Ton Cojar O postied a attel actouaa Gg paideiaiv on Cojar cu ANTIGONA Am avut atunci revelafia vl unor maestri ca Vi it mult prea devreme lon Cojar nu si-a pierdut veatici lui s-a intemeiat aprofundat urmarind des a misterului celei mai efem E \a HAGI TUDOSE $i VAS: spectacole cu care a imbogafit lon Cojar a trait $i a creat sub pentru arta, al unei arderi con} ‘ niscut din nevoia de a semnifica, de 1 lon Cojar, se apropie in creatiile $i amentale ale existentet, €1 contempora, Pentru intelegerea pulu “onstiinte rizveaitite impo (rigd exaspevate tnur In spectacolele Metumorfozeaza tn sul nu se mM, "| S€ mai poate limita as ‘Worizez tn ‘ag de ailste vielll Spirituies POET Ty tive i t ae » nici divertisment, C1 omul nici meserle ' initate ae ica nu existi astizi multi arlish cap Cred ca ‘ntensitatea lui lon Cojar, 0 permanent 4 | sia inimii. Un artist ca Ton Cojarr ie actor Ro. iu de pedagogia eriente de profes naceasti experienta ecoul operer Me m ului romanese $i munca sa in cadrul Academ intr-un domeniu in care inalte autoritat ding au scris nenumarate studii, lon Cojar iZbUTeste el a fi original, de a aduce un punet de vedere proai tulburitor Inamic al ..dogmatismului rezidual aimee! el descopera adevarul uimitor al pa artei actorului, ajungand la concluzia ca eed ce nu € | nu e cu adevarat dramatic invatamant In procesul complex al abordarii persona P pe buna dreptate, metodele c, actorului, ,.un fel de izgonire a omului din oe a un soi de robotizare a actorului”, Cojar — complexitate omeneas: pretinde si existe ca fiinta omeneasca intel cere un trup, cere verbalizare, cu un cuvi totalitate” vie, unitate complex organ eulturala” . Cartea se citeste pe nerisuflate Incredintat, 6 contr ibutie majory Specialitate. aa Ton Cojar but actorului si chiar, } teste si patrunda g indriznese a * spuni. Necesitatea manifest + artistice si pedagogic arti dramatica presupune importanta unde, in ce mo itic se afl acest punet ~ lcgat indestructibil de spiri un aparat teoretic prin care Pp vUnitatea” in ,,diversita Corect definit spre a elim prezentat de diletanti Pedagogia artelor. 4 o Situat int-un p re (Mediteraneang, 0 Se j ; pune, dincolo deoli teatrale, si prin fortarile de depasire a do imant. sobrietate dubitativa ca prului dintre ,.dionisiae” gi ,apolinie”, arta at prin paradoxal, prin revelarea acestui bizar fen incompatibilitatile si transforma, sub privinile nm ifirmatia sau negatia in contrariul Jor, ca ul npreseriptibil specific al genului dramatic. lual in orice tip de inv Histrionism sugubat $1 dramatic, e doar il tratie monologala si naratiune epica. student a acestei axiome presupune existen{a unel discipline teoretice fn care ca si studierea tainelor muzicii prin disciplinele ,teorie si solfegii”, ,contrapunct™, ~armonic” ete, studiul artei actorului sa fie scos din empirismul orb si eclectismul diletant, prin cunoasterea principiului fondator si a regulilor obiective ale acestei arte specifice. a 4 de capacitatea de a indeplini practic obiectivul artei sale, actorul din teatrul i filmul secolului XX, ab: olvent unei academii trebuie sf fie pregatit si abordeze si teoretic proble: ca specifica profesiei sale, Scepticism zeflemitor si sobriet imanent’i si tr Constientizarea de in a ate, negare si inhi are si depasire, ascunde autentic poarta in sine caracteri: ale unei semintii cu vocatia parad ) decursul unor dure si complexe exper ale care-au inceput din timpuri imemori: anscendenta, fix dezvaluire, arta actorului generale si i lititii. forjaa iculare iStorice St Cultuur Continua si agi Ecoul perei, muti azi ac de la Millo, elor mai mari adi Brezeanu, Balean trului romanese.O po Fintesteanu, Giugaru la Caragiu, de la Frosa. Popovici si Aura Buzescu, j-au apucat in viata $1 yrmante artistice unele actorului ?ere idei filozofice,” estet 1 ce conduce, fire: conceptii si metode pi Po formatiy modelul invatamant (filologie, drept, fil formare profesional: cramele analitice, nu mai crede. E teorie si practica, anului [, tradate soa practic. impli Modali12 TON VOjar le lao clasa la alta, Ramane comun doar nume Uneori nici alat, pentru ca actorie” nu 6Ste si lasi lucru cu arta a acon ine nu e sil olutiile aratate de maestru nu inseamna a dobandi o Metoda inseamna cale, drum, procedeu sau de procedee prin care se poate ajunge la cunt biectivului, la descoperirea propriilor solutii la ori si probleme, la propriile adevaruri, obiective $1 sub despre lucruri. i nantul de arta, $i mai cu seama cel de arta d este in permanenta, in practica de fiecare zi, prin n ificai fata in fata cu aspectele complexe si extret te — uneori insolubile — pe care le genereazi opo: dintre functiile invatamantului a le-a relevat marcle atomist francez Louis de Broglie conferinta Cercetare si invatamant: ,,Opozitia fundamen intre atitudinea cercetatorului stiintifie care. prin insasi natura spiritului sau, este intotdeauna preocupat de ~ descoperirea unor lucruri necunoscute inca gi prefera sa puna la indoiala pe cele ce treceau drept bine stabilite gi atitudinea profesorului care, predand ceea ce se stie sau ce crede ca stie, dupa un program ce ii este impus sau pe ca singur si l-a trasat, tinde, urménd o inclinare natur: citre un anumit dogmatism’! Rost ned in 1959, aceasti importantd fraza se intemei pe o idee enuntata de Ch. Péguy cu © jumitate de secol devreme. E Chiar daca problema incompatibilitatilor dintre pi invatamantului institutionalizat, cu precadere cel oh d Invi | de it Louis, tle Broglie (descoperitorul undelor asoctate iit miscare), ,, Certitudinile St incertitudinile stiinget Bucuresti, 1986, pag. 233.sative, In care ML in invatiméntul atut asigura 0 total, indeplinirea unui ide ultima instanja, do ncompatibilititile error momente de eriza @ modele. eal si prel ci cercetare si desc autocunoastere, € un de obi mal cu sea Formarea e un umane, a intregului p de noi deprinderi, sp spirituala si psihofiaiel Clasa de arta a 'ecuperare a celor St imaginatie, pr Nrelucrare efeetivd,jor senzoriale oblinule prin raporta or rae statice si sublectelercinannaas ee cle din mediul inconjurator, In ri ae 4 situatiilor ,obiective” si conve ; i i 1 anic si comportamentele adecyate: , vite cuvinte, ea inseamna cercetare sr exp insusirea in prima etapa a mie ci care se realizeazi transformarea nt realitate psihologica conereta, 0 Ten de exercitiu, rolul, sunt convent semiotice (texte) ce se comunii teral, pe care act suma si, prin imaginatia substitutiva, le transforma materiale, in realitate sensibila, concreta, obiectivar primata comportamental, Acesta este, Spus foal primul nivel al miracelului scenic, ce const experimentare in atelierul de arta actorulul. »Numai pereeperea fenomenelor face posib ne previne Henry Wald, Aceasta inseamma cunoasterii teoretice nu poate fi minimaliaalane Mal concludent in aceasti privinta ni-] ofe da Vinci care, desi avea obiceiul sii afipme os falia ma? (Exnerienta nu mi amiigeste nici : considera , nom fara studi, jeanae era con Sorel asupra practicit »Trebuie mai inti @Ppol Practica” Stiinta este condu " Henry Wi ie ahd. 1 Expresivitacea ideile MCUrESIi. 1986, ag 262. —reprezinta solda fie construita pe artei actorului, pet in scolile de arta di pentru acest demerspificultatea raspunsului Modul de a gandi care ag principiului logie pe care seq intreaba, “iutind o explicatie la dobindi un raspuns corect §i ¢1 teatrul? sau ce este arta) definitie, 0 construetie lucruri, n-au fost reusite, lucrari Modalitates esteti ca un concept valabil ft aceasta esenta, nu am put mai curand am r: Concept nue nici posibil, darachalM. Geiger. Piscatory alti, concluzia lui Ca cetarea critica de fata, nediferentiat. Vom observa astfel¢ ce este arta teatrului trebuie sa devi catrul? — asa cum exist la capital ici repetiim cf aei nu ne intereseaz si simplu, ci evolutia intuirii eset rebarea — Ce e arta teatrului? im putea-o face, fiinded in Stiin li, ni s-ar recomanda 6 solutie tocma 1 i sus nu este singulara. Ext cu aceeasi probitate ea rt ro abil schimbare @ direee mai lesne de atins, Cum Sin eseisti litatea si a acestor genuri de fu cal mai cuprinzatoare a dom erudita e diferita de cunoasterea es uil Petrescu si de care are nevole pl aflat in formare si care, pe lai rinta de a invata, resimte 0 FOR Preticd si practi odivagatii entuz repezi certitudini 2 i aste despre arta ke ' Zenitul impreciziunif” nus © hu se obtin din pe efectivai se formeazs »reveria lent : a2] cu notiant a ordine sistematien”? otinni: clare, inl Ibidem, pay. 104 Citate din T Vion, 5 ji ton Bucuresti, | Studi de filing 029 lee vofte estetic Ts oO™Z2z #63 ; c 1 f 3 1O poei inverse, ecincre deat in o desi in sistemul ui au preluat si aplicat cu > din pricina traducerilor Principiul Unitatit 0 hicului omenese, $i cea” avut de jucat un rol impor \eatrale a secolului XX. Indoiala in valabilitate ca, asa cum explica Tudor alitatea nu ni se reductibild Ia cAteva pele. Zona irationalului este pei pare destul de larga. Ceea ce e originalitatea feluritelor aspecte pentru noi 0 importanta atat de de a stapani rational un intreg dome accea Care garanteaza sistemul, a problematica.”! Dar marele profesor restabileste echilibry alabilitatii sistemului, es poate fi o doyada serioasa impotriva valabili ci adevarul unui sistem este la un moment arata cel mult ca rolul lui este incheiat, dar jucat nici un rol si nu a avut nici o valoare™= | luzia t de categorica @ Revenind la cor Petrescu: ,,Un asemenea concept nu € nici posibil” intrebarea dac& si explieatia cauzelor GGGster impos decurge dintr-o cercetare la fel de riguroasa, Sauda nici acest lucru nu a fost po coarece presupozitia rcetare, fiind nepot t la acest egee, recunoscut wintuirii esentei™ de vedere”’, de la care in ce natura obiectului, a ¢ imposibilitate a Oricum, absolut bilitdtii formalarii unui la fel de inaceepta bili ca neept este, dupa par i \bsolutizarea unui of punct de vedere: iflam pusi in fata a dow’ fipurl ge iaamaen reZzulting iecare dintr-un alt mod andi. Se @eevMluic © in. Litait din care e fireso SAREEEME numaj 4 la ontologia ObIGGHIMM, Care 5), Scout vreodatd, dae aaa merre7ulta dir emelnice, bai a unui a i, al cauzalitati cunoastere minismulut intereseazil. Reiese, deci, ed pri formulat care si traduca fi dobindit, nu e din cauzaT arta actorului”) gi mu e det ne gic cu care S-a Operat asi Cu alte cuvinte, necone 0 ilui poate constitul cau definitii satisfacitoare a acestu care au urm. $ producerea ei se fntemeiaza pe co si existe, ca gi im Sttimte, ,,stt sustin c& teoria nu e€ create literatura orala depr | in anumite domenii. T ale, seminand confuzii in al grav, in mediile de specialit iri, o confuzie intre o ial celeilalte, ea tuturor disciplin ¢ © poate raspunde veru cu arta insasi gi p a la lintels phn obiectului ei, ‘me ale oricarei cei47) Dar, conform UnOT opinii recente, cune sj mai cu seam’ in cele ale 50 multumeased , acum - de aproxim i probabiliste, relativ brute”! deo “c accesibil congtiinfel sunt 1 yultatele gandii » noi tocmai procesele ne sutor considera CA 4 a oricirei arte pra Realismul necrutitor al acestui punct de vedere s= inchide definitiv accesul spre obiectivill \andu-se el insugi sub forma unei propozitit poate fi contrazisi deoarece procesele creatiet auy pururi (ca si in concluziile lui Camil Petre onentele, momentele, aspectele lor ascunse, inson in plus, subiectii creatori fiind cazuri parti smogene, individualitati inconfundabile, unicate, nu vorp toate domeniile trebuie sa 5¢ procesele insele”’’, iar pe i privinta artelor, ac clay i vorbim de o tratare axion riciodata sé se repete, nu vor put peta aidoma, nu pot fi ace! , cle neajungdnd a fi vreoda ile unei forme unice care ralizali” ,ar impiedica desfasurarile naturale, firesti le proceselor interioare $i in cadrul acestui gen de creatie nu pot fi programate, pentru ed orice constringere inhiba procesele spontane iar ,,Limitele formei terorizeaz’ spiritul’ 4 utah eae ‘tnterene az4 in cel mai inalt grad njenzi ef ‘istematizare, chiar $i al unor asp Momente limitate, partiale, cu diferite grade de impo trairi, Procesele psihice 6 nu se pot tipiza sau formal lice. Limitele foarte striete Pair Patrick Suppes, 79, * Lucrarea citatd Thidem, pag. 424 ‘ Anton Duionitvin Istoria togieti" Bucuvesn, 197 Relics of pspentru : in provoci rea $1 1) ecenica a actorulut ~ in cine cjrora suntem acum pre profesorul Suppes isi co sus: ,.. acest mod de exp sa sau componenta psiho actiune”.! « in ceea ce ne priveste, nik 1 aparatul teoretic de i de profesie ulintel marturisite de de la care s& se po: ba accesul la esenta fenoment ‘Sta nu e determinata de natu Metodele de abordare $i mai ex: ~ “te, de la care s-a pornit si Clului supus cercetarii, Ineadrarea logica, a priori, biecteoH lon Cojar in categoria obiectelor insondabile, cognoscibile din perspectiva determinism naturii lor pe baza logicii clasice, riméne fara natura actorului si a fenomenului specific se lasa explicaté prin mecanismele logieii b Revenind la intrebarea de fneeput (ce est rului?), s-ar putea da un raspuns, sau chiar mai mi de altfel, s-au si dat in decursul istoriei teatrului, A dovedi ins tot atat de nemultumitoare pentru cel ee 4 pe cat de stanjenitoare pentru cel intrebat, pentru ca, o1 s-ar parea de ciudat, arta actorului nu se Jasa expli lotalitatea sa, rationand conform logicii clasice, deoarece. opinia noastra, ,,caleé prineipiul identitatii si al non tradictici: un lucru este ceea ce este, neputdnd sa fie sii acelasi timp sa nu fie”! Consecinta e limpede, cercetarea n, esentei artei sale pe baza logicii ari aturii actorului si stotelice nu conduce rezultate multumitoare. Trebuie gasita alta cale Referindu-se la mecanismele logice a itive, prof. Anton Dumitriu arat lucruri surprinzatoare sj ciude Oare acestea n-z acea alta cale ? ' Anton anDin pacate, mentalitatea, mt! ro] mai putin ora tin viziun scris despre functiil i nu au fort ocoll dintr-0. nip n apoz rieri teoretice desp , de Denis Dider menii unei ‘alteratiey din ¢ uita cu ,altceva”, de © impo acu €a, walte cuyinte, abordand probl 'enomenului creatied actoricesti din p pe °n ratiune, ori simfire, inseamna i Necesitate ve latoare © poate indep “meni nu numai cf nu Pp clasieg ‘a bing fermen ud nici nu poate. adm 1 codaoficiu, apriori, deci acreatiei actorului, d pentro unul dintre fi decAt ori ratiune, ori ce este’. cum cere clare si demonstrabile, certitudinii, al a a cfror naturi nu poate: ate din chinga afara logicii, aberatii. A intirzia regdndirea la incadrarea actorului gi logice, a cilror valabilit matematic si ale eliror alomice si subatomice, cel mai bine, cum st si ale spiritului, i actorului din imy si fenomenelor concluzia foPrin cuceriilé suuintil ; obligatoriu si conside Fin mod cert mai multe necanisme logice ce expl onceput prin logica se stie cf exist m ica un lucru sa fie e ceva si in acelagi timp 1 rezen{a concreta, e si a treia soluyie log tru noi, arta actorului ‘lune si simtire. Actorul Decurge o coneluzie sim} '-a intemeiat dintotdeauna ip de ae pe un alt mv. ARTA ACTOR LOGICA A MEN Oamenii de stiinté au aratat nu a fost nici uniea, nici lineara. Omenirii ii corespund tipu L cu spatiul, cu orizontul st comunititile omenesti. ‘ Pornind de Ja ideile scolii tani ei notorii BE. Durkh »la tipuri sociale diferite diferite”,! te in societatile o1 iatea” mentalitatit pt clemente formeazd o anumi Structurd mentali si face ea Sa fie orientata altfel 1% > Thidem.Caracteristicile pe cat de functionare a mecani constituie repere de o deosebil de acces spre cunoasterea naturii de creatie specifica lui, by Leévy-Briihl enunti o lege a participa lucrurile si fenomenele nu sunt legate intre e exterioare, vizibile, ,,colaterale”, ci $i pri tuturor lucrurilor, dar e invizibil si ,,se ri zentarile comune”! Notiunea de participatie ¢ greu de expli dialogul Parmenide de Platon, marturiseste, ju Zeus, cA nu i-ar fi usor sa o explice. Cum functioneaza legea participatiei ? Folosindu-se de exemplul oferit de descopei din jungla brazilian’, Levy-Briihl arata ed explora foarte surprinsi cénd membrii tribului ,,Bororé” sunt Bororé, dar afirmau cu aceeasi con’ Arara’, adicd papagali rosii care traiese 7 S-a constatat, explici profesorul Anton’ afirmé ci sunt de fapt, esential si actual, Nu este deloc vorba de o vorbire sim! i totemica dintre ei si papagali, rm am ci de una substantial, Lévy-Briihl explicd modul acest tip, de neinteles, bizare pe pe care o enuntd in ,,Les fonet inferieures” astfel; vin litdtii primitive, obiectel > iaO poetic mod de netnpele aliceva dee in legiturl eu dew primitive pe Care an profesor] Anton Dumitrig nu este antilogiel, ea ff omulul civilizat, dar m uneor! pe baza unor litatea noastri”, De asemenea, € de primilivului se bazeaail 55 functionarea mentala a nu-si formeasd Concepte : domenii, ci mai eurfnd i clemente psihice care d stul de bizare’ * ructeristicd a met prin imagini’’, $i in aceasta liciente pentru a se permite unele wctorului in aetul scenic. Fata de inconjurate de un fel de pot ryjind primitivul sunt ineo si lueruri di ‘ntreg, care @ bizare, i cu cap = ‘viluie o imaginatie fe Psiholo producitoare dew Tot de la profesorul An unor triburi indiene exista o bo: recia limbajul. Chiar sistemul nu se numara. In unele limbi nu : pest”. sau exista un mare numar de ¢ diferitele tipuri de mers (33 feluri actiunil, corespunde nevoii de a se expri cum ar picta, sau desena, de a pune in spatiu gi Profesorul Anton Dumitriu citeaz& conelu aft utila tezei noastre: ,,Rezulta ca li bUeF despre actiuni in modul cum ele se reprezin urechilor’’.? a“ De asemenea, concluziile generale ale Jui Anto: despre gandirea omului care traieste in societ omul primitiv se bazeaza ,,mai mult pe concepte abstracte. Aceasta inseamni cA intr-un mod mult mai direct de realitat asa cum este in legdtura nemijlocita cu sale, Realitatea se reflect in spiritul siu Efectul oglinzii, al rasfrangerii, ¢ pentru ,,potentialul de vulnerabili ca prim material de lucru al actorulu Fata de omul civilizat care ,,prin al a realului, impinsé pana la ma:v tiv ». .0 pria# asupra mai 0 cnn aan a ume! oie si care-I p de o frumusefe cu tol ui, aratul, seménatul, cul plantele, eu boabele de34 Corolarul tuturor rs cea mai important caracter . defineste ca Struetura Jogi ie primitive” si care constituie cea m uu de functionare a mecanismului ga i .,participatiei”, Bir Pentru a intelege mai usor bizara lege a ci care un Bororé afirma cf e, in acelasi timp, Lévy Briini considera ca acest lucru nu e ,,no al incalca principiile identitatii si ale contradictiei 0 o binare, Prof. Dumitriu ne ofera un exemplu din fizi ax S-a constatat ca electronul — elementul electric con rr materiel — se comporta in unele experiente efectiy ca in lar in altele efectiv ca un corpuseul, dovedindu-se a J electronul are de fapt o natura duala, ca e $i unda si cor ii ceea ce, bineinteles, nu poate fi acceptat in logica. 0 de aceea a trebuit sa se recurga Ia logicile po a é aplicandu-se acestor fenomene o schema trivalenta” n Astfel, slim ci anumite fenomene fizice, netneadr: scheme bivalente, se incadreaza foarte bine tn ; polivalente, pentru care principiul ,,terfiului este valabil. In logica bivalenté un Tuer este si treia posibilitate nu exista, ,,tertium non propozitie este sau adevarata, alta valoare, care nu este nici : Profesorul Anton Dumitriu : mecanismelor acestei logici pol ‘Idem, pag. 24.e ce am insistat atat pe itialitatii primitive ? unei alte realitifi si a unor vari cele care guverneaza a ~antilogies, cio waltfel” prin grila caruia lueruri ea casteptate.v1. ARTA ACTORULI MECANISM LOGI pe ceea ce este ésvelltl cel mai important ~esenta lor”, sensul ,,mai real” al fiin{airii totalitatii pe care o reprezinta si in care se inclu in aceste conditii, explicarea acestor lucruri in telatie foarte stransa cu originea lor. Aceasta alt mod de a fi in lume, inseamna a vedea — perspectiva unei experiente specifice, a mentalitati care le da o alté dimensiune. Astfel, orice actiune a omului soc: precedati de acte simbolice, de reiterarea n Medicinman-ii (tamaduitorii bolilor) inainte tchnicile de lecuire, pentru a-si asigura succesul, genezei bolii. Textele pe care le rosteau sam; urmeaza acelagi- procedeu. E un mod al religios de a da substanta si semnificatie fi actiuni, fiecdrui gest. Credinta e 0 cale- ined orm opinici lui Mircearealittii e o forma de patent putea actualiza oriednd, daca E o modalitate de gindire pe zentanile colective ale comul conservat miturile, obiceiurile, ordoneaza ciclurile Vietii si dau = = cc mentului lor, de Obiectele realitatii vizibile au, dimensiune invizibild. Rilke spunea: 3 Gefangener” (in fiecare lueru e un pri m e de fapt dimensiunea invizibila a lucru : intr-un potential virtual, intr-o POS! ; ~ Ce il intereseaza in cel mai inalt g ~ Sa-l elibereze pe ,,prizonier”. te Ce sens si ce obiectiy fina | ar h buna scoala de arté dramatica ? " — Sa indeplineascd toate condil te posibilul, arheii fiecdrui student 0 real-izeze, © actual-izeze. o frunzii. Conform acestei ipo! ia nu-i Scapa nimic, cel ¢:See 0 poeticd a Deci, piatra poate deveni si ,,al fi dowd lucruri deodata poate uuliz timp: scrul cruri deodaté. Bl si alteimeya ient sau nu, actorul nu op ar putea implini. punctul initial care c toate, principiul fondator al mentalitate care functil polivalente care accepta §i multipla polivalenta a as cetateanul X gi pers lutentie, actorul e Richard, ale asumat.VII. O NECE in lumina acestor pi nsul notiunii actor — ,, vechile manuale gi oferit di latinesti actio-actionis — cel care face, este vag, Si de actiune specified pe cal realizeaza actorul in proces ndire a raportului | Lexicul comun abt domina vorbirea comuna. Limbajul de speci semantica de tipul actor de ,.Dictionarul Eneic! asé incompetel Partea din cu’ care 7] face acto Actorul re infaptuieste — stsale incividualititi polifonice, i .Personajul” din textul dr se comunica prin semne literale, semiotic, Pentru a deveni un sistem creat, intruchipat, adus fn actualitate, Actualizarea este actiunea specifi de actor sau, mai Precis, fenomenul care sa fiinta. 3 Astfel, se inchide orice posibilitate ca g Sa mai continudm a crede ci orice fel de acti scena poate fi asimilatd cn indeplinirea icu atat mai putin eu creatia autenti port i i i i 2 actoruly actor comuna si, prin preluare necritica, in limbajul d ROLUL pe care #1 ind a de a crea, de a aduce | i, potentialitatile virtuale, s Propria sa fiinté si din a este acel Posibilului, arheii Prizonierul din inconjoara Filozoful Const caruia er: antin Noica explied varheul @ preocupa alitatii, firii lui, Tar ce afi intr-un© poeticd a artet actorulus 43 (nate nu se pot implini, nu pot ,.trece™ in realitaies ,) dacd nu subzisté in identitatea actorala: in fundul soytd ronan tii Tut €a gandirii lui. in zona lor de jaro, loc din care intaémplator, in cite um ceas de eriza arheul jignit apare dintr-o data in realitatea perfect reat conditiile aparitiei lui, dowedind ef jiple improvizatii ale realitatii," Avia actorului se afla in raport direct si strict cu fimta, cul u devenirea, un raport controlat de oe constiintia a inet (expresia apartine Ini St. Lupaseo)* clorului, in adevaratul ei sens, atunci cand fenomentl experimentarea devenirii intra fiimta. conform lui C. Noica, ce se ofera vederi si im a cares use mai poate deosebi realul de posibil_ actualul \tial, concretul de abstract, constientul de intuifiv, lul de irational. Atunci, totalitatea natin: imane lorii_ a actorului se revarsa intro globalitate probabilista, ce zadarniceste orice temtativa de de control si cenzura pe care de obicei o execuita discursiva, deoarece, aga cum arata 7 Vian, ec(ul nu se poate observa pe sine in timp ce Iuereaza”’,” ‘ue posibild nici o imixtiune a ratiunii @isclirsive ‘pune © solutie, o alternativa preconceputa, elaborata ; pag. 340, (paseo, ,, Logica dinamicd a contradictorialua” Ed Politiea, 982, pag: 361 Vianwt, , Introducere in Teoria Valorilor”. Ed. Cugetarea = ‘cl Delafras, Bucuresti, 1942, pag. 18-19. ,Actele me pan, ntru cd nu poate fi deseris decdt ceea ce poate fi opsenat 'observate decat sau obiecte (eon, iguratii statice) sau ache «ror destasurare este mai lenté decdt actul Ohsernane iat el rot avdnd o vitezd superioard vitezel pereepme®dinainte, decat cu ris } ino" autoreglarii spontane, cond Spre deosebire de opt cto! rephcii, a cuvantului, tonul, es cid materia creatiei actorului, ma ! pro secolului XX, incepand cu si »Metoda” lui Lee Strasberg, ca asu Meyerhold, Michael Cehoy, Ked j Michel St. Denis, Charles Dullin, if in Redgrave, Grotowski si multi alti creatori I de au pus la temelia muncii actorului principiul ma principiul unitatii organice dintre viata o a actorului formulat de Stanislavski, a fost p al de toti cei care au urmiarit sa descopere caile spre i unic al creativitatii actorului care, o dala actival in chip natural, fara sfortari speculative, feno: sa Prin care se implinese toate aspectele eredri fa Personajului viu, ca rezultat al unor procese | m $1 autoreglare endogend, determinate si im a principiu fondator corect formulat fntr-un personajului asumat de actor. yd r Problema, deci, nu este ce sau cum face 6 se intéimpla jn mod esential pe parcursul act f Intre ,,i se intampla” sau nu i se intAm; n sti deosebirea dintre adevir si fals, in 5 arlificialitatea actului scenic, Actorului i totul nu i se intémpla nimic Important on ci nu descoperii ceva necunoseut si i Crealici, el pre-face gi se preface pe Sa Scenic& deci nu are n formativa, de valori noi, Mentalitatea, mecanismul conceptul asumat de actor sunt.ane, Ht tare sit decl. ae a ereativitatii ctor actor OU mab poate pre cldea 10 compromis procedou @ eclectismul $1 Conceptual! find, de ’ asumat, eb constituie totodatil, Artistul = o datdé ce ska o citirii, thlreg aparatul senzor do la el la personaj cu ajuto mai are practi actele, gestur so mascheze, fals, ceea B oo” iti aitention e unica, i uare e altfel, di int a man enomen sineretic specific oct moment care se manifesta la orice suai limit, efind, fara a fi p impinge sii fact, sau si spuni, ie critica. » Ceoriile psihologice “onstruite In intregime pe pl "esponsabile de degradarea brobabilistice de asociatie din dintre noi. (..) la fel ca eindire, dinte-o situ Producerea gi receptarea,momentan sig centrare. Intr-adevir, nu pot fi controlate in a w a-unui parfum cunosent sau a o indragese Ce este aceesibil constiin rareori procesele insele... m control care ghideazii procesele n intr-un mod esential principiile caracter intrinsee probabilist’” Repetarea aidoma, identicd, mentelor ¢ cu neputinta. Fiecar Actorul care se inerede in repetart in autoiluzionare, se minte pe sine Exist cvasiunanimitate desp plutia 1a A actiona este in mul in cea mai mare parte a timpuli consti st premeditat expresiil rostim. Ele se rostogolese in e neregulate. La fel ca si cei ce ne ceca ce toemai yom spune p Tot asa se ini mpla cu acti Patrick Suppes, Merafizi Ed. Humanitas, Bucuresti, 199F putea + ae prin intro: ect . xpresie a UnOr impulsuri care cae ¢ nu le putem intelege nici nstien! . Creaptilg autentice sunt fires irepe etal cum cred unor le limbi, artistul de teatru nu echivalentele adauga sensului p din functiile pe care le are de m % ' limba germand el e der Schat Schauen — a privi si der Snieless -jl privit) In francezit, pe langa acteur ae Dupa parerea marelui actor ous Jouvet, acteur este jartistull Petsonajele ,. “uM se spune in tcatru, ,aduee tocomedien” @ propria. pers actorul eare se mo nherecunoscut, = _ _ Nici fn unele limbi, 'n limba sarba, acesta e gluma Isil, si pozoriste ~ loc ey te In limba croatd, teatrul se num Spunere, de ,,rostire’, sau in sloveni, 7 : Deosebit de instructive Pentru no intelegerea mai nuanfata a functiilor acto atiile de sensuri ale Cuvintelor din vocy mului Orient, Bee In JAponezii ,.NO” inseamna Arsire. Jocul se cheama ghei, iar gheino inseamna gheika Ust, gheikidan = trupa de actori, dan « i = anecdota, gheka inseamna hrana, ghekijo = clidi tcatru, iar ghekido, inseamna manie, furie, ghekirestu — inversunare, vehementa, violentii, em drastic, ndvalnic, violent. ba de origine a teatrului european actoril i numiti IPOCRITES. Conform D romdne moderne (Ed. endemnistatay ; ipoerit inseamna omul ,,care oe nu Ie are; prefiieut, fatarmic™, , joc, transpunere, gandire, uloare, ipocrizie, manie, inve Sunt asoe) al B creier, iscusinyti, F — vek In ce se insinueaza in intelegere Prin propria sa fiinta, ac omului de a experimenta it cupacitatea de a supeneO poeticd a ¢ comportamenté de eroi si | limit, penta cun situatl atea ei contradic a com ple xual vizibilll Dar arta actorulut nue timpurilor s-a dezvoltat © mare c vorba doar de deosebirile onturile culturale, ,,stilistice”, si deci si forme speci Jeosebirile dintre individualit itil lorasi comunitaiti, de forta:in cel mai inalt grad | arta dramatica, precarit de formare a slujitorilo: ca actorii si-si zideasea nu din vina lor, ci din lumea.”!JNITATE a DIVE!) vill. U CTORU Facind p Jaspers arata ¢ adevarurilor”, ca i pune! clipa in care se considera unicul: a cite sunt prin prisma sa multitudinea modurilor de mani fenomenelor. allele si pentru ci in ea sunt autentice, si puzderia de fo originalitate amplitic prineipiului diversitapenuu care orice acliune pe care o seend o indeplineste intro confor t atributele colaterale ale actoriei poate actorului si adesea ¢ apreciaté ca atare cun ingdduinté decat in muzicii, pentru practicarea lumea e de acord c& ¢ necesari o pregatire temei © domeniul artistic cel mai ugor abordat de amaiori, unele jocuri sportive, deoarece obiective ale acestora sur simple si larg accesibile, Practicat din plicere si dezinteresat, amatorismul se constitute intr-o forma utild si specified de cultura ce me interes si respect pentru sinceritate. Stangacia si na expresiei devin calititi prin care s-au perpetuat moduri c comunitatilor culturale unde s-au distilat, din timpuri arhaice, forme artistice de o neasemuiti frumusete, originalitate si bogatie de semnificatii, imbinand genuri fara granite, distincte intre ele, pastrind si prelungind pana in zilele tre frumusetea si misterul unor ritualuri cantate, dar dialogate, care nu o daté ajung la sublim prin puritatea c prin simplitate, prin impecabilul gust estetic, prin I si densitatea ideilor, precum si prin rigoarea exp Bradul, ursitoarele, dansurile cantate ale Cipalna, dialogurile nuntasilor, bocetele, jocurile ale ficiilor, ,.cdiutii", ,caprele”, jocul masti la Neamt si nu in ultimul rind minunatul comuna Sant (Bistrita Nisiud) sunt exemple prin care omul de rind, amatorul, are acces la forme ale artei si care se aratéa fi una din Lucrul ficut de om se sfinfeste prin s peste toate ne araté cum se pot care 0 poarti spiritul, ,dubulO poeticd a artei actorulut jnsi, de indaté ce isi pierde motivatia initial a ges sic, isi pierde candoarea, naivitatea, puritatea sincerita sici, amatorul devine veleitar, devine diletantul care sseaza iluzia tie” si poate” orice, Imiténd profe- ismul, dar lipsindu-i competen{a, cunoasterea principiilor, ulilor si criteriilor specifice, diletantul se va gasi totdeauna criferia artei. El e strain de semnificatie, de rigoare estetica. sa modalitate de a ,,tropai” in curtea artelor, care de constituic, dupa cum se stie, $i Caracteristica de baza a itismului, ramane eclectismul, (Amestecul, de-a valma, eun criteriu specific, fara principii, fara un punet de ordonator, fara o presupozitie, compiland, ajustand si mijloace, fara cunoasterea si respectul regulilor > ale domeniului specific). orin dreptul la diversitate se legitimeaza si aceste use care, in ciuda evidentelor, sunt aclamate uneori cu toasa jubilatie ca ,,originalitati” si chiar preferate de ori modelor de o zi. i estabilirea interesului pentru pastrarea echilibrului dintre cei doi termeni ai conceptului ,,Unitate in diversitate” conduce, mai devreme sau mai tarziu, la erize eu irmari pentru domeniile in care acestea se produc, — oria omenirii € plind de exemple in care tragedii de Proportii uriage s-au petrecut si se petree chiar $i in hoastre, iscate de hipertrofierea functici diversitatii p climinarea totalé a termenului opus din cadrul con »Unitate in diversitate”, definitoriu si pentru sie Autoritatea principiului Unitatii omului “mi conceptele de Umanism si drep re pulverizatd de ideile si con rea Caracteristicile care deosebese umane. Holocaustul, pogromuri "siali, religigass tied a 'eligioasa, politied sunt funes “inului diversitatii : reel,sn - Neprotejat de termenul ajunge pentru alt om, chiar XX-lea, in ciuda atator orga protectie a omului, animal, caine, s Si in arté exacerbarea autori ai conceptului ,,Unitate in dive Dar, in acelasi timp, hipertrofierea pri dauna termenului diversititii ar duce irem diab: la uniformizare, la intepenire in scheme unice, I in ultima instanta, la stereotipia mortificato facut si acest tip de experiente. Promotoare sau deodata, toate formele de putere Iai fundamentalism religios, prin suprimarea tuturor manifestare a diversitatii Hipertrofierea autoritatii principiului Divers celui de Unitate, duce, in actorie, la un tip de la aspandita, si anume la aceea de a nu mai reg varielatile formelor de manifi particularitati esentiale, prin care se defineste inconfundabil al acestei specii artistice, ome asigura autenticitatea unitatii organice dintre p dintre spiritualitatea si materialitatea omului. Cu- sunt multe asemenea aparitii scenice care nu ; ceea ce il defineste pe om, ca substantialitate a pe de © parte, $1 pe actor, ca Hei aie El, omul actor, nu “poo rezen| " Studitl » Univaren: »Anterdis sciplinaritatea §