Sunteți pe pagina 1din 12

Running head: [SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 1

[Title Here, up to 12 Words, on One to Two Lines]

[Author Name(s), First M. Last, Omit Titles and Degrees]

[Institutional Affiliation(s)]

Author Note

[Include any grant/funding information and a complete correspondence address.]


[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 2

Abstract

Inventarul de evaluare spirituală (SAI) se bazează pe un model de maturitate spirituală care

integrează maturitatea relațională dintr-o perspectivă a relatiilor obiectuale și conștientizarea

experiențală a lui Dumnezeu bazată pe învățăturile Noului Testament și pe principiile

spiritualității contemplative. Un grup de elemente a fost dezvoltat pentru a măsura două

dimensiuni ipotetice ale maturității spirituale: conștientizarea lui Dumnezeu și calitatea relației

cu Dumnezeu. Au fost efectuate două studii de analiză a factorială de validitate a constructului.

Pe baza primului studiu, SAI a fost revizuit și extins. În al doilea studiu, au fost identificați cinci

factori: conștientizarea, instabilitatea, grandiozitate, realistă, acceptare și defăimare / dezamăgire.

Rezultatele analizelor factoriale și corelațiilor factorilor cu inventarul Bell Object Relations

sprijină teoria și validitatea fundamentală a SAI și utilitatea sa potențială pentru evaluarea și

cercetarea clinică.

În lumina acestui fapt, prima dimensiune a maturității spirituale în modelul prezent este ipoteza

de Conștientizarea lui Dumnezeu. Conștientizarea lui Dumnezeu ca dimensiune de maturitate

spirituală este susținută de asemenea tradiția spiritualității contemplative. De exemplu, Edwards

(1986) a emis ipoteza că Dumnezeu este într-un mod complicat implicat în toată viața, indiferent

de conștiința oamenilor a prezenței lui Dumnezeu. Maturitatea spirituală din perspectiva lui

Edwards implică conțtientizarea din ce în ce mai mult de modul în care Dumnezeu este implicat

în mod implicit în fiecare aspect al vieții cuiva. În timp ce indivizii cresc în maturitatea lor

spirituală, ei devin mai conștienți de faptul că viața și experiența religioasă sunt același

eveniment, țesute împreună. Aceasta implică dezvoltarea unei conștientizări a răspunsurilor lui

Dumnezeu și capacitatea de a asculta pe Dumnezeu, observă prezența sa și să savureze

răspunsurile sale.
[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 3

Dimensiunea de conștientizare a maturității spirituale implică dezvoltarea conștientizării lui

Dumnezeu care în comun comunică cu noi și prin noi, precum și comunicându-ne prin propriile

noastre gânduri și sentimente și prin intermediul altora. Conștientizarea este o capacitate care

trebuie să fie dezvoltat, mai degrabă decât să fie o parte automată a vieții creștine.

Dimensiunea calității al Inventarului de Evaluare Spirituală a fost construit sa evalueze diferite

nivele de dezvoltare al relației cu Dumnezeu dintr-o perspectivă al relațiilor obiectuale. În mod

specific, trei nivelui ale relatiei au fost atribuite: Instabil, Grandios și Acceptarea Realistă.

Relațiile instabile descriu ceea ce in teoria relațiilor obiectuale se numește o organizare de limita

a personalității. Aceste tipuri de relații implică o incapacitate să integreze imagini de bine și rău

de sine și de alte imagini datorate despicării și proiecției excesive (Hamilton, 1990). Astfel de

persoane se simt cel mai bine mai bine la lucruri ce sunt ușor de indentificat drept corect sau

greșit, rău sau bun. În mod tipic persoanele se află la acest stadiu al maturității spirituale până la

etapa școlarului mic. Ei au dificultăți când au ambiguitate în viața lor spirituală. Eșecuri

personale sau dificultăți bazate pe faptul că Dumnezeu nu le satisface expectanțele pot să ducă la

sentimente puternice de vinovăție sau supărare. Astfel de persoane tind în avea probleme în al

vedea pe Dumnezeu drept de încredere sau iubitor.

Relațiile grandioase caracterizează ce teoria relațiilor obiectuale se refera la organizarea

narcisistă a personalității. Persoanele care manifesta aceste tipuri de relații sunt preocupate de

fantezii grandioase, atrag atenția și încearcă să se prezinte drept mai buni decât ceilalți

(Hamilton, 1990). Ei tind să se aștepte ca ceilalți să funcționeze ca reglementatori ai stimelor lor

de sine, deoarece nu pot face pentru ei înșiși. Persoanele în mod obișnuit se găsesc la această

etapa al maturității spirituale în etapa de mijloc al copilăriei și începutul adolescenței. Adulții

care nu au dezvoltat o capacitate internă de auto-acceptare ar putea sa reflecte un astfel de stil de


[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 4

relaționare cu Dumnezeu. Mândria și stima de sine sunt probleme majore in relația lor cu

Dumnezeu. Astfel de peroane tind sa fie preocupate cu propria lor bunăstare si cu probleme de

putere și influență. Ei tind să fie primar interesați cu protecția si satisfacerea nevoilor pe care le

au de către Dumnezeu.

Cel de-al treilea nivel de dezvoltare care a fost evaluat este Acceptarea Realistă. Persoane cu

personalități organizate la acest nivel sunt situate la nivelul întregului relațiilor obiectuale al

continuumului de diagnosticare dintr-o perspectivă a relațiilor obiectuale (Hamilton, 1990). Toți

oamenii trebuie să se ocupe de probleme legate de diferențierea sinelui și altul, integrând binele

și răul, și menținerea unui contact uman semnificativ. Acei indivizi organizați la nivelul

Accepterii Realiste au un sentiment de rezolvare a conflictelor în interiorul lor și cu alții, și de a

menține continuitatea relației în timp. Oamenii de obicei ajung la acest nivel la sfârșitul

adolescenței sau la vârsta adultă. Aceștia care au ajuns la acest nivel de organizare a

personalității sunt mai capabili să experimenteze și să tolereze sentimente mixte și ambivalență

în relațiile lor cu Dumnezeu, și astfel ajunge la un anumit sens de rezolvare prin care se ocupă de

aceste emoții. Ei sunt capabili să acceptați dezamăgirea față de Dumnezeu, privindu-l ca

temporar, și să mențină speranța că relația lor cu Dumnezeu va fi restaurat indiferent cat de rău

poate problema părea. Astfel de oameni pot recunoaște cu ușurință că uneori nu se simt protejați

sau îngrijiți de Dumnezeu, dar această experiență negativă nu distruge complet încrederea lor în

suportul lui Dumnezeu. În plus, spre deosebire de cei ale căror relații sunt caracterizate de

grandiozitate, Dumnezeu este evaluat în propria sa dreptate și nu doar pentru menținerea eului

propriu. Acest lucru permite mai mult pentru a lucra cu sentimente mixte și angajarea într-o

relație reciprocă cu Dumnezeu în care unul atât dă cât și primește.


[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 5

Keywords: [Click here to add keywords.]


[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 6

[Title Here, up to 12 Words, on One to Two Lines]

Spiritual Assessment Inventory (SAI) a fost dezvoltată de TODD W. HALL and KEITH

J. EDWARDS și publicată în 1996 în Journal of Psychology and Theology 1996, Vol. 24, No. 3,

233-246 de Rosemead School of Psychology Biola University.

În prezentul articol, un model de maturitate spirituală este propus, care include două

dimensiuni distincte, dar relaționate din relația dintre sine și Dumnezeu.

Prima dimensiune este cea a conștientizării relației de sine-Dumnezeu. Se adresează

întrebării: "În ce măsură este o persoană conștientă de Dumnezeu viața sa cotidiană? "A doua

dimensiune este calitatea experimentată a relației individului cu Dumnezeu. Ea se adresează

întrebării, "Care este calitatea relației unuia cu Dumnezeu? " Modelul prezintă o viziune holistică

asupra maturizării spirituale care încorporează ambele capacități spirituale atât cele de

conștientizare cât și cele de calitate ale relației .

Conceptul de conștientizare este derivat din Noul Testament învățăturile privind natura

comunicării cu Dumnezeu și tradițiile spiritualității contemplative. Conceptul de calitate este

definit în termeni de vedere a relațiilor obiectuale al maturității relaționale. Aceste perspective au

fost integrate într-o teorie a maturității spirituale care apoi a servit ca bază pentru construirea

unui nou instrument numit Inventarul de evaluare spirituală (SAI). Scopul a fost de a dezvolta un

instrument de măsură bazat teoretic și validat psihometric al maturității spirituale pentru

utilizarea clinică și de cercetare.

A existat un interes considerabil în ultimii ani în măsurarea empirică a diferitelor aspecte

ale maturității spirituale și ale conceptelor conexe(de exemplu, maturitate spirituală / religioasă,

spirituală, experiență și bunăstare spirituală) pentru ambele cercetare și utilizare clinică. Unele

instrumente care au fost dezvoltate în acest domeniu sunt proiectate pentru a măsura următoarele
[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 7

subiecte: leadershipul spiritual (Townsend & Wichern, 1984), făcând distincție între creștini și

necreștini (Bassett et al., 1981), credința în Dumnezeu și internalizarea relației cu Dumnezeu

(Kass, Friedman, Leserman, Zuttermeister, & Benson, 1991), creștini religioși dezvoltare (Alter,

1989), maturitatea religioasă creștină (Hadlock, 1988, Malony, 1988, Massey, 1988), și

bunăstarea spirituală (Ellison, 1983).

[Heading 1]

[The first two heading levels get their own paragraph, as shown here. Headings 3, 4, and

5 are run-in headings used at the beginning of the paragraph.]

[Heading 2]1

[To add a table of contents (TOC), apply the appropriate heading style to just the heading text at

the start of a paragraph and it will show up in your TOC. To do this, select the text for your

heading. Then, on the Home tab, in the Styles gallery, click the style you need.]

[Heading 3].

[Include a period at the end of a run-in heading. Note that you can include consecutive

paragraphs with their own headings, where appropriate.]

[Heading 4].

[When using headings, don’t skip levels. If you need a heading 3, 4, or 5 with no text

following it before the next heading, just add a period at the end of the heading and then start a

new paragraph for the subheading and its text.] (Last Name, Year)

[Heading 5].

[Like all sections of your paper, references start on their own page. The references page

that follows is created using the Citations & Bibliography feature, available on the References

tab. This feature includes a style option that formats your references for APA 6th Edition. You
[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 8

can also use this feature to add in-text citations that are linked to your source, such as those

shown at the end of this paragraph and the preceding paragraph. To customize a citation, right-

click it and then click Edit Citation.] (Last Name, Year)


[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 9

References

Last Name, F. M. (Year). Article Title. Journal Title, Pages From - To.

Last Name, F. M. (Year). Book Title. City Name: Publisher Name.


[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 10

Footnotes
1
[Add footnotes, if any, on their own page following references. For APA formatting

requirements, it’s easy to just type your own footnote references and notes. To format a footnote

reference, select the number and then, on the Home tab, in the Styles gallery, click Footnote

Reference. The body of a footnote, such as this example, uses the Normal text style. (Note: If

you delete this sample footnote, don’t forget to delete its in-text reference as well. That’s at the

end of the sample Heading 2 paragraph on the first page of body content in this template.)]
[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 11

Tables

Table 1

[Table Title]

Column Head Column Head Column Head Column Head Column Head
Row Head 123 123 123 123
Row Head 456 456 456 456
Row Head 789 789 789 789
Row Head 123 123 123 123
Row Head 456 456 456 456
Row Head 789 789 789 789

Note: [Place all tables for your paper in a tables section, following references (and, if applicable,

footnotes). Start a new page for each table, include a table number and table title for each, as

shown on this page. All explanatory text appears in a table note that follows the table, such as

this one. Use the Table/Figure style, available on the Home tab, in the Styles gallery, to get the

spacing between table and note. Tables in APA format can use single or 1.5 line spacing.

Include a heading for every row and column, even if the content seems obvious. A default table

style has been setup for this template that fits APA guidelines. To insert a table, on the Insert tab,

click Table.]
[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 12

Figures title:

0
Category 1 Category 2 Category 3 Category 4

Series 1 Series 2 Series 3

Figure 1. [Include all figures in their own section, following references (and footnotes and tables,

if applicable). Include a numbered caption for each figure. Use the Table/Figure style for easy

spacing between figure and caption.]

For more information about all elements of APA formatting, please consult the APA Style

Manual, 6th Edition.