UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

INGINERIA SISTEMELOR BIOLOGICE SI ECOLOGICE

PROIECT
IM II
(Mt=80[Nm],n=220[rpm])

Titular curs: Studenti:

Prof. dr. ing. ILIE FILIP GEORGESCU EMILIAN
Conducator proiect: MANAILA MIHAIL
Prof. dr. ing.ILIE FILIP MARICA ADRIAN

Grupa 734 A-Anul III

An universitar 2015-2016

1
 Transmisia mecanică de antrenare a unui
sistem de filtrare a apei
D1
I III
R
ME C
(agitator)
ML
(agitator)
TEF
IV

D2
II

1. NOTIUNI PRIVIND PROIECTAREA TRANSMISIILOR MECANICE

1.1. Consideratii geneale
Proiectarea reprezinta lucrarea tehnico-economica, bazata pe munca de
conceptie si are ca rezultat documentatia tehnica. Aceasta documentatie se
compune din:
a) Documentatia de studiu, specifica transmisiilor mecanice, sse compune
din mai multe elemnte:
A. Tema de proiectare, care este impusa de beneficiar si care trebuie sa
contina o seerie de cerinte precum;
- caracteristicile tehnice ale transmisie:
 puterea transmisa ca valoare maxima si ca mod de cariatie in timp;
 turatiile la arboreal de iesire ca sens si marime;
 tipul motoului de acctionare si caracteristicile de functionare ale acestuia;
 caracteristicile constructive ale transmisiei;
- conditii de exploatare:
 locul de instalare al sistemului mecanic;
2
 influenta sistemului mechanic asupra vecinatatiilor care se conditioneaza
reciproc (vibratii, gaze, climat, abur si praf);
 intretinerea sistemului mecanic;
 piese de schimb;
-prescriptii care pot cuprinde printre altele
 breviare de calcul;
 norme de tehnica securitatii;
 standarde, norme departamentale si de ramura;
 caiete de sarcini;
 drepturi de brevetare;
-aspecte financiare privind:
 cheltuieli cu proiectarea transmisiei mecanice;
 pregatirea fabricatiei;
 documentatia tehnica;
 realizarea prototipului;
 incercarile prototipului;
 realizarea fabricatiei pentru seria de fabricatie 0;
-executia transmisiei mecanice la care va fi precizat:
 numarul de bucati;
 marimea lotului de fabricatie;
 atelierele de fabricatie cu dotarile necesare;
-conditii de transport, depozitare, montaj:
-domenii posibile privind utilizarea si utilitatea transmisiei mecanice.
B. Studiul tehnico-economic are ca scop fundamentarea tehnico-
economica a temei de proiectare si cuprinde calculele si consideratiile privind
economicitatea si eficacitatea transmisiei mecanice, prin luarea in studio a mai
multor variante de transmisie existente, precum si a unor transmisii noi.
C. Proiectul de ansamblu constituie proiectul tehnic propriu zis. Acest
proiect are ca scop stabilirea solutiei constructive, dimensionarea si constructia
de ansamblu a transmisiei mecanice. El contine desenul deansamblu al
transmisiei mecanice, calcule si ipoteze de dimensionare, pentru elementele
principale ale transmisiei mecanice, cum ar:
- angrenaje cilindrice cu dinti drepti sau inclinati, angranaje conice, angrenaje
melc roata melcata;
- transmisii prin curele sau prin lant;

3
 - cuplaj;
- sistemul de ungere al transmisie;
- verificarea eficacitatii si a posibiliatii de obtinere a
performantelor cerute in tema;
- aprecieri privin aspectele economice;
D. Memoriul ethnic de calcul justificativ urmareste rezolvarea
problemelor de dimensionare a diverselor elemente componente sau
subansamble, stabilirea solutiilor constructive si de verificare a transmisiei
mecanice in ansamblu, precum si a organelor de masini componente.
Problemele de dimensionare si de verificare se refera la calculele
cinematice si energetice, calcule de rezistenta, calcule geometrice, de
durabilitate, calcule de bilant termic.
E. Desenele de executie si desenul de ansamblu (subansamblu) pentru
prototip si seria 0 se intocmesc conform reglementarilor in rigoare.
Desenele de executie se intocmesc cu scopul realizarii elementelor
componente ale transmisiei mecanice. In cadrul desenelor de executie, se
urmareste stabilirea formei geometice si de pozitia elementelor geometrice, a
microgeometriei suprafetelor, precizarea materialului si a tratamentului termic
si termochimic aplicat pentru fiecare piesa componenta a transmisiei mecanice,
F. Documentele incercarii si omologarii prototipului sau seriei 0 cuprind
buletinele de incercari, referatele necesare si sursele bibliografice , precum si
caietele de sarcini.
b) Documentatia de baza completeaza documentatia de studiu si
cuprinde:
A. Desene de executie se intocmesc cu scopul realizarii pieselor
componente ale transmisiei mecanice. In cadul desenelor de executie, se
urmareste stabilirea formei geometrice a piesei, a preciziei dimensionale, a
preciziei formei geometrice si de pozitie a elementelor geometrice, a
microgeometriei suprafetelor, precizarea materialului si a tratamentului termic
sau termochimic, aplicat pentru fiecare piesa componenta a transmisiei
mecanice.
B. Schemele au ca scop reprezentarea grafica a functionarii si constructiei
transmisiei mecanice. Acestea contin schemele cinematice, diagramele de
functionare si schemele de fiabilitate.

4
 C. Desenele de instalare au ca scop legaturile transmisiei cu elementele
la care se racordeaza.
D. Caietul de sarcini se intocmeste cu scopul identificarii tuturor
conditiilor tehnice privind executia, incercarea, exploatarea si verificarea.
Aceste conditii tehnice nu sunt stabilite prin standarde, nu sunt prescrise pe
desenul de executie si contin denumirea, caracteristicile si performantele
transmisiei mecanice, conditiile de calitate, de executie si functionare,
prescriptii pentru verificari, conditii de exploatare, conditii de asamblare,
depozitare si transport,
E. Lipsa standardelor, a normelor si a instuctiilor cu character republican
sau international care se refera la transmisia mecanica si la conditiile de calitate
a acesteia,
F. Calculele speciale sunt recomandate pentru transmisiile de mare
precizie, in special pentru echilibrarea pieselor aflate in miscare de rotatie,
precum si pentru calculul parametrilor privind controlul unor angrenaje cu
importanta deosebita asupra bunei functionari a transmisiei.
G. Borderoul documentatiei de baza se intocmeste conform STAS 4659-
80.
H. Documentele incercarii si omologarii prototipului sau seriei 0 cuprind
buletinele de incercari, referatele necesare si sursele bibliografice, precum si
caietele de sarcini.
1.2 Generalitati
Proiectarea este activitatea tehnica si economica mintala, desfasurata de
la idea tehnica sau de la problema concreta pusa de procesul de productie,
pana la totalitatea indicatiilor precizate in documentatia tehnica pentru
realizarea produsului.
De la ideea tehnica pana la transpunerea ei in elemente tehnice concrete,
materializate prin desene, este nevoie de studiu in desfasurarea caruia sunt
parcurse mai multe faze care implica o munca de conceptie tehnica si
economica sub aspectul combativ dar, cel mai adesea, si sub aspect creator.
Manisfestarea concurentei pe piata exprima masura inc are societatea
este capabila sa stimuleze creativitatea agentului economic in actiunea sa de
exercitare a activitatii economice eficiente. Concurenta este cea care impune
agentilor economici gasirea celor mai eficiente modalitati de combinare si
utilizare a factorilor de productie. Numai in conditii de concurenta si de
libertate a preturilor cumparatorul poate cauta si allege vanzatorul cu oferta
5
cea mai avantajoaza prin calitate si pret, iar agentul economic este stimulat in
cautarea acelor solutii economice care sa ii asigure eficienta economica
maxima. Intr-o economie concurentiala, ineficienta este imediat “sanctionata”
prin eliminarea de pe piata a agentului economic respective.
Din legile pietei si concurentei, din libertatea agentilor economici de a a
actiona conform propriilor interese, din libertatea preturilor decurg atat
dinamismul, cat si eficienta unei economii, cautarea si
generalizarea accelerata a procesului tehnico-economic, orientarea
permanenta spre satisfacerea trebuintelor “consumatorului-rege”.
Un alt factor important in realizarea unui produs este reprezentat de
calitate insemnand capacitatea unui produs de a raspunde unor nevoi
specificate sau unor exigente.
Intr-o economie “sanatoasa” sa produci inseamna:
 mai mult
 mai repede
 mai ieftin
 mai bine
 la momentul oportun.
In Romania economia este in process de dezvolare, ceea ce implica
anumite compromisuri si in cazul strategiilor concurentiale si de aceea pentru o
buna afirmare pe piata trebuie combinate elementele din cele doua strategii.
Revenind la partea tehnica a proiectului, putem spune ca transmisiile
mecanice se proiecteaza, in principal, la faza de proiect ethnic, pe baza
efectuarii calculelor de rezistenta, de dimensionare si de verificare. In calculi de
rezistenta prezinta un interes deosebit cunoasterea si evaluarea cat mai exacta
a solicitarilor, elementelor componente ale transmisiei mecanice. Acestea
rezulta, in principal, din datele temei de proiectare. Din acest punct de vedere,
sarcinile masinii de lucru sunt transmise la masina motoare prin intermediul
transmisiei mecanice.

6
1.3 Stabilirea schemei cinematice si a variantelor constructive
Pentru realizarea transmisiei mecanice in vederea antrenarii sistemului de
filtrare a apei (ML) se propun mai multe variante constructive, din care trebuie
sa alegem doar trei dintre ele.
ME (motor electric)
Mtrez=MtIV=MtML=80 Nm
nML=nIV=220 rot/min
nMEg=1000 rot/min
TEF (transmisia cu elemet flexibil)
R – reductor într-o treaptă cu roți dințate cilindrice, având dinți înclinați
C – cuplaj standardizat
ML – mașina de lucru
I;II;III;IV – arborii
D1,D2 – roțile transmisiei cu elemente flexibile
Z1,Z2 – roți dințate cu dinți înclinați

1. Se cunosc următoarele:
- motorul electric este un motor de curent alternativ asincron
- momentul rezistent la mașina de lucru
- turația la mașina de lucru
- turația de mers în gol la mașina de lucru

7
 2. MEMORIU TEHNIC DE CALCUL
2.1. Calculul cinematic și energetic al transmisiei mecanice

Calculul cinematic și energetic al transmisiei mecanice presupune calculul rapoartelor

de transmitere (total și intermediare) al turațiilor, puterilor și momentelor de pe fiecare
arbore al transmisiei mecanice.
În calculul cinematic intră calculul rapoartelor de transmitere și al turației, iar în cal-
culul energetic intră calculul puterilor și al momentelor transmise de fiecare arbore.
a) Calculul raportului total de transmitere i>1 pentru transmisii de forță.
𝑛 𝑣 𝜔 𝐷𝑀 𝑍𝑀
i= 𝑖 = 𝑖 = 𝑖 = =
𝑛𝑒 𝑣𝑒 𝜔𝑒 𝐷𝑚 𝑍𝑚
𝑛𝑀𝐸𝑔3
iT3= = 4.54 rot/min iT3 STAS= 4.5 rot/min
𝑛𝑀𝐿
b) Calculul rapoartelor de transmitere intermediară
iT3 STAS=iTEF·iR3
Se recomandă, din motive de gabari, ca iTEF ≤ 2,5. iTEF3 = 1,6
𝑖𝑇3 𝑆𝑇𝐴𝑆
iR3=𝑖 =2.81
𝑇𝐸𝐹3 𝑆𝑇𝐴𝑆
iR1 STAS=7,1
iR2 STAS=4
iR3 STAS=2.80
iR4 STAS=2,5

c) Calculul turației pe fiecare arbore

Turatia arborelui motorului electric este chiar turatia arborelui I al transmisiei
mecanice: nI=nME
Pornind de la definitia raportului de transmitere se poate determina turatia
pe fiecare arbore al transmisiei mecanice, astfel:
iTEF=nI/nII⇒nII; iRRD=nII/nIII⇒nIII si nIII=nIV=nML
𝑛𝐼3
nII3=𝑖 = 625 rot/min
𝑇𝐸𝐹3
𝑛𝐼𝐼3
nIII3= 𝑖 = 223.21 rot/min
𝑅3
Observăm că turația efectivă la arborele 4 este cea mai apropiată de cea dată prin
tema de proiect, ceea ce corespunde turației de mers în gol a motorului electric (1000
rot/min). Rezultă că raportul de transmitere iR3 STAS=2.80.

8
d) Calculul puterilor pe fiecare arbore
In general puterile se modifica ca urmare a pierderilor prin frecare ce au loc
in timpul functionarii transmisiei mecanice, micsorandu-se de la intrare in
transmisia mecanica catre iesirea din transmisia mecanica.
In functie de datele initiale se determina puterea si turatia de actionare, iar
cand acesta este standardizat, se impune alegerea sa corecta.
30 𝑃𝑀𝐿(𝐼𝑉) 𝑃𝐼𝐼𝐼
Mt rez=MtML=MtIV= 𝜋 ·106·𝑛 PII=𝜂 2 =1.96 kW
𝑀𝐿(𝐼𝑉) 𝑎𝑐 ∙𝜂𝑟𝐼𝐼
ᴨ·80·223.21
PIV=PML= =1.86 kW 𝜂𝑟𝐼𝐼𝐼 = 0,99
30∙106
1.86
PIII=0.98=1.89 kW 𝜂𝑎𝑐 =0,98
𝑃𝐼𝐼
PI=𝜂 =PME=2,04 kW 𝜂 𝑇𝐸𝐹 =0,96
𝑇𝐸𝐹

2.2. ALEGEREA VARIANTELEOR CONSTRUCTIVE OPTIME

a) Alegerea motorului electric

M.E. este STAS și se alege din STAS 1893-81 și 881-88 funcție de puterea și turația
efectivă la arborele motorului electric (I), precum și funcție de caracteristicile cele mai
performante conform anexelor 2.1 și 2.2.

Tipul motorului: AE 132 S-6

Puterea nominală: 3 kW
Turația nominală: 930 rot/min
𝐼𝑝 𝑀𝑝 𝑀𝑚𝑎𝑥 𝑢𝑚
=6 = 1,6 = 2 P0ME=2,41 Masa=85 kg
𝐼𝑛 𝑀𝑛 𝑀𝑛 𝑘𝑔
9
Montaj pe tălpi:
A B C H K

216 140 80 132-0.5 12

Capăt de arbore:
D E F GA L HD

38k6 80 10h9 41.3 450 333

b) Calculul momentelor transmise de fiecare arbore

30 Px
Acest calcul se face cu relatia : Mtx= *10 6 * , unde x= I, II, III, IV (reprezinta
 nx
arborii transmisiei mecanice),pentru fiecare arbore al transmisiei mecanice,
luand in consideratie puterile si turatiile efective.
MtI=19480.6 Nmm
MtII=29946.6 Nmm
MtIII=80857.4 Nmm
MtIV=80857.4 Nmm
c) Alegerea capetelor de arbori
Se face conform STAS 8724/3-74 si STAS 8724/2-71, functie de momentul
transmis de fiecare arbore (momentul de torsiune de calcul, capabil sa-l
transmita arboreal). In acelasi timp se aleg abaterile limita (tolerantele), clasa
de precizie si dimensiunile pentru lungimea capetelor de arbori (seria lunga si
seria scurta). In ceea ce priveste lungimea capatului de arbore, aceasta poate fi
aleasa serie scurta (recomandata din considerent de economie de material) sau
serie lunga. Motoarele electrice au capetele de arbori lunga, ca dealtfel si
capetele de arbori ale majoritatii reductoarelor de turatie de uz general.

10
 Capetele de arbori sunt standardizate și reprezintă dimensiunea cea mai mică a ar-
borilor ca să reziste. Alegerea se face din STAS 8724/3-74 și 8724/2-71 funcție de
momentul transmis de fiecare arbore determinat prin calcul. Totodată din STAS se aleg
și câmpul de toleranțe, lungimea capătului de arbore (seria lungă și seria scurtă).

dca Abatere limită Serie lungă Serie scurtă

20 mm +0,009 50 36
-0,004
24 mm +0,009 50 36
-0,004
30 mm +0,009 80 58
-0,004
30 mm +0,009 80 58
-0,004

d) Alegerea tipului de reductor cu roți dințate

Pentru proiectarea transmisiei mecanice unui sistem biotehnic se va
utiliza un reductor cu roti dintate tipizat, drept pentru care se impune alegerea
acestuia.
Reductoarele tipizate sunt reductoare de uz general , avand toate
elementele constructive si geometrice standardizate si anume: rapoartele de
transmitere, distantele dintre axele rotilor dintate, inaltimea dintre axele de
intrare-iesire si planul de fixare a reductorului, diametrul si lungimea capetelor
arborilor de intrare – iesire , lagarele cu rostogolire (rulmenti) si elementele de
etansare, fixarea pe talpa sau pe elementele masinii de lucru, celelalte
elemente componente.
Reductorul cu roți dințate (cutia de viteze) este un reductor tipizat și
este un reductor de uz general folosit la proiectarea transmisiei mecanice a
sistemului biotehnic consi-derat. Reductorul tipizat are toate elementele
constructive și dimensionale standardiza-te: distanța dintre axele roților
dințate, raportul de transmitere, înălținea de la baza reductorului până în
planul axelor, capătul arborilor de intrare-ieșire din rezervor, rulmenții,
sistemele de etanșare, etc. Alegerea reductorului se face după cataloagele
firmelor FLENDER (F) – Germania și NEPTUN (N) – România, după aceasta
trebuie ca puterea pe arborii de intrare și ieșire să fie corectată cu un coeficient
de suprasarcină sau serviciu cs = 1,1...1,4 → cs=1,25 atunci puterea colectată
devine:

11
PEF=cs·PML=2.36 kW
PEN=cs·PII=2.45 kW
Alegerea reductorului cu roți dințate se face considerând motorul electric cuplat direct
cu reductorul (nu se consideră transmisia cu element flexibil).
Marimea reductorului: 80
Flender:
A b c Arbore de intrare

iN =1.25…2.8 d2 l2 d3

d1 l1 G3

Mm Mm Mm mm mm mm mm

235 150 18 28m6 50 - 32m6 60 -

E e G1/G2 h H m1 m2 m3 n1 n2 Suruburi de masa Cant

fundatie ulei
Mm

80 67.5 70 70 100 205 180 - 120 27.5 M10 4buc 14 kg 0,9 l

Neptun:
A1 A2 A3 A4 A5 A6 B1 B2 B3 B4 B5 B6 H

270 65 - 15 180 210 65 70 - 130 40 160 100

H1 H2 H3 O1 O Arbore intrare d2 L2 Cant Masa

ulei reductor
iN =2…4

d1 L1

[kg]

[l]

210 18 18 12 - 28 42 35 58 2 27

12
 Pentru a alege tipul de reductor optim, se compara urmatoarele caracteristici:

iN P1n(P n) Masa ir Pm Rezultat

N 1 0 1 1 0 3

F 1 1 0 1 1 4

Optim este FLENDER

2.3 ALEGEREA VARIANTELOR POSIBILE DE ANTRENARE A

TRANSMISIEI MECANICE
Se vor analiza trei variante posibile de antrenare cu elemente flexibile a
transmisiei mecanice (TEF) a sistemului biotehnic si anume:
-Transmisie prin curele trapezoidale (TCT);
-Transmisie prin curele dintate sincrone (TCD);
-Transmisie prin lant (TL), alegandu-se acea variant ce se considera optima
pentru transmisia mecanica a sistemului biotehnic, proiectata si justificarea
acesteia.

13
 2.3.1 PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE (TCT)

Calculul transmisiei prin curele trapezoidale este standardizat in STAS 1163-78.

Calculul urmareste alegerea curelei trapezoidale, geometria transmisiei prin curele
trapezoidale, numarul de curele, forta de intindere initiala si forta de apasare pe arborii
transmisiei, determinarea durabilitatii curelei, precum si protectarea rotilor de curea

a) Alegerea curelei trapezoidale si dimensionare transmisiei

In calcul se considera a fi cunoscute puterea de transmis P[kW], turatiile
rotilor conducatoare n1, respective conduse n2 [rot/min] sau una dintre turatii
si raportul de transmitere iTEF=iTCT.
Alegerea tipului de curea se face pe baza “transmisiei de referinta” .Din
nomograme se pot alege curele trapezoidale clasice sau inguste.Tendinta
actuala este de a se utiliza curele trapezoidale inguste.
Profilul curelei, precum si diametrul primitiv al rotii conducatoare se
adopta in functie de puterea de transmis si de turatia rotii motoare din
nomograma. Diametrul primitiv al rotii conducatoare se adopta conform STAS
1163-71.
Profil SPZ
-Diametrul primitiv al rotii conduse Dp2: 𝐷𝑝2 = (1 − 𝜁) ∙ 𝐷𝑝1 ∙ 𝑖 𝑇𝐸𝐹
ζ- alunecarea elastica (2%)
Dp1- diametrul primitive al rotii conducatoare, ales la valoarea standardizata;
Dp2- diametrul primitive al rotii conduse se standardizeaza
14
P=P1=2.04 kW DpI≤100 Dp1=100mm 𝜉 = 2% iTEF3=1,6
V1= 5,23 m/s A12=403.21 Dp2=196.8 mm Dp2STAS=180 mm

∗
Se alege:𝐴12 = 400

-Lungimea orientativa primitiva a curelei se determina in functie de distanta dintre axe

si de diametrele primitive ale rotilor de curea:
1𝜋(𝐷𝑝 +𝐷𝑝 )
2 (𝐷𝑝 −𝐷𝑝 )2
Lp=2𝐴12 + + 1 2 = 800 + 439.6 + 4 = 1243.6mm
2 2
Alegem LpSTAS=1250mm
Se recalculeaza distanta dintre axe din ecuatia de gradul 2:

2
8𝐴12 − 2[2𝐿𝑝 − 𝜋(𝐷𝑝1 − 𝐷𝑝2 )]𝐴12 + (𝐷𝑝2 − 𝐷𝑝1 )2 = 0
3209.85 ∓ 3241
𝐴12 = = 403.21 𝑚𝑚
16
-Unghiul dintre ramurile curelei
𝐷𝑝2 − 𝐷𝑝1
𝛾 = 2𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 = 11.47°
2𝐴12
Unghiurile de infasurare a curelei pe roata conducatoare respective condusa β1,
β2 [radiani]:

𝛽1 = 𝜋 − 𝛾 = −8.32 𝑟𝑎𝑑 𝛽2 = 𝜋 + 𝛾 = 14.61 𝑟𝑎𝑑

0
𝛽1 = 180° − 𝛾° = 168.53° 𝛽20 = 180° + 𝛾° = 191.47°
Calculul preliminar al numarului de curele z0:
𝑃1 ∙𝑐𝑓 𝑍0
𝑍0 = = 3,29 Z= = 3,46 ≈ 4 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑙𝑒
𝑐𝐿 ∙𝑐𝛽 ∙𝑃0 𝑐𝑧
P- puterea pe arborele rotii conducatoare in kW;
cf- coeficientul de functionare care se alege din tabel;
cL-coeficientul de lungime al curelei, se adopta din tabel;
cβ- coeficientul de infasurare al curelei pe roata mica (roata conducatoare) care
se adopta din tabel;
P0- puterea transmisa de o curea [kW] se adopta de preferinta din STAS 1163-
71, in functie de tipul de curea adoptat de conditiile specific cinematice.
cf=1,5 cL=0,9 𝑐𝛽 = 0,96 P0=1,54 x=2 roți
v1 ∙ x
−Verificarea frecventei indoirilor: f = ≤ fa , in care:
Lp ∙ 10−3
x-numarul de roti de curea al transmisiei
fa-frecventa maxima admisa: fa=40 Hz pentru curele clasice si fa=80 Hz pentru curele
inguste
𝑉𝑥
𝑓 = 1 −3 = 8.36 𝐻𝑧 < 𝑓𝑎 = 80 𝐻𝑧
𝐿𝑝 10

15
-Forta de intindere initiala F0 si forta de apasare pe arbori Fa se determina cu
relatiile:
𝐹0 = (1,5 … 2)𝐹𝑢 ; 𝐹𝑎 = (1,5 … 2)𝐹𝑢 ,
in care forta utila ce trebuie transmisa Fu se determina astfel:
𝑃 2𝑀
𝐹𝑢 = 1000 1 = 𝑡1 = 390.057 𝑁
𝑉1 𝐷𝑝1
𝐹0 = 780.114 𝑁 𝑓𝑜𝑟ț𝑎 𝑖𝑛𝑖ț𝑖𝑎𝑙ă
𝐹𝑎 = 780.114 𝑁 𝑓𝑜𝑟ț𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑝ă𝑠𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑒 𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑖
b) Determinarea durabilitatii curelei trapezoidale
Durabilitatea efectiva de rezistenta la oboseala a curelei trapezoidale se
apreciaza prin numarul orelor de functionare.
Din diagram se determina raportul dintre lungimea primitive a curelei Lp
si durabilitatea Lh, iar apoi se calculeaza durata efectiva xde functionare.
In aceasta diagrama Pj=P/z – puterea efectiva transmisa de curea [kW];
Ac – aria sectiunii curelei [cm2]; Dp1 – diametrul primitive al rotii conducatoare;
h – inaltimea sectiunii curelei.
𝑃
𝑃𝑗 = 1 = 0.51𝑘𝑊
𝑍
𝐴𝑐 = 84 𝑚𝑚2 = 0,84𝑐𝑚2 ℎ ∓ ∆ℎ = 8 ∓ 0,4 𝑚𝑚

L p  1250mm  125cm
Lp 1.25 1.25
 0.6   0.6  Lh   2083ore
Lh Lp 0.6
c) Proiectarea rotilor de curea

Rotile pentru curele trapezoidale sunt standardizate in STAS 1162-84.

Dimensiunile geometrice ale canalelor in care patrund curelele trapezoidale
permit functionarea atat a curelelor clasice cat si a celor inguste cu conditia sa
aiba acelasi lp. Elementele geometrice principale ale rotilor de curea
trapezoidale se calculeaza cu ajutorul urmatoarelor relatii:

-Latimea Bm:

Bm  a  2(r1  h1 ) cos  (a  2h1 )( z  1)  103.98
2

-Latimea B:
B = a + 2(r1 + h1) (1 + cos α/2)=43
-Diametrul exterior De
De = Dp + 2n + 2(r1 + h1 ) (1- sin α/2)=121

16
 2.3.2 PROIECTAREA UNEI TRANSMISII PRIN CURELE DINTATE SINCRONE (TCD)
Curelele dintate sincroane sunt utilizate in toate domeniile in care se impun:
un sincronism de antrenare, absenta intretinerii si functionare silentioasa.
Curelele cu pasul mai mic de 5 mm se folosesc in micromecanica,cele cu pasul
cuprins intre 5-14 mm sunt utilizate ca transmisii de putere,acolo unde lanturile
prezinta probleme privind zgomotul si privind vitezele de lucru(v<30 m/s),iar
curelele cu pasul mai mare de 14 mm se folosesc acolo unde sunt utilizate si
transmisiile prin lant.
Acest tip de transmisii prezinta urmatoarele avantaje:
-raport de transmitere riguros constant
-capacitate portanta mare,putere de pana la 400kw
-viteze periferice mari de pana la 80m/s
-zgomot redus in functionare
-intretinere usoara
-forte de intindere relative mici care conduc la incaracari mici ale legarilor
arborilor rotilor
Curelele sincroane se pot realize fie cu dantura simpla dispusa la interior,fie
cu dantura dubla cu dintii simetrici sau decalati.
Proiectarea unei transmisii prin curele dintate cuprinde:
a) dimensionarea curelei dintate sincroane si stabilirea geometriei transmisiei prin
curea
b) proiectarea rotilor de curea si asigurarea conditiilor de montaj
c) verificarea conditiilor de montaj corect
In calculul de proiectare al acestei transmisii se cosidera a fi cunoscute puterea
de transmis,P[kw],turatiile rotilor conducatoare,n1,respective conduse n2 sau
una dintre turatii si raportul de transmitere irc ,conditiile de lucru si elementele
privind gabaritul transmisiei.

17
a)Alegerea curelei dintate sincroane si dimensionarea transmisiei
Geometria curelei dintate sincroane este standardizata prin norme
internationale (ISO 5294)Curelele dintate sincroane actulale se executa in doua
variante constructive cu profil trapezoidal (ISO 5296) si profil curbiliniu HTD
(normele firmei Kleber-Industrie)
Dimensionarea curelei dintate sincroane cuprinde alegerea profilului
curelei,stabilirea geometriei transmisiei,determinarea lungimii si latimii curelei.
P=2.4 kW
n1=1000 rpm
Conform indrumarului se alege un profil trapezoidal, tip curea H.

Codul Pasul H Ht Bg r2 r1 αod Hc

de pas curelei
p[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]

H 12.700 4.30 2.29 6.12 1.02 1.02 40 5.59

Puterea de calcul- puterea de transmis corectata Pc- se determina pe baza

puterii de transmis P si a unui coefficient de functionare cf ,care
evidentiaza,regimul de lucru.
Pc=cfPe=2.85 kW
Dupa alegerea codului de pas al curelei p= 12.700, se aleg dimensiunile corespunzatoare ale curelei
dintate. Alegerea numarului de dinti ai rotii mici z1 se adopta in conditiile asigurarii unui gabarit
minim al transmisiei, existentei unui numar mare de dinti aflati in contact cu cureaua( minim 6 dinti),
pentru obtinerea unei durabilitati ridicate si asigurarea unei viteze sub limita maxima admisa.

Numărul de dinți Z1=16

Codul(simbolul) de pas Profil trapezoidal

Numarul minim de dinti 16

Diametrul de divizare minim,[mm] 64.68

Viteza maxima admisa[m/s] 50

Numarul de dinti ai rotii conduse z2 se determina pe baza raportului de transmitere:

Z2=iTCDZ1=(n1/n2)z1=25,6 ≈ 26 dinți
𝑧
n1=1000 rot/min 𝐷𝑑2 = 𝑝 ∙ 2 = 105,1 𝑚𝑚
𝜋
𝑛1 𝑚
v1=𝜋𝐷𝑑1 ∙ = 3,4
60000 𝑠
18
 Lungimea orientativa a curelei se calculeaza conform relatiei:
∗
𝑝 (𝑧2 − 𝑧1 )2
𝐿∗ = 2𝐴12 + (𝑧1 + 𝑧2 ) + 𝑝2 ∗ = 400 + 6,35 ∙ 42 + 2,042 = 668,74 𝑚𝑚
2 4𝜋 2 𝐴12
unde A*12 reprezinta distanta dintre axe orientativa.
∗ ∗
119≤ 𝐴12 ≤ 340 𝐴12 = 200 𝑚𝑚
Numarul de dinti ai curelei zc se adopta la valoare intreaga ( zc = [z*c] ) si trebuie sa
indeplineasca conditia din tabel:

Simbolul Numarul de dinti recomandat pentru curea

curelei

H 48,54,60,66,72,78,84,90,96,102,108,114,120,126,138,140,150,160,170,180,200,220,250,280,340

𝐿∗ 668,74
[𝑍𝑐∗ ] = = = 52,65 ≈ 52 𝑑𝑖𝑛ț𝑖 Zc=54 dinți
𝑝 12,7
Cu valoarea intreaga a numarului de dinti z c , se calculeaza lungimea curelei
L=Zcp=685,8 mm
Rezolvand ecuatia urmatoare se calculeaza distanta dintre axe A12, care acum
este definitiva:

2
𝑝 𝑝2 (𝑧2 − 𝑧1 )2
2𝐴12 − 𝐴12 [𝐿 − (𝑧 )]
+ 𝑧2 + =0
2 1 4𝜋 2
2
2𝐴12 − 𝐴12 419,1 + 408,5 = 0
Δ=172376,81
419,1 ∓ 415,18
𝐴12 = = 208,57 𝑚𝑚
4
Determinarea numarului de dinti ai pinionului, aflati in contact cu dintii rotii de curea
𝑧 𝑝𝑧
𝑍𝛽 = [ 1 − 2 1 (𝑧2 − 𝑧1 )] = 7,5 [𝑍𝛽 ] = 7 𝑑𝑖𝑛ț𝑖
2 2𝜋 𝐴12
Puterea transmisibila pentru o curea cu latimea de baza b0 (P0) se determina cu
relatia:
(𝐹𝑎 − 𝑚𝑉12 )𝑉1
𝑃0 = = 7,12 𝑘𝑊
1000
In care:
Fa- forta maxima admisibila din cureaua, avand latimea de baza b0;
m- masa curelei pe unitatea de lungime a curelei;
v - viteza curelei;

19
 Codul (simbol) de pas Profil trapezoidal

Fa [N] 2100

m [kg/m] 0.33

b0[mm] 76.2

Puterea transmisibila printr-o curea cu latimea diferita de latimea de referinta

b0, data in tabelul de mai sus si cu un numar de dinti aflati in contact cu pinionul
zβ <6 este:

𝑏𝑚 𝑉12 𝑉1
𝑃𝑡 = (𝑘𝑧𝛽 𝐾𝑏 𝐹𝑎 − ) = (2293,2 − 3,51)0.0034 == 7,78 𝑘𝑊
𝑏0 1000
𝑃𝑐 1
𝑏 = 𝑏0 ( 𝑘𝑧𝛽 ) 1,14 = 70,15 𝑚𝑚
𝑃0
𝑘𝑧𝛽 = 1 − 0,2(6 − 𝑧𝛽 ) = 1,2
𝑏
𝑘𝑏 = ( )1,14 = 0,91
𝑏0

b)Proiectarea roților de curea dințată

Roata conducatoare
Roata de curea are dintii dispusi echidistant pe periferie si poate avea sau nu,
flanse laterale care sa permita ghidarea curelei si,totodata, sa evite aruncarea
laterala acurelei de pe roata. Rotile de curea pot fi confectionate din fonta sau
otel.Materialele plastice sau aliajele din aluminiu pot fi folosite numai acolo
unde transmisia prin curea are rol cinematic sin u se transmit puteri mari.
Roata de curea de latime data este definite prin:
 pasul de baza echivalent al curelei respective p;
 numarul de dinti z ai rotii;

20
 diametrul de divizare Dd:
Codul Numarul de p [mm] 0 hd [mm] lp [mm] rp [mm] r1 [mm] 2dp [mm]
de pas dinti ai ± 0.003 ±0.12 +0.05 +0.05 ±0.03 ±0.03
curelei

H 14<z <19 12700 20 2,58 4,24 1,47 1,42 1.372

𝑧1 𝑝
𝐷𝑝1 = = 64,8 𝑚𝑚
𝜋
Dimensiunile flanșelor laterale
h1= 2 mm
c) Toleranțele roților de curea
Pentru o functionare corecta a transmisiei trebuiesc respectate urmatoarele
conditii:
 cel putin o roata de curea (de regula, roata mica) trebuie sa fie flancata lateral
cu scopul ghidarii curelei;
 ambele roti de curea se recomanda sa fie flancate lateral, daca distanta dintre
axe este de 8 ori mai mare decat diametrul rotii mici;
 se recomanda ca rotile sa aiba cal putin 6 dinti in contact cu cureaua
Dispozitivele de intindere, care se pot afla pe partea danturata sau pe partea
opusa dintilor curelei, nu sunt niciodata recomandate.
Tensionarea initiala maxima a curelei sw recomanda pentru o curea de latime
b, care functioneaza la viteza v, forta de intindere initiala va fi:
Între doi dinți adiacenți: 0,03 mm
Forța de întindere inițială:
𝐹 𝑏 𝑏
𝐹0 = 𝑎 ( )1,14 + 𝑚𝑣 2 ( )
2 𝑏0 𝑏0
Fa= 2100 N m=0,33 kg/m b0=76,2 mm b= 70,15 mm
v=3,4 m/s
F0=959,015 N
𝑧 𝑝
𝐷𝑑1 = 1 = 64,68 𝑚𝑚
𝜋
𝑧2 𝑝
𝐷𝑑2 = = 105,1 𝑚𝑚
𝜋
De1=Dd1-2dp=63,3 mm
De2=Dp2-2dp=103,728 mm
𝐿 315,37
𝑓= 𝑟= = 5,3 𝑚𝑚
60 60
𝐹0
𝐹𝑝 = = 63,934 𝑁 𝑓𝑜𝑟ț𝑎 𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟ă î𝑛𝑐𝑜𝑣𝑜𝑖𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑙𝑒𝑖
15

21
 2.3.3 Proiectarea unei transmisii prin lanț(TL)
La viteze de pana la 15m/s au larga aplicatie transmisiile cu lanturi cu
eclipse , bucse si role. In conditii de calitate superioara si d eungere
ireprosabila, transmisiile prin lant pot fi utilizate pan ala viteze de 30m/s.
Proiectarea unei transmisii prin lant necesita rezolvarea urmatoarelor
etape:
-Alegerea lantului si stabilirea geometriei transmisiei;
-Verificarea lantului la uzare, la rupere, la oboseala a elementelor zalelor,
spargere a rolelor prin soc;
-Proiectarea rotilor prin lant;
-Montajul, reglarea si protectia transmisiilor prin lant.

Lant
Roata motoare
Roata condusa

a) Alegerea lantului si stabilirea geometrie transmisiei

In calculul transmisiei prin lant se considera cunoscute:puterea de
transmis P[kW],turatiile rotilor conducatoare, respective conduse n1, n2
[rot/min], sau turatia uneia dintre roti si raportul de transmitere iTL,felul
masinii motoare si masinii actionate; pozitia relative a celor doua masini;
conditii speciale de gabarit, de durabilitate, frecventa pornirilor si opririlor.
Din diagrama, in functie de puterea limita admisa si de turatia rotii de
lant, cu numarul de dinti mai mic, rezulta tipul de lant si numarul de randuri.
Se calculeaza, mai intai, pasul maxim al lantului din conditia de solicitare
dinamica minima a acestuia, in functie de turatia rotii conducatoare si numarul
de dinti ai acestuia:
Din considerente de solicitare dinamica a transmisiei prin lant, intr-un
calcul acoperitor se recomanda pasul pentru tipul de lant adoptat sa fie mai mic
sau egal cu pasul maxim. Rezulta de aici ca singurul parametru care poate fi
adoptat pentru un anumit tip de lant impus este numarul de randuri de zale ale

22
 lantului, pentru care puterea transmisa din diagrama este mai mare sau egala
cu puterea limita admisa PD.
5400
𝑝𝑚𝑎𝑥 = 3 = 60 𝑚𝑚
2
√𝑧1 𝑛1

𝑃1 2,04
Puterea limită: PD= = = 2,17 𝑘𝑊
𝑐𝑝 0,94
coeficientul de suprasarcină: cs=2,5
coeficientul de încărcare: cp=0,94
iTL=4 – 5 rot/min z1= 16 dinți

Sarcina minima de Lati- Latimea Latimea Dia- Dia- Latimea Dia-

metrul
Rupere [kM] mea peste peste metrul metrul Eclisei
boltu-
interi- eclisele eclisele exterior interior lui
Lant Lant Lant Interi-oare Exte-
Simbo- Pasul oara interi- exteri- al rolei al bucsei rioare
Simpl Dublu triplu
Lul P[mm] oare oare
Lu b1max
lantului d2min b2max d3max
Sr1 Sr2 Sr3 [mm]
amin a1max a2min d1max [mm] [mm] [mm]

[mm] [mm] [mm] [mm]

08A 12.70 14 28 42 7.95 11.18 11.31 7.95 4.01 12.7 10.41 3.96

12

Pentru calculul geometric al transmisie prin lant se considera ca fiind elemente cunoscute:
 Datele constructive ale lanturilor de uz general cu role si zale scurte;
 Numarul de dinti ai rotii conducatoare z1;
 Numarul de dinti ai rotii conduse z2;
 Pasul p [mm] pentru tipul de lant adoptat;
 Distanta dintre axe stabilita initial(A*12)este orientativa.
Amin< A*12<Amax

23
 𝑧 +𝑧
𝐴𝑚𝑖𝑛 = 2 1 𝑝 = 291,06 𝑚𝑚 p= 12,7 mm
𝜋
Amax=80p=1016 mm
amin=7,95 mm a1max=11,18 mm a2min=11,31 mm d1max=7,95 mm
d2min=4,01 mm b1max=12,07 mm b2max=10,41 mm d3max=3,96 mm
e=14,38 mm A0=a1d3=14,27 mm q=0,6 kg/m
∗
𝐴12 = 500 𝑚𝑚
Determinarea lungimii orientative a lantului L*t
∗ ∗
𝑧1 + 𝑧2 𝑧2 − 𝑧1 2 𝑝2
𝐿𝑡 = 2𝐴12 + 𝑝+( ) ( ∗ ) == 1000 + 45,72 + 8,207 ∙ 0,32258
2 2𝜋 𝐴12
= 1459,84 𝑚𝑚
Lantul se livreaza cu un numar de zale, in conformitate cu prescriptiile
STAS 5174-66, caruia ii corespunde o anumita lungime a lantului. Se recomanda
ca numarul de zale sa fie un numar par.
 Determinarea numarului orientativ de zale X*t
∗
𝐿∗𝑡
𝑋𝑡 = = 114,94 ⇒ 𝑋𝑡 = 116
𝑝
Numarul de zale se adopta la o valoare intreaga, numar par Xt. Pentru
valoarea adoptata se recalculeaza distanta dintre axe A12. Aceasta distanta
rezulta din rezolvarea ecuatie de gradul doi,data de relatia:

2
𝑧1 + 𝑧2 𝑧2 − 𝑧1 2 2
2𝐴12 − 𝐴12 (𝑋𝑡 − )𝑝 + ( ) 𝑝 =0
2 2𝜋
2
2𝐴12 − 1016𝐴12 + 1322,5 = 0
1016±1010,17
Δ=1021676 𝐴12 = = 506,69 𝑚𝑚
4
 Unghiul dintre ramurile lantului γ

𝑝(𝑧2 − 𝑧1 )
𝛾 = 2𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 = 8,18°
2𝜋𝐴12
 Unghiul de infasurare a lantului pe rotile de lant β1,2;

𝛽1 = 180° − 𝛾° = 8,18° = 171,82°

𝛽2 = 180° + 𝛾° = 188,18°
 Viteza lantului v [m/s]
𝑝𝑧 𝑛 𝑚
𝑉 = 1 1 ≤ 𝑉𝑎𝑑𝑚 = 7,3 V=5,715 m/s
60000 𝑠
Astfel se observa ca nu se poate utiliza transmisia prin lant.

24
 𝐹1 ∗
𝑝𝑚 = ≤ 𝑝𝑎𝑑𝑚 = 𝑐𝑢 𝑐𝑟𝑠 𝑐𝑓 𝑝𝑐𝑎
𝑗𝑎1 𝑑3
𝐹1 = 𝐹𝑢 + 𝐹𝑐 + 𝐹𝑔 = 3612,05 𝑁
𝐴12
Fu=qV2=19,59 N Fg=ctgA1210-3=3107,78 N 𝑐𝑡 = =625,23
8𝑠
𝐴12 𝑠𝑟
𝑠= = 10,13% = 0,1013 sr=(1...3)% = 2% = 0,02
100
3 𝑖 𝐴𝑝
j=1 cu=1 cf=6,1√ 𝑇𝐿 ( + 4,75)=0,93 Lh=9000 ore
𝐿ℎ 1+𝑖𝑇𝐿
𝐴12 ∗
Ap= = 39,89 crs=0,6 𝑝𝑐𝑎 = 19,3 𝑀𝑃𝑎
𝑝
c)Proiectarea roților de lanț
Materialul, forma si dimensiunea rotilor de lant depend de tipul lantului(cu
bolturi, cu bucse,, cu role),de felul si marimea lantului,de conditiile de
exploatare si de conditiile de montaj.
Materialul pentru rotile de lant:OLC
Tratament termic: normalizarea la duritatea de 156…196 HB
Rezistenta la tractiune= 5.5 MPa
Recomandari de utilizare: Roti conduse cu numar mare de dinti z2>30,in
conditiile normale de lucru
Semifabricatele necesare realizarii rotilor de lant se executa prin
forjare(matritare), turnare sau din elemente sudate,cu prelucrare mecanica
ulterioara in functie de forma rotii, marimea diametrului de divizare si de seria
de fabricatie.

25
 Forma si dimensiunile frontale ale danturii rotilor de lant pentru lanturi cu role si zale scurte

Nr. Denumirea Simbol Valoare Abateri limita

Crt

1. Pasul pe coarda P 12,7mm -

2. Diametru de Dd 𝑝 -
Dd1= 180° = 109,39 𝑚𝑚
divizare sin( )
𝑧1

3. Diametru nominal d1 d1=7,95 mm -

al rolei lantului

4. Diametrul de D1 D1=dd1-d1=101,44 mm h10

fund

5. Diametrul de varf De 1,6 Demin<De<De

Demin1=Dd1+p(1- ) − 𝑑1 = 113,38 𝑚𝑚
𝑧1 max
𝐷𝑒2𝑚𝑎𝑥 = 𝐷𝑑2 + 2,25𝑝 − 𝑑1 = 194,73 𝑚𝑚

6. Diametrul rolei dc dc=d1=7,95 mm +0,01

calibru

7. Dimensiunile M 90° Abaterile

M1=Dd1cos + 𝑑𝑐 = 117,15 𝑚𝑚
peste role 𝑧1 limita ale
diametrului de
fund D1 al rotii

8. Raza de curbura a R1 R1min=0,505d1=4,014 mm -

locasului rolei
R1max=0,505d1+0,069 3√𝑑1 = 4,151 𝑚𝑚 -

9. Unghiul locasului δ 90°

𝛿𝑚𝑎𝑥1 = 140° − = 136,66°
rolei 𝑧1
90°
𝛿𝑚𝑎𝑥2 = 140° − = 138°
𝑧2

10. Raza de curbura a R2 R2min1=0,12d1(z1+2)=27,66 mm

flancului dintelui
R2max1=8d1(𝑧12 +180)10-3=57,81 mm

26
 Forma si dimensiunile axiale ale danturii rotilor de lant
Nr, Denumirea Simbol valoarea Abateri
crt limita

1. Latimea dintelui B1 Felul p>12,7 h12

lantului

Simplu B1=0,93amin=0,93·7,95=7,39 mm

2. Latimea B3 B3  B1  2e  9.05  2 * 8.11  25.27mm -

danturii

3. Iesirea dintelui f f=0.1p….1.15p=1.587…18.256=17 -

4. Raza de iesire R3min R2min1=0,12d1(z1+2)=27,66 mm -

minima

5. Raza efectiva R4ef R4ef=0,3 mm -

de racordare la
obada rotii

6. Diametrul D5 180° -
D5=p·ctg − 1,05𝑏1𝑚𝑎𝑥 − 2𝑅4𝑒𝑓 − 1 = =
𝑧1
obadei rotii
1034,6593 − 12,6735 − 0,6 − 1 = 94,38 𝑚𝑚

27
 2.4 PROIECTAREA UNUI ANGRENAJ CILINDRIC EXTERIOR CU DINTI INCLINATI

Calculul de priectare al unui angrenaj cilindric cu dinti inclinati are la baza

metodologia de calcul cuprinsa in STAS 12268 – 84 si 12223 – 84,
particularizata conditiilor de functionare a angrenajelor din transmisiile
mecanice uzuale.

2.4.1 Determinarea elemntelor dimensionale principale ale

angrenajului cilindric exterior cu dintii inclinati

In urma calcului de dimensionare a angrenajului se determina distanta intre

axe a12 modulul normal al danturii ma unghiul de inclinare a danturii β, numarul
de dinti ai celor doua roti dintate z1 si z2 ce formeaza si angrenajul si distanta de
referinta dintre axe a012.

a) Distanța dintre axe: a12

3 𝐾𝐻 𝐾𝐴 𝑀𝑡𝑝 (1+𝑢)
amin12=(1 + 𝑢) √ 2
Ψ𝑑 𝜎𝐻𝑙𝑖𝑚 𝑢

𝐾𝐻 – factorul global al presiunii hertziene de contact

𝐾𝐻 =100000...110000 MPa
𝐾𝐴 – factorul de utilizare se alege din tabelul 2.40
𝑀𝑡𝑝 – momentul de torsiune pe arborele pinionului 𝑀𝑡𝑝 = MAII
𝑏
Ψ𝑑 = raportul dintre înățimea danturii și diametrul de divizare al pinionului – tabel
𝑑1
2.41
𝜎𝐻𝑙𝑖𝑚 – rezistența la pitting – tabel 2.42
u- raportul numărului de dinți u=iR=i12=2.8
𝐾𝐴 = 1,25 𝐾𝐻 = 105000 𝑀𝑃𝑎
Mtp=80 Nmm
Clasa de precizie 5-6 ⇒ Ψ𝑑 = 0,5
𝜎𝐻𝑙𝑖𝑚 = 24𝐷𝐹 = 1440 𝑀𝑃𝑎
DF=60 HRC
amin12=59.25𝑚𝑚
Conform STAS 6055-82 ⇒ 𝑎𝑘 𝑆𝑇𝐴𝑆 =63mm
b) Modulul normal al danturii roților dințate – mn
Modulul normal minim al danturii rotilor dintate care formeaza care formeaza angrenajul se
determina din conditia ca dantura sa reziste la rupere prin oboseala la piciorul dintelui. Relatia de
calcul a modulului normal minim este:
𝐾𝐹 𝐾𝐴 𝑀𝑡𝑝
𝑚𝑛,𝑚𝑖𝑛 = 2 𝜎 (1 + 𝑢)2 unde:
Ψ𝑑 𝑎12 𝐹𝑙𝑖𝑚
𝐾𝐹 – factorul global al tensiunii de la piciorul dintelui
28
𝐾𝐹 = 1,7 𝐾𝐴 = 1,25 Mtp=29946.6 Nmm Ψ𝑑 = 0,5 u=2.8
𝜎𝐹𝑙𝑖𝑚 – rezistența limită la ruperea prin oboseală la piciorul dintelui
𝜎𝐹𝑙𝑖𝑚 = 200 𝑀𝑃𝑎
𝑚𝑛,𝑚𝑖𝑛 = 2.75
Conform STAS 822-82 ⇒ 𝑚𝑘 𝑆𝑇𝐴𝑆 = 2,75 𝑚𝑚
c) Stabilirea unui unghi de înclinare a dinților roților dințate - 𝛽
𝛽 = 10° (8°) – la roți dințate cu danturi durificate superficial
d) Calculul numărului de dinți ai roților dințate care formează angrenajul Z1 și Z2
2𝑎12 𝑐𝑜𝑠𝛽
𝑍1∗ = = 11.18 ⇒ 𝑍1 = 12 𝑑𝑖𝑛ț𝑖
𝑚𝑛 (1 + 𝑖12 )
Adoptam 𝑍1 = 14 𝑑𝑖𝑛ț𝑖
Z2=i12Z1=53,55=39 dinți
2𝑎12 𝑐𝑜𝑠𝛽
Modulul normal al danturii: mn= = 2.32 𝑚𝑚 ⇒ 2.25𝑚𝑚
𝑍1 (1+𝑖12 )
e) Distanța de referință dintre axe – a0 12
𝑚𝑛 (𝑍1 + 𝑍2 )
𝑎0 12 = = 60.84 𝑚𝑚
2𝑐𝑜𝑠𝛽
|𝑖12 𝑆𝑇𝐴𝑆 − 𝑖12 𝑒𝑓 |
∆𝑖 = 100% = 2,86 ≤ ∆𝑖𝑎
𝑖12 𝑆𝑇𝐴𝑆
∆𝑖𝑎 = 3% - pentru reductoare cu o treptă de reducere

2.4.2. Calculul geometric al angrenajului cilindric exterior cu dinti

inclinati

a) Elementele cremalierei de referință

∗
ℎ0𝑎 = 𝑚𝑛 ∙ ℎ0𝑎 = 2.25 𝑚𝑚 – înălțimea capului dintelui cremalierei de referință
∗
ℎ0𝑓 = 𝑚𝑛 ∙ ℎ0𝑓 = 1.25 𝑚𝑚 – înălțimea piciorului dintelui cremalierei de referință
∗ ∗
ℎ0 = ℎ0𝑎 + ℎ0𝑓 = 𝑚𝑛 (ℎ0𝑎 + ℎ0𝑓 ) = 5.06 𝑚𝑚 – înălțimea dintelui cremalierei de
referință
𝑐0 = 𝑚𝑛 ∙ 𝑐0∗ = 0,5625 𝑚𝑚 – jocul la piciorul dintelui cremalierei de referință
𝑝0 = 𝜋 ∙ 𝑚𝑛 = 7.06 𝑚𝑚 – pasul cremalierei de referință
𝑝 𝑅𝑃
e0=s0= 0 = = 3.53 𝑚𝑚 – grosimea golului = grosimea plinului dintelui cremalierei de
2 2
referință
𝛼0 = 𝛼𝑛 = 20° - unghiul profilului de referință ( unghiul de angrenare normal)
∗
ℎ0𝑎 = 1 – coeficientul înălțomii capului de referință
∗
ℎ0𝑓 = 1,25 – coeficientul înălțimii piciorului de referință
𝑐0∗ = 0,25 – coeficientul jocului de referință al piciorului dintelui
𝑐0∗ 𝑚𝑎𝑥 = 0,35 – dacă generatoarea danturii se face cu roata generatoare

29
b) Calculul coeficienților deplasărilor specifice ale danturii Xn1 și Xn2
Unghiul profilului danturii în plan frontal:
𝑡𝑔𝛼𝑛
𝛼𝑡 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 ( ) = 20.37° 𝛼𝑛 = 𝛼0 = 20°
𝑐𝑜𝑠𝛽
Unghiul de rostogolire frontal:
𝑎0 12
𝛼𝑤𝑡 = arccos ( 𝑐𝑜𝑠𝛼𝑡 ) = 24.79°
𝑎12

Suma depalsărilor specifice ale danturii roților în plan normal:

𝑒𝑣𝛼 −𝑒𝑣𝛼𝑡
𝑋𝑠𝑛 = 𝑋𝑛1 + 𝑋𝑛2 = (𝑍1 + 𝑍2 ) 𝑤𝑡 = 0.9768
2𝑡𝑔𝛼𝑛
𝑍1,2
Numărul de dinți ai roții echivalente: Zn1,2=
𝑐𝑜𝑠 3 𝛽
Xn1=0,614 Xn2=-0,3628
c) Elementele geometrice ale angrenajului
𝑚
Modulul final: 𝑚𝑡 = 𝑛 = 2.295
𝑐𝑜𝑠𝛽
𝑚𝑛 ∙𝑍1,2
Diametrele de divizare: 𝑑1,2 = = 𝑚𝑡 ∙ 𝑍1,2 ⇒ 𝑑1 = 32.142 mm
𝑐𝑜𝑠𝛽
d2=89.54 mm
Diametrele de bază: 𝑑𝑏1,2 = 𝑑1,2 𝑐𝑜𝑠𝛼𝑡 ⇒ 𝑑𝑏1 = 30.131 𝑚𝑚
𝑑𝑏2 = 83.94 𝑚𝑚
𝑑 𝑐𝑜𝑠𝛼𝑡
Diametrele de rostogolire: 𝑑𝑤1,2 = 1,2 ⇒ 𝑑𝑤1 = 33.19 𝑚𝑚
𝑐𝑜𝑠𝛼𝑤𝑡
𝑑𝑤2 =92.46mm
∗
Diametrele de picior: 𝑑𝑓1,2 = 𝑑1,2 − 2𝑚𝑛 (ℎ0𝑓 − 𝑋𝑛1,2 ) ⇒
df1=29.28 mm df2=85.54 mm
∗
Diametrele de cap: 𝑑𝑎1,2 = 𝑑1,2 + 2𝑚𝑛 (ℎ0𝑎 + 𝑋𝑛1,2 ) ⇒
𝑑𝑎1 = 39.40 𝑚𝑚 𝑑𝑎2 =95.70 mm
Înălțimea dinților:
da1=31.64 mm da2=86.90 mm
𝑑𝑎1,2 − 𝑑𝑓1,2
ℎ1,2 = ⇒ ℎ1 = 5.06 𝑚𝑚; ℎ2 = 5.08𝑚𝑚
2
Unghiul de presiune la capătul dintelui în plan frontal:
𝑑1,2
𝛼𝑎𝑡1,2 = arccos ( 𝑐𝑜𝑠𝛼𝑡 ) ⇒ 𝛼𝑎𝑡1 = 17.86°; 𝛼𝑎𝑡2 = 17.35°
𝑑𝑎1,2

Arcul dintelui pe cercul de cap în plan frontal:

𝜋 + 4𝑋𝑛1,2 𝑡𝑔𝛼𝑛
𝑠𝑎𝑡1,2 = 𝑑𝑎1,2 ( + 𝑖𝑛𝑣𝛼𝑡 − 𝑖𝑛𝑣𝛼𝑎𝑡1,2 ) ⇒
2𝑍1,2
𝑠𝑎𝑡1 = 6.068 𝑠𝑎𝑡2 = 8.343

30
Diametrele începutului profilului evolventic:
∗
2(ℎ0𝑎 − 𝑋𝑛1,2 )𝑐𝑜𝑠𝛽 2
𝑑11,2 = 𝑑𝑏1,2 √1 + [𝑡𝑔𝛼𝑡 ] ⇒
𝑍1,2 𝑠𝑖𝑛𝛼𝑡 𝑐𝑜𝑠𝛼𝑡
d11=30.18mm d12=83.99 mm
Diametrele cercurilor începutului profilului activ al flancurilor danturii roților
dA1=dE2 și dA2=dE1

2 2 2
𝑑𝐴1,2 = √𝑑𝑏1,2 + (2𝑎1,2 𝑠𝑖𝑛𝛼𝑤𝑡 − √𝑑𝑎2,1 − 𝑑𝑏2,1 )2 ⇒

dA1=30,89 mm dA2=88.30 mm
Gradul de acoperire al profilului în paln frontal:
2 2 2 2
√𝑑𝑎1 − 𝑑𝑏1 𝑐𝑜𝑠𝛽 √𝑑𝑎2 − 𝑑𝑏2 𝑐𝑜𝑠𝛽 𝑎12 𝑠𝑖𝑛𝛼𝑤𝑡 𝑐𝑜𝑠𝛽
𝜀𝛼 = + −
2𝜋𝑚𝑛 𝑐𝑜𝑠𝛼𝑡 2𝜋𝑚𝑛 𝑐𝑜𝑠𝛼𝑡 𝜋𝑚𝑛 𝑐𝑜𝑠𝛼𝑡
𝑍1 𝑍2 𝑍1 +𝑍2
sau 𝜀𝛼 = 𝑡𝑔𝛼𝑎𝑡1 + 𝑡𝑔𝛼𝑎𝑡2 − 𝑡𝑔𝛼𝑤𝑡 = 1,265
2𝜋 2𝜋 2𝜋
Gradul de acoperire suplimentar datorat înclinării dinților:
𝑏2
𝜀𝛽 = 𝑠𝑖𝑛𝛽 = 0,32
𝜋𝑚𝑛
Gradul de acoperire total: 𝜀𝛾 = 𝜀𝛼 + 𝜀𝛽 = 1,585
1,3 ≥ 𝜀𝛼 ≥ 1,1 ⇒ pentru angrenaje în trepte de precizie 5,6,7
Numărul minim de dinți ai pinionului:
∗ −𝑋
2(ℎ0𝑎 𝑛1,2 )𝑐𝑜𝑠𝛽
𝑍𝑚𝑖𝑛1 = =10.32
𝑠𝑖𝑛2 𝛼𝑡
2.4.3. Calculul fortelor din angrenajul cilindric cu dinti inclinati
Fortele nominale din angrenaj se determina din momentul de torsiune
motor existent pe arborele pionului . Forta normala pe dinte aplicata la
punctul de intersectie al liniei de angrenare cu cercul de divizare, se descompune
intr-o forta tangentiala la cercul de divizare, o forta radiala la acelasi cerc
si o forta axiala
Intrucat pierderile de putere din angrenaj sunt mici (0,5….1,5%), se
neglijeaza influenta lor. In consecinta, fortele din angrenaj care actioneaza
asupra celor doua roti sunt egale si de sens contrar. Se considera ca aceste forte
nominale din angrenaj actioneaza pe cercurile de divizare ale celor doua roti. Se
recomanda ca in calculul acestor forte sa se utilizeze momentul de torsiune de
calcul al pinionului ( ). Daca fortele se calculeaza in acest mod, se va
avea in vedere ca la verificarea danturii sa nu se mai introduca in relatiile de
verificare, inca o data, factorul .
- Fortele tangentionale - : 2 / = 4.97 N;
- Fortele radiale - : = = 1.845 N ;
- Fortele axiale - : = 5.372 N;
- Forta normala pe flancul dintelui
cos = 5.372
31
 2.4.4. Alegerea lubrifiantului si sistemului de ungere a angrenajelor
cilindrice cu dinti inclinati

Vâscozitatea cinematică a uleiului necesar ungerii:

𝐷𝐹 ∙ 𝜎𝐻2
𝑋𝑢 = 5 = 8.89 𝑃𝑎 ∙ 𝑠
10 ∙ 𝑉𝑡𝑤
DF – duritatea cea mai mică a celor două flancuri de contact
𝜎𝐻 – presiune hertziană maximă în polul angrenării [Mpa]
vtw – viteza tangențială din polul angrenării
𝜋𝑑𝑤1 ∙ 𝑛𝑝𝑖𝑛𝑖𝑜𝑛 𝑚
𝑉𝑡𝑤 = = 0.024
60 ∙ 103 𝑠
Ungerea prin imersiune este posibilă pentru turații inferioare turației limită nlim
𝜈𝑡𝑚
𝑛 ≤ 𝑛𝑙𝑖𝑚 = 4 ∙ 104 2 2 ) = 418.06 𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛
𝑍2 𝛿𝑢 (𝑅𝑧1 + 𝑅𝑧2
Z2 – numărul de dinți ai roșii dințate imersate în ulei
𝛿𝑢 – unghiul de „ungere”
Rz1,2 – rugozitatea celor două flancuri în contact
𝜈𝑡𝑚 – vâscozitatea uleiului ales la temperatura medie de funcționare

Dependența vâscozității de temperatură, la uleiurile de transmisii este de forma:

𝑙𝑔[lg(𝜈𝑡 + 0,6)] = 𝐴 − 𝐵𝑙𝑔(273 + 𝑡)
𝜈𝑡 – vâscozitatea cinematică la temperatura t
A,B – constante ce depind de ulei
𝐴−𝑙𝑔[lg(𝜈𝑡 +0,6)]
A=8,71 𝐵 = = 3,4
lg(273+𝑡)
𝐴−𝐵𝑙𝑔(273+𝑡𝑚 )
𝜈𝑡𝑚 = 1010 = 19,04
𝑣𝑡𝑚
𝛿𝑢 = 0,26√ = 0,023
𝑎(𝑍2 −2)
Adâncimea de imersare hu trebuie să fie mai mare sau la limită egală cu înălțimea
dintelui, unde da este diametrul de cap al roții imersate în ulei.
𝑑𝑎 𝛿𝑢°
ℎ𝑢 = (1 − 𝑐𝑜𝑠 ) = 3,35 𝑚𝑚
2 2
Debitul optim de ulei:
𝜐𝑡𝑚 𝑙𝑖𝑡𝑟𝑖
𝑄𝑢 𝑚𝑖𝑛 = 0,0006𝑏2 √ = 2,406
𝑎 𝑚𝑖𝑛
𝑄𝑢 = 1,25 ∙ 10−3 𝑃 = 3,325 ∙ 10−3
Unitatea de lubrifiere: UL=4b2(d1+d2)10-4=2,22
Duza la 15 mm de centrul de cap al danturii.

32
Verificarea de rezistență a danturii angrenajului cilindric cu dinți înclinați

a) Verificarea la oboseală prin încovoiere a piciorului dintelui

𝐹𝑡1,2 𝐾𝐴 𝐾𝑉 𝐾𝐹𝛼 𝐾𝐹𝛽
𝜎𝐹1,2 = 𝑌𝐹1,2 𝑌𝜀 𝑌𝛽 ≤ 𝜎𝐹𝑃1,2
𝑏1,2 𝑚𝑛
𝜎𝐹𝑙𝑖𝑚1,2
𝜎𝐹𝑃1,2 = 𝐾𝐹𝑁 𝑌𝑆1,2 𝑌𝑋
𝑠𝐹𝑃
𝜎𝐹1 = −0.027 < 𝜎𝐹𝑝1 𝜎𝐹2 = −0.027 < 𝜎𝐹𝑝2
Ft1=4.97 N Ft2=4.97 N KA=1,25
√𝑉
𝐾𝑉 = 1 + 𝑡𝑑 = 1,007 𝐾𝐹𝛼 = 2𝐾𝐻𝛼 − 1 = 0.995
15
𝐾𝐹𝛽 = (𝐾𝐻𝛽 )𝑒 = 1,25
𝑌𝜀 = −0.34 𝑌𝛽 𝑚𝑖𝑛 = 0.919 𝜀𝛽 ≥ 0,75 = 0,886
𝜎
𝜎𝐹𝑃1,2 = 𝐹𝑙𝑖𝑚1,2 𝐾𝐹𝑁 𝑌𝑠1,2 𝑌𝑥 ⇒ 𝜎𝐹𝑃1 = 36.14 ∗ 10−6 𝜎𝐹𝑃2 = 36.14 ∗ 10−6
𝑠𝐹𝑃
𝜎𝐹𝑙𝑖𝑚1,2 = 100.04 𝑠𝐹𝑃 = 2.5 𝐾𝐹𝑁 = 1 ∗ 10−6 𝑌𝑠1,2 = 0.9 𝑌𝑥 = 1
b) Verificarea solicitării statice de încovoiere a piciorului dintelui la încărcarea maximă
𝐾𝐴 𝑚𝑎𝑥 𝜎𝑟1,2
𝜎𝐹𝑠𝑡1,2 = 𝜎𝐹1,2 ≤ 𝜎𝐹𝑃𝑠𝑡1,2 =
𝐾𝐴 𝑠𝐹𝑃𝑠𝑡
𝑠𝐹𝑃𝑠𝑡 = 2 𝜎𝑟 = 0,85𝑅𝑚 = 361,25 KA=1,25 KA max=374.33
𝜎𝐹𝑃𝑠𝑡1 = −6.737 𝜎𝐹𝑃𝑠𝑡2 = −6.737
c) Verificarea la presiune hertziană în cazul solicitării la oboseală a flancurilor dinților
(verificare la pitting)
𝐹𝑡1,2 𝐾𝐴 𝐾𝑉 𝐾𝐻𝛼 𝐾𝐻𝛽 𝑢+1
𝜎𝐻 = 𝑍𝑀 𝑍𝐻 𝑍𝜀 𝑍𝛽 √ ≤ 𝜎𝐻𝑃1,2
𝑏2 𝑑1 𝑢
𝜎𝐻𝑙𝑖𝑚1,2
𝜎𝐻𝑃1,2 = 𝑍𝑅1,2 𝑍𝑊 𝑍𝐿 𝑍𝑉 𝐾𝐻𝑁 = 202.29
𝑠𝐻𝑃
factorul de material - 𝑍𝑀 =189,8
√2𝑐𝑜𝑠𝛽
factorul zonei de contact - 𝑍𝐻 = = 2,327
𝑐𝑜𝑠𝛼𝑡 √𝑡𝑔𝛼𝑤𝑡
4−𝜀𝛼 𝜀𝛽
factorul de acoperire - 𝑍𝜀 = √ (1 − 𝜀𝛽 ) + 𝜀 = 0,9229
3 𝛼

factorul înclinării dinților – 𝑍𝛽 = √𝑐𝑜𝑠𝛽 = 0,9923

𝐹𝑡1,2 = 4.97 𝜎𝐻𝑙𝑖𝑚1,2 = 100.04 𝐾𝐻𝛼 = 1,01862
𝑠𝐻𝑃 = 2.5 𝑏2 = 16.071 𝑑1 = 32.142 𝐾𝐻𝛽 =1.25
𝑍𝑅1,2 = 1,2 𝑍𝑊 = 1.96 𝑍𝐿 = 1.19 𝑍𝑉 = 0.85
𝐾𝐻𝑁1,2 = 1
𝑍𝑅 = (3/𝑅𝑧100 )𝑐 = 1,1 c=0,12+(1000-𝜎𝐻𝑙𝑖𝑚 )/5000=0,032
𝑅𝑧 = 0,5(𝑅𝑧1 + 𝑅𝑧2 ) = 4 𝑅𝑧 ≈ (5 … 6)𝑅𝑎 Zw=1
4(1−𝑐𝑍𝐿 )
𝑍𝐿 = 𝑐𝑍𝐿 + 80 = 1.19
(1,2+ )
𝑉50°
𝑐𝑍𝐿 = 0.83
33
 2(1 − 𝑐𝑍𝑉
𝑍𝑉 = 𝑐𝑍𝑉 + = 0.85
32
√0,8 +
𝑉𝑡𝑑
d) Verificarea la solicitare de contact a flancurilor dinților
𝐾𝐴𝑚𝑎𝑥
𝜎𝐻𝑠𝑡 = 𝜎𝐻 √ ≤ 𝜎𝐻𝑃𝑠𝑡1,2
𝐾𝐴
𝜎𝐻 = 111.98 𝜎𝐻𝑠𝑡 = 2.8

2.5 PROIECTAREA ARBORILOR SI COMPONENTELOR DE REZEMARE

a)Predimensionarea arborilor si alegerea capetelor de arbori

Asamblarile rotilor dintate a rotilor de curea si de lant pe arborii
transmisiei mecanice se realizeaza de regula prin intermediul penelor paralele,
al canelurilor sau al strangerii proprii(asamblari presate).Se pot folosi, de
asemenea, pentru capete de arbori asamblarea pe con, la care, pentru
siguranta, se utilizeaza pana disc. Daca diametrul de picior al rotilor dintate
este relative mic df<(1.4….1.6) atunci roata dintata respectiva se executa dintr-
o bucata cu arborele, eliminandu-se astfel asamblarea arbore-butuc.
Geometria penelor si canelurilor este standardizata si se allege in functie
de diametrul arborelui din sectiunea de montaj si de latimea butucului rotii
dintate, de curea sau de lantce se monteaza pe arborele respective. Cele mai
utilizate elemente de asamblare arbore-butuc, in transmisiile mecanice, sunt
penele paralele.In anexa 2.16 se indica un extras din STAS 1004-81, specificand
geometria penelor paralele, precum si tolerantele acestora si a canalelor
executate in arbore , respective in butuc.
Odata alese penele paralele in functie de diametrul arborelui si de
latimea butucului , respectiv lungimea capatului de arbore, se face verificarea
acestora.Verificarea penelor paralele consta in determinarea effective de
strivire si de forfecare si compararea acestora cu eforturile admisibile:
Mt1=19490Nm
Mt2=29946.6Nm
Mt3=Mt4=80898.36Nm
dca1=18mm
dca2=20mm
dca3=28mm

34
b)Alegerea rulmentilor,elementelor de etansare si stabilirea preliminara a formei
constructive a arborilor
dr4=35mm
Pentru arbori intermediari:
d=d-(3...5)mm
dr2=17mm
dr3=25mm
Alegem 6005 si avem:
r1=0.6
c0=5.1
d1,r=29
C=7.9
r=1
B=12
D=47
dr2=20mm
Alegem 6004 si avem:
r1=0.6
c0=4.6
d1,r=24
C=7.4
r=1
B=12
D=42
dr3=25mm-alegem 6005
dr4=35mm
Alegem 6007 si avem:
r1=1
c0=8.7
d1,r=40
C=12.5
r=1.5
B=14
D=62
c)Alegerea sistemului de etansare:
det1=25mm
det2=22mm
det3=22mm
det4=35mm

35
Din tabelul 2.13 avem:
Det1=25mm
→d1et=22.5mm
het=10mm toleranta h11
Det=42mm
det2=22mm
→d2et=19.5mm
h2et=10mm
Det=42mm
det4=35mm
→ d4et=32mm
h2et=10mm
Det=52mm
d)Stabilirea formei contructive a arborilor
Din tabelul 2.15a avem diametrul de capat d intre 20 si 40 mm
h=3...5 alegem 4
R=2...3 alegem 3
Din tabelul 2.15b avem d intre 15 si 40 mm
R=1.5mm
c=22
Din tabelul 2.15c avem pt r1=1.5 si avem bd=2mm
hd=0.2mm
rd=1.3mm
Rugozitatea din tabelul 2.61
d<80 deci Ra=0.8 μm
P0=1.6 μm
e)Alegerea pana plan paralela tip C
Pana:b=8 Carcasa pana:b=8
h=7 t 1=4
l=18-90 t2=3.3
c=0.25-0..7
Pentru verificare:
Lc=14mm
σs=50.92< σas(100...120)
τf=17.33< τaf=60...80MPa

36
f)Stabilirea distantei dintre reazeme, calculul reactiunilor si trasarea diagramelor de
momente:
f=50mm
w=25mm
a=12
b=8
Σ ( Mi,y)B = 0
Frc (a+b+f) – Ray(a+b) + Fa1 (d1/2) + Fr1 b = 0 ⇒Ray=6.807
Σ ( Mi,y)A = 0
Frc*f + Fa1 *d1/2 – Fr1*a + RBy(a+b) =0⇒Rby=5.125
Σ ( Mi,x)B = 0
Ftc (a+b+f) - RAx (a+b) + Ft1b =0⇒Rax=-29.57
Σ (Mi,y)A = 0
Ftcf – Ft1a + RBx(a+b) = 0⇒Rbx=-120

RA=√𝑅𝐴2𝑥 + 𝑅𝐴2𝑦 = 30.34

RB=√𝑅𝐵2𝑥 + 𝑅𝐵2𝑦 = 120.11

g)Verficarea rulmentilor
Lha=12000...15000 ore
P=X*R+y*Fa
Fa=0.877
C0=5.1
Fa/C0=0.17⇒e=0.34
y=1.15
x=0.56
i*Far/C0=0.17⇒i=1 un rand de bile
P=17.99
Fa/R=0.028<e⇒x=1, y=0
PA,B = Xa,B RA,B + YA,B Fa A,B = XRA,B
PA = XRA = 1∙30.34 = 30.4N
alegem p=3, functie de tipul rulmentului nostru, radial cu bile.
L=886.98
Lh=14783 ore

37
h)Verificarea, definitivarea constructiva a arborilor si alegerea ajustajelor
- Verificarea la solicitare compusa
σech x-x = M ie x-x / Wi x-x ≤ σ ai
MieA=75621.76
Wi =4209.24
σechivA=17.96
- Verificarea la solicitari variabile (oboseala)
Cσ=6.89
Cτ=1.467
C=1.435

2.6 Proiectarea cuplajelor permanente

Cuplaj elastic cu bolturi:

Se allege tip N-cel mai frecvent utilizat
Mtc=cs*Mt<Mtm
Cs=1.25…2.5
Cuplaj CEB5N-P60/Ki66-OL37 STAS 5982/6-81

38