Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE, LITERE, ISTORIE ŞI ARTE


MASTER EDUCAŢIE MUZICALĂ CONTEMPORANĂ, ANUL I

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI NEVOIA DE


AUTODEPĂŞIRE ÎN ADOLESCENŢĂ

Coordonator ştiinţific: Marinela Tănase

Student: Stan Ionela – Mădălina


Dezvoltarea congnitivă
și nevoia de autodepășire în adolescență

Adolescenţa este perioada dezvoltării umane ce urmează stadiului copilăriei şi


precede celui de tânăr adult, mai este cunoscută şi sub numele de perioada şcolarului
mare. În general este cuprinsă între 14/15 ani şi 18/19 ani în funcţie de particularităţile
fiecărei persoane. Parcurgerea acestei perioade denotă atingerea maturităţii dezvoltării
fizice, psihice şi sociale.
Potrivit lui Emil Verza şi Florin Emil Verza, în perioada adolescenţei, omul este preocu
pat din punct de vedere psihic în căutarea conştiinţei, dar mai ales a conştiinţei de sine.
Astfel în cadrul acestor două etape sunt implicate identitatea egoului şi plasarea
subiectului în realitate. Adolescentul este preocupat de maturizarea sexuală dar şi
de implicarea şi rolul lui în plan social.
De asemenea, în această perioadă el caută să fie acceptat de cei din jur, îşi caută
modelele, grupul de apartenenţă şi simte o anumită nevoie de a şti, de a fi afectuos, de
independenţă, dar mai ales caută să-şi dezvolte identitatea de sine şi personalitatea.
Astfel,
pe baza satisfacerii acestor nevoi de autodepăşire, de independenţă şi de autodetermina
re se consolidează anumite capacităţi psihice cum ar fi de interpretare si evaluare, de
planificare, de anticipare, de predicţii, spiritul critic şi autocritic, dar mai ales gândirea
logico-formală.
Adolescenţa este un stadiu disponibil de dezvoltare cognitivă, care ajunge să se
exprime la parametri maximi numai în condiţii de stimulare de către mediu si
educatori si a existenţei motivaţiei proprii şi a implicării efective în sarcini cognitive. 1
Dezvoltarea cognitivă în adolescență se remarcă prin progresele în aptitudinile
de raționament – evaluarea opțiunilor și raționament ipotetic, gândirea abstractă,

1
https://ro.scribd.com/doc/48046711/adolescenta-dezvoltare-umana, accesat la data de 03.12.2017,
passim
precum și capacitatea de autoanaliză a gândirii. Schimbările cognitive produc mai
multe fenomene transitive la adolescenți:
- Apare problema stabilirii personalității. Adolescenții încep să aibă preocupări și
să-și pună anumite întrebări: Cine sunt eu?, La ce sunt bun?, Ce voi face în
viitor?. În prima parte a adolescenței, tânărul se folosește de anturaj pentru a-și
afirma identitatea și a obține recunoaștere.
- Tinerii devin prea conștienți de propria persoană, lucru ce le dă senzația că
nimeni nu-i înțelege și că toată lumea îi privește și analizează. În timp, interesul
adolescentului se va concentra mai mult spre ceilalți și astfel se dezvoltă
relațiile interpersonale.
- O altă caracteristică a adolescenței este credința că mie nu mi se poate întâmpla,
fenomen ce îi poate impinge pe adolescenți să ia decizii riscante: fumat, sex
neprotejat etc.
- Apare simțul critic și determinarea de a milita pentru o cauză.2
Dezvoltarea cognitivă în adolescența propriu-zisă (între 14 și 20 ani):
Transformările cognitive în perioada adolescenței variază de a un tânăr la altul,
dar și între fete și băieți, întrucât fiecare își formează propria perspectivă asupra lumii.
Flexibilitatea gândirii adduce anumite schimbări în: conștiința sinelui, aptitudinile
școlare și intelectuale (intervenind nevoia continuă de autodepășire), precum și în
relațiile cu cei din jur. Treptat, tinerii încep să filosofeze, să mediteze asupra vieții,
făcându-și planuri pentru viitor. În această etapă, emoțiile puternice intervin adesea în
capacitatea adolescentului de a gândi logic. Între 16 și 18 ani inteligența atinge nivelul
maxim de operativitate.3
Dezvoltarea cognitivă în adolescența prelungită (între 18 și 25 de ani):
Dacă până acum interesele tinerilor vizau propria persoană, acum sfera de
interes se îndreaptă către ceilalți. Apar astfel preocupările pentru concepte globale
(istorie, politică, justiție), capată puncte de vedere idealiste, crește interesul pentru
tradițiile socioculturale și cele familiare. În această perioadă este caracteristică nevoia

2
http://www.romedic.ro/dezvoltarea-cognitiva-a-adolescentului-0P17062, accesat la 03.12.2017,
passim.
3
http://alinablagoi.ro/%EF%BB%BFadolescenta-si-criza-de-identitate/, accesat la 03.12.2017, passim
de autodepășire și autorealizare, întrucânt tinerii încep să-și asume anumite
responsabilități specifice adulților, acționând independent și susținându-se financiar. 4
Nevoia de autodepășire este, așadar, interdependentă cu modificările ce apar la
nivel cognitiv în adolescență. Având în vedere dezvoltarea capacității de autoanaliză,
intensificarea cunoștinței și a căutării identității de sine, a unicității și originalității, dar
și schimbările importante la nivel social și școlar ce intervin în viața adolescentului,
acesta încearcă să se perfecționeze, să se autodepășească și să devină cea mai bună
variantă a sa.
Nevoia de autodepășire apare odată cu evoluția motivației, voinței și activității a
adolescentului. În primul rând, pe plan afectiv se produc anumite schimbări: mediul
școlar genrează bucuria succesului în urma examenelor; apar sentimente de admirație
față de anumite persoane, profesori. În al doilea rând, intervine motivația
adolescentului de autorealizare și autoafirmare, se dezvoltă noi forme de motivație:
concepția de viață, idealuri, aspirații puternice de a se apropia de stadiul adultului. Și,
nu în ultimul rând, intervine voința, care este implicată în opțiunea pentru viitoarea
profesie și este manifestată frecvent în realizarea în fapt a autonomiei și independeței.
Toate aceste schimbări îl fac pe adolescent să-și dorească să evolueze și să devină din
ce în ce mai bun.5
În concluzie, perioada adolescenţei este una dintre cele mai importante perioade
ale dezvoltării umane, cu mari repercusiuni şi efecte în următorul stadiu şi implicit pe
toată perioada vieţii persoanei. Adolescenţii trec acum prin numeroase schimbări,
fizice, psihice, chimice interne, şi tocmai de aceea sunt foarte sensibili la delicvenţe,
excese şi la includerea în grupuri dăunătoare. Ei sunt acum foarte uşor de impresionat
şi sunt foarte uşor împinşi să facă lucruri dăunătoare lor şi celor din jur datorită
dorinţei lor de afirmare, de a atrage atenţia, de a se simţi integraţi. Tocmai de aceea,
această perioadă prin care trece fiecare adolescent trebuie privită cu mare atenţie de
către părinţi şi mediul social, trebuie înţeleşi şi trataţi ca nişte ‘mici’adulţi şi în niciun
caz ca nişte copii și trebuie încurajați să se autodepășească.

4
http://www.romedic.ro/dezvoltarea-cognitiva-a-adolescentului-0P17062, accesat la 03.12.2017,
passim.
5
http://www.qreferat.com/referate/psihologie/PSIHOLOGIA-ADOLESCENTULUI119.php, accesat
la data de 03.12.2017, passim
Webografie:
http://www.romedic.ro/dezvoltarea-cognitiva-a-adolescentului-0P17062
http://www.qreferat.com/referate/psihologie/PSIHOLOGIA-
ADOLESCENTULUI119.php
https://ro.scribd.com/doc/48046711/adolescenta-dezvoltare-umana
http://alinablagoi.ro/%EF%BB%BFadolescenta-si-criza-de-identitate/
http://social.jrank.org/pages/16/Adolescence.html, traducere Airinei Camelia
http://www.mentoring.org/old-downloads/mentoring_431.pdf, traducere Airinei Camelia