Introducere

Statistica este, conform definiției date de matematicianul român Grigore Constantin Moisil
(1906-1973), „mijlocul cel mai puternic de cercetare a faptelor sociale”, iar Herbert George
Wells (1866-1946), un celebru scriitor englez, spunea despre aceasta: „Într-o zi gîndirea
statistică va fi la fel de necesară, oricărui cetățean folositor societății, ca și scrisul si cititul.”
La etapa actuală statistica are un rol important în absolute toate șiințele existente pe glob, fiind
cea care oferă informații despre starea socialâ, economică și culturală a unui stat, în orice
moment, deasemenea ea e cea care oferă clar și concis datele prin tabele, serii și grafice, pentru a
putea compara, a formula concluzii și a putea elabora noi planuri pentru a acționa, perfecționa și
a ne impune în orice domeniu.
Pentru a ne aprofunda în tainele științei, pentru început e nevoie de a cunoaște date despre cei
care au pus baza existenței ei, e nevoie de a cunoaște evoluția în timp și etapele ei de dezvoltare,
necesare pentru a face o comparație legată de unde am pornit și unde am ajuns.
În primul capitol voi prezenta date istorice legate de locul apariției, personalitățile ce s-au
remarcat în perioadele respective și lucrările cele mai de seamă. Capitolul II, propune spre
rezolvare un rebus statistic și in test, elaborate pe baza temei prezentate în capitolul I, iar partea a
III-a a proiectului reprezintă partea creativă a lucrăii.

Principalul obiectiv urmărit de acest proiect este redarea unor informații importante din istoria
dezvoltării aceste științe numită statistica și prezentarea amănunțită a etapelor istorice parcurese
de aceasta pînă la forma ei curentă. În acest proiect am ales să includ date de la începutul
existenței științei, să includ date despre cele mai influente personalități care au contribuit la
dezvoltarea statisticii pînă la etapa curentă și să evedențiez rolul fiecărei personalități . În acest
proiect îmi propun să examinez reprezentanții gîndirii statistice, oamenii care au contribuit la
consacrarea statiisticii la nivel de stiință, cei care au pus bazele ei, concomitant voi prezenta
etapele ei de dezvoltare și voi vorbi despre rolul ei în present.

Pentru elaborarea acestui proiect am depus mult efort și sper din suflet că și celui cel va
deschide îi va crea o părere bună și poate va afla ceva nou și interesant.

~1~
Capitolul I REPREZENTANȚII, ISTORIA ȘI EVOLUȚIA STATISTICII

1.1 CONCEPUL DE STATISTICĂ

Cuvântul "statistica" precum si primele conturari ale conceptului de statistica au patruns în

literatura de specialitate abia în secolul XVIII. Elementele concrete de evidenta statistica îsi au
însa originea în cele mai vechi timpuri.

Potrivita de-a lungul dezvoltarii sale istorice, forma de "evidenta statistica" se caracterizeaza în
esenta prin aceea ca datele statistice servesc pentru informarea organismelor statului despre
nivelul sau stadiul atins la un moment dat de fenomenele social economice subordonate, în
special unor scopuri fiscale, militare sau administrative.

Etimologic, cuvântul "statistica" îsi are radacina în cuvântul latinesc "status" care înseamna
"situatie" , "stare sociala", dar si "stat".

Conceptul de statistică a fost definit de mai multi autori - mai ales din sânul scolii germane - în
diverse variante. Se constata însa ca, în ciuda acestei diversitati, continutul esential al statisticii
ramâne invariabil legat de modalitatile practice de investigare a fenomenelor social-economice si
de informare a organismelor statului. Achenwall considera statistica "drept "stiinta descriptiva a
particularitatilor unui stat". Analizând concomitent "termenul" si "conceptul", se desprinde faptul
ca în cazul statisticii exista o concordanta deplina, termenul fiind strâns legat de continutul
esential al conceptului ; tot atât de important este si faptul ca desi termenul a fost introdus mai
târziu, în adoptarea lui s-a tinut seama de continutul esential al evidentei statistice - precursoarea
statisticii descriptive - precum si de scopul primordial caruia îi era subordonata aceasta forma
"primara" de investigare si informare. [1] Statistica a apărut ca necesitate socială de a cunoște în
expresie numerică diferite preocese și fenomene ale activițății umane. [2]

Astăzi, statistica constituie un puternic instrument de cunoaştere a lumii înconjurătoare. Marea

majoritate a disciplinelor împrumută de la statistică modelele şi procedeele acesteia,
indispensabile de altfel îndeplinirii rolului acestora. Trebuie menționat însă marele pericol la care
aceste discipline pot fi supuse în cazul folosirii necorespunzătoare a metodelor şi procedeelor
statistice. Analiza şi cunoaşterea fenomenelor şi proceselor social economice se poate realiza
numai ca urmare a unei observări riguroase şi metodice, în cursul căreia ele pot fi măsurate. În
cadrul operației de modelare a fenomenelor şi proceselor are loc un proces de simbolizare şi
abstractizare a lor în vederea analizării sub aspect cantitativ. Analiza cantitativă constituie o fază
premergătoare analizei calitative. Testarea modelelor construite se realizează prin intermediul
~2~
operației de simulare. Pe parcursul tuturor fazelor de construire şi testare a modelelor, statistica
este mereu prezentă în câmpul cercetării ştiințifice fiind solicitată de a lua decizii pe baza
metodelor şi procedeelor pe care le pune la dispoziție. Modelul construit şi testat vine în ajutorul
statisticii să aprofundeze cunoaşterea fenomenelor şi proceselor. Modelarea matematică a
câştigat tot mai mult teren, dobândind o importanță deosebită, odată cu intensificarea aplicării
modelelor statistice. Culegerea şi organizarea datelor rezultate din observări statistice constituie
etapa premergătoare elaborării unui model. În acest mod, modelul realizat va reprezenta o
machetă a realității, alcătuită pe baza datelor din observarea statistică. Pe bună dreptate,
modelarea este considerată o modalitate de cunoaştere a realității înconjurătoare. Organizarea
culegerii, transmiterii şi recepționării informațiilor în cadrul unui sistem economic constituie
obiectivele esențiale ale unui sistem informațional. Un sistem informațional este alcătuit din mai
multe circuite informaționale, unde fiecare în parte trebuie să includă operații de culegere,
transmitere neperturbată a datelor şi recepționării acestora în scopul folosirii lor. Trecerea de la
prelucrarea manuală la cea automatizată a tuturor fazelor din cadrul sistemului informațional,
adânceşte procesul de cunoaştere a realității, permițând asimilarea sistemului informațional unui
flux tehnologic informațional, prin transformarea lui într-un sistem cibernetic. [3]

~3~
1.2 ETAPELE EVOLUȚIEI STATISTICII CA ȘTIINȚĂ
1) Etapa” statisticii practice”

Statistica, în contextul celorlalte ştiințe, s-a confruntat ca disciplină de sine stătătoare, urmând o
traiectorie care leagă practica de teorie. Preocupări de natură statistică, prin abordări variate a
diverselor fenomene, se pierd în vechimea istoriei. Atât în Grecia antică, dar mai cu seamă în
imperiul Roman, investigațiile arheologice au scos la iveală o serie de date care privesc
inventarierea bunurilor, a resurselor umane, descrierea geografică şi politică a diverselor state.

2) Etapa statisticii “descriptive”

Statistica descriptiva a fost continuu îmbogatita, restructurata si perfectionata, punându-se din ce

în ce mai mult accent pe "determinarile numerice" pe "limbajul cifric". Un reputat geograf, A. F.
Bussching, a creat un gen de statistica comparativa foarte apreciata de specialisti. Au urmat în
cadrul scolii germane o serie de lucrari, concepute si elaborate în scopul descrierii comparative a
diverselor state europene. Începea să se impună cunoaşterea unor fenomene, referitor la care se
cereau o multitudine de date. Ca urmare, apare necesitatea cunoaşterii unor tehnici care să
permită desprinderea unor concluzii fundamentale pe baza datelor înregistrate. În faza incipientă
de confruntare a statisticii, aceasta se mărginea la descrierea statului, expunerea situației
geografice, economice şi politice. Acest mod de abordare a statisticii cunoscut sub numele de
„descrierea statului” a predominat până în sec. Al 17-lea şi al 18-lea când a atins punctul
culminant, concordând cu constituirea în Germania a unei şcoli, cunoscută sub denumirea de
şcoala descriptivă germană. În conformitate cu normele teoretice, care erau specifice
universităților germane, descrierea statului s-a conturat ca o disciplină cu obiect propriu de
predare. Ulterior, această disciplină născută din practică, a primit numele de statistică, devenind
un obiect de studiu favorit în Germania. Termenul de statistică definit în spiritul şcolii din
Göttingen, a fost preluat de mulți statisticieni recunoscuți ai epocii respective. Reprezentanții
şcolii de statistică din Germania, s-au ridicat în oarecare măsură peste orientarea pur descriptivă
a înaintaşilor, studiile care aveau drept obiectiv, descrierea statului înregistrând o nouă
dimensiune şi anume cea numerică. În acest nou context, de îmbogățire prin componenta
numerică, statistica nu s-a schimbat din punct de vedere a conținutului, ea continuând să rămână
o disciplină orientată cu preponderență spre descrierea fenomenelor şi nu spre căutarea unor legi,
rămânând o disciplină caracterizată de un mod de prezentare preponderent verbal. În acest
context au fost elaborate lucrări cu privire la descrierea statelor în diferite țări europene,
constituind astăzi valoroase surse de informație. În Ţarile Române, prima si cea mai
reprezentativa lucrare de acest gen este "Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae",
~4~
elaborata de Dimitrie Cantemir - o expunere monografica pe plan geografic, politic, economic,
social si cultural. Lucrarea 1-a impus pe autor atentiei contemporanilor, care 1-au considerat
printre fruntasii statisticii descriptive europene.

Trasaturile esentiale ale statisticii descriptive sunt definite de caracterul sau analitic ;
sunt prezentate descrieri complexe ale statelor, sunt efectuate analize comparative ale diferitelor
situatii socio-economice. Toate erau însa orientate în scopuri informationale. Deci, nici statistica
descriptiva, cu toate ca scoala germana o ridicase la rangul de stiinta, nu avea drept scop
descoperirea si cunoasterea legitatilor statistice.

Cu toate acestea, statistica descriptiva constituie o realizare de seama a domeniului, o

etapa foarte bine conturata si integrata în procesul îndelungat al dezvoltarii statisticii ca stiinta.

În timp ce în Germania, statistica se constituise ca disciplina descriptiva a statului, în

Anglia se nastea, în afara universitatilor, o statistica cu totul deosebita, cunoscuta sub numele de
"aritmetica politica". Caracteristic aritmeticii politice îi este faptul ca pentru prima oara analiza
datelor înregistrate se-face prin procedee matematice, .urmarindu-se desprinderea regularitatilor
care domina schimbarile esentiale de ordin calitativ în structura si dezvoltarea raporturilor dintre
fenomenele social-economice. Folosirea .metodei analitice, preconizata de filozofii materialisti
.metafizicieni .ai timpului, recurgerea la instrumentul matematic si cautarea legitatilor marcheaza
un substantial progres al statisticii, prefigurând aparitia elementelor statisticii moderne.

Reprezentanții statisticii descriprive:

1. Herman Conring (1606-1681), a elaborat primul curs de statistică.

~5~
 2. Gotfried Achenwal (1719- 1772) este considerat părintele statisticii pentru că primul a
utilizat denumirea de ,, statistică,, fiind un profesor la universitatea din Gottingen.

3. Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723) a fost

domnul Moldovei în două rânduri (martie - aprilie 1693 și 1710 - 1711) și un
mare cărturar al umanismului românesc. Printre ocupațiile sale diverse s-au numărat cele
de enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor. A
fost membru al Academiei de Științe din Berlin.

În opera lui Cantemir, influențată de umanismul Renașterii, s-au oglindit cele mai importante
probleme ridicate de dezvoltarea social-istorică a Moldovei de la sfârșitul secolului al XVII-lea
și începutul secolului al XVIII-lea.

Opere principale

 Istoria ieroglifică, scrisă la Constantinopol în română (1703 - 1705). Este considerată prima
încercare de roman politico-social. Cantemir satirizează lupta pentru domnie dintre partidele
boierești din țările române. Această luptă alegorică se reflectă printr-o dispută filosofică între
două principii, simbolizate de Inorog și Corb. Lucrarea cuprinde cugetări, proverbe și versuri
care reflectă influența poeziei populare.

 Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, scris mai întâi în latină, dar tradus apoi de
autor în română (1719 - 1722), cuprinde istoria românilor de la origini până la descălecare.
Susține ideea lui Miron Costin: originea latină comună a tuturor dialectelor românești. Pentru

~6~
 scrierea acestei lucrări, Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare române și străine
în limbile latină, greacă, polonă și rusă.

Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei), scrisă în latină (1714 - 1716), când trăia în Rusia,
la cererea Academiei din Berlin. Lucrarea are un caracter enciclopedic, conținând descrieri
pertinente și complete de natură geografică, politică, administrativă, organizatorică, socială,
lingvistică, etnografică ale Moldovei.

Descriptio Moldaviae cuprinde trei părți:

 Prima parte este consacrată descrierii geografice a Moldovei, a munților, a apelor și a

câmpiilor. Dimitrie Cantemir a elaborat prima hartă cunoscută a Moldovei. A prezentat flora
și fauna, târgurile și capitalele țării de-a lungul timpului.

 În partea a doua a lucrării este înfățișată organizarea politică și administrativă a țării. S-au
făcut referiri detaliate la forma de stat, alegerea sau scoaterea din scaun a domnilor, la
obiceiurile prilejuite de înscăunarea domnilor sau de mazilirea lor, de logodnă, nunți,
înmormântări.

 În ultima parte a lucrării există informații despre graiul moldovenilor, despre slovele folosite,
care la început au fost latinești, "după pilda tuturor celorlalte popoare a căror limbă încă e
alcătuită din limba cea română, iar apoi înlocuite cu cele slavonești".

Lucrarea prezintă interes nu numai pentru descrierea geografică sau politică bine documentată, ci
și pentru observațiile etnografice și folclorice. Dimitrie Cantemir a fost primul cărturar român
care a cuprins în sfera cercetărilor sal etnografia și folclorul.

~7~
 3) Etapa “aritmeticii politice”

Reprezentantii aritmeticii politice din Anglia în frunte cu John Graunt, William Petty, Kdmuad
Halley au pus accent mai ales pe studiul fenomenelor demografice.

J. Graunt (1620-1674), studiind registrele de nastere si decese ale Londrei, si-a

propus sa descopere legitatile cresterii numarului populatiei» ale echilibrului numeric dintre
sexe, ale fertilitatii, mortalitatii etc.

W. Petty (1623-1687), în lucrarea sa ,Aritmetica politica" si-a axat studiul asupra

fenomenelor social-economice'' prin intermediul numerelor, al greutatilor si al masurilor",
folosind estimatiile cantitative în cadrul comparatiilor potentialului uman si economic al.
diferitelor state, în special în evaluarea posibilitatilor comerciale si maritime ale Angliei în
rivalitatea sa cu Franta.

~8~
 E. Halley (1656-1742) a efectuat unele estimari ale populatiei câtorva state, a alcatuit
prima tabela completa de mortalitate, a introdus ideea de "durata probabila a vietii" cu aplicatie
la calcularea rentei viagere anuale în functie de vârsta.

Școala aritmeticii politice engleze si-a extins influenta si în alte tari, cuprinzând o arie din ce
în ce mai larga de fenomene din domeniul demografiei. Ţinând seama de trasaturile
caracteristice ale statisticii secolelor 17 si 18 retinem faptul ca s-au confruntat, în principal, doua
curente :

- statistica orientata spre descrieri empirice si verbale ale particularitatilor statului

(statistica descriptiva a scolii germane) ;

- statistica orientata spre analiza fenomenelor sociale, în cautarea legitatilor, apelând

la instrumentul matematic da analiza si interpretare (aritmetica politica reprezentata de scoala
engleza).

Desigur, disputa dintre cele doua curente s-a încheiat în final cu triumful curentului de tendinta
moderna, reprezentat de aritmetica politica.Descoperirile din domeniul calculului probabilitatilor
si introducerea lor treptata în statistica au determinat o cotitura radicala în conturarea si
dezvoltarea statisticii ca stiinta.

4) Etapa “probabilistă”

Primele încercari de valorificare a noilor descoperiri în analiza statistica a

fenomenelor economice si sociale au fost facute de Jacob Bernoulli (1654- 1705) - profesor de
matematica la Universitatea din Basel si mai ales de Pierre-Simon Laplace (1749-1827) -
matematician, fizician si astronom francez, care a efectuat în Franta, în 1801, un recensamânt pe
baza de selectie, calculând si coeficientul de eroare. Bernoulli a formulat "legea numerelor
mari", folosita mai târziu ca fundament teoretic al sondajelor statistice. Jakob Bernoulli a
contribuit în mod semnificativ la:

 dezvoltarea teoriei probabilității : a formulat legea numerelor mari

 calculul variațional
 calculul integral: astfel, în 1703, a reușit să integreze funcțiile raționale.
 la studiul șirurilor și seriilor: a ajuns la noi rezultate privind seriile divergente, a dat două
noi metode de însumare a seriilor armonice, este fondatorul teoriei ecuațiilor diferențiale

~9~
Jakob Bernoulli este cel care a introdus noțiunea de funcție și aceasta în 1694. De asemenea, a
notat cu x variabila independentă, notație care este și astăzi consacrată. Tot lui îi aparține și
noțiunea de integrală și de calcul integral.

Pierre-Simon Laplace (1749-1827) Jacob Bernoulli (1654- 1705)

Karl Friedrich Gauss (1775-.1855) - matematician, fizician si astronom german - propune

metoda celor mai mici patrate, publicând o serie de consideratii privind aplicarea matematicii în
investigarea fenomenelor demografice.

Contributii de seama la dezvoltarea statisticii matematice au avut Moivre, Fourier,

Poisson.

Cel care a dominat ca statistician epoca sa a fost Adolphe Quotelet (1796-1874) -

matematician, statistician si astronom belgian. Prin contributiile sale s-a produs o noua cotitura
în evolutia statisticii. Elementele esentiale care au revolutionat substantial gândirea statistica
sunt concretizate în utilizarea notiunilor; medie, dispersie, repartitie, observare de masa,
~ 10 ~
regularitate. Lucrarea elaborata de Qutelet în 1848, intitulata "La methode statistique", a avut o
semnificatie deosebita pentru dezvoltarea conceptului de statistica. Aceasta lucrare constituie
prima expunere coerenta sintetica a teoriei statisticii.

Quetelet, împreuna eu demograful si statisticianul englez William Farr, a organizat

primul Congres international de statistica (Bruxelles, 1853),urmat de alte opt congrese, care au
avut un rol important în dezvoltarea statisticii pe plan international.

Pentru realizarile sale deosebite, Quetelet este considerat fondatorul statisticii

moderne.

În decursul secolului 19, o remarcabila contributie la progresul statisticii au avut si alte scoli
nationale. scoala germana a continuat traditia unei statistici conceputa ca stiinta sociala, dar
presarata înca cu numeroase elemente descriptive.

 Sir Francis Galton, FRS (n. 16 februarie 1822 – d. 17 ianuarie 1911), văr al lui Douglas
Strutt Galton, văr al lui Charles Darwin, a fost un statistician. El a fost numit cavaler în
1909.

Galton a produs peste 340 de lucrări și cărți. El a creat, de asemenea, conceptul statistic
de corelație și a promovat pe scară largă regresia către medie. El a fost primul care a aplicat
metode statistice pentru studia diferențele umane și inteligența ereditară și a introdus
utilizarea chestionarelor și a sondajului pentru colectarea de date de la comunitățile umane, de
care avea nevoie pentru lucrările genealogice și biografice și pentru studiile
sale antropometrice.[4]

~ 11 ~
 Reprezentanți ai statisticii din Rusia

Statistica rusa a fost reprezentata de D. P. Juravski - dupa care "statistica este o

stiinta materiala, având ca obiect studiul vietii sociale si, în acelasi timp, o stiinta metodologica".
El a pus un accent deosebit pe utilizarea metodei gruparilor. în teoria probabilitatilor, contributii
de seama au avut P. L. Cebîsev (1821-1894) si A. A. Markov (1866-1922). [6]

Reprezentantii statisticii românesti au avut contributii valoroase la promovarea

statisticii atât pe plan teoretic, cît si pe linia institutionalizarii ei.

lon lonescu de la Brad (1818-1891) - agronom, economist si statistician - a organizat

si condus primul oficiu national de statistica din Moldova. în lucrarea sa "Povatuiri pentru
catagrafia Moldovei" (1859) - considerata un manual sintetic de teorie a statisticii, exprimându-si
conceptia despre statistica, a retinut una dintre numeroasele definitii ale acesteia si anume :
"statistica este stiinta faptelor sociale, exprimate prin termeni numerici" (Moreau de Jonn^s).[5]

lon lonescu de la Brad (1818-1891) Dionisie Pop Martian (1829-1865)

Dionisie Pop Martian (1829-1865) - economist si statistician, a organizat primul

oficiu de statistica din Ţara Româneasca si apoi a condus organul central de statistica al
Principatelor Unite. Potrivit conceptiei sale, statistica studiaza în expresie numerica "fenomenele
naturale si sociale si are drept scop a conduce la descoperirile cauzelor si efectelor si de aici la
legile care domnesc viata universala a naturii si cea particulara a popoarelor si a arata prin

~ 12 ~
coordonarea acestor legi unitatea si armonia lumii fizice si sociale în deosebitele lor
fenomene".[5]

5) Etapa „statisticii moderne”

Spre sfârsitul secolului 19 si începutul secolului 20, statistica înregistreaza o noua

etapa a evolutiei sale, prin extinderea si perfectionarea metodelor specifice de investigare, prin
introducerea pe scara larga a instrumentului matematic în prelucrarea si analiza statistica a
datelor, prin orientarea gândirii statistice spre interpretarea analitica a fenomenelor de masa si
obtinerea de concluzii inductive.

Noile metode introduse în analiza statistica au fost elaborate, în mare parte, de scoala
anglo-saxona de statistica matematica, fondata de F. Galton si K. Pearson si continuata de R. A.
Fisher, F. Y. Edgeworth, G. U. Yule» M. G. Kendall si altii. Contributiile lor sunt hotarâtoare
pentru constituirea statisticii moderne, fiind dezvoltate capitole de baza ca : analiza
dispersionala» teoria estimatiei, calculul corelatiilor, verificarea ipotezelor, teoria selectiei. Sub
impulsul scolii Pearson-Fischer, statistica a facut progrese remarcabile, gasindu-si fundamentari
foarte precise ca disciplina stiintifica în toate tarile lumii.

Analizând în sinteza retrospectiva procesului evolutiv al dezvoltarii statisticii, se

contureaza distinct urmatoarele etape : evidenta statistica - statistica descriptiva - aritmetica
politica - statistica moderna. Trecerea de la o etapa la alta a avut loc nu prin perimarea a tot ceea
ce s-a câstigat pâna la un moment dat si crearea unei statistici întru totul noua, ci printr-o
perfectionare continua a metodelor de culegere, prelucrare si analiza a datelor, printr-o extindere
si diversificare continua a posibilitatilor de valorificare a informatiilor statistice.[4]

Folosirea metodelor statistico-matematice ca instrumente practice de investigare si

analiza socio-economica si mai ales orientarea cercetarilor statistice spre descoperirea
legitatilor care guverneaza variabilitatea fenomenelor social-economice de masa, au conferit
statisticii caracterul sau stiintific.

În zilele noastre, conceptul de statistica are un sens larg si un continut deosebit de

complex, cuprinzând aproape toate formele sale evolutive.

~ 13 ~
“Statistica este arta de a minţi prin intermediul cifrelor.”[6]

(Wilhelm Stekel)

“Statistica este ştiinţa obţinerii faptelor incerte din date

sigure.”[6]

(Evan Esar)

“Statisticianul este persoana care crede că cifrele nu mint, dar

admite şi că, dacă sunt analizate atent, unele dintre ele nu mai
sunt valabile. “ [6] (Evan Esar)

~ 14 ~
 Kaoru Ishikawa
 Edwin Thompson Jaynes
 Gwilym Jenkins
 William H. Jefferys
 Harold Jeffreys
 William Stanley Jevons
 Norman Lloyd Johnson
 Joseph M. Juran
 David Kendall Statisticienii
 Sir Maurice Kendall


John Kingman
Leslie Kish
sunt oameni de
 Andrey
Nikolaevich Kolmogorov
știință care au


Jaromír Korčák
Joseph Kruskal
adus contribuții


William Kruskal
Dennis Lambert
notabile la


Etienne Laspeyres
John Law
teoria statisticii,
 Lucien le Cam aspectele conexe
 Erich Lehmann
 Wilhelm Lexis ale probabilității
 Jarl Waldemar Lindeberg
 Dennis V. Lindley sau la domeniul
 Yuri Vladimirovich Linnik
 Alfred J. Lotka specific
 Filip Lundberg
 Prasanta Chandra al inteligenței
Mahalanobis
 Sabin Manuilă artificiale numit
 Donald Marquardt
 Motosaburo Masuyama machine
 Anderson Gray McKendrick
 Howard Milton learning,
 Claus Moser
 William Newmarch (studiul învățării
 Jerzy Neyman
 Florence Nightingale mașinilor).
 Emanuel Parzen
 Egon Pearson

~ 15 ~
 Gottfried Achenwall  Francis Ysidro Edgeworth
 Abraham Manie Adelstein  A. W. F. Edwards
 John Aitchison  Churchill Eisenhart
 Alexander Aitken  Ernst Engel
 Hirotsugu Akaike  A. K. Erlang
 Oskar Anderson  William Farr
 Peter Armitage  Gustav Fechner
 George Alfred Barnard  Ivan Fellegi
 Kit Bartlett  Irving Fisher
 Sir Ronald A. Fisher
 M. S. Bartlett
 William Fleetwood
 Debabrata Basu
 John Fox (statistician)
 Laurence Baxter
 George Gallup
 Thomas Bayes
 Francis Galton
 Allan Birnbaum
 Seymour Geisser
 David Blackwell
 Lyndhurst Giblin
 Chester Bliss  Robert Giffen
 Ladislaus Bortkiewicz  Corrado Gini
 Raj Chandra Bose  Gene V Glass
 Henry Bottomley  Benjamin Gompertz
 Arthur Lyon Bowley  I. J. Good
 George Box  William Sealey Gosset (known
 Peter Byrne as "Student")
 Bento de Jesus Caraça  John Graunt
 Ian Castles  Major Greenwood
 George Chalmers  Emil Julius Gumbel
 D. G. Champernowne  Anton Golopenția
 Carl Charlier  Dimitrie Gusti
 Pafnuty Chebyshev  Pierre Gy
 Herman Chernoff  Steven Haberman
 Alexey Chervonenkis  Anders Hald
 Alexander Alexandrovich  Jotun Hein
Chuprov  Friedrich Robert Helmert
 Colin Clark  Sir Jack Hibbert
 Richard Threlkeld Cox  Andrew Hignell
 Harald  Austin Bradford Hill
Cramér (Sweden, 1893 - 1985)  Wassily Hoeffding
 Philip Dawid  Herman Hollerith
 Tim Holt
 David B. Duncan
 Reginald Hawthorn Hooker
 Bruno de Finetti
 Harold Hotelling
 W. Edwards Deming
 Darrell Huff
 Persi Diaconis
 Ion Ionescu de la Brad
 Sir Richard Doll
 Joseph Oscar Irwin
 Karen Dunnell

~ 16 ~
Capitolul II EXERCIȚII PROPUSE REZOLVĂRI
2.1 Test în baza temei “ Reprezentanții gîndirii statistice’’
Test grilă : Alege răspunsul corect la întrebările propuse.

1) Cine este considerat părintele statisticii?

a) Herman Conring b) Gotfried Achenwal c) Adolf Quetelet
Răspuns: b) Gotfried Achenwal

2) În care țară a apărut etapa „aritmeticii politice”?

a) Anglia b) Germania c) Franța g) Belgia
Răspuns: a) Anglia

3)Cine a elaborat primul curs de statistică?

a) Herman Conring b) Gotfried Achenwal c) Adolf Quetelet
Răspuns: a) Herman Conring

4) Cel care a elaborat prima lista statistica pe baza natalității/mortalității din Londra este.
a)Karl Pearson b)Dimitrie Cantemir c) John Ground
Răspuns: c) John Ground

5)Adolf Quetelet este reprezentant al etapei..

a) școlii Aritmetice b)statisticii moderne c)probabilistica
Răspuns: c)probabilistice

6)Etapa statisticii moderne reprezinta secolele..

a) XVII-XVIII b)XVIII-XIX c)XV-XIV
Răspuns: b)XVIII-XIX

7)Care este semnificația din latină a cuvîntului statistica?

a) situație b)schimbare c)sens
Răspuns: a) situație

8)Sub influența ... Dimitrie Cantemir scrie „Descrierea Moldovei”.

a) lui Edmund Halley b) scolii descriptive germane c)lui William Pety
Răspuns: b) scolii descriptive germane

9) Școala descriptivă germană a existat în secolele ...

a) XV-XVII b)XVII-XVIII c)XIX-XX
Răspuns: b)XVII-XVIII

10) Pe ce segment de studiu sa axat Williem Pety?

a) fenomenele social-economice prin intermediul numerelor b)natalitatea/mortalitatea
c)doar fenomenele sociale
Răspuns: a) fenomenele social-economice prin intermediul numerelor

11)Cine este părintele statisticii moderne?

a) Herman Conring b) Gotfried Achenwal c) Adolf Quetelet
Răspuns: c) Adolf Quetelet

12)Statistica este o știință..

a) desinestătătoare b) ce are importanță în toate științele c) ce are rol în unele științe
Răspuns: b) ce are importanță în toate științele
~ 17 ~
2.2 Trasează săgețile corespunzător

 Herman Conring  Etapa

Gotfried Achenwal „statisticii
 Adolf Quetelet descriptive”
 Dimitrie Cantemir  Etapa
 Dionisie Pop Martian „aritmeticii
 J. Graunt politice”
 W. Petty
 Etapa
 lon lonescu de la Brad F.
„probabilistă”
Galton
 Etapa
 Karl Pearson
 F. Y. Edgeworth „statisticii
 M. G. Kendall moderne”

(Varianta corectă de răspuns)

 Herman Conring  Etapa

 Adolf Quetelet „statisticii
 Dimitrie Cantemir descriptive”
 Dionisie Pop Martian  Etapa
 J. Graunt „aritmeticii
 W. Petty politice”
 lon lonescu de la Brad
 Etapa
 F. Galton
„probabilistă”
 Karl Pearson
 Etapa
 F. Y. Edgeworth
 M. G. Kendall „statisticii
 Gotfried Achenwal moderne”

~ 18 ~
2.2 Trasează săgețile corespunzător

15 9
q 4 d
1 u a e
g e n s
2 a c h e n w a l t g c
14 d e s c r i p t i v e l r
3 m a t e m a l i ci
a e a e
6 c o n r i n g t r
8 s i t u a ț i i e e 12
a a g
r
10 m o r t a l i t a t e
5 i o n i o n e s c u
l d 13
d ș
o i
11 j u v a r s c h i
e i
i l
o
r

1.Statistica descriptivă a apărut în ...( Germania).

2.Părintele statisticii este...(Achenwal).
3.Etapa probabilistă este caracterizată prin folosirea în statistică a metodelor...(Matematice).
4.Aritmetica politică își are rădăcinile în ..(Anglia).
5.Cel care a organizat primul oficiu național de statistică în Moldova este...( Ion Ionescu).
6. ...(Conring) a scris primul curs de statistică.
7.Trăsăturile esențiale ale statisticii descriptive sint definite prin caracterul..(Analitic).
8.În limba latină statistica era numită ,, status,, , care se traduce... (situație).
9.Lucrarea de bază a staticianului Dimitrie Cantemir este...(Descrierea Moldovei).
10.John Ground a elaborat primul tabel statistic bazat pe ...(Mortalitatea) din Londra.
11.Principalul reprezentant al statisticii ruse este...(Juvarschi).
12...( Ground) este întemeietorul școlii “Aritmeticii politice”.
13.Jacob Beenauli a contribuit semnificativ la studiul...(Șirurilor).
14.Etapa succesoare statisticii practice este... (Statistica descriptivă
15.Fondatorul statisticii moderne este ...(Quetelet).

~ 19 ~
Capitolul III CREATIVITATEA

~ 20 ~