Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Generalități și cauze
Bălan Cristina
Medas – Centru medical București
Generalitati
Toate persoanele incep sa uite diverse lucruri pe masura ce inainteaza in varsta. Multe persoane in
varsta au o usoara pierdere de memorie care nu le afecteaza viata de zi cu zi. Dar o pierdere a
memoriei care se inrautateste poate fi un semn de instalare a dementei.
Dementa este o pierdere a aptitunilor mentale care afecteaza viata cotidiana a persoanei in cauza.
Ea poate provoca probleme ale memoriei si ale gandirii si capacitatii de abstractizare. De regula
dementa se inrautateste cu timpul. Durata accentuarii simptomelor difera de la o persoana la alta.
Unii oameni raman mult timp intr-o periaoda stationara. Altii au un ritm rapid de pierdere a
abilitatilor.
Probabilitatea de aparitie a dementei creste odata cu inaintarea in varsta. Acest lucru nu inseamna
ca toti oamenii fac dementa. Multe persoane varstnice nu vor face niciodata dementa. In jurul
varstei de 85 de ani, aproximativ 35 de persoane din 100 au dementa. Aceasta inseamna ca 65 din
100 de persoane cu aceasta varsta nu au aceasta afectiune.
In cazul in care partenerul de viata sau cineva apropiat prezinta pierdere de memorie care se
inrautateste, se recomanda consultarea unui doctor. Poate sa nu fie nimic ingrijorator. Daca este
insa dementa, tratamentul poate fi de ajutor.
Cauze
Dupa boala Alzheimer, cea mai frecventa cauza de dementa este dementa multi-infarct. Aceasta
afectiune, care mai este denumita si dementa vasculara, se dezvolta in cazul unui accident vascular
cerebral in care se blocheaza fluxul sanguin inspre anumite zone ale creierului. Pierderea functiilor
mentale in cazul unei demente multi-infarct nu poate fi redobandita, in schimb se poate preveni o
noua afectare in viitor, prin reducerea riscului de boli cardiovasculare.
Alte cauze frecvente de dementa care nu poate fi recuperata sunt:
- boala Parkinson, o tulburare a miscarii; dementa apare la pana la 30 % din persoanele cu
aceasta afectiune
- dementa cu corpi Lewy, care consta in formarea de depozite cu proteine (corpii Lewy) in
neuroni. Aceasta afectiune are unele simptome asemanatoare celor din boala Alzheimer sau celor
din boala Parkinson, dar are si unele simptome diferite, cum ar fi halucinatiile vizuale
- dementa fronto-temporala, in care simptomele principale ar putea fi modificari ale personalitatii
sau ale comportamentului
- traumatisme severe la nivelul craniului, cu pierdere a cunostintei.
Medicii specialisti pot trata anumite cauze de dementa, restabilind functia mentala. Acestea sunt:
- hipoactivitatea glandei tiroide (hipotiroidism)
Unele afectiuni care provoaca dementa pot fi mostenite in familie. Adeseori doctorii suspecteaza
o cauza mostenita in cazul in care apar simptome de dementa la o persoana cu varsta mai mica de
50 de ani.
Este important de stiut ca pierderea memoriei poate fi provocata si de alte cauze in afara de
dementa, cum ar fi depresia sau convulsiile si ca aceste afectiuni pot fi tratate. De asemenea,
prezenta de tulburari ocazionale ale memoriei (cum ar fi uitarea numelui cuiva pentru o scurta
perioada de timp) poate fi o parte normala a procesului de imbatranire. Totusi, daca aceste
pierderi de memorie sunt ingrijoratoare, sau se agraveaza, este necesara consultarea unui medic
specialist.
Simptome
Simptomele de dementa variaza in functie de cauza ei si de localizarea zonei cerebrale afectate.
Pierderea memoriei este de obicei simptomul cel mai precoce si cel mai usor de remarcat.
Mecanism fiziopatogenic
Rapiditatea cu care evolueaza dementa depinde de cauza ei si de localizarea zonei cerebrale
afectate. Unele tipuri de dementa progreseaza lent, in cursul mai multor ani. Alte tipuri pot
progresa mai rapid.
In cazul in care dementa vasculara este cauzata de o serie de accidente vasculare cerebrale de
mici dimensiuni, pierderea abilitatilor mentale se poate realiza in mod treptat. In cazul in care
aceasta este provocata de un singur accident vascular cerebral, intr-un vas de sange mare,
pierderea functiilor poate avea loc brusc.
Evolutia dementei variaza foarte mult de la o persoana la alta. Diagnosticarea si tratarea precoce
cu medicamente folosite in boala Alzheimer (inhibitori de colinesteraza, precum donezepil-
Aricept) pot duce la pastrarea functionarii mentale pentru o perioada de timp la persoanele cu
dementa vasculara sau cu dementa cu corpi Lewy. Chiar si fara aceste medicamente, unii oameni
pot sa ramana intr-o stare stabila pentru mai multe luni si chiar ani, in timp ce altii pot avea o
degradare rapida.
Multe persoane cu dementa nu sunt constiente de degradarea lor mentala. Acestia pot sa nege
starea lor si sa ii acuze pe ceilalti pentru problemele pe care le intampina. In schimb cei care isi
pot constientiza starea pot sa se planga de pierderea abilitatilor lor si pot deveni lipsiti de
speranta si depresivi.
In functie de tipul de dementa, comportamenul unora poate scapa uneori de sub control. Persoana
respectiva poate deveni manioasa, agitata si combativa sau acrosanta, adeziva si comportandu-se
ca un copil. El sau ea poate hoinari si se rataceste. Aceste probleme pot face ca ingrijirea la
domiciliu de catre membrii familiei sau de catre alte persoane sa devina din ce in ce mai dificila.
Chiar daca sunt ingrijiti cat se poate de bine, persoanele cu dementa au tendinta de a avea o
durata de viata mai scurta decat media persoanelor de aceeasi varsta. Decesul se datoreaza de
obicei infectiilor renale sau pulmonare, cauzate de sederea prelungita in pat.
De retinut!
Multi varstnici au o usoara pierdere a aptitudinilor mentale (de obicei e afectata memoria recenta),
dar acestea nu le afecteaza functionarea lor de zi cu zi. Aceasta situatie poarta numele de afectare
cognitiva usoara. Persoanele cu afectare cognitiva usoara pot fi intr-un stadiu timpuriu de dementa
sau pot ramane in acest stadiu al abilitatilor pentru o perioada indelungata de timp.
Factori de risc
Imbatranirea este principalul factor de risc pentru toate tipurile de dementa. Unele afectiuni care
cauzeaza dementa (cum ar fi boala Alzheimer cu debut precoce si unele tipuri de dementa
frontotemporala) pot fi mostenite.
Sansele de a se dezvolta o dementa vasculara sunt mai mari in cazul in care exista urmatorii
factori:
- sexul masculin
- tensiunea arteriala crescuta (hipertensiune)
- un infarct miocardic in trecut
- ateroscleroza, care consta in depunerea de grasimi si de calciu in peretii arterelor, care poate
provoca boala arterelor coronare
- diabetul zaharat
- nivelul de colesterol sanguin crescut
- un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor (AIT) in trecut.
- amortirea, slabiciunea sau incapacitatea de a misca fata, bratul sau piciorul, in special pe o parte
a corpului
- tulburari de vedere la nivelul unui ochi sau al ambilor, cum ar fi neclaritate,
intunecarea/incetosarea vederii, pete, vedere dubla, pierderea vederii sau senzatia ca o umbra s-a
lasat peste ochi
- confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti
- tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii
- durere de cap severa fara o cauza cunoscuta.
Este necesara solicitarea imediata a unui doctor in cazul in care o persoana devine brusc confuza,
tulburata emotional sau nu pare sa stie cine este sau unde se afla. Acestea sunt semne de
delirium, care poate fi provocat de o reactie la un medicament sau de o afectiune medicala mai
veche care se agraveaza sau de una nou aparuta.
Este necesara consultarea unui doctor in cazul in care partenerul de viata sau o alta persoana
apropiata are o pierdere de memorie recent instalata si ingrijoratoare care este mai mult decat un
episod ocazional de uitare. Aceasta poate fi un semn precoce de dementa.
Expectativa vigilenta
Uitarea ocazionala sau pierderea de memorie poate fi o parte normala a procesului de imbatranire.
Insa orice pierdere de memorie recent aparuta sau care se inrautateste sau problemele aparute in
functionarea in viata cotidiana trebuiesc raportate unui doctor. Este bine sa fie cunoscute primele
semne prevestitoare ale dementei si sa se consulte un medic specialist in cazul in care apare oricare
din aceste semne la un membru din familie.
Investigatii
Medicii pot pune diagnosticul de dementa si pot identifica eventual cauza ei pe baza unui istoric
medical si a unei examinari fizice, unei examinari a statusului mental si a testelor de laborator si
imagistice.
Testele pot fi utilizate pentru a se putea determina daca acea cauza a dementei poate fi tratata.
Chiar si in cazul dementelor care nu pot fi recuperate, cunoasterea tipului de dementa pe care o are
persoana respectiva il poate ajuta pe medic sa prescrie medicamente sau alte forme de tratament
in scopul ameliorarii dispozitiei si comportamentului persoanei in cauza, ajutandu-i astfel si pe
ceilalti membri ai familiei.
Istoricul medical
In timpul efectuarii istoricului medical si a examinarii fizice, doctorul va intreba persoana afectata
si o ruda apropiata sau partenerul de viata in legatura cu afectiunile recente sau cu alte evenimente
de viata intamplate de curand, care ar putea sa duca la pierderea memoriei sau la alte simptome
cum ar fi tulburarile de comportament.
Desi o persoana poate avea mai multe afectiuni care ar putea sa cauzeze dementa, uneori
simptomele pot face diferenta intre o forma sau alta. De exemplu, la inceputul instalarii dementei
frontotemporale persoana respectiva poate prezenta o lipsa a constientei sociale si poate dezvolta
obsesii legate de mancare; niciuna dintre aceste manifestari nu apare precoce in alte forme de
dementa.
Testele imagistice
Multi experti recomanda ca in cazul persoanelor evaluate pentru suspiciunea de dementa sa se faca
un test imagistic cum ar fi rezonanata magnetica nucleara (RMN) sau tomografia computerizata
(CT sau TC). Aceste teste pot fi utile pentru excluderea tumorilor cerebrale, accidentului vascular
cerebral, hidrocefaliei cu presiune normala sau a altor conditii care ar putea da simptome de
dementa. RMN-ul poate arata zone de atrofiere in anumite parti ale creierului, modificari care apar
in unele forme de dementa.
De asemenea, RMN - ul si CT - ul pot arata semne ale accidentelor vasculare cerebrale in cazul
dementelor vasculare.
Alte doua teste imagistice - tomografia computerizata cu emitere de pozitroni (SPECT) si PET -
nu sunt folosite de rutina pentru diagnosticul de dementa. Totusi, acestea pot fi utile in cazul in
care simptomele sunt neclare sau stranii. Aceste teste pot fi utile in identificarea unor forme de
dementa, inclusiv dementa vasculara si dementa frontotemporala.
In cazuri rare, se poate face o biopsie cerebrala atunci cand se suspecteaza o cauza de dementa
care poate fi tratata.
Dupa deces, se poate efectua o autopsie pentru a se identifica cu certitudine cauza dementei.
Aceasta informatie poate fi utila pentru membrii familiei care pot fi ingrijorati in legatura cu
cauzele genetice.
Tratament
Unele cazuri de dementa sunt cauzate de afectiuni medicale care pot fi tratate, obtinandu-se o
restabilire partiala sau totala a functiei mentale. In cazul in care dementa nu poate fi recuperata,
obiectivul tratamentului este obtinerea unei cat mai bune calitati a vietii, atat pentru persoana
afectata cat si pentru persoanele de ingrijire.
Tratament initial
Atunci cand cauza dementei poate fi tratata, doctorul va prescrie anumite metode de tratament. De
exemplu, persoana respectiva ar putea:
- sa ia vitamine in cazul unui deficit de acid folic, de vitamina B12 sau de tiamina
- sa ia hormoni tiroidieni in caz de hipotiroidism
- sa urmeze un tratament chirurgical pentru indepartarea unei tumori cerebrale sau pentru
reducerea presiunii intracraniene
- oprirea sau schimbarea medicatiei care a provocat pierderea memoriei sau confuzia
- sa ia medicamente pentru tratarea unei infectii, cum ar fi encefalita, care a provocat
modificarile statusului mental
- sa ia medicamente pentru tratarea depresiei
- sa ia medicamente pentru tratarea unor afectiuni reversibile cauzate de SIDA.
Dupa administrarea tratamentului pentru afectiunile reversibile, persoana in cauza trebuie sa fie
consultata in continuare de doctor pentru a se asigura ca simptomele nu au reaparut.
In cazul persoanelor cu dementa vasculara, doctorii pot prescrie medicamente pentru scaderea
tensiunii arteriale crescute (inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, cum ar fi
Enalapril, Enap sau Captopril, sau un diuretic) si medicamente care scad nivelul colesterolului
(statine). Aceste medicamente nu pot recupera dementa instalata deja, dar pot preveni aparitia
unor noi accidente vasculare cerebrale in viitor si bolile de inima care pot duce la noi vatamari
ale creierului.
Atunci cand cauza dementei nu poate fi tratata, doctorul impreuna cu persoana afectata si cu
persoanele de ingrijire vor colabora pentru a alcatui un plan pentru ca viata sa fie mai usoara si
mai confortabila. Planurile de ingrijire pot include sfaturi pentru a ajuta persoana in cauza sa fie
independenta si sa faca fata activitatilor zilnice cat mai mult timp posibil si medicamente pentru
ameliorarea dispozitiei si a problemelor comportamentale.
Educarea membrilor familiei si a altor persoane de ingriire este de importanta critica pentru a
putea avea grija de o persoana cu dementa. Persoanele din jur trebuie sa incerce sa cunoasca cat
mai bine aceasta afectiune si sa stie ce expectatii pot avea si cum pot face fata problemelor cu
care se pot confrunta, pe masura ce acestea apar.
Medicamentele nu pot vindeca dementa, dar ele pot ajuta la imbunatatirea functiei mentale,
dispozitiei sau comportamentului. Astfel, medicamentele pe care doctorul le poate prescrie sunt:
- inhibitorii de colinesteraza, precum donepezil (Aricept), galantamin (Reminyl), sau rivastigmina
(Exelon), care pot ameliora sau pot mentine functia mentala. Aceste medicamente au fost
concepute pentru tratamentul bolii Alzheimer, dar ele pot fi incercate si in alte forme de dementa
cu scopul mentinerii sau imbunatatirii functiei mentale. Studiile recente arata ca medicamentele
din aceasta clasa pot fi folosite si pentru tratarea persoanelor cu dementa vasculara. S-a demonstrat
ca atat donepezil cat si galantamina pot imbunatati functia mentala, cu putine efecte adverse. De
asemenea, Rivastigmina poate fi utilizata la persoanele cu dementa cu corpi Lewy, dar efectele
adverse precum greturile, varsaturile si scaderea in greutate sunt frecvente. In prezent,
medicamentele existente pot incetini dar nu pot opri progresia dementei
- memantine (Ebixa). Acest medicament, nou aparut, poate incetini evolutia in stadiile avansate
ale bolii Alzheimer. De asemenea este eficient in dementa vasculara usoara pana la moderata.
Mai multe studii sunt in prezent in desfasurare
- antidepresive pentru tratarea depresiei. Acestea trebuie administrate cu grija intrucat pot
provoca delirium la persoanele cu dementa. Antidepresivele care au cele mei putine efecte
adverse la persoanele cu dementa sunt SSRI-urile (inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei),
precum fluoxetina (Prozac, de exemplu), paroxetina (Seroxat), sertralina (Zoloft) si citalopram
(Celexa)
- medicamente tranchilizate pentru tratarea anxietatii, starii de agitatie, agresivitatii si
halucinatiilor. Aceste simptome se pot agrava pe masura ce dementa progreseaza. Totusi, s-a
afirmat ca unele din aceste medicamente - denumite antisihotice atipice, cum ar fi Zyprexa si
Rispolept - pot creste riscul de deces la persoanele cu dementa. De aceea, inainte de inceperea
tratamentului cu aceste medicamente, este indicat sa se discute cu doctorul pentru a se stabili
daca exista acest risc la persoana respectiva.
Tratament de intretinere
- mentinerea in siguranta a persoanei afectate la domiciliu, cat mai mult timp posibil
- asigurarea unui suport si a unei indrumari a persoanelor de ingrijire. Medicii si alte persoane
din domeniul medical trebuie sa colaboreze cu persoana respectiva si cu membrii familiei sau cu
persoanele de ingrijire pentru a se imbunatati functia mentala cat mai mult posibil.
Adaptarile din ambianta familiala pot ajuta la cresterea calitatii vietii si a sigurantei persoanei cu
dementa. Se pot instala balustrade la cabina de dus si se pot inlatura carpele de pe jos pentru a
creste siguranta. Calendarele si listele pot ajuta memoria; se pot plasa hartii cu lipici sau semne
cu desene pe ele in toata casa pentru a veni in ajutorul persoanei, ca sa-si aminteasca locurile in
care sunt diferitele obiecte si pentru a o ghida inspre baie sau bucatarie.
Ea poate incepe sa hoinareasca si sa se rataceasca. Aceste probleme pot face dificila asigurarea la
domiciliu a ingrijirii persoanei cu dementa, de catre membrii familiei sau de catre altii. De aceea
membrii familiei pot fi nevoiti sa opteze pentru internarea persoanei intr-un centru specializat in
tratarea dementei. Chiar si cu cel mai bun tratament, persoanele cu dementa au tendinta de a avea
o durata de viata mai scurta decat celelate persoane de aceeasi varsta. Evolutia depinde de
afectiunea care a cauzat dementa si daca exista si alte afectiuni comorbide cum ar fi diabetul
zaharat sau boli cardiace.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Pentru tratamentul la domiciliu a unei persoane cu dementa este necesara o munca de echipa, in
care sa se implice profesionisti din domeniul medical si persoanele de ingrijire, care trebuie sa
creeze un mediu sigur si confortabil si sa faca astfel incat activitatile vietii cotidiene sa fie cat mai
usoare cu putinta.
Punerea unui diagnostic de dementa poate duce la aparitia unor trairi de manie, de teama sau de
anxietate. O persoana aflata intr-un stadiu timpuriu al afectiunii ar trebui sa caute un suport
emotional din partea membrilor familiei, a prietenilor si a unei persoane cu experienta in
consilierea si tratarea oamenilor cu dementa.
Persoanele cu dementa si persoanele de ingrijire pot fi nevoite sa faca fata mai multor dileme,
cum ar fi:
- daca poate continua sa conduca un automobil. Luarea dreptului de a conduce poate scadea
sentimentul de independenta si poate creste dependenta persoanei. Dar este extrem de important
ca acea persoana sa nu conduca in cazul in care acest lucru poate ameninta siguranta proprie sau
a altora. Persoanele aflate intr-un stadiu foarte timpuriu de dementa trebuie evaluate si verificate
pentru a se vedea daca pot conduce in siguranta. Doctorul curant trebuie sa reevalueze nivelul lor
de functionare la fiecare 6 luni
- ce planuri financiare si legale vor fi necesare. Cat mai curand posibil dupa punerea
diagnosticului de dementa, persoana afectata trebuie sa intocmeasca un testament si un document
prin care imputerniceste un avocat pentru luarea deciziilor privitoare la ingrijirile medicale.
Aceste documente vor da asigurarea ca dorintele persoanei referitoare la ingrijirile medicale, in
special cele legate de tratamentul de mentinere a vietii, vor fi indeplinite. De asemenea, membrii
familiei trebuie sa se asigure ca toate documentele necesare pentru reglemantarea afacerilor
financiare si legale sunt in ordine. Acestea pot include impozitele, politele de asigurare de
sanatate si de viata, pensia, actiunile comerciale, creditele ipotecare, conturile bancare,
informatiile legate de investitii etc.
Multe persoane cu dementa sunt ingrijite la domiciliu de partenerii de viata sau de alti membri ai
familiei si de prieteni. Ingrijirea unei persoane cu dementa poate fi epuizanta din punct de vedere
fizic si emotional, dar urmarea unor sfaturi si alte ajutoare pot sa faca totul mai usor.
- se recomanda sa se asigure un mediu familial sigur. Camerele trebuie sa fie ordonate, cu cai
libere. Cutitele, solutiile de curatat si alte substante periculoase trebuie tinute incuiate sub cheie.
Carpetele de pe jos trebuiesc aruncate si in locul lor trebuie puse covoare mai mari pentru a se
preveni alunecarea. Este bine sa se instaleze balustrade in cabina de dus, chenare in jurul cazii de
baie si alte dispozitive ajutatoare in camera de baie. Este bine sa se asigure o buna luminozitate,
sa se puna luminite in dormitoare, in camerele de baie si pe holuri, care sa fie aprinse noaptea
- se recomanda mentinerea unei bune stari de nutritie. Este indicat sa i se ofere mai des mancare,
inclusiv gustari sanatoase la ora 11 si dupa-amiaza. Daca persoana respectiva nu poate folosi cum
trebuie o lingura sau o furculita, este bine sa i se dea mancarea preparata astfel incat sa poata fi
servita cu degetele. Trebuie ca felurile de mancare sa i se dea pe rand; faptul de a alege poate
provoca confuzie. In cazul in care persoana respectiva pierde in greutate, se pot lua in considerare
alimentele nutritive sub forma lichida
- mangementul tulburarilor de somn. Este indicat ca persoana cu dementa sa fie tinuta treaza si
activa in cursul zilei. Trebuie descurajata atipirea, cu exceptia cazului in care acest lucru ar cauza
si mai multe probleme. Poate fi de folos oferirea unui pahar de lapte cald sau a unui ceai de
plante, care sa nu contina substante excitante, seara, inainte de a merge la culcare. O baie
fierbinte cu putin inainte de ora de somn poate fi utila in obtinerea relaxarii
- managementul problemelor de control sfincterian (incontinenta urinara si fecala). Se recomanda
incurajarea persoanei sa mearga la toaleta la ore regulate, cum ar fi la fiecare 2 ore. Este bine sa
se marcheze clar baia si toaleta cu semne; se pot folosi desene atunci cand persoana respectiva nu
mai poate intelege cuvintele. Se pot folosi si pampers pentru adulti sau captuseli sau lenjerie
intima absorbante. In cazul in care incontinenta este o problema nou aparuta, este bine sa se vada
daca aceasta nu este cauzata de o alta afectiune, cum ar fi infectia de tract urinar.
Persoanele de ingrijire trebuie sa nu uite sa solicite suportul din partea altor membri ai familiei
sau a prietenilor. Apelarea la consiliere si la centrele de ingrijire temporara poate fi de ajutor in
depasirea momentelor de suprasolicitare sau a perioadelor stresante.
Tratament medicamentos
Doctorii folosesc medicamente pentru tratarea dementei in urmatoarele scopuri:
Medicii pot prescrie urmatoarele medicamente care sa ajute la mentinerea functiei mentale:
- inhibitori de colinesteraza
- memantine.
Doctorul poate prescrie medicamente pentru tensiunea arteriala crescuta si pentru nivelul crescut
de colesterol, atunci cand aceste conditii sunt prezente, fiind factori de risc pentru dementa
vasculara. Aceste medicamente nu pot recupera dementa instalata deja, dar ele pot preveni
aparitia in viitor de noi accidente vasculare cerebrale si de boli cardiace care pot provoca o noua
vatamare a creierului.
- medicamente pentru scaderea tensiunii arteriale includ inhibitorii enzimei de conversie ai
angiotensinei sau diuretice
- medicamente pentru scaderea colesterolului, numite statine.
Medicamente prescrise pentru controlarea problemelor de comportament sau ale tulburarilor de
dispozitie sunt:
- antidepresive pentru tratarea depresiei, care este frecvente in dementa
- medicamente precum risperidona (Rispolept) sau olanzapina (Zyprexa). Acestea pot fi utile in
tratamentul anumitor simptome, precum anxietatea, starile de agitatie, tulburarilor de somn,
convingerilor false sustinute cu tarie (iluzii) si halucinatiilor.
De retinut!
Tratament chirurgical
In cazuri rare, tratamentul chirurgical poate fi folosit pentru indepartarea unei tumori cerebrale
sau pentru tratarea unei hidrocefalii cu presiune normala, ambele conditii medicale putand cauza
dementa.
Alte cauze de dementa nu pot fi tratate pe cale chirurgicala.
Alte tratamente
Cercetatorii fac in prezent investigatii cu numeroase medicamente pentru a vedea daca se poate
preveni sau daca se poate intarzia dezvoltarea dementei.
De exemplu, un studiu a aratat ca persoanele cu dementa vasculara carora li s-a
administrat Ginkgo Bilboa, un medicament din plante, au avut o usoara ameliorare a abilitatilor
mentale. Totusi, acest studiu a avut o rata crescuta de persoane care au abandonat tratamentul,
asa ca este nevoie de mai multe studii pentru a se vedea daca intr-adevar ginkgo poate fi
considerat un medicament eficient.
Se fac cercetari de asemenea pentru a se vedea daca medicamentele antiinflamatoare
nonsteroidiene (AINS), medicamentele care scad nivelul colesterolului (statinele), vitamina E si
alte antioxidante pot fi utile.
Profilaxie
Dementa este dificil de prevenit deoarece cauza majoritatii afectiunilor care o provoaca nu este
cunoscuta. Totusi, se pot preveni declinurile ulterioare datorate dementei multi-infarct prin
reducerea riscului de boli cardiovasculare.
Acest risc poate fi scazut prin:
- tratarea sau prevenirea cresterii tensiunii arteriale
- abandonarea sau evitarea fumatului
- mentinerea unei greutati corporale adecvate, fapt care reduce riscul de diabet zaharat si de
tensiune arteriala crescuta, ambele fiind factori de risc pentru dementa
- mentinerea nivelului de colesterol in limitele normale
- efectuarea regulata de exercitii fizice.
La persoanele care au avut deja un accident vascular cerebral, tratarea tensiunii arteriale crescute
reduce riscul de aparitie a unui alt accident vascular cerebral cu 20%. Administrarea de aspirina
pentru prevenirea formarii de cheaguri de sange scade riscul unui nou accident vascular cerebral
cu 17%. Unele persoane varstnice pot dezvolta simptome care par a fi datorate dementei, dar
care de fapt sunt rezultatul actiunii unor medicamente care nu interactioneaza bine unele cu
altele. Se poate evita aceasta problema discutand cu doctorul si informandu-l pe acesta de toate
medicamentele pe care le ia persoana respectiva - atat cele prescrise de un alt medic cat si cele
luate fara prescriptie medicala - precum si de vitaminele, preparatele din plante si suplimentele
nutritive administrate concomitent.
Un studiu mai vechi a demonstrat ca persoanele de 50 de ani sau mai in varsta care au urmat un
tratament cu statine pentru scaderea nivelului sanguin al colesterolului a scazut riscul de dezvoltare
a dementei. Mai multe studii mai recente nu au sustinut aceasta ipoteza, ca statinele ar reduce riscul
de dementa. Totusi, aceste studii s-au facut pe persoane de 65 ani sau mai in varsta. Nu sunt date
care sa arate daca inceperea administrarii de statine la o varsta mai tanara ar putea preveni aparitia
dementei.