1.

Mecanismul de menţinere constantă a turaţiei generatorului de arbore

La instalaţiile navale de propulsie cu transmisie directă, se adoptă, în foarte multe

situaţii, generatoare de arbore în vederea economisirii combustibilului în regimul de
navigatie al navei. Astfel, generatorul de arbore poate fi cuplat în pupa motorului de propulsie,
pe linia de arbori sau în prova motorului, la capătul liber al arborelui cotit.

Fig. 2.7. Schema de principiu a sistemului CSCD de menţinere constantă a

turaţiei
generatorului de arbore
 Fig. 2.10. Schema cinematică a sistemului CSCD de menţinere
constantă a turaţiei generatorului de arbore.

2. Instalaţia de propulsie cu transmisie electrică ce funcţionează în

supraconductibilitate
În ultimul timp, în scopul creşterii performanţelor instalaţiei de propulsie cu transmisie
electrică, s-a trecut pe utilizarea supraconductibilităţii. Se ştie că odată cu scăderea
temperaturii circuitelor electrice, vor creşte performanţele curentului electric.
În figura 5.11, este prezentată o instalaţie de propulsie cu transmisie elctrică ce lucrează în
supraconductibilitate. Elementele componente ale instalaţiei de propulsie prezentate sunt: 1 –
motor electric de propulsie, 2 – motor Diesel; 3 – generator de curent electric; 4 – compresor de
heliu He; 5
– motor electric; 6 – refrigerator de heliu He; 7 – compresor de heliu lichid;
8 – butelie de heliu gazos; 9 – recuperator de heliu; 10 – propulsor de tip elice cu pas fix EPF;
11 – tablou electric de distribuţie TED; 12 – post local de comandă Diesel-generatoare; 13 – post
de comandă motor electric de propulsie; 14 – tanc de stocare heliu lichid; 15 – consolă de
control; 16 – linie de arbori.
În figura 5.11, au fost folosite notaţiile: He – heliu;
CE – curent electric;
G – heliu în stare gazoasă; L – heliu în stare lichidă.
Propulsia navei este asigurată de motorul electric 1 care prin intermediul liniei de arbori
16 va antrena elicea cu pas fix 10. Energia electrică necesară propulsiei şi consumatorilor
energetici de la bordul navei este asigurată de grupul Diesel-generator 2 şi 3 prin tabloul
electric de distribuţie 11..
Motorul electric este răcit cu heliu lichid, furnizat de compresorul de heliu. Necesarul de heliu lichid
este asigurat de electrocompresorul 4 trecut apoi prin refrigeratorul 6.
După răcirea motorului electric, heliul lichid trece în stare gazoasă si este preluat şi transmis la
electrocompresor. Cantitatea de heliu lichid se completează din tancul de heliu 14. În cazul în
care după compresorul 7 se mai semnalează prezenţa heliului, acesta este preluat de către
recuperatorul de heliu gazos 9 şi stocat în buteliile de heliu 8.
Punerea în funcţiune a electrocompresorului de heliu este comandată
de către consola de control 15 (pe baza informaţiilor furnizate de către postul de comandă 13 al
motorului electric 1. Funcţionarea Diesel – generatorului este supravegheata de la postul local de
comandă 12.
Prin răcirea statorului motorului electric, rezistivitatea materialului înfăşurării scade foarte mult,
la temperatura critică ea tinde către zero:

R este rezistenţa electrică;

l – lungimea conductorului electric;
A – secţiunea conductorului electric.
 Fig. 5.11. Schema instalaţiei de propulsie cu transmisie electrică care

funcţionează în regim de supraconductibilitate.

3. Scheme de instalatii de propulsie navale cu energie nucleară

Instalaţiile de propulsie ce utilizează energia nucleară se întălnesc în două

variante:

- instalaţia de propulsie cu transmisie electrică (fig.7.1);

- instalaţia de propulsie cu transmisie indirectă prin reductor mecanic

cu roţi dinţate (7.2).
Elementele componente ale schemei din figura 7.1 sunt:

1. reactor termonuclear;

2. miezul (plasma) reactorului;

3. mantaua de răcire;

4. tija;

5. bobina pentru alimentarea câmpului magnetic;

6. injector;

7. regulator de presiune;

8. schimbător de căldură primar;

9. pompa de circulaţie;

10. schimbător de căldură secundar (generator de abur);

11. turbină de abur principală;

12. turbină de abur auxiliară;

13. generator de curent electric principal;

14. generator de curent electric auxiliar;

15. tablou electric de distribuţie principal;

16. tablou electric de distribuţie auxiliar ;

17. motor electric de propulsie ;

18. elice cu pas reglabil ;

19. condensator de abur ;

20. pompa de alimentare cu apă a generatorului de abur ;

21. preîncălzitorul apei de alimentare a generatorului de abur;

22. înveliş de protecţie împotriva radiaţiilor;

23. reductor de turaţie.

Fig. 7.1. Instalaţia de propulsie cu energie nucleară şi transmisie de putere
electrică.
 Fig. 7.2. Instalaţia de propulsie cu energie
nucleară şi transmisie de
putere indirectă prin
reductor cu roţi dinţate.

4. Această instalaţie energetică este prezentată în figura 8.2. Elementele componente

ale acestei scheme sunt : 1- motor Diesel semirapid ; 2- generator de curent electric ; 3-
turbina cu abur; 4- turbina cu gaze ; 5- camera de ardere ; 6- arbore de legătura între turbina
cu gaze şi reductorul cu roţi dinţate ; 7- condensator de abur ; 8- pompa de extracţie
condensat ; 9- tablou electric de distribuţie ; 10- transformator ; 11- convertizor static de
frecvenţă ; 12- cuplaj elastic ; 13- caldarină ; 14- motor electric ; 15- reductor cu roţi dinţate ; 16-
linia de arbori ; 17- propulsor.
Fig.8.1. Schema instalaţiei de
propulsie cu transmisie
electrică de la navele de
transport gaze lichefiate
LNG.
 Fig. 8.2. Schema instalaţiei de propulsie de la navele de
transport gaze lichefiate LNG cu
propulsie cu turbine cu gaze şi Diesel –
electrică.

5. Instalaţia de propulsie cu transmisie electrică combinată cu instalaţia de propulsie cu turbine

cu gaze
În figura 9.1, este prezentată schema unei instalaţii de propulsie
combinate Diesel-electrică şi turbine cu gaze. Elementele componente ale instalaţiei sunt
urmatoarele: 1 – instalaţia de generare a gazelor; 2 – turbine cu gaze; 3 – reductor cu roţi dinţate;
4 – motor electric; 5 – cuplaj; 6 – lagărul intermediar de sprijin; 7 – arborele intermediar;
8 – cuplaj; 9 – lagărul prova al tubului etambou; 10 – arbore portelice; 11 - lagărul pupa al tubului
etambou; 12 – elice cu pas fix; 13 – motor Diesel; 14 - generator de curent electric; 15 – tablou
electric de distribuţie; 16 – arbore de legătură dintre turbina cu gaze şi reductor; 17 – cabluri
electrice de conexiune.
Fig. 9.1. Schema instalaţiei de propulsie Diesel – electrică combinată cu
propulsia cu turbine cu gaze.
6. Instalaţia de propulsie combinată cu elici contrarotative.

Fig. 9.4. Schema instalaţiei de propulsie cu

transmisie directă combinată
cu propulsia
electrică cu
elici
contrarotative

Elementele componente ale acestei instalaţii de propulsie combinate sunt:

1 –motor auxiliar Diesel; 2-cuplaj cu flanşe dintre motorul Diesel şi generator; 3 –

generator de curent electric; 4 –transformator; 5 –motor principal Diesel lent; 6 –cuplaj cu
flanşe între motorul principal şi linia de arbori; 7 –propulsor tip elice cu pas fix; 8 –propulsor
tip elice cu pas fix (elice contrarotativă); 9 –motor electric; 10 –cabluri de conexiune; 11 –
tablou electric de distribuţie.
7. Instalaţia de propulsie cu transmisie indirectă combinată cu transmisia electrică

În figura 9.5 este prezentată schema unei instalaţii de propulsie cu transmisie indirectă prin
reductor cu roţi dinţate combinată cu o transmisie electrică. Elementele componente ale schemei
sunt următoarele: 1 –motor principal; 2 –cuplaj rigid dintre motorul principal şi reductor; 3
–cuplaj principal; 4 –cuplaj PTO (Power Take-Off); 5 –cuplaj PTI (Power Take-In);
6 –reductor cu roţi dinţate; 7 –cuplaj rigid dintre reductor şi generator de arbore/motor
electric; 8 –generator/motor electric; 9 –generator; 10 –motor auxiliar; 11 –cuplaj rigid; 12 –
linia de arbori; 13 –propulsor; 14 –tablou electric de distribuţie; 15 –cabluri electrice de
conexiune; 16 –convertizor static de frecvenţă.

O altă instalaţie de propulsie cu transmisie electrică combinată cu

transmisia indirectă prin reductor cu roţi dinţate cu două linii de arbori, aplicată pe nave de
tip ferryboat, este prezentată în figura 9.6.
Elementele componente ale instalaţiei de propulsie sunt urmatoarele:
1 – motor de propulsie Diesel semirapid ireversibil, 2 – reductor cu roţi dinţate; 3 – maşina
electrică; 4 – tablou electric de comandă; 5 – motor Diesel auxiliar; 6 – generator de curent
electric; 7 – linie de arbori; 8 – propulsor de tip elice cu pas reglabil EPR; 9 – cabluri electrice de
conexiune.
Fig. 9.5. Schema instalaţiei de propulsie cu transmisie indirectă cu o linie de arbori combinată cu
transmisia electrică.

Fig. 9.6. Schema instalaţiei de propulsie cu transmisie

indirectă cu două linii de arbori combinată cu transmisia
electrică.
8. Instalaţia de propulsie indirectă combinată cu propulsia electrică cu azipod

Fig. 9.12. Schema instalaţiei de propulsie cu transmisie indirectă cu reductor cu roţi dinţate cu patru
motoare de propulsie şi două linii de arbori.
 Fig. 9.13. Schema instalaţiei de
propulsie cu transmisie indirectă

cu reductor cu roţi dinţate cu două

motoare de propulsie combinată cu
propulsia electrică cu azipod.

9. Instalaţia de propulsie cu turbine cu gaze cu circuit deschis

Fluxul de aer şi gaze este în succesiune, cu răcire intermediară a aerului, încălzirea gazelor în
trepte şi recuperarea energiei din gazele arse, şi este prezentată în figura 10.1, iar în figura 10.2 este
prezentată în coordonate T – s, ciclul de funcţionare al acestei instalatii de propulsie cu turbine
cu gaze în circuit deschis.
Elementele componente ale acestei instalaţii, prezentate în figura
10.1, sunt :
1 – elice cu pas reglabil ; 2 – reductor de turaţie cu roţi dinţate ; 3 – camera de ardere ; 4 – turbina
cu gaze de înaltă presiune; 5 –camera de ardere; 6 – turbina cu gaze de joasă presiune ; 7
– compresor de aer ; 8 – răcitor de aer ; 9 – compresor de aer ; 10 – schimbător (recuperator)
de căldură.
Aerul este aspirat de compresorul 7 şi refulat pentru răcire în
răcitorul 8, realizând comprimarea conform politropei 11-21 din diagrama T- s. Răcirea în răcitorul
8 este reprezentată prin evoluţia 21-1, după care urmează a doua comprimare din compresorul
9, reprezentată prin politropa
1-2.

Compresorul 9 refulează aerul în schimbătorul de căldură 10, unde se încălzeste prin schimbul de
căldură cu gazele arse, după evoluţia 2-2r. Aerul încălzit pătrunde în camera de ardere 3, unde prin
arderea combustibilului se produce amestecul de gaze şi aer, conform evoluţiei 2r-31. Fluidul
motor compus din gaze şi aer pătrunde în turbina 4 în care se destinde politropic după evoluţia
31-41, urmată de încălzirea acestui amestec 41-3. Urmează destinderea 3-4, în turbina 6, după
care
gazele arse trec prin schimbătorul de căldură 10, unde cedează căldură pentru preîncălzirea
aerului, conform evoluţiei 4-4r. Evoluţia 4r-11 se realizează prin evacuarea gazelor arse
şi preluarea aerului din mediul înconjurător de compresorul 7.
La ciclul termic prezentat în figura 10.2, nu au fost luate în
considerare pierderile de presiune, datorate rezistenţelor gazodinamice ale camerelor de
ardere, răcitorului de aer 8 şi a schimbătorului de căldură 10.
 Fig. 10.1. Schema instalaţiei de propulsie cu
turbine cu gaze cu ciclu deschis.

Fig. 10.2. Ciclul termic în coordonate T – s al

instalaţiei de propulsie din figura 10.1.

10. Instalaţia de propulsie cu turbine cu gaze cu circuit închis

Schema acestei instalaţii este prezentată în figura 10.3. Elementele componente ale acestei
instalaţii sunt :
1 – elice cu pas reglabil EPR ; 2 – reductor de turaţie cu roţi dinţate ;
3 – schimbător de căldură (încălzitor) ; 4 – turbina cu gaze de înaltă presiune ; 5 – schimbător
de căldură (încălzitor) ; 6 – turbina cu gaze de joasă presiune ; 7 – compresor; 8 – răcitor ; 9 –
compresor; 10 – schimbător (recuperator) de căldură ; 11 – răcitor.
Această instalaţie funcţionează similar cu instalaţia de propulsie cu gaze cu ciclul deschis, cu
precizarea că în locul camerelor de ardere sunt introduse schimbătoare de căldură 3 şi 4, în care
fluidul motor este încălzit înainte de destinderea în turbine, iar la ieşirea fluidului motor
din schimbătorul de căldură 10, acesta trece prin răcitorul 11, pentru a-i coborî temperatura,
conform evoluţiei 4r – 11.
Instalaţiile de propulsie cu turbine cu gaze cu circuit închis sunt caracterizate prin circuitul
continuu, închis, al fluidului motor (în general aer sau un alt gaz) ; aceste sisteme, în comparaţie
cu cele cu circuit deschis, prezintă unele avantaje, cum ar fi :
- dimensiuni de gabarit mai mici, la puteri egale, datorită măririi
presiunii medii din sistem ;
- posibilitatea folosirii unor combustibili inferiori, întrucât paletele turbinei nu sunt supuse
coroziunii şi eroziunii gazelor de ardere.
Ca dezavantaj al sistemelor cu circuit închis trebuie mentionat costul
ridicat al schimbătoarelor de căldură, datorită complexităţii acestora.
 Fig. 10.3. Schema instalaţiei de propulsie cu
turbine cu gaze cu ciclu închis.

11. Instalaţii de propulsie navale combinate cu turbine cu abur şi turbine cu gaze

Elementele componente din cele două scheme, prezentate în fig. 10.4

şi fig. 10.5, sunt următoarele:
1 – propulsor de tip elice cu pas reglabil EPR; 2 – reductor de turaţie cu roţi dinţate ; 3 – compresor
de aer ; 4 – camera de ardere ; 5 – turbina cu gaze de înaltă presiune ; 6 – turbina cu gaze de
joasă presiune pentru propulsia navei ; 7 –cazan (caldarină) de abur cu recuperare ; 8 – pompă de
alimentare ; 9 – schimbător de căldură gaze-apă ; 10 – pompă de circulatie ;
11 – dezaerator ; 12 – turbină cu abur pentru propulsie, pentru schema din
figura 10.4, respectiv, pompă de antrenare a ventilatorului din prima treaptă de compresie, pentru
figura 10.5; 13 – condensator de abur ; 14 – pompă de circulaţie – răcire a condensatorului de
abur ; 15 – pompă de extracţie condensat ; 16 – compresor din prima treaptă de compresie a
aerului ; 17 – schimbător de căldură aer – apă.
Fig. 10.4. Schema instalaţiei de propulsie combinată cu turbine cu gaze şi
turbine cu abur – varianta 1.
 Fig. 10.5. Schema instalaţiei de propulsie combinată cu turbine cu gaze şi
turbine cu abur – varianta 2.

12. Instalaţia de propulsie cu turbine cu abur

Instalaţia de propulsie cu turbine cu abur din figura 10.6, este compusă din : cazanul 1 în
care se introduce apa de alimentare cu temperatura ta şi presiunea p0 şi care produce
vapori supraincălziţi, cu presiunea p0 şi temperatura t0, în schimbul căldurii primite din
exterior (proces de ardere, reacţie nucleară sau căldura conţinută în gazele de ardere evacuate din
motoarele cu ardere internă). Apa este încălzită în economizorul 2, apoi în ţevile
fierbătoare 3, după care în colectorul 4 vaporii se separă de apa şi pătrund în supraincălzitorul
6, unde se supraîncălzesc ; Vaporii supraîncălziţi, prin conducta 8 ajung la valvula principală 9,
după care pot pătrunde în turbina de înaltă presiune 10, pentru mers înainte, sau în turbina de
mers înapoi 12, amplasată în acelaşi corp cu turbina de joasă presiune pentru mers înainte.

După ce s-au destins în turbinele de înaltă presiune IP, medie presiune MP şi joasă presiune
JP (10, 11 şi 12), vaporii trec în condensatorul 13, unde se condenseaza,
cedând căldură sursei reci (apei din afara bordului
trimisă de pompa 16).

Pompa 14 aspiră apa din condensator şi o refulează prin preîncălzitorul 26 al ejectorului de

aer 15, în dezaeratorul 17, în care este eliminat aerul din apa de alimentare. Cu pompa 18 apa
este aspirată din dezaerator şi este refulată prin preîncălzitorul 19, unde apa se preîncălzeşte pe
baza energiei termice a vaporilor prelevaţi de la o priză situată între turbina de înaltă presiune
şi turbina de presiune medie.

Cazanul de vapori este alimentat cu combustibil lichid (motorină sau

păcură), transmis de pompa 20 prin filtrul 21, apoi prin preîncălzitorul 22,
filtrul fin 23 la pulverizatoarele de combustibil 24.

Un asemenea cazan poate fi alimentat şi cu combustibil solid.

Aerul necesar arderii combustibilului este trimis de ventilatorul 25, în preîncălzitorul de aer 7 după
care intră în focarul cazanului.
Fig. 10.6. Schema termică a unei instalaţii de propulsie navale cu turbine cu
vapori.