vizibil conductoarele unui circuit
 asigură (în poziţia deschis) o distanţă de izolare predeterminată între bornele
fiecărui pol al aparatului.
Separarea vizibilă este necesară din considerente de protecţia muncii în instalaţiile electrice.
Deci,
spre deosebire de întreruptoare, separatoarele îndeplinesc numai rol de C-comutaţie.
2
 Separatoare de înaltă tensiune
 Separatoarele normale nu sunt prevăzute cu dispozitive de stingere a arcului electric,
aşadar deschiderea şi închiderea lor se face numai în absenţa circulaţiei de curent.

 De regulă, separatoarele se leagă în serie cu întreruptoarele, acestea din urmă făcând

operaţia de întrerupere sau închidere a circuitului sub sarcină, iar separatoarele efectuând
doar operaţia de secţionare vizibilă a circuitului. Deschiderea separatorului se face
totdeauna în urma întrerupătorului corespunzător iar închiderea se face înaintea acestuia

 Pentru a exclude posibilitatea deschiderii separatorului înaintea întreruptorului, acţionarea

separatorului este prevăzută cu blocaj, care permite acţionarea numai când întreruptorul se
află în poziţia deschis

 Separatorul poate fi totuși utilizat pentru a deschide sau închide un circuit dacă
a. curentul care trebuie întrerupt sau stabilit este un curent de intensitate neglijabilă, de
exemplu curenţi de mers în gol la transformatoare de forţă de putere mică sau la LEA
(linii electrice aeriene) scurte;
b. deschiderea sau închiderea separatorului se face dacă tensiunea pe fiecare dintre cele
2 borne ale polului de separator este aceeași înainte de efectuarea manevrei și nu se
schimbă ca urmare a manevrei

 Separatoare cu funcţii speciale

 separatoare de legare la pământ şi scurtcircuitare
 separatoare de sarcină
Separatoarele de sarcină sunt echipamente de comutaţie având caracteristicile şi parametrii
separatoarelor normale, dar care, în plus faţă de acestea, sunt capabile să întrerupă curenţi în
regimuri normale de funcţionare a instalaţiilor.
În acest scop separatoarele de sarcină sunt prevăzute cu dispozitive pentru stingere arcului
electric la deconectare şi cu mecanisme de acţionare care să permită deplasarea contactelor
mobile cu viteze de valori mari, independente de operator.
Utilizarea separatoarelor de sarcină este eficientă în următoarele cazuri:
 comutarea bateriilor de condensatoare având puteri de cel mult 1,2 MVAr şi tensiuni
nominale de maximum 20 kV;
 înlocuirea întreruptoarelor de putere în puncte ale reţelelor caracterizate prin puteri de
scurtcircuit de valori mici (30 MVA), dar în care frecvenţa operaţiilor de comutare este mare;
 echipament de comutaţie în reţelele buclate, cu rol de a închide sau deschide bucla la
sarcina nominală de trecere;
 echipament de comutaţie pentru linii electrice aeriene sau în cablu, funcţionând în gol.
 Distanța de separație în aer care asigură izolația longitudinală

Separator în poziție deschis Separator în poziție închis

diferența de potențial dintre cele două borne • circuitul din care face parte polul
se aplică distanței de separație în aer, separatorului este parcurs de curent;
formată prin deschiderea separatorului • diferența de potențial dintre cele două
borne ale aparatului este egală cu 0;
Determinarea tensiunii care solicită izolaţia longitudinală
formată prin deschiderea separatorului

Poziții ocupate de separatoare în

schema de conexiuni a unei stații

6
 Principalele subansambluri din structura unui pol de separator
Pe cadrul metalic (1) se montează coloanele izolante (3)
(1) – cadru metalic
care se pot roti prin intermediul axelor de acționare și
(2) - dispozitiv de acționare
(3) - coloane izolante (izolatoare suport nestrăpungibile) suporților lagăr (5). Fiecare suport lagăr conține câte doi
(4) - calea de curent rulmenți cu bile care, la variantele moderne, sunt cu
(5) - suporți lagăr autoungere și nu necesită mentenanță. Separatorul se
deschide prin rotirea cu 90O a coloanelor izolante ceea ce
determină deschiderea căii de curent la mijloc și formarea
distanței de separare în aer

Izolator nestrăpungibil (solid core insulator)

coloana de porțelan este plină în interior
asigurând performanțele mecanice și electrice
necesare utilizării ei în construcția
separatorului.
Repere: (1) și (2) flanșa inferioară respectiv
superioară (metalice); (3) corpul izolatorului
(porțelan)

Izolația fază-pământ este asigurată de

înălțimea coloanei izolante (care crește cu
creșterea tensiunii nominale) și de linia ei de
fugă (la aceeași înălțime a coloanei,
diametrul fustelor și profilul acestora asigură
linia de fugă corespunzătoare zonei de
Separator rotativ cu două coloane și poluare în care va fi instalat separatorul.
deschidere în plan orizontal
7
 Subansamblul cale de curent
(6) – capul de acționare (vedere în stânga și secțiune în dreapta)
(7) – conexiuni flexibile de cupru
(8) – borna de aparat (pentru conectare în instalație)
(9a) – subansamblul semicuțit portcontact dreapta
(9b) – subansamblul semicuțit portcontact stânga
(10) – piesele de contact

Calea de curent
pentru curent
nominal 2500 A,
cu legături
flexibile din cupru
în interiorul
capului de
acționare

Calea de curent conține cele două semicuțite portcontact 9a și b - din țeavă de aluminiu, cu un diametru exterior suficient pentru
a evita apariția descărcării corona în regim normal de funcționare (diametrul crește o dată cu creșterea tensiunii nominale) și o
arie a secțiunii transversale care depinde de curentul nominal al aparatului.
Semicuțitele sunt asamblate prin contacte fixe nedemontabile cu capetele de acționare 6. În interiorul fiecăruia dintre cele două
capete de acționare există contacte glisante pentru menținerea legăturii electrice dintre capul de acționare (care se rotește în
timpul manevrei de închidere sau deschidere) și borna aparatului (8) care rămâne fixă fiind solidară cu calea principală de
curent. În exemplul prezentat contactul glisant este asigurat cu rulmenți iar transferul curentului între borna aparatului (8) și
semicuțitul 9a se face cu conexiunile flexibile (7), pentru a proteja lagărul care în acest fel are numai funcție mecanică.
Se folosesc și alte soluții (a se vedea slide-ul următor).
Contactul principal este format din două piese mobile de contact 10a (contact tip deget cu 4 elemente) și 10b (cuțit trapezoidal).
Piesele de contact sunt acoperite cu AgC pentru micșorarea rezistenței de contact și asigurarea, în același timp, a lubrifierii
uscate a suprafeței pieselor. Degetele 10a sunt dintr-un material auto-elastic și nu necesită prezența resoartelor pentru
asigurarea forței de apăsare pe contact. La scurtcircuit, divizarea curentului prin cele patru degete creează o forță suplimentară
de apăsare care se adaugă celei existente în mod normal, împiedicând deschiderea intempestivă a polului (a se revedea cap.
Contact electric) La manevrarea separatorului în prezența depunerilor de gheață pe aparat, cuțitul 10b poate să spargă un strat
de până la 20mm grosime până la deschiderea contactului sau înainte de închiderea contactului.
8
Detalii constructive pentru separator rotativ ABB cu
două coloane și deschidere în plan orizontal 9
Detaliul 1 (slide 9) - Deoarece coloanele se rotesc atunci când separatorul este acționat, contactul
dintre borna aparatului (prin care acesta este racordat la circuitul primar) și subansamblul semicuțit
portcontact (dreapta și stânga) este un contact glisant (contact pentru care una dintre piesele de contact
se mișcă în raport cu cealaltă). În cazul separatorului analizat, contactul din interiorul capului de
acționare utilizează o piesă de contact de tip tulipă (solidară cu brațul separatorului) și o piesă de contact
tip tijă (solidară cu borna aparatului). Tija este vizibilă în interiorul capacului de protecție.

10
 1

Armătură anticorona
(reduce și uniformizează
câmpul electric

3
4
În figurile 1 la 4 una dintre piesele de contact este formată din perechi de contacte deget. Forța de apăsare pe interfața de contact
este asigurată cu resoarte din oțel de arc (vizibile în fig. 3). Numărul de perechi de contacte deget depinde de curentul nominal al
aparatului
Cuțitul (a II-a piesă de contact) poate avea diferite forme pentru tensiuni nominale până la 72 kV (fig. 1 și 3) dar devine obligatoriu
tubular pentru tensiuni mai mari (fig. 2 și 4). În figura 4 câmpul electric din zona contactului este redus și uniformizat cu ajutorul
armăturii anti-corona. Există și alte geometrii folosite pentru acest tip de armătură 11
Separatoarele de înaltă tensiune sunt fabricate în construcție monopolară (pol de separator). Pentru a forma
construcții tripolare, fazele se amplasează la o distanță de separare care asigură un nivel de izolație
corespunzător solicitărilor electrice care apar între faze.
Polii sunt cuplați mecanic prin tije de legătură care transmit mișcarea fazei motoare către fazele pasive
asigurând deschiderea simultană a celor trei faze.
Fiecare pol de separator este prevăzut cu un cuțit de legare la pământ. Acesta execută o mișcare de rotație în
plan vertical simultan cu mișcarea cuțitelor principale în plan orizontal; la sfârșitul operației de deschidere, cuțitul
de legare la pământ scurtcircuitează coloana izolantă asigurând legarea la pământ a uneia dintre cele două
borne ale separatorului
Cuțitele de legare la pământ sunt de asemenea cuplate între ele astfel încât mișcarea fazei motoare să fie
transmisă fazelor pasive.
Faza se numește motoare Izolația între faze este asigurată
deoarece dispozitivul de de distanța menținută între doi
acționare este cuplat la poli consecutivi. Această
această fază. distanță crește cu creșterea
tensiunii nominale a aparatului

12
Cotele de gabarit pentru un separator rotativ cu două coloane
(explicații în slide-ul care urmează)

(a) Vedere laterală (separator închis)

(b) vedere de sus (separator deschis) dispunerea paralelă a polilor
(c) Vedere de sus (separator închis) dispunerea polilor în linie

13
 a c
b
Dispunerea paralelă a polilor (b). Deoarece în timpul rotaţiei
izolatoarelor unui pol cuţitele port contact se apropie de polii
vecini, se poate utiliza dispoziţia în linie (c)

În tabel sunt date cotele de gabarit ale aparatului pentru tenisuni nominale până la 550 kV.
Cota D (înălțimea coloanei izolante) asigură izolația fază- pământ
Cota F (distanță minimă de separație în aer între cuțite în poziția deschis ) asigură izolația longitudinală
Cota (Pmin – E) asigură izolația între faze la dispunere tip (b)
Cota (Pmin – A) asigură izolația între faze la dispunere tip (c)
Se observă creșterea tuturor cotelor de gabarit o dată cu creșterea tensiunii nominale

Singura cotă de gabarit care

se modifică în funcție de
curentul nominal este cota C
care incorporează înălțimea
capului de antrenare.
Aceast crește cu creșterea
curentului nominal datorită
creșterii secțiunii căii de
curent

Pmin - distanța dintre axele polilor consecutivi; E – lungimea semicuțitului portcontact

14
În (b) separatorul este reprezentat deschis, în (c) separatorul este reprezentat închis
Separatoare pentru care distanța de separare este creată în plan orizontal

Separator cu trei coloane

Principiul de funcționare
Separatoare pentru care distanța de separare este creată în plan vertical

Mai multe detalii în în fișierul

(13b)-EE-Separatoare-IT.pdf

1 - Brațele pantografului (fac parte din

subansamblul cale de curent)
2 – Mecanism pentru transmiterea comenzii
3 – Coloană izolantă care se rotește în timpul
acționării separatorului transmițând mișcarea de
la dispozitivul de acționare către mecanismul de
transmitere a comenzii
4 – Coloană izolantă cu funcție de susținere
5 – Contactele mobile
6 – Contactul fix (solidar cu bara colectoare)
7 – Bornă de racord inferioară
8 – Cuplaj tubular (între dispozitivul de acționare
și mecanismul de transmiterea comenzii (2)
9 – Dispozitiv de acționare
10 – Suport
11 – Articulație îintre brațele portcontact și
piesele mobile de contact
 Separator in pozitia inchis Separator in pozitia deschis
Separator rotativ cu doua coloane pentru 110 kV
deschiderea cutitelor se face in plan orizontal
Pozitii succesive in timpul manevrei de deschidere.

In primele doua imagini se poate observa arcul electric in aer care apare la inceputul manevrei datorita
circulatiei unui curent capacitiv de intensitate foarte mica (1...50 mA) care se stinge o data cu cresterea
distantei dintre contacte.
Principalele condiţii pe care trebuie să le îndeplinească toate tipurile de separatoare sunt:
1. - poziţiile închis şi deschis ale separatorului să fie uşor vizibile;
2. - în poziţia deschis să asigure izolaţia necesară între polii săi; nivelul de izolație corespunzător
distanței de separație în aer în poziția deschis, trabuie să fie cu 15 – 20 % mai mare decât nivelul de
izolație asigurat de aparat între fază și pământ;
3. - în poziţia închis să suporte curentul nominal fără încălzirea zonei de contact (corespunzător,
rezistența de contact în regim de lungă durată trebuie să fie de valoare mică ceea ce se obține prin
valori mari ale presiunii cu care se face contactul);
4. - în poziţia închis să suporte curentul de scurtcircuit fără a se deteriora, deci să aibă o stabilitate
termică (în regim de scurtă durată) şi o stabilitate electrodinamică mare; piesele de contact trebuie
realizate astfel încât presiunea pe contact să crească în condiții de scurtcircuit pentru a evita
deschiderea accidentală a aparatului sub acțiunea forțelor electrodinamice;
5. - separatoarele de exterior trebuie să reziste bine la acţiunea agenţilor atmosferici (chiciură, ploaie,
vânt, frig, căldură);
6. - dispozitivul său de acţionare să fie inter-blocat cu întreruptorul, astfel încât numai dacă acesta este
deschis să se poată face manevra;
7. - separatoarele cu cuţite de punere la pământ trebuie asigurate cu blocaj care să evite punerea fazei
la pământ;
8. construcţia să fie simplă, comodă pentru transport, montaj şi exploatare.

Există o mare varietate constructivă de separatoare, denumite folosind următoarea simbolizare:

S - separator; M - monopolar; U-bipolar; T-tripolar; I-de interior; E - de exterior; P - cu cuţit de punere la
pământ; S de sarcină (de exemplu SMEP-110/1250 =>separator monopolar de exterior cu cuţit de
punere la pământ de 110 kV si 1250 A).

O completare a prezentării separatoarelor este în fișierul (13b)-EE-Separatoare-IT.pdf care face

parte din materia pentru examen
 Întreruptoare de înaltă tensiune
Caracteristici nominale
- comune cu toate echipamentele montate într-o instalație (vezi EE-p2-marimi-nominale-2014.pdf)
- specifice întreruptoarelor
Valoarea curentului de rupere influenţează direct
Curentul de rupere Ir construcţia camerei de stingere.
se exprimă prin valoarea efectivă a componentei periodice şi valoarea instantanee a componentei
aperiodice ale curentului, evaluate în momentul separării contactelor (tsc) și inițierii arcului electric în
camera de stingere
Valorile standardizate pentru componenta periodică a curentului de rupere la scurtcircuit sunt
următoarele: 6,3-8-10-12,5-16-20-25-31,5-40-50-63-80-100 kA.
caracterstică a unui întreruptor care asociază curentul de
Capacitatea de rupere la scurtcircuit rupere cu tensiunea aplicată camerei de stingere imediat după
întreruperea circulației de curent
cel mai mare curent de rupere pe care îl poate întrerupe în mod sigur, într-un circuit în care :
 tensiunea de frecvenţă industrială corespunde tensiunii nominale a întreruptorului,
 TTR corespunde valorilor nominale standardizate (TTR-tensiune tranzitorie de restabilire,
definită în capitolul Arc electric)
 fără nici o avarie care să-i afecteze funcţionarea ulterioară

Variația în timp a
curentului de scurtciruit
care stă la baza definirii
curentului de rupere

19
Puterea de rupere la declanşarea trifazată, Sr

S r = 3 ⋅ I r ⋅U n

Un este tensiunea nominală a întreruptorului

Valoarea acestui curent determină

Curentul nominal de anclanşare pe defect construcţia contactelor si puterea
mecanismului de acţionare
cel mai mare curent de scurtcircuit a cărui
circulație poate fi stabilită prin închiderea
întreruptorului fără ca acesta să se avarieze şi să
îşi afecteze funcţionarea ulterioară

20
Curentul nominal de rupere Ir,n este parametrul cel mai important al întreruptorului de înaltă tensiune, reprezentând cel
mai mare curent pe care îl poate întrerupe în mod sigur, într-un circuit în care :
- tensiunea de frecvenţă industrială corespunde tensiunii nominale a întreruptorului,
- Tensiunea Tranzitorie de Restabilire (TTR) corespunde valorilor nominale standardizate
- respectând un anumit ciclu de funcţionare
- fără nici o avarie care să-i afecteze funcţionarea ulterioară
În situaţia în care tensiunea reţelei diferă de cea nominală a întreruptorului, cel mai mare curent pe care poate să-l
întrerupă în mod sigur şi în aceleaşi condiţii se numeşte curent de rupere Ir .
Valoarea curentului nominal de rupere influenţează direct construcţia camerei de stingere.

Curentul nominal de anclanşare pe defect este un parametru definit pentru situațiile în care anclanşarea se produce în
prezenţa unui defect (scurtcircuit). Este cel mai mare curent de scurtcircuit pe care întreruptorul îl poate stabili fără să se
avarieze şi să îşi afecteze funcţionarea ulterioară. Valoarea curentului nominal de anclanșare pe defect determină
construcţia contactelor si puterea mecanismului de acţionare
Diferenţa dintre curentul de rupere şi curentul de anclanşare
La închiderea circuitului, piesa de contact mobilă, acţionată de dispozitivul de acţionare, se apropie de contactul fix. Cele
două piese de contact se află la potenţiale diferite iar diferenţa de potenţial se aplică distanţei de separaţie dintre ele. Prin
apropierea piesei de contact mobile, distanţa de separaţie scade; atunci când distanţa de separaţie devine mai mică
decât distanţa de izolaţie corespunzătoare tensiunii aplicate la bornele ei, intervalul inter-contacte este străpuns, apare un
arc electric prin care se stabileşte circulaţia de curent din circuit. Lungimea acestui arc electric scade rapid, până la
anulare, prin apropierea piesei de contact mobile de piesa fixă; prezenţa arcului la închiderea circuitului nu reprezintă o
solicitare termică deosebită pentru piesele de contact.

Manevra de închidere solicită dispozitivul de acţionare care trebuie să asigure:

- viteza de apropiere a pieselor de contact,
- forţa necesară executării cursei moarte (deplasarea piesei mobile în interiorul piesei fixe de contact),
- forţa de apăsare necesară asigurării unei valori corespunzătoare a rezistenţei de contact, după ce contactul a fost
stabilit.
La deschiderea circuitului, în special la deschiderea pe defect apar următoarele probleme:
- problema stingerii arcului electric,
- problema anulării efectului forţei electrodinamice de atracţie dintre cele două piese de contact (în aceste condiţii
dispozitivul de acţionare trebuie să asigure forţa necesară deschiderii pieselor de contact şi îndepărtării lor până la
distanţa de separaţie prevăzută)
21
 (A) Medii de stingere a arcului electric folosite la întreruptoarele de înaltă tensiune

- întreruptoare cu ulei mult, IUM;

- întreruptoare cu ulei puţin, IUP
- întreruptoare cu aer comprimat (pneumatice);
- întreruptoare cu hexafluorură de sulf (SF6);
- întreruptoare cu vid ;

Data introducerii și evoluția principalelor

medii de stingere
Se observă că mediile de stingere cu
perspective de utilizare în continuare sunt
hexafluorura și vidul

22
 (B) Soluții constructive pentru întreruptoare de înaltă tensiune
Există două soluții constructive principial diferite:
1 - cu anvelopă izolantă (din porţelan sau materiale
compozite) Live Tank (LT) – camera de stingere se află în
interiorul unei anvelope izolante umplută cu agent de stingere
(care are și funcție de mediu izolant în poziția deschis a
întreruptorului). Anvelopa poate fi în poziție verticală sau
orizontală. În ambele situații, anvelopa este susținută de un
suport izolant care asigură izolația fază-pământ (atât în
exteriorul suportului (prin înălțimea izolatorului și lungimea
liniei de fugă) cât și în interior (prin umplerea izolatorului
suport cu un mediu izolant (gaz, ulei, nisip, etc.)
Izolația între faze este asigurată de distanțele în aer care
separă polii întreruptorului
Izolația longitudinală (distanța între piesele de
contact în poziția deschis a întreruptorului)
este asigurată de agentul de stingere a arcului
care este și mediu izolant.

2 - cu anvelopă metalică şi izolatoare de trecere

Dead Tank (DT)– camera de stingere se găsește în interiorul
unei anvelope metalice care funcționează legată la pământ.
Calea de curent intră și iese din anvelopa metalică prin două
izolatore de trecere. Izolația fază-pământ este asigurată de
trecerile izolante și de agentul de stingere (care are și funcție
de mediu izolant). Izolația între faze – (vezi explicațiile de pe
slide-ul 25 – Exemple de întreruptoare dead-tank)
Izolația longitudinală (distanța între piesele de
centrul de greutate situat sus- • izolatoarele de trecere sunt mai contact în poziția deschis a întreruptorului) este
crează probleme pentru scumpe decât anvelopele izolante asigurată de agentul de stingere a arcului care
asigurarea comportării • volum mare de agent de stingere este și mediu izolant (la fel ca la tipul live-tank).
seismice
Schița de mai sus pune în evidență traseul căii de curent (aflată
întotdeauna la potențial înalt) și părțile din aparat care se află la
potențialul pământului)
23
 NOTĂ
La întreruptoarele acţionate tripolar
(a) (b) (c) circuitele secundare de control şi
comandă (4) şi dispozitivul de acţionare
(5) se găsesc în aceeaşi anvelopă
metalică (vezi variantele de până la
245 kV). Pentru tensiuni peste 245 kV
întreruptoarele sunt acţionate unipolar
deci fiecare pol are un dispozitiv
propriu de acţionare (5) în timp ce
circuitele secundare rămân comune
celor trei poli şi sunt instalate în
anvelopa metalică (4)

(d) (e)

 Deși în componența întreruptoarelor live-tank și dead-tank sunt prezente aceleași subansambluri, soluțiile constructive adoptate pentru realizarea lor
diferă substanțial (în special în ceea ce privesc subansamblurile cale de curent și izolație (fază-pământ și între faze).
a) Intreruptor LT cu o singură cameră de stingere montată vertical; are un singur dispozitiv de acționare (acționare tripolară), izolația fază pământ
este asigurată de un singur suport izolant
b) Intreruptor LT cu o singură cameră de stingere montată vertical; are trei dispozitive de acționare (acționare monopolară), izolația fază pământ
este asigurată de un suport izolant format din două elemente înseriate
c) Intreruptor LT cu două camere de stingere montate vertical; are trei dispozitive de acționare (acționare monopolară), izolația fază pământ este
asigurată de un suport izolant format din trei elemente înseriate
d) Intreruptor DT (fiecare dintre cei trei poli sunt amplasați în câte o cuvă metalică), acționare tripolară (cu un singur dispozitiv de acționare)
e) Intreruptor DT (fiecare dintre cei trei poli sunt amplasați în câte o cuvă metalică), acționare unipolară (fiecare pol este acționat independent de
propriul său dispozitiv de acționare)
 Variantele constructive pentru ambele tipuri de întreruptoare (live-tank și dead-tank) depind de tensiunea nominală pentru care este realizat aparatul
(subansamblul izolație depinzând de această caracteristică). La LV crește înălțimea suportului izolant, la DT crește înălțimea trecerilor izolante
(partea situată în aer)

24
 Secțiune printr-un pol de întreruptor cu Secțiune printr-un pol de întreruptor
SF6 de tip dead tank cu SF6 de tip live tank

Schema electrică

Zona TC în detaliu

Dispozitivul de acționare
rotește tija (6) . Mișcarea de
rotație este convertită în
mișcare de translație a
pieselor mobile de contact cu
ajutorul mecanismului (4)

1 – calea de curent; 2 – trecere izolantă (umplută cu SF6); 3 – înfășurări
secundare ale transformatorului de curent (TC) înfășurarea primară fiind chiar
calea de curent; 4 – camera de stingere (CS); 5 – anvelopa metalică la
potențialul pământului, umplută cu SF6 pentru asigurarea izolației fază-pământ a
camerei de stingere.
1 – calea de curent; 2 – camera de stingere; 3 – anvelopă de
porțelan (izolantă); 4 – mecanism de acționare a pieselor de
contact mobile (mecanism cu pârghie cotită); 5 – izolator suport
(porțelan umplut cu SF6); 6 – tija de legătură cu dispozitivului de
acționare (din material izolant).

Comparație între soluțiile constructive dead-tank și live-tank pentru întreruptoare care folosesc ca mediu de stingere SF6
Pentru soluția dead-tank calea de curent este adusă în interiorul anvelopei metalice prin trecerile izolante (2) iar în zona de
pătrundere în anvelopa metalică este creat un spațiu în care să poată fi montate transformatoare de curent. Zona de amplasare a
TC este reluată în detaliu în stânga.
Pentru soluția live-tank camera/camerele de stingere sunt conținute în anvelopele izolante (3). Varianta din desen este cu două
camere de stingere înseriate (conform schemei electrice); piesele mobile de contact se mișcă simultan cu ajutorul mecanismului
(4) cuplat printr-un lanț cinematic din material electroizolant (6) cu dispozitivul de acționare al polului de întreruptor.
25
 Referitor la trecerile izolante din structura unui întreruptor dead-tank

Izolatorul de trecere are o formă şi o distanţă minimă adecvată performaneloe dielectrice ale fiecăruia dintre cele două medii
izolante (aer respectiv mediu izolant intern - ulei sau SF6). Distanţa minimă de izolaţie şi linia de fugă sunt mai mari în aer
decât în mediul izolant de ulei sau SF6 deoarece performanţele aerului pentru solicitări dielectrice sunt mult inferioare
celorlalte medii izolante.

26
 Întreruptoare cu anvelopă izolantă (live tank)
Agent de stingere a arcului și mediu izolant
hexafluorură (SF6) la diferite presiuni

Întreruptorul este format din trei unități monopolare cu două camere de

Întreruptorul este format din trei unități monopolare cu o singură cameră de
stingere montate orizontal pe suport izolant.
stingere montată vertical pe suport izolant.
Polii sunt acționați separat fiecare având un dispozitiv propriu de acționare
Polii sunt acționați simultan de un singur dispozitiv de acționare.
In planul secund, se pot vedea transformatoarele de curent în anvelopă de
In planul secund, se pot vedea transformatoarele de curent în anvelopă de
porțelan.
porțelan.

27
 Întreruptor cu SF6 monopolar Întreruptoare cu anvelopă metalică (dead tank)
Agent de stingere a arcului și mediu izolant
hexafluorură (SF6) la diferite presiuni

Întreruptor format din trei unități monopolare independente.

La baza trecerilor izolante sunt amplasate înfășurările
secundare ale transformatoarelor de curent, a căror
înfășurare primară este chiar calea de curent.

La întreruptoarele tripolare, cei trei poli sunt amplasați în

aceeași cuvă deci cele trei componente ale
subansamblului izolație (izolația fază-pământ, izolația
între-faze și izolația longitudinalăsunt asigurate de SF6
cu care este umplută cuva. Căile de curent ale fiecăreia
dintre cele trei faze sunt introduse și scoase din cuvă cu
izolatoare de trecere. Acționarea mecanică a celor trei
poli se face simultan (există un singur dispozitiv de
acționare).

28 Întreruptor cu SF6 tripolar

 Întreruptoare cu anvelopă izolantă (live tank)
Agent de stingere a arcului și mediu izolant ulei electrotehnic
Denumire: întreruptor cu ulei puțin - IUP (minimum-oil circuit breaker)
Principalele subansambluri din structura unui întreruptor cu ulei puţin (reperele sunt marcate pe figură).
În secțiunea din figură polul este deschis
Subansamblul cale de curent. Format din borna amplasată la partea superioară a anvelopei izolante
care este legată galvanic cu piesa de contact fixă (contact tip tulipă). În poziția închis a întreruptorului,
calea de curent se continuă cu piesa de contact mobilă (tijă care se deplasarază în jos la deschiderea
întreruptorului formând distanța de separare). Pe desen este marcată cota corespunzătoare cursei
contactului mobil. Piesa de contact mobilă este legată la rândul ei cu borna inferioară a polului de
întreruptor, printr-un contact glisant. Deci, calea de curent intră prin borna superioară polului și iese
prin borna de la partea sa inferioară.
Subansamblul dispozitiv (cameră de stingere) – structura plasată în zona de stingere a arcului
electric marcată pe figură. Este realizat din materiale electroizolante rezistente la acțiunea arcului
electric și este astfel conceput încât să asigure stingerea arcului prin creșterea lungimii și răcire prin
spălare cu jet de ulei.
Dispozitivul de acționare. Pentru polul de întreruptor din figură, dispozitivul de acționare este de tip
MR ( vezi slide-urile 36-37 pentru explicații). La deschidere, piesa mobilă de contact se deplasează în
jos antrenată fiind de lanțul cinematic al mecanismului de acționare; acesta convertește mișcarea de
rotație a axei orizontale a dispozitivului de acționare în mișcare de translație a piesei de contact cu
ajutorul unui mecanism bielă-manivelă. Lanțul cinematic al mecanismul de acționare este construit din
materiale electroizolante cu rezistență mecanică superioară, pentru a putea realiza legătura fizică
dintre piesa mobilă de contact care se află la potențial înalt și axul dispozitivului de acționare care se
află la potențialul pământului.
Subansamblul izolație Cuprinde izolatorul suport în interiorul căruia este plasat lanțul cinematic al
mecanismului de acționare și anvelopa izolantă în interiorul căreia este plasat dispozitivul de stingere a
arcului. Anvelopa de porțelan și izolatorul suport sunt umplute cu ulei însă cele două compartimente
sunt separate. În procesul de stingere a arcului apar reziduuri rezultate din arderea uleiului în zona de
arc, acestea nu trebuie să migreze în volumul de ulei din interiorul suportului izolant, pentru menținerea
performanțelor dielectrice. Rezultă următoarea structură a izolației:
Lanț cinematic a) izolația fază-pământ exterioară (autoregeneratoare) este asigurată de înălțimea izolatorului suport
și de linia sa de fugă
b) izolația fază-pământ interioară este asigurată de distanța de separație minimă între flanșa
inferioară a izolatorului și flanșa superioară; poate fi considerată ca fiind autoregeneratoare
datorită uleiului electroizolant care își reface propritățile dielectrice după ce a suferit o descărcare
disruptivă. Toate piesele aflate în interiorul izolatorului suport sunt din materiale electroizolante.
c) izolația longitudinală exterioară este asigurată de înălțimea și linia de fugă a anvelopei.
d) izolația longitudinală interioară este asigurată de distanța minimă de separație care se crează în
ulei între piesa mobilă și cea fixă de contact atunci când polul este deschis
Izolația fază-pământ și cea longitudinală sunt supuse, la locul de montaj, unor solicitări electrice diferite
însă, în ansamblu ele trebuie să asigure nivelul de izolație necesar funcționării în rețea.
29
 (C) Alte criterii care influențează soluțiile constructive

 instalații cu funcționare în interior (indoor)

AMPLASAREA
 instalații cu funcționare în exterior (outdoor)
(expuse acțiunii factorilor de mediu)

cu izolație normală Tipul izolației se alege în funcție de

GRADUL de IZOLARE  cu izolație întărită intensitatea poluării din zona în care
va fi instalată
 cu izolație pentru medii intens poluate
MODUL de RACORDARE în  cu racordare fixă demontabilă (prin bulonare)
CIRCUITUL PRIMAR  debroșabile

CARACTERISTICILE SUBANSAMBLULUI de ACȚIONARE

 după modul de acţionare pe cele trei faze :
* cu acţionare tripolară;
* cu acţionare monopolară;
 după locul de montare al dispozitivului de acţionare:
* cu dispozitiv separat;
* cu dispozitiv montat pe întreruptor (înglobat, monobloc).
 cu cameră unică
NUMĂRUL CAMERELOR DE STINGERE PE FIECARE FAZĂ
 cu camere multiple (înseriate)

FUNCȚIA ÎNDEPLINITĂ ÎN REȚEA

30
AMPLASARE  instalații cu funcționare în interior
 instalații cu funcționare în exterior (expuse acțiunii factorilor de mediu)

linia de fugă a izolaţiei externe şi gradul de etanşare depind de amplasarea întreruptorului

Întreruptoarele cu ulei puțin din figurile 1 și 2 au tensiunea cea mai ridicată pentru echipament (Um) = 35 kV
Întreruptorul din figura 1 este realizat pentru funcționare în exterior în timp ce întreruptorul din figura 2 este construit pentru
funcționare în interior. Deosebirea dintre cele două soluții constructive este dată de lungimea liniei de fugă (componentă a
sistemului izolație). În figura 2 camera de stingere este introdusă în interiorul unei anvelope izolante de formă cilindrică,
linia de fugă fiind egală cu înălțimea anvelopei în timp ce în figura 1 anvelopa din porțelan este profilată pentru mărirea
liniei de fugă. Această deosebire apare din necesitatea de a asigura nivelul de izolație corespunzător tensiunii celei mai
ridicate pentru echipament; la amplasare în exterior, izolația suferă acțiunea factorilor de mediu și a poluării.

1 2

Întreruptoare cu ulei puțin

31
pentru instalații exterioare. pentru instalații interioare.
Întreruptor cu SF6 pentru funcţionare în
interior - izolatorul suport şi anvelopa în care
este amplasată camera de stingere au profil
neted (fără renuri). Raportul dintre linia de
fugă și înălțimea izolatorului este egală cu 1
Tensiune nominală 110 kV
32
Întreruptor cu SF6 pentru funcţionare în
exterior- izolatorul suport şi anvelopa în care
este amplasată camera de stingere sunt
profilate. Raportul dintre linia de fugă și
înălțimea izolatorului este mai mare decât 1
Tensiune nominală 110 kV
 cu izolație normală
GRADUL de IZOLARE  cu izolație întărită
 cu izolație pentru medii intens poluate

soluţii pentru creşterea liniei de fugă a izolaţiei externe pentru suporți izolanți și anvelope izolante
Distanță disruptivă exterioară

normală întărită anti-poluare

FUSTĂ

RENURI

Menținând distanța disruptivă exterioară constantă creșterea liniei de fugă se poate obține prin
 creșterea numărului de fuste,
 alternarea fustelor cu diametru mare cu fuste cu diametru mic (acestea din urmă vor fi protejate de
ploaie datorită ecranului oferit de fustele de diametru mare)
 adoptarea unui profil cu renuri pentru partea interioară a fustei
33
 MODUL de RACORDARE în  cu racordare fixă demontabilă (prin bulonare)
CIRCUITUL PRIMAR  debroșabile

Echipamentele debroșabile se utilizează cu precădere la

staţiile de tip interior, cu tensiuni nominale din domeniul
mediei tensiuni

Schema monofilară (cu simbolul pentru întreruptor

debroșabil) și schiță care ilustrează plasarea sa în spațiul
din interiorul celulei
ID – întreruptor debroșabil
TC – transformator de măsurare pentru curent
S1, S2 – contacte debroșabile
MA – mecanism de acționare
Se observă că pentru celula cu întreruptor debroșabil nu
se montează separatoare (de bară și de linie) deoarece
contactele debroșabile preiau funcția separatoarelor
(separare vizibilă și izolare). Se observă trecerile izolante
prin care este adusă calea de curent la cele două părți ale
contctului debroșabil ( cea de pe aparat și cea de pe
peretele celulei

Întreruptor debroșabil - racordarea prin piesa de contact de tip tulipă

34
Pe aparat, piesa de contact este
scoasă din interiorul anvelopei prin
trecere izolantă.
Partea contactului debroșabil care exterioare
permite racordarea polului la calea
principală de curent este izolată față
de pământ cu izolatoare suport

35
 CARACTERISTICILE SUBANSAMBLULUI de ACȚIONARE

Mecanismele de acționare au rolul de a transmite energia de acționare către contactele mobile

ale întreruptorului. Energia necesară este relativ mare deoarece pentru deconectarea
curenților de scurtcircuit trebuie asigurate viteze mari de deplasare a contactelor.
Mecanismele de acționare trebuie să mențină întreruptorul blocat în poziția deschis sau închis,
după caz, în orice condiții de funcționare (vibrații, trepidații, solicitări electrodinamice pe durata
regimului de scurtcircuit).
Din punct de vedere al modului de înmagazinare și de eliberare a energiei, mecanismele de
acționare pot fi clasificate astfel:
A) Mecanisme de acționare cu acumulare de energie în resoarte (de tipurile constructive MR,
MRL, MRI), la care prin intermediul unui ax acționat de un electromotor (sau manual cu o
manivelă), energia potențială se înmagazinează în resoartele de închidere ale
întreruptorului; la primirea comenzii de închidere o parte din această energie este utilizată
pentru închiderea întreruptorului, iar cealaltă parte servește la armarea resortului de
deschidere. La aceste mecanisme acumularea de energie se realizează lentă iar
eliberarea brusc (de exemplu la acumulare t = 5s și la eliberare t' = 0,l s).
B) Mecanisme de acționare cu electromagnet solenoidal (DSI), care folosesc ca sursă de
acumulare a energiei în resoarte un electromagnet de curent continuu
C) Mecanisme de acționare pneumatice, care folosesc energia potențială înmagazinată în
aerul comprimat (MPI).

MR – cu electromotor si resort, MRL – cu motor si resort cu libera deschidere, MRI – cu motor si resort pentru interior

36
37
 NUMĂRUL CAMERELOR DE STINGERE DE PE FIECARE FAZĂ

- cu cameră unică (domeniul I al tensiunilor înalte)

- cu camere multiple (domeniul II ).

FUNCŢIA ÎNDEPLINITĂ ÎN REŢEA

-întreruptoare de generator : valori mari ale curenţilor nominal şi ale

puterilor de rupere) şi tensiuni realtiv scăzute (domeniul I, 6... 24 kV);

-întreruptoare de staţie : tensiuni nominale mari şi foarte mari

(domeniile I şi II, 110... 750 kV), mare putere de rupere şi RAR

- întreruptoare de distribuţie : valori mici ale curenţilor nominali (300...

600 A) şi ale puterilor de rupere (100... 300 MV A) şi prevăzute cu
dispozitiv de RAR;

o grupă specială, cea a separatoarelor de sarcină sau de putere

întrerup curenţii de sarcină dar nu şi pe cei de scurtcircuit (pentru
care sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile de înaltă tensiune) şi au o
putere de rupere relativ mică
38
 Principiul modularizării
Pentru toate variantele, camera de stingere are aceeași
capacitate de rupere (80 kA). Creșterea tensiunii nominale
determină creșterea tensiunii tranzitorii de restabilire (TTR).
Pentru a asigura stingerea arcului în noile condiții, acesta este
divizat prin înserierea a două (sau mai multe) camere de
stingere pe pol. La bornele fiecărei camere de stingere se aplică
½ din TTR. Creșterea tensiunii nominale determină și
modificarea izolației fază pământ prin înălțarea suporților izolanți.

39de rupere
RATED VOLTAGE=tensiune nominală, RATED CURRENT=curent nominal; CIRCUIT BREAKING CAPACITY=capacitate
 Principiul modularizării aplicat la întreruptoare ortojectoare (IO) de înaltă tensiune.
Întreruptorul este din categoria -cu ulei puțin-
Un = 110 kV Subansambluri tipice
1-şasiu
2-coloană izolantă
3-carter (*)
4-cameră de stingere
(*) la acest tip de întreruptor subansamblul dispozitiv de
acționare are două părți:
- mecanismul de acționare amplasat la bază (anvelopa
metalică care îl protejează este legată la pământ)
- carterul (reperul 3), conține lanțul cinematic care
acționează piesele mobile de contact din interiorul
camerelor de stingere, funcționează la potențialul căii de
curent
Cele 2 părți al dispozitivului de acționare sunt legate
printr-un sistem de tije din material electroizolant
amplasate în interiorul coloanei izolante

distanța disruptivă
exterioară
Acest tip de întreruptor a fost produs la Electroputere Craiova și echipează multe
dintre stațiile sistemului electroenergetic național.
Sunt întreruptoare cu comandă unipolară (se realizează cu poli independenţi cu
un dispozitiv de acţionare pe pol) sau tripolară (un singur dispozitiv de acţionare
pentru cei trei poli – la 110 kV)
Se realizează pentru Um - 123 (145) kV, 245 kV , 420 kV; In - 1600 şi 2000 A
Constructiv, asigură un înalt grad de tipizare, avînd la bază o cameră de stingere
modul cu parametrii nominali : tensiune = 85 kV ; curent nominal = 1600 A;
curent de rupere simetric =31,5 kA
Camerele de stingere modul se înseriază într-un montaj V, cuplându-se astfel
electric şi mecanic între ele şi, împreună, se cuplează mecanic cu dispozitivul de
acţionare Fiecare ansamblu V este montat pe o coloană-suport izolantă proprie

40
 Un = 220 kV La creșterea tensiunii nominale
- se înseriază două camere de stingere la
220kV și 6 camere de stingere la 400kV,
- prin înseriere se urmărește divizarea TTR
astfel încât fiecărei camere de stingere să îi
revină numai o fracțiune din tensiunea totală;
- crește înălțimea coloanei-suport izolante;
distanța disruptivă exterioară a coloanei este
de 1511mm la 110 kV, 2842mm la 220kV și
3523mm la 400kV; creșterea este necesară
pentru asigurarea izolației fază-pământ
- crește distanța dintre poli de la minim
2000mm pentru 110kV la 4500mm pentru
220kV și 6000mm la 400kV; creșterea este
necesară pentru asigurarea izolației între faze
Sunt prezente aceleași subansambluri indicate în
schița variantei pentru 110 kV a întreruptorului

distanța disruptivă
exterioară

Un = 400 kV

OBSERVAȚIE
Creșterea numărului de camere de
stingere înseriate NU MODIFICĂ
curentul de rupere al întreruptorului.
Se modifică însă puterea de rupere prin
creșterea tensiunii la care este distanța disruptivă
întreruptă circulația de curent exterioară
41