Sunteți pe pagina 1din 13
S u b r e d a c f i a : Prof. D r

Sub redacfia: Prof. Dr. Maria Dorobantu

FESC, FACC, Membru al Academiei de $tiinle Medicale

URGENTE MEDICALE

ME

uM

EDITURA MEDICALA

BUCURE$TI,2017

Cu prins

INTRODUCERE Provocarea medicinei de

Ce rol mai are clinica?

urgenfd

- Maria

PARTEA I

SINDROAME MEDICALE

in era exploririi multimodale.

Dorobanfu

l. Durerea

2.

_Diana

toracici acuti - Cdlin pop, Claudia Matei, Carmen

Cimpoesu

Durerea abdominali acuti la adult * Daniela Bartoq, Cristian

Balahura

J. Dispneea acuti - Doina Dimulescu

4. Sincopa -

Gheorghe Andrei Dan

5.

6.

7.

8.

Hemoptizia - Tudor Constantinescu, Miron Alexandru

Hipoxemia si cianoza - Adriana Mihaera Ilieqiu, Andreea ii-orru

Bogdan

Gheorghe

Hodorogea

sindroame edematoase * Tiberiu

Nanea, Silvia Gabriela

Diareea acuti - Gabriel Constantinescu, Vasile $andru, Teo'do.a

Manuc

9.

sindroamele

Constantinescu

icterice - Mdddlina Ilie, oana plotogea, Gabriel

10.

11.

12.

cefaleea

Cristina Panea

Alteririle stirii de

acuti qi subacuti -

conqtienfi.

Simona petrescu, Horia Nicorae,

comele - diagnostic diferen{ial gi

Bdjenaru, Athena Ribigan

diagnostic diferenfial gi etio-

principii terapeutice - Ovidiu

-

Paraliziile centrale si periferice:

logic

Ovidiu Bdjenaru, Athena Ribigan

13. stirile

confuzionale: diagnostic diferen{ial si etiologic - ovidiu

Grinlescu, Liliana Mirea,

Bdjenaru, Athena Ribigan

14. Febra gi hipotermia - Ioana Marina

IoanaCristinaGrinfescu,MihaelaBuiuc'

15' Protocoale de management al

urgen{elor la primur contact medi-

cal - Diana Dobrin, Doina Dimulescu

PARTEA A II-A

URGENTE CARDIOVASCULARE

l. Tahiaritmiile supraventriculare - Dan Dobreanu

2. Tahiaritmiile ventriculare - Radu

3. Bradiaritmiile - $tefan Bogdan

Vitisescu, Alexandrina Ndstasd

t1

t7

2t

23

43

59

61

89

99

111

127

149

168

189

199

215

222

239

251

253

276

308

t4

Urgenle medicole

4. Insuficienta cardiaci acuti

Maria Dorobanfu, Alexandru Deaconu 324

346

5. Tamponada cardiaci - Mircea Cintezd

6. Infarctul miocardic cu

supradenivelare de segment ST - Maria

Dorobanlu, Silvia Iancovici

7. Sindroamele coronariene acute flri

ST * Alexandru Scafa UdriEte

supradeniyelare de segment

8. Sindromul coronarian

acut silen{ios - Vlad Vintil5

360

391

420

9. Miocardita acutl - Ruxandra Jurcu!, Sebastian Militaru, Carmen

Ginghind

10. Moartea subiti cardiaci -

Gheorghe-Andrei Dan, Anca Dan

11. Disecfia acuti de aorti - Lucian DorobanJu, Andrada Bogdan

432

452

490

12. Regurgitirile valvulare acute qi endocardita infec{ioasX - Andreea

Calarina Popescu, Bogdan Alexandru Popescu, Doina Dimulescu

periferici

rioare - Roxana Darabont, Ruxandra Copciag

517

13. Urgen{ele hipertensive - Maria

14. Sindromul de ischemie

Dorobanlu, Oana Florentina Tdutu 540

acuti a membrelor infe-

557

15. Sindromul de ischemie acutd mezenterici - Iulia-Cristina Roca, Ovidiu Mitu, Mihai Roca, Florin Mitu

16. Tromboembolismul venos - Crina Sinescu, Alexandru Cristian

575

Ion, Cdtdlina Andrei

603

17. Supradozajul medicamentos (antiaritmice, digoxin, anticoagu-

lante) - Cdtdlina Arsenescu-Georgescu,

Dragog Tudor Marius

Marcu 627

18, Traumatismele cardiace - Silvia Iancovici, Deniz Cadil

644

PARTEA A III-A

URGENTE RESPIRATORII

657

1. Aspirafia de corp striin - Ariadna Petronela Fildan, Elena Danteq 659

2. Pneumotoraxul -

$tefan Dumitrache-Rujinski, Claudia Toma, Miron

Alexandru Bogdan

3. Astmul acut grav

Mlddinescu, Voicu

al adultului - Cristian Oancea, Ovidiu Fira-

Tudorache

,

4. Urgenfe in bronhopneumopatia obstructivi cronici - Claudia Lucia Toma, $tefan Dumitrache-Rujinski, Ionela Nicoleta Belaconi, Tudor

Constantinescu, Miron

Alexandru Bogdan

5. Urgen{e in infecfiile respiratorii

Muntean, Miron Alexandru

- Dragoq Zaharia, Alexandru

Bogdan

6. Sindromul de detresi respiratorie

acuti - Anca Macri, Radu Stoica,

Ruxandra Ulmeanu, Florin Mihdllan

7. Managementul insuficienfei respiratorii

Bumbdcea, Alexandru Tudor

Steriade

cronice agravate - Dragog

8. Urgen{e in pneumopatiile interstifiale difuze qi vasculitele cu

determinare pulmonari - Claudia Lucia Toma, Ionela Nicoleta Belaconi, Miron Alexandru Bogdan

9. Gestica medicali in departamentul

de urgen{i in fafa unei ur-

genfe respiratorii - Dragog Bumbdcea

10. Ecografia toracici in urgen{ele respiratorii - Tudor Toma

673

682

695

105

717

739

764

118

190

Cuprils

15

PARTEA A IV-A

URGENTE NEFROLOGICE

1. rnsuficienfa renald acuti - Mircea penescu,

Luminila Ardelean

2. complicafiile hemodiarizei - Eugen Mofa, Ilie Robeit Dinu

PARTEA A V-A

URGENTE GASTROINTESTINALE

1. Hernoragii digestive -

Ruxandra Oprild

2. rnsu-ficienfa hepatici acuti -

Emil Matei, Mihai

popescu

DanJ romescu, Bogdan Dorobanlu,

3. Encefalopatia hepatici

4.

- Alexandru Oproiu

Pancreatita acutd - cristian Balahura, Gabriel constantinescu

801

803

827

84g

g5l

g75

glg

PARTEA A I/I-A

URGENTE NEUROLOGICE

s4t

l. Accidentele vasculare cerebrale - cristina Tiu, Rdzvan Alexandru Radu

2. Tromboz"t"

; ;;;;;;;ii;; ;;;;;;;;;;;;;il

Tiu, Elena Oana Terecoasd

'"r,.io,

3. Sindroamele vertiginoase qi vestibulare acute -

4. .

- A;i;t"* e43

967

gg4

gg3

l0l0

1024

1039

1053

diagnostic dife-

Arbune,

qenfial gi etiologic - Ovidiu Bdjenaru, Athena Ribigan

crizele epileptice gi statusul

Ioana Mindru!5

epileptic

- Irina popa, iA.nca

qi

encefarite acute - Luminita

5. Yeningite

Alexandra opriqan, Bogdan

Ovidiu Popescu

-

6. Mielitele acute

7. Lombosciatica *

Eugenia Irene Davidescu

Andrei Ddneasa, Ioana Mindruld

8. Polineuropatii acute gi subacute - vlad Tiu, Nicolae Grecu, Ioana

Mindruli

PARTEA A I/II-A

TULBURARI IMUNOALERGICE SISTEMICE

1. Alergiile, anafilaxia - Elena Camelia

2.

Vasculitele sistemice acute - Daniela

Berghea

Opriq-Belinski

IO81

l0g3

I I l3

PARTEA A I/III-A

URGENTE ENDOCRTNOLOGICE gI METABOLrCE

l.

2

Criza hipertensivi din feocromocitom - Diana piun

Criza adrenali ;i apoplexia pituitari - Diana pdun

3. criza tireotoxici - cdtilina

4. coma

5' comele

poiani,

Raluca Trifdnescu

mixedematoasi - corin Badiu, Monica Livia

Gheorghiu

hiperglicemice - Maria Mo!a, Simona Georgiana popa,

Adina Popa

6. , Hipog_licemiile

gi coma

hipoglicemici ra pacientul cu diabet -

Cornelia Bala, Nicolae H6ncu

7. Acidoza lacticl - Cristian Guja

1133

ll35

ll47

lr54

1163

tI72

1196

lll3

16

PARTEA A IX.A

URGENTE TOXrCOLOGICE

Uryenle medicale

1229

1. Intoxicafii acute cu substanfe de abuz - Radu Alexandru Macovei,

Mihai Ionic6, Anca Monica Macovei Oprescu

2. Intoxicafia alcoolic[

- Radu Ciprian Jincu, Cristian Cobilinschi,

Radu Alexandru Macovei

3. Intoxica{ia acuti cu etilenglicol

- Cristian Cobilinschi, Radu

'

Ciprian Jincu, Radu Alexandru Macovei

4. Expunerea

acuti la veninuri qi toxine - Elisabeta 84di15

1231

1256

l2'7 1

1283

PARTEA A X-A

PACIENTUL CRITIC.

 

1313

"'

"

'

1315

1343

1359

$ocul
2.

1.

cardiogen - Andrada Bogdan, Maria Doroban{u

qi

Oprirea cardio-respiratorie

Ungureanu, Ioana Marina

resuscitarea - Liliana Mirea, Raluca

Grinlescu

3. Coagularea

intravasculari diseminati - Carmen $aguna, Anca

Roxana LuPu

4. Sindromul hemoragic

Onisdi, Alina Mitite1u

sever - Ana-Maria Vlddireanu, Minodora

,

5. Accidentele

qi incidentele transfuzionale - Liliana Mirea, Ioana

Cristina Grinlescu, Ioana Marina Grinlescu

1373

1408

6. Tulburlri hidroelectrolitice Ei acido-bazice - Ioana Marina

Grinfescu, Liliana Mirea, Ioana Cristina Grin{escu, Monica Berbec 1420

PARTEA A XI-A

PROBLEME COMPLEXE DE DIAGNOSTIC

MULTIDISCTPLTNAR iX URCEXTELE MEDICALE

$I

TRATAMENT

1. Sindromul coronarian acut la

pacientul cu sAngerare activi -

Silvia Iancovici, Ruxandra Opri!d

1435

1437

2. Asocierea infarct miocardic acut - accident vascular cerebral -

Cornelia Predescu, Sebastian Onciul

1454

3. Sindromul coronarian acut la pacientul neoplazic - Irinel-Raluca

Parepa, Laura Ma211u

4. Sindromul coronarian acut la pacientul

Florentina Tdutu, Maria Manea, Luminila

cu hemodializi * Oana-

Rddulescu

5. Endoscopia interven{ionald la pacientul sub tratament antitrom-

botic - Ruxandra Opri{[, Cristian

Nedelcu

6. Manifestiri neurologice asociate procedurilor invazive - Cornelia

Predescu, Corneliu Iorgulescu, Cosmin

Mihai

7. Tromboembolismul

Daniel Lighezan

pulmonar cu accident vascular cerebral acut -

1465

1486

1496

1509

1523

Pa rtea I SINDROAME M E D I C A L E

Pa rtea I

SINDROAME MEDICALE

l.'l . Durerea toracica a c u t d CSlin Popa, Claudia Matei, Carmen Diana

l.'l . Durerea toracica acutd

CSlin Popa, Claudia Matei, Carmen Diana Cimpoegu

Introducere

Durerea toracici acttd, definitd in general cu aparilie qi evolulie ore, este dupd durerea abdominali cea mai frecventd simptoma-

pentru care se solicitd asistenJi medicald

de urgenJd si are

o

<24

tologie

semnificalie diferitd in func{ie de patologia care o poate determina.

Aproximativ 25Yo din populalie a prezentat de-a lungul vielii simpto-

matologie dureroasd toracici bine identificatd, (1). cauzele

motiveze prezentarea cat mai rapidi

la

benigne sunt

cele mai frecvente, dar existenla patologiilor cu risc vital ar trebui sd

medic. cu tqate acestea se

estimeaz[ cd 75-77%o dintre

pacienlii

care prezintd durere toracici nu

se prezinti la o consultalie medicald (2).

Diagnostic etiologic

O anamnezd minulioasd rdmAne cheia

diagnosticului etiologic al

durerii toracice acute, chiar qi in epoca modernd, in care accesul la

diferite examene gi investigaJii paraclinice specifice este mult mai

facil. Aceasta trebuie sd identifice toate informaliile referitoare la

frecvenla crizelor dureroase, a sediului qi

modul de aparilie gi

intensit[1ii lor, a iradierii, precum

urmiri

gi

a modului de disparilie. Se va

anumite

Ei

dacd, simptomatologia dureroasd cedeazd la

medicamente qi in

numirul de tablete consumate. Diagnosticul diferenJial al durerii toraci-

care pot genera dureri

special la nitroglicerind (NTG) fiind de interes

ce se face de principiu cu toate afec{iunile

toracice acute qi care sunt prezentate schematic

in figura I.1.1. o serie

de particularitili ale examenului obiectiv coroborate cu rezultatele examindrilor paraclinice tranqeazd in cele mai multe dintre cazuri eti-

ologia.

24

Urgen,te medicale

k**U*l** $ ettot*g&l **rii ttrlc*+ **rt!

*r*&mls

I*dr*J kfrdsxfi*l

SraqASd

:rdrdrsM ry*iLx*

hu{*&sf

k*s#tuf

I***tad6#rt

klrui***d$ ktM

k*WrSd

"ffib*qi.r&!.Mr,F Sd:p&d

€'"rd

tAdsldighefGdlrE

S*G*!t€d

*!rx*e1* }fi kb

Fig. 1.1.1.

:-

W

b.*do€*s.t *w*p#d

&G&{d-dir€*Ei*dd

ktdk*M

e6*t#**{ F#rlrldd

lClrl€.&ndc*

*--

-/F-

Srl:

fu*r*srd

hGrcG6-g.rr$

f*xsd#&rS*

Ahec*e#frxd*

*x*ddacrdrt

stGrf.fE*d.f

kls

krclhdr*isxlud **rci.rtu6#

te1tu|3r&

MttKdr

ffic**e6d

!*a,

*sffc

*ttxS@llsc

*dscrid

M

irM

1 . Durerile cardiopericardice

. in angina pectorald (AP), durerea este descrisd ca un discon-

constrictiva toracicd, localizatd,

uneod gi la baza

gdtu-

dorsal[ sau la nivelul umerilor qi bralilor,

cel stAng. Caracterul paroxistic al durerii

fort sau senzalie

lui, cu sau fara iradiere

mai frecvent interesat fiind

este tipic pentru AP. Simptomatologia este declan$ati de efort sau

stres emolional,

de NTG sublingual. Simptomatologia este denumitd instabili atunci

cdnd forma clinicd preexistenti se agraveazd brusc

dispare in repaus $i este calmati prin administrarea

fdrd un motiv

sarcina relativ redusd qi in

;i

nu prezentase sim-

aparent, dacd manifest[rile clinice apar la

repaus, sau

survin la un subiect care pAnd atunci

anginoasd. Durata durerii este

la

ptomatologie

in medie de 3-5 minute,

acest interval, dacd se

miocardic acut (IMA),

sublingual qi se

dar poate fi pdnd

prstreazd caracterele tipice, vorbim de infarct

atunci cdnd nu existd rdspuns ta NTG administrati

15-30 minute. peste

constatd modificdri electrocardiografice (ECG) gi enzimatice sugestive

(3 ).

. in diseclia de aortA

durerea toracic[ debuteazl brusc (,,ca o

iradiazd posterior sau interscapulo-

evidenfia o inegalitate

a pul-

lovituri de pumnal") gi frecv ent

vertebral stang. Examenul

clinic poate

sului qi a tensiunii arteriale sistolice la cele dou6 bra1e, iar auscrilta-

fia cordului poate surprinde

existenfa unui suflu diastolic sugestiv pen-

ECG nu indic6, de obicei, supradeni- pentru STEMI (infarct miocardic acut

sr),

dar exist[ disec{ii de aortd tora-

tru insuficienld aortici. Traseul

velare de segment ST sugestivd cu supradenivelare de segment

Durerea toracicd acuti

25

cicd ascendentd, la care faldul de diseclie progreseazd

tre arterele

gi pe una din-

coronare, inducdnd ischemie in teritoriul coronarian res-

pectiv qi chiar IMA. Examenul ecocardiografic poate tranqa diagnos-

ticul prin evidenJierea faldului de diseclie.

. in pericardita qi miocardita acutd, precum gi in formele com-

binate, durerea toracici debtteazd progresiv, are intensitate moderatd, se exacerbeazd in inspir qi eventual la digitopresiunea exercitatd in

spaliile intercostale st6ngi qi se atenueazd in pozilie

,,aplecat in fa!6".

Durerea nu are

iradierea tipicd din etiologia

ischemicd, dar existi

situalii in care prin iritarea nervului frenic stAng, aceasta poate ira-

dia supraclavicular. La auscultalia cordului se poate surprinde prezenla frecdturii pericardice. ECG poate inregistra supradenivelare de segment

ST cu aspect concav gi de tip concordant

(vizibilS

in mai toate deri-

vafiile), dar existi qi cazuri

in care supradenivelarea de segment ST

apare localizatd intr-un teritoriu limitat mim6nd aspectul IMA.

Ecocardiografia

transtoracici poate ajttta la definitivarea diagnosti-

frecvent tabloul clinic de

enzimaticd miocardicd. Cele 2

qi survin cel mai frecvent la

cului. in miocardita acutd este mai

insuficienli cardiac6 gi existd reacjie

entitdli evolueazd adesea impreund

pacienli tineri care nu prezintd factori de risc cardiovasculari majori,

dar care au fost expuqi recent la o infeclie virali sau bacterian[ in

sfera respiratorie.

. Cordul

neurogen qi sindromul tako-tsubo se referd la o pato-

logie cardiacd ce apare

de reguld hemoragice

la pacienlii

(in special

cu accidente vasculare cerebrale,

hemoragia subarahnoidianb) qi care

se traduce prin modificiri de contractilitate ale ventriculului stAng qi

modificdri

ECG asemdndtoare cu cele din ischemia miocardic6.

Sindromul tako-tsubo,

cardiaci identici cu

stAnd din faptul

mai frecvent la femei, se referi la o patologie

cea int6lnitd in cordul neurogen, diferenla con-

ci tulburirile sunt induse de un stres emolional foar-

te puternic.

este uneori foarte severe, palpitaliile sunt frecvente, evolulia se poate

Durerea toracicd poate mima durerea din IMA, dispneea

qoc cardiogen. in ambele entit[tri

face cu colaps qi chiar aspect de

diagnosticul este sugerat de aspectul ecocardiografic particular, carac' terizat prin hipokinezie sau akinezie apicald a ventriculului stdng, aso- ciatd cu hiperkinezia segmentelor bazale ce realizeazd o balonizare

apicald a ventriculului stdng (4).

2. Durerile pleuropulmonare

Prezintd o serie de caracteristici care permit asocierea cu o

afecfiune pleuropulm onard:

26

Urgenle medicale

- se insotesc de tuse, stare generald, altentd cu febrd

qi frisoane;

- se asociazd, cu sindrom de condensare pulmonard sau sindrom

pleural;

- se intensificd cu miqcirile respiratorii, pot iradia dorsal sau in

epigastru;

- se amelioreazl, la imobilizarea hemitoracelui

afectat

partea bolnavd) qi se agraveazd, la flectarea acestuia

s[nitoas5.

(aqezare pe

spre partea

' in tromboembolismul

pulmonar

(TEp) durerea toracicd se insta-

inspirul

profund, se inso-

severd, cia-

poate fi prezentd tusea,

qi sincopa care poate fi gi

depista existentra unor con-

aparat gipsat sau inter-

leazi brusc, poate fi exacerbatd (uneori) de

leqte de dispnee de intensitate variabild pdnd la o iormd

nozd, anxietate, astenie fizicd marcatd. Asociat,

sputa hemoptoicd sau hemoptizia franci

prima manifestare a TEP. Anamneza poate

gicale recente pe abdomen sau in sfera

insuficienld venoasd cronicd la

te neoplazice, tromboflebitd acutd

te, zbor cu avionul pe distanle lungi.

dilii emboligene: imobilizari prelungite prin

venlii chirurgicale la nivelul membrelor

inferioare, intirvenlii chirur-

urologici, naqtere recentd,

nivelul membrelor pelvine, anteceden-

sau ptezentd in antecedentele recen-

Examenul clinic poate depista:

- semne de tromboflebiti profundd la nivelul membrelor pelvi-

ne;

arterei

hipotensiune arteriald;

puls paradoxal (Kusmaul);

jugulare turgescente;

zgomorul II

intirit gi/sau dedublat in focarul de auscultalie al

pulmonare:

- galop protodiastolic

drept (audibil pe marginea stdngd a ster-

intercostal);

nului la nivelul spaliului IV-V

- suflu sistolic de

ECG poate evidenfia:

negative in derivafiile

confuzia cu un infarct miocardic

electricd a

QRS este deviati spre

de ,,undd S in

insuficienld tricuspidiand func{ional[.

aspectul speciiic de 51

e111,

supradenive-

lare de segment ST in derivaliile infirioare

rar supradenivelare

(Drr,'Dlri,' aVb) qi mai

-gcc

sau unde T

pot crea

irp

u*u

care creeazd aspectul

D111.,) ,p." d"or"_

axa este

de segment ST in derivatiile^v1-v3,

precordiale drepte. Modificirit"

inferior sau anteroseptal. in

dreapta (fapt

derivalia D1 - undi e 1n derivalia

bire de infarctul deviati la st6nga.

miocardic inferior sau anteroseptal in .ur"

' In pneumotorax durerea toracici

apare

brusc, violent, fiind dese-

ori declangatd de efortul de tuse sau de strdnut.

Dispneea, de obicei

prezentd, este severd in caz de pneumotorax masirr. sirrcopa poate fi

Durerea toracici acuti

27

o modalitate de debut. Examenul obiectiv este diagnostic prin con-

statarea unui timpanism la perculia unui hemitorace

qi absenla mur-

murului veziclular in acelagi teritoriu. ECG nu eviden{iazd modificdri- le ST-T sugestive pentru IMA. Examenul radiologic poate tranqa dia-

gnosticul

prin eviden{ierea parenchimului

pulmonar colabat.

. In

pneumonia acutd durerea este de tip

pleuritic cu debut

uneori insidios, asociatd cu febrb, tuse, expectora{ie hemoptoici sau

purulentd. La auscultalie se deceleazd raluri pulmonare Ei diminuarea murmurului vezicular la nivelul hemitoracelui afectat. Examenul radio-

logic clarificd diagnosticul prin evidenlierea focarului de condesare

pulmonard (4).

3. Durerile mediastinale

Apar qi se manifestd ca o evolulie a proceselor inflamatorii sau

infec!ioase (mediastinite acute sau cronice), infiltrative (vasculare,

mezenchimale, ganglionare) qi

in compartimentele mediastinale (guqd, timoame, limfoame, adenopatii

a tumorilor cu localizare sau extensie

etc.).

Caracteristicile generale sunt reprezentate de:

- localizarea retrosternald cu senzalia de plenitudine, uneori insoliti de dureri iritative ale nervilor toracici intercostali, paralizii

ale plexului cervico-branhial, sau sindrom Claude Bernard Horner

(ptoza palpebrald, enoftalmie gi mioza unilaterald)

- exacerbarea in decubit dorsal sau lateral, la miqcbrile toracelui,

prin tuse sau rAs.

Asociazd

- tuse firi

- dispnee;

- hemoptizii;

expectora{ie, iritativd;

- tiraj, cornaj;

- ,,edem

in

pelerini" - prin comprimarea vaselor toracice;

- bradicardie, sialoree, paralizia vagului;

- sughil, parahzia hemidiafragmului prin iritalia nervului frenic.

4. Durerile peretelui toracic

Sunt cele mai frecvente (-75Vo din cazlurile cu dureri toracice)

qi au drept caracteristici:

- durerea de scurtd duratd (secunde) sau durerea prelungit[ (ore,

zile) care dispare la administrarea de antalgice sau antiinflamatorii qi

nu este influenfatd de NTG: nevralgii asociate cu afecliuni vertebrale

sau pe traiectul nervilor intercostali

in caz de zona Zoster (arsurd cu

parestezie local6;

todinia

precedi

leziunea veziclulard cu 2-3 siptimdni), mas-

in afecliunile glandelor mamare;

28

Urgenle medicale

- durerea

acuti sub formi de junghiuri, impunsdturi (fracturile

metastazele osoase, caracterizate de dureri la

costale, osteomielita,

compresiune qi miqcdri toracice);

- declanqarea durerii prin miqciri

ale toracelui, bralelor, de

anumite pozi\ii,

sau de respiralia profundi (afecjiunile pielii gi !esu-

la palpare;

tului subcutanat cu congestie, edem, celulitd, durere vie

artroze sternocostale, artroza de umdr, periartrita scapulohumerald)

- sensibilitatea regiunii la

Tietze caracterizat prin

palpare sau digitopresiune (sindromul

nivelul articulaliilor sterno-clavicu-

dureri la

lare I-IV, limitate, durere la miqc[rile toracice);

- dureri ,,in centur6" cu limitarea miqcrrilor

de flexie a coloanei

durerea, in timp ce

vertebrale; pozilia fixd, prelungitd agraveazd,

migcarea moderatd o amelioreazi (discopatii,

spondilitd, traumatiime).

Se pot asocia cu dispnee, palpitalii, vertij, astenie, antecedente

traumatice.

5. Boli ale esofagului, stomacului sau colecistului

' Spasmul esofagian gi boala

de reflux gastroesofagian sunt dese-

anginoas[,

dat fiind localizarea

ci spasmul esofagian poate

ori greu de diferenliat de o durere

retrosternald a durerii, ceda la administrarea de

precum gi faptul

nitroglicerini. ECG nu eviden!iazd, modificd,-

rile ST-T sugestive pentru IMA.

. Ulcerul gastroduodenal evolueazd cu

qi periodicitate tipicd.

durerea ce apare in epi-

gastru gi are ritmicitate

' In

intensitate

epigastru qi/sau in

musculard la acest nivel.

colica biliar[ durerea apare in hipocondrul drept gi are

variabild", palparea abdomenului poate rocaliza dureiea in

hipocondrul drept, evidenliind, eventual qi apirare

in pancreatira actt1 qi

cronicd in puseu, durerile sunt in bard,

sugestivd.

legate de mese sau consumul de alcool, poate exista apilrare muscular[

abdominalS qi reaclie enzimaticd liticd

confuzia

clasic[ constd in considerarea unui IMA de topografie

esofagian, ulcer esofagian, ulcer gastroduode-

gi (net mai rar) invers. ECG nu eviden{iaz[,

inferioari drept spasm

nal sau colecistitd acutd

la acegti pacienli, modificdrile sugestive ale unui infarct de miocard (4j

6. Afecliuni psihiatrice - atacul de panici

Atacul de panicd poate mima simptomatologia dureroasi din

sub formi de

presiune, inlepdturi, arsuri, u

IMA. Simptomul dominant in aceste cazuri este anxietatea extremd cu

senzafie de moarte iminentS, insolitd de

dureri toracice, de reguli pre-

cordiale, raportate

localizare

se

schimbd rapid gi a cdror intensitate este, de regul6,

"^drot

Durerea toracici acut5

29

suportabili. Traseele ECG nu sunt sugestive pentru ischemie miocar- dicd. Totugi, mai ales la femei (cele mai frecvente paciente), se pot inregistra modificdri tranzitorii ale segmentului ST qi ale undei T, care

?n contextul clinic enuntat pot ridica suspiciunea unui IMA. De relinut faptul cd atacul de panicd poate apdrea gi la pacien{ii cu cardiopatie

ischemicd documentat5, situalie in

care diagnosticul diferen{ial

devine

mai dificil. in astfel de situaJii este bine ca pacientul sd fie trans-

portat la un departament de urgen!5 unde sd fie supravegheat pe par-

cursul urmitoarelor ore, inclusiv prin determinarea seriatd a markeri- lor de necrozd miocardici. De reguld, durata unui atac de panicd este

de 5-20 de minute

dupi care simptomatologia

se remite complet (4).

Tabelul l.l.l, realizeazd o sintezd a principalelor etiologii ale durerii tora-

cice acute, precum qi a probabilitefii ca in funclie de simptomatologia

qi semiologia clinicd o anumitd etiologie si fie prezentd (adaptat dupn 5).

Tubelal 1.1.1

Diagnosticul etiologic al durerilor toracice acute precum qi probabilita-

tea ca in

funcfie de simptomatologia qi semiologia clinici o anumiti

etiolo

sA fie

adaptat du

Etiologie

Infarct miocardic

acut (6)

Simptomatologie qi semne

clinice

Durere toracicd care iradia-

zd, in ambele brale

Zgomot de galop la auscul-

ta!ie

Hipotensiune arteriald

Probabilitate

+

'7)

Probabilitate

0,6'7

7'.)

0,88

3.1 0.96

PericarditS/Miocar- Durere toracici

dits (7)

inspir qi

agravatd de

diminuatl de

pozilia

cdturd pericardicd, modifi- cdri ECG difuze cu fST qi

cu absenla modificiri-

aplecat inainte, fre-

JPR,

lor reciproce

NA

NA

Insuficien!5 car-

Semne radiologice de incdr-

11

0,48

diacd (8)

care vasculard

Semne clinice de congestie

vasculard

9,9

0,65

Istoric de insuficienld car-

diacd

5,8

0,45

Istoric de IMA

3,1

0,69

Diseclia acutd de

Durere toracicd cu iradiere

5?

NA

aortd (9)

posterioard gi inegalitate de

puls qi presionald la nivelul

membrelor superioare