DIMENSIONAREA CONDENSATORULUI

Instalația de condensare are rolul de a condensa aburul la ieșirea din turbină sub un vid cât se
poate de avansat, altfel spus, la un nivel de presiune și temperatură cât mai coborâte și să
transporte mai departe condensatul în rezervorul de apă de alimentare. În condensator, agentul de
răcire extrage din abur numai cantitatea de căldură necesară pentru transformarea sa în
condensat.

Trebuie evitată o subrăcire suplimentară a condensatului. Prin prelungirea căderii termice din
turbină, condensatorul contribuie la creșterea randamentului total. Totuși, el rămâne locul celor
mai mari pierderi de căldură din centrala electrică cu condensație.

Aproximativ 60-75% din aburul produs trebuie să condenseze in condensator. Cu cât fluxul
termic de căldură ce trebuie evacuat la condensator, pentru o putere dată a turbinei, este mai mic,
cu atât randamentul ciclului termic este mai mare.

In cele mai multe cazuri se prevede ca în condensator să fie introdus aburul de ocolire a
turbinei care, la pornirea și oprirea unui bloc, ca și la scăderi bruște de sarcină, iese din conducta
fierbinte de supraîncălzire intermediară. Această măsură trebuie luată pentru a evita declanșarea
ventilelor de siguranță.

Un alt rol al condensatorului este acela de a servi ca rezervor de colectare pentru condensatul
provenit din purjarea turbinei, pentru sistemul de aerisire a unei părți din instalația de
preîncălzire și adesea pentru preluarea condensatului secundar al treptei de preîncălzire
inferioară, precum și a apei de adaos.
 Descrierea constructivă

Condensatoarele de suprafață de răcire cu apă constau dintr-o manta cilindrică de tablă închisă
la ambele capete cu plăci tubulare. Mantaua este legată de difuzorul turbinei printr-un ștuț.

Mantaua are secțiunea circulară la condensatoarele mai mici, și dreptunghiulară sau ovală la
condensatoarele mai mari.

În plăcile tubulare sunt fixate țevile de răcire, iar pe plăci se montează (pe ambele părți)
camere de apă cu capace demontabile, pentru cazurile în care intrarea și ieșirea nu se află pe
aceeași parte a condensatorului. Camerele de apă servesc la dirijarea apei în fasciculele de țevi și
la legarea racordurilor de apă de răcire.

Mantaua, plăcile tubulare și camerele de apă se asamblează prin sudură sau prin buloane.
Spațiul de apă și cel de abur pot fi cuprinse într-o manta comună, în care se sudează plăcile
tubulare.Capacele de condensator sunt prevăzute de obicei cu guri de vizitare, care permit
controlul țevilor și efectuarea unor mici lucrări de întreținere. Rezervorul de colectare a
condensatului se află pe partea cea mai joasă a mantalei.

Spațiul condensatorului este umplut cu aburul evacuat din turbină, apa de răcire parcurge
țevile de răcire și trece o dată sau de mai multe ori. Numărul care indică de câte ori este străbătut
condensatorul de apa de răcire, respectiv, câte fascicule de țevi sunt legate în serie în direcția de
curgere, se numește număr de drumuri. Condensatoarele
pot fi cu un drum de apă sau cu mai multe drumuri. Condensatoarele mari ale firmelor europene
au de obicei 2 drumuri de apă, cele americane sunt cu un singur drum de apă, datorită condițiilor
diferite. Un număr par de drumuri cere o singură cameră de apă, deoarece intrarea și ieșirea apei
de răcire se face pe aceeași parte a condensatorului.

Calculul debitului de apă de răcire necesar condensatorului și al diferenței de medii de

temperatură

Debitul de abur la condensator: D11 = m1 = 156 kg/s

m2 = (a1 + aTPA)m0 = (0,0316 + 0,063)· 231, 934 = 21,94 kg/s

Bilanțul pe condensator: D11h11 + D25h25 = D12h12 + Qc ⇔

m11h11 + m25h25 = m12h12 + Qc ⇒ Qc = m1h11 + m25h25 - m12h12 = 156 · 2332,64 + 7,33 ·
191,48 – 163,33 · 160,064 = 339 152,3 kW

Qc = 339 152,3 kW

Qc = mr · cp · Δt

Diferența de temperatură medie logaritmică Δtmed ține cont de faptul că temperatura apei de
răcire la trecerea prin condensator are o variație neliniară:

Δtmax = Δtc + δtc = 9 + 5,1 = 14,1 °C

Δtmin = δtc = 5,1 °C

Δtmax − Δtmin 14,1− 5,1

Δtmed = Δtmax = 14,1 = 8,8501 °C
ln ⁡
( ) ln ⁡( )
Δtmin 5,1

Având în vedere că fluxul de căldură este proporțional cu diferența de temperatură, este

condensat mai mult abur pe țevile prin care trece apă de răcire mai rece decât pe partea interioară
a țevilor prin care circulă aburul. Din acest motiv încărcarea specifică a suprafeței de răcire dintr-
un condensator este diferită.

Temperatura medie a apei este: 32,9 °C

t2 = tc – Δtmed = 32,9 – 8,85 = 24,05 °C , p = 3 bar, cp = 4,18 kJ/kg°C , v = 0,001003 m³/kg

Qc 339152 ,3
Debitul de apă de răcire: mr = = = 9013,7 kg/s
C p · Δt c 4,18 · 9

mr 9013,7
Multiplul de răcire: m = = = 57,78 kg apă/kg abur
m1 156

Calculul coeficientului global de schimb de căldură

Coeficientul global de schimb de căldură nu se poate determina exact , pentru întreaga

suprafață de răcire, chiar dacă sunt folosite valori obținute din încercări asupra unei țevi,
deoarece fenomenele sunt complexe ș încărcarea este diferită. Nu se poate presupune că
temperatura aburului este aceeași pe toată suprafața de răcire, iar scăderile locale de temperatură
reduc schimbul de căldură și afectează coeficient global de schimb de căldură.

Mai jos sunt prezentate cateva metode de determinare a coeficientului global de schimb de
căldură, la sfârșit se va alege valoarea obținută prin una dintre aceste metode.

Calculul coeficientului global de schimb de căldură prin metoda Heat Exchange Institute

Metoda folosește următoarea relație pentru a afla coeficientul K :

K = K0 · φ1· φ2 · φ3 · 𝑤 , unde

- K0 este coeficientul global de schimb de căldură de referință (kW/m²°C) - φ1 este

coeficient de corecție dependent de temperatura apei de răcire la intrarea în condensator
- φ2 este coeficient de corecție dependent de gradul de curățenie interioară a țevilor
condensatorului - φ3 este
coeficient de corecție dependent de natura materialului din care sunt realizate țevile
condensatorului și de grosimea peretelui acestora

w este viteza apei prin țevile condensatorului (m/s).

Valoarea lui K0 se determină experimental și depinde de diametrul exterior, astfel:

δg = 1 mm , di = 22 mm , de = di + 2 · δg = 22 + 2 = 24 mm

K0 = 2458 – 5,512 · de = 2458 – 5,512 · 24 = 2,326 kW/m²°C

Pentru determinarea lui φ3 se folosesc tabelele din literatura de specialitate:

pentru țevi din Alamă Cu – Zn 28 Sn : δg = 1 mm ⇒ φ3 = 1,0137

În alegerea tipului de material din care sunt realizate țevile de răcire se ține cont de
caracteristicile apei de răcire.

Salinitatea < 2,5 la mie deci materialul țevilor este Alamă Cu – Zn 28 Sn. (φ2 =0,5..1)

φ2 = 0,8..0,85 la alamă și 0,9 la oțel inoxidabil , aleg φ2 = 1.

Viteza apei w are de obicei valori cuprinse între 1,5 și 2,5 m/s. Rar poate atinge 3 m/s, iar pentru
a se evita depunerea particulelor grele, nu se recomandă micșorarea vitezi sub 1,2 – 1,3 m/s.
Aleg w = 1,5 m/s.

φ1 = 0,96 și depinde de temperatura apei de răcire tr1 = 18,8 °C

K = K0 · φ1· φ2 · φ3 · 𝑤 = 2,326 · 0,96 · 1 · 1,0137 · 1,5 = 2,772 kW/m²°C

Suprafața condensatorului și lungimea țevilor:

4 · βs ·m r ·v
Numărul de țevi: n=
π ·d i ² ·w ·z

Pb > 200 MW deci numărul de drumuri este egal cu 1 , z=1.

βs = 1,1 și este factor de supradimensionare care ține seama de spargerile ulterioare ale țevilor
condensatorului

4 · βs ·m r ·v 4 · 1,1 ·9013,7 ·0,001003

n= = = 17441 țevi
π ·d i ² ·w ·z π ·0,022² ·1,5 ·1

4 · βs ·m r ·v 4 · 1,1 ·9013,7 ·0,001003

Se recalculează viteza: w = = = 1,5 m/s
π ·d i ² ·n ·z π ·0,022² ·17441 ·1

Qc 339152 ,3
Suprafața totală a condensatorului: S = = = 13825 m²
K · Δtmed 2,772 · 8,85

S 13825
Lungimea condensatorului: Lc = = = 10,5 m
π · d e ·n ·z π · 0.024 ·17441 ·1

Calculul coeficientului global de schimb de căldură prin metoda Bermann

tr1 = 18,8 °C

Se definește coeficientul ce ține cont de murdărirea suprafeței de răcire:

β = 1, pentru apă curată

x = 0,13 ·β ·(1 + 0,15 ·tr1)= 0,4966

Coeficientul ce ține seama de numărul de treceri:

z−2 tr 1 1−2 18,8

Φz = 1 + (1 – )=1+ (1 – ) = 0,9537
10 35 10 35

Coeficientul care ține seama de gradul de încărcare cu abur al condensatorului:

𝑚
m1 = 156 kg/s , δ = 1 𝑚1 = 1
1

Φδ = δ (2 - δ) = 1.

Pentru regim normal de funcționare, coeficientul global de schimb de căldură este:

1,1w x 𝛽
Kb = 4070 · β · ( 4 ) · [1 – 0,42 · 1000 (35 – tr1)] Φδ · Φz
di

1,1·1,5 x 1
Kb = 4070 · 1,1 · ( 4 ) · [1 – 0,42 · 1000 (35 – 18,8)] 1 · 0,9537
22

Kb = 3,7034 kW/m²°C

Qc 339152 ,3
Suprafața totală a condensatorului: S = = = 10347,8 m²
K · Δtmed 3,7034 · 8,85

S 10347 ,8
Lungimea condensatorului: Lc = = = 7,8 m
π · d e ·n ·z π · 0.024 ·17441 ·1

Calculul coeficientului de schimb de căldură prin metoda germană

de 24
= = 1,091 < 1,1 deci această metodă se folosește pentru perete plan:
di 22

1
Kg = 1 αg 1 unde αc este coeficientul de transfer de căldură pe parte de abur și aparține
+ +
αc λp αa

intervalului 11630..16282 W/m²°C.Aleg αc = 14500 W/m²°C.

-αa este coeficient de transfer de căldură pe parte de apă și este egal cu

𝑤𝑦
αa = a · 𝑑 𝑡 · (1 + b · tmed)
𝑖
 Pentru a putea calcula trebuie să alegem valorile pentru a,b,y,t din următoarele calcule:

1) calculul după Hutte a= 1755 , b= 0,016 , y = 0,87 , t = 0,13

𝑤𝑦 1,50,87
αa = a · 𝑑 𝑡 · (1 + b · tmed) = 1755 · 0,024 0,13 · ( 1 + 0,016 · 24,05) = 5680 W/m²°C
𝑖

Conductivitatea peretelui țevii:

Tc = tc + 273,15 = 32,9 + 273,15 = 306,05 K

Tmed = tmed + 273,15 = 24,05 + 273,15 = 297,2 K

Tc +Tmed
λp = (76,758 + 0,01163 · )= 80,268 W/mK
2

1 1
Kg = 1 𝛼𝑔
1 = 1 0,001 1 = 3883,8 W/mK
+ + + +
𝛼𝑐 𝜆𝑝 𝛼𝑎 14500 80,268 5680

2) calculul după Shack a= 2030 , b= 0,014 , y = 0,85 , t = 0,1

𝑤𝑦 1,50,85
αa = a · 𝑑 𝑡 · (1 + b · tmed) = 2030 · 0,024 0,1 · ( 1 + 0,014 · 24,05) = 5610 W/m²°C
𝑖

1 1
Kg = 1 𝛼𝑔
1 = 1 0,001 1 = 3850,9 W/m²°C
+ + + +
𝛼𝑐 𝜆𝑝 𝛼𝑎 14500 80,268 5610

Qc 339152 ,3
Suprafața totală a condensatorului: S = = = 9951 m²
K · Δtmed 3,851 · 8,85

S 9951
Lungimea condensatorului: Lc = = = 7,5 m
π · d e ·n ·z π · 0.024 ·17441 ·1

Coeficientul de transfer de căldură pe parte apă este direct proporțional cu viteza și temperatura
apei de răcire și invers proporțional cu diametrul interior al țevii. Având în vedere calculele de
mai sus aleg K = 2,772 kW/m²°C calculat prin metoda HEI.
Metoda analitică pentru calculul caracteristicilor condensatoarelor turbinelor cu abur

Având la baza metoda de calcul a coeficientului de transfer de căldură dezvoltat de HEI,

Schaaf a introdus noțiunea de coeficient global redus de transfer a căldurii, definit de relația:

Kred = K · β1· β2 · β3 , β1,2,3 reprezintă factorii de influență ai modificării debitului de apă de

răcire, adică a vitezei apei în țevi, a temperaturii apei de răcire tr1 și a debitului de abur evacuat
din turbină.

w = 1,5 m/s , tr1 = 18,8 °C , m1 = 156 kg/s

Secțiunea de trecere a apei de răcire prin țevi:

π di ²
f= n = 6,63 m²
4

Suprafața de schimb de căldură a condensatorului:

F = π · de · Lc · n · z = π · 0,024 · 10,5 · 17441 · 1 = 13807,7 m²

Debitul de apă de răcire: Wr = f · w = 6,63 · 1,5 = 9,945 m³/s

tr1 = 18,8 °C , tr2 = 27,8 °C

10³ ·Wr ·3600 ·(tr 2−tr 1) 10³ ·9,945 ·3600 ·(27,8−18,8)

m1 = = = 44,03 kgf/m²h
530 ·F 530 ·13807 ,7

1,8 1,8
β1 = ( w )0,5 = (1,5)0,5 = 1,095

1,5 1,5
β2 = (tr 1)0,24 = (18,8)0,24 = 0,947

40 40
β3 = (m1)0,1 = (44,03 )0,1 = 0,989

Pentru diametrul exterior de = 24 mm avem coeficientul C = 2326.

Coeficientul de murdărire φ este și el constant și este egal cu 1 pentru alamă.

Kr = 1,2074 · C · as · φ = 1,2074 · 2326 · 1,0137 ·1 = 2847 W/m²°C

 Kred 2847
K= = = 2,776 kW/m²°C
β1· β2 · β3 1,095· 0,947 · 0,989

Suprafața condensatorului:

Qc 339152 ,3
S= = = 13805 m²
K · Δtmed 2,776 · 8,85

Lungimea condensatorului:

S 13805
Lc = = = 10,5 m
π · d e ·n ·z π · 0.024 ·17441 ·1

Pentru un anumit condensator și un anumit regim de funcționare, valoarea coeficientului

global de schimb de căldură este constantă. Orice abatere a valorii coeficientului Kred determinat
in timpul exploatării, față de valoarea calculată, indică o eroare in exploatarea instalației de
condensare, cum ar fi:

- o funcționare defectuoasă a sistemului de evacuare a aerului

- o valoare prea mare a temperaturii apei, in cazul folosirii ejectoarelor de apă
- condensatul are un nivel prea mare
- existența unor neetanșeități în condensator

Pentru un condensator cu secțiunea dreptunghiulară (lățimea a și înălțimea b), avem:

n ·w
a·b= (m²) , b este impus, dependent de nivelele cotelor de deservire a centralei
φ

φ este coeficient ce ține cont de numărul de treceri ale apei , pentru z=1, φ=0,65..0,7

Aleg φ=0,66.

- țevi mandrinate t = 1,3 · de = 1,3 · 0,024 = 0,0312 m , t- pasul țevilor

n ·t² 17441 ·0,0312²
- așezare Ginabat w=t² , a · b = = = 25,724 m²
φ 0,66

25,724
b=4m,a= = 6,431 m
4
 25,724
b = 4,5 m , a = = 5,716 m
4,5

25,724
b=5m,a= = 5,145 m
5

n ·w n ·0,866 t² 17441 ·0,866 ·0,0312²

- așezare șicană w =0,866 t² ,a·b = = = =22,217 m²
φ 0,66 0,66

22,217
b=4m,a= = 5,57 m
4

22,217
b = 4,5 m , a = = 4,95 m
4,5

22,217
b=5m,a= = 4,45 m
5

Calculul grosimii plăcii tubulare:

Dc P ·ψ
δ= · + c , unde Dc este diametrul de calcul , ψ este coeficient de rezistență a
2 Φ ·σa

plăcii ψ=0,5..0,6 , p = 3 bar, σa este rezistența admisibilă pentru

OLT – 45 K deci σa = 1700 bar , c – coeficient de siguranță c =1cm

1,1 𝑛 𝑡² 1,1 ·17441 ·0,0312 ²

Dc = = = 5,28 m = 528 cm , u este factor de utilizare
𝑢 0,67

Dc P ·ψ Dc 528 3 ·0,6
δ= · +c = · + 1 = 16,68 cm = 0,1668 m
2 Φ ·σa 2 0,3 ·1700

Calculul diametrelor racordurilor de apă :

Sr · wr · ρr = mr – ecuația de debit

Aleg viteza apei în racord wr = 2 m/s. ρr = 1000 kg/m³

mr 9013,7 π ·d r ²
Sr = w r · ρr = 2 · 1000 = 4,5 m² , dar Sr = ⇒ dr = 1,7 m , lCA = 2,1 m
2

Ltot_cd = lțeavă + 2 · δ + 2· lCA = 10,5 + 2 · 0,1668 + 2 · 2,1 = 15 m