Copiii cu dizabilități

România 2013
1

© UNICEF România/Pirozzi
Definirea dizabilității,
cadrul legal internațio­nal
și românesc
La nivel internațional domeniul
dizabilității este reglementat de
Convenția privind Drepturile Per-
soanelor cu Dizabilități, adoptată la
New York de Adunarea Generală
a Națiunilor Unite la 13 decembrie
2006, ratificată de România prin
Legea nr. 221/2010.
Convenția evidențiază responsa-
bilitatea societății și rolul acesteia
pentru a asigura o viață demnă și
șanse egale tuturor membrilor săi,
inclusiv copiilor cu dizabilități.
Convenția recunoaște că „dizabi­
litatea este un concept în evoluție
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT
FRECVENTATĂ DE COPIII
CU DIZABILITĂŢI
30,000
30,000
30,000
30,000
30,000
30,000
0 alte forme de învățământ
2010
și că acesta rezultă din interacțiunea dintre persoanele cu
deficiențe și barierele de atitudine și de mediu care împiedică
participarea lor deplină și efectivă în societate în condiții de
egalitate cu ceilalți”, ceea ce va avea consecințe majore în
toate politicile publice privitoare la dizabilitate.
Convenția privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități extinde
conceptul, afirmând că: “Persoanele cu dizabilități includ acele
persoane care au deficiențe fizice, mentale, intelectuale sau
senzoriale de durată, deficiențe care, în interacțiune cu diverse
bariere, pot îngrădi participarea deplină și efectivă a persoane-
lor în societate, în condiții de egalitate cu ceilalți“.
La nivelul Uniunii Europene, dizabilitatea este considerată o
problemă a întregii societăți, ceea ce întărește sentimentul
de responsabilizare a comunității față de crearea unui mediu
prietenos, fizic și al atitudinilor, pentru incluziunea persoanelor
cu dizabilități.
Date statistice
La sfârșitul anului 2012 statisticile arătau că în România există
697.169 persoane cu dizabilități. 97,5% din persoanele cu
Evoluția numărului de copii cu dizabilități
2011 2012
Copii în familie 60,243 60,844
Copii instituțio­nalizați 26 15
Total număr copii 60,269 60,859
Date: www.copii.ro la 31.12.2012
Copii care frecventează
învățământul de masă
Copii care frecventează
învățământul special
Copii care frecventează
învățământul special integrat
Copii care frecventează
învățământul special integrat
în clasă compactă
Copii care frecventează
învățământul special integrat
în grupă
Copii care frecventează
învățământul special integrat
individual
Copii care frecventează
2011 2012 Date: www.copii.ro
2
dizabilități trăiesc în propriile familii sau independent, iar 2,5%
sunt persoane asistate în instituțiile rezidențiale publice, de tipul
centrelor de îngrijire și asistență. (Sursă: www.mmuncii.ro/buletinstatistic)
În 2012, Institutul Național de Statistică raportează o rată de
3,66% a persoanelor cu dizabilități raportată la populația totală
a României.
Tot la sfârșitul anului 2012, Direcţia Protecţia Persoanelor cu
Handicap (DPPH) a comunicat numărul de 60.859 copii cu
dizabilități, cu mențiunea: „copii care primesc alocația de stat
dublă (neinstitutionalizați) la care se adaugă copiii aflați în
instituțiile publice de protecție socială pentru persoanele adulte
cu handicap coordonate metodologic de MMFPSPV (Ministerul

© UNICEF România/Pirozzi
Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice) –
DPPH (institutionalizați) prin DGASPC (Direcția Generală de
Asistență Socială și Protecția Copilului) județene și ale sectoa­
relor municipiului București”.
50,32% sunt copii încadrați în gradul grav, 20,01 % din copii
sunt încadrați în gradul accentuat, iar 29,67% în gradul mediu
şi uşor. Tipurile de handicap dominante sunt: somatic, asociat, din spectrul autismului, această
mintal sau psihic (între 18% şi 22% din populația reprezentată afecțiune fiind mai des întâlnită decât
de persoanele cu dizabilități se încadrează în unul dintre aceste cancerul, diabetul sau Sindromul
tipuri). Rata medie națională pe județ a copiilor cu dizabilități este Down.
de 2,7%. (Sursă:Raport de activitate MMFPSPV, 2012) În cazul Sindromului Down, în
Organizațiile neguvernamentale apreciază numărul celor care România sunt în jur de 30.000 de
suferă de tulburări din spectrul autismului la 30.000. Potrivit stat- persoane cu trisomie 21 luând în
isticilor internaționale, un copil din 150 este afectat de o tulburare considerare faptul că la nivel mon-
dial incidența este de aproximativ 1
la 800 nașteri.

Încadrarea copiilor cu Prevenire și diagnosticare

dizabilități după grad Serviciile medicale sunt gratuite
pentru copil, chiar în cazul în care
35,000.00 30.624 acesta nu are părinți asigurați,
precum și pentru gravidă, indife­
30,000.00
rent de statutul său de asigurată,
informarea privind aceste drepturi
25,000.00
nu pătrunde în multe comunități
20,000.00
17.144 izolate. În multe cazuri, amânarea
sau neefectuarea controalelor
15,000.00
12.178 preventive se petrece fie pentru
că părinții nu înțeleg necesitatea
10,000.00 acestora, fie pentru că nu își permit
cheltuielile legate de transportul
913
5,000.00 către instuțiile care oferă serviciile
0.00
de sănătate.
Grav Accentuat Mediu Ușor Numărul de consultații prenatale
Copii ne-instituționalizați Copii instituționalizați Date: www.copii.ro rămâne scăzut, astfel că, față de

3
 Număr copii cu dizabilități pe regiune
© UNICEF România/Cristian Kostyak

70,000
60,000
50,000
40,000
30,000
20,000
10,000
0

Copii instituționalizați Copii în familie Date: www.copii.ro

(Copii la limita speranței – O analiză focalizată asupra situației

copiilor vulnerabili, excluși și discriminați în Româ­nia, Reprezen-
standardul Ministerului Sănătății de
tanța UNICEF în România, 2006).
8 consultații prenatale pentru fiecare
gravidă cu sarcină normală, anual, Același lucru este susținut și de Salvați Copiii România: „Cel mai
8.000 dintre gravide nu efectuează probabil, numărul copiilor cu dizabilități este mult mai mare, dar,
nici o vizită prenatală, iar 40.000 pentru multe familii, mai ales din mediul rural, a avea un copil cu
efectuează maxim 3 vizite. handicap este un motiv de rușine, motiv pentru care copilul nu
(Raport FONPC: Sprijin în timpul sarcinii, travali- este declarat ca suferind de un handicap. De asemenea, accesul
ului şi naşterii 2011). redus la servicii de evaluare este cauzat de distanța mare între
domiciliu și sediul acestui serviciu sau de lipsa de informare cu
“Un copil este înregistrat ca având
privire la drepturile speciale și serviciile disponibile ...”.
dizabilități și i se acordă drepturi
speciale de protecție numai dacă
Comisia pentru Protecția Copilului
Accesul la servicii de recuperare
(CPC) emite un certificat de înca­ Dezvoltarea copilului cu dizabilități este strâns legată de
dra­re într-o categorie de persoane asigurarea dreptului la îngrijire specială, adaptată nevoilor sale.
cu handicap. Acest certificat trebuie Conform Legii nr. 272/2004, „îngrijirea specială trebuie să asi­
să fie reînnoit, iar mulți copii nu be­ gure dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială
neficiază de asistență în reînnoirea
certificatului. Aceasta poate explica
parțial de ce numărul copiilor cu
dizabi­lități poate fi doar estimat. (...)
În unele județe, copiii cu dizabilități
minore sunt incluși în sistemul de
raportare, iar în altele ei nu sunt
înregistrați deloc. Pe de altă parte,
majoritatea copiilor vin (...) numai
© UNICEF România/Kate Holt

când ajung la vârsta școlară pentru

a fi orientați spre școli speciale. Rar
se întâmplă ca un copil cu dizabi­
lități sub vârsta de 7 să se prezinte
(..) și, prin urmare, adesea ei nu
sunt cuprinși în statisticile oficiale.”
4
 accesul la recuperare este mult
Copii cu dizabilități pe grupe de vârstă întârziat (Recomandări Comitet
ONU, 2009).
Unul dintre cele mai importante ser-
11,405 11,150 vicii create, în baza evaluării, pentru
cei mai vulnerabili copii și adulți cu
18,226 18,225 dizabilități – persoanele cu dizabi­
lități grave – este asistentul per-
sonal (art. 35), angajat al primăriei
17,862 17,991
sau DGASPC, în cazul municipiului
București. În anumite situații, părinții
12,776 13,463 sau reprezentații legali ai copilului
cu dizabilități grave pot opta între
2011 2012
asistent personal și primirea unei
0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-17 ani
indemnizații lunare.
La sfârșitul anului 2012, din 1.566
de servicii de tip rezidențial pentru
copii, publice și private, 387 de
servicii (dintre care 35 private) erau
destinate copiilor cu dizabili­tăți
(24,6%). Numărul copiilor cu dizabi­
lități beneficiari ai acestor servicii
era de 8.511, număr aflat în scădere
cu 459 față de decembrie 2011.
Potrivit Legii nr. 272/2004, copiii
sub 2 ani care au nevoie de măsură
de protecție nu pot fi plasați în
© UNICEF România/Kate Holt

sistem rezidențial decât dacă au

nevoie de îngrijiri medicale perma-
nente. La sfârșitul anului 2012, 715
copii, adică 3,2% din totalul copiilor
aflați în sistemul rezidențial de în-
grijire, se aflau în această situație.
Sursă www.copii.ro.
a copiilor cu handicap. Îngrijirea specială constă în acordarea Echipa mobilă dezvoltată de către
de ajutor adecvat situației copilului și părinților săi ori, după unele DGASPC-uri printr-un pro-
caz, situației celor cărora le este încredințat copilul și se acordă gram al Autorității Naționale pentru
gratuit, ori de câte ori acest lucru este posibil, pentru facilitarea Protecția Familiei și a Drepturilor
accesului efectiv și fără discriminare al copiilor cu handicap la Copilului (ANPFDC), 2010, sau alte
educație, formare profesională, servicii medicale, recuperare, tipuri de servicii furnizate de către
pregătire, în vederea ocupării unui loc de muncă, la activități SPAS (Serviciul Public de Asistență
recreative, precum și la orice alte activități apte să le permită Socială) în comunitățile îndepărtate
deplina integrare socială și dezvoltare a personalității lor.” de zonele urbane reprezintă moduri
Chiar dacă supravegherea stării de sănătate a copilului este de intervenție care au contribuit la
gratuită și obligatorie, familiile neasigurate care nu au un medic scoaterea la lumină în unele cazuri
de familie nu știu cui să se adreseze. Este una din situațiile în a „copiilor invizibili”, intervenții prin
care ar trebui să intervină asistenții sau lucrătorii sociali, pentru care se poate realiza și evaluarea
îndrumare. În asemenea cazuri, care nu sunt puține, depistarea timpurie a copilului. Deși au fost
dizabilității are loc cel mai frecvent în jurul vârstei școlare, iar înregistrate semnale locale impor-

5
 și orientare școlară, se află în plin
proces de reașezare. În prezent,
un copil cu dizabilități care are și
deficiențe de învățare trebuie să fie
evaluat și orientat de două comisii/
sisteme. În același timp, nu există
o aplicare unitară a instrumentelor
de evaluare în cadrul celor două
sisteme.
„Sistemul educațional din România
creează dezavantaje majore
pentru persoanele cu dizabilități.
© UNICEF România/Cristian Kostyak

Astfel, incidența neșcolarizării și a

abandonului timpuriu este de șapte
ori, respectiv de două ori mai mare,
pentru persoanele cu dizabilități
față de populația generală. Grupul
cel mai dezavantajat din punct de
vedere al accesului la educație este
format din persoane cu dizabilități
tante privind eficiența acestor servicii, nu există încă un raport fizice, somatice sau vizuale, grave,
de evaluare la nivel național. Este evident, însă, că echipele din mediul rural” – aceste concluzii
mobile, formate din kinetoterapeut, logoped, psihopedagog, sunt precizate în Sintezele inițiale
psiholog și asistent social pot desfășura activități la care, altfel, ale proiectelor de analize socio-eco-
accesul copilului cu dizabilități este limitat sau lipsește. nomice elaborate până în prezent
la nivelul Comitetelor Consultative,
Integrare și incluziune educațională și socială redactate în noiembrie 2012.
Convenția cu privire la Drepturile Copilului (CDC) este primul A trăi independent și a participa
document internațional care promovează fără echivoc bunăsta­ deplin la viața societății sunt atitudini
rea tuturor copiilor. Din perspectiva art. 2, referitor la necesitatea condiționate, în cazul persoane-
de a fi asigurată protecția împotriva oricărei forme de discrimi­ lor cu dizabilități, de eliminarea
nare, copilul cu dizabilități beneficiază, ca orice alt copil, de toate obstacolelor și barierelor din mediul
drepturile prevăzute în CDC. Articolul 23 insistă asupra creării, de fizic și transport, la mijloacele de
către fiecare stat parte, a unui cadru în care copiilor cu dizabilități comunicare sau alte tehnologii.
să li se asigure „o viață împlinită și decentă” și „condiții care să
Există puține informații publice cu
le garanteze demnitatea, să le favorizeze autonomia și să le
privire la modul în care sunt respec-
faciliteze participarea activă la viața comunității.”
tate prevederile legate de accesul la
Conceptul de cerințe educative speciale este definit în Legea mediu. Un studiu făcut de ASCHF-R
nr. 448/2006 ca „necesitățile educaționale suplimentare, comple- (Asociația de sprijin a copiilor han­
mentare obiectivelor generale ale educației adaptate particula­ dicapați fizic România - www.aschfr.
rităților individuale și celor caracteristice unei anumite deficiențe ro) în anul 2010 menționa faptul că,
sau tulburări/dificultăți de învățare, precum și o asistență com- de exemplu, „multe dintre spațiile
plexă de tip medical, social etc.” publice sunt neaccesibilizate sau
Evaluarea și orientarea școlară și profesională a copiilor, elevilor dacă există accesibilizări, acestea
și tinerilor cu cerințe educaționale speciale (CES) se realizează sunt de slabă calitate, impracticabile
de serviciul de evaluare și orientare școlară și profesională din de cele mai multe ori, iar în cazul
cadrul centrelor județene de resurse și de asistență educațională mijloacelor de transport în comun,
(CJRAE), acordându-se prioritate integrării în învățământul de numai 6% dintre cei chestionați au
masă. Identificarea persoanelor cu CES, în termeni de evaluare declarat că le-au folosit.”

6
 ●●Dezvoltarea cooperării între politi-
Rolul comunității cile și profesioniștii din sectoarele
Creșterea gradului de conștientizare în societate, inclusiv la asistență socială – educație -
nivelul familiei, cu privire la acceptarea și încurajarea participării sănătate – care, în prezent, se
persoanelor cu dizabilități în societate presupune un efort con- manifestă sporadic și neformalizat
tinuu pentru promovarea recunoașterii capacităților, abilităților și prin protocoale de colaborare.
contribuțiilor pe care acestea le pot aduce societății. „Cultivarea ●●Dezvoltarea și încurajarea dreptului
la toate nivelurile sistemului de educație, inclusiv la toți copiii, de la opinie a copilului cu dizabilități,
la o vârstă fragedă, a unei atitudini de respect față de drepturile asigurarea asistenței necesare
persoanelor cu dizabilități” constituie una din măsurile imediate, pentru exprimarea opiniilor, pe
eficiente și adecvate pe care Statele Părți le pot lua (Convenția baza principiului Nimic despre noi,
ONU, art. 8). fără noi!
Rapoartele publice cuprind puține referiri concrete la situațiile de ●●Realizarea de campanii de
excludere sau marginalizare a persoanelor cu dizabilități, fiind informare și sensibilizare în
bazate pe trecerea în revistă a prevederilor din actele normative care accentul să se mute de la
și pe interpretarea datelor statistice cu caracter cantitativ. neputință și limitările funcționale
spre încurajarea participării pe cât
Informații mai detaliate, colectate prin legătura directă cu cei în
posibil la viața comunității; copiii
cauză și bazate pe o interpretare calitativă a datelor se află în
cu dizabilități pătrund cu greutate
analizele și rapoartele organizațiilor neguvernamentale.
în spațiul public, cauzele fiind
Un studiu recent arată că o treime dintre respondenții cu copii cu lipsa de accesibilitate, atitudinile
dizabilități au declarat că profesorii, personalul medical, adulții nepotrivite, frica de necunoscut a
sau ceilalți copii din sat îi tratează uneori diferit față de ceilalți părinților, iar comunitatea rămâne
copii, iar celelalte două treimi au afirmat că acest lucru se întâm- rezervată cu privire la potențialul de
plă rar sau deloc. (Bunăstarea copilului din mediul rural, World Vision, 2012). integrare sau la valoarea adăugată
pe care ei o pot reprezenta, de aici
Recomandări atitudinile de milă și caritate, de
●●Necesitatea elaborării unei strategii coerente și a unui plan marginalizare și excludere.
operațional eficient privind eliminarea barierelor și facilitarea ●●Mobilizarea instrumentelor finan-
incluziunii sociale, cu accent pe prevenire și intervenție timpu- ciare și utilizarea adecvată a posi-
rie, inclusiv a Planului național de implementare a Convenției bilităților oferite de instrumentele
privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. financiare ale UE pentru educația
●●Promovarea și susținerea modelului social prin care se asigură copiilor preșcolari, reducerea
schimbarea paradigmei de la pacient la cetățean și responsa- abandonului școlar timpuriu, recon-
bilizarea societății față de eliminarea obstacolelor pe care le cilierea vieții private cu cea profe-
creează în calea persoanelor cu dizabilități. sională, accesul la servicii, inclusiv
la serviciile sociale și de asistență
medicală, strategiile de dezvoltare
locală ale comunităților, sprijinirea
regenerării zonelor defavorizate și
trecerea de la servicii instituționale
la servicii comunitare. (Recoman-
darea Comisiei Europene: Investiția
în copii: ruperea cercului vicios al
© UNICEF România/Cristian Kostyak

defavorizării 2013/112/UE).

7
 UNICEF în România
UNICEF este cea mai mare organizaţie pentru copii, recunoscută şi respectată lui de droguri de orice tip la adolescenții
la nivel mondial pentru experienţa sa în domeniul drepturilor copilului și de 16 ani era în 2010 de 10%. 79% dintre
finanțată exclusiv prin contribuţii voluntare. adolescenţii de 16 ani au consumat alcool
Din 1991, UNICEF lucrează alături de Guvern, societatea civilă, mass-media, în ultimul an şi 52% dintre adolescenţii de
sectorul privat şi alţi parteneri naţionali şi internaţionali pentru a se asigura 16 ani au fumat tutun cel puţin o dată, iar
că toţi copiii merg la şcoală, au acces la servicii de sănătate şi sunt protejaţi circa 21.000 de fete au născut înainte de
împotriva violenţei, neglijării, abuzului, exploatării şi HIV/SIDA. a împlini 20 de ani.
Protecţia copilului UNICEF lucrează cu parteneri naţionali
şi locali pentru a proteja adolescenţii
În România, sunt mii de copii invizibili. Ei sunt copii care nu pot merge la doctor
împotriva riscurilor cu care se confruntă,
și la școală, sunt copii care sunt abuzați sau care nu au acte de identitate, sunt
prin dezvoltarea sistemului de identificare
copii care au la rândul lor copii. Unii dintre aceștia pot fi părăsiți de părinții lor.
timpurie a adolescenţilor vulnerabili şi de
Locul copiilor este în familie, dar 1 din 10 copii este în pericolul de a fi părăsit.
referire către servicii de bază în domeniul
În parteneriat cu autorităţile, societatea civilă şi mass-media, UNICEF a creat sănătăţii, educaţiei şi protecţiei sociale,
un model în 64 de comunităţi menit să consolideze reţeaua de asistenţi sociali, dar şi către servicii de specialitate adre-
asistenţi medicali comunitari şi mediatori romi în vederea creşterii calităţii şi sate adolescenţilor cu comportamente la
accesibilităţii serviciilor medicale şi sociale. Se pune accent pe prevenire astfel risc. Eforturile noastre vor include şi impli-
încât copiii să fie protejaţi împotriva violenţei şi neglijării. UNICEF îşi oferă carea adolescenţilor într-un dialog naţional
expertiza tehnică dobândită la nivel global și local Guvernului, autorităţilor referitor la aspecte ce le afectează viaţa
locale şi Parlamentului pentru a îmbunătăţi legile şi politicile pornind de la acest şi punerea la dispoziţia lor a cunoştinţelor
model şi de la cele mai bune practici. Lucrăm tot mai des cu familiile astfel care îi vor ajuta să se protejeze.
încât acestea să obţină cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a-şi proteja
Ne dorim ca fetele şi băieţii aflaţi la vârsta
propriii copii şi a-i creşte într-un mediu sănătos.
adolescenţei să fie tot mai mult susţinuţi
UNICEF dorește să crească numărul copiilor ce beneficiază de servicii de să adopte comportamente mai sigure
prevenire, cu un accent asupra copiilor marginalizati, şi să reducă numărul de şi să acceseze servicii de bază şi de
noi cazuri înregistrate în sistemul public de protecţie. În acelaşi timp, căutăm specialitate.
să reducem proporţia copiilor instituţionalizaţi cu 25%, concentrându-ne pe
Educație timpurie
copiii sub 3 ani şi copiii cu dizabilităţi.
Copiii au nevoie de educație timpurie și
Educaţie
stimulare, acestea sunt vitale pentru dez-
Aproximativ 400.000 de copii nu merg la şcoală în mod regulat, iar 40% dintre voltarea lor optimă și au influență pe par-
copiii de 15 ani sunt semianalfabeţi. România are una dintre cele mai ridicate cursul întregii vieți. Un start bun în viaţă
rate ale abandonului şcolar din UE şi, după ani în care s-au înregis­trat pro- este așadar absolut necesar. Un mediu
grese, această rată se află din nou în creştere. Calitatea educaţiei reprezintă în sigur şi protector este esenţial. O nutriţie
continuare o preocupare importantă. Educaţia este şansa de a întrerupe cercul adecvată din primele zile ale vieţii pune
vicios al sărăciei şi al excluderii sociale atât în cazul copiilor, cât şi al familiilor, bazele solide pentru anii ce urmează,
comunităţilor şi ţării lor. iar experienţele bogate şi semnificative
UNICEF lucrează cu partenerii săi în 230 de comunităţi vulnerabile pentru a încurajează un copil să gândească singur.
răspunde fenomenelor abandonului şcolar şi absenteismului, punând accent Creierul unui copil se dezvoltă când aces-
pe instruirea profesorilor şi a directorilor de şcoală, dar şi pe implicarea ta este expus unor experienţe pozitive de
comunităţii şi a părinţilor. De asemenea, punem expertiza noastră la dispoziţia învăţare.
Guvernului şi a Parlamentului în vederea consolidării politicilor şi a legislaţiei şi UNICEF sprijină dezvoltarea politicilor
pentru o mai bună monitorizare a situaţiei educaţionale a copiilor. și intervențiilor care vizează dezvoltarea
Obiectivul UNICEF este de a reduce rata părăsirii timpurii a şcolii de la 16,6% timpurie a copilului și educația timpurie.
la 12,8%, cu accent pe judeţele cele mai afectate, şi reducerea ratei abando- Colaborăm cu instituții guvernamentale și
nului şcolar în cazul copiilor de etnie romă de la 44% la 30%. neguvernamentale pentru dezvoltarea de
Adolescenţii strategii și promovarea modelelor de bună
Potrivit statisticilor, adolescenţii din România sunt foarte expuşi sărăciei, practică, un astfel de model fiind și centrul
infecţiilor cu HIV, abuzului de substanţe, violenţei, sarcinilor timpurii şi abando- multifuncțional de dezvoltare timpurie a
nului şcolar. Adolescenţii reprezintă categoria cea mai afectată de consumul de copilului.
droguri, mai ales de substanţe noi cu efecte psihoactive. Prevalența consumu-

UNICEF România
Blv. Primăverii nr. 48 A
Sector 1, București
www.unicef.ro