Sunteți pe pagina 1din 4

Cum influenţează cercul de prieteni debutul vieţii sexuale şi consumul de alcool la adolescenţi.

STUDIU

Atitudinile şi practica prietenilor influenţează debutul vieţii sexuale, dar şi momentul în care
adolescenţii încep să fumeze şi să consume alcool sau droguri, potrivit unui studiu prezentat
marţi de UNICEF şi Romanian Angel Appeal.

Studiul a vizat identificarea normelor sociale care influenţează adoptarea şi menţinerea de către
adolescenţi a fumatului, a consumului de alcool şi de droguri, precum şi iniţierea timpurie a vieţii
sexuale. În cercetare au fost cuprinşi adolescenţi cu vârste între 10 şi 18 ani care locuiesc în
oraşele Iaşi, Bacău, Cluj-Napoca, Constanţa şi Bucureşti.

Adolescenţii spun că adoptarea comportamentelor de risc depinde în mai mică măsură de


presiunea directă a grupului din care fac parte, respectiv situaţiile în care cineva îi încurajează
verbal să încerce un comportament de risc, şi mai mult de presiunea indirectă, care exploatează
dorinţa lor de a simţi că aparţin grupului, că sunt în sincron cu starea generală de spirit.

Potrivit rezultatelor studiului, în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani s-a constatat
o prevalenţă foarte ridicată a fumatului. Peste jumătate dintre cei intervievaţi au spus că au
încercat să fumeze cel puţin o dată, pe primul loc fiind Bucureştiul (66 la sută), iar pe ultimul
loc, Iaşiul (53 la sută).

"Dintre aceştia, între 50 şi 55 la sută au fumat cel puţin o dată în ultimele 30 de zile. În rândul
copiilor de 10-13 ani, prevalenţa fumatului se situează între doi şi şapte la sută la nivelul oraşelor
analizate", se mai arată în studiu.

La întrebarea "Câţi dintre cei de vârsta ta crezi că fumează?", majoritatea adolescenţilor au


răspuns "mai mult de jumătate" sau "toţi", ceea ce sugerează existenţa unui climat favorabil
fumatului.

În cazul adolescenţilor între 14 şi 18 ani, vârsta medie la care au încercat prima dată să fumeze
sau să consume băuturi alcoolice este 13-14 ani, perioadă în care începe să se manifeste acut
nevoia de independenţă, de a face lucruri interzise copiilor, susţin autorii studiului.

Majoritatea copiilor cuprinşi în studiu, indiferent de grup sau de vârstă, consideră alcoolul ca
fiind distructiv pentru sănătate. Cu toate acestea, la adolescenţii din categoria de vârstă 14-18
ani, experimentarea consumului de alcool nu este considerată în afara normei, consumul
ocazional este relativ blamat, însă consumul frecvent este respins de majoritate.

Iniţiatorii studiului au constatat că un procent important de tineri (17 la sută în Constanţa şi 32 la


sută în Bucureşti) consideră că părinţii sunt de acord cu consumul ocazional şi moderat de alcool.

"Comportamentele de risc sunt indezirabile, nesănătoase, pot afecta negativ imaginea socială a
adolescentului, dar fumatul, consumul ocazional de alcool şi experimentarea alcoolului
reprezintă forme de devianţă tolerată, atât de adolescenţi, cât şi de adulţi, iar a «gusta» băuturi
alcoolice este o practică percepută de adolescenţi ca fiind acceptabilă (nu face rău), fiind întâlnită
mai ales până la vârsta de 14 ani", a explicat coordonatorul studiului, sociologul Fidelie
Kalambayi.

Studiul a mai arătat că grupul de prieteni are o influenţă determinantă în alegerea frecvenţei şi
cantităţii consumului de alcool. Rezultatele studiului au indicat că există un consens asupra
regularităţii consumului de alcool, iar adolescenţii care sfidează regula animă reacţiile membrilor
prin care se încearcă uniformizarea. Astfel, cultura grupului, prin specificul activităţilor în care
se implică membrii săi, poate susţine sau nu consumul de alcool.

Cei mai mulţi adolescenţi au răspuns că nu pot spune câţi prieteni consumă droguri sau au
apreciat că niciunul nu consumă droguri. Capacitatea de a estima numărul celor care consumă
droguri este cu atât mai scăzută cu cât este vorba despre alte droguri decât marijuana. Iniţiatorii
studiului cred că acest rezultat trebuie analizat suplimentar, "din cauza criminalizării consumului
de droguri în România", care creşte probabilitatea ca cei care consumă să se ascundă, să ţină
practica secretă, dar şi pentru că cercetarea calitativă a relevat un nivelul scăzut de cunoştinţe
despre droguri.

Atitudinile şi credinţele adolescenţilor în ceea ce priveşte momentul debutului vieţii sexuale


reflectă în mare măsură atitudinile populaţiei, cu excepţia cazurilor în care viaţa sexuală a fost
deja începută.

"Adolescenţii intervievaţi sunt de părere că viaţa sexuală ar trebui începută atunci când persoana
este matură şi poate să îşi asume consecinţele unei relaţii sexuale - sarcina. În cercetarea
calitativă, unii adolescenţi au asociat acest moment cu vârsta majoratului; cu toate acestea,
întrebaţi în cercetarea cantitativă despre «cea mai potrivită vârstă pentru debutul vieţii sexuale»,
adolescenţii au indicat în medie 16-17 ani pentru băieţi şi 18-19 pentru fete. Norma percepută
este însă diferită de practică, debutul efectiv înregistrându-se la 14-15 ani în cazul băieţilor şi la
15-16 ani în cazul fetelor", se mai arată în studiu.

În opinia autorilor studiului, contextul practic al începerii vieţii sexuale este unul de oportunitate
şi mai puţin de planificare. Astfel, tinerii au indicat faptul că începerea vieţii sexuale s-a produs
în momente mai speciale, marcate de lipsa adulţilor şi, uneori, de consumul de alcool, cu ocazia
unor zile de naştere, excursii sau când au avut acces la spaţii private.

"Posibilitatea actului sexual este ceva ce este în multe cazuri discutat înainte şi apare în contextul
unei relaţii, mai ales pentru fete. Grupul de referinţă cel mai important este cel al prietenilor, iar
practica şi atitudinile prietenilor par să influenţeze (sau cel puţin să se coreleze cu) momentul
debutului vieţii sexuale", potrivit documentului citat.

Autorii studiului au fost surprinşi să constate că nu părinţii sunt un partener semnificativ de


discuţie sau o sursă importantă de informaţii, ci mai degrabă prietenii şi media.

"Şi părinţii, şi copiii evită în mod sistematic discuţiile deschise şi oneste despre sexualitate, iar
cele care au loc se rezumă, în final, la pericolul sarcinii. Băieţii învaţă că pot face ce doresc atât
timp cât nu lasă o fată însărcinată, iar fetele învaţă că propriul corp este ceva care se află sub
asalt şi trebuie păzit, fără informaţii precise despre cum ar putea face asta (în afara abstinenţei)",
a declarat Fidelie Kalambayi.

Pe de altă parte, autorii studiului spun că şcoala oferă puţine oportunităţi de discuţie şi informare,
şi nici acelea nu sunt luate în serios de către adolescenţi.

"În ciuda faptului că în şcoli există o infrastructură pentru informare şi că mulţi dintre
adolescenţi au indicat nevoia de a discuta cu o persoană mai în vârstă despre sex şi sexualitate,
şcoala joacă un rol minor, aproape inexistent în educaţia sexuală a adolescenţilor. Din nou,
informaţia pare să ajungă la adolescenţi dinspre media, via prieteni", se arată în studiu.

Potrivit rezultatelor studiului, aproximativ o treime dintre adolescenţii din eşantion şi-au început
viaţa sexuală, diferenţele între oraşe fiind mici, la limita inferioară situându-se Iaşiul (27 la sută)
şi Bacăul (30 la sută), iar la limita superioară, Constanţa (35 la sută).

"Majoritatea celor care şi-au început viaţa sexuală (între 51 la sută în Bacău şi 68 la sută în
Bucureşti) au avut doar un partener în ultimele 12 luni, cu diferenţe semnificative între băieţi şi
fete: proporţia fetelor care au avut doar un partener este cu 30 la sută mai mare decât în cazul
băieţilor. Un număr îngrijorător de adolescenţi au avut contacte sexuale cu patru sau mai mulţi
parteneri în ultimele 12 luni: şase la sută în Iaşi şi 20 la sută în Bacău. Datele pentru Constanţa
ies cu totul din tipar: doar 20 la sută au avut doar un partener în ultimele luni şi 43 la sută au avut
patru sau mai mulţi", se arată în studiu.

Reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, a subliniat că unul dintre factorii cei mai
importanţi care determină adoptarea unui comportament este imaginea adolescentului în grupul
din care face parte.

"În grupurile în care fumatul, consumul de alcool şi de droguri sunt comportamente percepute ca
fiind «cool», adolescenţii tind să le adopte pentru a fi acceptaţi de grupul respectiv. La polul
opus, în grupurile unde astfel de comportamente sunt desconsiderate, adolescenţii tind să nu le
adopte", a arătat Sandie Blanchet.

Psihologul Daniela Dumulescu, de la Universitatea Babeş-Bolyai, a spus că adolescentul


înseamnă mult mai mult decât comportamente negative, iar perioadele de criză, impulsivitatea,
emotivitatea sunt percepute greşit, întrucât ele sunt stări normale în această perioadă.

Daniela Dumulescu a explicat că la nivel cerebral se produc modificări majore, pentru că


adolescentul se adaptează la viaţa de adult şi este foarte important ca în această etapă lor să li se
asigure un mediu sigur.

În cadrul studiului au fost realizate 30 de interviuri şi şase focus-grupuri cu adolescenţi, două


focus-grupuri cu părinţi şi alte trei cu actori-cheie din comunitate. În cea de-a doua etapă, a fost
realizată o anchetă pe bază de chestionar standardizat pe un eşantion de 1.870 elevi din şcoli
gimnaziale şi licee din cinci oraşe.
…………………..
Fundaţia Population Services International România (PSI România) în Parteneriat cu Centrul
Judeţean de Resurse şi Asistenta Educaţională Constanţa a demarat în luna decembrie în
Constanţa iniţiativa pentru sănătatea tinerilor,,Fac ce vreau, dar ştiu ce fac’’ prin care îşi propune
să abordeze direct şi neconvenţional subiectul sănătăţii sexuale.

Statisticile naţionale şi europene consemnează că peste 90.000 de fete cu vârste de maxim 19 ani
din România, au născut în perioada 2009 – 2012, iar aproape 39.000 au făcut întrerupere de
sarcină. În acelaşi timp, jumătate dintre adolescente se aleg cu o boală cu transmitere sexuală în
primii doi ani de la debutul vieţii sexuale.

Studiul realizat in 2015 de UNICEF si Romanian Angel Appeal trage un semnal de alarmă cu
privire la următoarele elemente (date colectate din studio cu privire la situaţia din Constanţa):
– 35% dintre adolescenţii cu vârste cuprinse între 14-16 ani şi-au început viaţa sexuală (47%
dintre baieţi şi 15% dintre fete)
– în medie, baieţii îşi încep viaţa sexuală la 14 ani, iar fetele la 16 ani
– dintre adolescenţii activi sexual din Constanţa, doar 20% au avut un singur partener in ultimele
12 luni si 43% au avut patru sau mai mulţi.

……………………….