Sunteți pe pagina 1din 178
LIA ARAMA*TEQDOR MOROZAN culegere de PROBLEME de ecaleul diferential si integral Functii, Derivate, Primitive, Integrale definite EDITURA TEHNICA Bucuresti — 1964 7 can tala caer ee Esk Betas pi probe epee ny er nd asec Man ee pints tt St desea. ron Selsey Teac A Perc bth Sona pee gen 2 fancier nfl de primiivay de ttesrela HErRa'S: Simateard de Tecare daeh eepecte subtle, care de rig oy ea ein df Tait reese ade sent de te specie a Ue geveagokcunoareh Biblioteca de Matematica ‘Omg PREFATA Publicatiile matomatice aw cuncscut, in anti de dupa elib gi mai cu deosebire tn ani puterii populare, o inflorire pe nar fi putut s-0 conceapa nici un eercetdior stiintific al epocti d cele dowd réizhoaie mondiale. De aceasta taflorire a beneficia particular, analiza matematied: s-au publicat ori s-au_litogr cursuri, sau tiparit tratate gi manuale, la diferite nivele, tradus din limbo rusd cursuri de larga circulatie. In sftrgit, tn 6 rile de matematiea superioard, destinate institutelor tehnice facultatitor de fizied, analiza matematied are o important desval “Aveasta concentrare a atensici asupra expunerit teoried gen a lisat pe planul al doilea problemen aplicatiilor, a culegerile exercisit. S-au tradus, este drept, gi s-au tipdrit in numeroase & culegeri de probleme gi exercisii de analiza din limba rusé. tocmai aceasti repetati tipdrire a unor traduceri constituie un al unei nevoi care se cerea mai larg tmplinita. Plecind de la aceasta constatare, colectivul catedrei de ¢ diferential gi integral de la Facultatea de matematieit a Unis fi din Bucuregti a proiectat, cu ani in urmd, publicarea vs, eulegeri do exercitii gi probleme de analizi matematicd, trecu’s ” prealabil prin expertenja.seminariilor catedrel Pind ta urmé, sarcina stringerii i redactirii materialulh revenit colectioului Lia Aramé 3i Teodor Moroxan, asiston) catedra susamintita Trebuie 96 mentiones, totugi, ef adunarea materialului, o zarea $i definitivarea va, casi tniregul plan al edrfit, stint — tn ¢ fitoare misurd — rezultatal stréduingei autoarei Lia Arama. In numeroase direct, acest volum aduce ceva nou japé de v mele similare cunoseute eititoritor nagtri. in primul rind, ideea de a theepe ftecare capitol cu un scurt + mat al teoriei mi se pare foarte bund. Acest resumat este urms un numitr de probleme, complet rezolvate, dupa care cititorié i tatele sas — tn cazuri eacepfionale — indicat esupra metod In linea pedagogitor, parerile sint impartte asupra eelei elicionte presntant aanel ealege de probleme Ca crane dip, culeser’ de prableme (de analisé matomatied, de esenla) ak erie. Unis attri. tn prima parte a eins tae pein {m fate enunpuritor problemelor, cerindu-le s&. fact sing Pentre resolvarea lor; tr a doa parte @ volumitu, sen fle Pesultatle, find ict 0 indiatie.'0 tsemenca posiie Tai open, faces de severé 9 lunes experients didacteg, aditugata ta anit experienji, buries cealott'a baricadei, din anit studenfch, ma fated age OM etudenyit, ex $i toi ce care se dedi studiulus harenatiet provenut de’ aplicare — prin. resolparea. de problene rae, insupite, invaf nu allt of rexolce probleme, dt pat eles matin rezolvare, scheme de rajionamente, Aeeste Meo gi token abu sl adsense locul lor natural in orice culegere de probleen, Meee ‘eceltatea unui numarde_ probleme amanungit fata fa Fenn fapitol alter Culegarea de faft se deoscbeste de alte culegeri din domeniu ang Lset matematioe nu numat prin structarts dor f. pele nnn Cadrat eadisional a clasicelor culeger de problene Be ence fonsiderabillargit."In afara eapitolion ebnsastee anti, darivate, de primition, de intgrale definite, de volune deh, 4 tungimi de arce, s-a considerat necesar sd se atraga Tula! asupra altornofiuni. de bas ale anatizl ca nottunes teh, ey tn sensul sis col mai general (chiar limitinduene lena ees Ye), deabirat de ideea de representare analiing articular fundamental ah motiunit de funcie), te wonton, e continuitate uniforma, de limith, de sonversonie wing Toate aceste notuni stat impute stenfat diorulud prin proc Wane resolsate gt comentate, prin exemple, prin. contraecone, nm aoest mad, eiitorul nu taped numat ruling resoliie ee Mlemetor curent, Ler indispenaabil, dar este inolat of eens serios asupra nofiwnitor fundnmentale ale analiea i pate atitudine deschisd ls desvolerile ulterioare de care sa Pane eg unogtingd mai. tra, ‘Apa cum este conceputd, cartes ga fi wild tuturor celor care st Aiea analiza matomatiog, stadenge sda tar i Ea a fi folositoare indeosebi acelora care nu locuiese in contre | luniversitare yi care, deci, erebuie vd recurgd la singurul ajutor at thotntutul saris Acad, MIRON NICOLESCU TABLA DE MATERIE 1. Notiva inroductive 4, Inegalita4i. Bouayit 2. Func reale YX Be 3, Limite de tunel Contoutate +4, Limite de funetis 2) Funofti enntiaue : 3 Fates ntform ese 4, Derlvale ‘G7, Derivata unei functii we ganeger ty etait Tes i 4. Regulile lui I'Hospite wate 5. Peimtve jvelor eu ajutoralsehimbtrit de variabil E Primiive’care ee etloceead ou ajutoral foraufet de integrase [ao palmate eos salon tw {Bemis fete iorfttonale Ya i 2 5 Primitivele fancier binomiale pasar 8 Brimitivele funcillor rapionale tn @ qi Yaak ba Fe. 1 & Inte 1. Tntegrala definits 2 Aplicapit ale integralei_ detini uri de funetii seseeeseeees fa, Faneht de mot multe variable aicgi tw dous variable siceetata piereatile erate yd Rosle Se § Regma tm Eejitor de dou via Bibliografic © DTIUNT INTRODUCTIVE ogalitafi. Ecuafii sau valoarea absolutd a numizului # se noteaz’ |< ste astfel a, dact 2 >0 0, dack 2 =0 mar, dact x <0. are urmatoarele proprie! -Ooricare aris |=! el ~af yl esau x < —c. Reviproe, dec litafile’2 > e, << —e are loc, atumei | 2 | > es tE-0 Exar rezoate O daca si numai daci x = 4, conform proprietaqii (g), rezultd od 2 < sau; deci |2| <3, conform proprictagii (f), 5 2 3 <2 <3. Inegalitatile vor fi simultan satisfacute 1 cout < 2 <3, ceva ce mai putem serie 8c ec —psuy <2 <3, cova Pp vef-3. Juli} 4 fe—tlt|el>t Conform definiyiei, avem 0, daca 24 1a, dach 2—1 <0, adic& dack x ~ | a —1, daca c—1 >0, adicd dack x. jestl= 0, dack 2 = 0 2, dact 2 <0. | a, dack 2 >0 Pentru 2G (—oo, 0), e—t|=1—a,|e|=— galitatea devine 1 —2—a2 >1 sau 1 —2x >4, de und, nem x <0. a oo Inegalitatea data este deci satisfacuta pentru orice ve (— Dect xe (0, 1), |#—1|=4—2, || = 25% ineya ie forma 1 —2 +2 >1 sau 1 >4, ceva ce este absurd, Daca 2 (1,00), |2—1|=2—4,|2|= 2 gi avem 2 spa >dsau 22 >2, 2 >1, Orice © (1,00) satisface in tatea data. Constatim ch pentru 2 = 0, ¢= 1, obtinem 1 >, ¢ ete, absurd. - ty sonnbuvie, insealitaten [2 —1| + [a] > 1 este sati Bre" 2b ee 5. [at —32 42|<|242] ire se Conform definitiei, avem a8 32 +2, dacd a? —3x +2 >0, ailica daca 2 & (co, 1) Y (2,00) Jat Be +2 |=) at +32—2,dacd 2 —3x +2 <0, adica dack x & (1, 2) 0, dace = 1 sau 2=2 {#42 dace 2 > —2, Jrt2is 0, daci z= —2 2-2, daca <2, 2). In acest caz, inegalitatea = 2 sau (z — 2) <0," ceea ce este $4 presupunem e& 2e(— devine 2? —32 +2-< — imposibil. Pentru 2 = —2, obtinem 12 < 0, ceea ce este absurd. Dac& + (—2, 4), imegalitatea devine 2 —3x +2 <2 +2 sau 2? — 4x <0. Deoarece 2* — 42 <0 cind 2 (0,4), reeulta ca pentru orice © © (0, 1) inegalitatea este satisficuta. Pentru x= 4, obtinem 0 < 3. Pentru 2 (1,2), inegalitatea ia forma — 2% +32 —2< <2 +2 sau (7 — 2)! >0, ceea ce are loc pentru orice «. Pentru x & (2,00), inegalitatea se scrie 2? —3z +2 <2 +2 sau_a®— 42 <0; inegalitatea este verificata daca x € (0, 4). Dack «= 2, inegalitatea este verificata, deoarece obinem <4 In coneluzie, inegalitatea | 2¢ —3¢ +2|<|2 +2 | este satisfieutt daca’ « € (0,4). Sé se exprime cu ajutorul modulului urmétoarele inegalite: 4 4 eyo 4. yoyse 5 Reciproca este evi- denta. 4 4 9 o> Lay sau rg my yp co — datorit Avem ety >yem ry <= poprietatii (g) —se serie |e +y|>>- SE se rezolve urmitoarele ecuati. cos @ +4 Pentru valorile lui x pentru care cos 2 > 0, 10. | cos x | [cos x | = cos 2 Wi eouatia so serio con a 4! Nu avem solupii daca cos x = 0. Daca cos x <0, [eos « iar ecuagia ia forma cos 2 = cos x +4, de unde cos x= — Solupiile eouayiei sint x= tS | tt Me je +t) =3[ x] i Conform definigiei, A, dact 2 +1 >0, adi 0, dack 1 - \ 1, dack x +1 <0, adied daca 2 < — betil= 10 . Pentru x < —14, ecuatia devine —2 — —Srsau 2x = 1, de unde » » eeea ce este contradictoriu eu ipoteza x <— 4. Pentru «= —1, obtinem —3z = 0. Dack —L<2<0, ecuatia se scrie 2 +1—= —3e a sau Pentru x >0, ecuayia devine x +1 = 32, de unde 2 = Solusiile ecuatiei considerate sint, deci, 2 = 4 jiz=- 22. Si se in ¢ valoarea *) ui E(x) in urmatoarele casuris RE (1,5) =1 p {2 )\_ = R. e(V5) = E(V100) = 10. RE (V2)- E (V0) = 9. ¢ demonsireze inegalitatea Enz) i + Pornim de la urmitoarea inegalitate, valabilé pentru orice pumiir natural n gi orice numir real 1) na —~ 1 < E(ne) 2,2<—2,2 Sa se rezolve urmétoarele ecuatii: 15. [2 —7| <3. 16. |o —1| >10. Mz. 22 -—3| <4. 38. [o? —2| > 2. Sa se sorie cu ajutorul ww. —3<2<3 2. 0 4. a. {224 a> 4 22, [22 23. | 2. |x —1|4+|2—3|-4 . fate | = 8. 26. | cose] a [tga| = x ti) $52 $3=0. os +3. age 2 Si se rezalve urmatoarcle inegalitai: AA, 00) 9. J modulului urmitoarele inegalitipi: Res 5. 0. Rera—4 si e=8. Rz=—1 ile R. Nu are ridacini. R= 4h, k=O +4, “a. R. 2 (—00, 09). R. Nu admite solusii. jal pa—t 29. |2—2 ipl 2) +3. a 30. jsine | . 1). 33. E(2t) = 2. R.Y2<|a1< V3. 34. Elz) = R. 2e(—5, —4). 35. E(z—1 R. xe [4,5)- 2 a RET ota 1.2, Funcfii reale Fie E 5i F dou& multimi, Spunem ca s-a definit o funetie pe cu valori in F, dacd fiecdrui element 2@£ i s-a pus in corespon- dent un element y F i numai unul. Se numeste functie ansam- blul format din multimile E gi F gi din corespondense de ia elemnan- tele lui E le elementele lui F. Mulpimea E se numeste domeniul de definitie al functiei, iar multimea F se numeste mulsimea in care functia ia valori.. 0 funetie se noteazd cu o litera, de exemplu cu f. Alte notafii folosite sint f: EF sau E—, F. In loc de funchie definit& pe E cu valori in F se mai spune aplicafie a lui E in F. Un element generic x din do- meniul de definitie Ese numeste argument sau ariabild a functiei f. Elementul din F care corespunde unui element 2@E prin funcfia f, se noteaza f(z) si se numeste imaginea lui x prin f, sau valoarea functiei f in 2 Daci A este o parte din E, multimea {f(2)| ze} CF ce noteazi f(A) gi se numeste imaginea lui A prin functia f. Mul {(B) se mumeste multimea valorilor funcfiei f. Dac /(B) spune c& f este o aplicatie a lui E pe F. Se spuine c& functia f: E—> P este bivnivocd daca orieare ar fi a’ 2" din E, avem f(x") + f(2") Daca f este o aplicatie biunivocd a lui B pe F, functia j:P—» sare face si-i corespunda fiecdrui clement yeF acel element unie 2GE pentru care f(a) = y, se numeste functie inversd sau reciproca a lui F. Avem, deci, f(y) a). Fiind date functiile ES F siF G, functia E> G, de- linita prin egaliteten h(2) = g(f(2)) penta 2@E, se numeste functia compusa a lui g eu f si se noteaza gO f. Graficul unei functii f:E—>F este mulyimea G,={(2, f(2)) | © E} din produsul cartezian Ex F. Fiind data funetia fs EF si submultimes Ac EZ, funciia g: AF, definita prin egalitatea g(x) = f(z) pentru 2€4, se numeste restricfia functiei f la mulfimea A. Functia f se numeste prelungirea sau extensiunea functiet g la multimea E. Se numeste funesie de argument real sau de variabilé reala rice functie f:E > F, definits pe o muljime E de numere reale. Se numeste funcfie real sau functie cu valori reale orice functie [: ER pentin care tit muljimea de definitie, cit si mulyimen valorilor functiei sint numere reale. Fiind date dows functii reale f: E> R si g: F > R, astfel ineit EN F-#@, se definese functiile urmatoare x daci si numai daca y 13 suma f +g se defineste pe muljimea EMF prin egalitatea (fF +3) 2) = fle) + fa) diferenja f —g se defineste pe multimea EF prin egalitatea: (fs) @) produsul fg se defineste pe multimea EMF prin egalitatea (fe) (2) = fla)a(2)s ) — gla); produsul af (ca un numar real a) se defineste pe multimea E pein egalitates (#/) (2) = af(a) i cttul defineste pe multimea EQ F—Gy, unde Gy = € = (v | 2€F, e(2) = 0}, prin egalitatea Lea) © functic reala /: B-> R este mairginité daci exist un numar M>0, astfel incit pentru orice x © E si avem | f (2) |< M. © fimctie real f: E> R este: crescaitoare, daci pentru orice 2” <2" din B avem f(x") f(z") strict cresedtoare, daci pentru orice 2’< 2." din F avem f(t") f(2"). Funetiile crescitoare sau deserescitoare se numese funcfii monotone. Functiile striet orescatoare sau strict deseresedtoare se numese funefii strict monotone. Orice functie strict monotont este biunivoca. Daca f este strict crescktoare, functia inversi f-! este strict erescitoare ; dacd f este strict descreseitoare, atunei ft este strict deserescitoare. Daca la o functie elementar’ f nu se specific’ domeniul de definitie, se subintelege ca este vorba de domeniul maxim pe care poate fi definita J, format din toate punctele xe R pentra care au sens operagiile care intervin in definifia funcfiei Exercitt raxolvate 36. Fie 2, dace <1. 0, daca >. 2, dact 2 <0 1, dact x >0, 4 Sd se formeze fiincfiile 5 = Deoarece f si'g sint defin detinite pe (Bae nt definite Taip=feg. Pe (— 00, ool, "9, 00) in modu! urmitor {48 fe vor T—~2=0, dad eco [ics tea er et +0=1, dacs tee $(2) = f(z) + 8(2) 2%, dact 2 co a) (4) =) t(—2) = — 2, daca 0 li 0, daca. rot St Si se formese funcjile » = f + si em Sint definite tn modul rurmetor fm dact~aceco He) [3 dach O< <1, g(x) [Poh seco % dah O<2<5, 8 thos ‘Fy doct f sig Ww, dad toe cy Sumas = / + g este defi ta modo" ure’ "Metin pe [5,5] [~3,3] | ®@ +e +12 +4, daca —3 reins sey= [4 + ceers ) + af e % daci O0 La, dacke0 : —g{z), daca a(z) <0. isi, deoarece g(2) 0 oricare ar fi 2, resulta F(a (2)) = g(2) = at. (a Mai departe, alf(2)) = Ef (a), Dack 2>0, f(x) = 2, [f(x)} = at gi a(f(a)) = a S Dack x <0, f(z) = 1 — 2, g(f(2)) = 1 nl (La dn concluzie ’ _ a, dack e>0 é eta = |g oe he ree ae De asemenea, Et (2}) = F(a}, daca f (2) \ a) ht fla), dack ie ant Ins f(2) > 0 pentru orice © si deci FE) = fa) = { Tn sfingit, ee) 1a, dact 2 <0, 8(@(2)) = [g(a)J* = (ane 42. Fie a intr-adevar, { (2) = at 22. Sa se determine intervalele pe care restrictia functici admite functie inversa gi si se determine aceasta functie inversd. Sd se veri fice relatiite T(f(2) = (7 (2). | Va trebui si determinim intervalele pe care functia este strict monotona. Functia mai poate fi scrisi sub forma urmatoare =1 { (2) = at Be = at 2x FL 1 = (er — 1 1, Si presupunem 7 —1>0, adieh w>1, Dacd 1 Si acioim of pentyl (1 co) fant tate valor invert fae eerie act insu 2 PM 8 Funct admiveg cuprinse in (—{,c0). Inte-adevar, fie be (— 1,00). Bewajin _Y# Webui si aratim en tuners i ate = b admite pentru x > 1 soluyiax = 1 +{1 +6, care {th Pentru aceasta'o vom ere sap eai¥ee8 pe (—c0, 20) este real — datorita conditiei ) > —1. sub forma Fie acum <1. Daca 2, <1 <1, atunci x, —1<2,—1<0, Fle) <1 22 ior (2 1)? > (zy 1}? 4. Funotia este strict descresea¢ Te ‘toare pe (—o0, 1) ise arata ca mai sus) ia toate valorile cuprinse jem y 2). Fanctia ete toni rezulta c8 f(x) —f (23) ~ 0, adict 2 =1—JiFy. j Pact “ine, Teer sri peserescitoare pentru gf? Cu notatia obignuita putem serie I Si ardtam Funetia este descrescitoare $i a Tee jdilerite, Obese femetia nu ia acceagi ‘ he) =. yore aya Merite. Observam eg "* *eee89i valoare tn douk puncte Funosia (1) este definits pe mulyimea valorilor functiei f (2), adiea T - si pe my tieif (2), adieat fhe) f(a) = mod analog, inversa restrictiei functiei f(a) = 2? —24dact ay Orajtra*% la intervalul (1,00) este funcfia strict crescdtoare » Funeyia find biu inversa, eas f mivoci admite ‘ — NSE: Care este solutia ecuasiei y — 1 — 2. ane 22, 00) 0 f(z) <1 FTF, definite pe (~t, 00) in raport cu, obtinem gt—y. 2? Ivind ecuatia Sa arlitim c& sint verificate relatiile 3 1 fy Mt folosind notayia obisnuita, . 4 Tn cazul de fata, funcsia inversi coincide e ine’ Kaw) = 2 i nlie@l= = 19 it ineze ren entru functia Prcpunem cititorului sa generalizeze rezultatele pentru functia yatta he HO. f(a) = SEF, ad abe # 44, Fiind data functia at —Ge +41, pentru 2 € (3,00) A e— 4, pentru x € (—0,3), rmine functia inverse. | . NE Te (can 3) f(a) m= 2 A este strict oxeseatoare i ia toate valorile cuprinse intre —oo si 2. Dact € (3, co}, f[a) = at —Gx +11 = (x — 3)? +2 este de asemenca strict erescatoare si, deoarece f(3) = 2, vom avea f(z)>2 pentru x >3. Yom arata c& in intervalul (3, 00) f(x) ia toate valorile cuprinse intre 2 si co. Fie bE (2,00). Eouatia x? — 6x + 11=b admite + pentru ©>3 solugia reali z= 3 + Jb—2 (b >2). Functia find strict erescdtoare pe (— 00, 00,) admite o inveret f(x), definita in modul urmator if 44, pentru 2 € (— 00, 2) a —3 + Vz—3 pentru x € (2, 00). Sa se stabileascit domeniul mazim pe care pot fi definite urmétoa~ rele funcfii prin formutele: Operapia de extragere a radicalului are sens numai pentru valo- aati 2? t 25 0 ci hn rile lui x satistictnd inegalitagile =—""*3> 0 si at—2— 2-40.) Sint acceptabile urmitoarele eazuri 4) at he $350 gi tz —2>0 2) at — he $3.<0 gi a@—2 —2<0, : u vem a? —42 +30 daca 2 €(— 00,1] U [3,00] oes ek Teneo Utes) Deci inegalitaile Ge 4350 gi 2-250 au loc simultan. daca Be (—00,~1) (3,00) - : CT 2 se 20 daca re (4, 2) si a? —42 +3.<0 dack we [1, 3]. Deci inegalitatile au loc simultan daci 2€(—1, 2) [1, 3] = ft, 2). Domeniul maxim pe care poate fi definita funcyia data este (— oo, —1) ULL, 2)U[3,0a). 20 Vas 55 waa 46. (2) = Domeniul maxim pe care poate fi definita funcyia este inter- sectia domeniilor pe care pot fi definite functiile de la numaratey gi numitor, din care se scot punctele in care so anuleazi numitorul, Radicalul de la numarator are sens numai dack 42-4 +320, ceca ce (am vizut in exercitiul 45) are loc pentru 2 (~ 00,1) U (3,00), iar radiealul de la numitor are sens nun mai daci 2* ~a-—2>0, ceea ce are loc dack re (co, —1] [2 oo), Intersectind cele dowd domenii si scofind punctele 2 —='2 51 #=—1 in care se anuleazi numitorul, obtinem domenial “(= 00,—1)U[8, 00), +, Observiim c& desi functia data in acest exercifiu se obtine din funcfia dati in exerciiul 45 printr-o transformare uzuala, func. + fille nu sint identice, deoarece au domenii de definitic diferite. Restricyia fumctiei date in exereitiul. 45 la domeniul (—s0, 1) U[B, oc) este egal, insi, cu functia data in accet exercigiu. +] aja =]f Deoarece funcjia f(2) este suma funefiilor f(a) z—1 +4 zo2 y2 \z 2 ya si fala) = wo domeniul maxim pe care poate fi definita f(z) este intersectia domeniilor pe care pot fi definite cele dona functii. Domeniul maxim pe care poate fi definita functia f, (2) = fre se obtine din condipiile ® = 20 si +240, veare au loc dack 2 € (co, —2)y[3, 00). pe care poate fi definita functia fy) = z a 205i +140, care »— 1) U[L, co). loud domenii este formata din reuniunea @ Domeniul maxim iz + se objine din conditiile 2 eel au loc daca rE (— co, Intersectia celor di doua intervale: (ce, —2) (2,00). 48. f(2) = VETay = Este necesar ca E(2) —2>0, adica E. (x) >. Insa, tinind seama de insigi definijia funcgi¢i E (x), imegalitatea E (2) > 2 21 . | Ele) = 2: Observiim ci aceasta functie se objine din functia dati la bu poate even, Toc penta ick an Rainiae anh Ele) gi me exervitinl SL printro transforinare uzuala, Cele doua functii nu egalitatea are loc daca « este numar intreg. Prin um a sint identice, insa, deoarece au domenii de definitie diferite, are sens dacd x= 0, £4, £2, ..., 4 my Restrietia funetiei date in exercitiul 5! la interva 4 U(3, c9) coincide cu functia data in acest exere! 49. ~— fl Viel—@ = Este necesar ca |t|— 2 >0. Dacd 2 >0, |a| = 2; atunci me a Ia liaetaonchian Thy, (2 R6 e sem pentru 2 > 0. _ Domeniul maxim pe care poate fi definita functia se objine Acclagi rezuttat obtinens daek «0. Daci <0, (al = By din condigiite 1 —e S004 28S O50 Im bn eh) 0 hee jar ja] — o> — x — _ Focp menus maxim In (4 — a2) dac& 4 — a? adici dack V3. Inega- i ini ii s i, intervalul {(— 00, 0). v , + nega: care poate fi definita funcjia data este, deci, int ) liagile 12> 0, ft Oe ee PS aod fhe 50. f(x) — 4 : satisfaeute daci x © (— 2, — 3) y (— 3.1). : | She f(a) = Ig fg 8 — 2) <1). i ii m conditia|« +1] —|#|/>0. «, + Ca 5i im exereitiul 49, impune ' I-1 contitie i @ — 2) 15051 9—a>0, tom nf ified modulului, avem Impunen Conform definitiet modulului, ave galitatea 3 — 2 > Oare loe dack 2 © (— co, 3) iar lg (3 — 2) = 1, [2 4, dock 2+ 150, adioa dack 2 > — 4 dack 3 —2 > 10, adie& daci © & (00, — 7). Operatia are ceng Jett = 0, dack r+ 1=0, adic’ daci «= —1 numai pentru x & (— 00, — 7) 1 (— 00, 3) = (— 00, —7)- {_. A,dactx + 1<0, adick daci x<— 1. 35. fic} = [Te 39). ack co, — y— rot-(-ajs Operatia de extragere a radicalului are sens daca lg (a2 — 32 — Dack # € (00, — Met tl =9) 20, ceea co are loc daca 22 —— Se Sie dack ~ . a? — 3x — 10 > 0. Radieinile trinomului fiind a Dach w= --4, |x +1] —jal/=—1. — 2, inegalitatea x? — 3x — 100 are lov m Doct ze (~ 4,0 ie+ Ul —lale atta (— aya dep ty #S (on 2) U (6, 00) Qe + 1>0 dack a> —+, 56. f(x) 2 rs Pentru @=0, deducem ei |2 +4) —Je|=4, iar dack Radicalul de la num&itor fiind de indice impar are sens penteu 1>0. 4, otice valoare a ly v. Rimine de vazut eare sint punctele tn care se anuleazi functia de la numitor; objinem aceste puncte rexel. vind ecuatia 2>0, |r +4) —jelsr dd i>0._ oo Deci domeniul maxim pe eare poate fi definita funcyia consi- derata este — 100}. nV; Hge—1f+lg2-35 () 0. ey lex 1, daca le £50, coea ce are lve A, duck ly # 150, occa ce are loe pen: Decaveoe logaritmal are valori reale numa pentru valorile fi o> 0 be trict pozitive ale argumentului, rezulta c trebuie s& impunem jg ¢ — 1) cae conditia “ir 43", care ave loc daca r @ (ool. | La a ; " o , ya Gt — = lige, daci ly.» ~ 1410, coe ev are loe pene UU, 8) ULB 09). Lye ae r 52. f(z) = 2 log, (2? — 4x + 3), a >0. Deei pentru 2 < 10 eouasia (1) devine 1— Iga + lgx—3=0, 5 _ ceed ce este absurd. Condisia (ot — dr + 3) > 0 are loc dact 2 & (—00,1) UCB, 20): 9, 23 22 i Pentru x = 10 deducem 1 — 3 Pentru 2 > 10 ecuatia devine Igz—1 4 Ig2—3=0 sau, Qigx = 4sieste satisfacuta pentru z= 100. Domeniul maxim pe care poate fi definita funcgia este (0, 00) — {100} z~4, dachx> 1 0, dack x= 4 la, daci x 41, e+e ; Fie « + 2>0, adica « > — 2. Inmultind inegalitatea cu 2 + 2,}, Grafieul funeyiei este dat in fig. 1. rezulta —a—2<¢a+1<¢ 4+ 2, care se verificd dack x © e(—-* oo}; . 62. fa) =f! 18h dacd jx] <4 2” 0, daca |x| > 4, Dack 2+ 2<0, prin inmulyirea inegalitayii cu 2 +2, sensul ei se va schimba, adic’ vom obtine x-+2.<2+1< Functia se poate serie sub forma urmatoare << — 2 —2, ceea ce este absurd. Prin urmare funetia poate fi defi { 0, dack « & (—oo, ~ 1) (1, 00) | bys duck 2 e 19, 1) 1+ 2, daca 2 © [— 1, 0), 2 ntru 2 € [—4, 00 pe e[ 2 f 59. f(x) = Ycos Impunem conditia cos 2 > 0, valebilé dact 0 <2* <=,’ Grafieul funetiei este dat in fig. 2 sau -F + lke < ect + Qk, k= 4 1,42, ... Inegalitagile yg ' precedente au loc pentru |2| < VG sifatael< Fira \ / | i ee ee - 60. f(z) = Tasat [Ysinz. : KV 74 f Conditia sin x >0 are loc pentru 2k 1 sau e< 4d sign (| @|—1) = 0, dacaio= it 8 1, dacé —1<2 0. Ieee, [eon el et neck — Conform definitiei functiei sign (sin x2), avem Eljeos 2) = 0 —— . | A, dack 2k tsaue<—4 (2) = fe) arn Functia este reprezentath tn fig. 9. Observim ci este pari, y 70. Fiind cunoscut gra- | ficul functiei f(x), sd se arate cum se construieste —— graficul funcgiei | f(x) | aT Din definiyia functiei f(z) rezulté ck graficele functiilor f(z) gi f(z) coincid in intervalele in care f(z) > 0. In interva- ele in care f(x) <0, gra- fieul functiei | f(2)| este simetricul fata de axa Ox al graficului funeyiei f (2). Fig. 9 28 Exemplu, Functia f(x) = a* — 1 este reprezentata in fig. 10, iar functia f(x) = |2* —'1| este reprezentata in fig. 11, 71. Graficul functiei f(z) = a8, © (— 00, 00), find dat tn fig. 12, sdise deseneze graficele functiilor f,(2) = | 2°| si fy (2) =/ (2). iv ty | | —-\ —-r | | a —* Fig, 10 Pig. ut f’ y fe —_——> 2 Fig. 12 Fig. 13 Graficul funcyiei fy(x) = | 2°] este reprezentat in fig. 13. Funefiile inverse avind grafi- cele simetrice fata de prima biseo- toare, rezulti c& fy(z) = f(z) are graficul din fig, 14 72. Graficele functiilor f (x) = te agifs(0)=|tg el, 2% Okt +4) - k numdr tnireg, stnt date respectiy in fig. 15 gi fig. 16. Bfie ee i) A, daca jx] <1 0) dack jx] 1, (x) 2 — a, daci |x| <2 ata) 3 dack [3] 52. 29) agraficele funcfiilor {Qf fO8: 51 8OF- Sa se construiascd ‘Aven 1, dack jf(2)| <4 0, daca |f(2)| > 1 Ww 1f@) =} --4---27 inst [f(2)| <4, orieare ar fi 2. - Desi ie "jar graficul functiei este o paraleld laaxa Oz. : 4, dact [g(2)| <1 fel) =] 0, daca g(2)| > 4 a | au —i gat -2< Insh |g(a)]| <4, daca [2— | <1 ss 1< sau ie " <3; de unde 1 1 30 i * gla) si dla) si fiz) © punet 2€ [ab] are valoavea eyala cucea mai anica dintre valorile 9(:) si Yl2)- in coneluzie, a)yaf tr dack 1 < jel <3 Hele) {3 daca |z| > YF sau [2| <4. Funcjia /(g(a)) este reprezentata in fig. 17. glf(a)) 2 J2 F(a), dae’ | f(2) | <2 \ 2, daca | f(a) | > 2. ins&, oricare ar fix, | f(2) |< 1. Funcyia gif(2)] este reprezentat& in fig. 18. Si se deseneze graficele y urmatoarelor funcfii*): 7A, f(a) = min [2, 22 ~ 1], € (= 09, e0). Notim g(2) = 2 — (22— tye toe. Avem = 2, dact g(2) <0 | a= { 2s «pl 1 =} 9, 4 daca gia) > 0 1 Qe Ae <4. Graticul functiei este reprezentat in fig. 19 15. {(«) = max [| + 3], 4], 4 |x] < 10. Notam g(a) = |2+3/—4 si atunci max [Jz +3], 4] = a7 7 _ fle +31, dact g(a) > 0 Y 4, daca g(x) <0. Ng. 19 *) Se noteara fl care punct 2€ [a, max (els), Yel], 2E [a,b], funetia care tn fie~ re valoares egali cu cea mai mare dintre_valorile min (gle), $lz)], 2€[a, 6), functia care in fiecare 3h Tnsa g(x) > 0 daca |x + 3|>4, ceea ce are loc dacd e+ 3>4 sau rf 3 < ~ 4, gi g(a) <0 dack |e +3) <4, ceca ce are loc daci —4 <2 +34 Prin urmare f(a) = {1% + 3h; daca e © (— 10, ~7) yA, 10) 4, dack x © (~ 7, 1), -eare se mai poate scrie +3, dacd » © (1, 10) f(z) = + 4, daca « © (—7, 4) — 23, daca « & (~ 10, — 7). Functia este reprezentaté in fig. 20. - ‘ Fig. 20 Exercifii propuse spre rezolvare Sd se stabileascd domeniul maim pe care pot fi definite urni- Aoarele functii prin formulele: 76. f (2) JE@ —T. 78. f(z) = VE — 2) — 3. R. [5, co). 79. f(z) = 4 R. |x| >2. VE(s)=1 1 80. f (2) R. (— 00, 2) U (4, oo). 32 BL. f(2) = —2]U(—1, | U (8,00). 82. f(2) = log (2* 4-2 — 12). Re (— 00, — 4) U(3, 09}. 83. f(x) = VIn(@®— Tey iO). R. 0, 2] U[5,00}. 84. f (2) = log [log(x ~ 4)) + aresin (x — 5). Re [4, 6]. 85. f(x) = arecos S45 Sai se formeze funcjiile f+ g, fer Ly “ in urmétoarele cazuri: ® [2-4-8250 86. f(x) = O 0, astfel incit oricare ar fine Ns ave || ay >... > dy > aya, strict crescitior dack ay < ay < ve << Ay we strict descreeitor ack > Gg > ons > Gy > . Un eubsir al unui gir (a,)ycy este un gir (a,),y astel tnett my < a si a este finit, girul ay este convergent. Dacd a ete Titit, a, —> a Tnseamnl eX pentru orice numar €>0 existi un numir (2), astfel inett oricare ar fi n > N(e} Js avem [a, — al <. eamna ci pentru_orice—uminc_existii_un_nu- Gone yi IV (c), astfel inclt—oricare ar fi n > N(s) sd ave > init) este limita unui gir * on aq > — oo inseatauk cf pentru orice numar e exist un mumie! at ‘guess oS Nig) st avem ar a. 2) Daca DP i t%,'> 00, atunci a, > co. 3) Dack a, — co, atunci ay > — 00. 4) Dac ay — 0, iar | b,| 0, IL. Proprietaji. 1) Dack a, > a, atunei |a,/ > a]. Ni 2) Orice sir convergent este mirginit. 3) Dace @, 4, orice subsir a lui (a,),ey, are tot limita a, 4) Lema hii Cesaro. Orice ‘sir (@,),cy combine un subsir (a,,) { care are limita, Orice sir mirginit congine un subsir convergent, 5) Dack a, Ee Fe chien onder tomar prs tnlaturarea sau prin adiugarea unui numir finit de termeniyse obtine un gir care are tot limita a. III. Operafii. Fie (aq)ney $i (Duney dowd Himita: ay > a, by > 8. ruri care au 1) Dact a+ 6 are sens, atunci sirul a, + b, are limita gi lim (@, 4 by) = Him a, + Lim’, 2) Daci a — 6 are sons, atunci sirul a, — by are limit’ .g lim (a, — by) = lim a, — Him by. 3) Dock « © R, sirul (2a,)nen are limita gi Tim (#a,) = @ lima, daca « £0. Dac& ab are sens, atunei (¢,b,),ey are limitt si lim (a,b) = lim a, lim 5, me wie ne 8) Deck © are sens, atunei {F* } are limita ji b inJnar Lim ay lim = =. . whe By Tim By 6) Dack a? are sens, atunci (@%n),cy axe limita si Un by lim (ax) = lim «,,"?* Prin conventie vorn pune: co + 00 = 00 a 400 = co +a = co oricare ar fia R «4 (= 009) 36 Hoo $ (= fy c,a>0 aco =co-a=—co,ai , ty Om = 0; co% = 00; comm = 0 dacd a > 0. dacaa > 1 Nu se acordé nici un sens sevier' 2 — 20, 0 (+ 0}, 1, 1-9, 00°, IV. Trecerea ta limita tn inegalitdsi. 1) Daca sieurile (a fi (y)ney a limita sf dack a, 0, atunci lim a, > 0. 4) Dack ay 0,; pentru orice Tnumar natural par nm > Mz, avem (— 1)" = 4, Ay, = > M Si ardtim acum c& sirul considerat nu tinde etre infinit,? Daca sirul ar tinde catre infinit, ar insemna c& oricirui numir; ¢ >0 ti corespunde un numir natural N(e), astfel incit pentru? 40 i my impar. Avem a, = tinde c&tre infinit. . Joe Fie girul cw termenul general |p Me) s& evem aye. Fie m um numr natural my >> 4 ct = + , ceca ce dovedeste cf girul dat nu 540 arhtagrtennta, Begs hy P>0 Bon? + BrnPt +... + Bp . Bon? ns By HO. 58 50 arate of 1 duck k = p lim a, = 0, dact p> k 00, dacé p 0. Deoarece {deduce lim a, = 0. me 4 Dac k > p, Deci lim a, = 00. Sa so calouleze lim a, pentru urmdtoarele giruri: pkx “1050 a, Intrucit £4243 deci lim a, Z 4306 o Vn vem (naked) Kt nk=t — +k = 1) hs + deci lim = 4 Kinki meek OR e Wi Se considerd girul (4,)nen definit in modul urmétor a, = 0; fork FON acd n > 2 } 2 | Folosind metoda inductiei sd se arate cit termenul general verifiot urmatoarea relatie 22 a,—2=2 aa) Sa se calculeze apoi lim a,. Sa se afle rangul de la care incepit termenii girului aprozimeazd limita cu doud zecimale Relajia data este verificata ps 2 3 pentru indicele n, ea este adevératit pentru indicele m 4, wvacte, 2, Intr-adevan | at Sa aratim ci presupuntnd relayia sete int n } i 42 Intr-adevir, Conform principiului inductiei, relatia data Arata onigatonn, pina luctiei, relatia dat este adevarata Tim a, = 2 42 tim (= i" me ty im 3 Termenii sirului aproximeaz’ limita en dé zecimale exacte ca = a in da i 4] < 0,004 sau tq < 0,001; din ultima inegalitate tog 1000 obsinem (n —2) log 2 > log 2° 5 decin > — 3 ber t? -2} ig 1000 ‘Sa se arate elim” Putem serie > eT) . Find dat ¢ > 0, avem2 <, indati ce n >a Propunem cititorului si arate c& lim™ = 0) Y naa {°109.°Sdi se arate od dacé |a| <1, atunci lim na” = 0. Deoarece |a| <1, putemserie (a) ~—1_, 9 > 0. Dedue ate x 1 2 cem c& | a" | <——__. Deei n | a®| < —2. een hme Peet lat) Sone 43 Fie ¢ > 0, arbitrar dat. Avem, = +1. int te +4), astfel ea pentru n > V(eh SA presupunem a <1. +4, objinem Deci existi un Ne) = B[ me 1 si avem nja™| @ jim nt a = 0 (k numfr natural). { dat exist& rangul N(@), astfel ca |fa,—1| Nie). Cu atit mai mult |f'a—1| Nie), Sai se arate of lim fn = i adicd lim fa = . waa=t fa orieare ar (on, deci si sth an Daca Jas 1 oricare ar f di si lim Va trebui si demonstra c& pentru orice ¢ > 0, e: rang N(e) astfel ca pentru orice n > N(s) sa aiba loc inegalitatea’ tn conchisie, lim F jcare ar fia> 0 [Tet t, Yn > 1. Deoarece jsinn!| <4 oricare ar fin, gi lim — Deducem Jn = t +a, sau n=(L+4-a,)"= nope EE + at, de unde n> = a@ sau. de rezult& In baza eriteridlui (4) ca Hm (sin al Ay wrim 0. Mai arte, lim 2. = tim i depart noe wet Int nto 3n? + t+ Sad Deck Inlocuind a, ew valoarea hui, obtinem ffm —1 < I . i 1 pentru n>k[5 +4] {lim a, Vina (sin ml) SS + Him 5 =i Sa se caleulese lima, pentru urmdtoarele giruri. PL AgS. a, = BLE Ea) + oo + Bints Au vigut (exercifiul 13) c& oricare ar fi aumirul natural n fia, n numar natural, a > 0. si mumirul veal © au loe urmitoarele inegalitayi: Sa presupunem a>1, Atunci si fa> 1. Pentru orice ¢> 0 @=1) fnsi, pintnd seama de rte —1 < E(nta) < nto. avem a E inegalitatea (1+ e)"> t+ en, deducem a<(1-+e)" sou | SA seriem aceste inegalitayi pentru n n=1,0 e-1 E [S=4) = we). Al N(e), edea co echivaleazi eu lim fa non, nts — 1 < E(nts) < nto. ad ile evidente: 2) Din inegalita ‘Adunind inegalitatile membru cu membru, obyinem Ml 1, deducem de unde t ooo apart ni nent n B (2) + BY 2 bo0, dat. Din ipoteza lim a, = @ rezulta cd exista un rang N(e), astfel incit pentru n'S'N(s) s& aver baal Nie}. estl <5 YB «yom Lasim pe seama cititorului demonstrajia in caaul 2 >0. 2) = 0. Prin ipotez’, numarul ¢ > 0 fiind dat, exist rangul Ne) astfel incit_pentru orice n > Ne} sa avem | a | <2 Rezulta ca | [/a@, |< © pentru n > N(e). Propunem ca exereifiu cititorului sa demonstzeze: _ Daca lim a, =a, % > 0, a, > 0, atunei gi lim a, = Va. SA se generalizeze exereitiul precedent Ia cazul cind indicele radioalulti este un numar natural p 129."Pentru sirul avtnd termenul general Ver 1) sdise serie termenié ay, ag, a5 ’ 2) sé se calouleze Vim ay, 1) Deoarece a, este sums an termeni, « va con}ine un singur termen a= 1a ag va contine suma a trei termeni a, va conyine suma a cinei termeni L 1 1 1 1 “Tayi eet eee eet eee 2) Tinem seama de urmatoarele inegalitayi 1 tie tn 7 7 ronment tenner Yat < mea Inst (fer a) footer ! } i : tin ae yk ~ Iasi tim (ft 2 41) = 291 deci tim a, = i i | i 423. a, = [Yn FI a, {nmuiyim si impartim termenul general a, cu ¥(n + 1+ + [nth + Yr; deducem (Yavi-Va(Vincik+ Vn o Vie i+ Vaw eit LY 41) si se serie termenii ay, ay, ay : 2) ase caleuleze lim ay: 7 “Vie war + Parva pas 1) Rayionind ca in exercitii objinem Aplicind proprietatea IV.4, obtinem lim a, entru girul avind termenul general” BEE + Ont PER py Bete dy = Ve Yas im ———————+---_ ~~ =0, devi lima, Bee, g= Rts, means Vowsn+ ie ne eee Paes Vow ne Vi Ie a, = n° [Ym FIP — Ym — 1) Procedind ca in exercitiul 123, objinem ) Intracty EB PF On 1h a pe + One — $A Onn a REN EN ep ene etait +4) (On $4) penn + 4) m4 ty 6 € (Yea aU int ena + Peat Vor o+ Vos eo 4 Ve 4‘ deducem +A) (Qn + 4) Be Ain 4 4) Bn nb) BaF) 6 a) m2 in $a = on Yn = nt en pt} ant ton YwaitVorie i Bett in+1)—2 @F+ neh at. i Y wes Winrar Deci lim ay = 1. ( = 3 Si se calculeze limitele girurilor care au termenul general: | \ (« + pela, = Yn (Vm rd — Yn) i 1 . . 41 +—| Inmultim_ si lmpleyim termenul general eu parantera | 2% Sim (1 +7) (m+ + Vn); obsinem (Wet Vr we pray 50 81 Pentru a caloula lim a, ne vom baza pe un rezultat cunoseut= lim a = 0 dack Ja] <4 "Dind factor com objinem Deci lim ay 126. 0, Experienfa exercitiului 125 ne conduce ta considerarea urmi- toarelor cazuri 4) a>. Dam factor conmn ta numfravor gi la numiter pe @, respectiv a, Objinem B Deoarece £< 4, lim | im y= Holy" 2) a<§. Dam factor comun la numésitor si la numitor pe 8", respectiv B", Obginem a Him a, =0. Deci lima, = 4. 8 3) a = B. In acest caz, _ oe we ay oricare ar fin. Deci lim a, Rezultatele obtinute se pot rezuma astfel lim a, = {prin max (2, it max (#8) ) am notat pe cel mai mare dintre numerele si 8) 127. a, = 5 mr E>. Stiind 3 \ 0, ded a 4, vom considera urmatoarele cazuri: lim a Hats Me Say lime deel 1 Qa=ts a, = onicare ar fin, deci lim ay = y+ jhe>t o a Oe ey med Insa 4 <1, deci lim QP = 0, jar Tim ay = = lim 4 tira 1 me) gL Deci 0, dack O 1. 33 panes ay 7 ach a <4, v< ae gn Wratten say {am finut seama ca daci «>0,1 +a">4 oricare ar fin). Ins& lim a® = 0. Aplicind proprietatea IV.4 se deduce o& lim a, = 0. Dac& a = 4, y= =} deci lim a, = 0. tena Daci a > 4, 0 <—____* oe sat te ee att 1, nin 1) 2 insa, deoarece <4, lim 0. Aplicind proprieta~ tea IV.4, obtinem lim a, = 0. Folosindu-se teorema de convergenji a girurilor monotone si mérginite, sa se demonstreze convergenta urmatoarelor girari Seo ealaae Ins sivul (i +4 ting cresciitor gi tinzind eXtre e, rezulté c& (14 “V< e, oricare ar fim. Deci tm nbd <1 pentru n> 2 ng Trecind la limita, din relatia existent intre termenii a, 91 dust, ‘ebginem Pentru n> %—1 rezulta <1, deci day < aq. Sirul nai fiind monoton descresc&tor si marginit inferior de zero, are 0 limita finita, Fie 1 = lima,. Trecind la limita in egalitatea a... = ny obfinem "t= 0-1 = 0. 41% Am regisit rezultatul obginut la exereitiul 117 1 Pentru sirul al ciirui termen general este ays 41) sd se serie termenii ay, a, as, yy . 2) si ve arate cdi girul (a,)new are limitd gi apoi sii se calculese aceasta limita. 1) Observim ei a, este produsul an factori, Prin urmare a, se-sompune dintr-un singur factor a, = a, este produsul a doj factori: a, = ag este produsul a trei factori 79M 13 45 47-19 2 2 92°25" 98 Si 2) Vom ardta cd girui este monoton deseresedtor. Intr-adevir, | ogy EE PERMA en, I ” mot 7 G48 (n— 2iL6 +3 (eM). Pentru n>2, 4, —a,4<0, deci a, < ds. Deoarece oricare ar fin, a, >0, rezulta cd girul este si marginit inferior, Prin urmare sirul are limits finita. Fie != lima,. Trecind la limit’ tm urmitoerea relajie, existenté intre termenii a, si a,j3, sees relay Gags = Oy , objinem rome t wt 3 insi, mumei daca f= i in general, Sa se demonstreze cd girurile (a,)nen $i (bylnen Sint convergente gi tind catre aceeasi limita In primul rind, vom arta c& girul (a,),ey este monoton cres- citor si marginit superior, iar girul (b,),eq monoton descresedtor si marginit inferior. Intr-adevar tty + by 2 2 Deei dy < ay < by < by a, bya techy, ba, 20 $4 presupunem c& a, < by. Rezulta SS ayy yay = EME < Os boot Deci ay < ayy < Byer < by, relatii valabile pentru orice n, in virtutea prineipiulu inductici. Sirul (a,)ey este deci crescator si mirginit superior de by, in timp ce girul (b,)new este descresedtor si mirginit inferior ds a. Conform teoremei VIL2 cele dou’ siruri au limita finita. Fie « = lim a,, 8 = lim 4,. me noe ‘Treeind la limiti in ambii membri ai relatiei } > 40> 0. Sa se arate cit sirul este convergent gi lini a, = Vax. Din condiyia ay >0 obyineia a Presupunem a,.1>0. Avem a, = (2 +E] So, Deck conform principiului inductiei, a, > 0 oricare ar fi n. Din a =4( Py pty 23) ‘obpinem aaa Z(a- ef ee deci ak >a. Rezulta e& dacd sirul are limita, aceasta mu poate fi egal’ eu zero. irul este monoton descrescitor. Intr-adevir, Oy Oya =F (or saan — 9, zr 87 Conform teoremei VI.2 sirul (a,)xen este convergent. Fie} Si presupunem c& || <+ ; atunei — + <- ? <0 gi 4 a} i 1 = lim a,. Trecind la limita in egalitatea a, = zee +2} | a + objinem ae | yi<7 Rezulta c& [a,|<+., oricare ar fi k. Prin urmare, sirurile Oy, 5, 5)... 4 Ogysty+++y G4 gy Qy,.. +, Qgq Sint convergente. Sa de unde I= Pomem f= fim Gages b= i Oo . 7 Din egalitatea aay — @3a4 = 1 i } 4h—-l Insa egalitatea 1 +1 = 2este incompatibila cu | a,j < + Sd se arate 6 girul este convergent si lim a, Rezulté- ci 1 = 4. Din egalitatea a, — 7 deducem ci . 28 Aven t=Z— 2, de unde t= —1 +/T FR, 1>0. (1) . S& se demonstreze existenta limited pentru urmatoarele giruri: @Qhs, Ya a= (3) in multe cazuri, pentru a se arta existenta limitei unui sir se foloseste jul _general al lui Cauchy. In cele ce urmeazé vor arta dat satisface eriteriul general al lui Cauchy, > adica pentru orice ¢>0 exista numérul natural V = N(2), astfel c& pentru orice n>N(e) si pentmn orice p s& avem | q—dqyp | Geass me Deci | Deei i gy — ag) = [OOH 4 con Int ple ag > lg > 5 Doe Dagar > Magan Dee Fi te SOSA < | Lay — pa pee 2 < ling < liagaa Se jentnbahe te | Se |: ‘ul dat este si mirginit, Avera 0< a, < 4. ‘om arta ea § 59 38 Dar | cos ax | <1, oricare ae fie si oricare ar fix. Prin urmare : 14 Prin reducerea termenilor asemenea obtinem irae’ oa tt gt tn — Grol Sat gant + sep ml 3 _ =tf 1 atl tet 8 ® nse % 3 + Sn 133ne Hl Sst am Sa SE pentru» > a(t). EPR yet ety tet Avem Opp ay | pentru > N() | toan to 4 (n+ aP (£7) fw ayd 1 . 41 4 et eta & & ‘+7 o3eoHaao meat We ine 8 ln Pe ey eT AED i 5 se demonstreazi folosind criteriul lui Cauchy. seme ote $a Existenga limited se demonstyenzh f WFP EWE a Sepa el EP Ep Nem Dect On = yep — +i Logg — pentru n>B(4) sorleare ar fi p. Prin urmare giruleste convergent, SU se arate cit urmétoarcle giruri stut divergente: nt pl) 10) 4d 12 +n “i . PMR Pa Be ee, 3 li . Divergenta giralui so stabileste aritind oi _nu este satistacut criteriul Ini Cauchy. Intr-adevir, dack girl or fi convergent, ar ‘ebui s@ existe un numar natural N(e), estfel inctt peste n> Nie) Saver ST Deci, orieare ar tip, Lange ay] } pentru n. Deci, sirul este divergent. ya . existe numarul natural N(2), astfel incit pentrn orice n> N (c) sk avem | as, —a,| <= 1 a labbeeet Daca girul ar fi convergent, ar trebui si Insa [an — an | Rezulta c& sirul este divergent. WMO. Dacis girul ay, day oes dys vs Sy, Sarey Spreosy unde 5, N(e) si avem| t,| <} . Presupunind n> N(e) putem sorie 8 Deoarece Jim + 0, rezulti c& fiind dat ¢>0, exists N(e), astfel inete pentru orice n>’ si aver 4 e nr 2 +a et ty) | Deci pentru n > max (1V’ N), vom avea fethletis adicd Tim S+6+ 4 ty on ce oe ” ‘inind seama de semnificatia lui t,, deducem Tim &A@2+ Sumele S, se numese sumele lui Cesaro. Observayie, Reciproca proposi dupa cum ‘rata! exemplal urmatce, Poe nunfate mn este adevirata, Fie siral a, = 1, a, =0, ay 1 [aay verte = os Sieur (an)new m0 are Limith tn timp ce pentry ! ae Paci sirul de numere positive ayy dys. dyriey tinde etre nw) 1 poritiv a, atunci girul ay, Vaqay,...,(%ay. » tinde de asemenea ctr x. Inur-adevir, puter serie . Tam Fw ee, Vaigna, =e Deossece lim a, = a, jar lim kn a, = In a, conform exereitiului 140, lim a+ he +. ln a, Ina, deci lim Paya a, mehe mg, ws VIM2. Sa se arate ca dacd lim % a >0. meen % atunci gi lim fla, 63 Intr-adevar, fa, = obtinem lim fa, = % VUES. Fie girul ay. a3). 1) sf se formaze torment dy, a, % 2) sd se calculeze lim ay. 1) Aven: a —_ 2. GH BEAB+S) _ a= VOraees . ay = f Sena (nt) 2m +2) [n+ a? si lim — Ai erie Deci Tim Aplicind exereijiul 142, deducem ei si mete . lim Ji, = lim ay = 4 64 M4. Sa se calculeze lim a, dacd ay Deei yiului 142, deducem e& tim f7-= lim © V5. Fie (a,)ucy un gir arbitrar gi (bq)ucn un gir divergent. Dacd Conform exer 2) (balacy este strict monoton, b) existé lim S34 =A, we buat = On atunci: existé lim “2 si Jim = A [Stolz] Cazul 1. A finit. 8 presupunem by > 00. Fie V = (2, 8), 0 vecinitate @ lui A. Deci a N, sh avem of < PASTE SBF 500 a (Iyua By) N" sm), > 8 +(B- si avem seo + (2 fs). Deci a< B< p oricare ar fi n> N's rezulta c& sival este convergent sic Jim =A Cazul 2. A = 00. Fie V = (# 09) wa Many? falco) cu a! >a. Rationamentul se continu e& din paranteze tind cftre zero; agadar exists an] dnlnex fo vecinatate a Jui oo $i +i) in ij? — (pan — Pp =) + nt Pip +t) ney BENE N ee . a Insa (n £4) (p =n) Hn pr? + prt + (0 $4 p nln +P + Pet net pe BPD yong gee PBN yo 2 + la cazul 4. Objinem lim “= A. Prin urmare, Cazul 3, A = —00. Proced’m ea Ja cazul 2, alegind o vecina-| PPFD yon tani bo de forma V (02, 31 Iuind apot V” =(—00- @') dng tn ip Sneon f eu a! + 146. a, =“, w > 0. net = = Lim nye net Notinm a=W", By =n. Deoarece li om Pa are ie Bani — On = (uw —4) lim a, rezult we Exereili propuse spre rezolvare 8. Pornind de la definipie, sa se arate oa nee Bnt Ed i 0, dach u 4 lin ng ne un rang de la care incepind diferenta dintre limita ui. a, = 2 ae ee H.. gi termenul general este mai micd decit + . 1 + : Avem 149, Sai se avate cil girul avind termenul general ee anes gm U con m) a part (p+ lyn . nat Dacd notim a, = (17 +2? +... tn) (PHN - aw a, apt are limita. =(p $1) n®, deducem = =p cw ; pie oe a 150. Sa se arate od girul avind termenul general sete arin ot 8 ‘ Bnet = Be i 4 = [sin nS} ot A)P] (p +4) — [nob t]P — WP 2 od 2 ipa) (mba — EHP te nemarginit gi nu tinde odtre infinit. ate ¢ 66 Pentru fiecare din girurile date mai departe st se scrie termen| Oy, Gy ay $1 apoi si se studieze natura Tor: 433) Fin 1)5) lst) «Convergent 352. a, R. Divergen R. Convergentb | 467, i Ri Convergent} i468, ‘ge R.Convergent 46g, ti rr (170. ,=— hehe ss YO =F see R. 0. a aerh n taed R. Convergent 156. a Se cautd o descompunere de forma (aml. « a>t 157. a, R. Convergent : 172. a, = —“_. RL 158. 0, R. Divergent , pete ° 4 ted e+ 20 = I) ~ ‘ . Fie ay = ESS caleulese lim a 4 359. Fle ay Bat 5a ae mb a78. a, Rta, Se bine seama de relayia ce exist intre termenii a, si duis Re i ge arate ede Sa se caleuteze lim a, in urmétoarele cazuri: 160. a, = Wee 2h Wore a, = EHS ane Bah 30H Si se caleulese: : aa bn 162. 4, = fa + Rf * fea te “ate. tim |f Ro 163. a, = (0,999)" n sin Ya® p+ 0 oe | oe en = (ON eenaneh Se «ATT. him {se Ret. 66 69 187. Sd se arate ca lim [1 —+y"" — et duct lim a, = 00. 178. lim R. mel ay woe me 188. Sa se arate ci dacé lim a, = a, atunci pentru orice permu- 179. tim {fe iermenilor se obtin giruri care converg cdtre a "gas 1 Bap a < Sd se calouleze lim a, dact Se va folosi recultatul obtinut in exercigiul 142 BYE Se inmuljeste fiecare parantez’ cu conjugata. 180. Fie date numerele ay gi by (ay > by). Termenié girurit (@,)nen se daw cu ajutorul relatiilor: . (190. a, (a= Efe 5-4) me. IDL. Termenii girului a, se dau in modul urmétor: Sa se demonstreze of sirurile (a,)rcw $i (by) sint convergen 4 tind cdtre acecasi limita (numité media aritmetico-geometrion lui Gauss). Se va proceda ca in exercigiul 132, - 1s va,=a+VetVar Hala 0. ‘Sa se caleulese limitele urmatoarelor siruri Sa se arate edi girul este convergent gi sii se calculeze apoi limita sa. Pop » Observam ei siru eseator, Din relatia 1 181. g, = PAP Hate ob: ci sirul este ereseator. Din relat 42 ne a - oy + 182. a, = ESP n+ (Om — HP om = y ™ ne deducem c& girul irginit. Limita sirului o obtinem tre- 183. ¢, = 22. jecind Ia limita in relayia a =a +a, nk 192. Fiind dat girul al cdrui termen general este Se va aplica teorema’ lui Stolz _ 1 1 4 Ay fr 4yo. fs). allel (tae) si se formeze termenti a, ay, a5 $i apoi sit se arate cé lim a, = + : Se studiaz& posibilitatea simplificarii unei fracyil care se afla o parantezé, eu fractile vecine. 184. Sdise verifice cu ajutorul teoremei lui Stols rezultatul obfing in exercifiul 173. 185. Si se arate oi 1) tim (1 +e * Ny numere naturale. 186. Sa se arate od 2.2, Marginile si limitele extreme ale unui sir 1 de numere reale lim (! + qa} = 8 Sn Rumere reale, lim a, = co. re a me Marginew superioari. Fie sirul (ay)ney. Se numeste margine superioardé @ girului dat numarul wy (finit sau +00) care posed’ urmitoarele proprietati: 1) a, a Se noteaza w, sup (4, ag, sup a, new Sirul (a,)nev este mérginit superior dack si numai dacs sup! a, < co. nen + ays Marginea inferioard. Fie giral (a,)nex. Se numeste margine inferioaré @ sirului dat numérul y, (finit sau —oo) care poseda urmatoarele "proprietiti: 1) a, > by pentru orice ms 2) pentru orice % >, exist cel pusin un indice n astfel ca a, — Limita superioaré. Se numeste limita superioard a sirului (a,Jaex numifrul { finit sau infinit care are urmitoarele pro prietay 4) oricare ar fi numarul «a are loe pene tru o infinitate de valori ale lui n; 2) oricare ar fi numarul 6 > lj, inegalitatea a, >8 este verifi- cati cel mult pentru un numir finit de termeni, Se noteaz’ 1, i, = lim sup a,. Avem Tim a, < oo daci si numai daca (a,),ey este marginit la dreapta Limita inferioard, Fie girul (a,),ey- Se numeste limita infe- rioard a sirului (a,),ex numirul J, care are urmatoarele propric: tai: 1) oricare ar fi numarul 8 >/,, inegalitatea a, <8 are loc pen- tru o infinitate de valori ale lui n; 2) oricare ar fi numarul a < I, , Amegalitatea a, eo. Avem inf a, < lima, < lima, < sup a, new eS ae See 2 Proprietéji. 1) Pentru ca sirul (a,)uen 8a aiba limita este nece- sar si sufficient ca lim a, ase 2) Oricare ar fi sirul de numere reale (a,)neq, avem sup inf (ats Ogsas -~) fim a, = inf sup (4415 ay2+ ne new 3) Fie siral (a)rev. Dacd notin SUP (ye yas ser @ngps on) (vespectiv yy = inl (ay, agg ene Myaps de tunel sirul (tne este descrescator (respectiv y, crescator) gi lim x, Tog (eonetiv fim yy = tim a) Exercifii rezolvate Sa se determine marginea inferioard pentru urmétoarele giruri de numere: ) BB a, Sirul este crescdtor si convergent citre 1, Marginea inferinaré a sirului este deci 0. Intr-adevar: 1) orivare ar fim, a, > 05 2) oricare ar fi % >, exista termemul ay = 0 astfel ineit a a, ciici inegalitatea 1—1 > este satisfacuta d: marginea superioard n> 2 nei Sirul dat este creseitor, deoarece 1 fun OS Sea 7B » Intr-adevir: Marginea inferioari este a; 4) sirul find cresedtor, a, > a, = 4, oricare ar fim; 2) pentru orice « >t existé termenul a, astfel ca a, a, adiea - 5 >a, eamnna c& nu exista ‘este indeplinita daca n > 395. aot Observim ed 4, dacin = 2k, k= 0, 1, 2. AA, dacd n= 4k $41, k= 0, 4,2... AA Aydack n= 4k —1, R=1,2%. \ at SN =i Propunem cititorului si verifiee e& uy = 2 si u, 2a) a oe 7 a6 ST Observam cé termenii ay, ag, ay sint negativi gi descrescitori, iar ceilalyi termeni, pozitivi, desoresetitori gi tinzind la zengy Rezulti ca Ba = oe” oe Stabilim ugor ci numerele yy si py gisite verified conditiile care le definese. WOT. Din sirul (a,) ney se evtrage subgirul tig, tases Mins Sas arate cit SUP My, inf a, 74 Vom demonstra ‘numai prima inegalitate, cea de a doua Ia- sind-o pe seama cititorului Fie a) = sup a, si uy = sup a,. Sint urmétoarele posibili- new nek tayis , 2) nu exista nici un termen al girului (a,)zew mai mare deeit 'a 5,1n acest caz, aplicind definigia marginii superioare constatam eh py = Bas 2) existé termeni ai sirului (,) ey mai mari decit p43 in acest ca2, wy > wh. 198. Sai considerdim girurile (a) yew $i (bq) new- S@ se arate od Sup (a, +0,) inf a, + int b,. Din ihegalitatile evidente 4, S sup dys by sup by, valabile oricare ar fin, obtinem seek « a, + dy < sup a, + sup By, © sup (ay +55) b) subsirul 1+ find cresciitor si avind limita ane regulti ei orivare ar fin, a, < 2. a) Pentru orice 8 > —-inegalitatea — —"— < 8 este 2 Qnbt sfacntt de termenii am impar, n> bj subgirul — ‘ind desereseator si avind limita — 4, 4 rezulta ci orieare ar fin, a, > + are ar fi my Gy > xa" 201. a, Aven in, duci neste par e 1, daci n este impar. ul find nemarginit, ly ardtiim ci [= 0. Intr-adevar J) inegalitatea ay inf a, + int dy. | 20. Fiind date yirwrile (ave si (iynen+ 8 Se arate et § inf (a, + by) Sink ay + sup by, nex Sie ney snp a, + inf b, lim inf a,. 216. Dacit dintr-un gir se eatrage un numér finit de termeni, Limitele extreme ale girului mu se schimbi. 217. Fiind date girurile (a,),ex gi (Palaew de numere pozitive, sa se stabileascd relasiile lim a, lim b, < lim (a,),) < Tim (a,0,) 0. astfel tneit pentru orice «eA, u jt —a,| < Als) s& avem | fz} 1) 0 exist’ un numir 8(s) > 0, astfel ineit oricare ar fix @ A, 2%,| # — | < Ble), sf avem fa) >= . Propunem cititorului sa formuleze definiyia in vazul | = —oo si ay, finit Duet ty = 00 si Leste finit, atunei lim f(x) =Udach si numai daca, pentru orice numar ¢ > 0 existi'un numar 3(c) > 0, astfel incit dack «@ A, raha, x > A(e}, 8B avem | f(x) —I| 0 exista un numar 3(s), astfel incit oricare ar fi x & A, x > 3(e), si avem f(x) > «. Propunem cititorului sa formuleze definitiile corespunzatoare in cazurile ay = — 00, 1 = 00; % = 09,1 = — 005 2% i= co dact si numai I. Operaii. Pie f si g dowd functit definite pe muljimea A gi ay tin punct de acumulare (finit sau infinit) a lui A, Presupunem ‘ci functiile f si g au limitele 1, si f, (finite sau nu) in punctul 29. 1) Daed ty -+ ly are sons, Tunctia suma f +g are limita in 3 Ninn (f(a) + a(0)] = be + be = lim f(a) + lim a2) 2) Dac& hl are sens, funcfia fg are limita in punctul ay gi Jim f(x) g(a) = le = lim f(z) lim g(2) t 3) Dack 4 are sens, functia cit are limita in punctul ay si Me) sonlls) im sgn!) 4) Dach @ este un numér, atunci functia af(z) are limita int Tim [af(2)] = aly = & lim f(a) 5) Deck ly —Ly are sens, funetia fog ave limita tn a den [fie] —s@)] =4 —b tim Ae) — Tim (2) 6) Daca [* are sens, funejia fg are limita in x egald eu 7°: im f(x)sr@) Jin f(a) = lim gf) = i Fie funcfiile f: A > B sig: B—> R, aun punet de acumulare a lui A si bun punet de acumulare a lui B. Daca: . 4) lim f(s) =, 2) fle) # b pentru 2 a, 8) lim ly) atunei Funetia compust gOQ/ are limit in punctul @ 5i | 6 isn g (f(el] = limn ata). al II. Criterii. 1) Dac& eA si dact lim g(x) fix) — 4) < gla) orivare arti a u 0, atunei lim (2) 2) Dacd f(z) > h(2) sidaca lim h(x) =co, atunci si lim f(x) =o. 3) Daca f(z) < h(x) pentra eA gi dack lim h(x) = — 06, atunei gi lim f(z) 4) Daca | f(2) | 0 sh existe o vecinatate Va lui to, astlelea indathee2’,2" V1 A, op a, 2 fm sh avem | f(2") —fle")| % $i lim ay = a, avem lim f(2,) = le me ‘Se spune cd I, este limita la stinga a functiei fin punctul m9, si se noteazi 1, = ft) —0) = lim f(z), . =) daca pentru orice sir (_)nexs ty 0 exista un numér d(e}, astfel incit indata ce 0<«—ay <8{e) s& avem | f(t) —hy| 0 existé un, numar B(c), astfel incit indata ce 0 < mm —x < Ble) si avem | f(x) —1,| < &. Formularea definitiilor echivalente in celelalte cazuri o Task pe seama eititorului Daca limitele Ja stinga’si la dreapta ale funcjiei f in punctul ay au sens, atunci limita functiei f in zy exist daca si numai dact primele exista si sint egale ILL. Proprietati. 1) Orice funcyie monotona are limite laterale in orice punct de acumulare al domeniului stu de definisie 82 | 2) Dack f(z) < g(a), pentru 2 situat intro yecinatate Va Jui to, si daca f sig au limite im zp, atunci lim f(z) < lim g(2). 8) Dact f(x) are Kimi tn ay 9i dae exists o vecinatate Pa lui wt, astfel incit pentru orice EV A, cu = ay, sh avem « 0 pentru eeU, x atunei sin nba K p GU, 2%, atunci 3) Daci lim f(r) > a, ineit pentru orice reVOA, $m, sa avem f(z) >a. © propozitie aseminstoare este valabila pentru lim /(2) < 6. 8) Daci lita f(e) £0, aver f(a) 40 pe o veoinatate a lui ay. in aplicajit se folosese des urmatoarele limite: exist o vecinatate Va lui ap, astfel | dack x este misura arcului in radiani t, ay’ aed w este misura areului in grade. lin(t +4) =e; lim (1 +4)= Tim o* {Pr » dact a > 1 . JO, daci a > 1 ff 0, dacha <4; lim @ =) dad 0 0 exist (2) > 0, astfel inett pentru orice © satisfacind inegalitatea | *—2] <3, sa avem lat 4 0 arbitrar, dact 3(4 +3) <<, atunei si —4) 0 dat, exista 3 (c) > 0, astlyf inet pentru orive x > 8(s), si aven eat, tea 1 y= Deci 8 (e) -y - (at. Fie f(x) =2%2, +40. Sé se arate c& lim f(x) = 0. OO ue ae Deoarece | sin z | <1 gi lim4 = 0, aplicind criteriul 11.4, obtinem lim f(x} (@s, Fi p tic rs , toa fie) =+eos +, definité pe (00, 00) — {0}. Sié se arate ct funcfia nu tinde etre infinit cind x tinde edire zero Dac& functia f(z) = Leos+ ar tinde c&tre infinit cind 2 tinde catre zero, ar Insemna ed pentru orice sir 2, 0 s& avem lim f(«,) = 0. Vom arata ci lunctia consideraté nu satisface condijia precedent, adick vom arkta ck exist un sit (apqew ew lim 2, = 0, astfel incit lim f(2,) + eo. — . Evident, lim 2, = 0. Inst f(2,) = Fie a, = + px Joos 1226) Sa bar |= 0, ovicare ar fin. Deci si lim f (2, @ arate ed functia f(a) = (1 + sin) In x, lets. (1) 8 A0, nu tinde edtre infinit cind x tinde catre (1 +sin 2) Ing ar tinde catre infinit init, ar insemna ¢& pentru orice sir 2, > oo co. Vom arita e& funetia (1) nu satisface Fie x, = + Qn acest sir; funcgia fir) = [1 + sin 4 Yr) V]in( E42 Jeo. orivare ar fi n, deoarece oricare ar fin. 1 + sin (E+ Devi gi lim fl) = 0. Bi: Sa se arate c& pentru functia 2 r= ceea ce trebnia aritat, f(z) = (2 +sin 2) In x, definita pentru x >0, avem lim f(a intr-adevir, deoareee — 1S QQ +sin 2) Ine > (2Q—1) Inv=Ing. Ins Jim In 2 = 00. Devi conform criteriului 11.2 avem Vom arata ei pentru siruri diferite {2,},ey-> 00, obtinem pentru sirurile (f(,))ncy corespunzatoare limite diferite Intrradevar, fie ty =n; f(t,) = sin ne = 0), oricare ar fin. Deei lim flay)’ = 0. lim (2 + sin @) Ine = 00. Sd se arate ot functia f(x) = sin x nu are limiti cind x re infinit Pentru sirul #, = 2nn +, evident, lim x, = 00; insa oricare ar fin, fle) = 1, deci si lim fla; Pentru sirul 2, = 2un +92, avem lim /(a,) =— 1 Obseevagie. Se poate aria chiar mai mult: pentru orice a, —< Sa < Lexista uu gira, astel nett Fit sy 00, lim fay) — a, Fie — 12 85 0. In acest caz,2 >0 gi pentru orice 0 < 2 0. Vom avea = < 0, iar pentru | Deci lim’ g (2) — 0, ose (s) a1 L (n numér natural). Sti se deseneze graficul functiet Conform definitiei, aa Atunei ft 0) = lim {a} = lim fe #)) = lin (2 ~ 0) = 4 Bui a st ] #1 +0) = Timm (a) = Thin [x — (a)] = Tima (21) =0. Bt St $8 considerim cazul general x =n. Avem n—4, dacd re [n= 1, n, dact x € [nm +1) n) E(x) = fe — 0) = lim {2) = lim [x —B(2)) = tim (en + 1)=t Hn +0) = fim fay ="Tim (x — Ela) Fina (2 —n) = 0. Sh Sn Sn Deci functia nu are limiti in punctul & = 7 Sa desenim graficul funetiei f(z) = {2}. Pentru aceasta vow presupune ch ng r0, obtinem | Qe Ine | <2 laljz | t, [2—t| = at si couatia se serie a 4. & +5, evea ce este imposibil. 1. Dacha <4,[a—1 | a+, de unde Imposibilitate rezulta si cind =1—a, si eeuagia devine 1 — 4, funetia admite limit in punetul Deci numai pentru 2 = ite pe (—o0,00) — {2}. Are functia limita in punctul x = 2? Vom caleula f(2 +0) si f(2—0). Avem f(2 +0) = lim f(x) = livxn 1 Bh 3h 5 Ins lim = +09, lim & co; deci lim__1 Ese) st 3 tee 90 } 72 —0) = lim f(x) = tim 0; deci (2 —0) = 4. Functia ou are limit& in punctul « dy. Fie f(x) = wo » definite pentru x & (—co, —1) y U(-LNul 1,00). Are limité funcfia in punctele x= » deci, limita in punctul 2 =— 4. Rafionamente analoge se fac si pentru a se arta c& functic, nu are limit nici in punctul « = 1, Intr-adevar 1 —0) = lim = lim 4 FESO S Nev gey = lin lim = p(- e2) =e Bat RT Rt A+ 0) = lim —* jim i f+ 0) = lim SS wes ige a 8 “ee Si Sv 'St ine lim 22 = 0 (n numér natural Jim SP 0 (n numar natural). ‘om arata in primul rind c deci vem @ >In [rig Som orita f primul rind 0 daok «> 4, avem a> In ae natural astfel incit_m IM = (Lem ei ec: Sei Sr hy +OL $02 + 44> Deducem”ca L a a >Ltm>a (ty ogaritmind inegalititile (1), objinem « a Presupunind #4, even nem & > 18 aud af 2 sels 91 Deoareve lim 0, rezulta in baza criteriului U.1 ca si lim £50. ao P Sa se arate ca <\e =-("]> Deoarece lim 2" oo, rezulta 23. Si se caleuleze lim xsin+. Deoarece |sin+].< 1, avem esind 0, exist un numar § = 5 (2) > >0, astfel ineit pentru orice x’, 2" + 0 si, satisiécind inegali- vagile | | <8, La” | <8 sh vem | flr) —flz") |< LF) foe) | +) z (<, pat) <4, st avem | fle) — Fiind dat <> arbitrar, este suficient si alegem 3 = astfel ca indati ce | x =fle")| 0, astfel ca pentru orice 3 > 0 si existe 2x, si ay satisfacind megalitatile | x, | <8, | ay | <3, fla) — fla) | > ey | Fie © = 2. Oricare ar fi 3, exista n astfel ca 24 n= ot <8, apie + Ayr |= 2. 246. Si se arate ca functia f(x) = —*_. x =~ 1, satisface eri 6 funcfia f(a) = 2, 5p — 1 satisfacee flay) = flee) | = | cos 2 nm — cos Qn + teriul lai Cauchy in punctul x sel. Avem Fie x >0 sie” >0, 2, {fe) fle) | e St je . Wee elipeyie els a2 led ttaa |< jet) tpat in] Este suficient sé alegem 8 = ©, astfel ineit daca | x’ — 1) < ) si avem | f(x’) — fle") | 0, lel=o si VO FT 249. lim @ (J2* FT — 2). aie Avem FH) Daca « >0, |e(=2, (Pe —2)= . {a — 2) =lim teok Him a(t a* — 2) = lim fetes Dack x <0, ~ 2 al VE Fat — 2) == aff E41), acci, lim | — a(fieden 250. lim(Vip aes a —/T—e pat). Avem Weare yi 4 SSF ae Deei = lim 251. lim (WT ape ~ lira ye. la |= — 2, putem serie Vi-e pe — yr tate — fotesy (Wee a8 —limapa 252. lim WP ET (PE Ty. Sintem In cazul co Deoarece pentru x <0, co. Notim a= (Pe PET, y — ind si tmparfind funetia data eu a? 4 SEP HO FEDS EE LY ies aT aE, objinem (OL eTT Ay FA =e 2p hab 4 it Tnmul Im cazul nostru, notim a = PI 2, 6 = 4. fnmulyim mitorul $i numérdtorul funcfiei a cirei limita vrem s-o caleulim cu at Lath... + 6"! gi obtinem WFe-1 2 ne = elf + ay deci Jim PEFR =1 jim — tt rs swt pivet «+d ral 2 In exercifiile urmédtoare se folosesc citeva limite cunoscute: 4, Tim #21) — 4, dack lim a(x) = 0 si aap #0 sone @ (2) a0 ala) pentru a Se se caleuleze: sin 52 Btn Deoarece lim —* = 4, reulta =e 96 lim L008 2 xh asin Qe Sintem in eazul 2, Avem A= costs ( — con al 1 cos Fain 2 esin de = {1+ cos # + cost 2) vn corZoons ar vind Ins lim, Lb e082 + cose 1 Ecos cove o ari Deci lim +208 # sao sine 2B, tim EE = tet * 2 Sintem tn eazul ©. Avem ° Vivasing- Wore 1 trains — cm te , we STE vane Fa sin @ + Veos 32} tine £2 Sint et LTS sting + Voor B3) lim — a aso VIS @ + Yeos Ir sine + 2sinte ey 7 = Cate iter 9 insa 1 tim so Wiyasnet iar lim Deci tim VERSES x00 258. lim 290 Avem lim 230 ea DEoarece lim (I~ a) = 0, lim ty sintem in cazul de excepjic 0-co. Notind 1 — # (aa ee deci lim (1 — «) ty Sintem In eazul £. Notim 2 = a -b ws rewulta 98 sing} 2sint sin be — sin Se sin 5a — sin 32, Jim (1 — 2) tg} u tg (1 — w) = weotg = Tir 8.08 £08 mus + cos mosin mt AD His ex cot mi 60s wx sin me Deoarece fin mz = sin nx = 0, cos mn = (— 4)", orieare ar fi intregii m,n, aver — 1)", cos img nme yma, 261, Nim Vee8 = = Veoss eyo sina Deoarece sintem din nou in cazul . si deoarece radicalii care intervin sint de indiei diferiti, vom transforma functia a cirei limita yrem s-0 caleulaim aducind radicalii la acelagi_ indice. Vom objine Jinta (Voos a + Poost a Fests + Veost®a + feos = + feos z) (Feasts + feos a + feos™a +Peos¥a + foosia 4 feosia) ina =} \ \ ' , Yim 2=1 Dect lim V2023 = fea 240 sin? Limita se mai poate caleule seriind wae — fone Vooww—4 1 — feos cos at — 4 ate 4 Tears) t site sinty aint + Gites fea 5 Yara) ” oo Prin urmare, lim Voor = > 240 In exercitiile urmittoare se folosesc citeva limite: 1 1 eo lim « ae lim (1 + a)® =e, lim [1 4 2 (2) daca si a(a) £0 pentru of a. 262. lim (1 + 22)eoue"s, Deoarece lim (1 + 2%) = 1, lim cotgtx = oo, sintem in cazul 20 24 de exceptic 1©. Vom serie funefia a carei limit& vrem s-o cal- culim sub forma urmétoare 4 to (Lp ayes = Leary Deoareee linn (1 -+ 2)" =e gi lim atcotg? 2 = lin Sx tiae 20 0 90 ieee ducem lim (1 + a2) ost = e. 263. lim (1 4 tgJz)", 2 > 0. a0 Deoarece lim ({ + tg?¥2) = 4, lim + = 00, sintem in ea- mite, = Vom serie functia sub forma urmatoare wre] = 2 (1 4 tg? Vz)" eli + te Va) insa 1 lim (1 beg ya)" = e, Yim wie De 2 Deei tim (1 4 tg? Yz)™ 100 Observian ct lim tuind imparjirea => 1 Gar Ins, deoarece lim (1 249 60s 3a deci sintem in cazul 1=, Vom serie funeti @ cArei limita vrem s-a caleulim sub forma (SS : j- ) =[1 “(SEO ery 101 266. tim ( Sintem in azul 1°, Vom serie funejia sub forma ef fee Deci Tim (= zo seh lt, so Sintem in cazul . Avem 4 an ay mies) = im ( + Az)” nlc + kaj] = kein la eke 4 s+ Insa lim (1 + ka)” = e, Jim In (1+ ka) = 1, 20 a Deei lim D+ Kel — p, oe 268. lim é / eK / simvem tn cazul 2. S& notim a(x) =o — 1. Avem @ = | = a(t) 1, 2x = In [a(x) +4), se= 3 In (1 +4), Tim a(z) = 0. Deei lim * 102 (pe. Tim £ = 28 = Vom serie cose Inst (v. exercipiul 255) lim * =; rimine si caleutim a0 2 tim + Ga si in exercitiul 268, notam ee — obtinem . ed 0 r Init +a) gi notim 2ews—1 _ 1 — a (2); rezulta (cotgz— 1) In2— = In [1 + a(2}] gi prin urmare eotge— 2) Ie geet (ootg == 4) m2 Deei lim 2lim ——_t___ x a #93 int tala) cote 2 — cotg® x Tim ~In2 = — 4In2. es 103 Dar si daci notim ¢ lim Inf =) — 1 = U2), objinem one t * lim. ala eso In (t+ 1) (ree =a lim Deci li (Ina —1). 272. lim nt((¥z —“/a), © > 0, nel. Avem lz —"yal ant wale eH 104 a" Ina, 1) 4 Notind aX"*9 — 1 = &, objinem 1 nitty nin 1) ne Ine = In a ea (et a nity) tn in 2 ain + Ay Ia ta) iy Dar lim — 40 Ini +e) = 1. Asadar jim ne — + th) (Trebuieobservat ct lim &, = 0). = 1, deci pentru orice sir t > 0, “ya =Ina. Daci = t, evident limita este zero. 278) lim tee, 40 In (xt +o) Sintem in cazul de exceptic ‘ Vom transforma functia a carei limita vrem s-o caloulim astfel Ines + in (t+ Insa lim Deci lim tite) a0 In (28 + 5) 105 Sa se desenexe graficele urmatoarelor funcfii: 274. f(x} = lim — epee Rf ah 2>0. Avem de analizat urmitoarele posibilitayi: 1) 0< 2 <2. In acest caz, a on _ 4 Deoarece = <1, avem lim () =0, iar f(a) = 1. 2 ng (2 2} 2 = 2. In acest caz, oricare ar fin avem —* 4, Deoarece 2 <1, avem lim (2) = 0, f(z) = lim ( flim —4_ = 0-1 =0. aoele noe (el nse 4 ( :) Functia este reprezentata in fig. 22. . a 275. lim |e 7, 2 Avem de analizat urmi- gl + toarele posibilitasi: Fig. 22 41) || <2. In acest eaz, 106 Deoarece 4 + ey Sa renulte 77 [Fie re insa tim|s | = 0, deci f(z) = 0. 2) ja] = 2. In acest caz, In concluzie, f(z) =) 2, daca |x| = 2 [saa jrp <2 , dack |e] >2. Funeyia este reprezentaté in fig. 23. y 107 Exercifii propuse spre rexolvare Sd se caleuleze: 276. lim = +2" p(__S_ ): . eee = 6 277. lim tg ¢ E }- R. 5. 27B, Sa se determine constanta a astfel ca functia eS), dace <1 sin 2 — 1] fe) ere + Es dact x >A sd aibd limita in punctul Sai se stabileascit existenta limitelor pentru urmétoarele functii, Jn punctele indicate in dreptul fiecdreia: in punctul 219. f (2) = a3 R. Existd si este egala on —+. tgesint, «<0 280. f(r) = tn punctul x = Ka) : z>0 P R. Exista ji este egala cu zero. ,2<2 BL fl) =y oo 2 in punetul x 4/2)? a>2 gla! > R. Nu exista, 108 ate emer, o > 0 282, f(x) = in punctul x = —Zaretgt, 2 <0 Exist gi este egal cu 1. Fe d 285. f(z) = in punctul x = 4. a 290. 216 108. 291. lim {ces it | 292, lim S82 — tz, oo ge 298, lim Tiree 294, tim 84 sti + a a*(1 + Ina) Ina. Se face substitusia 2 295. lim (82 — sine R. Yas send Ai ye +4 >0, a>0,...,4,>0, 296. lim (Ey : Sono Wo peeaett R. Yaa a, te £1 pot tim (FE) 309. lim “ Se 310. im —1__, soe Ine— i Be SU. lim 4. ioe, 312. lim —1_. ; Bie R.Int5. Tim ¢#*~* | pine gf at 301. lim —. a me oF 314, lim 61 302. lim : coal x5 0. R. Oe ae e 4 Ri. 317. lim a. at $18. a) lim sinsin... sins, R. 0. - ‘eo (b) Tim cos cos -- 898 R, Limita este egal cu ri: i: nor dicina ecuatie! B19. Si se arate ca lim [lim cos" (em! a] { 1, dacd x este rafion 3.2, Funefii continue Fie functia reala de variabila real& fs AR si Funetia 7 este continud In > dack pentru orice 5iF >t 2, €A, avem fix.) of (%0) penteu orice veel lui fl) exis : repastfel Ineit oricare ar fi 7 EVMA sh avem f(2) pentru orice numir ¢ > 0 exist un numér 3(¢) > 0 aeeare ar fire Aen] 2—2y |< (s) sa ave |f(2) — f(x) |<< Daca zy este un punct izolat al lui A, f este con Dack 29 este un punct de acumulare a hui A, atunel f este con] tinud In ty daca gi numai daci f are Vimiti tm 2 si ales imu dact este continu’ Tncyia f este continua pe A dack este o punet din AL 112 0, daca « este irafional. natate Ua lui f(a) exist o veoinatate Valui wal HEA. eU |, astfel inci! ytinu’ in a, mah i in fiecan| va Funejia f: A R este continud Ia stinga in 2yGA dack pentru orice gir 2,EA4, 2,->%, 7, / (a) sau pentru orice vecinatate U a luif(ag) existao veeinatate Va lui zy, astfel incit orieare ar fi reV A, t 0 exist un num&r 3 (z) > 0, astfel incit oricare ar fi v@ A, cuzy—8<2< 4%, sh avem| f(z)—f (%0)] <2. Funotia j: A> este continud la dreapta in GA daca pentru orice gir 2,GA, a D> yy %,—> Ay, avem f(y) — fiz) sau pentru orice veeinitate U a lui f(x) exist o vecinatate V a lui ay astfel incit oricare ar fi rEV A, & > ay, sa avem f(z)EU pentru orice numar ¢ >0 exista un numir 3(e) >0, astfel incit oricare ar fi EA, cu ay <2 B este continud tn 2€A respectiv pe A, iar functia g: B->R este continu& in punctnl corespun- s 113 zator y = f(%)EB (respectiv pe B), atunci functia compusi gO feste continua in ay (respectiv pe A). 4) Dack f sig: AR sint continue in ap gi daca f(9) < (9), atunei exista o vecinatate U a lui a, astfel inctt pentru orice 2GUNA si avem f(2) < g(2) 5) Deck f: A->R este continu in xy gi x < f(t) R are proprietatea lui Dar- boux, ins& reciproca acestei propozitii nu este adevarata. este Exoreit rerolvete Sd se studieze continuitatea urmétoarelor funcfit: » dacd 2 20, 00) {2} 320. f(x) dact 2 = —2. Aplicind regulile generale, observam c& in orice punct x -—2 funejia este continu In punctul «= f—2 +0) = lim “Sa 14a 4 Insa, = +00, lim 27 deci f(=2 +0) Totodata, deci f(— Funepia eonsiderata nu are limit in 2 , deci nu poate fi continua. Insa, deoarece f(—2 + }, funetiacon- siderata este continua Ja dreapta in punetul 2 ——2. Punctul 2 =—2este punct de discontinuitate de a doua speta. Deoarece pentru «0 funcfia este continua, 0 vom studia numai in origine. Avem ~ 4) = Am obyinut lim f(a) + (0), deci funcfia nu este continuk lim (— —oo gi lim f(z) = lim eo a0 m0 a in punctul x = 0; acest punet este un punct de discontinuitate de spefa inti a 4 322. Fic e +4, re (0,1) fe Bax +3, rE (1,2). Sui se determine constanta a, astfel incit functia sd fie continua pe segmentul inchis [0,2]. Sd se deseneze apor graficul funcsiei obfinute. Deoarece in intervalele (0, 1) (1, 2] functia este liniara, deci continu, o vom studia numai in punetul 2 = 1. Condigia de con- tinuitate in punctul «= 4 se serie M(t) = fl —0) = fl +0). Jo afte) = Dar f(=1+1= 2 (1 =0) = lim f(2) = Tim Ba fl +0) = lim fe) = lim (Sax +3) = 3a +3. a Be Bi Constanta a trebuie sa satisfac relatia 2 = 3a + 3, de unde Funetia devine ry a +4, dact « € [0,1] f=) 2 43, dact ze (12). G cul ei este dat in fig. 24. dacé x= 1 dact x © (1,2). Pentru ce vatoarea a tui a, f(a) este continudt tn punctul © = 1? Radicalul are sens, oricare ar fi a, deoarece —2— sina| < a] sina| 1, dack 1 > x >-0, preeum si de ine- galitatea 2|a!{b | 4, fl2) = 0. 4, fl) »f (1 +0) = 0. Fune- tia este deci discontinua in punctul 1. Discontinuitatea este de prima spefi Graficul functiei este reprezentat in fig. 26 117 Ins Tim 2. = 0 oricare ar fi x > 0. Deei f(z) = 2°. Daca "2 << 0, f(z) = x. Totodata, f(0) = 0. Deci Avem Tosi lim aa Be Deoarece a, dach 2 >0 fe) =) 0, daca «= 0 a, dact «<0. Funetia este continua pe toata dveapta, Ea este reprezentata in fig. 27. Siise studieze continuitatea urma- toarelor functii: (2 +0) = lim arctg <= z Yim Es = 00, f(2 —0) = Lim arete at a Deci oricum am alege constanta a, func}ia nu poate fi cone tinui In 2 = 2. Ea este continua pentru a 2. 328. f(z) 0 dack #0 Val A, dace = Este necesar si studiem continuitatea funetiei numai in ori- gine. Avern us Tim 282 = lim 22 = 1 ago [tl soo So #0 +0) £0) Prin urmare funchia nu este continu’ in origine. Disconti- nuitatea este de prima speta. 829. f(x) = xE(x), definitd pentru x > 0 Conform definigie’ Ini E(x), avem 0, daca x & (0,1) 4, daca © [1,2) n—4, dack © [n —4, n) n, — dacd xe [n,n +4) 0, dack = € (0,1) 2, dacd 2 € (1,2) 2x, dack 2 € (2,3) (n 4) 2, daci ee [n —4, n) ne, dack #E inn +4) Observiim c& funchia este continua in interiornl fieckruia din intervalele (n, n +1), n= 1,2, ... Ramine de cercetat continui- tatea la capetele intervalelor, adick in punctele x =n, n = 1, 2, 3... Ind tn punctul navem, Kn 0) = lim fle) = Tim Aes n (n—4) Rh fm +0) = lim f(x) = lim nz = sn =n 3i fin) = nt, ceea ce stabileste discontinuitatea functiei in punctul «=n. | Funefia este, insi, continua Ia dreapta in punctul » =n. y 19 330. f(x) — Elz"). Avem 0, dacd x & (0,1) 4, daca xe [1, 13) 2, daca « © [V2, 3) n—1, dact oe [Vi Deci a, daca « & (0,1) a? —1, daca ze [1,)2) 2 2 2, 3) fle) = 2, (V2.7 0 si considerind = 0. Conform teoremei lui Darboux, exist cel putin un punet £€(1,2), astfel oa f (2) = 0. Sa se arate oti functia f(x) puketO in care n este determinat prin conditia 123 Atunei deci mye (2, 8). . Conform definitiei, vom avea A) = Yo si afirmatia noastri este justificati. Functia considerati se bueuri de proprietatea Ini Darboux, deoarece in orice interval (x, 8) eu fiz) + f(@) aceasta functie trece prin toate valorile cuprinse intre f(z) 3i {(3)- Funetia considerata este insti discontinu& tn orice punct al intervalului (0,1), deoarece in oriee interval (a, 8)c [0, 1] oseilaia sa este egal cu unu. 335. Daci dowd functii f,(2) gi fy[e) au in intervalul (a, 8) proprietatea lui Darboux, atunci suma lor s (2) = fy) + fala) va inai avea in intervalul (x, 8) aceasta proprietate? Intr-adevar, fie jo Lisim pe seama cititorului si verifice ci funetiile /,(2) si f2(2) au proprietatea lui Darboux in intervalul (0, 1). Constatam ins usor ei funetia sumi: 00<2<1 2,2=0 nu se mai buoura de aceast& proprietate. Dintr-un exemplu*) dat de M. losifescu reiese ci daci dou’ funcfii f, (2), fa(2) au in intervalul (2, 8) proprietatea lui Darboux, funetia produs f, (x) f,(2) nu are intotdeauna aceast& proprietate, Raspunsul este negati 4, r=0 2=0 hie fal) sint,0 métoarele cazuri: 336. f(x) = sign 2, g(2) Reamintim c& signe = | *) Comunicirile Academiei B.P.R., tom. VIT, 1957, mr. 3; p. 819-321. 14 A, dack 2 > 0 0, dack «= 0 A, dact 2 <0. 124 a | Deoarece oricare ar fiz, g(x) >0, functia f[g(2)] = Leste continu pe toaté dreapta. i > 0, f(a)=4, alfle] = 1 + Il Daca: } x = 0, f(z) gif(a)]=4 r<0 f(x) [f( L+f Prin urmare g(f(2)] este discontinua in x = 0. fA, dack ja) 1? 8 0, daca ja] > 4. Putem serie 4, dack 1 Sa <4 (2) = wa{ Functia f[g(2)] este definita 4, daca 0, 0, dact 2 >A, sau a < —I. in modul urmator —A1 sau g(a) <—t daca Ins, daci —1 <2 <4, g(a) =4, deci fle(a)] = 4. iar daca r<—t sau 2 >i, g(z) = 9, iar f{gi2)] = 1. Dec oricare ar fi 2, f{g(«)) = g(f(@)l = 1. Observim cf desi ambele functii sint discontinue in x= totusi functia compusa este continua pe toata dreapta 338. Functia fla) = este discontinud in orice punct de dreapta Intr-adevar, dack a” este rational, in orice vecinitate a lui se va gasi un punct irajional 2”. Deci diferenta (2") —/(2") = 1 simu poate fi facut orieit de mica. Se rationeazi analog in cazul cind 2’ este irational 339. Poate fi suma a dowd funcfii, ambele discontinue intr-un punct, 0 functie continud in acel punct? 1, dacd x este rational A, dacd x este irationat Raspunsul este afirmativ, dupi eum ne arati urmiterul exemplu, | 4, daca a este rational re={ —A, daci 2 este irayional, <1, daci 4, daci « este irational. a este rational 125, Funefiile considerate sint ambele discontinue in. orice punst de pe dreapta, ins suma lor f(x) +¢(2) =0 este o funcyie con- tinud pe toata dreapta. 340. Poate fi f(x) + g(x) continud intr-un punct a tn care f( este continuit, iar g(x) este discontinud? Raspunsul este negativ. Dac s(x) = f(a) + g(a) ar fi continua in a9, ar rezulta ci g(2) = s(2)—f(2) ar fidiferenta a doud functii continue in 2, deci continud in 2», ceea’ ce contrazice ipoteza, BAL. Ce se poate spune despre produsul a doud functii disconti- nue intr-un punct? Luind aceleasi funcfii ca in exereitiul 339, obtinem /(2) g( —t. Deei produsul a dou’ functii discontinue intr-un punct poate fio functie continu’ in acel punct. 342. Fie functia lui Riemann 0, dacc x este irafional, sau x= 0, 260, 1] Fi) =) 4 daca x = 2 este 0 fractie ireductibila 0. 7 Sei se arate cé F este discontinud tn orice punct rational = =, © £0, gi este continud tn orice punct irafional. Functia F este discontinua in orice punct rasional 2 = ©, a0, Intradevir, orieare ar fi 8, In intervalul (e 8 ky 4) existi un punet irational & si aver Fe — “(ey i A. dig in orice punct iragional £, F este continu’. Fie n un numir _ natural astfel ca 4 @+e-t rd 347. { (2) = R. Continua. z>h 127 R. Discontinuad in punctul 2 = 0. ua. f(x) (2 tes, 2H 1, e=0. 349. Cum trebuie definité functia ae, -i0, exista un numér (2) >0, astfel ineit oricare ar fi punctele x’ sie” apartinind intervalului I astfel ea [eo —2" |< Ble) si avem |f(2') fla") |<. Proprietéji. 1) Orice functic uniform continua pe I este con- Linwi pe I, fara ca afirmatia reciprock 88 Tie adevirati. 20 ontinud_pe_un interval compact J este uniform 4 uniform continua pe un interval anarginit este imfrginita pe acel interval, firi ea reciproca sa fie adevirata | | © functic f definita pe un interval I este uniform continua j Exercitl rezolvate Sd 0 studieze continuitatea uniformé a urmétoarelor funcfii: sr Observim ca funchia este marginita si continua pe toata axa. ia (9 — Cele diferent sin 2%, 2G(—00, oo). 199) . Functia nu este fas uniform continua, Avem | 4, dack 2 = (Sk +4) 2, k= a8 Este uniform continuit functia fa) = +2 zat in intervalul (—1, 09)? a Ruspunsul este negativ. Intr-adevar, si considerdm punetele ntt oo. | “1, dack 2 = (4k + az, k=0,1,2,.. 0, dack at = ke, k= 0,4,2, Aver — 23 oy neal net Stine Punetele 2, gi 2, Sint oricit de apropiate pentru n suficient de 1 >A (Gk +3) %, @ re, inst f(2,) —f (a2) =4 +——* mare, insi f(x) —f(m) =1 + yy Deci funetia nu este uniform continu. Young + feng Exercilit propuse spre rezolvare | \@ang. e-2= y { Mai observam c& pentru k suficient de mare punctele ' gi a pot fi uate oricit de apropiate vrem. Inst, \ Nast: Sa se studieze continuitatea uniformdé a urmdtoarelor | funepii: fle) — fle") = [sin ( ) sin (4k + \ f(a’) —f(2")| = [sin (4k +4) > — sin (6k +3) 1 a) f(z) = Ing, O-0. Avem 0, sd se determine un 3(e) satisfdcind condijia de continuitate uniforma pentru urmédtoarele funcfii: 3, 26 (0, 2). 0s #, 2E(—00, 00). Vireeyt 130 oF 131 ee ©) Mla) = AG) FELL, 0). 4 f(z) =7%, 2D B61. SA se calewleze modulul de continuitate*) pentru urmétone rele funcfii: — a) f(x) = © pe segmental [0,4]. Re b) f(a) = a® pe segmentul [0,1], RQ) 1, e) fia @ pe segmentul {0,1} Rt 362. Punctia f definita pe (a, bj este uniform continua pe (a, b} dacé $i numai daci lim o (1) = 0 i plot | i Hevea Otte as bef) = ol) = sup ify) — flab se momenta syelisth modulul de continuitate al fancyiei f pe (a, 6). An. odin 1 daca exist, se numeste derivate funcfic 1'(%) se mai noteaz: 4. DERIVATE Derivata unei funct ie functia f:1 > R detinivi pe intervalul 1 si ay un punct Limita (29) = lim LE tn punctul &. Derivata Wh (to) Sh sau Dia). - Daca /'(ap) este finita, se spune ea f este derivabild in punctul vy. Dact feste derivabili in xp, atunei f este continu in ay ins reciproca nu este adevirati. Spunem ci functia f este derivabila pe J dack este derivabila in fiecare punet din Funetia f”:1 > R definita prin egalitatea (f')(x) =f’ (2) se numeste functia derivatid a lui f saw derivata lui f. Limitele fila) = Fim LA a) acd exista, se numese respectiv derivata la stinga gi derivata la dreapla a funetiei in punetul 9 5 Funetia f are derivata in, dac& simumai daca are derivate laterale egale in ay. Intorpretare geometricd. Dac ex: functici f are tangonti in punctul M(x), f(x9)). Tangenta este paralela ou axa Oy daci derivata f’(x9) este infinita, Dack deri- vata f"(4) este finita, langenta nu este paraloli cu axa Oy, iar cooficientul stim unghiular este egal eu f’ (9) i derivata f'(2,), graficul 133 Operajii. Daca f, gil > R sint derivabile in zo (sau pe 1) ( f+. f —s: af, fe si . (dacd g(a) #0) sint — | (respectiv pe 1) siz | A 1 derivabile in ey (respectiv pe 1) si (NBGA (2) = In(at +52) tm punctul 2 = atunei fune te =f tes ey e's (af) =af's ~ (io! =fe+te's (4) ducem Ly feast “ne = Daca functiile f si g sint derivabile de n ori tn ay (sau pe 1), (1) — lim BG + Bai ms Ly atunci functia fg este derivabilé de n ori in ap (respectiv pe 1) si: eo zt (fa) = 6g + CLF CREB te HAE = a . { = lim In (7 =r y * (formula lui Leibniz) | = lim In Fie funcjiile u:—>J gi f:J—> R si functia compusi at fou: 1 — R. Daca u este derivabila in aE {respectiv pe I) gi feste derivabila in punctul corespunzitor yo=f(to) (respectiv pe J), tunel funegia compusé fOu este derivabita tn x» (respectivpe 2) | sn . we = sin (227 (fu) (a4) =f (ual) )- ! Fie {I> J 0 functie strict monotona cu f(l) = J. Dac& f+ este derivabilé intr-un punet 2y€J (respectiv pe J) si daca {2} = lim ot 8 2-2 (aa) +0 (respectiv ["(2) 0 pentru ce J), atunci functia inversi f * este derivabild in punctul corespunzdtor yo = f(%) EJ (respectiv dein EAT 9 gett 5 i (FY On) ay 1 _ 3 pe J) si (F) (wo) = respectiv (7) (y) =pEe cw y= = lim — —— = fle) sane =F). tig Binet — Neon £5) _ jigs Dein ot — 4 n cele ce urmeaza presupunem cunoscute cititorului deriva- { =a 7-2 lim a +8) X tele functiilor elementare Exerit rezoeate ‘ le) vh X tos (2? +5) = 8 cos 9 aresin (e —4) in punctul x Pornind de la definitie, sé se caleuleze derivatele urmétoarelor —_ ‘Deducem . S. funcfii, in punctele specificate: ¢ SFA tn punetul 2 f(1) = tim SE fih 118) _ Notind cu z= aresin (2 —1}, objinem sins = x —4. Prin im [2 = 108) — tim in 2 sb 08 urmare, f’(1) = lim 1 wy pon sin 134 135 grade). Deducem oS (Dott u(z) = 1+ 7H gi deducem so lim. aoe aS? ssttl — 2) 367. f(x) = tg x in punclul x = 45° (x masura arculu in x | | | t 4 Avem Pal f'(x) = (cos a)’ + (costx)’ + (cost aa): si derivam functia obtinuta tinind seama de regula de derivare a . . * funetiilor compuse: Pentru a calcula derivata functiei cos’, notim w(:t} = cos 2. Atunei w(x) = 1 (2) = (Vural) 2 Yulia) (costa)! = [uf (x)]’ = Sul(x) u,(2) = 5 costa (c08 a)” = = —Scoste sin 2. Be (at +4) — 20 fat — 4} Pentru a caleula derivata functiei cost + notiim o(2) = eat =. 0s (0) = L (oor (2) w(2). Bins / a) Punetia este derivabita pentru 2 > 4, Notim w (2) = 122 u'(a) = [eos v(2)]! = —o" (a) [sin v(#)] = (-s= = giavem f(z) = [w(2)}8. Dect , ye 2elet 1) a 1 er iF Fit 0) = 4 tutayt® f(2)= 5 &@) = 136 ist Prin urmare, f@ sind ’ fajse*, e#0. Notam w(2) = sing si atunei, cost — —sin » —5 costwsins — sin 4 ene = (ent)! = emt u(x) 372. i tee, Notim u(z) = tgs? si deci f' (2) = 202) w! (2) In 2. Pentru a caleula w'(2) notim v(2) = at si tg o(2) = wl2). Dedueem w’ (2) = [u%{2)}” = Bu®(2) w(x) = 3u%(x) [tg v(a)]! = = Stole) X og PO = gies de Prin urmare, f'(2) = 2** fee 22 In2 (373) f=) = +4) Notam u{z) = 41 +, v(2) = Inu(z); avem f° (2) = fv®(x)]! = 30% (2) 0" (2) = 3 In® (L$ 2%) [In ua]! = be 8 int (1 +4). real 2elat + 1) — 22 (at — 1) (ey Bat eet | | Prin urmare ft) = St! phot FitmSats 375,/ f(=) = arecos a a> Funetia este derivabili dack x > 1. Nottm deducem F 376. f(2) = arctg »—hee di. ieyi-e Notim u(x) = f'(2) = faretg u(x)]’ = ‘ j 0. ervim ci atit baza cit si exponentul sint functii de x si f'(2) = [aresin u(2)]" = [(a) = emstex = etexins, Ave f(a) = wens (ga na = otsine [Eg Me cost 3 x, @>0. ea oot Line Prin urmare si deci f(a) = thins] Es ees [oF 4s ow tonto] ye 2 rn (he ft =a" Rezultatul obyinut este valabil pentru x 3-0. Pentra x= -:1 functia nu este derivabila. acd. 381. f(x) Notiim w (12 F 1), g fiind o functie derivabita, Va? +1 si deducem f(a) = [g(u(e))] = g(a) w' (a) = 8 WHT. | | | | | a Tee 382. Sit se calculeze {"(2) dacit f(x) = g{e™), g fiind 0 funcie 1 ot), care admite derivatdé de ordinul al dottea, ogee bes) = Avom 1° (2) = 8° (e%) (eR)! = Dee" (e*) £7 (a) = 2 [ePe’ (e®*)}’ = 2 4 Ce)’ a" (e*) +e [a"(e™*)1"}. mae - We Isa ~ ™ fa! PD = a 6%) (= BE), Tere) Yarn deci y [" (2) = 4 fetes" (et) + ete (eh). 140. 141 B83. Si se calouleze f"(2)_dacd ffx) = g(xsin a), ¢ fiind 0 funetie' care admite derivatd de ordinul al doilea, Aver 1 (2) =¢'(esina) (wsin a)’ = f(z) = [sin 2 + 0 cos 2)’ g(x sin x) + (sin + ( 2 cos 2) [g'(z sin 2)]'. ’ sin © +x cos a) g’(esin a) Tns& (sin & + 2 cos * = cos © } cos © —esine = = 2eos 2 —zsin 2, [g(x sin 2)]' = g"(xsin 2) (esin a)’ = =a" (zsin a) (sine + 2 c08 2). Prin urmare, £'(2) = Qeos « ~ 2 sin 2) g! (x sin a) + + (sin @ + 2008 2)® 2" (wsin 2). Sa se calculeze derivatele de ordinul n ale urmatoarelor funcfi a 4 4 MMS / Galculim succesiv derivatele de ordinul intfi, al doilea, al treilea s# observiim regula general& de formare a derivatei de ordinul n, Mai observa c& functia dat& se poate serie astfel oot 1 fe rrr a = Ae — ‘Aven Ha) atts 4 re) Yea eo — apa 1 (2—2p (= 4p. £2) =(— 1-23 S& presupunem cf f(a) = (— 1)" nt . presup F(a) = (— ent Vom arta of f™4) (2) se formeazi dup’ aceeasi regula. Intr-adevar, fimn(a) = net eo am ~ artes of eae = yn = (e- ae Conform principiului inducyiei, avem pentru orice = (= ttf (2 = ay ~ fr a ane, | 885: 2) = nar + 9, Avem f(z) = ay t>-2,0,b¢0, S& presupunem e& £0 (2) Rezulta, fr" (2) Tr Conform principiului inductiei, sven pentru orice m PO) (2) (= gyma In = apt ar | (oe + * B86. 84 se catouleze {0 (2) pentru F(a) = ee, Aplickm formula lui Leibniz tinind seama e& (2) are, (668) (0) — pease si objinem “ FO2) = oh (a + a Rezultatul se oyna mai simplu inind seame c& { F(x) = elesms, | Sa se studieze derivabititatea urmatoarelor functii: In(i +22), Leg no =| v2, eae 2a, a> 0. 2 | re) [Re oastse 2, 250. 143 In punctul « = 0, ealeulam derivata pornind de Ja definifie si obtinem f0) = tim M210) — tim 2% = 2; 1.) HO} Be <0» 2 = him EA Bal = tim 2 In (+ 20) Deoarece (0) = fi ( 5 funeyia este derivabila si in punetul x= 0 si avem P0 2. 2 lim 4 ae 3 sn VE Se 12) = = ine ae 28 sa Functia considerata este derivabila si in punetul » = 2 si avem f"(2) sin’ a sign 2, lel <> 144 os In punetele | 2 + derivabilitetea functiei se studiazk % pornind de la definiyie. Pentru punetul 2 obsinem aff) 16 inte 4 sint = —lim Rezulta c& funefia considerata este derivabila gi in punetele = V2, (_2)_ 312 a (-ae= si oven 7 (ZJ=28, fla) = max [eos #, cos a], 0S 8 Se. os x sin? 2. Fie g(a) = cos # — cos? «= cos # (1 ~ cos? «) ‘Avem g(a) > Odack 0 << 3. g(z) cost a pentru 0 0. Py (0) = lim ML = tim = Din conditia de continuitate a functiei in punctul «= 290 obtinem Bb f Law +8. Condigia de derivabilitate a funefiei ia punctul » =e este file) = fale). Analog: fa) =— 2, fa) = 2 Regulta cd niei in punctele «= 0 si # = 41, funeyia data nu este derivabilk. Dar Fle) = Jim HLE HO & jim ea we le | | = ey 382. | 0 rai = lim 2256 [int ej na Ine + Inte] le (at — 2a +2), o> 4h lim 2222 Avem ry soe awe Prin urmare a= 2,6 = 1 —3— — 2. Funeyia dati este derivabili pentru orice x >0 yi dorivata ci este Ste O<20. Fie atunei 2” € (0, 1), astfel ineit repre fentatea trindick a lui 2’ s& se obgind din reprezentarea triadict a lui @ in felal urmator: 2, se inlocuieste prin 0 sicifrele de rang mai mare decit i, se inlocuiese in asa fel tncit: O< aaa ge 12") ~ fz)|= *) Gazeta Matematica si Fi seria A, 1962, vol. XIV, mr. 2, p. 79-81, 153 Prin urmare si deci fnu are derivatit finita la stinga in nici un punet din (0, 1). Pentru orice (0,1) existd o reprezentare triadicd x =-2,... +. &, .». eb proprietatea ci fieokrui n ii corespunde un hy >n, astfel incit 2, <2. Fie atunci x” & (0,1), astfel incit reprezen: tarea triadicd a lui x” si se objina din reprezentarea triadicd a lui 2 in felul urmator: ay, se inlocuieste prin 2 si eifrele de rang mai mare decit h, se tnlocuiese in asa fel inctt: Oca xo Vile") = fle) = 4/3), ole) si ddei nu are derivata finita Ja dreapta in nici wn punct din (0,1). (400, Sa se scrie ecuafia tangentei ta curba a cdrei ecuasic este fain +e —1, in punctul (e, e). Deducem e& ile") ~ fhe) Ecuatia tangentei la curba data, in punctul (e, ¢%), este y—e*= = f'(e) (w =e). insa f'(a) 4 4 Qe, iar fie) = 1. prin urmare ecuajia ceruti este (9 pee ! yoen tee Sd se dotermine un punct pe curba a edrei ecuatie este fin care tangenta sd fie paraleld cu dreapta de ecuatie Punctul se determin prin conditia urmitoare: coeficientul unghiular al tangentei tn punetul respectiv trebuie si fie egal 1 2 4 fa ier 2" Obtinem ecuajia a? + 2e — 3 = 0, ale carei radacini sint 1 si © = — 3. Condiia ceruta este satisficuta in punetele 2 de coordonate (— 3, 2) si (1, 0). a, ‘Sd se determine constantele « gi @ astfel tncit curbele care au eclatiite yma $ br $2 y sd fie tangente in punctul x = 4. Impunem conditia ca cele dou’ curbe date s& se intersecteze in punctul © = 4 si tangentele lor In acest punct si aiba acelagi coeficient unghiular. Vom objine sistemul @4+842=0, teat, 3, 8=—5. 403. Sa se serie ecuatia normalelor la parabola care are ecuatia y = 2? — 4a + 5, in punetele de intersectie ale acesteia cu dreapta de couatiex~y +10. ecfie ale acesteia cu dreapt de unde « Punctele de intersectie sint date de ecuatia a — 5x 4 4 = 0, ale cirei solutii sint x= 1 si x= 4. Deoarece y'(2) = 22 — 4) avem y'(1) = — 2 si y'(4) = 4. Eouayiile normalelor sint_y — 2-5 tsi yb = —2le—4) Exercitli propuse spre rezolvare Sd se studieze derivabilitatea gi sit se calculeze derivatele urma- toarelor funcyi tat [aan 0i, R. Funcjia este derivabila pentru orice 2, fil, 2<4 405. f(z) = S48 4. nity se & R. Functia este derivabila pentru orice 2, tet, <= 406. f(z) = 8x signa +4 -&, jel>Z. R. Funetia este derivabila orice punet, 155 $07. fla) = [In x — 4). R, Functia nu este derivabila in punctul « = c. fa acest punct, funetia are o derivata la stinga si o derivata le dreapta. 408, f(x) = jos? 2], 0S ae R. Funcfia este derivabila in orice punct al intervalului vonsiderat. 409. f(x) = max [Ss tg x sin +} O0<2 0. Re f(a) = 2 nd fa (Ine 4 4) 2 496.0) = e236 (2h 1) Ry HLA ta, ES Thee a(L + tte 157 deals, 2 > 0. + 427. f(z) : = sl: Rpts samure | 2s) toarele funcfii verified relatiile sorise (4282 Si se arate cli und tn’ dfeptul fiecdreia: et A; fe) = 2h) ia) +h ; ’ o funcfie care admite derivate de ordinal prlay pentru funcsiile definite fm mod a) f(a) Presupunind of g este al doilea sit se calculexe oon £29, 10) = Hay (gs) 2? a) #2 EY (eh 430. f(2) = a(S} 2 431. te) = yar7 . 492. Sa so caleilexe {"(2), pentru urmeitoarele functii in punctele specificate in dreptul fieoareta: Sai se calculeze derivatele de ordinul n pentru urmiéttoarele functii: 433. f(a) eae R. foe) = (= 1)" 1 434. f(r) = ee R. (2) = -F[c0 435. Fie f o functie definité pe (a, b) de n ori derivabild in (a, b), 0 € (ab). St se arate ct dact + € (a, b), are loc identitatea 4 pe ¢ Se va rationa prin recure 436. S& se demonstreze urmétoarea formuld: (vce 4, 437) Sa se serie ecuatiile tangentelor la curbele ale céiror ecuatit sint date mai departe, in punctele scrise tn dreptul fiecdreia: 3) an & (arctg 2) ) fla) = |e — LIE tm punetal # = ewes. R. (e, 6) 159 \ i 7 virei ecuatic este y = . Si se giseasot un punct pe curba a clired eoua ve = hed 3) Ve in care tangenta sit fie paralel cu dreapta de eouafie Ay = 9x — 27. ae 440.'Sa se determine constantele a 31 astfo inclt curbele care au ot + Br + 1 sit fie tangente respeetiv ecuapiile y 2 in punctul de coordonate (a 5 gat. Roaae ; 441, Sit se caleulezedistanta de ta origine pind la normale use la curba care are ecuafia y =e + 2° : RJ. ys Ha, Sei se arate cit daci f" (xe) exista, alunci exists D’ fl) : Tin te 4 = flee" derivata simetricd). Este aderdrati Dien 3 Gfirmajia reciproca? M48. Dac exist fit) sift)» atuned exist gi D'f( 0) D'F 0) = 5 (aa) + filza)]> Bote adevdiratc afirmatia revi provi? Teoremele lui Rolle, Lagrange, Cauchy ‘si consecinfele lor 1. Teorema tui Rolle. Fie f 0 funetic definita pe intervalal L jae belacb, Deck a Fate continui pe intervalul fnehis a) 2] 3} f este derivabila pe intervalul desehis (a, 0). 3) fla) D), / aula ry asin uu punet 6,0 <6 < byastfel Inst fe) = II. Teorema lui Lagrange (teorema eresterilor finite Bef 9 fanatic definita pe intervalul I si ae 1,b.6 T, a< b. Dacks 1} f este continu’ pe intervalul inchis [, 6] 160 2) feste derivabil pe intervalul deschis (a, b), atunci exista cel putin un puncte, a << b, astfel nett fb) — fa) = f(0) (ba). Interpretarea geametriod a teoremei tui Lagrange: intre a sib exist cel putin un punet c in care tangenta este paralela cu coarda subintinsa de acest are. Consecinge ale teoremei lui Lagrange: | Daca f este o functie definita pe un interval J si dack este deri- vabil& pe acest interval, atunci Il. Dacé f'() = Opentru orice x & I, atunci f este constant’ pe intervalul I. Il. Dac& f’(2) > 0 pe intervalul L, atunci f este striet eresea- toare ‘pe acest, interval, II. Dac& ’(2) <0 pe intervalul , atunci feste strict deseres- Gitoare pe acest interval . IIT. Teorema lui Cauchy. Pie [ sig dous funoyii del intervalul J sia © I, b © I. Daca 1) f sig sint continue pe intervalul inchis [a, b] 2) f sig sint derivabile pe intervalul deschis (a, b) 3) 2’(2) =£ 0 oricare ar fi x & (a, 5), atunci g(b) — g(a) ++ 0 si existd cel putin un punct & & (a, b), astfel incit sa°aiba loc egalitatea Ho) = fa) A) a0) —sla) 6 IV, Proprietiti ale funciilor derivate funesii derivabile: a) are proprietatea lui Darboux, b) nu poate avea discontinuitati de prima speta. Fie fo functie definita si derivabila pe intervalul (a, 6), margi- nit sau nemarginit, 51 2%, 2, ..., & radicinile sorise in ordine cresciitoare ale ecuatiei /’(z) — 0. Teorema lui Rolle si proprie- tatea lui Darboux a functiilor continue au drept consecinta urma- toarea teorema de existent si de separare a rédacinilor reale ale jeouatiei f(x) = 0: : v Daca doi termeni consecutivi din girul lui Rolle f(a), f(2), ..., ss fq)» f(b) au semne contrare, atunci intre valorile corespun- zatoare ale argumentului se aflé o radacina real si numai una. Daca doi termeni consecutivi din sirul lui Rolle au acelasi semn, intre valorile corespunzatoare ale argumentului nu se afl nici o radacina reali. Pentru simplificare am notat fa Derivata f' a unei Jim f(2), f(b) = lim fla). 11 = Cale difeeniat 161 \ Exercifil rezolvate Sai se studieze valabilitaten teoremei lui Rolle pentru urmdtoarele funcfii: cos 2, dacd O< <7] 4h, . sin a, dad ne }= +0 (am pinot seoma ci sim 8 = ) Sirul lui Rolle este +00, m, +o. nu are nici o radicin’ reala. Dact Daca m >0, ecuatia alt pes in intervalele m <0, ecuajia are doud rédicini reale in interval Daci m = 0, ecuatia are pe v= 1 radacina dubla DQ Notam f(z) gi derivabila in intervalul (— Dac& m = 0, ecuatia admite pe Presupunem ni <0. In acest eaz, 2 = 0) 3 Qma® + at — 4m = 0. = 2ma? + a? — 4m. Funetia fo este definita aan 00,00). Gasim f"(2) = 6ma® ++ 2a. ag = 0 ridacina th” Sm Sirul lui Rolle este = 308 mt tt ~ 27 mm oo, —4m, gf Deoarece g(m) > 0, reault& o& ceua}ia admite o singur’ ridicing . 4 reali, situat’ In intervalul{ ~~, 00 J Presupunem m > 0. Sirul lui Rolle este — co, alm), — 4m, +9. 164 Dar gim} = 0 pentru m = daci m< aim) > 0 si ceuafia are trei rédacini reale, situate respectiv in intervalele 4 K-22, —£). [=i ©) Oe oo), Daca’ m = | Fao’ couse are o rédicing dubli 2 = — io ridicing simpla situat& in in. ink du aprana © Pein simpla situaté in in tervalul (0,00). Dack m > z+. , gm) < Osi degi ecuatia are © singura radacina real in intervalul (0, e0). Sai se demonstreze urmittoarele inegali | Wes Notam f(x) 0, deci f(x) este descreseatoare pentru) f Dar f’(2) e>0, . Deoarece /(0) = 0 sidin faptul ca f(x) este descrescsttoare pentru # >0, rezulta 8 f(z) <0 cind 2 >0. De aici rezulta inegalitatea ceruti Bi}eroe og. ze (0,2 Fie fle) = tg 2-22. Aver (sin 2 + #08 2}(sin s ~ eos 2) sin 2 —xcos x; deci g(x) = 2 sin 2; g(x) >0 prin urmare in acest interval g(2) este eresea- Notam g(2) penteu 2 € (0 | \ 1 toare. Deoarece (0) = 0, rezulta ca g(2) > 0 pentru x e(o )>0 £ Deoarece /(0) = 0, rezulta ca (2) > 0 tn intervalul considerat. | Prin urmare tg 2 > 2 epee (og } f(z) = In (2? +1) — 20, 00) . Deci in intervalul (0, 3 avem f'(2) in intervalul (— 165