adevarat dezvoltate – probabil ca de asta aud selectiv, pentru ca suma simturilor sa fie constanta
Asadar, pot sa spun cate ceva despre calitatea apei.
Zilele trecute am participat la o intalnire si mi-am uitat sticla in masina, dar gazdele m-au linistit ca avem apa.
Totusi atunci cand am gustat din ea, am simtit pregnant gustul clorului din apa de la robinet. Ani de zile in
copilarie, am baut apa de la robinet, nu fac pe fitoasa. Totusi in ultimii ani, m-am obisnuit sa o filtrez. In timp,
gusturile se schimba in functie de obisnuintele noastre.
Filtrele prin care primim informatia din mediul exterior nu sunt diferite de cele din exemplul de mai sus. Ceea
ce avem nevoie sa intelegem este ca odata curatate sau chiar schimbate, noile filtre vor face
posibil sa simtim o alta calitate a vietii.
Filtrele imbacsite care poate ne polueaza perceptia in prezent sunt de fapt, credintele sau convingerile
limitative cu privire la imaginea de sine si la viata noastra in general. Corectarea convingerilor limitative care
ne-au insotit poate vreme indelungata, seamana cu ridicarea perdelei de ceata, pe un drum intunecat,
dimineata devreme.
Gary Craig considera aceste filtre murdare, fiind precum un mecanism pe care il numeste “scrierea peretilor
personali”. Perioada in care se “scrie” cel mai mult pe peretii nostri este cea a copilariei. Atunci, cei mai
apropiati noua – parintii, rudele, dascalii – scriu de zor pe acesti “pereti” si chiar daca invataturile lor ne
servesc pentru o vreme – ne intaresc, ne calesc sau ne ajuta sa luam decizii bune o perioada – vine momentul
in care ele devin o povara. Problema apare cand trece vreme indelungata si nu luam masuri.
Este destul de dificil sa renuntam la credintele sau convingerile care nu ne mai servesc – in primul rand pentru
ca este posibil sa nu fie atat de evident ce avem de schimbat si in al doilea, cel mai probabil ca ele sunt legate
de experiente din trecut sau traume nevindecate.
Din fericire, cu ajutorul Tehnicilor de Eliberare Emotionala facem exact acest lucru – plecam de la ce ne
doare in prezent, pentru a descoperi “filtrele” ce trebuie inlocuite si cu care operam in viata, inca
din momentul in care altii au inceput sa “scrie pe peretii nostri”.
De multe ori oamenii cred că percep ția lor de „ferestre“ din lume, care să le permită să perceapă lumea a șa
cum este în realitate.
Dar este mult mai corect să ia în considerare filtrele perceptuale umane capcana cea mai mare parte a
realității și nu permite decât o gamă foarte îngustă.
Exemplul imediat al acestui - ceea ce vede doar o mică parte din spectrul de frecven ță al luminii ochiului.
Puteti vedea nuante de rosu, portocaliu, galben, verde, cyan, albastru, violet, alb. Dar ochiul uman nu poate
vedea ultraviolete și infraroșii, ei pur și simplu nu sunt în spectrul vizibil. O gamă largă de unde radio, raze X,
cuptoare cu microunde, și așa mai departe - cu atât mai mult.
Herz 1 102 104 Hz până la 1 102MGts MHz 104 106 108 1010 1012 1014 1016MGts
În mod similar, cu alte percepția umană; acestea permit doar o mică parte din vastul spectru. Urechea umană
poate auzi frecvențe de la 20 la 20.000 Hertz tânăr, și cu atât mai pu țin la vârstnici. Toate sunetele din afara
acestui interval nu pot fi auzite. Multe animale folosesc frecven țe de sunet mai mari sau mai mici. De exemplu,
liliecii folosesc un sunet de înaltă frecven ță în sistemul lor de radar. În general, fiecare dintre sim țurile umane
acoperă doar o mică parte dintr-o scară mult mai mare.
Simțurile fizice permit doar o versiune a multora. Chiar în fa ța ta, în acela și loc, există multe dimensiuni ale
realității. Dar, pentru a ajunge la ele, trebuie să mergi dincolo de sim țurile fizice.
Sentimentele - nu singurul lucru care filtrează realitatea. Mintea este, de asemenea, ocupat în principal cu
acest lucru. Convingeri sunt foarte persoana care să-i arate doar realitatea, care este în concordan ță cu
convingerile sale.
În cadrul sesiunii, vom lucra cu filtre de oameni. Noi nu sunt neapărat direct de la toate dintre ele pentru a
scăpa de. În primul rând, vrem doar pentru a ajuta oamenii să dobândească filtre utile în loc de cele care nu
sunt deosebit de bine pe care le deservesc. De exemplu, în loc de credin ța că tot ce urmează, pute ți
presupune că toată lumea vrea să te ajute, si apoi viata, cel mai probabil va fi mai fericit.
În al doilea rând, trebuie să încurajăm oamenii să urmeze calea de a depă și limitările sale, eliminând treptat
filtrele sale, și experimenta mai mult din realitate. Trecerea de la o persoană unidimensional până
conștientizarea completă în sine ca un fiin țe multi-dimensionale - un salt mare. Trebuie să se desfă șoare în
mod treptat. Cei mai mulți oameni s-ar fi innebunit daca tocmai a apărut în această realitate.
Percepția și filtrele perceptuale - sunt instrumente pe care le folosim în procesarea de conversie. Personalitate
schimba realitatea, pur și simplu percepe lucrurile în mod diferit. Acesta a fost, în acela și timp, noi o ajutăm și.
Ea percepe că ceva este cel mai bun mod care ne desfă șurăm anumite procese și apoi ea începe să vadă
altceva. Și devine un prieten. Sau, mai precis, persoana este acum trece prin acea parte a realită ții universale,
pe care ea preferă, în loc de cel pe care nu-i place. Și se schimbă realitatea ei. Ambele aceste caracteristici,
precum și toate celelalte, continuă să existe în realitatea universală, și va exista întotdeauna.
Oamenii fac anumite greşeli când este vorba de procesul de gândire, în mod inconştient, care pot fi evitate
dacă sunt identificate.
Poate părea greu de crezut, atunci când vine vorba de propria-ţi persoană, însă creierele noastre chiar comit
greşeli în ceea ce priveşte gândirea; bineînţeles, nu sunt greşeli grave sau care pun viaţa cuiva în pericol, însă
dacă sunt cunoscute, ele pot fi evitate, lucru care poate ajuta la luarea de decizii mai raţionale. Iată o listă cu
cele mai frecvente 7 greşeli, întocmită de blog.bufferapp.com.
1. Oamenii se înconjoară de informaţii care se potrivesc cu părerile sau convingerile lor. De obicei, ne plac
persoanele care gândesc la fel ca noi; dacă suntem de acord cu părerile, convingerile cuiva, atunci este foarte
probabil să devenim prieteni. Acest lucru înseamnă că, în mod inconştient, ignorăm sau evităm ceea ce nu se
potriveşte cu propriile păreri. Acest lucru se numeşte distorsiune de confirmare și se întâmplă atunci când în
mod proactiv căutăm informaţii care să confirme convingerile pe care le avem deja. Un studiu din anul 2009,
de la Universitatea de stat din Ohio, a arătat că atunci când citim un eseu, spre exemplu, care merge pe
aceeaşi linie de gândire ca şi a noastră, vom petrece cu 36% mai mult timp citindu-l decât dacă acesta ar
conţine idei, concepte care ar veni în contradicţie cu părerile noastre.
2. Oamenii cred în iluzia „corpului înotătorului”. De multe ori, ideile noastre despre talent şi pregătire sunt
greşite. Spre exemplu, înotătorii de performanţă nu au corpuri perfecte pentru că se antrenează foarte mult, ci
sunt buni înotători datorită fizicului lor. Corpul lor nu este rezultatul activităţii lor, ci activitatea este posibilă
datorită corpului pe care îl au. Iluzia „corpului înotătorului” este un fenomen care se întâmplă atunci când
confundăm factorii de selecţie cu rezultatele. Acest lucru este vizibil şi atunci când este vorba despre
publicitate: dacă am fi convinşi că anumite lucruri le facem bine pentru că avem talent la aşa ceva, atunci nu
am mai cumpăra produse sau nu am mai crede anumite sfaturi care promit să ne îmbunătăţească abilităţile în
anumite domenii.
3. Ne îngrijorăm pentru lucrurile pe care deja le-am pierdut. De multe ori, ne îngrijorăm şi ne gândim la o
cantitate de bani pierdută sau la timpul pierdut, lucruri care nu mai pot fi recuperate. Dacă suntem mai
preocupaţi de evitarea pericolelor şi pierderilor decât de profitarea la maxim de oportunităţile care apar, cu
timpul vom avea tendinţa de a accentua mai mult pierderile decât câştigurile. Spre exemplu, dacă am cumpăra
un bilet la cinema şi ne dăm seama că filmul nu este pe gustul nostru, avem două posibilităţi: să stăm şi să
vedem filmul, dat fiind faptul că tot am plătit pentru el, sau să plecăm şi să folosim timpul acela făcând ceva
plăcut. În cazul primei variante, ne-am încadra în categoria celor care trăiesc în trecut şi care pun mai mult
accentul pe pierderi decât pe câştig; aceia care fac ceva ce nu le place, ca în cazul filmului, numai ca să evite
senzaţia că au pierdut banii. Această tendinţă influenţează deciziile din prezent în mod negativ.
4. Facem preziceri greşite. Greşeala apare atunci când ne bazăm prea mult pe trecut, când îi dăm prea multă
importanţă şi trăim cu impresia că acesta va avea neapărat un impact asupra viitorului. Dacă într-o competiţie
am pierdut o dată sau de mai multe ori, nu înseamnă că următoarea dată vom pierde din nou: şansele de a
câştiga sau de a pierde sunt întotdeauna de 50/50.
5. Încercăm să găsim justificări raţionale pentru a ne legitima gre șelile. Se întâmplă să cumpărăm lucruri de
care nu aveam neapărat nevoie, care nu prea ne plac sau au fost prea scumpe. Însă pentru a nu trăi cu
impresia că am făcut o greşeală, încercăm să ne convingem pe noi înşine că ceea ce am făcut este bine, iar
lucrurile cumpărate sunt utile. Acesta este Sindromul Stockholm al Cumpărătorului. De asemenea, în situaţii
de genul acesta se produce disonanţa cognitivă; disonanţa cognitivă ne pune faţă în faţă cu o situaţie
conflictuală în care ne sunt atacate credinţele, atitudinile şi comportamentele, lucru care creează o stare de
disconfort. Disconfortul duce la alterarea credinţelor, atitudinilor sau comportamentelor cu scopul de a reduce
disconfortul şi de a reechilibra balanţa.
6. Luăm decizii pe baza efectului de ancoră. Acest efect apare când în loc să luăm o decizie bazată pe ceea
ce presupune ea, o luăm comparând-o cu altă opţiune. Să presupunem că unei persoane i se oferă două
opţiuni: o excursie la Roma, all inclusive sau una asemănătoare la Paris. În acest caz este destul de greu de
ales, dar dacă apare o a treia opţiune, la fel ca cea de la Roma, dar fără să includă şi cafeaua de dimineaţă,
lucrurile se schimbă. Atunci când persoana în cauză realizează că va trebui să plătească 2,50 euro pentru
cafea (în a treia opţiune), prima opţiune nu numai că va fi superioară celei de-a treia, dar va fi mai bună şi
decât cea de-a doua. Această greşeală este numită efectul de ancoră, deoarece avem tendinţa de a lua în
considerare o anumită valoare şi de a o compara cu alte opţiuni, făcând comparaţie între valori fără a valora
fiecare opţiune în parte.
7. Ne încredem prea mult în stereotipuri. Stereotipurile sunt atât de înrădăcinate în mintea noastră, încât, în
mod inconştient le aplicăm la orice situaţie sau persoană, chiar dacă realitatea ne spune altceva.
http://eliberareemotionala.ro/blog/schimbarea-filtrelor-perceptuale/
http://ro.tutkrabov.net/articles/filtre-perceptuale.html
https://blog.bufferapp.com/thinking-mistakes-8-common-mistakes-in-how-we-think-and-how-to-avoid-them?
utm_source=buffer&utm_campaign=Buffer&utm_content=bufferf108f&utm_medium=twitter#ixzz2gdMMF0ST