Întroducere

Industria carnii este una din ramurile de baza ale industriei alimentare si are ca obiect
obtinerea carnii si valorificarea carnii pentru consum direct sau prelucrarea in preparate si
conserva din carne.
In vederea realizarii de produse corespunzatoare sub aspect calitativ si al diversitatii
de sortimente, industria carnii trebuie sa aiba in vedere cerintele consumatorului si
exigentele exportului.
Intreprinderile de prelucreare a carnii sint raspindite pe tot cuprinsul tarii, pentru
asigurarea aprovizionarii populatiei cu carne proaspata, pe plan local, in conditii optime.
In acest fel se elimina translocarile de animale pe distante mari,evitindu-se pierderile in
greutatea vie a animalelor si se reduc cheltuielile de transport.
Pentru imbunatatirea productiei s-au introdus linii tehnologice noi la nivelul
tehnicii mondiale. S-a organizat productia pe baze stiintifice cu scopul de a valorifica
integral si in conditii cit mai economice intreaga MP de origine animala destinata
consumului uman. De aici a rezultat si necesitatea sporirii gamei de sortimente atit pe
consumul intern cit si pentru export.
In aceste conditii se impugn exigente cit mai crescute pentru cei care se ocupa
cu prelucrarea si controlul popular acestor produse, pentru ca sa-si pasteze calitatea
integrala sis a nu pericliteze sanatatea consumatorilor.
În ultimile doua decenii managerii s-au confruntat cu probleme care au existat
anterior. Ca urmare a progreselor în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, a globalizarii pieţei
şi creşterii numarului competitorilor de clasă mondială, organizaţiile au trebuit sa-şi
îmbunătaţească rapid activitatea lor pentru a fi competitive.
Planificarea afacerilor este una din cheltuielile succesului ce permit definirea exactă a
scopurilor şi a activităţilor ce trebuie făcute pentru atingerea lor precum şi repartizarea
judicioasă a resurselor necesare pentru obţinerea beneficiului aşteptat.
Deşi managementul eficient începe întotdeauna cu planificarea, majoritatea
întreprinderilor ignoră necesitatea elaborării unui plan de afaceri sau îi acordă o
importanţă minoră. Incertitudinea şi instabilitatea economică, dependenţa mare de
mediul extern, lipsa de resurse şi cunoştinţe crează mari dificultaţi în crearea
obiectivelor propuse în plan şi provoacă o atitudine sceptică a antreprenorilor faţă de
planul de afaceri în special şi de planificarea în general. Cu toate acestea studiul
experţilor occidentali au demonstrat că una din cauzele importante ale nivelului scazut
de supraveţuire a întreprinderilor micului bussiness este lipsa unor planuri strategice
care ar permite coordonarea activităţilor şi alocarea eficientă a resurselor disponibile.
De aceea este foarte important ca planul de afaceri dintr+un document formal să devină
un instrument managerial, care poate fi utilizat de antreprenor pentru evaluarea situaţiei
curente şi determinarea etapelor şi resurselor necesare, pentru realizarea cu succes a
obiectivelor şi scopurilor întreprinderii.
La întreprindere planificarea îndeplineşte un loc subordonat, problema ei constînd
în depunerea unui efort pentru atingerea scopului anumit.
Influenţa principală asupra caracterului planificării o are condiţiile social-
economice, şi în primul rind- forma de proprietate asupra capitalului.
De la calitatea planificarii depinde activitatea în viitor a întreprinderii şi atingerea
scopurilor ei, cît de efectiv vor fi utilizate resursele.
Clariatea unui plan de afaceri va prezenta de asemenea fundamental iniţiative de
îmbunătaţire a activităţii organizaţiei indiferent dacă este vorba de implementarea unui
proces de îmbunătaţire continuu prin managementul calitaţii sau prin alte eforturi
radicale de restructurare a firmei.
Pentru a ridica nivelul de planificare şi de conducere a întreărinderii, pentru ca
întreprinderea să se folosească mai bine de procesul tehnico-ştiinţific, statul trebuie să
elaboreze nişte masuri care ar permite o mai bună situaţie în viitor pentru dezvoltarea
întreprinderii.
Un plan bine gindit poate constitui cale spre succes, arătînd fiecărei persoane cum
poate contribui la obţinerea acestuia. Procesul de planificare în sine poate avea o
contribuţie importantă la formarea de noi idei, la înţelegerea fenomenului concurenţial,
la atragerea şi implicarea managerilor, fiind în acelaşi timp o parte integrantă din efortul
de comunicare şi mobilizare.
 1. Caracteristica întreprinderii.
Pentru fabricarea sortimentului descris în lucrarea dată, au fost folosite
tehnologii de producere larg răspîndite, ce asigură pregătirea produselor de calitate
înaltă.În legătură cu faptul că la momentul dat, piaţa acestor produse este supraîncărcată
cu produse de calitate proastă (tehnologia de producere a acestor produse nu corespunde
normelor în vigoare), considerăm că producţia produsă în cadrul acestor linii
tehnologice va fi larg întrebată, creînd o concurenţă demnă produselor de o calitate mai
joasă şi analogică. Faptul dat se lămureşte prin folosirea produselor naturale în procesul
de producere, fără orice adaos de natură sintetică (nenaturală).
Materia primă achiziţionată conform reţetelor este folosită raţional pentru
fabricarea întregului sortiment. Reeşind din acest fapt se trage concluzia următoare- că
producerea este rentabilă, economic efectivă si în stare de concurenţă pe piaţă.
În lucrarea dată este descrisă proiectarea unei întreprinderi ce produce următorul
sortiment de salamuri:
 Salam semi-afumat de tip “Tallinskaia”,
 Salam semi-afumat „Odesscaia”
 Salam fiert “Şuncă tocată”
Secţia se proiectează ca să fie autonomă, deci în secţie se proiectează toate
încăperile şi utilajele necesare pentru producerea de bază, şi se uneşte cu toate
comunicaţiile inginereşti.Se prevăd 4 camere frigorifice, una pentru refrigerare şi
păstare a materiei prime în stare refrigerată, a doua pentru păstrarea materiei prime în
stare congelată, a treia pentru sararea si maturarea produselor si ultima pentru
depozitarea produsului finit. Camera pentru păstarea materiei prime este dotată cu căi
aeriene, care sunt unite cu camera de prelucrare a meteriei prime unde semicarcasele
sunt supuse tanşării,dezosării şi alegerii care sunt prevăzute de instrucţiunea
tehnologică. După prelucrare materia primă este îndreptată în sectia de mezeluri unde o
parte este sarată si indreptată la maturare, alta este supusă prelucrării în continuare pin
la fabricare aprodusului finit.Utilajele instalate în secţie sunt alese în aşa fel ca să
uşureze lucrul la fiecare etapă a fluxului tehnologic şi corespund tuturor cerinţelor faţă
de utilajul modern. Alegerea instalaţiilor a fost efectuată în corespundere cu parametrii
fluxului tehnologic si a sortimentului mai multor firme producătoare de utileje,
alegindule pe cele mai eficiente producţiei planificate
 2. Planul de producere şi realizare a producţiei
Producerea şi realizarea producţiei este compartimentul principal al planului.
În baza indicatorilor compartimentului dat se elaboraeză celelalte compartimente ale
palanului. Planul de producere şi realizare se elaborează în expresie naturală şi valorică.
În baza indicatorilor naturali, nomenclatura şi sortimentul producţiei, se planifică
necesarul în resurse economice pentru atingerea obiectivelor prevăzute.
Volumele de producţie planificate în expresie naturală trebuie argumentate în baza
capacităţii de producţie al întreprinderii ce exprimă cantitatea de producţie maximă ce
se poate fabrica într-o perioadă dată, în condiţiile folosirei depline a utilajelor existente
în corespundere cu regim optim de lucru şi de organizare a proceselor de producţie.
Tabelul 1
Planul productiei pe sortimente
Nr. de Producţia u.m. Planul annual,
ordine in expresie naturala
1. “Tallinskaia” t 180

2. „Odesscaia” t 206

3. “Şuncă tocată” t 130

Total t 516

Întreprinderea proiectata va lucra intr-un schimb,durata căruia este de 8 ore,intr-un

an avem 265 zile lucratoare.
Dupa planificarea indicatorilor naturali al programului de producţie se elaborează
indicatorii valorici. În baza planului de producţie se calculează volumul vînzarilor nete.
Tabelul 2
 Calculul vinzărilor nete
nr Produsul u.m Planul Pret current Suma
anual lei/kg mii lei
1 “Tallinskaia”, t 180 116 20880

2 “Odesscaia” t 206 65 13390

3 “Şuncă tocată” t 130 134 27420

Total 61690

2. Calculul necesitaţii în resurse materialo-energetice

În acest compartiment se calculează necesitatea în unitaţi naturale şi valorice

ale resurselor materialo-energetice necesare pentru îndeplinirea programului de
producţie: materie primă,materiale principale şi auxiliare, apă, energie termică, şi
electrică, frig etc.
Calculele materiei prime şi auxiliare se efectuează in baza normelor progresive de
producţie dintr-o unitate de materie primă materiale principale prevăzute în schema
tehnologică ale proiectului. Preţurile pentru o unitate de resurse materialo-energetice de
piaţă la momentul elaborarii proiectului.
Aprovizionarea- constituie totalitatea de operaţiuni, care permit unitaţii economice
să dispună de bunurile economice şi serviciile necesare desfăşurarii în condiţii optime
activitaţii ei.
Calculul valoric al resurselor materialo-energetice se efectuează în următorul tabel.
 Tabelul 3
Calculul resurselor materialo-energetice

Nr Tipul de resurse u. m Pret P-u o unitate de produs P-u pentru tot

. materialo-energetice pentru 1t volumul de produs
o Norma de Suma in Cantitatea Suma,
unitate consum lei mii
lei
“Tallinskaia”
1 Carne de bov.calI Kg 78.900 450 35505 143100 11290.5
2 Carne de porc.ng Kg 77.600 250 19400 79500 9
3 Spic Kg 50.600 300 15180 95400 6169.2
4 Sare de bucatarie Kg 1.200 35 42 11130 4827.24
5 Nitrit de natriu Kg 32.000 0.01 0.32 3.18 13.356
6 Zahar tos Kg 9.500 2 19 636 0.1
7 Piper negru Kg 6.960 0.1 0.696 31.8 6.04
8 Cardamon Kg 10.4 0.03 0.312 9.54 0.22
9 Membrane m 6 1235.8 7414.8 392984.4 0.099
10 Energie electrica k 2.03 200 406 63600 2357.9
11 Apa m3 16 20 320 6360 129.1
101.76
Total 25685.6
9
“Odesscaia”
1 Carne de bov.calI Kg 78.900 110 8679 23320 1839.9
2 Carne de bov.calII Kg 63.900 350 22365 74200 4741.4
3 Spic Kg 50.600 230 11638 48760 2467.25
4 Crohmal Kg 2.500 20 50 4240 10.6
5 Sare de bucatarie Kg 1.200 22 26.4 4664 5.6
6 Nitrit de natriu Kg 32.000 0.075 2.368 15.9 0.5
7 Zahar tos Kg 9.500 2 19 424 4.03
8 Piper negru Kg 6.960 0.1 0.696 21.2 0.14
9 Cardamon kg 10.400 0.03 0.312 6.36 0.066
10 Membrane m 6 1235.8 7414.8 261989.6 1571.93
11 Energie electrica kw 2.03 200 406 42400 86.07
12 Apa m3 16 20 320 4240 67.84
Total 12588.1
1
 “Şuncă tocată”
1 Carne de bov cal.I Kg 78.900 450 35505 59625 4704.4
2 Spic Kg 50.600 550 27830 72875 3687.4
3 Sare de bucatarie Kg 1.200 35 42 4637.5 5.56
4 Nitrit de natriu Kg 32.000 0.01 0.32 1.325 0.042
5 Zahar tos Kg 9.500 2 19 265 2.52
6 Piper rosu; Kg 3.540 0.1 0.354 13.25 0.047
7 Piper Aromat Kg 20.200 0.1 2.02 13.25 0.267
8 Usturoi praf Kg 3.300 0. 2 0.66 26.5 0.087
9 Membrane m 6 1235.8 7414.8 163743.5 982.46
10 Energie electrica kw 2.03 200 406 26500 53.79
11 Apa m3 16 20 320 2650 42.4
Total 8982.7

Total=47256,5 mii lei

3. Planul muncii şi al cadrelor

În acest compartiment trebuie de calculat:
 Personalul industrial productiv pe categorii;
 Fondul total de salarii;
 Salariul madiu lunar al unui lucrator.
Planul muncii şi al salarizării trebuie să asigure îndeplinirea anumitor sarcini,
printre care:
 Asigurarea ritmurilor stabile şi înalte ale creşterii productivităţii muncii;
 Asigurarea folosirii raţionale a resurselor de muncă;
 Perfecţionarea metodelor de remunerare a muncii pornind de la cantitatea şi
calitatea lucrului efectuat.
La nivelul întreprinderilor fondul de remunerare reprezintă totalitatea sumelor
necesare pentru acordarea drepturilor băneşti personalului în măsura în care fiecare a
contribuit sub aspect calitativ şi cantitativ la realizarea sarcinilor întreprinderii.
Numarul de muncitori principali necesari pentru producerea sortimentului
planificat il determin dupa formula:
VP  M
Nm 
Fef  k

unde: VP- volumul total de productie;

M- manopera om-ore,cit timp pierde un om pentru a produce 1t de salam;
 Fef- fondul efectiv de timp;
k- coeficientul de utilizare a liniei de producţie.
Sortimentul planificat se produce pe o linie tehnologica, astfel calulele numarului
muncitorilor cit şi salariul se va face pentru aceste trei produse impreuna.

Nm=516*55/0.9*1921=16persoane.
Tabelul 4
Personalul industrial productiv pentru o linie de producere
Nr. calificare Personalul pe Nr.de schimb Personalul efectiv
schimb
1 Operator la receptie 1 1 1
2 Transare,dezosare,alegere 2 1 2
3 Operator la wolf 1 1 1
4 Operator la cuter 2 1 2
5 Operator la sprit 2 1 2
6 Muncitor la legare 3 1 3
7 Operator la termocamera 2 1 2
8 Depozitare 1 1 1
9 Livrare 2 1 2
total 16

Tabelul 5
Calculul salariului total pentru sortimentul planificat
Nr. calificare Tarif Fond Salariu Salariu Nr. Salariul
lei/ora de timp tarifar,lei premial,% muncitorilor totat,lei
efectiv
1 Operator la
receptie 10.25 2120 21730 2173 1 23.903
2 Transare,
dezosare,
alegere 9.40 2120 19940 1994 2 43.868
3 Operator la
wolf 9.24 2120 19588.8 1958.88 1 21.548
4
Operator la
5 cuter 11.24 2120 23828.8 2382.88 2 52.422
6 Operator la
sprit 9.20 2120 19504 1950.4 2 42.909
7
Muncitor la
8 legare 9.0 2120 19080 1908 3 34.344
9 Operator la
termocamera 8.0 2120 16960 1696 2 20.352
Depozitare 9.5 2120 20140 2014 1 22.154
Livrare 8.34 2120 17680.8 1768.08 2 38.898

10 Total 16 300.398
Cas=72.987 mii lei

Tabelul 6
Lista de state a personalului de conducere a întreprinderii
Postul Numarul de Salariul lunar, Lunile lucrate Salariul total,
unitati dupa lei mii lei
state
Director 1 7000 12 84.000
Contabil 1 5000 12 60.000
Mecanic 1 2700 12 32.400
Electric 1 2500 12 30.000
Laborant 1 3800 12 45.600
Microbiolog 1 3600 12 43.200
Servitoare 2 1500 12 36.000
Sofer 2 2500 12 60.000
Hamal 3 2000 12 72.000
Paznic 6 1800 12 129.600
Tehnolog 1 4500 12 54.000
Maistru 2 4000 12 96.000
Sef pe depozit 1 1900 12 22.800
Total 23 42800 12 765.600

Cas=229.68 mii lei

 Determinind numărul lucrătorilor, trebuie de calculat fondul total de salarii.
Fondul total de salarii al muncitorilor este compus din fondul principal şi fondul
suplimentar de salarii.
În fondul principal de salarii se include:
 Fondul tarifelor de salarii;
 Prime din fondul de salarii;
 Suplimente pentru lucrul în schimburile de noapte;
 Suplimente pentru condiţii grele, dăunătoare de muncă;
 Alte suplimente.
În fondul suplimentar de salarii se include:
 Plăţi pentru concediu;
 Alte plăţi prevăzute de legislaţie.
Pentru a determina fondul de salarii principal, este necesar de a aduna la fondul
tarifar suplimentele nominalizate mai sus de salarii. Mărimea acestor suplimente se
stabileşte în procente către plata după tarif şi sunt primite în calcule, cum s-a stabilit la
întreprindere. Mărimea salariului suplimentar se stabileşte în procente de la salariul
principal şi variază între 8-10%.
Fondul de salarii al altor categorii de lucrători (specialişti şi conducători) se
planifică în faza salariilor lunare de funcţii şi numărul de luni lucrate pe an.
Numărul total de lucrători pe categorii şi fondul lor de salarii se prezintă în
următorul tabel.

Tabelul 7
Personalul întreprinderii şi fondul total de salarii
Categoria lucratorilor Numarul Fondul total de salarii, mii lei
 Personalul de
conducere si
nuncitorii auxiliari 23 765.600
 Muncitori de baza 16 300.398
total 39 1065.998
Cas=302.667 mii lei
 5. Planul financiar.
Acest compartiment este cheie, deoarece pe baza lui se determină eficienţa
proiectului.
În activitatea de planificare şi analiză este necesar de a cunoaşte structura costului
de producţie, adică elementele componente ale cheltuielilor de producţie şi ponderea
fiecărui element în parte în totalul cheltuielilor ce compun costul de producţie respectiv.
În corespundere cu conţinutul economic cheltuielile ce formează costul de
producţie se grupează astfel:
I element- cheltuieli materiale, inclusiv combustibilul şi energia livrată din altă
parte. În acest element se include valoarea materiei prime,materialelor de bază,
auxiliare, semifabricatelor, combustibil, energie, ambalaj şi materiale de
ambalaj,valoarea resurselor naturale utilizate (apă). Valoarea resurselor materiale se
includ în cheltuieli după preţul real de cumpărare şi se întroduc în costul producţiei fără
impozitul pe valoarea adăugată.
II element- cheltuieli pentru retribuirea muncii. Reflectă cheltuielile pentru
remunerarea muncii, calculată după tarife, adaosuri, premii,plata concediilor (salariul
suplimentar).
III element- cotizaţiile pentru asigurări sociale de stat. Reflectă defalcările
organelor asigurării sociale.
IV element- uzura mijloacelor fixe, arata suma cotelor de amortizare( pentru
restabilirea totală a mijloacelor fixe).
V element- alte cheltuieli: cheltuieli de reclamă,reparaţia MF, de deplasări,
reprezentative, pentru pregătirea cadrelor, pentru plata % creditelor bancare.
Clasificarea cheltuielilor după elemente economice este necesară pentru calcularea
cheltuielilor pe întreprindere în total.
Profitul reprezintă partea suplimentară a valorii care se obţine în urma efectuării
unui ciclu de producţie şi este sursa principală pentru dezvoltarea de mai departe a
întreprinderii.
Profitul poate apărea pe trei direcţii de activitate ale întreprinderii:
 Profit din activitatea de bază sau activitatea operaţională, care este cel mai
important fel de profit;
 Profitul activitatea investiţională;
  Profitul din activitate financiară.
Felurile de profit sunt următoarele şi se calculează astfel:
1. profitul brut- acel profit care se obţine prin diferenţa dintre vinzările nete şi
costul vinzărilor;
2. profitul perioadei de gestiune- acel profit care se supune impozitării
(profitul pină la impozitare);
3. profitul net- diferenţa dintre profitul perioadei de gestiune pînă la

impozitare şi cheltuielile pe impozitul pe profit, care rămîne la dispoziţia

întreprinderii.
Impozitul pe profit pe anul 2011 va fi „0”, deoarece vor fi alegerile locale,creindu-se
facilitati pentru noii intreprinzatori.

Tabelul 8
Calculul profitului întreprinderii
Nr. Indicatorii u.m. Valoarea indicatorilor
1 Vinzările nete mii lei 61690
2 Costul vînzărilor inclusiv: mii lei 55960.365
- cheltuieli materiale
directe; 47256,5
- cheltuieli pentru
salarizare; 1065.998
- defalcări în fondul
social; 302.667
- cheltuieli de producţie
indirecte. 7335.2
3 Profit brut mii lei 19511.6
4 Cheltuieli de perioadă: mii lei 5384
- cheltuieli
administrative; 2153.6
- alte cheltuieli
administrative 269.2
- cheltuieli comerciale. 2422.8
5 Profitul pină la impozitare mii lei 14127.6
7 Impozit pe profit mii lei 0
8 Profitul net mii lei 14127.6
 6. Eficienta investitiilor
Calculul necesitatii in investitii capitale pentru construirea in intreprinderi se
efectueaza in baza normativelor investitiilor capitale specifice si a capacitatii de
productie proiectate.
Calculul cheltuielilor capitale pentru reconstructie se efectueaza in tabelul urmator.

Tabelul 9
Calculul cheltuielilor capitale pentru reconstructia intreprinderii
Nr. Denumirea Model Nr. Pret,lei Suma,mii
lei
1 Wolf BOOM-155 1 60000 60.000
2 Cuter Malocut-300 1 750000 750.000
3 Malaxor Inwestpool-PW-600 1 45000 45.000
4 Masina de umplut Compomini-1500 1 21000 21.000
(sprit)
5 Generator de gheata SCOTSMAN MF 1 23500 23.500
82
6 Clipsator Technnopack KOCT 1 11000 11.000
90
7 Termocamera ACCK-1E 3 320000 960.000
universala
8 Masa inox AIBP-00.010 4 10000 40.000
9 Cintar aerian VT-500 1 3000 3.000
10 Cîntar platformă РП-1Ц-ВМ 2 4500 9.000
11 Cîntar de masă MOGUNT78 2 2800 56.000
12 Cărucioare Cimber 10 500 5.000
13 Masă pentru legarea ЯЗ-ФСК 3 6000 18.000
salamului
14 Rame ПЛ-352-А 10 3800 38.000
15 Stilaj pentru 221-ФО-15,07 2 2500 5.000
condimente
16 Rame pentru 221-ФО-1,531 7 3800 26.600
maturarea cărnii
17 Dispozitiv de ridicare ЯЗ-ФЮД-02 2 3500 7.000
18 Lăzi pentru tocătură RT-25 25 100 2.500
Total cheltuieli 1405.600
capitale
  cheltuielile pentru transportarea si montarea utilajului se calculeaza in % de
la pretul utilajului.

Termenul de recuperare al cheltuielilor capitale se calculeaza dupa formula:

Tr=CC1/π,
unde: Tr- termenul de recuperare al cheltuielilor capitale;
CC1- cheltuieli capitale totale;
π- suma profitului anual al intreprinderii noi( dupa reconstructie).
Tr=(1405.6+37800)/14127=2.77 ani
In calitate de surse de finantare a cheltuielilor capitale pentru reconstructie pot fi
folosite:
 profitul net;
 amortismentul;
 credite;
 investitii.

Tabelul 10
Calculul chiriei pentru suprafata de productie
Suprafata Pretul 1 m2, Suma pe o luna, Suma pe an,
inchiriata,m2 pe o luna,lei mii lei mii lei
630 4500 2835 34020

Aceasta valoar econtribuie direct la formarea costului productiei,astfel ea este

introdusa la cheltuielile directe materiale.
In planul financiar se efectueaza calculul indicatorilor eficientei activitatii
intreprinderii. Rentabilitatea indica raportul dintre profit si cheltuieli pentru o perioada
daterminata:
- rentabilitatea de productie-------Rpr=Пn/Cht=14127.6/53840.4=0.26
- rentabilitatea vinzarilor-----------Rvz=Пn/VN=0.19
 7.Planificarea pretului de cost ,beneficiului și a rentabilității.
Calculul de plan al prețului de cost pentru salamul “ Tallinskaia”se efectuiază în baza
articolelor de cheltueli.

Norma de Costul pentru

Articole consum a
materiei prime Preţ de cost a O unitate de tot volumul de
pentru o unitate, unei resurse, lei producţie, producţie, lei
t lei/tonă
Materie primă /
Carne de bov.cal 450 78 35505 11290,5
Sare de bucătărie 35 5,50 42 4827,24
Carne de porc 250 77,60 19400 9827,5
Spic 300 50,6 15180 6169,2
Nitrit de natriu 0,01 32 0,32 13,356
Zahăr tos 2 15 19 0,1
Apă 1,6 20 320 129,1
Membrane 1235,8 6 7414,7 0,099
Cardamon 0,03 10,4 0,312 0,22
Piper negru 0,1 6,9 0,312 6,04
Deşeuri recuperate şi
- - - -
realizate
Materiale principale - - 6500 256829
Materiale auxiliare - - 1050 32825
Energie electrică, Kw\ 140 2,3 406 23610
Salariul muncitorului de - -
9523 304280
bază(total)
Salariul adăugător - - 120 6037
Defalcări, asigurări - -
1000 131370
sociale
Cheltuieli pe secţie - - 875 44021
Cheltuieli pentru - -
78822
întreprindere 900
Pierderi rebut - - 105 5282
Alte cheltuieli - - 140 7043
Preţ de cost - - 18500 930735
Cheltuieli comerciale - - 1240 62384
Preţ de cost total - - 115239,94 1915499,419

Pvinz  Ptot + 0,1* Ptot  115, 23 + 0,1*115, 23  126, 23 lei.

 Concluzie
Indicatorii tehnico-economici de baza ai intreprinderii

Tabelul11
Tabelul de totalizare a indicatorilor tehnico-economici principali ai intreprinderii
proiectate
Nr Indicatorii u.m. Valoarea indicatorului
1 Vinzari nete mii lei 61690
2 Volumul productiei inclusiv: t 516
- salam s-a
“Tallinskaia”, t 180
- salam s-a„Odesscaia”; t 206
- salam f „Şuncă t
tocată”. 130
3 Personalul intreprinderii inclusiv: Persoane 39
- personal industrial 16
productiv;
- personal administrativ. 23
4 Fondul total de salariu mii lei 1065.998
5 Costul productiei mii lei 59224.4
6 Impozitul pe profit mii lei 0
7 Profitul net mii lei 14127
8 Rentabilitatea productiei % 26
9 Rentabilitatea vinzarilor % 19
10 Salariu mediu lunar lei 1560
10 Cheltuieli la 1leu PM bani 81
10 Perioada de recuperare a ani 2.77
cheltuielilor capitale
 Bibliografie:
1. Nicolae Ciornii, Ilie Blaj „Economia firmelor contemporane”, Chisinau, 2003.
2. Ala Cotelnic „Managementul unitatii economice”.
3. E.Hriscev „Managementul firmei”.
4. Indrumar „Managementul in industria alimentara”.
5. Indicatii metodice pentru proiectul de an „Planificarea activitatii economice”.
6. Cataloagele de produse ale firmelor distribuitoare de condimente si utilaj
„Condiviv” si „Moguntia” .
7.Indrumar metodic pentru indeplinirea lucrarii de curs “Managiment in Industriea
Alimentara”.UTM,Chisinau,1995.