ŞEZĂTOARE

Ce drag mi-e satul nostru Sorbind miresme într-una,

Cu locuri ca-n poveşti, În sat noi creştem mari.
Izvor de dulci miresme Şi păstrători de datini
Şi datini strămoşeşti. Şi vrednici gospodari.

- Noi suntem.... Ne-am născut aici, la poalele cetăţii din Tg. Mures, pe aceste
meleaguri binecuvântate de Dumnezeu !

Cântec:
Hai acum la şezătoare, tra, la, la
Să lucrăm cu mic , cu mare, tra, la, la.
Noi copii din grupa mare, tra, la , la,
Ne-adunăm la şezătoare, tra, la , la,
Să lucrăm şi să cântăm, tra , la, la,
Glume noi să depănăm, tra, la, la.
Tot în graiul românesc, tra, la, la
Cum îmi place să vorbesc, tra, la, la.

Sezatoarea nu-i deplina

Fete sunt, baieti ne vin.
Vin baietii:
- Bună ziua si spor la lucru!
- Bună sa va fie inima, precum vi-i cautatura!
- Am auzit că aici e şezătoare. Ne primiţi şi pe noi?
- Va primim cu voie buna sa petrecem impreuna!

Cântec:
Foaie verde de cicoare, măi, măi,
Azi la noi e sărbătoare, măi, măi.
Noi aicea v-am poftit
Totul este pregătit, la, la, la, la, la.
Foaie verde de cicoare, măi, măi,
Vă poftim la şezătoare, măi, măi.
Şezătoare de pitici
Pentru mari şi pentru mici, la, la, la, la, la

Cantec:
Buna ziua dragii mei la, la,la, la
Fete mandre si flacai .......
Am venit cu voie buna........
Sa petrecem impreuna.........
Vom petrece, vom canta........
Impreuna vom lucra.........
Spor la lucru sa avem........
Cu toti sa ne bucuram......!
 - Astăzi este o zi mare,
Ne-am adunat la şezătoare
S-arătăm azi tuturor
Obiceiuri din popor.

- Orice zi de şezătoare - Bunica îmi povestea,

E un fel de sărbătoare. Când era fată şi ea,
Când prietenii s-adună Că aşa în şezători
Şi muncesc cu voie bună. S-adunau adeseori
Treaba lor cu toţi şi-o fac Fete mândre şi feciori.
Dar nici din gură nu tac: Şi la horă se-ncingeau,
Basme, glume, ghicitori, Focul inimii stingeau.
Se spun pe la şezători.
- Acum ştie fiecare
Ce este o şezătoare.
Obicei vechi, aşezat
Şi de treabă şi de sfat.
Fiecare ne-aşezăm
Şi de lucru ne-apucăm!
( Copiii încep lucrul )

- Furca-n brâu am potrivit - Bine eu voi depăna,

Firul bine- am răsucit Firul tot voi aduna,
Şi pe fus l-am tot întors Un ghem mare vom forma.
Că sunt meşteră la tors.

- Plăpumioară eu aş vrea - Lână eu voi scărmăna,

Pentru păpuşica mea. Mamei ajutor voi da.
Cu lână bine scărmănată, Plapună groasă să facă
Să-i fie călduţ la fată. Pentru iarna cea geroasă.

- Furca mea este vrăjită. - Azi lucrează fiecare

Toarce firul subţirel Cu ce poate, cu ce are.
Să îmi fac ie din el. De cântaţi acum cu mine,
Să o port la şezătoare Merge lucrul şi mai bine.
Să fiu mândră ca o floare.

Cântec: O zis mama ca mi-o da

- Floare mândră de sulfină - Cine-i harnic şi munceşte

 Ăsta-i cântec, nu minciună! Spor la lucru dovedeşte.
De cântat am tot cântat, Grupa noastră, azi se ştie,
Dar haideţi şi la lucrat! Se-ntrece în hărnicie.

- Mâna mea cea hărnicuţă - Tare-aş vrea şi eu să cos,

La cusut e ne-ntrecută. Însă acul e ţepos!
Un mileu frumos cusut Uite-mi pun şi degetar.
Pentru păpuşi am făcut. Nu pot! Totu-i în zadar!

- Draga mea prietenă, - Uite-acuma la gherghef

Acul nu-i rău, crede-mă! Covoraş eu am să ţes.
Ţine-l binişor, aşa, Cu culori ardeleneşti
Să vezi ce frumos vei lucra! Drag ţi-e tare să-l priveşti.

- Iară eu din rămurele - Grăuncioare vom dejdioca

Împletesc gărduţ din ele. S-aibă puii ce mânca.
Ograda să-mprejmuim Şi-alte animale mici
De cei răi să ne ferim. Ce le îngrijim pe-aici.

Azi la noi la şezătoare Fetele sunt hărnicuţe

Fetele torc din fuioare. Româncuţe pricepute.
Şi băieţi-s de-ajutor Ţes şi torc de mare zor,
Depănănd de mare zor. C-aşa-i datina la noi.
Cantec:
Iata-ma, sunt romancuta,
Cam micuta, dar draguta,
In picioare am opincute
Si la brau port tricolor.
Pe cap naframa cu flori.
Poale mandre c-ale mele,
Mititele, frumusele,
Spuneti, care fata oare
Se mandreste ca le are?
Am si panzaturi frumoase
Cum le stie mama coase.
Si la gat mi-am pus margele
Tot dintr-ale mamei mele.
- Băieţii au toţi iţari,
Cuşme uite-aşa de mari.
La mijloc cu brâie late,
Strâns legate într-o parte.
Şi se leagănă în joc,
Uite-aşa, aşa cu foc.

- Băieţii au toţi iţari,

Cuşme uite-aşa de mari.
La mijloc cu brâie late,
Strâns legate într-o parte.
Şi se leagănă în joc,
Uite-aşa, aşa cu foc.

Cântec:

Sunt român, român voinic, tra,la, la, la, la,

Şi n-am teamă de nimic, tra,la, la, la, la,
România-i ţara mea , tra,la, la, la, la, - bis
Drag mi-e să trăiesc în ea, tra,la, la, la, la.

- Foaie verde de bujor, - Cine-i mic şi subţirel,

Să muncim cu toţi cu spor. Trage aţa după el.
Dar suntem la şezătoare, Face râuri în cruciţă
Să spunem şi-o ghicitoare. De pe ia cu altiţă. ( acul )

- Cine oare ne trezeşte - Cine toaarce fără furcă

Şi la toate ne porneşte? Şi la cine noaptea oare
El mai are să se ştie, Ochii-s două felinare?
Uneori şi sonerie! N-o auzi păşind deloc,
Şi mă scoală, hai fetiţă Răspunde acum pe loc.
Că-ntârzii la grădiniţă. ( ceasul ) ( pisica )

- Tot românul ştie zicale româneşti

La grădiniţă şi la şcoală, înveţi să le rosteşti.
Să le ţii minte, să-ţi fie povaţă!
 Când vei fi mai mare să porneşti în viaţă.

- Un tăciune şi-un cărbune,

Cine-acum proverbe spune?

- Vorba dulce, mult aduce.

- Munca lungeşte viaţa, lenea o scurtează.
- Lenea e cucoană mare şi îţi cere de mâncare.
- La pomul lăudat să nu te iei sacul prea lat.
- Ascultă învăţătura tatălui şi nu uita poveţele mamei tale.
- Adevărul când îl zici , pentru mincinoşi e bici.

- Ghicitorile şi proverbele noastre sunt foarte frumoase, dar mie-mi place mai mult
un cântec.

- N-o fi cel pe care-l ştie.....

Cântec:
Azi am să-ncrestez în grindă -
Jos din cui acum, oglindă!
Mama-i dusă-n sat! Cu dorul
Azi e singur puişorul,
Şi-am închis uşa la tindă
Cu zăvorul.

Iată-mă! Tot eu cea veche!

Ochii? hai, ce mai pereche!
Şi ce cap frumos răsare!
Nu-i al meu? Al meu e oare?
Dar al cui! Şi la ureche
Uite-o floare.
Asta-s eu! Şi sunt voinică!
Cine-a zis ca eu sunt mică?
Uite, zău, acum iau seama
Că-mi sta bine-n cap năframa
Şi ce fată frumuşică
Are mama!

- Un tăciune şi-un cărbune,

Cine o poveste spune?
 S-o ghicească drept aici ,
Cei mai mici dintre pitici?

- ,, Într-o toamnă răcoroasă, - Vai de mine şi de mine,

Cu vânt aspru şi ploioasă Iarna cea geroasă vine!
S-a trezit de frig şi frică Şi mă prinde dezgheţat.
Urecheatul Iepurică. Zi şi noapte mă gândesc
Bine să mă pregătesc.
Toată vara am lucrat
Ca paznic la zarzavat.
Şi răsplată am primit
Doi galbeni de chetuit.
Acum iute mă grăbesc,
La iarmaroc mă pornesc
Şi din bani să mă-nnoiesc. ”
- Ce poveste e?
- ,, Ciuboţelele ogarului ”

- ,, Într-un crâng trăia odată Colea,către dimineaţă,

O cumătră roşcovană, Foamea către sat o poartă
Ce-a umblat o noapte-ntreagă Şi-ajungând în drumul mare,
Fără-a face rost de hrană. Se-ntinse jos ca moartă. ”
- Ce poveste e?
- ,, Ursul păcălit de vulpe ”

- ,, Trăiau odată-n poieniţă,

O vulpe şi un iepuraş
Şi fiecare-şi înjghebase
Din ce-a putut câte-un lacaş.”
- ,, Coliba iepuraşului ”
- ,, De când mama a murit,
Tare greu am mai trăit.
Zilele treceau , vezi bine,
Însă inima din mine
Numai ea biata ştia
Ce greu mi-a fost fără ea.
- Ce poveste e?
Tata s-a căsătorit,
Însă bine n-a făcut.
Maştera nu mă iubeşte,
Doar la lucru ma sileşte.
Şi-aşa frântă, obosită
Cad pe vatră necăjită.
Rochiile mi le-au luat
Şi vai, ce-aş mai fi dansat. ”
- Ce poveste e?
- ,, Cenuşăreasa ”

- Şi din poveşti învăţăm

Bine să ne comportăm.
Să le ţineţi minte, să vă fie povaţă
Când veţi fi mai mari şi porniţi în viaţă!

- Spuneţi poveşti, vă distraţi,

Dar cu mâna să lucraţi!
Că vorba aceea.... ,, Cine nu munceşte, nu mănâncă.”

Cântec:
,, Leneşul la treabă Însă la mâncare
N-are nici o grabă. Vine-n graba mare.
Doarme şi visează Şi din trei clipite
Că din zori lucrează. Mămăliga-nghite. ”

- Aţi cântat, aţi recitat,

Gura deloc nu v-a stat.
Dar să văd : ce aţi lucrat?

- Noi bine am depănat,

Firul strâns l-am adunat
Şi-un ghem mare am format.

- Un mileu mare-am lucrat

Aşa cum am învăţat.

- Iată, lână –am scărmănat

În plapumă de –aşezat.

- Un fulăraş am împletit
Şi de frig ne-am lecuit.

- Din furcă şi din fuior

Am tors firul albior.
Şi cu drag l-am oferit
Fetelor la împletit.

- Porumbul l-am deşfăcat

 S-aibă puii de mâncat.

- Foaie verde bob năut,

Timpul iute-a mai trecut!
Cu vorba şi cu cântul
N-am simţit c-a trecut timpul.

- Foaie verde mărgărit,

Cu mult spor noi am muncit.
Şezătoarea s-a sfârşit.
Şi acum băieţi şi fete
Să jucăm pe îndelete!

Cântec:

Foaie verde de cicoare,

Hai să-ntindem hora mare. - bis

Noi iubim portul şi vorba

Că ne-am născut în.
Şi ne iubim toţi ca fraţi, măi,
Că noi suntem mureseni.