Sunteți pe pagina 1din 21

A. Distanţa regulamentară [RNR, 1.6.

4]

[1.6.4.1] Distanţa regulamentară normală (distanţa între longitudinale) în zona centrală a


navei, este valoarea determinată cu formula:
a 0  0,002L  0,48,  m
a 0  0,002  230  0,48 = 0,94 m.
[1.6.4.2] Se admit abateri de la distanţa regulamentară în regiunea centrală a navei până
la ±25% .
Se adoptă: a0 = 0.95 m.
[1.6.4.3] Se adoptă următoarele distanţe regulamentare:
- în picuri ……………………………………………………………….............................0,6 m
- între peretele picului prova şi secţiunea dispusă la 0,2L de la perpendiculara prova ……0,75 m
- în zonele de trecere …………………………………………….....................................…0,9 m

B. Tancurile de încărcare [24.A.3]

1. Dublu bord [24.A.3.2.1]


Dublul bordaj se va dispune pe toată lungimea tancurilor de încărcare, de la nivelul
dublului fund până la puntea superioară. Distanţa între bordaj şi dublu bordaj nu va fi mai mică
decât:
Dw
w  0,5   m ; Dw > 5000tdw; 1,0 m < w < 2,0 m ,
20000
102352
w  0,5  = 0,5 + 5.11 = 5,6 m.
20000
Se adoptă: wdb = 2,0 m.

2. Dublu fund [24.A.3.3.1]


Dublul fund trebuie să se extindă pe toată lungimea tancurilor de încărcare. Înălţimea
dublului fund nu va trebuie să fie mai mică decât:
h = B/15 [m]; Dw > 5000tdw; 1,0 m < h < 2,0 m ,
h = 42/15 = 2,8 m.
Se adoptă: hdf = 2,0 m.

3. Mărimea tancurilor pentru marfă [24.A.3.4.1]


Lungimea tancurilor de marfă între pereţii etanşi nu trebuie să fie mai mare de 10 m sau
valorile din tabelul 24.1. Se va lua valoarea cea mai mare.
b 
ltanc =  i  0,15 L, max .0,2L (1 perete longitudinal în PD),
 4B 
bi - cea mai mică distanţă intre învelişul tancului şi bordaj măsurată perpendicular
pe planul diametral la nivelul liniei de plină încărcare de vară,
bi = wdb = 2,0 m;
 2,0 
ltanc =   0,15  230 = 37.238 m.
 4  42 
Se adoptă ltanc=37 m (la mijlocul tancului dispunem diafragmă de tangaj →
l’tanc = 18.5 m).
[24.A.3.4.2] Deoarece ltanc < 0,1L şi btanc < 0,6B, nu trebuie făcut calcul de rezonanţă.

4. Grosimi minime
4.1 [24,A.13] La dimensionarea elementelor de osatură a tancurilor de marfă, grosimea
minimă nu trebuie să fie mai mică decât (L > 222,15 m):
- grinzi de încrucişare
tmin =  9,5  230 / 100 k =  9,5  230 / 100 1,0 = 11,8 mm.
Se adoptă: tmin = 12 mm.
- grinzi obişnuite
tmin = 11,5 k = 11,5 1,0 = 11,5 mm.
Se adoptă: tmin = 11,5 mm.

4.2. [12,A.7] Grosimea elementelor constructive în tancuri nu trebuie să fie mai mică
decât:
t min   5,5  0,02L  k  mm , Lmax = 100 m.
t min   5,5  0,02  100 1,0 = 7,5 mm.
Se adoptă: tmin = 7,5 mm.

C. Învelişul exterior [12] + [6] + [7]

1. Învelişul fundului
1.1. [12,B.2.1] Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât
t 1  1,1  a  p  k  t k  mm
t 2  0,9  a  p 2  k  t k  mm
unde
- a = 0,9 m;
- k = 1,0 [2, B.2];
- p = presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform [4,D] (se va lua valoarea mai mare):
p1 = 9,81·h1 ρ·(1 + av) + 100·pv = 9,81·2,0·1,0·(1 + 0,11) + 100·0,25 = 46,78 kN/m2
sau
p1  9,81    h1  cos    0,3  b  y   sin   100  p v =
= 9,81·1,0·[2,0·cos 20˚+(0,3·42+0)·sin 20˚] + 100·0,25 = 85,46 kN/m2

h1 - distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior


tancul, în [m]
h1 = hdf = 2,0 m
ρ = 1,0 t/m3 (apă de mare)
av = factor de acceleraţie [4,C.1.1]
av = F · m = 0,11·1,0 = 0,11
v0 14,5
F = 0,11 · = 0,11· = 0,105 (v0 = 14,5 Nd)
L 230
m = 1,0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,7)
pv - presiunea ventilului de siguranţă, în [bari],
pv = 0,25 bari
φ - unghi de canarisire pentru proiectare,
φ = 20˚
b - lăţimea superioară a tancului, în [m],
b = B = 42 m
y - distanţa centrului de încărcare faţă de planul central longitudinal al tancului,
în [m],
y=0
pd = 0.
Se adoptă p = p1 = 85,46 kN/m2.
p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:
p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 23.5 = 223,66 kN/m2,
h2 - distanţa dintre centrul sarcinii şi marginea superioară a conductei de prea
plin, respectiv a unui punct situat la 2,5m deasupra tancului, în [m], şi anume
valoarea mai mare,
h2 = H + 2,5 = 21 + 2,5 = 23.5 m.
Obţinem:
t1  1,1  0,95  85.46  1,0  1,46 = 11.12 mm,
unde tk = 1,46 mm [3,K.1];
t 2  0,9  0,95  230,54  1,0  1,79 = 14,77 mm,
unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 9.66 + 0,5 = 1,46 mm, [3,K.1].
Grosimea învelişului fundului [12,B.2.1]:
tf = max (t1 ; t2) = max (11,12 ; 14,77) = 14,77 mm.
Conform [1,K]:
tf1 = 15 mm.

1.2. [6,B.1.2] Grosimea învelişului fundului pentru nave cu lungimea de 90 m şi mai


mare nu trebuie să fie mai mică decât
10  p B
t  n2  a   t k , [mm]
 adm   L
t1  1,26  a  p B  k  t k , [mm]
unde
- k = 1,0 [2, B.2]
- n2 = 4,8 (sistem longitudinal de osatură)
- a = 0.9 m
- pB - sarcina pe fund, [kN/m2], conform [4, B.3],
p B  10  T  p 0   0,5  b  [kN/m2];
p B  10  14,57  30,45   0,5  0   160,925 kN/m2
unde
T = 14,57 m (pescajul navei),
p0 = 10,5 c1 = 10,16· 2,9 = 30,45 kN/m2,
c1 = c0/n = 10,16/3,5 = 2,9
1, 5 1, 5
 300  L  300  230 
c0 = 10,75   = 10,75    = 10,16 (90≤L≤
 100   100
300m)
n = 3,5 (L ≥ 90 m)
b = 0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,8), [2.1.2].
- σadm = 230/k, [N/mm2] (L ≥ 90m)
σadm = 230/1,0 = 230 N/mm2.
 L  120 / k [N/mm2] pentru L ≥ 90m, în primă aproximaţie,
 L  120 N/mm2.
Obţinem
10  p B
t  n2  a   t k = 4,8  0,95  10  160,925  2,24 = 16,54 mm,
 adm   L 230  120
unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 17.43 + 0,5 = 2,24 mm, [3,K.1]
t 1  1,26  a  p B  k  t k  1,26  0,95  160,925  1  2,24 = 15,18mm,
unde tk = 0,1· t’ + 0,5 = 2,06 mm.
Grosimea învelişului fundului:
tf = max (t ; t1) = max (16,54 ; 15,18) = 16,54mm.
Conform [1,K]:
tf2 = 17 mm.
1.3. Grosimea critică a plăcilor [6,B.2]
Pentru navele la care este recomandată, respectiv calculată, confirmarea rezistenţei
longitudinale, grosimea plăcii nu trebuie să fie mai mică decât grosimea critică a plăcii,
calculată cu formula:
L
tcrit = c  a   t k [mm]
E  F1
unde
- c = 527 (sistem longitudinal);
- E = 2,06· 105 N/mm2 , [3, F.1];
- F1 = 1,0 pentru sistemul longitudinal (tabelul 3.2), [3, F.1].
Obţinem:
120
tcrit = 527  0,95   1,7 = 16,5 mm,
2,06  10 5  1,0
unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 12,0.8 + 0,5 = 1,7 mm.
Deoarece tf = max (tf1 ; tf2) > tcrit, rămâne în final:
tf = 16,5 mm.

2. Gurna [6,B.4]
[6,B.4.1] În zona de curbură a gurnei, pentru grosimea acesteia, se va accepta cea mai
mare valoare între grosimea bordajului ( vezi 6,C.1) şi a fundului:
tg = max (tf ; tb) = 18,5 mm.
Lăţimea gurnei nu trebuie să fie mai mică decât:
b = 800 + 5·L [mm], bmax = 1800 [mm],
b = 800 + 5·230 = 1950mm > bmax.
Se adoptă: bg = 1800 mm.

3. Chila plată [6,B.5]


[6,B.5.1] Lăţimea chilei plate nu trebuie să fie mai mică:
b = 800 + 5L [mm], bmax = 1800 [mm],
b = 800 + 5·230 = 1950mm > bmax .
Se adoptă: bcp = 1800 mm.
Grosimea chilei plate în zona 0,7L la mijlocul navei nu trebuie să fie mai mică decât:
tcp = t + 2,0 [mm],
tcp(0,7L)=t+2=tf+2=16.54+2=18,54
t = grosimea tablelor adiacente ale învelişului fundului (tf), în [mm].
Se adoptă: tcp = 18,5 mm.
[6,B.5.2] Se recomandă, ca la navele mai lungi de 100 m, a cărui fund este în sistem
longitudinal de osatură, să se întărească suplimentar cu nervuri de rigidizare longitudinale
intercostale, prevăzute la maximum 400 mm de la P.D. Secţiunea transversală a întăriturii
longitudinale va fi
A = 0,2·L = 0,2·230 = 46 cm2.
Se adoptă: HP 280 12 (45,5 ; 571,7 . 5,4).

4. Învelişul bordajului [6,C]


4.1. Învelişului bordajului deasupra gurnei, până la 0,2 H de la linia de bază
4.1.1. [6,C.1.1] Grosimea învelişului bordajului nu va fi mai mică decât:
t = n2 · a · T  k + tk [mm].
tb1 = 4,8 · 0,95 · 14,57  1 + 2,24 = 10,64 mm,
unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 17,6 + 0,5 = 2,24 mm.
Conform [1,K]: tb1 = 20 mm.

4.1.2. [12,B.2.1] Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât


t 1  1,1  a  p  k  t k  mm
t 2  0,9  a  p 2  k  t k  mm
unde
- p = presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform [4,D] (se va lua valoarea mai mare):
p1 = 9,81·h1 ρ·(1 + av) + 100·pv = 9,81·19·1,0·(1 + 0,11) + 100·0,25 = 230,02 kN/m2
sau
p1  9,81    h1  cos    0,3  b  y   sin   100  p v =
= 9,81·1,0·[19·cos 20˚+(0,3·2+1)·sin 20˚] + 100·0,25 = 205,54 kN/m2
h1 = H – hdf = 21 – 2,0 = 19 m
ρ = 1,0 t/m3 (apă de mare)
av = F · m = 0,11·1,0 = 0,11
pv = 0,25 bari
φ = 20˚
b=2m
y=1m
pd = 0.
Se adoptă p = p1 = 230,02 kN/m2.
p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:
p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 21,5= 230,915 kN/m2,
h2 = H – hdf + 2,5 = 19 + 2,5 = 21,5 m.
Obţinem:
t1  1,1  0,95  230,02  1,0 + 2,08= 17,92 mm,
t 2  0,9  0,95  210,915  1,0  2,017 = 17,18 mm.
Obţinem [12,B.2.1]:
tb2 = max (t1 ; t2) = max (17,92;17,18) = 17,92 mm.
Conform [1,K]: tb2 = 18 mm.
Grosimea învelişului bordajului (deasupra gurnei, până la 0,2 H) tb = max (tb1 ; tb2):
tb = 20 mm.

4.2. Învelişului bordajului deasupra 0,2 H de la linia de bază (ex. z = 0,5H) [6,C.1.3]
4.2.1. Grosimea filelor de tablă situate deasupra nivelului 0,2H poate fi redusă până la
grosimea la extremităţi “t2” conform B.3.1, respectiv grosimea “t3” prescrisă conform 2, dacă
solicitările permit acest lucru.
[6,B.3.1]: t 2  L  k [mm] , L ≥ 50m, Lmax = 12H = 12·21 = 252 m,
t 2  252  1,0 = 15,87 mm.
[6,C.2]: t 3  1,26  a  ps  k  t k [mm]
unde
ps - sarcina pe bordaje, în [kN/m2], [4, B.2.1.1] (centrul sarcinii este sub linia de plutire),
cea mai mare valoare din următoarele două valori:
z 10,5
p s  10 T  z   p 0 (0,5   b) = 1014,57  10,5  30,45(0,5  )=
2T 2  14,57
66,89kN/m2
p s  p 0 1  b   χ = 30,45· (1+0)·1,0 = 30,45 kN/m2,
z = 0,5H = 0,5·21 = 10,5m
p0 = 10,5 c1 = 30,45 kN/m2
b = 0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,8)
χ = 1,0 [4, B.2.2], α ≤ 18˚.
Obţinem
t 3  1,26  0,95  66,89  1,0  1,5 = 10,98mm.
Rezultă [6,C.1.3]:
tb1 = max (t2 ; t3) = max (15,87 ; 10,98) = 17,18 mm.
Conform [1,K]: tb1 = 16 mm.

4.2.2. [12,B.2.1] Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât


t 1  1,1  a  p  k  t k  mm
t 2  0,9  a  p 2  k  t k  mm
unde
[4,D.1.1] p ≡ p1 = 9,81·h1 ρ(1 + av) + 100·pv = 9,81·10,5·1,0·(1+0,11)+25 = 138,3
kN/m2
h1 = H – z = 10,5 m
sau
p ≡ p1  9,81    h1  cos    0,3  b  y   sin   100  p v =
= 9,81·1,0·[10, 5·cos 20˚+(0,3·2+1)·sin 20˚] + 25 = 127,16 kN/m2
pd = 0.
Se adoptă p = p1 = 138,3 kN/m2.
[4,D.1.2] p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 13= 105,45 kN/m2,
h2 = H – z + 2,5 = 10,5 + 2,5 = 13 m.
Obţinem:
t1  1,1  0,95  138,3  1,0 + 1,5= 13,38 mm,
t 2  0,9  0,9  105,45  1,0  1,5 = 10,27 mm.
Obţinem [12,B.2.1]:
tb2 = max (t1 ; t2) = max (13,38 ; 10,27) = 13,38 mm.
Conform [1,K]: tb2 = 13,5 mm.
Grosimea învelişului bordajului (la z = 0,5H) tb = max (tb1 ; tb2):
tb z=0,5H = 13,5 mm.

5. Centura [6,C.3]
[6,C.3.1] Lăţimea centurii nu trebuie să fie mai mică decât:
b = 800 + 5·L [mm], bmax = 1800 [mm],
b = 800 + 5·230 = 1950 mm > bmax.
Se adoptă: bc = 1800 mm.
[6,C.3.2] Grosimea centurii în zona de 0,4L la mijlocul navei nu trebuie în general să fie
mai mică decât grosimea învelişului punţii în aceeaşi zonă. Totuşi, nu trebuie să fie mai mică
decât grosimea bordajului în aceeaşi zonă. Funcţie de sistemul de osatură, nu trebuie să fie mai
mică decât grosimea critică a punţii, conform [7, A. 5.2] (tcrit = 14,5 mm).

Se adoptă: tc = tb = 20 mm.

6. Învelişul punţii [7,A.5]


Conform [7,A.5.2], tcrit = 14,5 mm [6,B.2].
Grosimea punţii superioare [7,A.6] nu trebuie să fie mai mică decât cea mai mare
valoare dintre
t E  1,26  a p  t K [mm] , [7,A.7.1]
sau
t min   4,5  0,05L  k  mm ,
unde
p = pD sau pL, şi anume, care este mai mare,
Lmax = 200 m.
Notaţii:
10  T
- p = pD  p0  c [kN/m2] [4, B.1]
10  z  T   H a
ca = 1,0 (0,1 ≤ x/L ≤ 0,8) [tabelul 4.1];
z = H = 20,3 m;
10  14,57
p D  30,45   1,0 = 12,85 kN/m2.
10  21  14,57   21
- pL = 0 , puntea superioară nu este punte de încărcare, [4, C.1].
Obţinem
t E  1,26  0,95 12,85  1,5 = 6,16 mm,
t min   4,5  0,05  200  1,0 = 14,5 mm.
Se adoptă:
tp = 14,5 mm.

7. Tabla lăcrimară [7,A.5.3]


Dacă grosimea învelişului punţii rezultă mai mică decât grosimea bordajului, atunci se
vaprevede tablă lăcrimară cu lăţimea egală cu centura şi grosimea egală cu a bordajului.
Se adoptă: tl = tb = 15,5 mm, bl = bc = 1800 mm.

4. Racordarea colţurilor gurilor de magazii [7,A.3.2]


Colţurile gurilor de magazii vor fi prevăzute cu table îngroşate, care se vor extinde atât pe
lungime, cât şi pe lăţime cu mărimea unei distanţe intercostale (fig. 1). Grosimea tablei
îngroşate nu va fi mai mică decât grosimea învelişului punţii de lângă ramele longitudinale, plus
grosimea punţii între deschideri (pe zona 0,5L la mijlocul navei)
t = tp1 + tp2 = 14,5 + 9,5 = 24 mm.
Raza de racordare în colţurile gurii de magazie nu trebuie să fie mai mică decât [7,A.3.3]
r  n  b1  b / B , rmin  0,1  m 
n   / 200 , n min  0,1 , n max  0,25
  lungimea gurii de magazie, în [m]
b = lăţimea gurii de magazie, b/B > 0,4.
Deoarece b/B = 1,8/42 = 0,04285 vom avea rmin  0,1  181  0,04285 = 0,1722 m şi
rmax  0,25  181  0,04285 = 0,43 m.
n = 23,4/200 = 0,117
r=0,117*1,8*(1-0,04285)=0,201m
Se adoptă rgm = 0,2 m.

D. Pereţi longitudinali şi transversali etanşi [24,C]

Dimensionarea pereţilor se face după [12]. Pentru grosimea minimă se va lua în atenţie
[24,A,13]. Referitor la analiza tensiunilor şi stabilităţii este valabil B.1.1.

Grosimea invelisului nu trebuie sa fie mai mica decat: 10 mm

E. Structura dublului fund [23,B.4.1 şi 8,B]


1. [23,B.4.1] Dimensiunile elementelor constructive ale dublului fund în zona de
încărcare (suport central, varange, longitudinale, etc.) se determină conform paragrafului [8,B].
Pentru lăţimea navei “B”, conform Fig. 23.1, se va lua lăţimea “B ’ ”. Lăţimea “B’ ” nu se va lua
mai mică decât 0,8B. Dimensiunile estimate se vor confrunta cu cele determinate conform 4.2.

1 1
α = 45o → B  (2 B  b)  (2  42  25,2)  40,8 m ,=36,4
'

3 3
B’ = 0,8·B = 0,8 ·42 = 33,6 m.
b=B’-(B-B’)=33,6-(42-33,6)=25,2
Se adoptă B’ = 36,4 m.

2. Suportul central [8,B.2.2]


- Înălţimea suportului central:
h = 350 + 45·B [mm], hmin = 600 mm,
h = 350 + 45·36,4 = 1988 mm.
Se adoptă hdf = 2000 mm.
- Grosimea suportului central:
 h 
hdf > 1200 mm → t    3,0 k  mm ,
120 
 2000 
t  3,0 1,0 = 19,66 mm.
 120 
Se adoptă tsc = 19,5 mm.

3. Suporţi laterali [8,B.3]


- [8,B.3.1] Se adoptă 4 suporţi laterali în fiecare bord, dispuşi la 3,15 m (cu acordul GL,
care admite doar 3,5 m).
- [8,B.3.2] Grosimea suporţilor laterali:
h
t k ,  mm
120
2000
t 1,0 = 16,66 mm.
120
Se adoptă tsl = 16,5 mm.
- Găurile de uşurare în suporţii laterali se dimensionează conform [8,B.3.2.3].

4. Învelişul dublului fund [23,B.4.4 şi 8,B.4]


[8,B.4] Grosimea învelişului dublului fund nu trebuie să fie mai mică decât:
t  1,1  a p  k  t K ,  mm
unde
p - presiunea de proiectare, în [kN/m2], după cum urmează (se admite valoarea cea mai
mare):
p1 = 10 (T – hdf) = 10 ( 14,57 – 2) = 125,7 kN/m2;
p2 = 10·h = 10·21,5 = 215 kN/m2,
h - distanţa de la învelişul dublului fund la nivelul gurii de aerisire,
h = H – hdf + hr = 21 – 2 + 2,5 = 21,5 m,
hr – înălţimea răsuflătorii [m], hr = 2,5 m;
G
p3 = pi = 9,81· · h (1 + av) = 9,81· 1,0·19,8· (1 + 0,11) = 215,3844 kN/m2 , [4,C.2]
V
G - masa încărcăturii din încăpere, în [t]
V - volumul încăperii, în [m3] (fără gurile de magazie)
G/V = ρ = 0,7 t/m3 < 1,0 t/m3 , [vezi 23,B.4.4] , G/V = 1,0 t/m3
h - înălţimea încărcăturii deasupra dublului fund în ipoteza încărcării complete a
spaţiului din încăpere, în [m]
h = H – hdf + hrgm = 21 – 2 + 0,8 = 19,8 m,
hrgm – înălţimea gurii de magazie [m], hrgm = 0,8 m;
av - factor de acceleraţie
av = F · m = 0,11·1,0 = 0,11
v0
F = 0,11 · = 0,11,
L
v0 = 14 Nd < L → v0 = L

m = 1,0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,7)14,27


p = max (p1 ; p2 ; p3) = 215,3844 kN/m2.
Obţinem: t df  1,1  0,95 215,38  1,0  2,03 = 17,36 mm (tdf = 18 mm).
Ţinând cont de [23,B.4.4.2], se adoptă tdf = 17,5 mm.

5. Varange cu inimă [8,B.7.3]


- [8,B.7.3.1] Varangele se vor dispune la 3 intervale de coastă.
- [8,B.7.3.4 şi 8,B.6.2.1] Grosimea varangelor:
h 
hdf > 1200 mm → t   df  1,0 k  mm , tmax < 16,0 mm,
120 
 2000 
t  1,0 1,0 = 17,66 mm.
 120 
Se adoptă tvi = 17,5 mm.
- [8,B.6.2.2] Aria secţiunii varangelor cu inimă nu trebuie să fie mai mică decât:
 
A w    T   e1  2 y /  k cm 2 ,
unde
e - distanţa între varange, în [m]
e = 2,85 m
  B ' , (nu există pereţi longitudinali)
 = 36,4 m
y - distanţa de la bordaj (perete longitudinal) la locul considerat, [m], ymax < 0,4 
y = B’ – b = 36,4 – 25,2 = 11,2 m
ε = 0,3.
Obţinem
Awmin  0,3  14,47  36,4  21  2  11,2 / 36,4   1,0 = 174,4 cm2.
A w  h df  t vi = 200 · 1,75 = 350 cm2 > A w .
ef min

- [8,B.7.3.5] Nervuri de rigidizare a varangelor. Se dispun în dreptul fiecărei


longitudinale, având dimensiunile longitudinalelor de dublu fund (înălţimea profilului trebuie să
fie mai mica de 150 mm).
Se adoptă (vezi profilul longitudinalelor de dublu fund): HP 240 11 (34,9 . 375,7 . 3,7).

6. Varange etanşe [8,B.6.3]


- [12,B.2] Grosimea varangelor etanşe nu trebuie să fie mai mică decât:
t 1  1,1  a  p  k  t k  mm
t 2  0,9  a  p 2  k  t k  mm
unde
p - presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform [4,D] (se va lua valoarea mai mare):
p1 = 9,81 · h1 · ρ·(1 + av) + 100 · pv = 9,81 · 22,5 · 0,7·(1 + 0,11) = 168,454 kN/m2
h1 - distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior
tancul, în [m]
h1 = H – hdf/2 + 2,5 = 21 – 2/2 + 2,5 = 22,5 m
ρ = 0,7 t/m3
av = 0,11 [4,C.1.1]
pv - presiunea ventilului de siguranţă, în [bari], dacă este prevăzut,
pv = 0
pd = 0.
Se adoptă p = p1 = 168,454 kN/m2.
p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:
p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 22,5 = 216,801 kN/m2 ,
h2 = H – hdf/2 + 2,5 = 20,3 – 2/2 + 2,5 = 22,5 m.
Obţinem:
t1  1,1  0,95  1678,454  1,0  1,856 = 15,416 mm,
t 2  0,9  0,95  216,801  1,0  2,03 = 17,418 mm.
[8,B.6.3.1] Grosimea varangelor etanşe nu trebuie să fie mai mică decât cea obţinută
pentru varangele cu inimă (tvi = 17,5 mm)
Se adoptă tve = 17,5 mm.
- [12,B.3] Nervuri de rigidizare a varangelor etanşe. Modulul de rezistenţă nu trebuie să
fie mai mic decât:
W1  0,55  a  2  p  k = 0,55·0,95·2 2·168,454·1,0 = 352
W2  0,44  a  2  p 2  k = 0,44·0,9·22·213,858·1,0 = 362,4 cm3
unde
 = hdf = 2 m;
p = 166,167 kN/m2 [4,D.];
p2 = 213,858 kN/m2 [4,D.1.2].
Se adoptă HP 240 10 (32,4 . 351,3 . 3,7).

7. Longitudinale de fund şi de dublu fund [8,B.7.2]


Modulele de rezistenţă se vor calcula după [9,B].
[9,B.3] Modulul de rezistenţă al longitudinalelor nu trebuie să fie mai mic decât:
W  m  a  2  p [cm 3 ] .

7.1. Longitudinale de fund


-  = 3·a = 3·0,95 = 2,85 m;
83,3 83,3
- m  = = 0,757 > mmin = 0,7
zul 110
  D
 zul   t   B  z  B = 230 – 120 = 110 N/mm 2 (zonă de sub axa neutră a
H
secţiunii transversale rezistente), unde
 t   0,8  L / 450   230 / k = (0,8 + 230/450)·230/1,0 = 301,555 N/mm2 >  t max ,
 t   t max  230 N/mm2;
 B  0,8  L max = 0,8·150 = 120 N/mm2 [9,B.2]
6 6
 L max  p = 175 = 150 N/mm2 [5,E.4.1]
7 7
σp = cS ·σp0 = 1,0· 175 = 175 N/mm2 [5,C.1]
cS = 1,0 (0,30 ≤ x/L ≤ 0,70)
σp0 = 175/k = 175/1,0 =175 N/mm2 (L ≥ 90m);
 D   L max = 150 N/mm2 [9,B.2];
z=0
m min  k  n = 1,0 · 0,7 = 0,7
n = 0,7 (p ≡ pB)
- p ≡ pB = 160,925 kN/m2 [4, B.3] (vezi calculul de la învelişul fundului)
Rezultă
Wlong fund  0,757  0,95  2,85 2  160,925 = 838,998 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 320x12 (56,8; 854,9; 8,3).
te = tf ·a/610 = 16,5 ·950/610 = 25,69 mm,
Wef = 854,9 + 8,3 (25,69 – 16,5) = 931,177 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalelor de fund HP 340 12 (Wef = 931,177 cm3).

7.2. Longitudinale de dublu fund


-  = 3·a = 3·0,95 = 2,85m;
83,3 83,3
- m   = 136,6 = 0,609 > mmin = 0,55
zul

  D 120  150
 zul   t   B  z  B = 230  120  2  20,3 = 136,6 N/mm2
H
m min  k  n = 1,0 · 0,55 = 0,55
n = 0,55 (p ≡ pi)
G
- p ≡ pi = 9,81· · h (1 + av) = 9,81· 1,0·19,8· (1 + 0,11) = 215,604 kN/m2 [4, C.2]
V
(vezi şi calculul de la învelişul dublului fund),
Rezultă
Wlong df  0,609  0,95  2,85 2  215,604 = 1014,84cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 340x13 (65,2 ; 1039,3 ; 9,7).
te = tdf ·a/610 = 20 ·950/610 = 31,14 mm,
Wef = 1039,3 + 9,7 (31,14 – 20) = 1149,88 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalelor de dublu fund HP 370 13 ( 72,9; 1273,1 ;9,7)
(Wef = 1149,88 cm3).

F. Tancul de gurnă

1. Învelişul plafonului înclinat al tancului de gurnă


[8,B.4] Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât:
t  1,1  a p  k  t K ,  mm
unde
p - presiunea de proiectare, în [kN/m2], p = max (p1, p2, p3).
Învelişul plafonului înclinat al tancului de gurnă se împarte în 4 file de tablă având
următoarele lăţimi: (I) b1 = 1,98 m, (II) b2 = 2,18 m, (III) b3 = 2,18 m, (IV) b4 = 1,014 m.

- p1 = 10 (T – hdf – Δh)
(I) p1 = 10(T – hdf) = 10( 14,57 – 2) = 117,7 kN/m2,
(II) p1 = 10(T – hdf – b1·sinφ) = 10( 14,57– 2 – 1,98·sin45°) = 103,699 kN/m2,
(III) p1 = 10[T – hdf – (b1 + b2)·sinφ] = 10[14,57 – 2 – (1,98 + 2,18)·sin45°] = =
2
88,284 kN/m ,
(IV) p1 = 10[T – hdf – (b1+b2+b3)·sinφ] = 10[14,57 – 2 – (1,98+2,18+2,18)·sin45°]=
= 72,869 kN/m2;
- p2 = 10·h , h = H – hdf – Δh + hr (vezi şi calculul de la învelişul dublului fund)
(I) p2 = 10( 21 – 2 + 2,5) = 207 kN/m2,
(II) p2 = 10( 21 – 2 – 1,98·sin45° + 2,5) = 192,99 kN/m2,
(III) p2 = 10[ 21 - 2 – (1,98 + 2,18)·sin45° + 2,5] =177,58 kN/m2,
(IV) p2 = 10[ 21 – 2 – (1,98+2,18+2,18)·sin45° + 2,5] = 163,442 kN/m2;
G
- p3 = pi = 9,81· · h (1 + av), [4,C.2] (vezi şi calculul de la învelişul dublului fund)
V
h = H – hdf + hrgm – Δh = 21 – 2 + 0,8 – Δh = 19,8 – Δh,
φ’ = φ – 20° = 25° [23,B.4.4.1]
(I) p3 = 9,81· 1,0·19,8· (1 + 0,11) = 207,98 kN/m2,
(II) p3 = 9,81· 1,0·(19,8 – 1,98·sin25°)·(1 + 0,11) = 200,35 kN/m2,
(III) p3 = 9,81· 1,0·(19,8 – 4,16·sin25°)·(1 + 0,11) = 195,75 kN/m2,
(IV) p3 = 9,81· 1,0·(19,8 – 6,34·sin25°)·(1 + 0,11) = 181,215 kN/m2;
Rezultă presiunea maximă de proiectare pe cele 4 file de tablă:
(I) p = p3 = 207 kN/m2,
(II) p = p3 = 200,35 kN/m2,
(III) p = p3 = 195,75 kN/m2,
(IV) p = p3 = 181,215 kN/m2. 13,96
Obţinem:
(I) t I  1,1  0,95 207  1,0  2,005 = 17,03 mm (tI = 16 mm).
Ţinând cont de [8,B.4.4.2], se adoptă tI = 17mm.
(II) t II  1,1  0,9 195,75  1,0  1,962 = 16,68 mm.
Se adoptă tII = 17mm.
(III) t III  1,1  0,95 181,215  1,0  1,905 = 15,695 mm.
Se adoptă tIII = 16 mm.
(IV) t IV  1,1  0,95 171,183  1,0  1,86 = 15,55 mm.
Se adoptă tIV = 16 mm.

2. Cadre în tancurile de gurnă


[12,B.3] Modulul de rezistenţă pentru grinzile de încrucişare, care nu participă la
încovoierea generală, încastrate la am
bele capete, nu trebuie să fie mai mic decât:
W1  0,55  a  2  p  k [cm3]
W2  0,44  a  2  p 2  k [cm3] .
Cadrul de gurnă este realizat din 3 elemente structurale:
I - traversa plafonului înclinat;
II - coasta cadru;
III - varanga cadru.
- deschiderea, în [m], conform [3,C],
I -  = 4,05 m;
II -  = 2,75 m;
III -  = 2,7 m.
- p - presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform [4,D] (se va lua valoarea mai mare):
p = p1 = 9,81 · h1 · ρ(1 + av) + 100 · pv ,
I - p1 = 9,81 · 17,3 · 1,025· (1 + 0,11) + 20 = 235 kN/m2
II - p1 = 9,81 ·19,3 · 1,025· (1 + 0,11) + 20 = 213,09 kN/m2
III - p1 = 9,81 · 23,5 · 1,025· (1 + 0,11) + 20 = 282,291 kN/m2
h1 - distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior
tancul, în [m]
I - h1 = H – hdf – (btg/2)·tg45° + 2,5 = 21 – 2 – (8,4/2)·1,0 + 2,5 = 17,3 m
II - h1 = H – htg/2 + 2,5 = 21 – 8,4/2 + 2,5 = 19,3 m
III - h1 = H + 2,5 = 16,5 + 2,5 = 23,5 m
ρ =1,025 t/m3(tanc balast, apă de mare)
av = 0,11 [4,C.1.1]
pv - presiunea ventilului de siguranţă, în [bari],
pv = 0,2 bar
p = pd = (4 – L/150)·lt·ρ + 100·pv = (4 – 230/150) ·12,35·1,025 + 20 = 31,224 kN/m2
sau
p = pd = (5,5 – B/20)·bt·ρ + 100·pv = (5,5 – 42/20)·8,4·1,025 + 20 = 49,274 kN/m2
lt = lmag/2 = 24,7/2 = 12,35 m ; bt = btg = 8,4 m.
Se adoptă p = p1.
- p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:
p2 = 9,81 · h2 ,
I - p2 = 9,81 · 17,3 = 169,713 kN/m2
II - p2 = 9,81 · 19,3 = 189,333 kN/m2
III - p2 = 9,81 · 23,5 = 230,535 kN/m2
h2 = distanţa dintre centrul sarcinii şi marginea superioară a conductei de prea plin,
respectiv a unui punct situat la 2,5m deasupra tancului, în [m],
h2 ≡ h1.
Obţinem:
I - W1 = 0,55 · 0,95· 4,052 · 213,03 · 1,0 = 2014,02 cm3
II - W1 = 0,55 · 0,95 · 2,752 ·235 · 1,0 = 1178,68 cm3
III - W1 = 0,55 · 0,95 · 2,702 · 282,291 · 1,0 = 1075,25 cm3.
Deoarece p2 < p1, nu mai calculăm W2.
Fâşia adiţională a elementelor cadrului de gurnă [3,E]:
I - / e = 2,43/2,85= 0,85
 = 0,6 · 4,05 = 2,43 m,
e = 3 · a = 2,85 m
n = 6, em1/e = 0,324
n = 3, em2/e = 0,18
n = 4 → em/e = 0,228.
Obţinem: em = 0,228 · e = 0,228 · 2,85 = 649 mm.
II -  / e = 1,65/2,85 = 0,57
 = 0,6 · 2,75 = 1,65 m,
e = 3 · a = 2,85 m
n = 6, em1/e = 0,216
n = 3, em2/e = 0,120
n = 2 → em/e = 0,088.
Obţinem: em = 0,088 · e = 0,088 · 2,85 =242,25 mm.
III -  / e = 1,62/2,85 = 0,0.56
 = 0,6 · 2,7 = 1,62 m,
e = 3 · a = 2,85 m
n = 6, em1/e = 0,216
n = 3, em2/e = 0,120
n = 2 → em/e = 0,088.
Obţinem: em = 0,088 · e = 0,088 · 2,85 = 242,25 mm.
Profilul elementelor cadrului de gurnă:
I - W = 2014,02 cm3 , tfa ≡ tI-III = 17; 17; 17 mm, efa = 649 mm, hl = 17,3
II - W = 1178,68 cm3 , tfa ≡ tb = 20 mm, efa = 242,25 mm, hl = 19,3
III - W = 1075,25 cm3 , tfa ≡ tf = 20 mm, efa = 242,25 mm, hl = 23,5

3. Longitudinalele de bordaj [23,B.5]


Avem 5 longitudinale de bordaj în tancul de gurnă (L1 – L5, numerotate de jos în sus).
[23,B.5] → [9,B.3,1] Modulul de rezistenţă al longitudinalelor nu trebuie să fie mai mic
decât:
W  m  a  2  p [cm 3 ] .
unde
-  = 3·a = 3·0,95 = 2,85 m;
83,3
- m 
zul

B  D
 zul   t   B  z  , (zonă de sub axa neutră a secţiunii transversale rezistente)
H
unde
 t   0,8  L / 450  230 / k = (0,8 + 230/450)·230/1,0 = 301,55 N/mm2 >  t max ,
 t   t max  230 N/mm2;
 B  0,8  L max = 0,8·150 = 120 N/mm2 [9,B.2]
6 6
 L max  p = 175 = 150 N/mm2 [5,E.4.1]
7 7
σp = cS ·σp0 = 1,0· 175 = 175 N/mm2 [5,C.1]
cS = 1,0 (0,30 ≤ x/L ≤ 0,70)
σp0 = 175/k = 175/1,0 =175 N/mm2 (L ≥ 90m);
 D   L max = 150 N/mm2 [9,B.2];
m min  k  n = 1,0 · 0,7 = 0,7
n = 0,7 (p ≡ ps)
120  150
zL1 = 2,0 m →  zul  230  120  2  = 135,714 N/mm2 →
21
83,3
m = 135,714 = 0,613
120  150
zL2 = 2,95 m →  zul  230  120  2,95  = 147,928 N/mm2 → m = 0.56
21
120  150
zL3 = 3,9 m →  zul  230  120  3,9  = 160,42 N/mm2 → m = 0,52
21
120  150
zL4 = 4,85 m →  zul  230  120  4,85  = 172,357 N/mm2 → m = 0,483
21
120  150
zL5 = 5,8 m →  zul  230  120  5,9  = 184,571 N/mm2 → m = 0,45
21
Deoarece m < mmin , se adoptă m = 0,7.
- p ≡ ps - sarcina pe bordaje, în [kN/m2], [4, B.2.1.1] (centrul sarcinii este sub linia de
plutire), cea mai mare valoare din următoarele două valori:
z
p s  10 T  z   p 0 (0,5   b)
2T
p s  p 0 1  b   χ = 30,45· (1+0)·1,0 = 30,45kN/m2,
p0 = 10,5 c1 = 30,45 kN/m2
b = 0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,8)
χ = 1,0 [4, B.2.2], α ≤ 18˚.
2
zL1 = 2,0 m → p s  1014,57  2   30,45(0,5  2  14,57  0) = 143,014 kN/m2
2,95
zL2 = 2,95 m → p s  1014,7  2,95  30,45(0,5  2  14,57  0) = 134,507 kN/m2
3,9
zL3 = 3,9 m → p s  1014,57  3,9   30,45(0,5  2  14,57  0) = 125,7 kN/m2
4,85
zL4 = 4,85 m → p s  1014,57  4,85  30,45(0,5  2  14,57  0) = 117,493 kN/m2
5,9
zL5 = 5,8 m → p s  1014,57  5,8  30,45(0,5  2  14,57  0) = 108,985 kN/m2
- a = 0,95 m pentru longitudinalele 2, 3, 4, 5
- a = r/3 + a/2 = 1,6/3 + 0,9/2 = 1,005 m pentru longitudinala 1 [9, B.3.3]
Rezultă:
WL1 = 0,7 · 1,005 · 2,852 · 143,014 = 813,414 cm3
WL2 = 0,7 · 0,9 · 2,852 · 134,507 = 764,773 cm3
WL3 = 0,7 · 0,9 · 2,852 · 125,7 = 714,698 cm3
WL4 = 0,7 · 0,9 · 2,852 · 117,493 = 667,035 cm3
WL5 = 0,7 · 0,9 · 2,852 · 108,985= 619,661 cm3.
[23,B.5] → [23,B.4.4.1] → [8,B.4] NU (vezi GL-engl)
[9,B.3.2] În tancuri (balast) modulul de rezistenţă nu va fi mai mic decât W2, [12,B.3.1].
W2  0,44  a  2  p 2  k [cm3].
p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:
p2 = 9,81 · h2 ,
h2 - distanţa dintre centrul sarcinii şi marginea superioară a conductei de prea
plin, respectiv a unui punct situat la 2,5m deasupra tancului, în [m],
h2 = H + 2,5 – z= 21 + 2,5 – z = 23,5 - z
zL1 = 2 m → p2 = 9,81(23,5 – 2) = 210,915 kN/m2
zL2 = 2,95 m → p2 = 9,81(23,5 – 2,95) = 201,595 kN/m2
zL3 = 3,9 m → p2 = 9,81(23,5 – 3,9) = 192,276 kN/m2
zL4 = 4,85 m → p2 = 9,81(23,5 – 4,85) = 182,956 kN/m2
zL5 = 5,9 m → p2 = 9,81(23,5 – 5,9) = 173,637 kN/m2
Obţinem:
W2 L1 = 0,44 · 1,005 · 2,852 · 210,915 = 740,974 cm3
W2 L2 = 0,44 · 0,95 · 2,852 201,595 = 684,456 cm3
W2 L3 = 0,44 · 0,95 · 2,852 · 192,276 = 652,816 cm3
W2 L4 = 0,44 · 0,95 2,852 · 182,956 = 621,173 cm3
W2 L5 = 0,44 · 0,95 2,852 · 173,637 = 589,533 cm3.
Rezultă WLi > W2 Li .
Profilul longitudinalelor de bordaj din tancul de gurnă:
- L1 → WL1 = 813,141 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 32012 (56,8 ; 854,9 ; 8,3).
te = tb1 ·a/610 = 20 ·1005/610 = 32,78 mm,
Wef = 173,637 + 8,3 (32,78 – 20) = 960,974 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L1: HP 340x12 (Wef = 960,974 cm3).
- L2 → WL2 = 764,773 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 300x13 (55,1 ; 759,4 ; 6,9).
te = tb1 ·a/610 = 20 ·950/610 =31,213 mm,
Wef = 759,4 + 6,9 (31,213 – 20) = 836,197 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L2: HP 320x12 (Wef = 836,197 cm3).
- L3 → WL3 = 714,698 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 30011 (55,8 ; 854,9 ; 8,3 )
te = tb1 ·a/610 = 20 ·950/610 = 31,213 mm,
Wef = 854,9 + 8,3 (31,213 – 20) = 781,833 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L3: HP 320 12 (Wef = 781,833 cm3).
- L4 → WL4 = 667,035 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 30012 (52,1 ; 734,6 ; 7).
te = tb1 ·a/610 = 20 ·950/610 = 31,213 mm,
Wef = 734,6 + 7 (31,213 – 20) = 812,51 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L4: HP 280 11 (Wef = 812,51 cm3).

- L5 → WL5 = 619,661 cm3.


Alegem din catalogul de profile: HP 28012 (47,4;616,8 ; 5,8).
te = tb1 ·a/610 = 20 ·950/610 = 31,213 mm,
Wef = 616,8 + 5,8 (31,213 – 20) = 681,83cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L5: HP 300 11 (Wef = 681,83cm3).

4. Longitudinalele plafonului înclinat [23,B.5]


Avem 6 longitudinale ale plafonului înclinat (L1 – L6, numerotate de jos în sus).
[23,B.5] Întăriturile longitudinale din tancul de gurnă se dimensionează conform
modulului de rezistenţă prescris pentru longitudinalele de bordaj → [9,B.3,1] Modulul de
rezistenţă al longitudinalelor nu trebuie să fie mai mic decât:
W  m  a  2  p [cm 3 ] .
unde
-  = 3·a = 3·0,95 = 2,85 m;
83,3   D
- m   ,  zul   t   B  z  B , (zonă de sub axa neutră a secţiunii transversale
zul H
rezistente), unde
σt = 289 N/mm2
σB = 120 N/mm2
σD = 150 N/mm2
m min  k  n = 1,0 · 0,7 = 0,7
n = 0,7 (p ≡ ps)
zLi = hdf + i · a · sin 45° , i = 1 – 6
zL1 = (2 + 0,95sin 45°) = 2,671→ σzul = 221 N/mm2 → m = 0,37
zL2 = (2 + 1,9 sin 45°) = 3,343→ σzul = 175,108 N/mm2 → m = 0,47
zL3 = (2 + 2,85 sin 45°) = 4,015→ σzul = 247,196 N/mm2 → m = 0,336
zL4 = (2 + 3,8 sin 45°) = 4,68→ σzul = 263,654N/mm2 → m = 0,315
zL5 = (2 + 4,5 sin 45°) = 5,35→ σzul = 283,197 N/mm2 → m = 0,3
zL6 = (2 + 5,4 sin 45°) = 6,03→ σzul = 286,44 N/mm2 → m = 0,26
Deoarece m < mmin , se adoptă m = 0,7.
- p ≡ ps - sarcina pe bordaje, în [kN/m2], [4, B.2.1.1] (centrul sarcinii este sub linia de
plutire), cea mai mare valoare din următoarele două valori:
z
p s  10 T  z   p 0 (0,5   b)
2T
p s  p 0 1  b   χ = 30,45· (1+0)·1,0 = 30,45 kN/m2,
p0 = 10,5 c1 = 30,45 kN/m2
b = 0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,8)
χ = 1,0 [4, B.2.2], α ≤ 18˚.
Obţinem:
L1 → ps = 137 kN/m2 → WL1 = 740 cm3
L2 → ps = 131,088 kN/m2 → WL2 = 708,06 cm3
L3 → ps = 129,165 kN/m2 → WL3 = 697,679 cm3
L4 → ps = 119,015 kN/m2 → WL4 = 642,855 cm3
L5 → ps = 113,015 kN/m2 → WL5 = 610,442 cm3
L6 → ps = 106,904 kN/m2 → WL6 = 577,437 cm3.
[9,B.3.2] În tancuri (balast) modulul de rezistenţă nu va fi mai mic decât W2, [12,B.3.1].
W2  0,44  a  2  p 2  k [cm3] ,
p2 = 9,81 · h2 ,
h2 = H + 2,5 – z
Obţinem:
L1 → h2= 20,829 → p2 = 204,332 kN/m2 → W2 L1 = 693,74 cm3
L2 → h2= 20,157 → p2 = 197,740 kN/m2 → W2 L2 = 625,592 cm3
L3 → h2= 19,485 → p2 = 191,147 kN/m2 → W2 L3 = 604,734 cm3
L4 → h2= 18,64 → p2 = 184,624 kN/m2 → W2 L4 = 584,097cm3
L5 → h2= 18,5 → p2 = 178,051 kN/m2 → W2 L5 = 563,302 cm3
L6 → h2= 17,47 → p2 = 171,38 kN/m2 → W2 L5 = 542,197 cm3.
Rezultă WLi > W2 Li .
[23,B.5] Dimensiunile longitudinalelor se vor verifica şi sub jurisdicţia sarcinilor date de
[23,B.4.4.1] → [8,B.4],
p - presiunea de proiectare, în [kN/m2], după cum urmează (se admite valoarea cea mai
mare):
p1 = 10 (T – zLi) p2 = 10·h = 10·( H – zLi + 2,5)
2
L1 → p1 = 119,89 kN/m L1 → p2 = 143,99 kN/m2
L2 → p1 = 112,27 kN/m2 L2 → p2 = 137,27 kN/m2
2
L3 → p1 = 105,55 kN/m L3 → p2 = 127,55 kN/m2
L4 → p1 = 98,9 N/m2 L4 → p2 = 123,9 kN/m2
2
L5 → p1 = 92,2 kN/m L5 → p2 = 117,2 kN/m2
L6 → p1 = 85,4 kN/m2 L6 → p2 = 110.4 kN/m2
G
p3 = pi = 9,81· · h (1 + av) [4,C.2]
V
G/V = 1,0 t/m3 [23,B.4.4]
h = H – z’Li + hrgm
z’Li = hdf + i · a · sin 25° , i = 1 – 6 (φ’ = φ – 20° [23,B.4.4.1])
hrgm – înălţimea gurii de magazie [m], hrgm = 0,8 m;
av = 0,11
L1 → h=18,8 → p3 = 204,715 kN/m2
L2 → h=18,392 → p3 = 200.272 kN/m2
L3 → h=17,996→ p3 = 195,96 kN/m2
L4 → h=17,595 → p3 = 191,593 kN/m2
L5 → h=17,2 → p3 = 187,27 kN/m2
L6 → h=16,8 → p3 = 183,13 kN/m2
p = max (p1 ; p2 ; p3) ,
L1 → p3 = 204,715 kN/m2
L2 → p3 = 200,272 kN/m2
L3 → p3 = 195,96 kN/m2
L4 → p3 = 191,593 kN/m2
L5 → p3 = 187,27 kN/m2
L6 → p3 = 183,13 kN/m2
Modulul de rezistenţă al longitudinalelor sub jurisdicţia sarcinilor date de [8,B.4] este:
WL1 = 0,7 · 0,95 · 2,852 ·204,715 = 906,172 cm3
WL2 = 0,7 · 0,95 · 2,852 ·200,272 = 886,5cm3
WL3 = 0,7 · 0,95 · 2,852 ·195,96 = 864,422cm3
WL4 = 0,7 · 0,95 · 2,852 ·191,593 = 848,08 cm3
WL5 = 0,7 · 0,95· 2,852 ·187,27 = 829,049 cm3
WL6 = 0,7 · 0,95 · 2,852 ·183,13 = 809,767 cm3.
Profilul longitudinalelor plafonului înclinat:
- L1 → WL1 = 906,172 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 34012 (61,80 ; 995,9 ; 9,9).
te = tb1 ·a/610 = 20 ·950/610 = 31,147 mm,
Wef = 995,9 + 9,9 (31,147 – 20) = 1106,255 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L1: HP 340 13 (Wef = 1106,255 cm3).
- L2 → WL2 = 917,15 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 32013 (60,00;891,9 ; 8,2).
te = tb1 ·a/610 = 20 ·950/610 = 31,147 mm,
Wef = 891,9 + 8,2 (31,147 – 20) = 983,3 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L2: HP 340 12 (Wef = 983,3 cm3).
- L3 → WL3 = 864,422 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 32012 (60,00 ; 891,9 ; 8,2).
te = tb1 ·a/610 = 20 ·950/610 = 31,147 mm,
Wef = 891,9 + 8,2 (31,147 – 20) = 983,3 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L3: HP 340 12 (Wef = 983,3 cm3).
- L4 → WL4 = 848,08 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 32012 (56,8 ; 854,9 ; 9).
te = tb1 ·a/610 = 20 ·950/610 = 31,147 mm,
Wef = 854,9 + 9 (31,147 – 20) = 947,42 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L3: HP 340 12 (Wef = 947,42 cm3).
- L5 → WL5 = 829,049 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 32012 (56,8 ; 854,9 ; 9).
te = tb1 ·a/610 = 20 ·950/610 = 31,147 mm,
Wef =.854,9 + 9 (31,147 – 20) = 947,42 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L5: HP 340 12 (Wef = 947,42 cm3).
- L6 → WL6 = 809,767 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 32012 (56,8 ; 854,9 ; 8,3).
te = tb1 ·a/610 = 20 ·950/610 = 31,147 mm,
Wef = 854,9 + 8,3 (31,147 – 20) = 947,42 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L5: HP 340 12 (Wef = 947,42 cm3).

5. Longitudinalele de fund [9,B.3]


Avem 4 longitudinale de fund în tancul de gurnă (L1 – L4, numerotate de la bordaj).
Modulul de rezistenţă al longitudinalelor L2 – L4 este acelaşi cu cel determinat pentru
longitudinalele de fund din dublu fund:
WL2-L4 = 838,998 cm3.
Profilul longitudinalelor de fund L2 – L4 HP 340 12 (Wef = 838,998 cm3).
Longitudinala L1 va avea modulul de rezistenţă calculat cu:
a = r/3 + a/2 = 1,6/3 + 0,95/2 = 1,005 m [9, B.3.3]
WL1  0,757  1,005  2,7 852  160,925 = 1038,95 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 34013 (65,2 ; 1039,3 ; 9,7).
te = tb1 ·a/610 = 20 ·1005/610 = 35,21 mm,
Wef = 1039,3 + 9,7 (35,21 – 20) = 1187,128 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalei L1: HP 370 13 (Wef = 1187,128 cm3).
 Date din poseidon