Metoda Cubului

Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava
Student: Crap Nicoleta-Natalia
Metoda cubului
Termenul “ educaţie” îşi are rădăcina în limba latină, având două sensuri: “a creşte”, “a alimenta” (
“educo”, “educere”), ceea ce face trimitere atât la creşterea animalelor, la cultivarea plantelor, cât şi la
fiinţa umană şi “a conduce”, “a scoate”, “a duce” (“educo”, “educare”). Educaţia are în centrul
preocupărilor sale omul şi urmăreşte formarea şi dezvoltarea personalităţii acestuia pentru integrarea în
societate.
Educaţia formală este una dintre cele trei forme ale educaţiei. Aceasta se realizează într-un cadru
specializat, în unităţi de învăţământ, şi are la bază finalităţi clar stabilite, întreaga acţiune educaţională
fiind ghidată de programe, planuri de învaţământ şi manual şcolare.
Fiecare activitate didactică din cadrul şcolii urmăreşte atingerea unor obiective şi scopuri care au la bază
un anumit conţinut, iar pentru realizarea acestora sunt necesare anumite mijloace şi metode didactice
şi anumite forme de organizare . Toate aceste componete formează strategia didactică. În fucţie de
tipul de obiectieve sunt stabilite şi strategiile. De exemplu, pentru atingerea unor obiective cognitive vor
fi mai eficiente strategiile euristice. Cu cât strategia implică mai mult efort din partea elevului şi mai
multă implicare,cu atât conţinutul va fi mai clar pentru acesta. Strategiile didactice active şi interactive
conduc spre realizarea a doua tipuri de obiective: de ordin cognitiv (dezvolatea gândirii, a inteligenţelor
multiple, a reţelelor conceptuale, etc.) şi de ordin socioafectiv (dezvolatrea libajului, a vocabularului,
dezvolatrea relaţiilor interpersonale, etc.)
Fiecare elev are modul lui de a întelege lucrurile, de aceea o strategie didactică poate fi eficientă pentru
unii elevi, iar pentru altii nu. În stabilirea acesteia trebuie să se ţină cont şi de stilul de învăţare al
elevilor.
Una dintre componentele strategiei didactice, metoda didactică, este un instrument care poate să
amplifice sau, dimpotrivă, să diminueze înţelegerea conţinuturilor şi atingerea obiectivelor. Etimologic,
termenul de “metodă” îşi are originea în grecescul “metha” care înseamnă “către”, “spre” şi în grecescul
“odos” ce înseamnă “drum”, “cale”. Aceasta desemnează calea utilizată de subiectul acţiunii
educaşionale pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.
Există o serie de întrebări pe care trebuie să le aibă în vedere un educator sau un învăţător atunci când
alege metodele didactice pentru activitatea pe care şi-a propus-o. Un lucru esenţial este faptul că cadrul
didactic trebuie să utilizeze metode pe care le cunoaşte foarte bine din punct de vedere teoretic pentru
ca acestea să aibă randament şi în practică.
Din perspectivă istorică, metodele didactice sunt clasificate astfel: metode tradiţionale (conversaţia
didactică, expunerea, exerciţiul, demonstraţia, etc.), metode de dată mai recentă (problematizarea,
studiul de caz, algoritmizarea, etc.) şi de ultimă generatie (mozaicul, metoda SINELG, brainstorming,
metoda cubului, etc.)
1
Metoda cubului este o metodă de predare-învăţare care îi implică activ pe elevi şi impune într-o
oarecare măsură desoperirea cunoştinţelor prin efort propriu. Aceasta conduce la formarea şi
dezvoltarea gândirii critice. Se urmăreşte un conţinut din mai multe perspective şi îi implică pe toţi
educabilii.
Pentru punerea în practică a metodei cubului este necesar ca educatorul sau învăţătorul să dispună de
toate materialele necesare. Este nevoie de un cub de carton pe feţele căruia vor fi precizate sarcinile de
lucru: DESCRIE, COMPARĂ, ASOCIAZĂ, ANALIZEAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ.
Metoda se poate realiza individual, pe perechi sau pe grupe. În ceea ce priveste aplicarea metodei pe
grupe va trebui să se formeze şase grupe de elevi şi fiecare grupă să primească câte una din sarcinile de
lucru aflata pe una din feţele cubului astfel încât să nu rămână sarcini nerezolvate.
La final, după ce fiecare grup a finalizat cerinţa, se prezintă răspunsurile pentru întreaga clasă. Se pot
aduce completări de către cei din alte grupe sau chiar din partea cadrului didactic. Cerinţele trebuie să
fie clar formulate pentru a nu-i pune pe elevi în dificultate. Ca procedee în cadrul acestei metode pot
apărea: explicaţia, conversaţia, problematizarea, povestirea, etc.
Metoda cubului poate fi utilizată atât în învăţământul preşcolar, cât şi în cel primar, gimnazial şi chiar şi
în cel universitar. Pentru a demonstra acest lucru am ales câteva exemple.
2
Clasa: a IV a
Aria curriculară: Om si societate
Disciplina: Geografie
Unitate de învăţare: Orizontul apropiat şi local
Subiectul lecţiei: Recapitulare unitatea de învăţare “Orizontul apropiat şi local”
Tipul lecţiei: lecţie de consolidare
Obiective operaţionale;
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
O1- să realizeze planul clasei ţinând cont de orientarea în spaţiu;
O2- să descrie componentele unei hărţi;
O3- să compare orizontul apropiat cu cel îndepărtat;
O4- să argumenteze folosirea culorilor pentru fiecare formă de relief;
O5- să asocieze termenii geografici indicaţi cu definiţia sau sensul acestora;
O6- să completeze enunţurile lacunare date pe baza cunoştinţelor anterioare;
O7- să definească termenii indicate;
O8- să stabilească valoarea de adevăr a enunţurilor date;
Strategia didactică:
3
 Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, metoda cubului, problematizarea, discuţia colectivă, demonstraţia, jocul
didactic.
 Mijloace didactice: fişa cu ghicitorile(Anexa1), fişa cu sarcinile de lucru utilizate în metoda cubului(Anexa2), biletele pentru jocul
“Încurcatura geografică”(Anexa3), un cub din carton, foi albe, cariocă, fişă cu rubrica “Ştiaţi că…”
 Forma de organizare: Frontal, pe grupe
Momentele lecţiei Obiective Timp Conţinuturi Metode şi Forma de

operaţionale procedee organizare
1. Moment 1min Stabilirea ordinii şi disciplinei necesare bunei desfăşurări Conversaţia Frontal
organizatoric a lecţiei.
2. Captarea 5min Se prezintă elevilor ghicitorile ce au legătură cu lecţiile Conversaţia Frontal
atenţiei studiate până în momentul de faţă şi se cere acestora să
găsească soluţiile.
3. Anunţarea 2min Se prezintă titlul lectiei şi sarcinile de lucru . Se notează Conversaţia Frontal
temei şi a titlul la tablă şi se cere elevilor să noteze în caiete
obiectivelor
4. Dirijarea a) Metoda cubului Conversaţia, Pe grupe
învăţării O1 Se împart elevii în şase grupe, fiecare grupă va explicaţia ,
O2 avea un reprezentant care va rostogoli cubul . exerciţiul , jocul
O3 Fiecare grupă va avea ca sarcină de lucru didactic,
O4 perspectiva care pică cu faţa în sus . După ce demonstraţia
O5 fiecare grupă termină de rezolvat sarcina de
lucru are loc prezentarea orală a rezultatului
exerciţiului din perspectiva grupului mic , iar la
34min final grupul mare (întreaga clasă) va aduce
completări şi vor adresa întrebări .
O6 b) Joc didactic: “Încurcătura geografică ” Frontal
O7 Se cere elevilor să stabilească valoarea de
4
O8 adevăr a enunţurilor extrase din coşul cu bilete,
prin raportare la cunoştinţele anterioare .
Se cere elevilor să completeze enunţurile
lacunare ce au la baza cunostinte anterioare.
Se cere elevilor sa defineasca termeni indicaţi .
5. Obţinerea 5min Se prezintă elevilor o rubică cu “Ştiaţi că …”. Se Conversaţia, Frontal
performanţei completează rubica cu alte informaţii care nu se află pe problematizarea,
listă şi care sunt cunoscute de către elevi. discuţia
colectivă.
6. Evaluare şi 3min Se fac aprecieri verbale asupra activităţii desfasurate. Se Conversaţia, Frontal
tema pentru precizează tema pentru acasă (reluarea informaţiilor aprecierea
acasă notate în caiete în cadrul acestei unităţi de învăţare şi verbală.
găsirea unor noi informaţii ce pot fi introduse în rubrica
“Ştiaţi că …”, care să aibă legatură cu ceea ce s-a
descutat până în prezent la ora de geografie ).
5
Ghicitori
“Pe-o bucată de hârtie
Munte, deal, podiş, câmpie,
O ţară sau lumea toată
De priveşti, ea ni le-arată “.
(Harta)
“La prânz în miez de zi
Privind spre noi, gândi:
-Eu, Soarele cel bun,
Ce punct indic acum?”
(Est)
6
Metoda cubului
 Aplică: Realizaţi planul clasei .

 Asociază:
 Miazăzi  Cele patru direcţii principale de

orientare în spaţiu
 Est  Simbol prin care este reprezentat pe
hartă un anumit element , obiect
sau fenomen
 Linia orizontului  Linia de jur împrejurul nostru unde
ni se pare că cerul atinge pământul
 Semn convenţional  Partea de pe linia orizontului unde
răsare soarele
 Partea de orizont din dreptul
 Puncte cardinale soarelui
 Partea de pe linia orizontului unde
 Vest apune soarele
 Descrie: Componentele unei hărţi.

 Compară: Orizontul apropiat cu orizontul îndepărtat.
 Argumentează: Folosirea culorilor pentru fiecare formă de relief.
 Analizează: Spune ce direcţie faţă de punctele cardinale au
elementele din care sunt alcătuite literele din cuvântul PACE.
7
Joc didactic “Încurcătura geografică”
1. În fiecare zi soarele apare din aceeiaşi parte a orizontului. Spunem ca el ………………….

2. Parte de pe linia orizontului de unde răsare soarele se numeşte………………………………..
3. Între punctul cardinal N şi punctul cardinal E se află ………………………………………………….
4. În partea stângă a tablei se află punctual cardinal ……………………………………………………..
5. Mergi la tablă şi localizează pe harta Romaniei judeţul Botoşani
6. Pentru reprezentarea pe hartă a munţilor se foloşeste culoarea albastră.
7. Steaua Polară indică ……………………………………………
8. Defineşte linia orizontului.
9. Spune ce direcţie faţă de punctele cardinale are litera Z.
10. Spune spre ce punct cardinal sunt orientate ferestrele.
11. Mergi la tablă şi indentifică vecinii judeţului Botoşani.
12. Ce vezi tu în orizontul apropiat?
13. Partea de orizont opusă cele de miazăzi se numeşte……………………………………………..
14. Linia orizontului poate fi atinsă?
15. Spune ce direcţie faţă de punctele cardinale are litera H.
16. Desenează semnul convenţional pentru marcarea pe hartă a oraşelor.
17. Ce reprezintă legenda unei hărţi?
18. Desenează semnul convenţional pentru marcarea altitudinilor.
8
Stiaţi că …
 Cea mai scurtă umbră a obiectelor este la amiază?

 Dimineaţa umbra obiectelor este orientată spre Vest?
 Seara umbra obiectelor este orientată spre Est?
 În padure putem indentifica punctual cardinal Nord orientându-ne după muschiul de pe
trunchiul copacilor?
 Muşuroaiele de cârtiţe sau furnici au pământul mai umed spre Nord?
 Bisericile ortodoxe au altarul la răsărit şi intrarea la apus, iar cele catolice exect invers?
9
Nivelul/Grupă: mare
Timp: 30 minunte
Tema anuală de studiu: Când, cum şi de ce se întâmplă?
Tema săptămânii: Farmecul primăverii
Domeniul experienţial: Domeniul ştiinţe
Tema activităţii: Lumea plantelor
Tipul activităţii: Activitate de consolidare şi fixare a cunoştinţelor şi deprinderilor
Obiectiv fundamental: Asimilarea informaţiilor legate elementele componente ale unei plante precum şi despre mediul de viaţă al acesteia
Obiective operaţionale:
La finalul activităţii preşcolarii vor fi capabili:
O1- Să identifice elementele componente ale unei plante;
O2- Să compare două plante în funcţie de dimensiunea acestora;
O3- Să identifice plantele din jurul lor;
O4- Să realizeze schema unui copac incluzând toate elementele component;
O5- Să formeze mulţimi de obiecte de acelaşi fel;
Strategia didactică:
 Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, metoda cubului,demonstraţia, aprecierea verbală.

 Forme de organizare: frontal, individual.
10
 Materiale şi mijloace didactice: cubul din carton, plicul cu ghicitori, plicuri cu sarcini de lucru, fisa de lucru, creioane.
Momentele lecţiei Timp Obiective Conţinuturi Metode şi Forma de

operaţionale procedee organizare
1. Moment 1min Asigurarea climatului optim de oridine şi disciplină necesar Conversaţia Frontal
organizatoric desfăşurării activităţii.
2. Captarea 3min Se prezintă copiilor un plic în care se află cateva ghicitori. Se Explicaţia, Frontal
atenţiei cere acestora să gasească soluţia ghicitorilor. exerciţiul
3. Anunţarea 2min Se prezintă pe înţelesul preşcolarilor tema şi obiectivele. Conversaţia Frontal
temei şi a
obiectivelor
4. Dirijarea 17min O1 Se cere fiecărui preşcolar în parte să rostogolească cubul. Explicaţia, Frontal
învăţării O2 Fiecare faţă a cubului conţine o cifră din concentrul 1-6. demonstraţia,
O3 Fiecare cifră are o sarcină de lucru. Preşcolarii vor avea de exerciţiul.
O4 rezolvat una din saricinile de lucru corespunzătoare cifrei care
rămâne pe faţa superioară a cubului după ce acesta a fost
rostogolit. Spre exemplu dacă pe faţa superioară a cubului se
află cifra 3, preşcolarul va trebui să aleagă una din sarcinile de
lucru numerotate cu cifra 3.
5. Obţinerea 5min O5 Se împarte preşcolarilor câte o fişă de lucru 11si se cere Exerciţiul, Individual
performanţei acestora să formeze mulţimi de obiecte. explicaţia
6. Evaluare 2min Se fac aprecieri verbale cu privire la desfăşurarea activităţii. Se Aprecierea Frontal
oferă fiecăriu preşcolar câte o bulină colorată pentru verbală.
participare.
11
1. Argumentează:
 De ce au plantele nevoie de lumină?
 De ce au plantele nevoie de caldură?
 De ce au plantele nevoie de apă?
2. Descrie:
 Ce plante se găsesc în grădina ta?

 Ce plante se găsesc în curtea şcolii?
 Ce plante vezi în jur?
3. Compară:
12
4. Analizează: Care este mai mare?
5. Asociază: Trasează o săgeată între această plantă şi un element component.
13
6. Aplică:
 Realizează schema unui copac,

 Desenează un ghiocel.
14
Ghicitori
Care floare
Parcă-i soare?
(floarea soarelui)
Vara stă în soare,

Verde şi fremătătoare,
Dar în iarna grea
E sub strat de nea.
(frunza)
Cupe albe sângerii,

Stau pe lujere înfipte,
Parc-ar fi nişte făclii!
Hei, ghiceşte-le, de ştii!
(lalelele)
15
Fişă de lucru
16
Proiect de lecţie
Unitate de învăţământ: Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava
Facultate: Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei
Anul Universitar: I
Specializare: Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar
Grupa: 2
Data: 26.03.2018
Durata: 50 minunte
Disciplina: Fundamentele pedagogiei
Subiectul lecţiei: Finalităţile educaţiei
Tipul lecţiei: Lecţie de consolidare
Obiectiv fundamental:
Obiective operaţionale:
La sfârşitul lecţiei studenţii vor capabili:
O1- Să enumere procedurile de operaţionalizare a obiectivelor;
17
O2- Să formuleze cel puţin trei obiective operaţionale ţinând cont de procedurile de operaţionalizare;
O3- Să asocieze obiectivul operaţional cu domeniul specific;
O4-Să recunoască obiectivele care au erori în formulare ;
O5-Să identifice importanţa finalităţilor în educaţie;
Strategie didactică:
 Metode si procedee didactice: Conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, metoda cubului, aprecierea verbală.
 Mijloace didactice: Bileţele cu ghicitori, cubul din carton, plicuri cu sarcinile de lucru de la metoda cubului, bileţele cu cerinţe
(alcătuirea de obiective operaţionale pe o anumită temă, pentru o anumită clasă), tabla, markere, fişe pentru feed-forward.
 Forme de organizare: Frontal, individual, pe grupe.
18
Desfăşurarea lecţiei
Momentele lecţiei Obiective Timp Conţinuturi Metode si Forme de Mijloace

operaţionale procedee organizare didactice
1.Moment 2 Asigurarea climatului optim de ordine şi disciplină Conversaţia Frontal
organizatoric min necesar desfăşurării lecţiei.
2.Captarea atenţiei 10 Se cere studenţilor să extragă câte un bileţel care Conversaţia, Frontal Bileţele
min conţine o ghicitoare. Studenţii trebuie să găsească explicaţia cu
răspunsul ghicitorilor. ghicitori
3.Anunţarea temei 5 Se cere studenţilor să noteze la tablă răspunsurile Coversaţia, Frontal Tablă,
si a obiectivelor min găsite la ghicitori. În continuare va trebui să explicaţia merkere
încercuiască prima literă a fiecărui cuvânt notat pe
tablă. Vor descoperi că sunt zece litere cu care pot
forma cuvăntul „FINALITĂŢI”.
Se precizează că astăzi vor recapitula tema
finalităţilor şi se prezintă sarcinile de lucru.
4.Dirijarea învăţării O1 13 Se formează şaşe grupe. Fiecare grupă îşi alege un Metoda Pe grupe Cubul din
O2 min reprezentant care trebuie să rostogolească cubul. cubului, carton,
O3 Fiecare grupă va avea ca sarcină de lucru Exerciţiul, plicuri cu
O4 perspectiva care pică cu faţa în sus . După ce explicaţia sarcinile
O5 fiecare grupă termină de rezolvat sarcina de lucru de lucru.
are loc prezentarea orală a rezultatului exerciţiului
din perspectiva grupului mic , iar la final grupul
mare (întreaga clasă) va aduce completări şi vor Frontal
adresa întrebări .
5.Obţinerea O2 15 Fiecare student va primi câte un bileţel care Exerciţiul, Individual

performanţei min conţine o temă de studiu din ciclul primar şi se cere Problemati-
acestora să formuleze cinci obiective pentru tema zarea
primită, ţinând cont de procedurile de
operaţionalizare a obiectivelor şi de vârsta elevilor.
6.Evaluare 5 Se fac aprecieri verbale cu privire la activitatea Aprecierea Frontal Fişa
19
min desfăşurată. Se imparte studenţilor cate o fişă verbală Individual pentru
pentru realizarea feed-forward-ului feed-
forward
20
Ghicitori
O fiinţă mică, mică, Cerul larg îi este drum
Merge-agale pe cărare. Lasă-n urmă drum de fum.
Mică, mică, dar voinică, Pasăre de fier ce zboară,
Duce-un bob cât ea de mare. Toţi copiii ies pe-afară.
Cine-i mică şi voinică? Ana-i strigă lui Ion:
Păi cum cine? O… (furnică). – Vin-să vezi un… (avion)!
Urecheat e şi-i fricos,
Dar e tare norocos. Sus pe cer sunt multe stele,
Noroc are de picioare. Dar acolo printre ele
Când primejdia e mare, E un glob de aur mare,
Fuge iute pe imaş, Ce străluce ca un soare.
Urecheatul… (iepuraş) Nici o stea din cer, nici una
Nu străluce ca şi… (luna)!
Toamna coaja îi plesneşte,
Tot ce-i verde se jupeşte
Şi rămâne cafenie,
Cine oare nu o ştie?
De o crapi vezi patru fraţi Sita-i mare cât un sat.
Între ei bine legaţi. Plină-i sita cu păsat,
Mulţi bunei o fac cadou Iar păsatu-i alb, pufos
În ajun de Anul Nou. Şi din sită cade jos.
Eu te rog frumos, mămucă, Peste satul meu să cearnă
Fă-mi cadou şi mie-o… (nucă). A pornit iar baba… (iarnă).
21
Spală, şterge cu ploiţa Suge sânge, te înţeapă
Apoi iarăşi desenează, Cu o trompă subţirică,
Talentată-i pictoriţa Nici nu-l vezi cât e de mic
Doar în galben colorează. Dar de el ţi-e tare frică.
Galbenă-i colea pădurea, Bâz, bâz, bâz – nevoie mare,
Galben nucul din ogradă. E obraznic rău de tot,
Bate vântul, ploaia sună, Pe măgarul cel cuminte
Frunzele încep să cadă. L-a-nţepat direct în bot.
Toate astea ce înseamnă? A răbdat cât a răbdat
Pictoriţa-i sora… (toamnă)! Şi s-a enervat măgarul,
S-a foit, nu s-a lăsat
Până n-a strivit… (ţânţarul
Flori de gheata la fereastra

Copii-s la soba-n casa!
Aşa mic şi subţirel,
Derdelusul s-a albit,
Lumea o îmbracă toată. Ce anotimp a sosit?
Astăzi lumea fără el (iarna)
Ar umbla cam dezbrăcată.
Eu păpuşii vreau să-i fac
O rochiţă, daţi un… (ac)!
22
Metoda cubului
1. Argumentează: De ce sunt necesare finalităţile în educaţie? Aduceţi cinci argumente.
2. Descrie: Care sunt procedurile de operaţionalizare a obiectivelor? Dati exemple.
3. Compară: Idealul educaţional cu scopurile educaţionale.
4. Analizează: Verifică dacă următoarele obiective sunt corect formulate. Reformuleaza-le
pe cele incorecte.
O1- Să identifice cazurile în care se folosec majusculele
O2- Să ştie definiţia substantivului
O3- Să cunoască imnul ţării noastre
O4- Să indice culoarea semaforului pe care traversează pietonii
O5- Să înveţe poezia „Cum treci strada?”
O6- Să utilizeze corect simbolurile matematice „+”, „-” şi „=” şi să alcătuiască probleme
utilizând aceste simboluri
O7- Să ştie să numere corect crescător şi descrescător în concentrul 0-30
5. Asociază: Găseşte legătura între obiectiv şi domeniul specific. Argumentează alegerea.
 Cognitiv  Să execute corect mişcările indicate
de textul cântecului
 Să descrie anotimpul toamna
 Afectiv  Să prezinte caracteristicile unor
animale
 Să aprecieze frumosul din natură
 Să clasifice roadele toamnei: fructe,
legume, flori, cereale
 Psiho-motor
 Să găsească răspunsul corect la
ghicitorile primite
 Să adopte atitudini de îngrijire şi
ocrotire a vieţuitoarelor
6. Aplică: Formulaţi cinci obiective operaţionale.
23
Cerinţe
1. Comunicare în limba română, clasa l, „r mic de mână”
2. Comunicare în limba română, clasa l, „C mare de mână”
3. Matematică şi explorarea mediului, clasa l, „Cub, cuboid, cilindu, sferă”
4. Matematică şi explorarea mediului, clasa l, „compararea şi ordonarea numerelor
naturale de la 0 la 31”
5. Comunicare în limba română, clasa a ll a , „Vocale şi consoane”
6. Comunicare în limba română, clasa a ll a, „Cartea, cuprinsul unei cărţi”
7. Matematică şi explorarea mediului, clasa a ll a, „Numerele de la 0 la 1000. Corpul
omenesc”
8. Matematică şi explorarea mediului, clasa a ll a, „Adunarea şi scăderea numerelor
naturale în concentrul 0-1000”
9. Limba şi litratura română, clasa a lV a, „Verbul. Timpurile verbale.”
10. Comunicare în limba română, clasa l, „Recapitulare sunetele şi literele limbii române: n,
e, r, c”
24
Bibliografie:
 Jeder, D (2007), „Elemente de didactică aplicată în învăţământul prşolar”,
editura DPH, Bucureşti;
 Dulamă, M.E. (2000), „Strategii didactice”, editura COLUSIUM, Cluj-Napoca;
 Oprea, C.L. (2007), „Strategii didaccticce interactive”, Editura Didactică şi
Pedagogică, R.A., Buureşti;
 Cucoş, C. (2008), „Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi
grade didactice”, ediţia a lll-a, editura POLIROM, Iaşi;
 Breben, Silvia – „Metode interactiv de grup”, editura ARVES
 http://programe.ise.ro/Actuale/Programeinvigoare.aspx
 https://www.manuale.edu.ro
 http://www.scritub.com/profesor-sccoala/CUBUL-Metod-de-nvare-prin-
coop235231641.php
 http://www.leanblog.ro/wp/instrumente-lean/instrumente-
lean/instrumente-creative-pentru-rezolvarea-problemelor/metoda-cubului
25

Metoda Cubului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metoda Cubului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava

Student: Crap Nicoleta-Natalia

Aria curriculară: Om si societate

Unitate de învăţare: Orizontul apropiat şi local

Subiectul lecţiei: Recapitulare unitatea de învăţare “Orizontul apropiat şi local”

Tipul lecţiei: lecţie de consolidare

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

O1- să realizeze planul clasei ţinând cont de orientarea în spaţiu;

O2- să descrie componentele unei hărţi;

O3- să compare orizontul apropiat cu cel îndepărtat;

O4- să argumenteze folosirea culorilor pentru fiecare formă de relief;

O5- să asocieze termenii geografici indicaţi cu definiţia sau sensul acestora;

O6- să completeze enunţurile lacunare date pe baza cunoştinţelor anterioare;

O7- să definească termenii indicate;

O8- să stabilească valoarea de adevăr a enunţurilor date;

Momentele lecţiei Obiective Timp Conţinuturi Metode şi Forma de

“Pe-o bucată de hârtie

Munte, deal, podiş, câmpie,

O ţară sau lumea toată

“La prânz în miez de zi

Privind spre noi, gândi:

-Eu, Soarele cel bun,

Ce punct indic acum?”

 Aplică: Realizaţi planul clasei .

 Miazăzi  Cele patru direcţii principale de

 Descrie: Componentele unei hărţi.

Joc didactic “Încurcătura geografică”

1. În fiecare zi soarele apare din aceeiaşi parte a orizontului. Spunem ca el ………………….

 Cea mai scurtă umbră a obiectelor este la amiază?

Tema anuală de studiu: Când, cum şi de ce se întâmplă?

Tema săptămânii: Farmecul primăverii

Domeniul experienţial: Domeniul ştiinţe

Tema activităţii: Lumea plantelor

Tipul activităţii: Activitate de consolidare şi fixare a cunoştinţelor şi deprinderilor

La finalul activităţii preşcolarii vor fi capabili:

O1- Să identifice elementele componente ale unei plante;

O2- Să compare două plante în funcţie de dimensiunea acestora;

O3- Să identifice plantele din jurul lor;

O4- Să realizeze schema unui copac incluzând toate elementele component;

O5- Să formeze mulţimi de obiecte de acelaşi fel;

 Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, metoda cubului,demonstraţia, aprecierea verbală.

Momentele lecţiei Timp Obiective Conţinuturi Metode şi Forma de

 Ce plante se găsesc în grădina ta?

4. Analizează: Care este mai mare?

5. Asociază: Trasează o săgeată între această plantă şi un element component.

 Realizează schema unui copac,

Vara stă în soare,

Cupe albe sângerii,

Unitate de învăţământ: Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava

Facultate: Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei

Specializare: Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

Disciplina: Fundamentele pedagogiei

Subiectul lecţiei: Finalităţile educaţiei

Tipul lecţiei: Lecţie de consolidare

La sfârşitul lecţiei studenţii vor capabili:

O1- Să enumere procedurile de operaţionalizare a obiectivelor;

O3- Să asocieze obiectivul operaţional cu domeniul specific;

O4-Să recunoască obiectivele care au erori în formulare ;

O5-Să identifice importanţa finalităţilor în educaţie;

Momentele lecţiei Obiective Timp Conţinuturi Metode si Forme de Mijloace

5.Obţinerea O2 15 Fiecare student va primi câte un bileţel care Exerciţiul, Individual

Merge-agale pe cărare. Lasă-n urmă drum de fum.

Mică, mică, dar voinică, Pasăre de fier ce zboară,

Duce-un bob cât ea de mare. Toţi copiii ies pe-afară.