Sunteți pe pagina 1din 27

CAPITOLUL II PARTICULARITĂŢILE ORGANIZĂRII SISTEMULUI DE PLĂŢI ÎN

REPUBLICA MOLDOVA

2.1 Plăţile interbancare şi organizarea lor în R.Moldova


Componentele de bază ale sistemului de plăţi al Republicii Moldova sunt
instrumentele de plată fără numerar şi sistemul automatizat de plăţi interbancare.
Pe teritoriul Republicii Moldova sunt utilizate următoarele instrumente de plată fără
numerar: transferul de credit, cardurile bancare, debitarea directă şi perceperea în
mod încontestabil. [4]
Sistemul automatizat de plaţi interbancare (SAPI) reprezintă sistemul prin
intermediul caruia sint efectuate plăţile interbancare în lei moldovenesti pe teritoriul
Republicii Moldova. SAPI este compus din sistemul de decontare pe baza bruta în
timp real şi sistemul de compensare cu decontare pe baza neta.
Sistemul de decontare pe bază brută în timp real (sistemul DBTR) este destinat
prelucrării plătilor urgente şi de mare valoare, iar sistemul de compensare cu
decontare pe bază netă (sistemul CDN) este destinat procesării plăţilor de mica
valoare.
Sistemul DBTR efectueaza procesarea documentelor de plată transmise de
participanţi şi decontarea finala a transferurilor de fonduri aferente acestora în regim
de timp real. Sistemul CDN efectuează procesarea pachetelor cu documente de plată
transmise de participanţi şi calculează poziţiile nete multilaterale ale acestora. În
SAPI participă:
a) Banca Nationala a Moldovei;
b) Băncile licentiate de catre Banca Nationala a Moldovei;
c) Centrul de casa şi decontări din or.Tiraspol;
d) Trezoreria de Stat din cadrul Ministerului Finantelor.
Administrator al SAPI este Banca Nationala a Moldovei. Drepturile şi obligatiile
Băncii Nationale a Moldovei în calitate de administrator al SAPI şi ale băncilor
licentiate de Banca Nationala, Centrului de casa de decontări din or.Tiraspol,
Trezoreriei de Stat din cadrul Ministerului Finantelor în calitate de participanţi la
SAPI se stipuleaza în contractul privind participarea în SAPI. [4]
Contractul privind participarea în SAPI urmeaza a fi încheiat în functie de rezultatul
tesţării de catre administratorul de sistem a capacitatilor funcţionale şi tehnice de
interactiune cu SAPI ale participantului. La încheierea contractului privind
participarea în SAPI fiecare participant primeste documentul tehnic pentru
participanţii la sistemul automatizat de plăţi interbancare (în continuare documentul
tehnic). Documentul tehnic conţine informatia cu privire la: formatele mesajelor
utilizate în SAPI; schemele şi particularitatile tehnice de efectuare a plăţilor,
interpelarilor, altor tipuri de operaţiuni; modul de interactiune cu SAPI; alte
informatii tehnice relevante. Pentru fiecare participant la SAPI se deschide un cont
de decontare şi se atribuie un cod de identificare. Informatia cu privire la conturile
de decontare şi codurile de identificare sint puse la dispozitia participanţilor prin
intermediul facilitatilor SAPI. [1]
Contul de decontare al băncii licentiate şi al Centrului de casa şi decontări din
or.Tiraspol reprezinta contul LORO, iar contul de decontare al Trezoreriei de Stat
din cadrul Ministerului Finantelor reprezinta contul unic trezorerial deschis în
sistemul de evidenta contabila al BNM în conformitate cu Planul de conturi al
evidentei contabile a Băncii Nationale a Moldovei.
Codul de identificare se atribuie de catre administratorul de sistem băncii dupa
eliberarea licentei de desfasurare a activităţilor financiare de catre Banca Nationala
a Moldovei în conformitate cu legislatia în vigoare. Codul de identificare al filialei
băncii licentiate se atribuie de catre administratorul de sistem la solicitarea băncii
dupa înregistrarea de stat a filialei în conformitate cu legislatia în vigoare. Codul de
identificare al participantului este compus din 8 simboluri, iar codul de identificare
al filialei participantului este compus din 11 simboluri, conform procedurilor
SWIFT.
Participanţii transmit în SAPI documente de plată în nume şi pe cont propriu sau în
numele clientilor sai cu indicarea codului tranzactiei respectiv, asigurind
corectitudinea şi veridicitatea datelor continute în documentele de plată pe care le
transmit. În cazul aparitiei unor circumstante neprevazute de ordin funcţional sau
tehnic administratorul de sistem este în drept sa modifice Programul zilei
operationale a SAPI cu informarea prealabila a participanţilor. Participanţii urmeaza
sa-şi gestioneze eficient mijloacele software şi hardware de interactiune cu SAPI,
precum şi mijloacele conexe, iar în cazul disfuncţionalitatii acestora sa instiinteze de
urgenta administratorul de sistem despre încidentele produse şi sa intreprinda
operativ masurile necesare prevazute în documentul tehnic. Suspendarea
operaţiunilor, sechestrarea şi perceperea în mod încontestabil a mijloacelor din
conturile participanţilor la SAPI se efectueaza de catre Banca Nationala a Moldovei
în conformitate cu procedurile interne în baza documentelor prezentate de organele
abilitate prin lege. În cazul în care mijloacele băneşti din contul de decontare al
participantului nu sint suficiente pentru aplicarea sechestrului conform
documentului executoriu, Banca Nationala a Moldovei aplica sechestru asupra
mijloacelor disponibile în cont şi concomitent înceteaza executarea documentelor de
plată transmise de catre acesta pina la asigurarea sechestrarii sumei integrale indicate
în documentul executoriu. Banca participanta îşi înceteaza activitatea în SAPI în
ziua:
a) depunerii cererii de intentare a procesului de insolvabilitate băncii în conformitate
cu prevederile Legii insolvabilitatii nr.632-XV din 14.11.2001;
b) retragerii licentei băncii de a desfasura activităţi financiare conform prevederilor
Legii institutiilor financiare;
c) înceţării actiunii contractului privind participarea în SAPI în alte cazuri decît cele
mentionate mai sus.
În ziua înceţării activităţii băncii în SAPI, Banca Nationala a Moldovei asigura
procesarea tuturor documentelor de plată transmise de catre banca în sistem pina la
depunerea cererii privind intentarea procesului de insolvabilitate sau adoptarea
deciziei privind retragerea licentei băncii în alte cazuri decît cel de insolvabilitate, şi
transfera, la sfîrsitul zilei operationale respective a SAPI, soldul din contul de
decontare al băncii intr-un cont special deschis în sistemul de evidenta contabila al
Băncii Nationale a Moldovei. Banca Nationala a Moldovei va notifica prin
intermediul facilitatilor sistemului toti participanţii cu privire la orice încetare a
participarii la SAPI. Băncile în proces de lichidare sau insolvabilitate prezinta
documentele de plată la Banca Nationala a Moldovei pe suport hîrtie sau în alta
forma stabilita de BNM. [4]
Organizarea activităţii în sistemul de decontare pe baza bruta în timp real
Sistemul DBTR opereaza conform principiului de decontare pe baza bruta, efectuind
procesarea şi decontarea fiecarui document de plată în parte. Etapele procesarii
documentului de plată în sistemul DBTR sint următoarele:
a) initierea şi transmiterea de catre participant a documentului în sistem;
b) validarea tehnica de catre sistem a documentului;
c) acceptarea tehnica de catre sistem a documentului cu informarea corespunzatoare
a participantului;
d) verificarea de catre sistem a disponibilitatii mijloacelor băneşti în contul de
decontare şi dupa caz acceptarea documentului spre decontare sau plasarea
documentului în coada de asteptare;
e) decontarea finala a documentului.
În sistemul DBTR sint procesate următoarele documente de plată:
a) ordine de plată privind transferurile urgente şi de mare valoare;
b) ordine încaso privind efectuarea perceperii în mod încontestabil în conformitate
cu actele normative în vigoare.
Documentele de plată transmise în sistemul DBTR nu sint supuse restrictiilor de
ordin cantitativ sau valoric. Documentele de plată sint transmise de participanţi în
sistem sub forma de mesaje de plată prin intermediul retelei interbancare transport
de date. Mesajele de plată transmise în sistemul DBTR au formatele mesajelor
SWIFT. În functie de nivelul de operativitate a procesarii plăţilor, participanţii
atribuie documentelor de plată priorităţile necesare, pina la transmiterea acestora în
sistemul DBTR. În cazul în care mijloacele disponibile din contul de decontare al
unui participant nu sint suficiente pentru a deconta un document de plată, sistemul
DBTR plaseaza documentul de plată respectiv în coada de asteptare în functie de
prioritatea acordata de catre participant. La creditarea contului de decontare al
participantului care are documente de plată în coada de asteptare, sistemul reiniţiaza
procesarea acestor documente în ordine cronologica în baza principiului „FIFO”
(primul primit - primul decontat) conform priorităţilor acordate. Documentele de
plată care se afla în coada de asteptare pot fi anulate de catre participantul iniţiator.
Participantul iniţiator poate modifica prioritatea documentului de plată aflat în coada
de asteptare pentru a schimba consecutivitatea decontării acestuia. Documentele de
plată din coada de asteptare care nu pot fi decontate pina la momentul de finalizare
a procesarii plăţilor în SAPI vor fi anulate în mod automat de catre sistem cu
informarea respectiva a participanţilor.
Finalitatea decontării documentelor de plată
Un document de plată este decontat final pentru participantul plăţitor în momentul
debiţării contului sau de decontare şi pentru participantul beneficiar în momentul
crediţării contului de decontare al acestuia. Sistemul DBTR nu iniţiaza restituirea
documentului de plată decontat final, încluşiv în cazul în care acesta a fost transmis
în mod eronat. Restituirea sumei aferente documentului de plată transmis în mod
eronat se efectueaza de catre participantul beneficiar la solicitarea participantului
iniţiator sau în cazul depisţării indicarii încorecte în documentul de plată a codului
fiscal şi/sau a contului bancar al beneficiarului. Participantul beneficiar restituie
participantului iniţiator suma aferenta documentului de plată transmis în mod eronat,
prin initierea unui document de plată nou, în care se va indica codul tranzactiei
respectiv şi se va face referinta la documentul de plată transmis eronat. Restituirea
sumelor aferente documentelor de plată transmise în mod eronat în bugetul public
national se efectueaza în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare.
În scopul gestionarii riscului de lichiditate în cadrul SAPI, Banca Nationala a
Moldovei acorda băncilor licentiate credite „intraday” sub forma de „overdraft” la
contul de decontare şi credite „overnight”.
Creditul „intraday” acordat de BNM se restituie de catre banca pina la începerea
etapei „Operaţiuni overnight” a zilei operationale a SAPI.
Creditul „intraday” acordat băncii şi neachitat de catre aceasta pina la începerea
etapei „Operaţiuni overnight” va fi transformat în mod automat de catre sistemul
DBTR în credit „overnight”.
Creditul „overnight” se achita în următoarea zi lucratoare dupa data obtinerii
acestuia, primordial altor plăţi.
Conditiile de acordare a creditului „intraday” şi „overnight” se stabilesc în
conformitate cu actele normative ale BNM.
Informarea participanţilor
În scopul monitorizarii activităţii în sistemul DBTR participanţii dispun de
posibilitatea obtinerii următoarei informatii:
a) soldul contului de decontare;
b) coada de asteptare la contul de decontare;
c) limita de „overdraft”;
d) rapoarte privind operaţiunile efectuate.
Informatia nominalizata este pusa la dispozitia participanţilor prin intermediul
mesajelor de sistem şi al facilitatilor de vizualizare interactiva ale sistemului.
Organizarea activităţii în sistemul de compensare cu decontare pe neto
Sistemul CDN opereaza conform principiului de compensare şi decontare pe baza
neta, efectuind compensarea plăţilor transmise de participanţi şi remiterea
rezultatelor compensarii spre decontare în sistemul DBTR la intervale de timp
prestabilite. În sistemul CDN sint procesate următoarele documente de plată:
a) ordine de plată privind transferurile de credit;
b) cereri de plată privind debitarea directa.
Participanţii în baza documentelor de plată receptionate de la clienti intocmesc
pachete cu documente de plată, care se transmit în sistemul CDN prin intermediul
retelei interbancare transport de date sub forma de mesaje de plată. Mesajele de plată
care se transmit în sistemul CDN au formatele mesajelor SWIFT şi prioritatea 100.
Un pachet cu documente de plată poate conţine numai documente de plată destinate
unui şingur participant beneficiar. Valoarea maxima a documentului de plată
acceptat de sistemul CDN este de 50 000 lei. Pe parcursul zilei operationale a SAPI
sistemul CDN asigura posibilitatea efectuarii a 2 sesiuni de compensare în
conformitate cu programul zilei operationale a SAPI. Etapele de procesare a sesiunii
de compensare sint următoarele: [4]
a) Transmiterea documentelor de plată;
b) Preclearing;
c) Clearing.
Pe parcursul etapei „Transmiterea documentelor de plată” participanţii pot transmite
şi revoca pachete cu documente de plată pentru sesiunea de compensare respectiva,
vizualiza în regim de timp real pozitiile nete preliminare şi rezerva mijloace pentru
acoperirea pozitiilor nete debitare.
În cadrul etapei „Preclearing” sistemul CDN informeaza participanţii cu privire la
pozitiile nete calculate pentru sesiunea de compensare respectiva şi rezerveaza
mijloacele necesare în conturile de decontare ale participanţilor pentru acoperirea
pozitiilor nete debitare.
În cadrul etapei „Clearing” sistemul CDN calculeaza pozitiile nete finale ale sesiunii
de compensare respective în functie de nivelul de acoperire al pozitiilor nete
debitare. Documentele de plată se accepta spre decontare reieşind din rezultatul
calcularii pozitiilor nete finale.
Decontarea finala a documentelor de plată acceptate spre decontare are loc în
momentul debiţării contului de decontare al participantului plăţitor cu valoarea
pozitiei nete debitare şi al crediţării contului de decontare al participantului
beneficiar cu valoarea pozitiei nete creditare.
Sistemul CDN nu iniţiaza restituirea documentelor de plată decontate final, încluşiv
în cazurile în care acestea au fost transmise în mod eronat. Restituirea sumelor
aferente documentelor de plată transmise în mod eronat în sistemul CDN se
efectueaza similar procedurilor de restituire stabilite pentru sistemul DBTR.
În cazul în care mijloacele din contul de decontare al participantului nu sint
suficiente pentru acoperirea de catre sistemul CDN a pozitiei nete debitare a
participantului calculata pentru sesiunea a doua de compensare, participantul
respectiv este obligat sa mentina în contul sau de decontare limita minima debitara
stabilita de catre BNM pentru o perioada de 10 zile lucratoare. Limita minima
debitara reprezinta valoarea maxima a pozitiilor nete debitare ale participantului în
cauza, calculata de catre sistemul CDN pentru perioada de 15 zile lucratoare
precedente zilei, începind cu care aceasta urmeaza a fi aplicata.
Dupa asigurarea în contul de decontare a limitei minime debitare restrictia de
neefectuare a plăţilor va fi ridicata, iar notificarea respectiva va fi remisa tuturor
participanţilor. Procedurile tehnice privind stabilirea şi informarea participanţilor de
catre BNM cu privire la limita minima debitara se efectueaza în conformitate cu
documentul tehnic.
În scopul monitorizarii activităţii în sistemul CDN participanţii dispun de
posibilitatea obtinerii următoarei informatii:
a) pachetele cu documente de plată acceptate, respinse de sistem;
b) pozitia neta;
c) valoarea fondurilor rezervate pentru acoperirea pozitiei nete debitare;
d) raportul privind rezultatele sesiunii de compensare.
Informatia nominalizata este pusa la dispozitia participanţilor prin intermediul
mesajelor de sistem şi al facilitatilor de vizualizare interactiva ale sistemului. În anul
2010 parametrii cantitativi şi valorici aferenţi plăţilor procesate în SAPI au marcat o
evoluţie pozitivă comparativ cu anul 2009, înregistrându-se 10.4 mil. plăţi în sumă
de 283221.7 mil. lei, ceea ce a constituit o creştere cu 6.6 la sută a numărului şi
respectiv cu 75.3 la sută a valorii plăţilor.
Ponderea platilor în SAPI su aspect valoric

11,2

DBTR
CDN

88,8

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor anuale ale BNM


Figura 2.1 Ponderea plăţilor în SAPI sub aspect valoric
Ponderea plăţilor procesate în sistemele DBTR şi CDN sub aspect numeric a
constituit respectiv 5.2 la sută şi 94.8 la sută, iar sub aspect valoric 88.8 la sută şi
11.2 la sută.
Ponderea plaţilor în SAPI sub aspect cantitativ

5,2

DBTR
CDN

94,8

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor anuale ale BNM


Figura 2.2 Ponderea plăţilor în SAPI sub aspect cantitativ

Pe parcursul anului 2010 a fost perfecţionat cadrul normativ în domeniul sistemului


de plăţi. În special, a fost asigurată conformarea reglementărilor aferente SAPI cu
Recomandările Băncii pentru Decontările Internaţionale ce tin de supravegherea
sistemelor de plăţi de importanţă sistemică. De asemenea, au fost create premise
pentru majorarea gradului de transparenţă în activitatea băncilor referitor la
executarea transferului de credit.

2.2 Operaţiunile cu carduri şi particualrităţile lor


Cardul bancar este un suport de informatie standardizat şi personalizat prin
intermediul caruia deţinătorul, de regula, cu utilizarea numarului personal de
identificare al sau şi / sau a unor alte coduri care permit identificarea sa, are acces la
distanta la contul bancar în vederea efectuarii anumitor operaţiuni prevazute de
banca ce a emis cardul. În functie de provenienta mijloacelor băneşti disponibile în
cont se disting următoarele tipuri de carduri bancare:[22, p.87]
- card de credit, prin intermediul caruia deţinătorul dispune de mijloacele băneşti
oferite de banca sub forma unei linii de credit;
- card de debit, prin intermediul caruia deţinătorul dispune de mijloacele băneşti
depozitate la banca;
- card de debit cu facilitate de overdraft, prin intermediul caruia deţinătorul dispune
de mijloacele băneşti depozitate la banca, iar în cazul insuficientei acestora, de
mijloacele băneşti oferite de banca sub forma de overdraft (descoperire de cont).

Ponderea principalelor forme ale cardurilor


bancare in R.Moldova

28,7

card de credit
card de debit

71,3

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor anuale ale BNM


Figura 2.3 Structura cardurilor emise de băncile comerciale autohtone

Contul de card este un cont bancar curent, pe care clientul băncii - persoana fizica,
îl administreaza cu ajutorul cardului. La contul de card se înregistreaza mijloacele
băneşti care sunt predestinate pentru utilizarea ulterioara numai prin intermediul
cardului sau prin rechizitele acestuia (numarul cardului, termenul de valabilitate,
numele de familie şi prenumele deţinătorului). Din contul de card Banca efectueaza
decontări fara acceptarea clientului a sumelor operaţiunilor efectuate prin
intermediul cardurilor bancare, a sumelor comisioanelor Băncii, şi de asemenea a
sumelor înregistrate încorect.
Banca emite următoarele tipuri de carduri bancare:
 a Sistemei de plăţi Visa Int. – Visa Electron, Visa Clasşic şi Visa Gold.
 a Sistemei de plăţi MasterCard Int. – Cirrus/Maestro, MasterCard Standard şi
MasterCard Gold.
Cardul este proprietatea Băncii şi se elibereaza deţinătorului de card cu dreptul de
utilizare temporara. Cardul poate fi utilizat numai de catre deţinătorul cardului, a
carui nume şi prenume este imprimat sau embosat pe card. Cardul trebuie sa fie
restituit Băncii la prima cerere, fara prezentarea explicatiilor din partea Băncii. [22,
p.927]
Cardul de baza sau suplimentar poate fi utilizat pentru efectuarea următoarelor
operaţiuni:
- alimentarea contului de card în numerar sau prin virament;
- retragerea mijloacelor în numerar de la bancomate, de la casele Băncii, în limita de
plată şi a actelor normative în vigoare;
- alte operaţiuni prevazute de Regulile Sistemelor de plăţi;
- servicii suplimentare prestate de Banca.
Deţinătorul de card împuterniceste Banca sa tina evidenta operaţiunilor la contul de
card şi sa efectueze decontări fara acceptare din contul de card a mijloacelor, care
constituie următoarele:
- sumele operaţiunilor efectuate prin intermediul cardului;
- sumele comisioanelor prevazute în Tarifele Băncii;
- sumele pierderilor Băncii provenite în urma folosirii cardului;
- sumele inscrise încorect la contul de card.
Termenul de valabilitate a cardului se stabileste de catre Banca şi expira în ultima zi
a lunii şi anului indicate pe card. Efectuarea operaţiunilor prin intermediul cardului
cu termenul de valabilitate expirat nu se permite. Pentru prelungirea termenului de
valabilitate a cardului, deţinătorul de card poate depune cererea corespunzatoare în
reprezentantele Băncii în termen de 30 de zile dupa expirarea termenului de
valabilitate a cardului. Dupa expirarea acestui termen, deţinătorul cardului bancar
poate depune doar cererea pentru emiterea unui card nou. La expirarea termenului
de valabilitate a cardului de baza sau suplimentar, deţinătorul cardului este obligat
sa-le restituie Băncii. [18, p.64]
Contul de card se deschide doar pe numele clientului Băncii, persoana fizica, care
nu practica activitatea de intreprinzator, în următoarele valute: lei moldovenesti,
dolari SUA şi Euro. Valuta contului se indica în Cerere.
Contul de card se deschide în baza cererii scrise a clientului. În baza aceiaşi Cereri
se emite cardul de baza. Cardul suplimentar se emite fara deschiderea contului de
card. Pentru deschiderea contului de card este necesar de prezentat origînalul şi copia
buletinului de identitate – pentru rezidentii Republicii Moldova sau pasaportul
national straîn – pentru cetatenii straini, nerezidenti ai Republicii Moldova. În caz
de modificare a datelor personale, indicate în Cerere, încluşiv şi datele deţinătorului
cardului suplimentar, deţinătorul cardului de baza este obligat sa informeze Banca
în scris despre aceasta în termen de 7 zile calendaristice din momentul modificarilor,
cu prezentarea documentelor corespunzatoare în origînal şi copiile lor. Soldul
contului de card este unic pentru toate cardurile emise de la un cont. Suma soldului
minim se foloseste de catre Banca pentru asigurarea la timp a compensarii datoriei
deţinătorului de card pentru operaţiunile efectuate, daca sunt insuficiente mijloace
băneşti la cont. În caz de folosire totala sau partiala a soldului minim, deţinătorul de
card este obligat sa completeze contul cu suma necesara în termen de 5 zile bancare
din momentul formarii de catre Banca a extrasului pentru perioada de gestiune
precedenta. Suma soldului minim în cont şi a procentelor pentru soldul din cont se
stabileste în conformitate cu Tarifele Băncii. Banca formeaza extrasul din cont în
primele trei zile bancare a lunii care urmeaza dupa luna de raportare şi se obliga sa-
l elibereze gratuit deţinătorului de card. Deţinătorul de card are dreptul sa solicite
eliberarea repetata a extrasului din cont pentru orice perioada. Pentru prezentarea
repetata a extrasului din cont pentru orice perioada de raportare Banca va percepe
comisionul prevazut în Tarifele în vigoare la momentul eliberarii extrasului.
În cazul când deţinătorul de card nu este de acord cu suma decontata din contul de
card, el are dreptul de a o contesta în scris depunând la Banca „Cerere privind
tranzacţiile disputate”. Pentru solutionarea pe cale amiabila cererea susmentionata,
semnata de catre deţinătorul cardului bancar, cu cardul caruia a fost efectuata
tranzactia contestata, precum şi de deţinătorul contului de card, se înainteaza la
Banca nu mai târziu de 10 zile bancare din momentul formarii de catre Banca a
extrasului din cont pentru perioada de raportare precedenta, în care a fost înclusa
tranzactia disputata. Pe baza cererii primite Banca efectueaza lucrarile de disput în
ordinea şi în termenele stabilite de regulile Sistemelor de plăţi şi de regulamentele
interne ale Băncii. În cazul ca Deţinătorul de card încalca termenele de înaintare a
„Cererii privind tranzacţiile disputate”, Banca nu garanteaza examinarea cererii în
conformitate cu regulile Sistemelor de Plăţi. Litigiul, aparut intre deţinătorul
contului de card şi Banca, şi care nu a fost rezolvat pe cale amiabila, va fi solutionat
în instantele competente de judecata în conformitate cu legislatia Republicii
Moldova în vigoare. Overdraftul pe contul de card este interzis, cu exceptia acelor
cazuri când intre Banca şi deţinătorul contului a fost încheiat acordul aditional
privind acceptarea overdraftului. În reprezentantele Băncii, deţinătorul de card poate
retrage numerar din contul de card în alta valuta decât valuta contului (lei
moldovenesti, euro şi dolari SUA). Suma care se retrage din cont, în alta valuta decât
valuta contului, este limitata de soldul contului de card şi de disponibilitatea valutei
cerute în casele reprezentantelor Băncii. În cazul în care în casele reprezentantelor
Băncii lipseste suma necesara, cererea deţinătorului de card se executa în termen de
2 zile bancare. În cazul în care valuta contului este alta decât valuta tranzactiei,
convertirea se efectueaza la cursul comercial special al Băncii, iar în caz de efectuare
a tranzacţiilor peste hotare – la cursurile Sistemelor de plăţi. Contul de card poate fi
alimentat în următoarele valute, indiferent de valuta contului: lei moldovenesti, euro,
dolari SUA şi ruble rusesti (alimentarea în ruble rusesti este posibila doar în cazul
alimenţării prin virament). Pentru convertirea sumei în valuta contului va fi utilizat
cursul comercial special al Băncii. Rechizitele bancare pentru efectuarea transferului
pot fi primite de client în orice reprezentanta a Băncii. [18, p.67]
Conturile de card, deschise de catre persoanele fizice – nerezidente pot fi alimentate
în conformitate cu prevederile Regulamentului privind reglementarea valutara pe
teritoriul Republicii Moldova. În caz de alimentare a contului, în reprezentantele
Băncii, pâna la ora 15:00, suma data va fi trecuta în cont în aceiaşi zi, iar daca
alimentarea va avea loc dupa ora 15:00 suma va fi trecuta în cont în ziua lucratoare
următoare. La alimentarea contului de card de catre o persoana terta, în
reprezentantele Băncii, este necesar de a cunoaste numarul cardului, numele de
familie şi prenumele deţinătorului de card. Operatiunea data se efectueaza cu
prezentarea în mod obligatoriu a documentului ce identifica persoana în cauza.
Închiderea contului de card se efectueaza prin depunerea de catre deţinătorul de cont
a cererii în forma scrisa. La depunerea cererii de închidere a contului de card
deţinătorul contului este obligat sa restituie Băncii cardul de baza precum şi toate
cardurile suplimentare. Închiderea contului de card se efectueaza peste 30 zile
calendaristice din momentul prezenţării cererii în conformitate cu punctul 2.17, cu
conditia ca Banca şi deţinătorul contului nu au unul fata de altul pretentii financiare
privind administrarea contului. La închiderea contului de card mijloacele băneşti din
cont se restituie deţinătorului de cont prin casele Băncii sau se transfera la rechizitele
indicate. În cazul închiderii contului de card înainte de expirarea termenului de
valabilitate a cardului, comisionul achitat pentru deservirea anuala nu se restituie.
Deţinătorul de card primeste dreptul de utilizare a cardului dupa:
- acceptarea de catre Banca a Cererii privind deschiderea contului de card şi
eliberarea cardului.
- depunerea pe contul de card a varsamântului iniţial, în conformitate cu Tarifele în
vigoare.
Banca este în drept sa introduca unilateral modificari şi compleţări în prezentele
Reguli şi Tarife, cu conditia instiinţării deţinătorilor de card, în termen de 30 de zile
calendaristice pâna la data intrarii în vigoare a acestora. Anuntarea deţinătorilor de
carduri se va efectua prin intermediul mass-media, precum şi prin intermediul site-
ului oficial al Băncii. Daca deţinătorul de card nu este de acord cu noile conditii,
atunci pâna la intrarea în vigoare a acestor modificari, deţinătorul este în drept sa
înceteze raporturile juridice cu Banca înainte de termen şi sa închida contul de card.
În caz contrar se considera ca deţinătorul cardului a luat cunostinta şi este de acord
cu modificarile şi compleţările introduse de Banca. Banca are dreptul de a bloca sau
a retrage cardul în următoarele cazuri:
 deţinătorul de card a încalcat conditiile prezentelor Reguli;
 deţinătorul de card a utilizat cardul în scopuri frauduloase;
 deţinătorul de card este suspect de utilizarea cardului în scopuri frauduloase;
 deţinătorul de card a admis overdraftul nesanctionat şi neachitarea la timp a
acestuia;
 alte cazuri prevazute de legislatia în vigoare a Republicii Moldova.
Banca are dreptul de a refuza deschiderea contului şi emiterea cardului, prelungirea
sau schimbarea cardului, fara justificarea motivelor, iar în cazul încalcarii de catre
deţinătorul de card a prezentelor Reguli, Banca are dreptul de a suspenda activitatea
cardului. Fara instiintarea deţinătorului de cont, de a deconta mijloacele băneşti din
cont ce au fost transferate gresit, încluşiv sumele penşiilor şi altor plăţi sociale, care
sunt documentar confirmate de catre organizatia ce a transferat suma respectiva.
Banca nu este responsabila de confidentialitatea extraselor din cont transmise
deţinătorului prin posta electronica. Banca nu poarta raspundere pentru situatiile ce
nu pot fi controlate de Banca, legate de dereglarile sistemelor externe de plată,
calculele, prelucrarile şi transmiterea datelor, de asemenea de refuzul de catre partea
terta sa accepte cardul ca mijloc de plată. Banca nu poarta raspundere, daca regulile
de efectuare a operaţiunilor valutare altor ţări, şi de asemenea stabilirea limitelor la
sumele de retragere de numerar în bancomate, pot intr-o oarecare masura afecta
interesele deţinătorului de card. Banca nu poarta raspundere şi nu compenseaza
pierderile, ce au fost suportate de catre deţinătorul de card, de la operaţiunile din
contul de card efectuate cu încalcarea actelor normative în vigoare.
Cardul, rechizitele acestuia (numarul cardului, termenul de valabilitate, numele de
familie şi prenumele deţinătorului), PIN - codul – sunt datele de acces la mijloacele
băneşti din contul de card. În cazul aparitiei suspiciunii ca datele cardului sau PIN -
codul au fost compromise sau în cazul pierderii cardului, deţinătorului i se
recomanda de a bloca cardul în mod urgent. La efectuarea operaţiunilor prin telefon,
posta electronica, Internet sau prin efectuarea altor operaţiuni fara prezentarea
cardului, deţinătorul cardului trebuie sa fie sigur ca partea contractanta este un
partener de încredere şi bine cunoscut, ca acest partener va lua masuri pentru
pastrarea confidentialitatii rechizitelor cardului şi ca modalitatea de expediere a
acestora este securizata. La efectuarea operaţiunilor prin intermediul cardului,
înainte de a semna cecul este necesar de a verifica daca suma indicata în cec este
corecta. De asemenea, este necesar de a verifica suma operaţiunii pâna a introduce
PIN - codul. Daca cardul a fost pierdut sau furat, a avut loc compromiterea PIN –
codului sau altor date ce tin de card, deţinătorul cardului este obligat în cel mai scurt
timp posibil sa informeze Banca despre acest fapt. Notificarea atât prin telefon, cât
şi cererea de blocare a cardului în forma scrisa trebuie sa contina următoarele date:
numarul cardului, numele de familie, prenumele deţinătorului, cuvântul "cheie",
împrejurarile în care a fost pierdut sau furat cardul. Daca cererea se expediaza prin
fax, se va transmite şi copia actului de identitate. Blocarea cardului prin intermediul
telefonului necesita confirmare scrisa în timp de 48 ore dupa instiintare orala. În
cazul în care deţinătorul cardului a gasit cardul pierdut sau furat, prealabil blocat,
deblocarea cardului este posibila doar dupa cercetarea de catre colaboratorii băncii
a împrejurarilor în care a fost gasit cardul şi achiţării comisionului în conformitate
cu Tarifele în vigoare. Daca, dupa cerceţările efectuate, Banca a ajuns la concluzia
ca cardul nu poate fi deblocat, deţinătorul cardului nu are dreptul sa utilizeze cardul
dat şi este obligat imediat sa-l intoarca Băncii. Comisionul achitat, în cazul de fata,
nu se restituie.Deţinătorul cardului se obliga sa restituie Băncii cardul în cazul
deteriorarii, expirarii termenului de valabilitate şi în cazul înceţării utilizarii
cardului. Deţinătorul cardului se obliga sa duca evidenta miscarilor pe contul de card
pentru prevenirea Overdraftului nesanctionat. În cazul aparitiei Overdraftului
nesanctionat deţinătorul cardului se obliga sa achite în termen datoriile fata de
Banca. Banca este responsabila de pastrarea tainei bancare privind operaţiunile
efectuate prin intermediul cardului, cu exceptia cazurilor prevazute de legislatia
Republicii Moldova. Banca este responsabila de integritatea mijloacelor existente în
contul de card al deţinătorului. Banca se obliga sa cerceteze reclamatiile şi alte cereri
ale deţinătorului cardului prezentate în forma scrisa în termeni şi în conformitate cu
conditiile prezentelor Reguli, legislatiei în vigoare a Republicii Moldova şi regulilor
Sistemelor Internationale de Plăţi. Raspunsul din partea Băncii privind solutionarea
litigiilor şi reclamatiilor se comunica clientului în scris în termen de 30 zile
calendaristice. Deţinătorul cardului şi Banca vor depune toate eforturile în vederea
solutionarii amiabile a tuturor litigiilor şi neintelegerilor legate de executarea
prevederilor legislaţiei în vigoare. În cazul în care neintelegerea nu va fi rezolvata
pe cale amiabila, partile pot sa apeleze pentru solutionarea conflictului în instantele
de judecata competente în conformitate cu legislatia în vigoare a Republicii
Moldova.
În anul 2010 indicatorii activităţii pe piaţa cardurilor bancare au continuat trendul
ascendent din anii precedenţi. Astfel, la sfârsitul anului 2010 în circulaţie se aflau
772.2 mii carduri bancare emise de către băncile autorizate, cu 33.4 la sută mai mult
comparativ cu finele anului 2009. [28, p.45]
Detinătorii de carduri bancare emise de către băncile autorizate au efectuat în anul
2010 pe teritoriul Republicii Moldova 10.9 mil. tranzacţii (retrageri de numerar şi
plăţi fără numerar) în sumă de 8190.8 mil. lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 30.4
la sută a numărului şi cu 46.7 la sută a valorii tranzacţiilor în comparaţie cu anul
2009. Retragerile de numerar au predominat atât în numărul, cât şi în valoarea
operaţiunilor respective (97.0 la sută şi 98.3 la sută, respectiv). [28, p.47]
Pe parcursul anului 2010, detinătorii de carduri bancare emise în străinătate au
efectuat pe teritoriul Republicii Moldova 855.5 mii tranzacţii, cu 32.5 la sută mai
mult comparativ cu anul precedent. De menţionat că, în totalul acestor operaţiuni
plăţile fără numerar au fost preponderente ca număr (54.8 la sută), iar retragerile de
numerar ca valoare (68.9 la sută).

2.3 Perspectivele dezvolării sistemului de plăţi în R.Moldova

În activitatea operaţională băncile comerciale folosesc tehnologii bancare


moderne, fapt care contribuie la sporirea încrederii din partea structurilor financiare
străine. Începind cu anul 1996, sistemul bancar din Republica Moldova a aderat la
sistemul SWIFT, încadrindu-se astfel în sistemul electronic de decontări. Pină în
1997 deservirea clientelei în băncile moldoveneşti era efectuată practic excluşiv prin
intermediul filialelor şi reprezentanţelor. Astăzi, băncile comerciale explorează
diferite canale alternative de deservire a clienţilor - Telephone banking, Internet
(PC) banking, SMS – banking, M – banking, ATM – banking, POS terminale,
instalate în magazinele mari, în hoteluri, restaurante, cinematografe, locuri de
agrement. Astfel, sunt satisfăcute pină şi exigenţele celor mai „capriciosi” clienţi.
Utilizarea tehnologiilor financiare şi informaţionale, de fapt, determină
performanţele economice ale băncii. [28, p.97]
Diversificarea reţelei şi metodelor de distribuţie ale serviciilor bancare oferă
avantaje indiscutabile clienţilor. Printre aceste avantaje pot fi menţionate:
􀂃 disponibilitatea 24/24 ore;
􀂃 apropierea de domiciliul, sediul clientului;
􀂃 extinderea suprafeţei comerciale a băncii în timp şi spaţiu;
􀂃 economie de timp;
􀂃 asigurarea unei comunicări directe cu banca;
􀂃 standardizarea serviciilor la un înalt nivel al calităţii;
􀂃 securitatea şi confidenţialitatea informaţiilor.
Dacă în varianta tradiţională canalul de distribuţie folosit era unul simplu (de tipul
vînzătorclient), apoi varianta modernă presupune diverse canale de distribuţie
încluşiv prin intermediari, acestora revenindu-le rolul de legătură intre unitatea
bancară, care deţine contul, şi clientul acesteia.

Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor financiare ale băncilor comerciale


Figura 2.1 Canale de prestare a serviciilor bancare
Băncile din Republica Moldova, de asemenea, încep să utilizeze activ
oportunităţile moderne. Spre exemplu, toate băncile comerciale şi-au creat deja
pagini web în reţeaua globală INTERNET. Totodată, rezultatele anchetei au scos în
evidenţă şi anumite limite în funcţionarea sistemului „ Bancă-Client”:
 neîncrederea în astfel de mijloace de legătură cu banca – 46% din respondenţi;
 existenţa dorinţei, dar lipsa posibilităţilor de utilizare a acestui serviciu – 35%
din respondenţi.
Acest sistem este utilizat, în activitatea curentă, doar de 19 % din respondenţii
juridici. Intangibilitatea serviciilor determină preocuparea băncilor pentru crearea
unei imagini favorabile. Dar imaginea favorabilă este dezvoltată atît prin acţiunile
externe ale băncilor cît şi prin acţiunile de marketing interactiv. În această ordine de
idei, respondenţilor li s-a propus să indice cele mai potrivite metode de dezvoltare a
imaginii băncii. Răspunsurile au fost următoarele: oferirea informaţiei despre bancă
sub forma unor publicaţii (46%); petrecerea conferinţelor şi seminarelor tematice
(32%); participarea la acţiuni caritabile şi sponsorizări (24%); participarea la diverse
acţiuni publice (19%); prestarea serviciilor de lobby (12%); interviuri cu conducerea
băncii (7%); altele (4%), printre care pot fi menţionate: deservirea clientului,
stabilitatea financiară, atenţia faţă de client, abordarea individuală a prestaţiei.[28,
p.68]
În opinia respondenţilor – persoane juridice, perfecţionarea activităţii băncilor
autohtone trebuie să fie axată pe diferenţierea plăţilor în funcţie de mărimea
tranzacţiei, pe minimizarea riscurilor şi acordarea de asistenţă în organizarea
licitaţiilor specializate.
În categoria alte măsuri au fost propuse următoarele: simplificarea unor
formalităţi pentru clienţii permanenţi, îmbunătăţirea nivelului de deservire a
clienţilor, oferirea informaţiilor despre bancă, modificarea regimului de lucru al
băncii, excluderea operaţiunilor de retinere a plăţilor, adoptarea unui comportament
binevoitor cu fiecare client, realizarea decontărilor în timp optim În vederea
determinării gradului de fidelitate al clienţilor faţă de bănci, am propus
respondenţilor să indice care vor fi reacţiile posibile la schimbările factorilor externi.
În funcţie de clientelă, banca oferă produsele adaptate necesităţilor specifice ale
acesteia. De exemplu, o bancă care are în obiectiv clientela ce constă din studenţi
propune acestui segment următoarele produse:conturi de cec; carte bancară; cont de
economii; cont şi plan de economii pe termen lung; creditul de studiu; credit-bursă;
credit primă instalare. [31, p.42]
În raportul produs-client se tine seama de îmbînarea diferitor necesităţi ale
aceluiaşi segment de clientelă. Deci, intr-un şingur produs sunt concentrate mai
multe caracteristici, ceea ce permite satisfacerea unui număr mai mare de necesităţi.
Cel mai bun exemplu în acest sens este card-ul bancar, produs ce reprezintă
combînarea unor astfel de caracteristici ca: instrument de plată ce permite reglarea
cumpărăturilor din străinătate; instrument de credit; suport pentru numeroase servicii
bancare şi extra-bancare.
Dacă e să apreciem sortimentul efectiv propus de băncile din Republica Moldova,
putem spune că acesta este redus atît din punct de vedere al lărgimii, cît şi din punct
de vedere al profunzimii. După părerea noastră, băncile ar trebui să se orienteze mai
mult la aprofundarea, decît la lărgirea sortimentului. Ratingul caracteristicilor
prestării unui serviciu bancar persoanelor juridiceeste ilustrat în diagrama 7 Tendinţa
tot mai pronunţată, ce se manifestă în ţările dezvoltate, de a apropia cît mai mult
prestatorii de servicii de cumpărător, dictează necesitatea existenţei intermediarilor.
În cazul apariţiei acestora banca este pusă în situaţia de a alege una din cele două
variante strategice de distribuţie:
 distribuţia directă, în cadrul căreia contactul cu clientul se realizează prin
intermediul unui sistem propriu. Este o variantă costisitoare, ce se utilizează
în condiţiile în care beneficiarii dintr-o zonă apelează, în număr mare, la
serviciile băncii, iar volumul operaţiunilor ce trebuie efectuate este unul mare;
 distribuţia prin intermediari, legătura cu beneficiarii realizindu-se fie prin
alte bănci, fie prin prestatorii de servicii, care reprezintă organizaţi special
constituite pentru aceste scopuri. Strategia este utilizată în cazul unor pieţe în
care banca înregistrează o cerere redusă ca dimensiune şi frecvenţă în ceea ce
ţine de serviciile sale.
Distribuţia virtuală- E banking, inseamnă realizarea ideologiei “any-banking”,
potrivit căreia clientul obtine acces la serviciile bancare nemijlocit în momentul
apariţiei acestei necesităţi. Un tablou sintetic al sistemelor de deservire la distanţă
existente în băncile comerciale din Republica Moldova sunt prezentate în tabelul
3.1. În concluzie, se poate de spus că o bancă, pentru utilizarea cu succes a
produselor şi serviciilor sale, în scopul cîştigării unei poziţii favorabile pe piaţă, cît
şi a obtinerii de profit, trebuie să adauge celor trei coordonate ale eficienţei unui
produs/serviciu prestat, o a patra coordonată analitică. Este vorba despre
managementul şi strategia procentuală. Cît priveşte piaţa bancară din Republica
Moldova, aceasta nu s-a evidenţiat mult prin stimularea la capitolul produse şi
servicii bancare, cu excepţia card-urilor şi încă a cîtorva produse. Astfel, băncile
comerciale din Moldova au renunţat conştient la unele servicii, care necesită un
volum mare de cheltuieli, în folosul altor servicii mai ieftine (de exemplu, înlocuirea
serviciilor individualizate prin servicii-standard) sau au optat pentru prestarea unor
servicii suplimentare pe seama utilizării complete a resurselor existente.
Tabelul 2.1
Sisteme de deservire la distanţă a băncilor comerciale din Republica Moldova
Banca Client - Internet Tele Web SMS şi Achitarea
bancă banking banking contact WAP serviciilor
banking comunale
prin
inetrnet
Banca de X X X X
Economii
Banca Socială X X X X
BCR Chişinău
Comerţbank X X
Energbank X X
Eximbank X X X
EuroCreditBank X X X
Fincombank X X
Procreditbank X X X X
Mobiasbanca X X
Moldincombank X X X X
Moldova- X X X X X
Agroindbank
Victoriabank X X X X X
Unibank X
Unversalbank X X X
Sursa:Elaborat de autor în baza datelor băncilor comerciale autohtone
Cauza acestei situaţii este dimensiunea relativ mică a pieţei bancare
moldoveneşti, ceea ce face dificilă şi costisitoare implementarea noilor produse.
Sunt necesare cheltuieli considerabile, deoarece, de regulă, aceste produse sunt
legate de noile tehnologii. Spre regret, cererea pentru aceste produse încă nu permite
obţinerea unui beneficiu, astfel încălcindu-se principiul rentabilităţii. La capitolul
produse şi servicii bancare, propuse pe piaţă de băncile comerciale din Republica
Moldova, putem constata un asortiment relativ sărac, în comparaţie cu oferta bancară
a unor bănci performante. Dezvoltarea unei industrii bancare, create printr-o mişcare
tectonică a sistemului economic, cere învestiţii şi timp. Acest lucru s-a materializat
prin învestiţii în dezvoltarea infrastructurii, prin crearea posibilităţilor de acces la
sistemele de telecomunicaţii extrem de flexibile şi foarte fiabile, prin instalarea
sistemelor sofisticate de calculatoare, prin instruirea personalului şi educarea
consumatorului. Un alt obstacol în calea creării şi dezvoltării produsului bancar este
factorul uman.Consumatorii sunt familiarizaţi cu operaţiunile bancare simple şi evită
să apeleze la serviciile bancare sofisticate. Un client nu alege un produs doar datorită
design-ului, calităţilor sale ori mărcii comerciale - el are o anumită atitudine faţă de
preţul produsului, iar politica de preţuri, în cadrul unei strategii de dezvoltare
comercială, este un aspect important al activităţii de marketing a băncii şi are un
impact deosebit asupra dezvoltării sistemului de plăţi

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Progresele deosebite realizate în domeniile informaticii şi telecomunicaţiilor au


revoluţionat societatea şi au schimbat radical relaţiile banca – client şi chiar
conceptul despre bancă. Noile tehnologii au devenit atât un catalizator al marilor
schimbări de care beneficiază consumatorii de servicii bancare, cît şi un suport
pentru bănci care încearcă să răspundă noilor cerinte.
Apariţia banilor electronici a reprezentat un pas decisiv în perfecţionarea
sistemelor de plăţi care a adus importante avantaje clienţilor bancari prin facilităţile
create de transmitere rapidă a fondurilor şi reducere substanţială a costurilor
tranzacţiilor, precum şi autorităţilor monetare prin posibilităţile de reglare şi
supraveghere a sistemului monetar şi în special al celui bancar. Revoluţia digitală a
avut drept rezultat faptul că orice informaţie poate fi redusă în prelucrare la un flux,
iar plată – banii informaţie în general - devine doar o formă de informaţie digitală.
De aceea, trecerea la sistemele electronice de plăţi şi informatizarea completă a
procesului de transmitere a drepturilor de proprietate asupra informaţiei–bani a fost
un fenomen natural în evoluţia sistemului financiar – bancar. Sistemele de plăţi
electronice operează pe baza unor module de codificare/decodificare a operaţiunilor
de plăţi şi folosesc chei publice şi chei private pentru a asigura integritatea şi
securitatea plăţilor. Trăsătura fundamentală a unui sistem electronic de plăţi constă
în rapiditatea cu care circulă informaţia-bani. Datorită infrastructurii ce integrează
sistemul de reglementare, sistemul informatic şi cel de telecomunicaţii, informaţia
ajunge să circule aproape instantaneu, adică în timp real. Spre deosebire de sistemele
claşice de plăţi fără numerar, la sistemele electronice de plăţi nu se înregistrează o
intîrziere intre momentul emiterii instrucţiunii de plată şi momentul în care are loc
înregistrarea transferului de fonduri în conturile bancare, fiind eliminat riscul asociat
intervalului de timp în care intermediarul să dea curs instrucţiunii de plată, risc ce
înclude eroarea, ratarea, neperformantă de acurateţe, intîrzierea. De exemplu,
procesul de executare a unui ordin de plată în mediul electronic, instrumentul cel
mai larg folosit, implică un lanţ de instructiuni grupate în mesaje de plată, precum şi
momente, acte şi fapte de înregistrare a rezultatului schimbului de informaţii intre
cei ce dau şi cei ce primesc respectivele instrucţiuni, astfel ca toate aceste etape se
realizează intr-un timp de cîteva secunde şi fără riscuri majore. Plăţile
electronice au o arie foarte mare de aplicabilitate de la tranzacţiile economice şi
financiare pină la compensări şi decontările finale. În acest domeniu vast se intîlnesc
situaţii care necesită ca plăţile să se efectueze la momente diferite în funcţie de natura
tranzacţiei sau de preferinţele partenerilor.
Indiferent de modul de plată, momentul plăţii este considerat numai atunci cind
banii sunt înregistraţi în evidenţa băncii beneficiarului de fonduri. În funcţionarea
sa, procedeul electronic de plăţi produce efecte de natură juridică, economică,
financiară, tehnică şi chiar pşihologică, adică fenomenul încrederii neintrerupte în
monedă (fiduciaritatea) pină la desăvîrşirea procesului de plată.
Plăţile electronice au evoluat destul de rapid şi s-au diversificat intru-un
interval relativ scurt de timp, în special după anul 1990. În prezent, se cunosc mai
multe modalităţi de plată diferenţiate din punct de vedere al tehnologiei folosite şi a
segmentelor de piaţă caraora se adresează.
Pentru R.Moldova serviciul client-bancă este un produs nou implementat şi
dezvoltat în unele din băncile comerciale.Majoritatea clienţilor fiind informaţi
parţial în ceea ce priveşte utilizarea şi dezvoltarea acestui sistem. Pentru
perfecţionarea acestui sistem este necesar de a intreprinde următoarele:
 Reducerea taxelor pentru prestarea unui asemenea serviciu care este apreciat
ca costisitor
 Elaborarea de către băncile comerciale autohtone a unei noi politici şi strategii
orientate pe dezvoltarea intregii game de servicii din sistemul client-banc
 Organizarea seminarelor în ceea ce priveşte utilizarea serviciului client –
bancă şi a avantajelor prezentate de acesta.
 Implementarea şi dezvoltarea noilor instrumente de plată electronice
 Dezvoltarea serviciului Internetbanking care practic este lipsă în cadrul
sistemului bancar autohton.
În concluzie, se poate de spus că o bancă, pentru utilizarea cu succes a produselor
şi serviciilor sale, în scopul cîştigării unei poziţii favorabile pe piaţă, cît şi a obtinerii
de profit, trebuie să adauge celor trei coordonate ale eficienţei unui produs/serviciu
prestat, o a patra coordonată analitică. Cît priveşte piaţa bancară din Republica
Moldova, aceasta nu s-a evidenţiat mult prin stimularea la capitolul produse şi
servicii bancare, cu excepţia card-urilor şi încă a cîtorva produse. Astfel, băncile
comerciale din Moldova au renunţat conştient la unele servicii, care necesită un
volum mare de cheltuieli, în folosul altor servicii mai ieftine (de exemplu, înlocuirea
serviciilor individualizate prin servicii-standard) sau au optat pentru prestarea unor
servicii suplimentare pe seama utilizării complete a resurselor existente. Cauza
acestei situaţii este dimensiunea relativ mică a pieţei bancare moldoveneşti, ceea ce
face dificilă şi costisitoare implementarea noilor produse. Sunt necesare cheltuieli
considerabile,deoarece, de regulă, aceste produse sunt legate de noile tehnologii.
Spre regret, cererea pentru aceste produse încă nu permite obţinerea unui beneficiu,
astfel încălcindu-se principiul rentabilităţii.
Dezvoltarea unei industrii bancare, create printr-o mişcare tectonică a
sistemului economic, cere învestiţii şi timp. Acest lucru s-a materializat prin
învestiţii în dezvoltarea infrastructurii, prin crearea posibilităţilor de acces la
sistemele de telecomunicaţii extrem de flexibile şi foarte fiabile, prin instalarea
sistemelor sofisticate de calculatoare, prin instruirea personalului şi educarea
consumatorului. Un alt obstacol în calea creării şi dezvoltării produsului bancar este
factorul uman. Consumatorii sunt familiarizaţi cu operaţiunile bancare simple şi
evită să apeleze la serviciile bancare sofisticate. Un client nu alege un produs doar
datorită design-ului, calităţilor sale ori mărcii comerciale - el are o anumită atitudine
faţă de preţul produsului, iar politica de preţuri, în cadrul unei strategii de dezvoltare
comercială, este un aspect important al activităţii de marketing a băncii.

BIBLIOGRAFIE:
I. ACTE LEGISLATIVE ŞI HOTĂRÎRILE GUVERNULUI
1. Legea cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală Nr.264-XV din
15.07.2006
2. Legea cu privire la Banca Naţională a Republicii Moldova Nr.548-XII.21.07.95
3. Legea cu privire la Instituţiile financiare Nr.550-XII, 21.07.95
II. INSTRUCŢII ŞI MATERIALE METODOLOGICE
4. Regulamentul BNM cu privire la Sistemul automatizat de plăţi interbancare,
NR.154, din 28.06.2006//http://www.bnm.md/legislatie.html
5. Regulamentul BNM cu privire la „Deservirea bancara la dinstanţă”, NR. 156
din 17.octombrie.2005//http://www.bnm.md/legislatie.html
6. Regulamentul cu privire la debitarea directă, Nr.374 din 15 decembrie
2005//http://www.bnm.md/legislatie.html
7. Regumamnetul BNM cu privire la transferul de credit, NR.373, din 15.12.2005
//http://www.bnm.md/legislatie.html
III. MONOGRAFII, ARTICOLE, MANUALE
8. Basno Cezar, Dardac Nicolae. Operaţiuni bancare, Editura Tehnică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1996; 340 p.
9. Berdilă-Cîrlan A. Oborc I. Monedă şi credit. Editura Evrica, Bucureşti, 2006;
267p.
10. Boariu A. Creditarea bancară, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2003; 340 p.
11. Cociug V., Cinic. L. Gestiunea riscului bancar. Ed.ASEM. Chişinău, 2008; 178
p.
12. Coman F. Activitate bancară. Profit şi performanţă. Editura Lumina-Lex,
Bucureşti 2000; 224 p.
13. Constantinescu Dan. Management bancar. Editura Libra, Bucureşti, 2000;157p.
14. Cocris V., Chirlesan D. Managementul bancar şi analiza de risc în activitatea de
creditare, Editura Universiăţii "Al.I.Cuza", Iaşi, 2006; 340 p.
15. Dănilă N. Management bancar. Bucureşti, Editura Economică , 2000; 186 p.
16. Dănilă N., Anghel L. Managementul lichidităţii bancare, Editura Economică,
Bucureşti 2002; 236 p.
17. Dedu Vasile. Gestiunea bancară. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
ediţia 2-a, 1999; 340 p.
18. Diaconu Mariana. Bănci. Sisteme de plaţi. Riscuri, Ed. Economică, Bucureşti,
1996; 224 p.
19. Grigoriţă Cornelia. Activitate bancară, Ed. Cartier, Chişinău, 2005;340 p.
20. Gust Marius. Management bancar. Editura. Independenţa Economică,
Bucureşti, 1999; 230 p.
21. Gust Marius, Vechiu Camelia, Bogoi Dan. Management Bancar. Editura
Independenţa Economică, Piteşti, 2003; 356 p.
22. Hoanţă Nicolae. Bani şi bănci. Editura Economica, Bucureşti, 2001; 230 p.
23. Ionescu Luchian. Economia şi rolul băncilor. Editura Economica, Bucureşti,
2001; 370 p.
24. Ionescu Luchian. Bănci şi operaţiuni bancare. Editura Economica,
Bucureşti,1996; 426 p.
25. Manolescu G. Management bancar. Editura Fundaţia româna de mîine,
Bucureşti, 2001; 230 p.
26. Olteanu A. Management bancar. Caracteristici, strategii, studii de caz, Editura
Dareco, Bucureşti, 2003;
27. Stoica Maricica. Gestiune bancară. Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2002; 320 p.
IV. SURSE STATISTICE ŞI PRACTICE

28. Raportul anual al BNM, anul 2010/www.bnm.md/raport-anual.2010(citat


23.02.2010)
29. Raportul anual al BNM anul 2009/www.bnm.md/raport-anual.2009(citat
23.02.2010)
30. Raportul anual al BNM anul 2008/www.bnm.md/raport-anual.2008(citat
23.02.2010)
31. Buletinul trimestrial Nr.4,20010 al BNM
32. Buletinul trimestrial Nr.1,2009 al BNM