Nimănui nu îi prea plac băncile.

Nici nu prea are ce să îți placă la ele: depui bani și îți iau
comisioane, iei un împrumut și ești sclavul plății ratelor și dobânzilor toată viața. Ba, uneori te
mai și penalizează unele bănci dacă plătești integral împrumutul înainte de termen!

Dacă se apropie o criză este din cauza pregătirii slabe a liderilor. În rest, nu există motive pentru
o criză economică. În momentul ăsta, toate regiunile majore, de la Statele Unite, la Europa,
China, India, o duc bine.

"Rata de îndatorare (cu care ne împrumutăm) este mai mare decât oricând"
"Neavând acoperire în producţia internă, consumul a dus şi la importuri masive, la deteriorarea
balanţei comerciale a ţării şi a cursului de schimb"
"Consumul se va tempera, deoarece politica monetară se înăspreşte, iar oamenii vor evita să-şi
crească gradul de îndatorare"
Dacă analizăm modul în care au evoluat populaţiile ultra-bogate între 2012-2017, observăm o
imagine mixtă. În timp ce numărul persoanelor cu active nete de 50 milioane de $ sau peste a
crescut în America de Nord (+31%), Asia (+37%) şi Europa (+10%), celelalte cinci regiuni au
experimentat scăderi, mai ales în America Latină şi Caraibe (-22%) şi în Rusia şi spaţiul CIS ( -
37%).

"Creşterea economică nu poate fi contestată, din punct de vedere statistic, ea este aşa cum arată
datele. Problema este în ce măsură se reflectă aceasta în creşterea nivelului de trai şi, eventual, în
dezvoltarea economiei, ori asta nu prea se vede, în primul rând din cauză că există nişte elemente
care vin din motoarele de creştere, iar în cazul nostru, motorul creşterii este consumul. Sigur că
există şi o creştere a rolului industriei, ceea ce e foarte bine, însă prioritar rămâne consumul, care
creşte pe baza unor sume de bani existente pe piaţă, ca urmare a faptului că, în 2017, au avut loc
nişte majorări de salarii şi de pensii. Această creştere de salarii - care, până la urmă, a dus la o
majorare a ratei consumului - nu este acoperită, integral, de producţia internă, ceea ce înseamnă
că importăm".
"Deteriorarea balanţei comerciale a Românei, ca şi instabilitatea fiscală şi a pieţei muncii au dus
la deteriorarea cursului de schimb. Exporturile au crescut, dar pe bază de importuri (consum
intermediar) şi nu pe producţie internă. Aşadar, faptul că avem exporturi mai mari este bine, dar
ele s-au bazat şi pe o creştere a importurilor. Toate sunt slăbiciuni ale acestei creşteri economice,
care se văd în structură, iar creşterea economică nu se reflectă şi în buzunarele cetăţenilor,
deoarece, din păcate, ei lucrează în sectoare cu competitivitate redusă şi au venituri reduse.
Numai creşterea forţată şi administrativă a salariului minim a mai modificat lucrurile, dar şi aici,
fiind foarte rapidă şi fără o analiză, va duce la multe afaceri care vor falimenta din cauză că nu au
luat în considerare astfel de creşteri de salarii"
"Ne-am apropiat oarecum de nivelul de creştere economică pre-criză, dar este important să
înţelegem dacă este într-adevăr o creştere pe care o putem susţine. Detaliile arată că avem o
creştere economică bazată în cea mai mare parte pe consum. În trimestrul III al anului trecut am
avut o creştere a consumului privat de circa 13% în termeni reali. Trebuie să fii în afara realităţii
să nu îţi sune un clopoţel când ajungi la o asemenea cifră, să nu fii preocupat de sustenabilitatea
creşterii economice. Peste 80% din creşterea economică a fost probabil generată de consum, în
timp ce în 2016 toată creşterea economică a fost generată de consum. În acelaşi timp, investiţiile
au evoluat foarte slab în ultimii ani, chiar cu scădere în 2016 de circa 4%, pe o creştere
economică foarte înaltă. De ce creşte consumul şi de ce ne aşteptăm ca România să crească în
continuare în cea mai mare parte bazată pe consum? Pentru că avem toate ingredientele necesare,
adică avem salarii care cresc foarte repede. Sigur că asta îi preocupă pe oamenii de afaceri pentru
că productivitatea nu ţine pasul cu creşterea salariilor. Anul trecut, productivitatea a crescut
binişor în industrie cu circa 6%, dar o majorare dublă a salariilor, cred că problemele de
competitivitate sunt absolut evidente. În acelaşi timp, numărul de salariaţi creşte atât în sectorul
privat, cât şi cel public. Al treilea ingredient care a stimulat până acum creşterea foarte puternică
a salariilor este încrederea consumatorilor"