Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
15. În cazul în care se precizeaza legea carei tari este competenta sa
reglementeze raportul juridic de drept international privat, este vorba de:
a. indicare directa
b. indicare indirecta
c. indicare secundara
16. În cazul în care cu ajutorul unei formule generale se determina legea
competenta, este vorba de:
a. indicare principala
b. directa
c. indicare generala
17. Formula de fixare reprezinta:
a. legatura normei conflictuale sub forma indicarii generale
b. legatura normei conflictuale sub forma indicarii directe
c. legatura normei conflictuale sub forma indicarii secundare
18. Elementele prin care se stabileste legatura dintre un raport juridic si
un anumit sistem juridic se numesc:
a. puncte
b. formulededelegatura
fixare
c. raporturi juridice
19. Printre cele mai importante puncte de legatura se numara :
a. cetatenia
b. formula de fixare
c. legatura normei conflictuale
20. Teritoriul este:
a. un punct de legatura
b. o formula de fixare
c. o legatura a normei conflictuale
21. Care din urmatoarele elemente constituie puncte de legatura
a. pavilionul unei nave sau aeronave
b. marea libera
c. apatridia
22. Dreptul international privat:
a. este o ramura de sine statatoare a dreptului
b. este o parte a dreptului civil
c. este o parte a dreptului international
3
23. Denumirea de “Drept international privat” a fost folosita prima data în
anul:
a. 1912
b. 1834
c. 1929
24. Sunt izvoare interne ale dreptului international privat :
a. Constitutia României
b. Cutuma
c. Uzanteleinternationala
comerciale internationale
29. Aplicarea legii straine este, potrivit Legii nr. 105 / 1992
a. independenta de conditia reciprocitatii, de regula
b. dependenta de conditia reciprocitatii în toate cazurile
c. nu are tangenta juridica cu conditia reciprocitatii
30. Au valoare de factori în cadrul calificarii :
a. faptul cã notiunile şi termenii au acelaşi sens în si stemele de drept
b. faptul cã sistemele de drept au instituţii juridice proprii, necunoscute celorlalte
sisteme de drept
c. faptul cã dreptul international privat contine doar elemente nationale
4
31. Faptul ca unele sisteme de drept au notiuni sau institutii juridice
necunoscute altor sisteme constituie:
a. un factor care determina calificarea
b. un punct de legatura
c. o formula de fixare
32. Calificarea poate fi :
a. principala
b. tertiara
c. primara
5
39. De ce calificarea secundara constituie o exceptie de la calificarea
potrivit "lex fori"?
a. deoarece constituie o problema de drept intern
b. deoarece constituie o problema de drept international
c. calificarea secundara nu constituie exceptie de la calificarea dupa “lex fori”
40. Tratatele internationale constituie exceptii de la calificarea dupa "lex
fori"?
a. da,
b. nu, deoarece
fiindca nu unele
existanorme conflictuale
vreo legatura intre se gasesc
tratate în izvoare internationale
si calificare
c. nu, deoarece prin tratate internationale se face o calificare dupa “lex causae”
41. Ce reprezinta retrimiterea?
a. procedeul juridic prin care legea straine desemnata ca aplicabila refuza
competenta ce i se atribuie
b. o componenta a calificarii
c. un punct de legatura
42. Trimiterea la legea straina se realizeaza
a. doar la unele subramuri
b. ramuri de drept
de drept
c. la întregul sistem de drept strain
43. În dreptul international privat, ordinea publica:
a. împiedica aplicarea legii straine
b. implica aplicarea legii straine
c. reprezinta ansamblul normelor imperative interne
44. Ordinea publica are urmatoarele caractere :
a. apare ca un corectiv în aplicarea legii straine
b. nu difera în continut de la legea unei tari la alta
c. nu este actuala
45. Sunt situatii când poate interveni fraudarea legii :
a. în ce priveste statutul personal, prin schimbarea locului contractului
b. în privinta succesiunii, prin mutarea imobilelor dintr-o tara în alta
c. în ce priveste statutul personal, prin schimbarea domiciliului
46. În care din urmatoarele situatii poate interveni fraudarea legii?
a. în ce priveste statutul personal, prin schimbarea cetateniei
b. în privinta succesiunii, prin schimbarea domiciliului
c. în ce priveste statutul personal, prin deplasarea pe teritoriul altui stat
47. Care sunt conditiile eficacitatii internationale a unui drept :
6
a. dreptul sa nu fi fost creat potrivit legii competente
b. dreptul sa fi îndeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta
c. dreptul dobândit nu poate produce efecte daca în tara în care este invocat nu
a aparut o lege noua care creaza un drept nou ce-l include si pe cel invocat
48. Conditiile eficacitatii internationale a unui drept :
a. dreptul sa fi fost creat potrivit legii competente
b. dreptul sa nu fi îndeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta
c. dreptul
aparut dobândit
o lege noua poate produce
care creaza unefecte dacace-l
drept nou în tara în care
include si peeste
cel invocat
invoca a
49. Conflictul de lege este o noţiune proprie :
a. Dreptului internaţional public
b. Dreptului internaţional privat
c. Dreptului diplomatic şi consular
50. Metoda « proper law » ca metodã de reglementare a raportului juridic
cu element strãin este
a. o formã a notificãrii legilor de aplicaţie imediatã
b. o formã a metodei conflictuale
c. folosirii normelor materiale
51. Care este natura dreptului internaţional privat
a. Dreptul internaţional privat este o disciplinã de drept intern
b. Dreptul internaţional privat este o ramurã de sine stãtãtoare a dreptului
c. Dreptul internaţional privat este o disciplinã de drept privat
52. Sunt izvoare interne ale dreptului internaţional privat :
a. Doctrina
b. Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementare raporturilor de drept
internaţional privat
c. Practica judiciarã
53. Pentru România este izvor de drept internaţional privat:
a. Tratatul internaţional
b. Tratatul, convenţia sau acordul la care România participã
c. Concordatul neratificat de Statul Român
54. Norma conflictualã:
a. cârmuieşte propriu-zis raportul juridic cu element strãin
b. nu desemneazã legea competentã a cârmui nemijlocit raportul juridic cu
element strãin
c. soluţioneazã conflictul de legi
7
55. Norma conflictualã poate figura :
a. În dreptul intern al fiecãrei ţãri
b. Numai în continutul unei conventii sau tratat international
c. Numai în dreptul intern al unui stat
56. Norma conflictualã este formatã din :
a. Conţinut
b. Conţinut
c. Legãturãşi legãturã
9
69. Abordajele maritime şi coliziunea aeronavelor intervenite în marea
liberã respectiv în spaţiul aerian de deasupra acesteia, sunt supuse :
a. Legii nationale
b. Legii pavilionului
c. Legilor internaţionale
70. Divorţul soţilor cetãţeni români aflaţi în strãinãtate este supus:
a. Legii statului strãin
b. Lex
c. Legiivoluntatis
române
prestatia
88. Cand caracteristica
partile nu-si exprima
nu poate
vointa
fi localizata,
in privinta
ce legii
principiu
aplicabile,
guverneaza
iar
determinarea legii aplicabile?
a. lex contractus
b. lex voluntatis
c. lex loci contractus
89. Ce principiu urmeaza a carmui determinarea legii aplicabile, cand
partile nu au stabilit de comun acord legea aplicabile, prestatia
caracterstica nu poate fi localizata, iar regula “lex loci contractus” este
improprie?
a. lex voluntatis
b. lex contractus
c. lex loci executionis
90. Carei legi este supusa materia raspunderii civile delictuale?
a. legii nationale
b. legii personale
c. legii forului
91. Carui statut apartine casatoria?
a. statutului personal
b. legii forului
c. legii contractului
12
92. În ceea ce priveste efectele casatoriei, daca sotii au cetatenii diferite,
ce lege urmeaza a fi declarata competenta?
a. legea nationala comuna
b. legea domiciliului comun
c. legea contractului
93. Carei legi este supus divortul sotilor cetateni romani in strainatate?
a. legii romane
b. legii alese
c. strainede parti
13
100. Care sunt factorii care au determinat apariţia normelor dreptului
internaţional privat?
a. posibilitatea de a recunoaşte efectele unei legi strãine
b. dreptul civil diferit prin conţinut de la un stat la altul sau de la o persoanã
la alta
c. ambele variante sunt corecte
101. Principiile aplicabile în doctrina anglo-americanã normelor de drept
internaţional privat sunt:
a. principiul teritorialitãtii legilor ”
b. principiul personalitãtii legilor
c. regula “locus regit actum
102. In sec. XI-XII cutuma ca izvor al dreptului internaţional privat era:
a. compatibilã cu recunoaşterea drepturilor strãinilor
b. era consideratã ca fiind o normã teritorialã
c. avea putere în afara teritoriului unui stat
103. Principiile teroriei statutarilor olandezi sunt:
a. principiul
b. aplicarea teritorialitãţii
legii strãine poate
legilorfi înlãturatã dacã aduce atingere ordinii locale
c. ambele variante sunt corecte
104. Ce reglementeazã normele conflictuale cu element de extraneitate?
a. raportul juridic cu element de extraneitate
b. aratã direct ºi nemijlocit drepturile ºi obligatiile raportului juridic
c. legea competentã a fi aplicabilã raportului juridic cu element de extraneitate
105. Care sunt elementele de structurã ale normei conflictuale?
a. conţinutul normei conflictuale
b. legãtura normei conflictuale
c. ambele variante sunt corecte
106. Elementele prin care se stabileşte legãtura dintre un raport juridic şi
lege sunt:
a. cetãţenia
b. teritoriul
c. ambele variante sunt corecte
107. Care dintre normele conflictuale arãtate mai jos, sunt clasificate dupã
conţinut?
a. norme conflictuale referitoare la raporturi de familie
b. norme conflictuale referitoare la raporturi de drept penal
14
c. norme conflictuale unilateral
108. Care dintre normele conlictuale arãtate mai jos, sunt clasificate dupã
felul legãturii?
a. norme conflictuale cu acţiune dublã
b. norme conflictuale referitoare la contracte
c. norme conflictuale referitoare la proprietate
109. Ce se întelege
a. o împrejurare prinînelement
de fapt legãturãde
cu extraneitate?
un raport juridic care are legãturã cu
mai multe sisteme de drept
b. determinã aplicarea normelor materiale interne sau unificate
c. ambele variante sunt corecte
110. In ce poate consta elementul de extraneitate?
a. obiectul raportului juridic
b. locul producerii faptului generator, modificator sau extinctiv al raportului
juridic
c. nici una din variante nu este corectã
111. Cum poate fi reglementat raportul juridic cu element de extraneitate?
a. cu ajutorul normelor materiale ori substantiale
b. cu ajutorul normelor conflictuale
c. ambele variante sunt corecte
112. Metode de reglementare a dreptului internaţional privat
a. metoda “proper law”
b. metoda utilizãrii legilor de aplicatie imediatã
c. nici una din variante nu este corectã
113. In ce materii poate f i folositã norma conflictualã?
a. în materiile în care pot apãrea conflicte de legi
b. în privinţa acelor raporturi juridice care sunt reglementate de legea forului în
exclusivitate
c. în materiile în care nu se aplicã legea forului
114. Ce presupune metoda conflictualistã?
a. aplicarea legii care are cea mai mare legãturã cu raportul juridic
b. desemneazã legea unui anumit stat
c. toate variantele sunt corecte
15
115. Ce deosebeşte metoda conflictualistã de metoda utilizarii legilor de
aplicaţie imediatã?
a. legile de aplicaţie imediatã exclud aplicarea legii strãine înlãturând în
acelaşi timp şi metoda conflictualistã
b. legile de aplicaţie imediatã se aplicã în raport de punctul de legãturã cu
situaţia juridicã în cauzã
c. legile de aplicaţie imediatã au caracter bilateral, iar normele conflictuale au
caracter unilateral
116. Domeniul dreptului internaţional privat este reprezentat de:
a. conflictul de jurisdicţii şi conflictul de legi
b. condiţia juridicã a strãinului te
c. ambele variante sunt corecte
117. Care din variantele de mai jos sunt forme sub care se poate prezenta
confllictul de legi în timp şi spaţiu?
a. raportul juridic se naşte, se modificã, se transmite sau se stinge în cadrul
dreptului intern al unei anumite ţãri, dar se invocã ulterior într-o altã ţarã
b. raportul juridic se naţte, se modificã, se transmite sau se stinge în cadrul
dreptului
c. internaţional
toate variantele suntprivat şi se invocã ulterior în altã ţarã
corecte
118. Ce se înţelege prin "teoria recunoaşterii drepturilor dobândite"
a. situaţia juridicã dobânditã conform unei legi a unei ţãri ce poate fi
recunoscutã în altã ţarã
b. raportul juridic susceptibil de a se aplica în cadrul a douã sau mai multe
sisteme de drept ce aparţin unor state diferite
c. raportul juridic ce face legãtura între douã sau mai multe sisteme de drept
119. Elementele esenţiale ale conflictului de legi sunt:
a. conflictele interprovinciale
b. sistemele de drept din diferite state
c. elementul de extraneitate
120. Care este legea aplicabilã în cazul succesiunii de state?
a. legea forului în cazul în care statul a fost desfiinţat prin contopire
voluntarã cu un alt stat
b regulile de drept tranzitoriu din tratatul de unificare a celor douã state,
atunci când un stat se desfiinţeazã prin contopire voluntarã cu un alt stat
c. regulile de drept tranzitoriu din tratatul de unificare a celor douã state,
atunci când un stat a fost desfiiţat prin constrângere
16
121. Care este legea aplicabilã conflictului de legi în cazul statului
nerecunoscut?
a. legea forului
b. legea statului nerecunoscut nu poate da naştere unui conflict de legi
c. legea statului strãin
122. Recunoaşterea legii unui stat strãin in cazul conflictului de legi
privind statul nerecunoscut duce la:
a. încãlcarea
b. consecinte suveranitãţii
injuste pentru pãrţi nerecunoscut
statului
c. ambele variante sunt corecte
123. Ce se înţelege prin conflict interprovincial:
a. conflicte de legi interne
b. conflicte de legi care se soluţioneazã conform normelor conflictuale
edictate în statele membre ale unei federaţii
c. toate variantele sunt corecte
124. Din punct de vedere al naturii conflictelor interprovinciale care sunt
a. problemelecare
problemele apar comparativ cu conflictul de legi propriu – zis:
de suveranitate
b. excepţia de ordine publicã este inexistentã în cazul
conflictelor interprovinciale
c. element de extraneitate
125. Când apar conflictele interpersonale?
a. în cazul statelor membre ale unei federaţii
b. între diferite grupuri de indivizi în cadrul aceluiaşi stat, grupuri ce sunt supuse
unor legi diferite
c. nici una din variante nu este corectã
17
128. Ce stã la baza soluţionãrii conflictului de legi în timp şi spaţiu?
a. teoria extrateritorialitãţii drepturilor dobândite
b. normele de drept internaţional privat
c. nici una din variante nu este corectã
129. Notiunile juridice cu ajutorul cãrora se determinã continutul normei
conflictuale sunt:
a. starea civilã, capacitatea, forma actului juridic
b. succesiunea
c. forma actului bunurilor
juridic, locul executãrii
mobile, contractului
locul încheierii contractului, domiciliul
130. Care sunt factorii care determinã calificarea?
a. sistemele de drept folosesc metode diferite pentru ajunge la acelaşi rezultat
b. sistemele de drept încadreazã aceleaşi situaţii în categorii diferite
c. ambele variante sunt corecte
131. Calificarea se defineşte ca fiind:
a. determinarea conţinutului noţiunilor folosite de norma conflictualã
b. determinã noţiunile şi termenii ce se regãsesc în diferite sisteme de drept
c. nici una din variante nu este corectã
132. Care sunt noţiunile juridice cu ajutorul cãrora se determinã legãtura
normei
conflictuale?
a. locul unde s-a produs faptul pãgubitor
b. locul executãrii contractului şi raportul obligaţional
c. raportul procesual
133. Importanţa calificãrii se prezintã din punct de vedere:
a. al calificãrii noţiunilor din cuprinsul normei conflictuale
b. al calificãrii noţiunilor din legãtura normei conflictuale
c. ambele variante sunt corecte
134. Calificarea secundarã reprezintã:
a. conţinutul normei conflictuale
b. o problemã a legii interne competente a reglementa raportul juridic, dupã ce
a avut loc calificarea primarã
c. acea calificare care determinã legea competentã
135. Existã conflict de calificãri atunci când:
a. în funcţie de calificare depinde soluţia conflictului de legi
b. noţiunile folosite de norma conflictualã sunt calificate în mod diferit de
sistemele de drept care se aflã în litigiu
18
c. nici una din variante nu este corectã
136. Care este legea dupã care se soluţioneazã conflictul de calificãri?
a. legea forului (lex fori)
b. lex causae
c. ambele variante sunt corecte
137. Calificarea primarã reprezintã:
a. legãtura
b. o problemãnormei conflictuale
de drept internaţional privat care determinã legea competentã
c. calificarea notiunilor folosite de norma conflictualã pentru a desemna
sistemul de drept aplicabil
138. Teoria calificãrii autonome are urmãtoarele particularitãţi:
a. conţinutul noţiunilor folosite de norma conflictualã nu poate fi aceeaşi cu
conţinutul noţiunilor folosite de legislaţia internã
b. noţiunile folosite de norma conflictualã se calificã independent de
calificarea noţiunilor folosite de legea materialã internã a unui anumit stat
c. ambele variante sunt corecte
139. Teoria calificãrii autonome prezintã interes pentru cã ea constituie o
criticã:
a. a teoriei calificãrii dupã legea forului
b. a teoriei calificãrii dupã lex causae
c. a teoriei calificãrii dupã proper – law
140. Excepţiile dupã care se face calificarea atunci când nu se aplicã lex
fori sunt:
a. retrimiterea
b. calificarea primarã
c. domiciliul
141. Care este importanţa conflictului de calificãri?
a. de soluţionarea conflictului de calificãri depinde soluţionarea unui conflict
de legi
b. determinã legea aplicabilã
c. ambele variante sunt corecte
142. Care sunt limitele în cazul în care se face calificarea dupã legea
forului?
a. analizarea şi caracterizarea noţiunilor şi instituţiilor juridice strãine se fac
dupã legea strãinã, iar calificarea dupã legea forului
b. adaptarea sau modificarea noţiunilor din dreptul intern are caracter de
19
excepţie, ceea ce dã expresie calificãrii autonome
c. ambele variante sunt corecte
143. Care sunt avantajele calificãrii dupã lex causae?
a. trimiterea la legea strãinã competentã implicã şi trimiterea la calificarea
acestei legi
b. aceastã teorie are în vedere atât calificarea noţiunilor folosite pentru a
determina conţinutul normei conflictuale, cât şi notiunilor folosite pentru
determinarea
c. nici una din legãturii
variantenormei
nu esteconflictuale
corectã
144. Precizaţi care din variantele de mai jos sunt considerate ca fiind
avantaje ale calificãrii dupã proper – law:
a. legea dupã care se face calificarea depinde de la o situaţie la alta în
raport de particularitãţile fiecãrui caz apreciate de instanţa de judecatã
b. este mai flexibilã decât celelalte forme de calificãri
c. ambele variante sunt corecte
145. Prin legea strãinã se înţelege:
a. determinarea
anumitã situaţie efectelor juridice în conformitate cu legea unui stat pentru o
b. dreptul strãin indiferent care este izvorul sãu
c. nici una din variante nu este corectã
146. Aplicarea legii strãine presupune:
a. cã legea strãinã nu se impune prin autoritatea ei proprie, ci pentru cã
normele conflictuale ale unui stat reglementeazã aplicabilitatea acesteia în
statul respectiv
b. un act al unui organ competent prin care se realizeazã prevederile unei
legi strãine
c. ambele variante sunt corecte
20
148. Aplicarea legii strãine conform teoriei recepţionãrii dreptului strãin
constã în faptul cã:
a. dreptul strãin devine propriu şi se încorporeazã în sistemul de drept al
forului
b. aceastã lege îşi pierde caracterul sãu strãin şi devine lege a forului
c. ambele variante sunt corecte
149. Cine are obligaţia de a stabili conţinutul legii strãine?
a. organul
revine pãrţiidecare
jurisdicţie
invocãconform sistemului de drept în care sarcina probei
legea strãinã
b. organul de jurisdicţie sau judecãtorul conform sistemelor de drept în care
sarcina probei revine pãrţii care invocã legea strãinã
c. nici una din variante nu este corectã
150. Precizaţi care din mijloacele de probã menţionate mai jos pot fi
considerate probe reglementate de legea straina?
a. expertiza scrisã
b. proba cu înscrisuri
c. nici una din variante nu este corectã
151. Interpretarea legii strãine depinde de:
a. de elementul de drept al legii
b. organizarea instanţei judecãtoreşti şi a cãilor de atac existente în ţara forului
c. nici una din variante nu este corectã
152. Ce presupune statutul legii strãine în sistemul nostru de drept?
a. legea strãinã se aplicã în temeiul normei conflictuale a forului
b. legea strãinã se aplicã cu titlu de element de fapt
c. legea strãinã se interpreteazã ca în sistemul nostru de drept şi nu ca în
sistemul de drept din care face parte
22
162. În conformitate cu dipoziţiile Legii 105/ 1992 norma conflictualã
strãinã aplicatã în cazul retrimiterii este:
a. element de drept
b. element de fapt
c. nici element de fapt, nici element de drept , ci drept naţional
163. Ordinea publicã în Dreptul Internaţional Privat reprezintã:
a. mijloc de înlãturare a legii strãine normal competente
b. situaţia
c. nomã deînaplicare imediatã
care legea strãinã nu se poate aplica datoritã unui obstacol de
neînlãturat
164. Care sunt caracterele ordinii publice în Drept Internaţional Privat:
a. lasã judecãtorului posibilitatea de apreciere dacã o lege strãinã contravine
intereselor statului care îi aparţine
b. este actualã, în sensul: dacã din momentul naşterii raportului juridic şi pânã
apare un litigiu cu privire la acesta, s-a schimbat conţinutul ordinii publice,
astfel încât se ia în considerare conţinutul acesteia din momentului litigiului
c. ambele variante sunt corecte
165. Când se poate invoca ordinea publicã în cazul tratatelor
internaţionale:
a. când existã dispoziţii exprese în tratatele internaţionale care sã prevadã
acest aspect
b. se poate invoca de una din pãrţi pentru a înlãtura aplicarea legilor
celeilalte pãrţi
c. se poate invoca pentru a refuza recunoaşterea şi executarea hotãrârilor
arbitrale strãine
166. Domeniul invocãrii legii publice îl reprezintã:
a. ordinea publicã poate fi folositã în toate materiile Dreptului Internaţional
Privat
b. în cazul statelor federale nu este posibilã invocarea ordinii publice
c. ordinea publicã în Dreptul Internaţional Privat se determinã numai pe
baza distincţiei normelor juridice în imperativ sau prohibite, supletive sau
permisive
167. Efectele invocãrii ordini publice sunt:
a. se invocã în materia drepturilor dobândite
b. se recunoaşte într-o altã ţarã sunt decât cea în care a fost invocatã
c. nu se invocã în materia creãri de drepturi
23
168. Care sunt deosebirile dintre ordinea publicã din Dreptul Internaţional
Privat şi ordinea publicã din dreptul intern:
a. toate normele de ordine publicã din drept intern sunt de ordine publicã în
Drept Internaţional Privat
b. ordinea publicã în Dreptul Internaţional Privat indicã limitele aplicãrii legii
strãine
c. ordinea publicã în drept intern nu se confundã cu normele teritoriale
169. Ce se înţelege
a. operaţiunea prinpãrţile
prin care frauda legii
unui în Drept
raport juridicInternaţional Privat:
folosesc mijloace legale
pentru a înlãtura aplicarea unor dispoziţii care s-ar fi aplicat dacã nu
intervenea frauda legalã
b. încãlcare indirectã a legii
c. ambele variante sunt corecte
170. În ce materii poate intervenii frauda legalã:
a. în materia faptelor juridice
b. în vederea realizãrii unor scopuri licite ale persoanelor juridice
c. în privinţa formei exterioare a actelor juridice
171. Deosebirile dintre fraudarea legii în Drept Internaţional Privat şi aceea
în drept intern:
a. în cazul fraudãrii legii în dreptul intern, nu se rãmâne în sfera de acţiune a
aceluiaşi sistem de drept, ci se trece în sfera de acţiune a altui sistem de drept
b. în cazul fraudãrii legii în Dreptul Internaţional Privat, fraudarea legii
materiale se realizeazã nemijlocit prin schimbarea conţinutului faptic al
raportului juridic
c. în cazul fraudãrii legii în Dreptul Internaţional Privat se înlãturã fie
aprobarea legii locale, fie aceea a legii strãine
172. Condiţiile fraudãrii legii în Dreptul Internaţional Privat sunt:
a. necesitatea existenţei unui act de voinţã al pãrtilor în folosirea sau
aplicarea normei conflictuale
b. utilizarea unor mijloace licite de pãrţi cu intenţia de a frauda legea, adicã
sã se obţinã un rezultat ilicit
c. ambele variante sunt corecte
173. Sancţionarea fraudãrii legii constituie:
a. un caz de aplicare a ordinii publice
b. un caz de aplicare a retrimiterii
c. nici una din variante nu este corectã
24
174. Care sunt deosebirile dintre fraudarea legii şi ordinea publicã:
a. în cazul fraudãrii legii se ia în considerare conţinutul legii strãine
b. în cazul ordinii publice se ia în considerare activitatea frauduloasã a pãrţilor
c. ordinea publicã opreşte aplicarea legii strãine sau eficacitatea unui drept
dobândit în strãinãtate, iar fraudarea legii este sancţionatã ca
inopozibilitatea actului juridic în cauzã
175. Deosebirile dintre fraudarea legii şi abuzul de drept:
a. fraudarea
scop ilicit legii presupune folosirea unor mijloace licite pentru obţinerea unui
b. fraudarea legii înseamnã folosirea dreptului subiectiv în alt scop decât
legea îl recunoaşte
c. abuzul de drept presupune schimbarea punctului de legãturã pentru a se
aplica altã lege decât cea competentã
176. Cum pot pãrţile sã fraudeze legea:
a. îşi schimã domiciliul sau cetãţenia pentru a evita o dispoziţie nefavorabilã
prezentã în legea lor personalã
b. îşi schimbã locul de încheiere a actului juridic pentru a se schimba
dispoziţiile
c. legale privind
ambele variante forma exterioarã a actului
sunt corect
177. Ce reprezintã retrimiterea?
a. procedeul juridic prin care legea strãinã desemnatã ca aplicabilã potrivit
normei conflictuale a forului refuzã competenţa de a se aplica şi atribuie
aceeaşi competenţã legii unui stat strãin prin norme conflictuale proprii
b. norma conflictualã care indicã legea competentã a reglementa raportul
juridic cu element de extraneitate
c. nici una din variante nu este corectã
178. Ce este starea civilã a persoanelor juridice?
a. ansamblul de elemente ce izvorãsc din actele şi faptele de stare civilã şi
servesc la identificarea persoanelor în familie şi societate
b. totalitatea drepturilor şi obligaţiilor persoanelor fizice în raport juridic cu
anumitã uniune familialã
c. nici una din variante nu este corectã
179. Cum se înregistreazã actele şi faptele de stare civilã când existã un
element de extraneitate ?
a. diferã în funcţie de cetãţenia persoanelor cãrora li se aplicã şi de statul în
care se aflã
b. diferã în funcţie de locul încheierii actelor sau faptelor juridice
c. ambele variante sunt corecte
25
180. Aspectele sub care se poate prezenta capacitatea civilã sunt
a. capacitatea de folosinţã
b. capacitatea de exerciţiu
c. ambele variante sunt corecte
181. Prin statutul personal al unei persoane fizice se înţelege:
a. ansamblul rapoartelor juridice care ţin de statutul persoanei, raporturi ce sunt
localizate
b. mijloc deîn identificare
funcţie de fiecare persoanã în parte
a persoanei
c. nici una din variante nu este corectã
182. Sub ce aspecte se prezintã legea personalã ?
a. legea naţionalã (lex patriae)
b. legea domiciliului (lex domicilii)
c. ambele variante în funcţie de modul cum se determinã capacitatea
persoanei fizice
183. Conţinutul capacitãţii persoanei fizice aflate în strãinãtate este
determinat de: pe al cãrui teritoriu se gãseşte
a. legea statului
b. legea statului cãruia persoana apartine
c. ambele variante sunt corecte
184. Legile romane privind statul personal urmãresc pe români, atât timp
cât:
a. nu au pierdut cetãţenia românã
b. au pierdut cetãţenia românã, dar au fost cetãţeni români
c. nu au pierdut cetãţenia românã, chiar dacã au dobândit şi o altã
cetãţenie
185. Legea românã admite ca lex personalis sã fie lex domicilii, în cazul:
a. strãinilor cu mai multe cetãţenii
b. apatrizilor
c. apatrizilor si strãinilor cu mai multe cetãţenii
186. Regimul drepturilor reale privind bunurile incapabilului sunt cârmuite
de :
a. lex domicilii
b. lex rei sitae
c. lex personalis
26
187. Legea situaţiei efective a bunului este competenta cu privire la
bunurile:
a. mobile
b. imobile
c. atât bunurile mobile cât şi cele imobile
188. Regimul juridic al drepturilor reale accesorii este cârmuit de:
a. lex situs
b. lex fiori
c. contractus
27
c. ambele condiţii trebuie îndeplinite cumulativ cu cea de a treia condiţie, aceea
a vocaţiei succesorale
195. Pentru a putea fi valabil încheiat, testamentul trebuie sã
îndeplineascã urmãtoarele cerinţe:
a. persoana care dispune prin testament sã nu se afle în una din incapacitãţile
prevãzute de lege
b. sã existe consimţãmântul persoanei care încheie testamentul
c. ambele variante sunt corecte
196. Când se transmite activul moştenirii trebuie sã se distingã între:
a. posesiunea moştenirii şi dreptul de proprietate cuprins în testament
b. legea nationalã şi legea domiciliului testatorului
c. legea situaţiei imobilului ce formeazã obiectul testamentului şi legea
locului unde a fost întocmit testamentul
197. Potrivit legii române, condiţiile de formã ale actului juridic sunt
stabilite de legea:
a. legea care reglementeazã fondul
b. legea domiciliului
c. locului undepersoanei
a fost întocmit
care l-a consimţit
198. Regula ,,locus regit actum’’ se aplica pentr u:
a. testamentul olograf
b. testamentul autentic
c. atât testamentul autentic cât şi cel olograf
199. Nu sunt exceptate de la aplicare normei locus regit actum:
a. forme procedurale
b. formalitãţi referitoare la drepturile reale
c. modalitãţi de redactare a actului
200. Formalitãţile îndeplinite de un funcţionar public trebuie sã fie în
conformitate cu:
a. locus regit actum
b. auctor regit actum
c. lex personalis
201. Care sunt formele actelor juridice?
a. forma de publicitate, forma de abilitare, forma de procedurã şi forma
exterioarã
b. numai forma de procedurã şi forma exterioarã
c. numai forma de abilitare şi cea de publicitate
28
202. Precizaţi care este scopul formei exterioare a actului juridic:
a. de a condiţiona existenţa actului juridic
b. de a servi ca mijloc de probã a actului juridic
c. ambele variante reprezintã scopul formei exterioare a actului juridic
203. Domeniul de aplicare a regulii "locus regit actum":
a. formele de redactare a actelor juridice sau de determinare a persoanelor
care
b. intervin
forma în cauzã
exterioarã a actelor juridice, indiferent cã este vorba de forme
cerute pentru existeţta actului juridic sau pentru proba actului juridic
c. ambele variante sunt corecte
204. Excepţiile de la competenţa legii locului încheierii actului juridic
a. ordinea publicã ca excepţie generalã
b. ipotecile constituite într-o ţarã strãinã asupra unor construcţii situate în
ţara noastrã – ca excepţie generalã
c. nici una din variante nu este corectã
sisteme
205. Caredesunt
drept?
legile aplicabile condiţiilor de fond ale cãsãtoriei în diferite
a. legea naţionalã a viitorilor soţi
b. legea domiciliului viitorilor soţi
c. ambele variante sunt corecte
206. Precizaţi care din cazurile de mai jos sunt prevãzute de sistemul
nostru de drept?
a. cãsãtoria între cetãţeni români în strãinãtate se poate încheia în faţa
agentului diplomatic sau funcţionarului consular
al României în ţara respectivã
b. cãsãtoria între un cetãţean român şi un apatrid în strãinãtate se încheie de
un organ competent al statului respectiv
c. nici una din variante nu este corect
207. Legea aplicabilã nulitãţii cãsãtoriei:
a. legea competentã a reglementa condiţiile de fond ale încheierii
cãsãtoriei, atunci când nulitatea se referã l aceste condiţii
b. se aplicã principiul personalitãtii legilor
c. se aplicã principiul teritorialitãtii legilor
29
208. Condiţiile de formã prevãzute în cazul încheierii cãsãtoriei între doi
cetãţeni români în strãinãtate sunt
a. se aplicã regula locus regit actum în toate cazurile
b. de legea românã când cãsãtoria se încheie în fata reprezentanţilor noştri
diplomatici sau consulari
c. se aplicã numai legea românã
209. Legea
ambii îşi auaplicabilã
domiciliulînîncazul în care
România dinunul dindesoţi
punct este al
vedere cetãţean român şi
efectelor
cãsãtoriei
a. se aplicã legea statului al cãrui cetãţean este soţia
b. se aplicã legea statului al cãrui cetãţean este soţul
c. nici o variantã nu este corectã
210. Legea aplicabilã în cazul nulitãţii cãsãtoriei pentru nerespectarea
condiţiilor de fond este:
a. legea aplicabilã situaţiilor ce privesc încheierea cãsãtoriei
b. legea românã în toate cazurile
c. legii naţionale a soţului
211. În cazul divorţului dintre soţi apatrizi care este legea aplicabilã:
a. legea naţionalã a soţului dacã dispoziţiile acestei legi nu contravin
principiilor fundamentale ale dreptului nostru
b. numai legea românã
c. nici o variantã nu este corectã
212. În cazul în care pãrinţii şi copiii nu au aceeaşi cetãţenie, iar unul
dintre pãrinţi este cetãţean român care este legea aplicabilã raporturilor
personale
patrimoniale dintre ei:
a. legea naţionalã a copilului
b. legea naţionalã a tatãlui dacã nu contravine principiilor fundamentale de
drept
c. legea românã în cazul în care îşi au domiciliul în România
213. Uzucapiunea este reglementatã de:
a. legea românã indiferent de locul unde se aflã bunul dacã el aparţine unui
cetãţean român
b. de legea statului unde se împlineşte durata termenului de posesie al
bunului
c. de legea statului unde bunul se aflã la începerea termenului de posesie
prevãzut în acest scop
30
214. Prescripţia extinctivã a dreptului la acţiune este supusã
a. legii care se aplicã dreptului subiectiv însuşi
b. legea statului unde se aflã bunul la împlinirea termenului
c. nici una din cele douã variante
215. Dreptul de proprietate asupra bunurilor este reglementat de:
a. în toate cazurile de legea locului unde se aflã bunul
b. de legea locului unde se aflã bunurile , afarã de cazul în care prin
dispoziţii
c. de legeaspeciale
care senuaplicã
s-a prevãzut
dreptuluialtfel
subiectiv în cazul bunurilor imobile
216. Dreptul de proprietate ce priveşte un bun destinat exportului este
reglementat de:
a. de legea statului importator
b. de legea statului exportator
c. de legea statului exportator dacã pãrţile nu au convenit altfel
217. Ce se înţelege prin "lex causae":
a. întregul sistem de drept al unui stat contractant
b. nici
c. o anumitã
una dinlege
celesubstanţialã sau de drept materiale a unui stat contractant
douã variante
218. Legea contractului este determinatã de :
a. numai de voinţa pãrţilor contractante
b. caracterul relaţiilor economice internaţionale
c. nici una din variante nu este corectã
219. Contractul care nu poate fi localizat în funcţie de prestaţia
caracteristicã a uneia dintre pãrţi este supus
a. legii locului unde a fost încheiat
b. legii locului unde a fost încheiat, dar numai în ceea ce priveşte condiţiile de
fond
c. legea ţãrii de domiciliu a celui de la care a plecat oferta de a încheia
contractul
220. Modul de executare a obligaţiilor izvorâte din contract trebuie sã se
conformeze:
a. legii locului de executare
b. legii locului unde s-a încheiat contractul
c. legii ţãrii de domiciliu a celui de la care a plecat oferta încheierii
contractului
31
221. Efectele juridice ale tãcerii pãrţii care contestã cã şi-a dat
consimţãmântul la încheierea unui contract sunt supuse:
a. legii naţionale a persoanei fizice
b. legii statutului organic al persoanei juridice în cauzã
c. ambele variante sunt corecte
222. Contractul dintre pãrţi care îşi au domiciliul sau sediul în state diferite
se considerã încheiat:
a. la data
b. data dând
când ofertantul
acceptareaa înaintat
a ajuns oferta
la cunoştinţa ofertantului
c. la data la care contractul a fost semnat de pãrţi
223. Dacã pãrţile nu au co nvenit o lege aplicabilã în cazul în bunurilor
mobiliare, contractul este supus:
a. legii statului în care la data încheierii contractului cumpãrãtorul îşi are
domiciliul, reşedinţa ori fondul de comerţ
b. legii statului în care la data încheierii contractului vânzãtorul îşi are domiciliu,
reşedinţa, ori fondul de comerţ sau sediul social
c. nici una din variante nu este corectã
224. În contractele de executare de lucrãri dacã pãrţile nu au convenit
altfel se aplicã:
a. legea sediului antreprenorului
b. legea sediului beneficiarului
c. legea ţãrii unde se aflã bunul la care or fi executate lucrãrile contractate între
pãrţi
225. În contractele de asigurãri, dacã pãrţile nu au convenit şi asupra legii
aplicabile sunt incidente dispoziţiile:
a. legii sediului asiguratorului
b. legii domiciliului sau sediului
asiguratului
c. legii nationale a asiguratorului
226. În cazul contractului de donaţie, dacã pãrţile nu au convenit asupra
legii aplicabile sunt incidente dispoziţiile:
a. legii naţionale a donatorului
b. legii domiciliului donatarului
c. ambele variante sunt corecte
32
227. Normele conflictuale cu privire la faptele juridice se referã la.
a. rãspunderea civilã contractualã
b. rãspunderea civilã delictualã
c. nici una din variante nu este corectã
228. Pretenţiile de reparaţii întemeiate pe o atingere adusã personalitãţii
de cãtre mass-media sunt reglementate la alegerea persoanei lezate de:
a. legea statului în care îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana lezatã cu
condiţia ca autorul
personalitãţii daunei
sale sã sã se aştepte
se producã în acestca efectele atingerii aduse
stat
b. legea statului în care s-a produs rezultatul pãgubitor cu condiţia ca autorul
daunei sã se aştepte ca efectele atingerii aduse personalitãţii sale sã se
producã în acest stat
c. ambele variante sunt corecte
229. Cine stabileşte dacã un fapt juridic constituie un act ilicit:
a. legea statului unde are loc faptul juridic
b. legea statului persoanei prejudiciate
c. legea statului în care autorul faptului juridic îşi are domiciliul sau sediul
social
230. Pretenţiile de reparaţii întemeiate pe un defect al produsului sau pe o
descriere defectuoasã de naturã sã creeze confuzii sunt supuse, la
alegerea celui prejudiciat:
a. legii domiciliului sau reşedintei obişnuite a celui prejudiciat
b. legii statului de unde a fost dobândit produsul
c. nici una din variante nu este corectã
231. În caz de concurenţã neloialã pretenţiile de reparaţii sunt supuse:
a. legii statului pe a cãrei piaţã s-a produs rezultatul dãunãtor
b. legii statului în care îşi are domiciliul sau sediul social persoana
prejudiciatã
c. legii contractului dintre pãrţi, dacã actul de concurenţã neloialã a adus
prejudicii raporturilor dintre ele
232. Îmbogãţirea fãrã cauzã a unei persoane fizice sau juridice este
supusã în dreptul internaţional privat:
a. legii statului unde îşi are domiciliul sau sediul social persoana fizicã sau
juridicã
b. legii statului unde s-a produs îmbogãţirea fãrã cauzã
c. nici una din variante nu este corectã
33
233. Rãspunderea izvorâtã dintr-un abordaj survenit într-un port sau în
apele teritoriale este supusã uneia din urmãtoarele legi:
a. legii naţionale a navei avariate
b. legii naţionale comune a navelor
c. legii locului abordajului
234. Daunele cauzate pe sol de o aeronavã sunt supuse:
a. legea statului pe al cãrui teritoriu s-au produs daunele
b. legea rãspunderii
c. statului cãruia îi aparţine
izvorâte aeronava
dintr-un abordaj
235. Ce categorii de rãspundere civilã delictualã reglementeazã "lex loci
delicti commisi"?
a. rãspunderea pentru fapta altuia
b. rãspunderea directã
c. rãspunderea comitentului pentru fapta prepusului
236. Ce reglementeazã legea delictului civil?
a. elemente constitutive ale delictului civil
b. rãspunderea pentru produse
c. atingeri aduse personalitãţii unei persoane
237. Ce lege se aplicã pentru actele de asistenţã şi de salvare a
persoanelor şi bunurilor?
a. legea locului evenimentului dacã s-a produs în apele teritoriale
b. legea pavilionului dacã evenimentul s-a produs în marea liberã
c. nici una din variante nu este corectã
238. Care sunt domeniile în care se aplicã legea locului delictului civil?
a. capacitatea delictualã
b. condiţiile şi întinderea rãspunderii
c. ambele variante sunt corecte
239. Dacã fapta generatoare de rãspundere este sãvârşitã într-un stat, iar
prejudiciul este produs în alt stat, care este legea aplicabilã?
a. legea locului unde s-a sãvârşit faptul ilicit
b. legea locului unde s-a produs prejudiciul
c. nici una din variante nu este corectã
240. Ce instanţã este competentã sã soluţioneze raporturile juridice dintre
pãrţi în cazul în care pârâtul îşi are domiciliul sau sediul social în România
a. instanţa de la domiciliul sau reşedinta reclamantului
b. instanţa
c. nici românã
una din de lanudomiciliul
variante sau sediul social al pârâtului
este corectã
34
241. Raporturile de drept internaţional privat referitoare la încuviinţarea
adopţiei în cazul în care cel adoptat este cetãţean român, apatrid sau are
domiciliul în România sunt soluţionate de:
a. instanţa naţionalã a adoptatorului în cazul în care acesta este cetãţean
strãin sau apatrid cu domiciliul sau reşedinta în România
b. instanţa nationalã a celui ce urmeazã a fi adoptat
c. ambele variante sunt corecte
242. Competenţa
pãrţi jurisdicţionalã
în cazul în care de a soluţiona
acestea au stabilit procesele
prin convenţie intervenite
instanţa ce între
urmeazã a solutiona litigiile dintre ele revine:
a. instanţei române în cazul în care instanţa stabilitã este una strãinã, iar litigiul
intrã în competenţa exclusivã a unei instanţe române
b. instanţei strãine în cazul în care instanţa stabilitã de pãrţi este instanţa
românã, dar litigiul dintre ele intrã în competenţa exclusivã a unei instanţe
române
c. nici una din cele douã variante nu este corectã
243. În cazul în care o jurisdicţie strãinã se declarã necompetentã sã
respectivã poate
soluţioneze o acţiune
fi introdusã
formulatã
la una
de un
dincetãţean
urmãtoarele
român,
instanţe:
acţiunea
a. instanţa românã cu care procesul prezintã cele mai strânse legãturi
b. instanţa de la domiciliul pârâtului
c. instanţa de la locul unde a avut loc prejudiciul cauzat cetãţeanului român
care a formulat acţiunea
244. Capacitatea procesualã a fiecãrei pãrţi din proces este reglementatã
de :
a. legea de la domiciliul pârâtului
b. legea sa naţionalã
c. ambele variante sunt corecte
245. Hotãrârile strãine sunt recunoscute de plin drept în România dacã:
a. se referã la statutul civil al cetãţenilor statului unde au fost pronunţate
b. pronunţate într-un stat terţ au fost recunoscute mai întâi în statul de cetãţenie
al fiecãrei pãrţi
c. ambele variante sunt corecte
246. Ce intereseazã atunci când se aplicã regula "lex rei sitae"?
a. dacã bunurile sunt considerate "ut singuli"
b. dacã bunurile sunt corporale sau incorporale
c. ambele variante sunt corecte
35