Sunteți pe pagina 1din 88

FMAM

UMF Carol Davila


București, România

Curs 02:
Noţiuni termodinamice de bază. 
Termodinamică biologică.

Magda Mocanu, PhD


Sumar
1. Noțiuni termodinamice de bază
2. Principiul I al termodinamicii
3. Principiul II al termodinamicii
4. Energia și lumea vie

2
Bibliografie facultativă
1. College Physics, Serway & Vuille, 2009/2012
2. University Physics, Sears & Zemansky, 2008
3. Physical Chemistry for the Life Science, Atkins & de Paula, 2011
4. Essential Cell Biology, Alberts et al., 2010
5. Principles of Biochemistry, Lehninger, 2008

3
1. NOȚIUNI TERMODINAMICE DE 
BAZĂ

4
1.1. CONCEPTE FUNDAMENTALE ‐
DEFINIȚII, CLASIFICĂRI 

5
Termodinamica
= parte a fizicii care se ocupă cu studiul:  
• Legilor ce coordonează transformarea 
energiei dintr‐o formă în alta
• Capacității energiei de a efectua lucru 
mecanic 
• Sensului în care va circula căldura 

6
Oxford. Dictionary of Physics.
Bioenergetica 
= dezvoltarea energiei de către organismele vii

Aplicații ale termodinamicii în chimie și biologie:
• Energia rezultată în reacțiile chimice
• Cum are loc transferul de energie în celule
• Cum se pot asambla molecule de dimensiuni 
mari în interiorul celulelor 

7
Sistemul termodinamic
Componente:
• Sistemul (ex: un vas de reacție, un 
motor, o celulă etc.) = partea din 
univers care ne interesează
• Mediul extern = locul în care facem 
observațiile 
• Suprafață de separare = separă cele 
două componente 

8
2011, Physical Chemistry for the Life Sciences, Atkins
Clasificarea sistemelor termodinamice

Tip sistem Schimb  Schimb 


de energie  de materie
Deschis x  x 
Închis  x ‐
Izolat  ‐ ‐

Interacțiunea sistemului cu mediul înconjurător se realizează prin 
schimb de energie și materie

9
2011, Physical Chemistry for the Life Sciences, Atkins & de Paula
Starea sistemului termodinamic
= totalitatea proprietăților sistemului 
termodinamic la un moment dat

Parametri de stare
= mărimi fizice măsurabile care caracterizează 
proprietățile sistemului termodinamic

10
Clasificarea parametrilor de stare
1. Intensivi – caracterizează proprietățile locale 
ale sistemului 
(ex: presiunea, temperatura, densitatea)

2. Extensivi – caracterizează sistemul ca 
ansamblu; sunt caracterizați de relația: 
a = a1 + a2
a, valoarea paramentrului în sistemul reunit; 
a1, valoarea parametrului în subsistemul 1;
a2, valoarea parametrului în subsistemul 2. 
(ex: masa, volumul)
11
Stare staționară vs stare nestaționară
Stare staționară
= parametri care definesc starea sistemului nu 
evoluează în timp
Stare nestaționară
= parametri care definesc starea sistemului 
evoluează în timp

12
Stare de neechilibru vs stare de 
echilibru termodinamic

Un sistem termodinamic izolat de mediul 
exterior care se află în stare de neechilibru 
termodinamic, va evolua spre o stare de 
echilibru termodinamic după un interval de 
timp pe care nu o va părăsi de la sine. 13
Proces termodinamic / 
transformare de stare (1)
= trecerea unui sistem termodinamic dintr‐o stare în 
alta
Clasificare:
 Dpdv al parametrilor de stare (legile gazului ideal)
 Izoterme (T = constantă)
 Izobare (p = constantă)
 Izocore (V = constant)
 Adiabatice (Q = 0)
 Dpdv al vitezei de desfășurare
 Cvasistatice (viteza foarte mică)
 Nestatice (viteză foarte mare, stările intermediare nu pot fi 
definite)

14
Cristea & Ardelean, Elemente fundamentale de fizică, 1980
Proces termodinamic / 
transformare de stare (2)
= trecerea unui sistem termodinamic dintr‐o stare în 
alta
Clasificare: 1
p 1 p
 Dpdv al drumului parcurs 2
 Reversibile
2
 Ireversibile
 Ciclice  V V

Procesele din natură sunt procese ireversibile 
(se defășoară de la sine doar într‐un anumit sens)

15
Cristea & Ardelean, Elemente fundamentale de fizică, 1980
Procese exoterme 
vs procese endoterme
Procesele exoterme Procesele endoterme
= elibereză energia sub formă = absorb energia sub formă de 
de căldura în mediul  căldura din mediul 
înconjurător înconjurător

C6H12O6 + 6 O2  6CO2 + 6H2O NH4NO3  NH4+ + NO3‐


22 °C 2 °C

16
2011, Physical Chemistry for the Life Sciences, Atkins & de Paula
Înveliș adiabatic vs înveliș diatermic
Învelișul diatermic
= permite trecerea energiei
sub formă de căldură

Învelișul adiabatic
= nu permite trecerea
energiei sub formă de
căldură

17
2011, Physical Chemistry for the Life Sciences, Atkins & de Paula
Mărimi de stare vs mărimi de proces

Mărimi de stare Mărimi de proces 
= sunt variabile termodinamice care  = sunt variabile termodinamice care 
depind doar de starea inițială și  depind de stările intermediare din 
finală a sistemului și nu depind de  proces  
stările intermediare din proces  
Ex: energia internă  Ex: căldura, lucrul mecanic

18
2011, Physical Chemistry for the Life Sciences, Atkins & de Paula
1.2. LUCRUL MECANIC, ENERGIA ȘI 
CĂLDURA 

19
Lucrul mecanic, L
= procesul prin care se realizează deplasarea 
împotriva unei forțe
Lucrul mecanic efectuat asupra unui gaz la 
presiune constantă: 

p = presiunea gazului
ΔV = Vf ‐ Vi

2012, College Physics, Serway & Vuille
20
2011, Physical Chemistry for the Life Sciences, Atkins
Energia internă, U

http://hyperphysics 21
Energia internă, U

http://hyperphysics 22
Energia internă, U
= include energia cinetică și potențială a 
particulelor ce alcătuiesc sistemul 

Ec = mișcare de rotație, vibrație, translație a particulelor
Ep = forțelor intermoleculare

• este o mărime de stare

23
Căldura, Q
= este o formă a schimbului de energie între sistem și 
mediul său extern datorită diferenței de temperatură 
dintre ele

Calorie (cal)

= este energia necesară pentru a crește temperatura unui gram de apă de la  14.5°C la
15.5°C 

1 cal ≡ 4,186 J

Caloriile alimentare nu sunt calorii, ci mai degrabă kilocalorii (1000 cal)
24
Transferul de energie prin căldură
Conductivitate termică Convecție  Radiație

Aplicații medicale

25
2012, College Physics, Serway & Vuille
Interpretarea moleculară a lucrului 
mecanic și a căldurii 
Lucrul mecanic Căldura
este forma de schimb de este forma de schimb de
energie care utilizează mișcarea energie care utilizează mișcarea
uniformă a atomilor dezordonată a atomilor

26
2011, Physical Chemistry for the Life Sciences, Atkins & de Paula
1.3. PRINCIPIUL ZERO AL 
TERMODINAMICII

27
Contact termic. Echilibru termic.
Contact termic:
• Ansamblul celor 2 sisteme termodinamice este izolat de 
exterior
• Între ele e posibil schimbul de căldură
• Între ele nu e posibil schimb de lucru mecanic 

Echilibru termic:
• atunci când sunt puse în contact termic, între ele nu are loc 
schimb de căldură

28
Principiul zero al termodinamicii

Dacă obiectele A și B sunt fiecare în echilibru termic cu 
al treilea obiect C, atunci A și B se află în echilibrul 
termic. 

29
2012, College Physics, Serway & Vuille
Temperatura
= este proprietatea care determină dacă un obiect se 
află în echilibru termic cu un alt obiect

273.15

9
32
5

30
2012, College Physics, Serway & Vuille
1.4. NOȚIUNI DE CALORIMETRIE

31
Calorimetria 
= este o componentă a termodinamicii care se 
ocupă cu măsurarea coeficienților calorici și a 
căldurii transferate între corpuri 

Ecuația calorimetrică

ă ă

32
Coeficienți calorici
= mărimi fizice care stabilesc legătura 
cantitativă dintre căldura schimbată și variația 
temperaturii

• Capacitatea calorică, C
• Căldura specifică, c

33
Capacitatea calorică, C
Căldură Q absorbită este proporțională cu
temperatura schimbată

34
2009, Esssential College Physics, Rex & Wolfson
Căldura specifică, c
Capacitatea calorică C este proporțională cu 
masa m:


 
• c, este o constantă de material (ex: căldura specifică a apei = 4180 J/kg K)

35
2009, Esssential College Physics, Rex & Wolfson
Calorimetrul 
= dispozitiv de măsurare a schimbului 
de căldură (primită sau cedată) într‐un 
proces termodinamic

• Două vase – cel interior cu capac
• Termometru
• Pereți adiabatici
• Capacitatea calorică a dispozitivului este 
cunoscută
• Permite calcularea căldurii specifice a probei 
de cercetat

36
2011, Physical Chemistry for the Life Sciences, Atkins & de Paula
2. PRINCIPIUL I AL 
TERMODINAMICII

37
Principiul I al termodinamicii (1)
Transfer de energie

Energia termică a unui gaz 
poate fi crescută prin 
comprimarea gazului

Energia termică a unui 
gaz poate fi crescută 
prin încălzirea gazului

Transferul de căldură Efectuarea de lucru mecanic

Sistemul a suferit o variație a energiei interne
38
2009, Esssential College Physics, Rex & Wolfson
Principiul I al termodinamicii (2)
Enunț
În orice transformare variația energiei interne a 
unui sistem termodinamic depinde numai de 
stările inițială și finală ale sistemului fiind 
independentă de stările intermediare prin care 
evoluează acesta


Uf = energia internă a sistemului în starea finală
Ui = energia internă a sistemului în starea inițială
39
Principiul I al termodinamicii (3)

Dacă un sistem termodinamic este izolat:
0
0
∆ 0
Energia internă a unui sistem izolat se conservă

40
Convenția de semn

Sistemul câștigă energie
L > 0 Asupra sistemului se efectuează lucru mecanic 
Q > 0  Sistemul primește căldură de la mediul exterior

Sistemul pierde energie
L < 0 Sistemul efectuează lucru mecanic
Q < 0 Sistemul cedează căldură către mediul exterior
L < 0
Ex: ridicarea unei greutăți, forțarea ionilor să traverseze canalele 
ionice

41
2011, Physical Chemistry for the Life Sciences, Atkins & de Paula
Entalpia, H (1)
(Lb gr en = în interior, thalpos = căldură)

= suma dintre energia internă a sistemului și 
produsul dintre presiune și volum

• este o mărime de stare

42
Entalpia, H (2)
Procesele care au loc în organismele vii au loc la presiune 
atmosferică  presiune constantă

∆ ∆ ∆ ∆ ∆ ∆V

dacă p = ct ∆ ∆

∆ ∆ ∆ ∆ ∆

La presiune constantă, 
variația de entalpie depinde doar de căldură

43
3. PRINCIPIUL AL II‐LEA AL 
TERMODINAMICII 

44
3.1. ENUNȚURI, EXEMPLE, 
ENTROPIA

45
Principiul II al termodinamicii
20 °C 20 °C

80 °C căldura 80 °C căldura

Enunț #1: Formularea Clausius
= căldura nu poate trece, de la sine, de la un 
corp mai rece la unul mai cald fără a avea loc 
modificări în mediul extern
46
Principiul II al termodinamicii

Schimbările spontane

= schimbări care au 
tendința de a apărea, 
fără a necesita lucru 
mecanic pentru a 
efectua schimbarea 
respectivă

47
Figure 3-4 Essential Cell Biology (© Garland Science 2010)
Definiția termodinamică a entropiei, S
Entropie (en = în interior + lb greacă tropos = transformare)

= schimbul de energie sub formă de căldură 
raportat la temperatură

• Caracterizează gradul de dezordine al 
unui sistem

• Este o mărime de stare

• Este un parametru extensiv

48
2011, Physical Chemistry for the Life Sciences, Atkins & de Paula 48
Principiul II al termodinamicii
Enunț #2
= într‐un sistem izolat entropia crește în 
procesele spontane: ΔS > 0

Procesele ireversibile
• generează entropie

Procesele reversibile (cvasistatice)
• NU generează entropie
49
Entropia absolută și principiul al III‐lea 
al termodinamicii 

La temperatura de 0 K, entropia oricărui sistem 
cristalizat perfect este nulă (T = 0 K, S = 0)

Ex: 
Caracteristică materialelor cristaline perfect ordonate

50
3.2. POTENȚIALE TERMODINAMICE

51
Ce sunt potențialele termodinamice?
• Se mai numesc funcții termodinamice 

• Sunt combinații liniare ale unor mărimi 
termodinamice de stare

• Pot fi deduse unele din altele

• Sunt utilizate în determinările experimentale

52
Energia liberă, F
= este definită ca fiind diferența dintre energia 
internă a sistemului și produsul dintre 
temperatură și entropie

53
Entalpia liberă (Energie liberă Gibbs, G)
= este definită ca fiind diferența dintre entalpia
sistemului și produsul dintre temperatură și 
entropie

54
2011, Physical Chemistry for the Life Sciences, Atkins & de Paula
Potențiale termodinamice
– TS 
U F
= U – TS
Energie internă Energie liberă

+ pV
H G
= U + pV = U + pV – TS
Entalpie Entalpie liberă

55
http://hyperphysics
Direcția reacțiilor spontane
La temperatură și presiune constantă, 
la echilibru:

• entropia totală a sistemului și a 
mediului încojurător ↑

• energia liberă Gibbs ↓ 

Energia liberă Gibbs poate anticipa 
direcția reacțiilor chimice

56
2011, Physical Chemistry for the Life Sciences, Atkins & de Paula
4. ENERGIA ȘI LUMEA VIE

57
Organisme vii vs materie
Organismele vii generează și mențin ordinea în 
univers:

• Aminoacizii  proteine
• Nucleotidele  acizi nucleici
• Zaharurile  glucide
• Acizii grași  lipide 

Fiecare celulă = ”uzină chimică în miniatură” – milioane de 
reacții/secundă
58
2010, Essential Cell Biology, Alberts et al.
Energia este înmagazinată la nivelul 
legăturilor chimice
Metabolismul
= suma tuturor reacțiilor chimice 
necesare pentru supraviețuirea, 
creșterea și reproducerea 
organismelor vii

Metabolism: 
1. Catabolism (degradarea)
2. Anabolism (biosinteza) 

59
2010, Essential Cell Biology, Alberts et al.
Energia și lumea vie
1. Utilizarea energiei de către organismele vii
2. Energia liberă și cataliza enzimatică
3. Sinteza biomoleculelor 

60
4.1. UTILIZAREA ENERGIEI DE CĂTRE 
ORGANISMELE VII

61
4.1.1. PRINCIPIUL I ÎN LUMEA VIE

62
Legea conservării energiei

Energia se conserva

Nu poate fi creată sau distrusă, ci doar 
transferată dintr‐o formă în alta. 

63
2009, Vuille, College Physics
Circuitul energiei în natură respectă 
principiul conservării energiei

Circuitul carbonului în biosferă
64
2010, Essential Cell Biology, Alberts et al.
4.1.2. PRINCIPIUL AL II‐LEA ÎN 
LUMEA VIE

65
Principiul al II‐lea al termodinamicii în 
lumea vie
În univers sau în sistemele izolate gradul de 
dezordine poate doar să crească 

Reformulare Principiul al II‐lea:

Sistemele se îndreaptă spontan către 
aranjamente cu entropie crescută

Entropia = măsoară  gradul de dezordine dintr‐un sistem

66
2010, Essential Cell Biology, Alberts et al.
Structurile biologice 
sunt structuri ordonate

(A) Proteinele care formează capsida virală
(B) Dispunerea ordonată a microtubulilor 
(C) Suprafața unei granule de polen
(D) Imagine de pe aripa unui fluture
(E) Floare – formată din milioane de celule

67
2010, Essential Cell Biology, Alberts et al.
Organismele vii deoarece generează ordine, par 
să contrazică principiul II al termodinamicii

68
Celulele vii nu contrazic 
principiul II al termodinamicii 

Celulele nu sunt sisteme izolate. Preiau  Căldura rezultată în urma reacțiilor 
nutrienți din mediu și generează  chimice este eliberată în mediu, 
energie pentru formarea de legături  conducând la creșterea entropiei 
chimice și macromolecule. mediului (cf. PII al termodinamicii).

69
2010, Essential Cell Biology, Alberts et al.
4.2. ENERGIA LIBERĂ ȘI CATALIZA 
ENZIMATICĂ

70
Reacțiile chimice care formează căile 
metabolice sunt catalizate de enzime
• Majoritatea reacțiilor chimice au loc la temperaturi mai mari 
decât cele din celule  reacțiile chimice din celule sunt 
controlate de proteine care accelerează procesele, denumite 
enzime

• O serie de reacții chimice liniare formează o cale metabolică

• În organism căile metabolice formează rețele complexe

71
2010, Essential Cell Biology, Alberts et al.
Enzimele respectă principiul al II‐lea al 
termodinamicii
• Pot accelera reacțiile favorabile energetic 
(acelea care produc dezordine în univers) 

DAR, 

• Nu pot forța reacțiile nefavorabile energetic 
să aibă loc

72
Reacții favorabile energetic
Arderea hârtiei:
hârtie + O2  fum + cenușă + căldură + CO2 + H2O
Reacție favorabilă energetic

Reacția inversă:
fum + cenușă + căldură + CO2 + H2O  hârtie + O2
Reacție nefavorabilă energetic

73
Enzimele scad bariera energetică ce 
previne apariția reacțiilor chimice

74
2010, Essential Cell Biology, Alberts et al.
Reacțiile favorabile energetic au ΔG < 0

ΔG°, energia liberă Gibbs standanrd
= toate moleculele au concentrația 1 M și pH 7.0

Valoarea ΔG ne permite să anticipăm sensul reacțiilor chimice

75
Reacții spontane

sucroză  glucoză + fructoză glucoză + fructoză  sucroză 


∆ 5.5 ∆ 5.5

reacție de hidroliză spontană reacția nu va avea loc fără un adaos
de energie de la o altă reacție

76
2010, Essential Cell Biology, Alberts et al.
Cuplarea reacțiilor poate conduce la 
apariția reacțiilor favorabile energetic
Reacția nefavorabilă energetic
X  Y (ΔG > 0)

este condusă de 

Reacția favorabilă energetic
C  D (ΔG < 0)

astfel încât, variația finală a energiei 
libere în reacțiile cuplate să fie 
negativă

77
2010, Essential Cell Biology, Alberts et al.
Reacții cuplate

78
4.3. SINTEZA BIOMOLECULELOR

79
Intermediari energetici comuni

= molecule care înmagazinează energia eliberată din oxidarea 
nutrienților la nivelul legăturilor covalente  

Intermediari energetici comuni:
– ATP = acid adenozintrifosforic
– NADP+ / NADPH = nicotinamidadenin dinucleotidfosfat sub formă 
oxidată/ redusă

80
Intermediari energetici comuni
(lb. engl. molecule ”carrier”)

81
2010, Essential Cell Biology, Alberts et al.
ATP (acid adenozintrifosforic)
• Principalul intermediar 
energetic comun/ moneda 
de schimb energetic

• Molecula fosfat terminală 
poate fi ușor transferată 
unei alte molecule 

• Legătura dintre gruparea 
fosfat și ADP 
= legătură macroergică
ΔG° = ‐7,3 Kcal/mol

82
2010, Essential Cell Biology, Alberts et al.
Reacțiile de biosinteză nefavorabile 
energetic pot fi cuplate cu hidroliza ATP
Biosinteza glutaminei
(aminoacid utilizat pentru sinteza de proteine)

Condensarea acidului glutamic cu NH3


ΔG° = +3,4 kcal/mol

Hidroliza ATP 
ΔG° = ‐7,3 kcal/mol

Acid glutamic, 
unul din cei 21 
aac proteinogeni

83
2010, Essential Cell Biology, Alberts et al.
NADP+/NADPH
(nicotinamidadenin dinucleotidfosfat)

1e‐

1e‐
Donează 
atomi de 
H+
hidrogen, 
electroni
2e‐

84
2010, Essential Cell Biology, Alberts et al.
NADPH participă la faza finală a 
biosintezei colesterolului

85
2010, Essential Cell Biology, Alberts et al.
Sinteza macromoleculelor necesită 
energie (1)

86
Figure 3-39a Essential Cell Biology (© Garland Science 2010)
Sinteza macromoleculelor necesită 
energie (2)

87
Figure 3-39b Essential Cell Biology (© Garland Science 2010)
Sinteza macromoleculelor necesită 
energie (3)

88
Figure 3-39c Essential Cell Biology (© Garland Science 2010)