Sunteți pe pagina 1din 15

MODULUL 14.

Protecția juridică a rezultatelor activităților de


cercetare - dezvoltare

Timpul mediu necesar pentru studiu: 520 minute

Obiective educaţionale:
În urma parcurgerii acestui modul veţi şti:
- să definiți rezultatele cercetării, invenția brevetabilă și brevetul de invenție;
- să explicați procesul de obținere a brevetului, drepturile și obligațiile titularilor
brevetului, transmiterea dreptului și infracțiunile care pot apărea;

Cuvinte cheie:
- brevet de invenție, invenția brevetabilă, revendicări, Oficiul de Stat pentru Invenții și
Mărci (OSIM), Depozitul național reglementar, drept de prioritate;

Cuprinsul modului:
14.1. Definirea rezultatelor cercetării
14.2. Invenția brevetabilă
14.3. Înregistrarea, publicarea, examinarea cererii de brevet, eliberarea brevetului
14.4. Drepturi și obligații ale titularilor de brevete
14.5. Transmiterea drepturilor
14.6. Infracțiuni privitoare la brevetele de invenții
Întrebări de autoevaluare
Rezumat
Bibliografie
EXPUNEREA DETALIATĂ A TEMEI

14.1. Definirea rezultatelor cercetării

Rezultatele cercetării științifice se pot materializa în descoperiri științifice, în inovații


sau invenții, acesta din urmă reprezentând forma superioară a concretizării creativității umane.
Invenţia este o creaţie ştiinţifică sau tehnică a unui element, care reprezintă progres şi noutate
faţă de stadiul cunoscut al tehnicii mondiale. Caracteristica esenţială a invenţiei este aceea că
ea nu a mai fost brevetată sau publicată în ţară sau în străinătate, fiind considerată o formă
superioară de materializare a gândirii umane. Obiectul invenţiei poate fi: un element ştiinţific,
un procedeu tehnologic, un produs ş.a.m.d., cu caracteristici deosebite faţă de cele cunoscute.
Recunoașterea, apărarea și certificarea unei invenții se realizează prin Brevetul de
invenție. Brevetul de invenție este un titlu de protecție eliberat de către Oficiul de Stat pentru
Invenții și Mărci (OSIM) în scopul recunoașterii și apărării pe teritoriul României a
drepturilor asupra unei invenții, el conferind titularului său un drept exclusiv de proprietate pe
durata de valabilitate a acestuia.
În cazul în care invenția a fost creată împreună de mai mulți inventatori, fiecare dintre
aceștia are calitatea de coautor al invenției, iar dreptul aparține în comun acestora. Dacă însă
mai multe persoane au creat aceeeași invenție, independent una de alta, dreptul la brevet
aparține aceleia care a depus prima o cerere de brevet la OSIM.
Dacă inventatorul este salariat, în lipsa unei prevederi contractuale mai avantajoase
acestuia, dreptul la brevetul de invenție aparține:
• firmei angajatoare pentru invențiile realizate de salariat în exercitarea unui contract
de muncă ce prevede o misiune inventivă incredințată în mod explicit, care corespunde
cu funcțiile sale. Inventatorul beneficiază numai de o o remunerație suplimentară
stabilită prin contract.
• angajatului pentru invențiile realizate de acesta fie în exercitarea funcției sale, fie în
domeniul activității unității prin cunoașterea sau folosirea tehnicii sau a mijloacelor
specifice ale unității sau ale datelor existente în unitate, în lipsa unor prevederi
contractuale. Dacă însă invenția rezultă dintr-un contract de cercetare în lipsa unor
clauze contrare, dreptul la brevet aparține unității care a comandat cercetarea,
inventatorul având dreptul la o remunerație suplimentară stabilită prin act adițional la
contractul de muncă.
În cele două cazuri amintite mai sus, atât unitatea cât și salariatul au obligația să se
informeze reciproc în scris asupra stadiului realizării invenției. Dacă însă în termen de 60 zile
de la data când salariatul a informat în scris unitatea asupra redactării descrierii invenției,
cererea de brevet nu a fost depusă la OSIM, în lipsa altei convenții între părți, dreptul la
depunerea cererii de brevet aparține salariatului.
Chiar și în cazul în care invenția aparține salariatului (în cazul prezentat mai sus),
unitatea are un drept de preferință la încheierea unui contract privind invenția salariatului său,
ce trebuie exprimat în trei luni de la oferta salariatului.
Solicitanții unui brevet de invenție pot fi:
- persoanele fizice și juridice române
- persoanele fizice străine cu domiciliul în România
- persoanele juridice străine cu sediul în România
- persoanele fizice sau juridice străine cu domiciliul sau sediul în afara teritoriului
României în condițiile convențiilor internaționale la care România este parte sau pe
bază de reciprocitate.

14.2. Invenția brevetabilă

O invenție este brevetabilă dacă este:


• nouă, adică nu este cuprinsă în stadiul tehnicii actuale care reprezintă toate
cunoștințele care au devenit accesibile publicului până la data depunerii cererii de
brevet;
• rezultă dintr-o activitate inventivă, - dacă pentru o persoana de specialitate din
domeniul respectiv ea nu rezultă în mod evident din cunoștințele cuprinse în
stadiul tehnicii actuale;
• este susceptibilă de aplicare industrială - dacă obiectul ei poate fi folosit cel puțin
într-un domeniu de activitate și poate fi reprodus cu aceleași caracteristici ori de
câte ori este necesar;
• invenția trebuie să fie viabilă din punct de vedere comercial. Din punct de vedere
tehnic o invenție poate fi genială, dar este inutil să realizezi un produs sau un
procedeu pe care nimeni nu dorește să-l cumpere. Este recomandabil să se facă un
studiu al pieței, de marketing înainte de a parcurge procedura de brevetabilitate și a
se consulta Camerele de comerț pentru a obține informații utile.
Obiectele invenției brevetabile
Obiectele inventiei brevetabile sunt:

• un produs (mașini, scule, dispozitive, mobilier, articole casnice, jucării,


instrumente, substanțe chimice și biologice cu exceptia celor care există în natură,
amestecuri fizico-chimici, microorganisme create sau izolate prin selecție, soiuri
de plante, rase de animale);
• un procedeu (o activitate care are ca rezultat obținerea sau modificarea unui
produs, inclusiv procedee genetice sau biologice);
• o metodă (o activitate care are rezultate de natură calitativă și implică măsurare,
analiză, reglare, diagnosticare, tratament medical, etc.).
Nu pot fi brevetabile următoarele:
• descoperirile, teoriile științifice, metodele matematice, metodele de învățământ în
sine, rețetele culinare, realizări cu caracter estetic;
• invențiile contrare ordinii publice și bunelor moravuri.

14.3. Înregisrarea, publicarea, examinarea cererii de brevet,


eliberarea brevetului

14.3.1. Inregistrarea cererii de brevet


Cererea de brevet și corespondența referitoare la aceasta se întocmesc și se depun la
OSIM în limba română, iar datele conținute în cererea de brevet sunt confidențiale până la
publicarea acestora de către OSIM. Divulgarea lor fără acordul solicitantului sau succesorului
său în drepturi este interzisă indiferent de modul în care persoana a luat cunoștință de ele și
indiferent de calitatea acestora.
Invențiilor din domeniul apărării și siguranței naționale create pe teritoriul României li
se poate atribui de către organele în drept caracterul de secret.
Cererea de brevet trebuie să conțină indicații care să permită stabilirea identității
inventatorului, în caz contrar nu se eliberează brevetul solicitat. Depunerea cererii poate fi
făcută de persoana îndreptățită la eliberarea brevetului personal sau prin mandatar autorizat cu
domiciliul sau sediul în România. Dacă nu este cetățean român solicitantul poate fi
reprezentat printr-un consilier în proprietate industrială autorizat sau de o agenție specializată
a căror evidență este ținută în Registrul Național la OSIM. Listele sunt publicate în Buletinul
Oficial de Proprietate Industrială (BOPI).
Cererea de brevet trebuie să conțină:
• Formularul de cerere completat ( tipizat și oferit gratuit de OSIM);

• Descrierea invenției (prezentarea în scris a invenției); Descrierea invenției trebuie


să conțină în mod succesiv, în ordinea de mai jos, următoarele:
- titlul invenției așa cum a fost indicat în cererea de brevet de invenție, într-o
formulare clară și concisă a obiectului invenției fără să o divulge;
- precizarea domeniului tehnic în care poate fi folosită invenția, fără să divulge
soluția;
- prezentarea stadiului anterior al tehnicii, în măsura în care solicitantul îl
cunoaște și îl consideră util pentru înțelegerea invenției, cu indicarea documentelor
care stau la baza acestuia; se va prezenta cel puțin o soluție considerată cea mai
apropiată de obiectul invenției; când descrierea cuprinde un grup de invenții care
respectă criteriul unității, pentru fiecare invenție din grup se va prezenta câte o soluție
din stadiul tehnicii.
- expunerea invenției astfel încât să fie înțeleasă problema tehnică pe care o
rezolvă (chiar dacă problema tehnică nu este în mod explicit menționată) și soluția de
rezolvare, așa cum este ea revendicată; expunerea va fi însoțită și de avantajele
invenției în raport cu stadiul tehnicii; în cazul în care descrierea cuprinde un grup de
invenții care respectă criteriul unității, expunerea fiecărei invenții din grup se va face
separat;
- prezentarea pe scurt a fiecărei figuri din desenele explicative, dacă acestea
există;
- prezentarea detaliată a obiectului invenției pentru care se solicită protecție, a
modului său de executare și folosire/funcționare, într-un mod suficient de clar, complet
și corect, cu trimitere și la desene, dacă acestea există, astfel încât o persoană de
specialitate să o poată realiza; prezentarea va fi susținută de exemple concrete de
realizare; în cazul unui grup de invenții, care respectă criteriul de unitate a invenției, se
va prezenta cel puțin câte un exemplu de realizare pentru fiecare invenție din grup.
- indicarea în mod explicit dacă aceasta nu rezultă în mod evident din
prezentarea detaliată (conform paragrafului anterior) sau din natura invenției, a
modului în care invenția îndeplinește condiția de aplicare industrială.
În descriere pot fi prezentate modele și formule matematice, algoritmi, fără ca
prezentarea obiectului invenției în exemplul de realizare să se bazeze exclusiv pe acestea.

• Revendicări (prezentarea obiectului protecției solicitate și a elementelor de noutate


ale invenției)
Revendicările determină întinderea protecției conferite prin brevetul de invenție și
trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
a) trebuie să definească în termeni tehnici obiectul pentru care se solicită protecția și să
indice elementele tehnice ale invenției;
b) trebuie să se bazeze, în întregime, pe descrierea invenției.
Revendicările trebuie să conțină:
a) un preambul indicând titlul invenției, elementele tehnice ale acesteia, elemente care
sunt necesare pentru definirea obiectului invenției și care fac parte din stadiul tehnicii;
b) o parte caracteristică precedată de expresia "caracterizat(ă) prin aceea că" și în care
se expun în mod concis elementele tehnice noi ce definesc invenția, împreună cu elementele
tehnice enunțate în preambul.
Elementele noi sunt prezentate în partea caracteristică a revendicărilor, cu menționarea
legăturilor lor de interdependență, păstrându-se aceeași denumire a elementelor și aceeași
poziționare din textul descrierii și desenelor.
Dacă cererea de brevet de invenție se referă la mai multe invenții și unitatea invenției
este respectată, se redactează câte o revendicare independentă pentru fiecare invenție. Fiecare
revendicare independentă poate fi însoțită de un număr rezonabil de revendicări dependente,
care să se refere la aceasta și să dezvolte sau să expliciteze elemente tehnice, deja enunțate în
revendicarea independentă sau varianta de realizare a obiectului invenției, cu condiția
respectării unității invenției.
Dacă cererea de brevet de invenție conține desene explicative, toate elementele
tehnice menționate într-o revendicare vor fi însoțite de semnele de referință respective, plasate
între paranteze.
Revendicările nu vor conține desene sau grafice, linii de programe, subrutine sau
programe de calculator. Revendicările pot conține tabele, formule chimice sau matematice
care sunt esențiale pentru a defini noutatea invenției.

• Desenele la care se referă descrierea


Desenele sunt necesare în măsura în care contribuie la înțelegerea invenției și a
elementelor de noutate ale ei. Desenele trebuie să conțină semne de referință (cifre și/sau
litere) care să indice elementele componente corespunzatoare prezentării lor în exemplul de
realizare din descriere. Fila conținând desene nu va depăși formatul A4 sau, în cazuri
exceptionale, A3 și va putea fi din calc, carton alb sau alt suport, cu condiția ca desenul să
aibă contrastul necesar pentru reproducerea prin metodele electrostatice.
Filele nu vor avea chenar sau alte linii care să delimiteze desenele.
Marginile minime libere ale filelor trebuie să fie pe fiecare latură de 2,5cm.
Schemele și diagramele se consideră desene. Tabelele nu se consideră desene.
Desenele nu trebuie să conțină texte, cu excepția unui cuvânt sau a unor cuvinte izolate
- atunci când acest lucru este absolut necesar - cum sunt "apa", "abur", "deschis", "închis",
etc., iar pentru schemele și diagramele ce ilustrează etapele unui procedeu, câteva cuvinte
cheie, absolut necesare înțelegerii acestora. Fiecare cuvânt folosit trebuie așezat în așa fel în
desen, încât să permită înlocuirea lui fără să acopere nici o linie a desenelor.
Semnele de referință care nu sunt menționate în descriere nu trebuie să apară în desen
și invers.
Semnele de referință ale acelorași elemente trebuie să fie identice în descriere,
revendicări și desene.

Depozitul național reglementar cuprinde cererea de brevet de invenție însoțită de


descrierea invenției, revendicări și, dacă este cazul, de desene explicative, iar data depozitului
național reglementar este dată când se depun la OSIM toate documentele de mai sus redactate
în limba română.
Depozitul național reglementar asigură un drept de prioritate cu începere de la data
constituirii acestuia sau de la data priorității invocate și recunoscute față de orice alt depozit
privind aceeași invenție cu o dată ulterioară de depozit sau o dată ulterioară de prioritate
recunoscută (prin prioritate se înțelege data primului depozit al cererii de brevet, indiferent de
autoritatea națională competentă la care s-a făcut depozitul cererii, în condițiile Convenției de
la Paris). Invocarea priorității unei invenții într-o cerere de brevet se poate face și în baza unui
depozit creat în urma expunerii produsului conform invenției într-o expoziție internațională
organizată pe teritoriul României sau în statele membre la convențiile la care România este
parte, dacă cererea de brevet este depusă în termen de 6 luni de la data introducerii în
expoziție a produsului. În cazul în care solicitantul a omis să invoce prioritatea o poate face în
termen de două luni de la data înregistrării cererii de brevet. Invocarea unei priorități este
supusă unei taxe care trebuie plătită în termen de trei luni de la data depozitului.
Dacă în cerere sunt invocate mai multe priorități, pentru fiecare prioritate invocată se
va plăti taxa legal stabilită.
Neplata taxelor în termenul prevăzut va conduce la nerecunoașterea priorităților
invocate.
Depunerea cererii de brevet se poate face de solicitant personal sau prin mandatar
autorizat sau direct la Registratura OSIM.
Cererea, descrierea, revendicările și desenele se întocmesc pe file separate de format
A4 și se depun la O.S.I.M. în trei exemplare.
Toate filele cererii de brevet de invenție trebuie să fie întocmite pe o singură față a
filei și în așa fel, încât să poată fi separate în vederea reproducerii lor.
Toate filele se numerotează cu cifre arabe în ordine crescătoare.
Descrierea și revendicările vor fi dactilografiate la 1½ - 2 rânduri.
Nu se admit pe file ștersături, corecturi, cuvinte scrise deasupra sau rânduri intercalate.
Dacă, totuși, acestea există, solicitantul va semna la locul/locurile modificate, pe exemplarul
original.
Fiecare pagină a descrierii, în exemplarul original, va fi semnată de solicitant.
Este indicat să se folosească termeni, semne și simboluri tehnice care sunt, în general,
acceptate în ramura respectivă.
Unitățile de măsură pentru greutăți, temperaturi, densități, etc. trebuie să fie exprimate
în sistemul internațional, chiar dacă în descriere se mențin și alte sisteme de măsură.
Pentru indicațiile privind căldura, energia, lumina, sunetul și magnetismul, ca și pentru
formulele matematice și unitățile electrice, trebuie să se respecte normele din practica
internațională; pentru formulele chimice trebuie să se folosească simbolurile, greutățile
atomice și formulele moleculare de uz general.
Terminologia și semnele din cererea de brevet de invenție trebuie să fie folosite
uniform pe tot cuprinsul acesteia.
Nu pot face parte din depozitul unei cereri de brevet de invenție și se restituie
solicitantului următoarele: produsul realizat conform invenției, machetele, proiectele de
execuție privind invenția, etc.
Cererea de brevet de invenție nu trebuie să cuprindă:
a) expresii sau desene contrare bunelor moravuri și ordinii publice;
b) declarații denigratoare cu privire la produse, metode sau procedee, la meritele ori
valabilitatea cererilor sau brevetelor de invenții ale altei persoane; comparațiile cu stadiul
tehnicii nu sunt considerate ca fiind denigratoare.
Dacă, totuși, descrierea va conține expresiile nepermise indicate mai sus, O.S.I.M. va
proceda la eliminarea lor din text.
O.S.I.M. va înscrie pe cerere data primirii, numărul de la Registratura generală a
O.S.I.M. și documentele primite, sub semnatură. Un exemplar al cererii astfel completat se va
returna de îndată solicitantului drept confirmare de primire. Data de recepție și numărul de la
Registratura generală a O.S.I.M. se completează vizibil.
Dacă se depun modificări sau completări descrierii, revendicărilor și/sau desenelor
unei cereri de brevet înregistrate la O.S.I.M., acest fapt trebuie menționat prin indicarea
expresă "completare la cererea de brevet nr........./din..........." și se vor depune paginile din
descriere, revendicări și/sau desene, dactilografiate, conținând modificările sau completările
cerute; în caz contrar, ele vor fi returnate solicitantului.
Taxa de înregistrare a cererii de brevet de invenție este datorată de solicitant odată cu
depunerea cererii de brevet la O.S.I.M. Dacă solicitantul a plătit taxa de înregistrare înainte de
depunerea cererii de brevet, el va preciza aceasta în cerere, anexând o copie a documentului
de plată.
Dacă la depunerea cererii de brevet de invenție solicitantul nu a plătit taxa de
înregistrare, această taxă poate fi plătită în termen de trei luni de la data depozitului național
reglementar, cu o majorare legal stabilită; în caz contrar, cererea de brevet de invenție se
consideră abandonată și se respinge.

14.3.2. Publicarea cererii de brevet

Cererile de brevet care îndeplinesc condițiile enumerate mai sus se publică imediat
după expirarea unui termen de 18 luni de la data depozitului național reglementar sau a
priorității invocate și recunoscute. La cererea persoanei îndreptățite, cu condiția plății unei
taxe suplimentare, publicarea se poate face într-un termen mai scurt.
Publicarea cererii poate fi însoțită de un raport de documentare, care, dacă nu a fost
făcut public odată cu cererea, el se va publica ulterior (pentru raportul de documentare se
plătește taxă suplimentară).

14.3.2. Examinarea în fond a cererii de brevet

În cererea de brevet de invenție se pot solicita expres următoarele proceduri:


a) publicarea cererii de brevet de invenție într-un termen mai scurt de 18 luni
b) efectuarea unui raport de documentare
c) examinarea în fond.
Deci, examinarea poate fi cerută la data depozitului cererii de brevet sau în termen de
30 luni de la aceasta dată. Cererea de examinare trebuie însoțită de taxa corespunzătoare
pentru examinarea în fond.
În procedura de examinare se verifică daca:
- obiectul invenției este brevetabil,
- cererea de brevet este unitară,
- prioritatea este corect invocată,
- invenția satisface condițiile de brevetabilitate.
Dacă există obiecții cu privire la cererea de brevet solicitantul este invitat printr-o
notificare motivată să-și prezinte motivațiile și, dacă este cazul, să modifice descrierea,
revendicările și desenele.

14.3.3. Hotărârea de acordare a brevetului

Hotărârea de acordare a brevetului sau de respingere a cererii de brevet se ia de către o


comisie din OSIM pe baza raportului de examinare.
Toate hotărârile OSIM se înscriu în Registrul Național al cererilor de brevet și se
comunică solicitantului sau succesorului său în drepturi în termen de 30 zile de la luarea lor.
Hotărârea OSIM poate fi contestată în termen de trei luni de la comunicare.
Contestația este examinată de o comisie de reexaminare din cadrul OSIM, iar hotărârea se
comunică părților care o pot ataca cu recurs la Tribunalul Municipiului București.
Hotărârile de acordare a brevetelor de invenție se publică în termen de 30 zile în BOPI
iar descrierile, revendicările și desenele se publică în cel mult trei luni.
Orice persoană interesată poate să ceară OSIM revocarea în tot sau în parte a hotărârii
de acordare a brevetului în termen de șase luni de la data publicării în BOPI, cu plata unei
taxe corespunzătoare, în formă scrisă. Cererea de revocare a hotărârii de acordare se judecă de
Comisia de reexaminare din cadrul OSIM a cărei componentă este alta decât cea care a luat
hotărârea de acordare a brevetului. Și această hotărâre poate fi atacată cu recurs la Tribunalul
Municipiului București în termen de trei luni de la comunicare.
14.3.4. Eliberarea brevetelor

Brevetul de invenție este eliberat de Directorul general al OSIM în temeiul hotărârii de


acordare a acesteia.
Taxa de eliberare a brevetului se plătește de titular în termen de 12 luni de la data
publicării în BOPI a hotărârii de acordare a brevetului. La eliberarea brevetului titularul are
obligația de a plăti taxele anuale de menținere în vigoare pentru anii care s-au scurs de la data
depozitului național reglementar până la data eliberării brevetului, inclusiv pentru anul
eliberării brevetului.
Durata de valabilitate a unui brevet de invenție este de 20 de ani de la data depozitului
național reglementar al cererii de brevet.

14.4. Drepturi și obligații ale titularilor de brevete

Brevetul de invenție conferă titularului dreptul de a interzice terților să efectueze fără


autorizația sa următoarele acte:
- pentru produse: fabricarea, comercializarea, oferirea spre vânzare, folosirea, importul,
sau stocarea în vederea comercializării, oferirii spre vânzare sau folosirii.
- pentru procedee sau metode: folosirea acestora.
Inventatorul are dreptul să i se menționeze numele, prenumele și calitatea în brevetul
eliberat, în carnetul de muncă precum și în orice publicații privind invenția sa. În cazul în care
titularul brevetului este altul decât inventatorul, acestuia din urmă i se eliberează un duplicat
al brevetului de invenție. Drepturile patrimoniale cuvenite inventatorului se stabilesc prin
contract.

14.5. Transmiterea drepturilor

Asupra brevetului de invenție sunt următoarele drepturi:


- dreptul la eliberarea brevetului de invenție,
- dreptul asupra brevetului de invenție,
- drepturile care decurg din înregistrarea unei cereri de brevet de invenție,
- drepturile născute din brevetul de invenție.
Toate aceste drepturi pot fi transmise în tot sau în parte.
Transmiterea se poate face prin:
- cesiune
- pe bază de licență exclusivă sau neexclusivă,
- prin succesiune legală sau testamentară.
Transmiterea poate produce efecte față de terți începând cu data înregistrării la Oficiul de
Stat pentru Invenții și Mărci.
La cererea oricărei persoane interesate, Tribunalul Municipiului București poate acorda o
licență obligatorie la expirarea unui termen de 4 ani de la înregistrarea cererii de brevet sau a
unui termen de 3 ani de la eliberarea brevetului, socotindu-se termenul care expiră cel mai
târziu.
Prevederile acestea se aplică numai dacă invenția nu a fost aplicată sau a fost insuficient
aplicată pe teritoriul României, iar titularul brevetului nu poate să-și justifice inacțiunea și
dacă nu s-a ajuns la o întelegere cu acesta privind transmiterea drepturilor.
Licența obligatorie este neexclusivă și este acordată în condiții determinate în ceea ce
privește durata, nivelul redevențelor și drepturile bănești cuvenite inventatorului.
Licența obligatorie se înregistrează la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci și
produce efecte de la data înregistrării ei.
În cazul constatării neîndeplinirii de către beneficiarul licenței a obligației de
exploatare a invenției în condițiile stabilite, licența obligatorie poate fi retrasă de tribunal la
cerera titularului de brevet.
Când interesele sănătății publice o cer brevetele eliberate având ca obiect invenții din
domeniul sănătății, care nu sunt exploatate sau sunt insuficient exploatate și pentru care
titularul nu își poate justifica inacțiunea, pot fi supuse regimului de licență din oficiu de către
Tribunalul Municipiului București, la cererea expresă a Ministerului Sănătății.
Orice persoană interesată poate cere Ministerului Sănătății o licență de exploatare neexclusivă
după publicarea hotărârii tribunalului privind trecerea în regim de licență din oficiu a
invenției.
În interesul apărării naționale sau al siguranței naționale, Guvernul acordă o licență din
oficiu, la cererea ministerului de resort, pentru exploatarea unei invenții care face obiectul
cererii de brevet de invenție sau a brevetului eliberat.
Aceasta licență se acordă direct ministerului de resort sau unităților care pot exploata
invenția în favoarea acestui minister.
Licența acordată în condițiile de mai sus produce efecte începând cu data luării
hotărârii de către Guvern și se înregistrează la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.
14.6. Infracțiuni privitoare la brevetele de invenții

Însușirea fără drept, în orice mod a calității de inventator constituie infracțiune și se


pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă.
Fabricarea, folosirea sau punerea în circulație fără drept a obiectului invenției pe
perioada de valabilitate a brevetului de invenție constituie infracțiune de contrafacere și se
pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Pentru prejudiciile cauzate titularului acesta are dreptul la despăgubiri potrivit
dreptului comun, iar produsele contrafăcute pot fi confiscate potrivit legii penale.
Divulgarea de către personalul OSIM precum și de către persoanele care efectuează
lucrări în legătură cu invenția a datelor cuprinse în cererile de brevet până la publicarea lor se
pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. OSIM răspunde față de
inventator pentru prejudiciile cauzate în cazul infracțiunii de mai sus.

Drepturile bănești ale autorului unei realizări tehnice care este nouă la nivelul unei
unități și utilă acesteia se stabilesc prin contract încheiat între autor și unitate. Unitatea care
aplică aceste rezultate are obligația să ateste calitatea de autor.
Profitul obținut ca urmare a aplicării unei invenții este scutit de impozit în primii 5 ani
de la aplicare calculat de la data valabilității brevetului și rămâne în acest caz integral la
dispoziția unității care o aplică.
Atunci când se solicită protecție pentru o invenție în mai multe țări este important de
știut că se poate depune cerere de brevet în aproape orice țară din lume și dacă acest lucru
este făcut în decurs de 12 luni de la depunerea primei cereri, aceasta va fi tratată de celelalte
state ca și cum ar fi fost depusă la aceeași dată cu prima.
Pentru a obține însă protecție prin brevet în mai multe țări europene care sunt membre
ale Convenției Brevetului European (CBE), atunci cea mai bună cale de urmat este depunerea
unei cereri la Oficiul European de Brevete (OEB) cu sediul la Munchen. Legea 64/1991
prevede însă obligativitatea pentru cetățenii români a brevetării invențiilor mai întâi în
România și ulterior în alte state.
Legislația internă în materie:
• Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție
• Regulament de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenție
• Ordonanța nr. 41/1998 privind taxele din domeniul proprietății industriale și
regimul de utilizare a acestora
• Legea nr. 93/1998 privind protecția tranzitorie a brevetelor de invenție
• Ordonanța Guvernului nr. 32/1996 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul
României și Organizația Europeană de Brevete privind cooperarea în domeniul
brevetelor (MOf. 195/21.08.1996)
Legislația internațională în materie:
• Convenția de la Paris pentru protecție industrială
• Angajamentul de la Strasbourg privind clasificarea internaționala a brevetelor
(24.03.1971)
• Convenția de constituire a Organizației Mondiale de Proprietate Industrială
• Actul de la Lisabona 1958
• Tratat de cooperare în domeniul brevetelor de invenție - PCT
• Regulament de aplicare a PCT

Întrebări de autoevaluare

1. Care sunt rezultatele cercetării științifice?


2. Ce este invenția? Dar invenția brevetabilă?
3. Definiți brevetul de invenție și explicați procesul obținerii lui.
4. Care sunt caracteristicile unei invenții brevetabile?
5. Care este durata de valabilitate a unui brevet de invenție?
6. Ce tipuri de drepturi se exercită asupra brevetelor de invenție?
7. Care sunt formele de transmitere a drepturilor?
8. Care sunt infracțiunile legate de brevetele de invenție?

Rezumat
Rezultatele cercetării științifice se pot materializa în descoperiri științifice, în inovații
sau invenții, acesta din urmă reprezentând forma superioară a concretizării creativității umane.
Invenţia este o creaţie ştiinţifică sau tehnică a unui element, care reprezintă progres şi noutate
faţă de stadiul cunoscut al tehnicii mondiale. Caracteristica esenţială a invenţiei este aceea că
ea nu a mai fost brevetată sau publicată în ţară sau în străinătate, fiind considerată o formă
superioară de materializare a gândirii umane. Obiectul invenţiei poate fi: un element ştiinţific,
un procedeu tehnologic, un produs ş.a.m.d., cu caracteristici deosebite faţă de cele cunoscute.
Recunoașterea, apărarea și certificarea unei invenții se realizează prin Brevetul de
invenție. Brevetul de invenție este un titlu de protecție eliberat de către Oficiul de Stat pentru
Invenții și Mărci (OSIM) în scopul recunoașterii și apărării pe teritoriul României a
drepturilor asupra unei invenții, el conferind titularului său un drept exclusiv de proprietate pe
durata de valabilitate a acestuia.
O invenție este brevetabilă dacă este: nouă, rezultă dintr-o activitate inventivă, este
susceptibilă de aplicare industrială și invenția trebuie să fie viabilă din punct de vedere
comercial.
Durata de valabilitate a unui brevet de invenție este de 20 de ani de la data depozitului
național reglementar al cererii de brevet.
Transmiterea drepturilor asupra brevetelor de invenții se poate face prin: cesiune, pe
bază de licență exclusivă sau neexclusivă și prin succesiune legală sau testamentară.

Bibliografie
1. Pop, Mircea Teodor - Managementul cercetării şi dezvoltării produselor, Notiţe de
curs, Ediţie electronică, Universitatea din Oradea, 2009;
2. Petrescu, Ion - Management, Editura Holding Reporter, Bucureşti 1991;
3. Stăncioiu, Ion; Purcărea, Anca; Niculescu, Cristian – Management. Cercetare.
Dezvoltare, Editura Mondero, Bucureşti 1993.