Sunteți pe pagina 1din 375

13

— v ^ ^ V i n e a ţ a , doamnă Andersen, spuse omul


d e la g a r a j . C â t t i m p m i - o lăsaţi a z i ?
— C a m trei o r e , J u a n .
S a b r i n a p u s e în g e a n t ă t i c h e t u l p e c a r e i-l d ă d u s e el
şi-şi l u ă d e p e b a n c h e t a d i n s p a t e s e r v i e t a şi m i c a v a l i z ă
cu eşantioane.
— C u m a fost la n u n t a p r i e t e n u l u i t ă u ?
— O h , o p e t r e c e r e p e cinste! A r f a c e bine s ă r ă m â n ă
căsătoriţi după începutul ăsta. Drăguţ din partea d u m ­
n e a v o a s t r ă c ă v-aţi a m i n t i t . V r e ţ i s ă v.» s p ă l a s t ă z i
maşina? A m timp?
Se pregătea să spună „nu", pentru că asta era treaba
Iul Cliff, d a r Cliff e r a î n f i e c a r e zi p e t e r e n u l d e f o t b a l ,
r e v e n i n d a c a s ă epuizat de cine ştie ce puternică
hotărâre care-l însufleţea de dimineaţa până noaptea
t â r z i u , şi d e c e s ă n u lase p e a l t c i n e v a s ă s e o c u p e d e
spălatul maşinii?
— D a , t e r o g . Şi v r e i s ă - n c e r c i s ă scoţi p a t a d e p e
bancheta din spate? Cred că-i îngheţată, s a u pizza.
J u a n rânji.
— D a , m a ' a m . C o p i i , c e s ă le f a c i . Ş i t r e c a s t a î n
1

nota dumneavoastră de plată?

1 Ma'am = Formulă de adresare în Ib. engl., folosită în general de


servitori faţă de slăpână. Traductibilă prin coniţă, doamnă, (n.t.)
^udith QMichael

— Da.
Ieşi d i n g a r a j u l r ă c o r o s în d o g o a r e a d e p e Dearborn
S t r e e t , c u a e r u l ei u m e d î m b â c s i t d e g a z e l e d e e ş a ­
p a m e n t ale m a ş i n i l o r şi c a m i o a n e l o r , c u m i r o s u l p u i l o r
ce s e r o t e a u în frigări la un r e s t a u r a n t d i n a p r o p i e r e şi
delicata m i r e a s m ă piperată a garoafelor florăriei de
a l ă t u r i . Sfârşitul lui iulie, îşi s p u s e - n g â n d . E normal să
fie atât de cald. Dar atunci, de ce spunea Madeline că,
de obicei, în august e şi mai rău?
La „ K o n e r B u i l d i n g " , u ş a se d e s c h i s e d e c u m p u s e
m â n a pe c l a n ţ ă . Vern este acolo, g â n d i , o a r e c u m mirată.
In g e n e r a l , el îşi f ă c e a a p a r i ţ i a d u p ă c e e a şi K o n e r îi
a ş t e p t a s e r ă un sfert d e o r ă .
Paşii ei s t â r n e a u e c o u r i în t i m p c e u r c a s c a r a c ă t r e
c a m e r a în c a r e f ă c u s e r ă c u r ă ţ e n i e s p r e a o folosi în c h i p
de birou de lucru.
— B u n ă - d i m i n e a ţ a ! o salută V e r n o n S t e r n . T e - a m
dat g a t a ?
Chiar că da.
S u r â s e şi e a v ă z â n d u - i z â m b e t u l , a u t o i r o n i e d a r
v o i o s , c a a c e l a al u n u i b ă i e ţ e l c a r e te p â n d e ş t e a ş t e p ­
t â n d să f a c ă o s ă r i t u r ă , s ă te s p e r i e . Este extraordinar
de chipeş, c o n s t a t ă în s i n e a e i , c a d e f i e c a r e d a t ă c â n d
îl v e d e a : păr b l o n d , m a i b u c l a t d e c â t d e o b i c e i , d a t o r i t ă
umidităţii, dar totuşi părând bine pieptănat; îmbrăcat
c o m o d , d a r la p a t r u a c e , p u r t â n d j e a n ş i şi c i z m e d e
c o w b o y şi o c ă m a ş ă a l b a s t r ă , d e s c h e i a t ă la g â t .
— Asta mi-e ţinta: să fac impresie.
îi l u ă d i n m â n ă g e a m a n t a n u l ş i - l p u s e p e m a s a
p l i a n t ă din oţel a f l a t ă î n m i j l o c u l c a m e r e i , l â n g ă s u l u r i l e
c u d e s e n e l e lui şi z i a r u l d e d i m i n e a ţ ă .
— C e - i în el? P a r c ă l-ai fi î n c ă r c a t c u p i e t r e .
— C â t e v a m o s t r e d e l e m n şi c i o b u r i d e z u g r ă v e a l ă ;
în m a j o r i t a t e f a i a n ţ ă şi c u a r ţ i t . A ş a c ă , d a , d e fapt a m
î n c ă r c a t - o cu p i e t r e .
(s&ecţăsiri 7

R â s e r ă a m â n d o i şi S a b r i n a îşi d e s c h i s e s e r v i e t a şi
s c o a s e trei d o s a r e c u foi d e t a ş a b i l e .
— Acestea sunt specificaţiile. Le-am terminat azi-
n o a p t e , t â r z i u , a ş a c ă n u l e - a m m a i v e r i f i c a t . Ţ i - a ş fi
r e c u n o s c ă t o a r e d a c ă mi-ai t r a n s m i t e p ă r e r e a ta
până-ntr-o săptămână.
El r ă s f o i a d e j a unul d i n t r e d o s a r e .
— Foarte bine. P a r e c o m p l e t . Cuarţit în holurile apar­
t a m e n t e l o r d u b l e . î m i p l a c e . Dar î n h o l u r i l e c e l o r mici?
( D ă d u î n a p o i c â t e v a foi.) G r e s i e . V e r d e . B u n ă a l e g e r e .
Şi plinte d e ş a s e inci la p a r d o s e l i . M i n u n a t . S p e r c ă Billy
va accepta costul: astea arată cel mai bine într-o clădire
î n stil v e c h i . Ai un s i m ţ e x t r a o r d i n a r al t r a d i ţ i e i . . . o r i c u m ,
al celei mai b u n e . N-am întâlnit mulţi specialişti în d e s i g n
c a r e s ă se p r i c e a p ă la a s t a . E c e v a m a i m u l t e u r o p e a n
decât americănesc.
îşi ridică p r i v i r e a s p r e e a şi a d ă u g ă :
— T e - a i a m u z a t l u c r â n d la p r o i e c t u l a c e s t a .
— C e l e m a i b u n e p r o i e c t e le faci c â n d te a m u z ă .
— De a c o r d . Nu e r a o c r i t i c ă . C e l e m a i p l i c t i c o a s e
c l ă d i r i ale m e l e s u n t c e l e p r o i e c t a t e p e n t r u clienţi cu
idiosincrazie — absolut nici o p l ă c e r e . De fapt, le detest.
— P e n t r u ce le f a c i ?
— F i i n d c ă a t u n c i c â n d eşti s i n g u r şi d e p i n z i d e
t o a n e l e şi ş o a p t e l e p u b l i c u l u i , te uiţi la c e e a ce-i c u
a d e v ă r a t i m p o r t a n t , la c e e a ce-ţi m e n ţ i n e n u m e l e vizibil
şi-l î n t i p ă r e ş t e în m e m o r i a o a m e n i l o r prin s t r ă d a n i a ta
d e - a c r e a lucruri cât m a i b u n e . S u c c e s u l şi f a i m a s u n t ,
t o t u ş i , c e v a m i n u n a t ; ne p e r m i t s ă s p u n e m „ n u " . Şi c r e d
c ă , p e s t e c â ţ i v a a n i , voi a j u n g e î n s i t u a ţ i a a s t a .
— S p e r să fie a ş a . C a p e ţ i un e x t r a o r d i n a r s e n t i m e n t
d e p u t e r e , c â n d , p r i n c e e a c e f a c i , eşti s t ă p â n u l a c e e a
ce eşti.
El o privi c u o a r e c a r e c u r i o z i t a t e .
8 ^Şudith QMichael

— la a s c u l t ă , c u m ai p u t e a s ă ştii tu c e - n s e a m n ă
să-ţi d e p i n d ă s u p r a v i e ţ u i r e a d e c a p r i c i i l e u n o r i n d i v i z i
b o g a ţ i , n e s t a t o r n i c i şi plicticoşi s a u d e nişte tipi a t o a t e -
cunoscători?
— A m citit d e s p r e a s t a .
— C e e a ce-i totuna cu a nu vrea să-mi spui. Mă
d u c e cu g â n d u l la un t r e c u t a v e n t u r o s . M i - a r p l ă c e a să
ştiu c â t e c e v a d e s p r e e l .
S a b r i n a t ă c e a , şi el i n s i s t ă :
— V o r b e s c s e r i o s . N u te pot s i t u a în nici o c a t e ­
g o r i e : g o s p o d i n ă d i n t r - o n e b u n i e , c o m e r c i a n t cu o b i e c t e
de anticariat, extraordinar proiectant de decoraţiuni
interioare... însă ceva mai mult decât toate acestea,
m u l t m a i mult, şi al d r a c u l u i să fiu d a c ă s u n t în s t a r e să
precizez ce anume.
— D e c e - a r t r e b u i s-o faci? îl î n t r e b ă p e u n t o n
rece.
— Pentru că nu-mi plac misterele. S u n t un tip foarte
p r o z a i c : eu p r o i e c t e z c l ă d i r i , nu s c r i u p o e z i i . Mi-ai s p u s
c ă ai f o s t c r e s c u t ă în E u r o p a , a ş a c ă a s t a îţi e x p l i c ă
a c c e n t u l şi, p r e s u p u n , s i m ţ u l t r a d i ţ i e i p e c a r e - l a i ; dar
mai e şi a l t c e v a , un soi d e a d o u a p e r s o a n ă , c u m v a . Eşti
m e r e u în d e f e n s i v ă , a p r o a p e s e c r e t o a s ă . S ă se a p r o p i e
c i n e v a de t i n e e c a o p r o v o c a r e .
A ş t e p t ă , dar S a b r i n a îi s u s ţ i n u p r i v i r e a f ă r ă a s p u n e
n i m i c , iar el c o n t i n u ă :
— S ă ştii că-i g r e u să faci a s t a ; e g r e u s ă n u s p u i
n i m i c . C e i m a i mulţi o a m e n i î n c e a r c ă s ă u m p l e t ă c e r e a .
T u n u eşti d i n t r e cei c a r e t r ă n c ă n e s c : şi a s t a mi se p a r e
fascinant.
După o nouă pauză, adăugă:
— Ei b i n e , p o a t e v a v e n i o z i . Eu nu r e n u n ţ uşor, te
asigur.
S e uită la carnetul de notiţe şi mai frunzări c â t e v a file.
9

— Uşi d u b l e la d o r m i t o r u l d i n a p a r t a m e n t u l p r i n ­
cipal?
— Ştiu c ă ai d e s e n a t o u ş ă s i m p l ă , dar este la c a p ă ­
tul coridorului, cu un v e s t i b u l în s p a t e l e ei, şi m - a m g â n d i t
c ă , d a c - a m p u t e a g ă s i un v i t r a l i u v e c h i , ar a v e a un e f e c t
spectaculos din a m b e l e părţi.
— Adevărat. Drăguţă idee. Ţi-ai imaginat c a m unde
am găsi vitraliul?
— A ş î n c e r c a m a i î n t â i la „ S a l v a g e O n e " . Şi a m o
listă c u a l t e p o s i b i l i t ă ţ i .
— A ş a d a r cunoşti „ S a l v a g e One". Visul unui de-
signer.
— D a , î n s ă şi un c o ş m a r , nu c r e z i ? T o a t e r e s t u r i l e
şi b u c ă ţ i l e a c e l e a din clădiri c a r e - a u fost d e z m e m b r a t e
— uşi, ferestre, grătare de şemineuri, chiuvete, grilaje,
sfeşnice de perete — fragmente din speranţele, visele
şi t r a g e d i i l e u n o r o a m e n i . î n t o t d e a u n a a m i m p r e s i a c ă ,
prin toate încăperile, m ă u r m ă r e ş t e o şoaptă care-mi
s p u n e că totul e fragil, totul m o a r e , şi c-ar trebui să p u n e m
p e h â r t i e tot c e f a c e m şi g â n d i m ; a l t m i n t e r i , ar pieri c u
desăvârşire...
— D a , a m s i m ţ i t şi e u a s t a . D a r c h i a r m a i m u l t , şi
a n u m e c ă nu ar t r e b u i s ă c r e d e m în n i m i c c u p r e a m u t ă
fervoare, deoarece curând va dispare.
— O h , n u . N u a r e nici o l e g ă t u r ă c u î n c r e d e r e a şi
c r e d i n ţ a în i u b i r e . S i m p l u l f a p t c ă un a n u m e l u c r u e s t e
f r a g i l n u c o n s t i t u i e un m o t i v p e n t r u a n u c r e d e în e l . B a
s-ar p u t e a s ă fie un m o t i v p e n t r u a a v e a o c r e d i n ţ ă m a i
p u t e r n i c ă . . . şi a t u n c i v o m î n c e r c a să-l a p ă r ă m .
— T u ai c r e d i n ţ ă . A d m i r a s t a .
P r i v i r i l e li s e î n t â l n i r ă ş i - ş i z â m b i r ă u n u l a l t u i a .
S a b r i n a s e g â n d i c â t d e m u l t îi p l ă c e a V e r n o n şi c â t d e
m u l t îi p l ă c e a s ă l u c r e z e cu el.
— Mai e şi a l t c e v a în s p e c i f i c a ţ i i d e s p r e c a r e - a i
v
e a să discutăm acum?
10
— P ă i , ia s ă v e d e m . ( M a i răsfoi c â t e v a file.) C e - i c u
s e m n e l e d e î n t r e b a r e ? Decizii p e c a r e n u le-ai l u a t ?
— P r o b l e m e a s u p r a c ă r o r a Billy şi c u m i n e n u s u n ­
t e m d e a c o r d . D e e x e m p l u , el e d e p ă r e r e c-ar fi p r e a
s c u m p să folosim cuarţit. Sper să rezolvăm astăzi cele
m a i m u l t e d i n t r e a c e s t e p u n c t e în litigiu.
— Sunt sigur că putem.
S t e r n î n c h i s e d o s a r u l şi-l p u s e p e m a s ă . S e a ş e z ă
pe m a r g i n e a a c e s t e i a , l e g ă n â n d u - ş i u ş o r un picior.
— U n d e - ţ i faci l u c r ă r i l e ? Ai un b i r o u ?
— P â n ă v o m g ă s i c e v a , f o l o s e s c p o d u l n o s t r u . De
ce m ă întrebi?
— F i r m a n o a s t r ă a r e o c a m e r ă în p l u s ; d a c ă v r e i ,
este a ta.
S p r â n c e n e l e ei s e î n ă l ţ a r ă .
— Asta-i foarte generos.
— N u , e c e v a e x t r e m d e e g o i s t . V r e a u s ă te v ă d
mai des.
O c h i i lui, d e un a l b a s t r u i n c r e d i b i l , o p r i v e a u fix, şi
S a b r i n a e r a c o n ş t i e n t ă d e f u s t a ei d i n t r - u n m a t e r i a l
s u b ţ i r e p e s t e p i c i o a r e l e f ă r ă c i o r a p i , şi d e b l u z a ei s i m ­
p l ă d e b u m b a c , c u un d e c o l t e u a d â n c , în V. El o p r i n s e
de mâna.
— î m i f a c e p l ă c e r e să s t a u d e v o r b ă c u t i n e , S t e ­
p h a n i e , şi s ă l u c r e z c u t i n e . C â n d nu s u n t e m î m p r e u n ă
m ă g â n d e s c la t i n e ; te s t r e c o r i p e f u r i ş l â n g ă m i n e în
t i m p c e eu m ă o c u p d e alte l u c r u r i şi p e u r m ă r ă m â i
a c o l o , şi m i e - m i p l a c e a s t a . îmi p l a c e g â n d u l c ă eşti
l â n g ă m i n e . î m i plac t ă c e r e a şi m i s t e r e l e t a l e . î m i p l a c e
f e l u l în c a r e g â n d e ş t i , şi eşti n e s p u s d e f r u m o a s ă . De
fiecare dată c â n d t e r m i n ă m lucrul aici, mă simt p e d e p ­
sit, p e n t r u c ă v r e a u s ă f i m m a i m u l t î m p r e u n ă , şi a m
i m p r e s i a c ă şi tu simţi la fel, c ă şi tu ai v r e a s ă poţi
rămâne.
(s^ecfăsiri 11
F ă c u o p a u z ă s c u r t ă , c a şi c u m ar fi a ş t e p t a t c a e a
să î n c u v i i n ţ e z e . Şi d e o a r e c e nu p r i m i nici un r ă s p u n s ,
adăugă:
— Şi a l c ă t u i m o e c h i p ă b u n ă . N e v ă d c o l a b o r â n d
la o m u l ţ i m e d e l u c r ă r i , c h i a r şi m a i m a r i d e c â t a c e a s t a .
Sabrina dădu din cap, gânditoare.
— Da, lucrăm bine împreună.
S e g â n d e a c â t d e u i m i t o r e r a că un b ă r b a t atât
d e d i c h i s i t p u t e a a v e a o p u r t a r e a t â t d e d i r e c t ă . Asta
demonstrează cât de departe mă aflu de Londra: pe
vremea aceea, nu m-ar fi mirat deloc să întâlnesc un
membru foarte spilcuit al societăţii foarte spilcuite care
să facă o asemenea propunere, fluturându-mi pe la nas
tentaţia unor lucrări mai importante, datorate influenţei
sale.
S e g â n d i la G a r t h şi, în s i n e a s a , z â m b i . I d e e a u n u i
alt b ă r b a t în v i a ţ a ei i se p ă r e a d e n e î n ţ e l e s . C â n d v a
f u s e s e c a p a b i l ă s ă se i m a g i n e z e p e e a î n s ă ş i la c i n ă ,
s a u la t e a t r u , s a u î n pat c u un b ă r b a t p e c a r e - l î n t â l n e a ;
a c u m nici nu-şi p u t e a î n c h i p u i a ş a c e v a . Nimeni, nicio­
dată, numai Garth — îşi s p u s e . Cât de ridicol e, din
partea lui Vernon, să-şi imagineze că eu tânjesc de
dorul de-a fi cu el când se face ora de mers acasă. Mi-a
plăcut Vern, dar acum nu-mi mai place. Acum doar îi
admir munca.
— Bine — zise el, recăpătându-şi zâmbetul ştren­
g ă r e s c d e m a i î n a i n t e . T e p o ţ i m u t a în c a m e r a a i a
o r i c â n d p o f t e ş t i ; d ă - m i d o a r d e ş t i r e , c a să-i p o t s p u n e
secretarei că vii.
— O h , n-o voi f o l o s i .
îşi t r a s e u ş o r m â n a d i n t r - a lui şi s e d e p ă r t a d e e l .
— îţi s u n t r e c u n o s c ă t o a r e , V e r n , d a r s u n t f o a r t e
mulţumită acolo unde sunt.
S e g â n d i să se o p r e a s c ă a i c i , d e o a r e c e prin a s t a
s p u n e a totul d e s p r e v i a ţ a ei, d a r c o n t i n u ă , c u un g l a s
p r i e t e n o s , d a r p u ţ i n d i s t a n t , c a şi c u m s-ar fi g â n d i t cu
v o c e t a r e la o p r o b l e m ă c a r e n u a v e a nici o l e g ă t u r ă cu
el, d e p a r c ă , d e fapt, u i t a s e d e j a c e s p u s e s e e l . î n felui
a c e s t a — îşi z i c e a e a — le r ă m â n e a o ş a n s ă p e n t r u a
c o n t i n u a s ă l u c r e z e î m p r e u n ă î n b u n e c o n d i ţ i i , la acest
p r o i e c t s a u la o r i c a r e a l t u l .
— C r e d î n t r - u n e l e l u c r u r i . A m î n c r e d e r e î n c e e a ce
f a c . D a r c r e d şi în n o r o c , c a şi în m i r a c o l e . F i i n d c ă mi se
p a r e c ă l u m e a e s t e atât d e c o m p l i c a t ă , c u c o n t o r s i u n i şi
r ă s t u r n ă r i c a r e , î n t r - o c l i p ă , pot s c h i m b a vieţi î n t r e g i ,
î n c â t d a c ă g ă s i m i u b i r e , m u n c ă , o f a m i l i e , un c ă m i n , şi
d a c ă le p u t e m p ă s t r a l a o l a l t ă , o b u n ă p a r t e d i n t o a t e a
a s t e a s e d a t o r e a z ă n o r o c u l u i şi m i r a c o l u l u i . Şi t o a t e
a c e s t e a s u n t c e v a p r e a p r e ţ i o s p e n t r u a le a r u n c a de
d r a g u l u n e i a v e n t u r i . A r fi c a şi c u m a ş s f i d a zeii să
r e p e t e un m i r a c o l , iar e u n u s u n t î n d e a j u n s d e î n d r ă z ­
neaţă pentru a face asta.
U r m ă o t ă c e r e . S t e r n s e î n t o a r s e c ă t r e m a s ă ş i , cu
gesturi lente, î n c e p u să-şi d e s f ă ş o a r e planurile, de
p a r c - a r fi găsit o a l i n a r e î n r e a l i t a t e a lor. L e f i x ă c o l ţ u r i l e
c u o a g r a f ă m a r e şi o rolă d e s c o t c h , şi p e s t e un m i n u t
reveni spre Sabrina.
— Eşti o d o a m n ă n o r o c o a s ă , s p u s e pe un ton zefle­
m i t o r . S e p a r e c ă z e i i a u f o l o s i t r a ţ i a m e a d e n o r o c şl
m i r a c o l pentru a m ă f a c e arhitect. U n u l b u n , unul m a r e —
ar z i c e o a m e n i i , d a r c â n d e v o r b a d e t o a t e c e l e l a l t e
l u c r u r i b u n e — i u b i r e a , şi f a m i l i a , şi c ă m i n u l — e u n-am
prea... Stephanie? Ce este?
E a se uita d i n c o l o d e e l , la m a s ă . C â n d îşi d e s f ă -
ş u r a s e p l a n u r i l e , el î m p i n s e s e m a i la o p a r t e z i a r u l
Chicago Tribune, şi S a b r i n a a citit titlul a r t i c o l u l u i d e pe
m i j l o c u l p r i m e i p a g i n i , d e a s u p r a u n e i f o t o g r a f i i a Clădirii
Administrative a Universităţii Midwestern: «Comitetul
G u v e r n u l u i Investighează modul de utilizare a Fondu­
rilor G u v e r n a m e n t a l e »
13

— l a r t ă - m ă — s p u s e , şi luă z i a r u l .

«Congresmanul Oliver Leglind, preşedintele Comi-


etului Camerei Deputaţilor pentru Ştiinţă, Spaţiu şi
tehnologie, a anunţat astăzi că iniţiază o investigaţie cu
mvire la modul în care sunt utilizate în colegii şi uni­
versităţi creditele guvernamentale, ca urmare a unor
eclamaţii potrivit cărora sistemul este grevat de
lereguli, risipă şi fraudă.
Una dintre universităţile în curs de cercetare este
Jniversitatea Midwestern, din Evanston.
Roy Stroud, consilier principal pe lângă comitet, l-a
lumit pe profesorul universitar Garth Andersen ca fiind
mul dintre cei cărora li se va cere să dea declaraţii.
Profesorul Andersen a recunoscut că unele universităţi
:e fac vinovate de excese" — a declarat astăzi domnul
îtroud —, dar el a acuzat şi comitetul (înainte ca măcar
in singur martor să fi fost audiat) de a fi pus la cale un
vmplot cu scopul de a stârni mânia electoratului
wntr-un scandal, tăind şi spânzurând prin campusurile
miversitare.
Din spusele domnului Stroud, alţi profesori care vor
i chemaţi să depună mărturie sunt...»
— lartă-mă, repetă Sabrina, repezindu-se pe cori­
lor, u n d e a g ă ţ a s e r ă un t e l e f o n p o r t a b i l .
Billy K o n e r t o c m a i u r c a s c a r a .
— V e r n e s t e în b i r o u , îi s p u s e .
A p o i f o r m ă n u m ă r u l d e la u n i v e r s i t a t e al lui G a r t h .
— E aici? A î n c e p u t un n o u stil d e m u n c ă ?
— Mă îndoiesc.
T e l e f o n u l c o n t i n u a s ă s u n e . Işi i m a g i n ă b i r o u l lui
iarth, pustiu.
— Billy, î n d i m i n e a ţ a a s t a nu pot r ă m â n e . S p e c i -
c a ţ i i l e s e a f l ă în b i r o u . T u şi V e r n p u t e ţ i s ă le s t u d i a ţ i
i-mi d a ţ i un t e l e f o n .
1*
— Nu, nu, aşa nu...
S e î n t r e r u p s e c â n d e a îşi l ă s ă în j o s c a p u l , p e n t r u a
da un caracter privat convorbirii telefonice.
— T e voi aştepta în birou, b o m b ă n i , lăsând-o singură.
— E s t e în l a b o r a t o r , d o a m n ă A n d e r s e n — îi s p u s e
s e c r e t a r a . P r o f e s o r u l C o l l i n s a fost n e v o i t s ă p l e c e din
o r a ş şi la rugat p e p r o f e s o r u l A n d e r s e n să-i p r e i a orele
d e l a b o r a t o r , şi a c e a s t a - i u n a d e o s e b i t d e l u n g ă — e
ultima din s e s i u n e a de v a r ă . S-a î n t â m p l a t ceva? în
d i m i n e a ţ a a s t a n e - a u t e l e f o n a t trei r e p o r t e r i .
— îi poţi l ă s a un m e s a j î n l a b o r a t o r ?
— M ă pot d u c e p â n ă a c o l o . Vreţi s ă - i c o m u n i c
ceva?
— D a , te r o g . S p u n e - i s ă - m i t e l e f o n e z e . . . N u , o să
fiu în d r u m s p r e c a s ă . Am vrut să instalăm un telefon în
maşină, dar Garth a zis că-i un lux. Eu mă gândeam că,
după doamna Thirkell, un telefon în maşină nici n-ar mai
conta, dar am socotit greşit. S p u n e - i c ă - i v o i t e l e f o n a la
b i r o u l lui p e s t e u n s f e r t d e o r ă . Ş i , D a l i a , ţ i n e - i p e re­
p o r t e r i d e p a r t e . Poţi f a c e a s t a ?
— D e ce s ă nu-i s u g e r e z s ă f o l o s e a s c ă biroul p r o ­
f e s o r u l u i C o l l i n s ? N i m e n i nu l-ar g ă s i a c o l o .
— O h , f o a r t e b i n e . Minunata Dalia, care niciodată
nu pune întrebări. Ar trebui să i se mărească salariul,
gândi Sabrina.
Şi c u g l a s t a r e c o n t i n u ă :
— Ai n u m ă r u l a c e l a d e t e l e f o n ? .
Şi-I n o t ă , a p o i , c â n d s ă se î n t o a r c ă în b i r o u , îi v e n i
a l t ă i d e e şi f o r m ă n u m ă r u l d e a c a s ă .
— D o a m n ă T h i r k e l l , a t e l e f o n a t v r e u n r e p o r t e r , în
dimineaţa aceasta?
— V r e o t r e i - p a t r u , my-lady. T o ţ i îl c ă u t a u p e p r o f e ­
s o r u l A n d e r s e n . L e - a m s p u s c ă h a b a r n - a m c â n d v a fi
acasă. a

— îţi m u l ţ u m e s c .
Suntem binecuvântaţi cu femei discrete — g â n d i , şi
dăugă:
— P o ţ i c o n t i n u a s ă s p u i a s t a t o a t ă z i u a . Şi d a c ă
u m ă î n a p o i e z p â n ă c â n d v i n a c a s ă P e n n y şi Cliff,
p u n e - l e , t e r o g , s ă r ă m â n ă a c o l o şi s ă s ă m ă a ş t e p t e .
Billy K o n e r şi Stern o a ş t e p t a u şi ei, cu ziarul Tribune
e s f ă ş u r a t în f a ţ a lor.
— E sojul tău?
— D a . Imi p a r e r ă u , Billy, d a r s u n t n e v o i t ă s ă p l e c .
— Din c a u z a a s t a ? C a r e - i p r o b l e m a ? S e d u c e la
o m i s i e , le s p u n e c-a c h e l t u i t banii p e n t r u c e r c e t ă r i s a u
î a i ş t i u e u c e , şi v i n e a c a s ă . F ă r ă - n d o i a l ă c ă n-ar fi
' e b u i t s ă z i c ă c h e s t i a a i a cu p u n e r e a la c a l e a u n o r
o m p l o t u r i , a s t a n-a fost p r e a i n t e l i g e n t , d a c ă m ă ierţi că
p u n a ş a , d a r nici ă i a nu-i s p â n z u r ă p e o a m e n i p e n t r u
t a t a l u c r u . A ş a c ă d e u n d e - a i s c o s c ă t r e b u i e s ă - l ţii
e mână?
— V r e a u să fiu c u e l . C â n d a v e n i t R o y S t r o u d a d a t
m p e d e d e î n ţ e l e s c ă el şi c u L e g l i n d s u n t în c ă u t a r e a
nei p o v e ş t i g r o z a v e , c u eroi b u n i şi tipi r ă i . L e g l i n d e s t e
r o u l : c i n e c r e z i c ă v o r fi t i c ă l o ş i i ?
— Soţul tău? Nu-i decât un profesor. Indivizilor ăstora
) plac p e ş t i m a i m a r i : î n a l ţ i f u n c ţ i o n a r i d i n M i n i s t e r u l
îvăţământului, preşedinţi de bancă, agenţi de bursă...
u ă ş t i a faci rost d e a r t i c o l e s c a n d a l o a s e , f i i n d c ă - i v o r b a
e m a i m u l ţ i d o l a r i şi n i m e n i nu-i iubeşte', p o a t e d o a r
âinii lor. A i nervii p r e a î n c o r d a ţ i , S t e p h a n i e ; e s t e r e z u l -
i t u l f a p t u l u i c ă eşti l e g a t ă d e un u n i v e r s i t a r . V o i , ă ş t i a ,
ierdeţi contactul cu realitatea.
E a s c u t u r ă c u n e r ă b d a r e din c a p .
— L e g l i n d v r e a o s c a r ă pe c a r e s ă s e c a ţ e r e , şi îşi
t c h i p u i e c-o v a o b ţ i n e d e la u n i v e r s i t ă ţ i . Nu-i p l a c p r o -
îsorii şi a c e ş t i a r e p r e z i n t ă o ţintă u ş o a r ă , f i i n d c ă s u n t
tât d e i z o l a ţ i , î n c â t nu v ă d a m e n i n ţ a r e a p â n ă - n c l i p a în
are i-a a j u n s .
16 ^udith QMichael

— Ă s t u i a nu-i t r e b u i e nici o s c a r ă ; e s t e ş e f u l u n e i a
d i n t r e c e l e m a i p u t e r n i c e c o m i s i i . . . A s c u l t ă , îl c u n o s c pe
Oliver Leglind, a m copilărit î m p r e u n ă . A m băgat în cam­
p a n i a lui m a i m u l ţ i b a n i d e c â t o a m e n i i d i n p r o p r i u l s ă u
s t a t , p r o b a b i l m a i m u l ţ i d e c â t o r i c i n e . N u v a c ă l c a pe
n i m e n i în p i c i o a r e , şi i n d i f e r e n t c e î n ţ e l e g i tu printr-o
s c a r ă , nu a ş a c e v a c a u t ă .
— Nu mi-am dat s e a m a că-l cunoşti. Atunci poate
c ă ştii m a i b i n e d e c â t m a j o r i t a t e a o a m e n i l o r c e a n u m e
g â n d e ş t e e l . E u n o m p u t e r n i c , e p o s i b i l c a nici C a m e r a
D e p u t a ţ i l o r s ă nu fie d e a j u n s p e n t r u e l . O a r e v r e a s ă fie
în S e n a t ? A p o m e n i t v r e o d a t ă d e C a s a A l b ă ?
K o n e r s e s c h i m b ă la f a ţ ă . D u p ă u n m i n u t , s p u s e :
— Ei toţi v o r b e s c d e C a s a A l b ă .
— A d e v ă r a t ? Chiar toţi? Ei bine, s-ar putea, î n s ă deo­
c a m d a t ă nu m ă interesează decât despre ce vorbeşte
O l i v e r L e g l i n d . Ş i - a c r e a t r e p u t a ţ i a c-ar fi î n c ă p ă ţ â n a t în
ceea ce priveşte bugetul, cu excepţia proiectelor pentru
p r o p r i u l s ă u s t a t , şi a c u m se p a r e c ă a r e d e g â n d s ă
fie dur în privinţa profesorilor care au c ă p ă t a t credite
g u v e r n a m e n t a l e . Şi ei c o n s t i t u i e un v â n a t u ş o r p e n t r u
c ă nu a u c u m s ă d e m o n s t r e z e c ă f i e c a r e d o l a r p e c a r e - l
p r i m e s c d u c e la un p r o d u s p e c a r e - l g ă s e ş t i d e c u m p ă ­
rat la m a g a z i n u l „ W a l - M a r t " . Şi d a c ă e u îi p o t fi cât de
c â t d e v r e u n a j u t o r s o ţ u l u i m e u c â n d îl a t a c ă L e g l i n d ,
a t u n c i a s t a v o i f a c e şi v o i fi l â n g ă el a t â t a t i m p c â t v a
fi n e v o i e .
U r m ă o tăcere. Koner ridică ziarul.
— Aici z i c e : „ P r o f e s o r u l A n d e r s e n a r e c u n o s c u t că
u n e l e u n i v e r s i t ă ţ i se fac v i n o v a t e d e e x c e s e . "
— P r o b a b i l ă s t a a f o s t R o y S t r o u d , c i t â n d u - l pe
G a r t h . N-aş lua-o d e b u n ă . D a r s ă p r e s u p u n e m c ă a ş a
ar fi s p u s e l . E x c e s e e x i s t ă p r e t u t i n d e n i . O d e f i n i ţ i e a
guvernului este excesul.
Q&ecţăsiri 17

K o n e r i z b u c n i în r â s .
— C o r e c t . C e i d e la W a s h i n g t o n ştiu m u l t e d e s p r e
e x c e s . B u n . S o ţ u l t ă u n-ar p u t e a s c o a t e p e p i a ţ ă c â t e v a
g e n e p e c a r e le-aţi p u t e a c u m p ă r a la „ W a l - M a r t " ?
Sabrina zâmbi.
— Mă tem că nu.
— D a r ar p u t e a s c h i m b a v i t e l e s a u a l t c e v a , ştii t u ,
c a s ă d e a m a i m u l t l a p t e , s a u c a r n e d e v i t ă mai s l a b ă ,
s a u o r i c e a l t c e v a . C h e s t i i p e c a r e le m â n c ă m , n u ?
— Există cercetători care lucrează în aceste domenii.
— La u n i v e r s i t a t e a s o ţ u l u i t ă u ?
— D a . A t â t a t i m p cât a u b a n i . N u poţi f a c e c e r c e ­
t a r e ştiinţifică d e c â t d a c ă c i n e v a p l ă t e ş t e p e n t r u e a .
— P e n t r u c e nu o p l ă t e s c u n i v e r s i t ă ţ i l e ?
— P l ă t e s c , atât c â t pot.
— Şi nu r i s i p e s c banii g u v e r n u l u i ?
— P r o b a b i l c ă m a i şi r i s i p e s c . N u c r e d c ă c i n e v a
a d e s c o p e r i t o m o d a l i t a t e prin care fiecare bănuţ să
d e v i n ă p r o d u c t i v . T u , a c a s ă la t i n e , s a u c â n d c o n s t r u ­
ieşti c l ă d i r e a a s t a , ai g ă s i t o a s e m e n e a s o l u ţ i e ?
— M ă uit la f i e c a r e b ă n u ţ .
— N u a s t a t e - a m î n t r e b a t . N u e x i s t ă nici o r i s i p ă ,
Bill, î n nici u n u l d i n t r e p r o i e c t e l e t a l e ?
A ş t e p t ă o c l i p ă şi c o n t i n u ă :
— Ei l a s ă , o r i c u m , n u a c e a s t a - i p r i n c i p a l a p r o ­
b l e m ă . V r e a u s ă fiu a l ă t u r i d e s o ţ u l m e u , a c u m , c â n d
p r i e t e n u l d u m i t a l e îl a t a c ă , şi a c o l o m ă d u c . îţi v o i t e l e ­
fona...
Koner mârâi.
— P o a t e - o să s t a u d e v o r b ă cu Olli. S ă v ă d ce u r m ă ­
r e ş t e . V a p o r n i f o a r t e c u r â n d î n c ă u t a r e d e b a n i . . . tot­
d e a u n a fac a s t a , indivizii ă ş t i a d e la C a m e r ă . A d r a c u l u i
t r e a b ă : s u n t a l e ş i , şi nici n - a p u c ă b i n e s ă î n c ă l z e a s c ă
s c a u n e l e d e s u b ei c ă d e j a î n c e p s ă c e a r ă b a n i p e n t r u
18 ^udith QMichael

v i i t o a r e a c a m p a n i e e l e c t o r a l ă . D a ' c e d r a c u ' ! ai d r e p ­
t a t e : p r e t u t i n d e n i s e f a c e r i s i p ă . Şi legat la o c h i a r p u t e a
s - o g ă s e a s c ă ; n u t r e b u i e s - o c a u t e . A s c u l t ă , a m să d i s ­
cut c u e l . A ş a c ă a z i poţi r ă m â n e c u V e r n , s ă t e r m i n i
specificaţiile. E bine?
— N u , a s t ă z i plec, s ă fiu a l ă t u r i d e G a r t h . D a c ă
vrei...
— Este v i n e r i ! O s ă stai c u el tot w e e k - e n d - u l !
— D a c ă v r e i s ă d i s c u ţ i c u c o n g r e s m a n u l , o vei f a c e
î n n u m e l e t ă u , Billy, n u c a r e p r e z e n t a n t al n o s t r u . D a r
m-ar interesa ce s p u n e . T e l e f o n e a z ă - m i a c a s ă . O r i c â n d .
D ă d u m â n a c u el şi c u S t e r n , îşi luă s e r v i e t a , şi ieşi
în g o a n ă din c l ă d i r e , a p o i s t r ă b ă t u cu paşi r e p e z i b u c a t a
ce-i r ă m ă s e s e p â n ă la g a r a j .
— N - a m a v u t t i m p s-o s p ă l , d o a m n ă A n d e r s e n ; aţi
s p u s trei o r e .
— E-n r e g u l ă , J u a n . D a t a v i i t o a r e .
P e Sheridan Road intră î n t r - o b e n z i n ă r i e şi-i t e l e ­
f o n a lui G a r t h .
— Ai v ă z u t Tribune d e azi?
— C h i a r a d i n e a u r i . E r a un e x e m p l a r în b i r o u l lui
C h u c k . Nu-ţi fă griji în l e g ă t u r ă c u a s t a ; e s t e o s â c â i a l ă
c u c a r e m ă pot d e s c u r c a .
— S u n t în d r u m s p r e c a s ă .
— N u t r e b u i a s ă vii.
— D a r v r e a u . G a r t h , c r e d că-i m a i m u l t d e c â t o
sâcâială.
îl a u z i c i o c ă n i n d c u u n c r e i o n în m a s ă .
— D e f a p t , a ş a c r e d şi e u . D a r n - a m a v u t t i m p s ă
m ă g â n d e s c la t o a t ă p r o b l e m a . Aici s e î n t â m p l ă l u c r u r i
e m o ţ i o n a n t e . L-am v ă z u t a z i - d i m i n e a ţ ă pe L u , şi a r t i c o l u l
lui... e i , l a s ă , îţi v o i s p u n e m a i t â r z i u .
— E s t e g a t a ? îl v e i î n a i n t a ?
— E g a t a . îl v o i t r i m i t e s ă p t ă m â n a v i i t o a r e . M ă
b u c u r c ă vii a c a s ă . A v e m m u l t e d e v o r b i t .
(s&ecţăsiri 19

— G a r t h , să nu discuţi cu nici un reporter, da? înainte


d e a s t a ar t r e b u i să-ţi s p u n c e v a în l e g ă t u r ă c u Billy
Koner.
— C e - i cu el?
— îl c u n o a ş t e p e L e g l i n d . D e f a p t , s-ar p ă r e a c ă el
efete g ă i n a lui c u o u ă d e aur. Z i c e c-o să s t e a d e v o r b ă
c u e l . Iţi v o i p o v e s t i totul a c a s ă .
î n s ă , c â n d p a r c ă m a ş i n a p e a l e e a c a s e i şi s e î n ­
d r e p t ă s p r e i n t r a r e , G a r t h şi Lu s t ă t e a u în p r a g u l c a s e i ,
prinşi î n t r - o c o n v e r s a ţ i e î n s u f l e ţ i t ă . G a r t h c o b o r î t r e p ­
t e l e şi o s ă r u t ă .
— N u l-am p u t u t g o n i — e s t e p r e a s u r e s c i t a t . P e n ­
tru el e un m o m e n t h o t ă r â t o r ; a c u m c h i a r c ă nu m a i e s t e
un s t u d e n t : e o m d e ş t i i n ţ ă .
Sabrina se întoarse z â m b i n d spre Lu.
— N u p r e a a r a t ă a o m fericit.
— Ş t i u . L-am î n t r e b a t d a c ă c e v a n u - i în r e g u l ă . A
z i s c ă n u . S - a r p u t e a s ă - ş i f a c ă griji d a c ă r e v i s t a îi v a
a c c e p t a s a u n u a r t i c o l u l , d a r i-am r e p e t a t d e o d u z i n ă
d e ori c ă s u n t s i g u r c ă - l v o r a c c e p t a , c e e a ce î n s e a m n ă
c-ar fi posibil s ă i-l publice m a i î n a i n t e d e sfârşitul a n u l u i .
N u ştiu ce-l n e c ă j e ş t e — n-am fost p r e a insistent în încer­
carea de-a afla.
— N u , a v e m alte lucruri la c a r e s ă n e g â n d i m .
Lu c o b o r î t r e p t e l e .
— O să plec. Dacă mai putem sta de vorbă, d o m ­
nule profesor... eventual mâine...
— L u , s f â r ş i t u l a c e s t a d e s ă p t ă m â n ă nu-i t o c m a i
t i m p u l potrivit. D a r a m d i s c u t a t t o a t e p r o b l e m e l e , nu m a i
e n i m i c d e f ă c u t d e c â t s ă a ş t e p t ă m v e ş t i d e la e d i t o r .
— D u p ă c e le veţi fi î n a i n t a t a r t i c o l u l .
— Ţ i - a m s p u s c ă - l voi t r i m i t e s ă p t ă m â n a v i i t o a r e .
Lu ş o v ă i , a p o i d ă d u din c a p şi rosti p e un t o n p o l i t i ­
cos, inexpresiv, aproape distant:
— Vă mulţumesc.
20 ^udith QMichael

— Ce ciudat — comentă Sabrina, urmărindu-l cum


se d e p ă r t e a z ă . T u eşti mult mai surescitat decât el.
Parc-ai spus că era înflăcărat, nu?
— A p r o a p e n e b u n , c â n d a v e n i t . Şi a p o a p e î n
t r a n s ă c â n d a plecat. Poate voi î n c e r c a să mai vorbesc
c u el m â i n e .
— G a r t h , c e - a r fi s ă le a c o r z i p u ţ i n ă a t e n ţ i e p r o ­
f e s o r u l u i A n d e r s e n şi lui O l i v e r L e g l i n d , c e l p o r n i t î n
cruciadă?
El r â s e u ş o r ş i , î n t i m p c e u r c a u t r e p t e l e p â n ă la
i n t r a r e a în c a s ă , îi î n c o n j u r ă u m e r i i c u b r a ţ u l .
— M ă b u c u r c ă eşti a i c i . M ă b u c u r c ă eşti l â n g ă
mine. Te iubesc.
S e î m b r ă ţ i ş a r ă şi s e s ă r u t a r ă .
— O h , c e b i n e e s t e în b r a ţ e l e t a l e ! s u s p i n ă S a b r i n a .
M i - e d o r d e e l e c â n d nu m ă î n c o n j o a r ă . M i - e d o r şi d e
tine.
D a r d u p ă u n m i n u t s e d e s p r i n s e d e el z â m b i n d .
— E p r e a c a l d p e n t r u un s ă r u t p r e l u n g i t . O h , un
ceai cu gheaţă! Ce grozav!
— O g e n t i l e ţ e din p a r t e a d o a m n e i T h i r k e l l . îl p r e ­
para c â n d a m venit acasă.
— E s t e aici?
— La c u m p ă r ă t u r i . S e î n t o a r c e c u r â n d .
G a r t h p u s e c u b u r i d e g h e a ţ ă î n d o u ă p a h a r e şi le
umplu cu ceai din carafa aburită de c o n d e n s . Stăteau
strânşi unul lângă celălalt pe balansoar, ţ i n â n d u - s e de
mână.
— C e - a s p u s Billy K o n e r ă l a al t ă u ?
— A m î n ţ e l e s c ă a r e d e g â n d s ă - ş i î n f i g ă colţii în
altă parte.
— P e n t r u c e ar f a c e K o n e r a s t a ?
— Fie p e n t r u c ă l-am c o n v i n s c ă u n i v e r s i t ă ţ i l e n u
s u n t n i ş t e h a z n a l e d e r i s i p ă şi c o r u p ţ i e , fie f i i n d c ă s e
(Recfăsiri 21

t e m e a c ă e u nu v o i m a i p i e r d e t i m p c u c l ă d i r e a lui d a c ă
tu eşti hăituit.
— Şi i-ar d a L e g l i n d a s c u l t a r e ? S p u n e a i c e v a d e s p r e
o găină cu ouăle de aur.
— A d a t d e î n ţ e l e s c ă el ar fi s i n g u r u l s p o n s o r al
c a r i e r e i lui L e g l i n d . A s t a ar p u t e a î n s e m n a că-i d ă s a u
c ă s t r â n g e p e n t r u el s u m e d e b a n i ; p r o b a b i l şi u n a şi
alta.
— T u i-ai c e r u t s ă d i s c u t e c u L e g l i n d ?
— G a r t h , c u m p o ţ i să-ţi î n c h i p u i ? ! Mai î n t â i ş i - n t â i ,
nici n u s u n t c o n v i n s ă c ă ă s t a - i cel m a i b u n l u c r u d e
făcut.
— S-ar p u t e a s ă n u f i e . T u c e i-ai s p u s ?
— C ă d a c ă v o r b e ş t e cu Leglind, o face în n u m e
p r o p r i u , n u c a r e p r e z e n t a n t al n o s t r u , d a r c ă , d e s i g u r ,
m-ar i n t e r e s a s ă aflu c e a r e L e g l i n d d e s p u s .
— P a r e în o r d i n e .
G a r t h s o r b i u l t i m u l rest d e c e a i din p a h a r şi-l u m p l u
din nou. R ă m a s e r ă o v r e m e tăcuţi.
— Ţi-ai p i e r d u t c a l m u l c u S t r o u d — s p u s e S a b r i n a .
— A m fost i m p r u d e n t . M i - a m zis s ă fiu p o l i t i c o s , d a r
a b i a d u p ă c e d e j a nu f u s e s e m .
— Şi citatul r e f e r i t o r la e x c e s e l e d i n u n i v e r s i t ă ţ i ?
— E s t e d e n a t u r a t . E u a m s p u s c ă d a c ă ar e x i s t a
e x c e s e , a s t a tot n-ar c o n s t i t u i o s c u z ă p e n t r u a a t a c a în
totalitate activitatea d e cercetare.
— .Un s c a n d a l c u t ă i e r e şi s p â n z u r a r e . . .
— O a l e g e r e nu t o c m a i p o t r i v i t ă a c u v i n t e l o r .
— într-adevăr — încuviinţă ea, zâmbindu-i. Te
i u b e s c . Şi tu n-ar fi t r e b u i t s ă d i s c u ţ i c u el ş t i i n d c â t d e
uşor te a p r i n z i .
— Ai d r e p t a t e . Mi s-a m a i î n t â m p l a t şi altă d a t ă . A r
fi t r e b u i t s ă fiu c o n ş t i e n t d e a s t a .
— C â n d c r e z i c ă t e v o r c h e m a s ă dai d e c l a r a ţ i i ?
22
— în s e p t e m b r i e , o c t o m b r i e . . . p o a t e m a i t â r z i u . N u
p a r s ă s e g r ă b e a s c ă . D e o c a m d a t ă îşi d e p u n t o a t e efor­
turile în direcţia unui m a x i m u m de publicitate.
— Dar b a n i i p e n t r u institut i-ai p r i m i t .
— î n c e a m a i m a r e p a r t e . A r fi f o s t m a i r ă u d a c ă
d e - a b i a a m fi î n c e p u t s ă s t r â n g e m f o n d u r i . A ş p r e f e r a
t o t u ş i c a , în u r m ă t o a r e l e d o u ă l u n i , t o ţ i a c e i o a m e n i
b i n e v o i t o r i să nu c i t e a s c ă z i a r e l e c a r e v o r v o r b i d e s p r e
b a n i i a r u n c a ţ i la c a n a l p r i n u n i v e r s i t a t e a M i d w e s t e r n .
— A s t a - i c e e a c e te î n g r i j o r e a z ă ?
— E d o a r o p a r t e . P r e s u p u n că d a c ă s-ar d e c i d e că
i n s t i t u t u l e s t e o c h e s t i e inutilă şi c o s t i s i t o a r e , p o s t u l m e u
d e d i r e c t o r ar z b u r a .
— N i m e n i nu t e - a r p u t e a a c u z a c ă t e î m b o g ă ţ e ş t i
c u banii i n s t i t u t u l u i .
— A r z i c e c ă u r m ă r e s c g l o r i a şi c e l e b r i t a t e a . C a
să-mi menţin numele printre cele c u n o s c u t e .
S a b r i n a se g â n d i la V e r n o n S t e r n .
— E c e v a i m p o r t a n t p e n t r u unii o a m e n i , dar p e n t r u
t i n e n i c i o d a t ă n-a fost.
— Spune-i asta congresmanului.
T ă c u r ă iar. D i n c o l o d e p o r t a l u l u m b r i t , a e r u l u m e d
p ă r e a c ă a t â r n ă d i n cer c a o p e r d e a u ş o r v ă l u r i t ă , d â n d
s t r ă z i i î n f ă ţ i ş a r e a unei picturi v e c h i , s p ă l ă c i t ă d e t r e c e ­
rea timpului. Sabrina se întinse, răsucindu-şi capul spre
Garth.
— A m zis azi c e v a în l e g ă t u r ă Cu f a p t u l c-ar t r e b u i
s ă p u n e m p e h â r t i e c e l e c e f a c e m şi c e e a c e g â n d i m ;
c-ar fi n e c e s a r să c o n s e m n ă m totul, d e o a r e c e s-ar p u t e a
ca, pe neaşteptate, toate acestea să d i s p a r ă .
— U n g â n d n e p l ă c u t . C e e a ce a v e m n o i n u v a p i e r i .
— M ă g â n d e a m la s t r a d a n o a s t r ă — s t r a d a n o a s t r ă
a t â t d e s o l i d ă , s i g u r ă şi c o n f o r t a b i l ă . Ş i , î n r e a l i t a t e ,
c h i a r a ş a e s t e . . . d a r e şi un loc î n c a r e s e p o t î n t â m p l a
lucruri r e l e .
23

— P e c a r e le v o m î n f r u n t a î m p r e u n ă . Şi le v o m
ivinge.
Auziră soneria telefonului.
— Fir-ar s ă f i e ! s e n e c ă j i G a r t h . U n d e - i d o a m n a
"hirkell, c â n d a v e m n e v o i e d e e a ? M ă - n t o r c n u m a i -
lecât.
S a b r i n a p r i v e a v ă l u r e l e l e a e r u l u i î n c i n s . Lucruri rele
;e pot întâmpla. Dar nu atât de rele ca dacă n-am fi
mpreună — noi toţi, familia noastră.
G a r t h s e î n a p o i e şi u m p l u iar a m â n d o u ă p a h a r e l e .
— Era C l a u d i a . Billy K o n e r al t ă u n u p i e r d e t i m p u l ,
- a t e l e f o n a t lui L e g l i n d , e v i d e n t c h i a r î n a i n t e d e - a fi
)ărăsit tu c i ă d i r e a , şi L e g l i n d a c h e m a t - o p e C l a u d i a c a
>ă-i s p u n ă c ă c e r c e t ă r i l e lor p r e l i m i n a r e au d e m o s t r a t
:ă n e r e g u l i l e d e la M i d w e s t e r n s u n t n e v i n o v a t e î n c o m ­
paraţie c u c e l e d e la alte instituţii ş i , d e o a r e c e t i m p u l lui
aste limitat, se v a o c u p a n u m a i d e c a z u r i l e c e l e m a i
s c a n d a l o a s e ; în c o n s e c i n ţ ă , n i c i u n u l d i n noi n u v a fi
solicitat s ă d e a d e c l a r a ţ i i .
— Ce c o n g r e s m a n lesne de cumpărat!
G a r t h o î n c o n j u r ă c u b r a ţ u l şi o s ă r u t ă .
— Eşti m i n u n a t ă . Ţ i - a m m a i s p u s a s t a - n u l t i m a
vreme? Bineînţeles că aceasta-i adevărata concluzie:
nu d a c ă n o i t r e b u i e s a u n u s ă d ă m d e c l a r a ţ i i , ci d a c ă
un c o n g r e s m a n este de vânzare. Claudia s p u m e g ă de
furie; şi e u la f e l . E s t e d e s t u l d e r ă u c ă i n d i v i d u l e d e
vânzare, dar cealaltă parte proastă a întregii întâmplări
e s t e c ă el l a s ă p o v e s t e a a s t a d i n z i a r e să se c u f u n d e în
t ă c e r e , d â n d f r â u liber i n s i n u ă r i l o r p e r f i d e , să c i r c u l e
c ă p ă t â n d o viaţă a lor proprie. Nu-i v o m î n g ă d u i să s c a p e
a ş a uşor.
S a b r i n a s e t r a s e s p r e s p a t e , p e n t r u a s e uita la e l .
— Ai d e g â n d s ă ceri o r e t r a c t a r e . D a r nici nu ai un
c o t r a a r g u m e n t . D o a r d a c ă nu-l folosiţi iarăşi p e Billy, şi
n u c r e d c ă v r e u n u l din voi ar f a c e a s t a .
2*

— Bine'nţeles că nu. Să contribuim şi să sprijinim


cumpărarea unui congresman? Nu acesta-i soiul de
lucruri prin care suntem cunoscuţi. Nu, ne vom duce la
Washington. Congresmanul va trebui să poarte o con­
versaţie, în loc să emită decrete. Secretara Claudiei se
ocupă de asta, o va programa probabil pentru săptă­
mâna următoare.
— Crezi că congresmanul vrea o conversaţie?
— Nu, dar o va avea. N-ar fi inteligent din partea lui
să refuze să primească pe preşedinta unei universităţi
de vază şi pe directorul Institutului de Inginerie Gene­
tică din cadrul acesteia, pe care l-a acuzat de deturnări
de fonduri, dacă nu chiar de fraudă. Nu zău, ar fi o
poveste spumoasă pentru ziare.
— Mă bucur că vă veţi duce la Washington. Amân­
doi. Dac-am putea lăsa toată problema asta în urma
noastră...
— Va trebui să fie un război, nu o conflagraţie. Asta-i
ideea. Ştiu, s-ar zice că vieţile noastre sunt alcătuite din
războaie: mici crize care-ar putea pârli o viaţă, poate
chiar să ardă mici părţi din ea, dar fără a face daune pe
termen lung, deşi atunci când ne aflăm în vârtejul ei
avem impresia c-ar fi posibil şi asta.
— Adică ne petrecem timpul stingând incendii?
Pare îngrozitor. Şi nebunesc.
— Atunci să zicem că „rezolvăm probleme". Sună
mai bine.
Râseră uşor, continuând să stea relaxaţi privind
strada şi bând ceai rece ca gheaţa, cu mâinile împre­
unate puţin transpirate şi cu trupurile moleşite de
căldură.
— Am putea intra în casă, unde-i răcoare — propuse
Garth.
Sabrina scutură din cap.
G&eqăsiri 25
i — Nu încă. îmi place ideea de a sta cu soţul meu în
pragul casei, la mijlocul unei după-amieze — mă face
să mă simt foarte paşnică şi demodată.
— Ca pe vremea când femeilor li se făcea curte.
Zâmbiră şi se sărutară blând, apoi rămaseră iar
tăcuţi, urmărind cu privirea maşinile care treceau prin
laja casei, vecinii venind şi plecând, şi umbrele arborilor
aşternându-se, tot mai lungi, de-a curmezişul trotuaru­
lui. Apoi autobuzele taberei de vară opriră la colţul
străzii şi din ele ieşiră în fugă copii, cu rucsacuri în spi­
nare, cu mâinile pline de trofee şi cu capetele înfier­
bântate de tot felul de planuri. Penny fu printre primii
care coborâră şi şedea deja pe trepte, lângă Sabrina şi
Garth, când Cliff, încruntat, veni târşindu-şi picioarele
pe alee.
— Nu credeam că veţi fi acasă, le spuse.
Sprâncenele lui Garth se înălţară.
— Aşa ne zici „bine v-am găsit"?
— lartă-mă. Bună. De ce staţi aici? E prea cald.
— Părea o idee bună, pentru un timp, replică Sa­
brina. V-a obosit căldura?
Cliff se uită chiondorâş la ea, pe sub smocul de păr
ce-i cădea peste frunte.
— De ce?
— Arăţi foarte supărat pentru cineva care tocmai
w sosit din tabără. îmi închipuiam că v-a plăcut.
— Este O.K.
— Acum două zile era fantastic, remarcă Garth.
Cliff ridică din umeri, apoi aruncă o privire rapidă
spre Sabrina. Se rezemă de balustrada scării, izbind cu
piciorul pietricelele de pe alee.
— A fost acolo şi Lu Zhen, spuse Penny. Zicea c-a
venit să-l vadă pe Cliff jucând fotbal.
— Nu mi-am închipuit că-şi va lua vreodată timp
liber, se miră Garth. Dar promisese că va discuta
despre fotbalul din China. Asta a făcut, Cliff?
26 (^udith QMichael

— Uneori.
— Zicea că şi-a terminat articolul, a d ă u g ă Penny
A s t a - n s e a m n ă c ă s e v a î n a p o i a în C h i n a ?
— î n c u r â n d , c o n f i r m ă G a r t h . Ş i - a î n c h e i a t lucrarea
p o s t - d o c t o r a l ă c o n d u s ă d e m i n e şi s p u n e a c ă s e mi
î n t o a r c e a c a s ă d e î n d a t ă c e a r t i c o l u l îi v a fi a p r o b a t spre
publicare.
— L-ai t r i m i s la Newsweek, s a u Time, s a u People
s a u la v r e u n altul? î n t r e b ă P e n n y .
Garth zâmbi.
— La nici u n u l d i n c e l e p e c a r e le-ai n u m i t . Articole
c a a c e l a al lui Lu s e d u c la r e v i s t e d e s p e c i a l i t a t e , îr
c a z u l a c e s t a la Science. D a r î n c ă nu l-am e x p e d i a t . C
v o i f a c e s ă p t ă m â n a v i i t o a r e , d u p ă ce-l v o i r e v e d e a .
— Iarăşi? întrebă Sabrina. C r e d e a m că e gata.
— P r o b a b i l e s t e , d a r nu l-am citit d e c â t p e b u c ă ţ i
N - a m a v u t t i m p s ă - l p a r c u r g în î n t r e g i m e , d e la început
p â n ă la sfârşit. D a c ă e s t e b i n e a r g u m e n t a t , a ş a c u m l-a
d e s c r i s L u , v a a v e a m a r e r ă s u n e t , şi ne v a f a c e s ă fim
f o a r t e m â n d r i d e el.
Cliff izbi o p i a t r ă şi lovi c u f l u i e r u l p i c i o r u l u i balu­
strada scării.
— Fir-ar al n a i b i i ! s t r i g ă , şi se a ş e z ă p e t r e a p t ă ,
frecându-şi piciorul.
S a b r i n a s e uită în ochii lui G a r t h .
— D e c e nu v ă d u c e ţ i v o i , tu şi c u Cliff, î n ă u n t r u ,
u n d e - i r ă c o a r e ? s p u s e . P o a t e ne p r e p a r a ţ i o c a r a f ă cu
limonada. Se pare că am rămas fără ceai rece.
— B u n ă i d e e . V i n o , Cliff, hai s ă r e a l i m e n t ă m familia
c u b ă u t u r i r ă c o r i t o a r e , fmi p a r e r ă u — a d ă u g ă în ş o a p t ă ,
a d r e s â n d u - s e S a b r i n e i . M - a m lăsat d u s d e v a l . E real­
mente u n p r o i e c t u l u i t o r , s ă ştii. îţi voi v o r b i d e s p r e el
mai târziu.
O s ă r u t ă şi se r i d i c ă în p i c i o a r e .
— Ei, Cliff?
— Mda.
(s^ecfăsiri 27

Se s t r e c u r ă pe u ş ă , în t i m p ce G a r t h i-o ţinu d e s c h i s ă ,
poi îl u r m ă p e t a t ă l s ă u î n b u c ă t ă r i e . A e r u l d i n c a s ă
ra r ă c o r o s şi u s c a t , şi-n m o d s p o n t a n îşi z â m b i r ă u n u l
Ituia, c â n d se s i m ţ i r ă î n v i o r a ţ i d e e l .
— E o n e b u n i e s ă staţi a f a r ă — s p u s e Cliff.
Garth scoase din frigider câteva lămâi.
— Eu le tai şi t u le s t o r c i . O . K . ?
— Sigur.
M u n c i r ă în t ă c e r e , Cliff t r ă g â n d î n j o s m â n e r u l a p a -
atului d e s t o r s s u c c u o a s e m e n e a e n e r g i e î n c â t z e a m a
n p r o ş c ă m a s a , c a şi c ă m a ş a lui. G a r t h n u f ă c u nici u n
o m e n t a r i u . T e r m i n ă d e t ă i a t î n felii l ă m â i a , a p o i p u s e
ahăr într-o carafă m a r e de sticlă. Peste câteva minute
îliff t u r n ă î n a c e a s t a a p ă şi z e a m a d e l ă m â i e . C u o
n g u r ă l u n g ă , G a r t h le a m e s t e c ă . S t ă t e a u în p i c i o a r e ,
nul l â n g ă altul, privind cu atenţie c u m se dizolva z a h ă r u l
1 l i c h i d u l g ă l b u i şi c u m m i c i l e b u c ă ţ e l e d e l ă m â i e s e
) t e a u într-un vârtej n e b u n , urmărite d e lingura lui G a r t h .
Cliff se d u s e la c o n g e l a t o r , îşi u m p l u a m â n d o u ă
î â i n i l e , ţ i n u t e c ă u ş , c u c u b u r i d e la d i s p o z i t i v u l d e f ă c u t
h e a ţ ă şi şi le g o l i în c a r a f ă , î m p r o ş c â n d iar m a s a c u
m o n a d ă . S e uită la G a r t h , a ş t e p t â n d o b s e r v a ţ i i î n l e g ă -
jră cu mizeria de pe m a s ă , cu petele de pe c ă m a ş a
Ji, c u m â i n i l e n e s p ă l a t e c u c a r e p u s e s e g h e a ţ ă î n
monadă.
— Hai s ă n e a ş e z ă m aici, s p u s e G a r t h . Imi î n c h i p u i
ă m a i c ă - t a şi P e n n y v o r v e n i şi e l e î n c u r â n d .
Cliff n u s e m i ş c ă din loc.
— A m ceva treabă în c a m e r a m e a .
— Mai las-o puţin. V r e a u să discut cu tine. Este
n p o r t a n t , Cliff.
B ă i a t u l r i d i c ă d i n u m e r i şi s e a p r o p i e d e c a n a p e a ,
iarth luă d o u ă p a h a r e şi c a r a f a c u l i m o n a d a şi v e n i
ingă el.
— M ă g â n d e a m s ă v o r b i m d e s p r e Lu Z h e n , d e
r e m e ce p a r e s ă fie un p u n c t d u r e r o s în c a s a n o a s t r ă .
28 £$udith QMichael

— Nu contează. : u

— De ce nu? i f t

— Ai s p u s c ă p l e a c ă î n a p o i . ) c

— B i n e î n ţ e l e s c ă p l e a c ă . Ă s t a i-a fost g â n d u l î n c ) a

d e la î n c e p u t .
— V r e a u s ă zic, s ă p t ă m â n a v i i t o a r e , s a u c a m aşa
— S u n t f o a r t e s i g u r c ă n u v a fi c h i a r atât d e c u r â n c )a

C r e d c ă v a a ş t e p t a s ă afle d a c ă a r t i c o l u l îi e s t e a c c e f
tat spre publicare şi, de obicei, asta d u r e a z ă câtev I 1

săptămâni. ) e

— Ai s p u s c ă d e d a t a a s t a v a m e r g e m a i r e p e d e .
— S-ar p u t e a . S p e r s ă f i e a ş a . D a r c a r e - a r fi dife*'
r e n t a , Cliff? Lu e s t e un s t u d e n t al m e u şi un o a s p e t e 1 ' "
a c e a s t ă c a s ă şi n i m i c m a i m u l t . P e n t r u c e n u p u t e m di<°l
c u t a d e s p r e el, b a c h i a r să-l p o f t i m la c i n ă , f ă r ă c a tu s n i

t e porţi d e p a r c ă s-ar fi d e c l a r a t r ă z b o i ?
Cliff s e m u l ţ u m i s ă ridice d i n u m e r i .
— Şi se p r e s u p u n e c ă e u t r e b u i e s ă ştiu c e - n s e a m n ? e

asta? I e

— Individul nu-mi place! ^ * r

— P ă i d a , a m o b s e r v a t c u t o ţ i i . î n t r e b a r e a esteţi
„de ce"? u
G a r t h t u r n ă l i m o n a d a în p a h a r e , l ă s â n d s ă a l u n e c a
î n f i e c a r e c â t e v a c u b u r i d e g h e a ţ ă . S e u i t ă ia m u ş c h
î n c o r d a ţ i d e p e f a ţ a fiului s ă u şi la e x p r e s i a n e m â n g â
i a t ă d i n o c h i i lui, şi s u f e r i p e n t r u e l : a v e a d o i s p r e z e c ! a

a n i , î n c e r c a s ă - ş i g ă s e a s c ă locul în l u m e şi se t e m e a si
n u şi-l p i a r d ă p e cel p e c a r e - l a v e a şi d e c a r e , p â n ă d / n

curând, nu se îndoise.
— îţi v o i s p u n e c e v a în l e g ă t u r ă c u Lu — î n c e p i r n

G a r t h , p e un t o n g â n d i t o r . î n c e a m a i m a r e p a r t e dli"
t i m p îi e s t e t e a m ă . Unii d i n t r e s t u d e n ţ i i m e i s u n t m â n a / 0

d e a m b i ţ i e , alţii d e d o r i n ţ a d e a f a c e b i n e , c â ţ i v a cu
l ă c o m i e . Pe Lu îl c o n d u c e t e a m a . S e p a r e c ă t o ţ i ce**
d e - a c a s ă ş i - a u p u s m a r i s p e r a n ţ e în el; s e a m ă n ă puţii ^ 1
(s^ecţăsiri 29

0 p o v e s t e a fraţilor G r i m m , în c a r e p r i n ţ u l e s t e t r i m i s
u c i d ă b a l a u r u l , s ă î n v i n g ă d u h u r i l e rele, s ă g ă s e a s c ă
o m o a r ă , s ă c u c e r e a s c ă p r i n ţ e s a şi s ă s e î n a p o i e z e la
lat t o c m a i la t i m p p e n t r u m a s a d e s e a r ă .
F ă r ă v o i e , Cliff i z b u c n i în r â s .
— A r p u t e a , p u r şi s i m p l u , s ă le z i c ă să-l l a s e în
se. D o a r nu-i s c l a v u l lor.
— N u c r e d c ă le p o a t e s p u n e a ş a c e v a . G u v e r n u l
) l ă t e ş t e s p e c i a l i z a r e a şi c h i r i a , iar p ă r i n ţ i i s e l u p t ă
i t r u f i e c a r e b ă n u ţ p e c a r e - l pot e c o n o m i s i s p r e a-i
g u r a m â n c a r e a şi î m b r ă c ă m i n t e a . P r o b l e m a e s t e c ă
s un b u n o m d e ş t i i n ţ ă c o n d u s d e t e a m ă , iar e u s u n t
t u i t o r u l lui şi v r e a u s ă - l ajut. D a r a s t a nu a r e nici o
ă t u r ă c u s e n t i m e n t e l e pe c a r e le a m f a ţ ă d e p r o p r i u l
u fiu.
— B a d a , a r e — r e p l i c ă Cliff, d u p ă c â t e v a c l i p e ,
'că te e n t u z i a s m e z i teribil c â n d s e - n t â m p l ă nu ştiu
în l a b o r a t o r ; v o r b e ş t i d e s p r e l i m f o c i t e şi t o a t e c h e s t i -
a l e a d e p a r c - a r fi o a m e n i , a d i c ă , ştii t u , c a şi c u m
[
i c e v a e x t r a o r d i n a r , şi el tot a ş a , şi t u s t a i , şi v o r b e ş t i ,
o l o s e ş t i c u v i n t e d e c a r e n - a m a u z i t n i c i o d a t ă , şi e u
s î n d e a j u n s d e i n t e l i g e n t î n c â t s ă f a c a ş a c e v a şi
iodată nu voi fi...
— Stai aşa!
G a r t h îşi p u s e p e m a s ă p a h a r u l şi s e î n t o a r s e c u
\ s p r e Cliff.
Pentru ce n-am avut până acum discuţia asta? se
e b ă . E ceva în neregulă cu mine, am fost oare prea
>orbit de lucrările mele şi, în ultima vreme, de soţia
a, sau şi alţi taţi şi fii trăiesc cu anii în acelaşi fel, fără
orbi despre sentimentele lor, luând de bună iubirea
şi presupunând că totul e-n ordine?
— N u ştii c â t d e i n t e l i g e n t eşti şi c â t d e i n t e l i g e n t
fi. T u încă mai e x p e r i m e n t e z i d i v e r s e lucruri şi d e s c o -
1 m e r e u c e v a n o u d e s p r e t i n e î n s u ţ i . M ă a ş t e p t să
30 ^udith QMichael

f a c i a s t a v r e m e d e m u l ţ i a n i . D a c ă m â i n e m i - a i arăt;
c e v a şi ai d e c l a r a : lată soiul de persoană care sunt §
asta vreau să fac tot restul vieţii mele, aş fi dezamăgit
Nu vreau...
— Ai fi dezamăgit?
— F o a r t e d e z a m ă g i t . N u v r e a u s ă fii c a L u , Cliff
V r e a u c a d e o c a m d a t ă s ă fii t â n ă r şi s ă nu t e - n c u i î n t r e
c a m e r ă c a r e s-ar p u t e a s ă nu fie p o t r i v i t ă p e n t r u tine
C h i a r d a c ă - i p o t r i v i t ă , nu v r e a u s ă te i n s t a l e z i în e a pre<
c u r â n d . Ştii, — z i s e l ă s â n d u - s e p e s p a t e , p r i v i n d u - l p*
Cliff şi z â m b i n d — tu ai d e j a m a i m u l t ă î n c r e d e r e în tine
d e c â t a v e a m e u la v â r s t a t a ; şi eşti m a i e c h i l i b r a t . T o t c(
m i - a m dorit e u v r e o d a t ă a fost să fiu o m d e ş t i i n ţ ă . Eran
f e r m c o n v i n s c ă n i m i c a l t c e v a n u e r a i n t e r e s a n t , s a u ci
n u m e r i t a s ă - m i p i e r d t i m p u l . Pe u r m ă , m a i t â r z i u , m i - a n
d a t s e a m a c â t d e m u l t e g o l u r i e x i s t a u în v i a ţ a m e a , ş
a m î n c e p u t s ă d e d i c t i m p i s t o r i e i , literaturii, a r t e i , şi s;
p e t r e c m o m e r i t e p l ă c u t e d a t o r i t ă lor. In p r i v i n ţ a a s t a , ti
mi-ai luat-o înainte.
Cliff s c u t u r ă d i n c a p .
— N u - s b u n la ş c o a l ă .
— Eşti O.K.. î n c ă nu-i a c o r z i t o a t ă a t e n ţ i a . N u ştin
ce fel d e e l e v v e i fi c â n d v e i d e c i d e c ă ş c o a l a merita
m u l t m a i m u l t ă a t e n ţ i e d e c â t f o t b a l u l . D a r nu-i nici c
g r a b ă — îţi dai o ş a n s ă d e a î n c e r c a o r i c e . A d m i r a s t a .
— Admiri...
G l a s u l lui Cliff s e s t i n s e . îl p r i v e a p e t a t ă l s ă u c a ş
c u m i-ar fi c â n t ă r i t s e r i o z i t a t e a .
— F i i n d c ă î n s e a m n ă c ă eşti c u r i o s , d e s c h i s spre
idei n o i , g a t a s ă c u p r i n z i î n t r e a g a l u m e . l a t ă c e î n c e n
să-ţi s p u n , Cliff: a s t a m ă f a c e m a i m u l t d e c â t o r i c e să fii
m â n d r u de tine, chiar mai mult decât faptul că eşt
î n v i n g ă t o r la f o t b a l . î n t o t d e a u n a t e - a m iubit, dar, ma
p r e s u s d e o r i c e , te a d m i r p e n t r u felul d e o m c a r e eşti
(s^ecţăsiri 31

ii-mi p l a c i . î m i p l a c e s ă f i u c u t i n e . S u n t r e c u n o s c ă t o r
entru asta. Cred că asta-i cea mai mare binecuvântare
intre t o a t e : să-ţi p l a c ă p r o p r i i c o p i i c a t o v a r ă ş i d e v i a ţ ă .
Cliff s e uita la el p ă t r u n z ă t o r . M u ş c h i i feţei i s e re-
i x a r ă ; e x p r e s i a n e m â n g â i a t ă d i s p ă r u s e . S o r b e a tot c e
p u n e a Garth, reorganizând în minte modul în care se
â n d e a el î n s u ş i la relaţiile d i n t r e e i .
— Şi L u ?
— C e - i c u el?
— P ă i , ai p u t e a s p u n e a c e l e a ş i l u c r u r i d e s p r e el: îţi
l a c e , şi-ţi f a c e p l ă c e r e s ă fii cu e l , şi e s t e un b u n t o v a -
i ş , f i n ' c ă - i i n t e l i g e n t şi p o a t e d i s c u t a d e s p r e l u c r u r i l e
are te i n t e r e s e a z ă . . .
— Cliff, a m un f i u . T e i u b e s c ş i - m i placi p e n t r u că
şti s i n g u r u l fiu p e c a r e mi-l d o r e s c . Eşti u n u l d i n t r e cei
ei o a m e n i p e c a r e - i î n d r ă g e s c m a i m u l t pe l u m e a a s t a ,
i v r e a u să d i s c u t c u t i n e d e s p r e o r i c e te i n t e r e s e a z ă , şi
reau să m ă a s c u l ţ i c â n d eu v o r b e s c d e s p r e c e v a c e m ă
i t e r e s e a z ă pe m i n e . Mi se p a r e că-i o î n v o i a l ă c o r e c t ă .
>e fapt, m ă f a c e s ă m ă s i m t g r o z a v d e n o r o c o s , ori d e
âte ori m ă g â n d e s c la a s t a .
Urmă o tăcere lungă.
— Nu-ţi p a s ă c e n o t e iau?
G a r t h z â m b i î n s i n e a lui, c o n s t a t â n d c u m fiul s ă u
î c e r c a s ă d e s c o p e r e c â t d e largi e r a u g r a n i ţ e l e iubirii
ale d e t a t ă .
— A ş p r e f e r a s ă n u c a z i la nici o m a t e r i e .
— Şi d a c ă s-ar î n t â m p l a ?
— Mi-ar părea rău.
— De ce?
— P e n t r u c ă s u n t n e f e r i c i t c â n d tu eşti n e f e r i c i t s a u
ni î n c h i p u i c-ai fi; ştiu c ă nu-ţi p l a c e să dai g r e ş în
mic. Şi p e u r m ă , ţi-ar î n c u r c a t r e b u r i l e c u f o t b a l u l ; n u
i l a s ă s ă j o c i d a c ă pici un e x a m e n , nu-i a ş a ?
22

— H m . . . n u , m o r m ă i Cliff, s c o r m o n i n d u - ş i o z g a i b ;
d e p e î n c h e i e t u r a u n u i d e g e t . Şi m ă m i c a a z i s o d a t i
c h e s t i a a s t a . Z i c e a c ă s u n t c u r i o s c u p r i v i r e la l u m e ş
c-aş putea î n v ă ţ a o mulţime de lucruri d a c - a ş vrea.
— Ei b i n e , u n e o r i , d a c ă a u z i m c e v a d e d o u ă ori n*
este mai uşor să c r e d e m . Poate că a c u m vei c r e d e .
— D a r c â n d â m r u g a t - o s ă s e d u c ă la d i r e c t o r , şti
t u , şi să-i s p u n ă c e v a p e n t r u m i n e , n-a vrut. A s p u s ci
e r a p r o b l e m a m e a , c a şi c u m nici n u i-ar fi p ă s a t .
— N u m i - a v o r b i t d e s p r e a s t a . Şi era p r o b l e m a ta?
— P ă i , m d a , d a ' ştii, o b i ş n u i a s ă s e d u c ă la ş c o a l ă
să explice unele lucruri...
— Şi a c u m n u s e m a i d u c e . C r e z i c u a d e v ă r a t ci
a s t a î n s e a m n ă c ă nu-i p a s ă d e t i n e şi nu t e i u b e ş t e ;
S a u , d i m p o t r i v ă , c ă - i c o n v i n s ă c ă e ş t i î n d e a j u n s de
i n t e l i g e n t şi d e m a r e p e n t r u a r e z o l v a o m u l ţ i m e de
p r o b l e m e f ă r ă c a m a m a t a s ă se r e p e a d ă să t e a j u t e ?
— Aşa presupun.
— Ce presupui?
— C ă c r e d e c ă m - a ş p u t e a d e s c u r c a şi s i n g u r
fără ea.
— Şi te-ai d e s c u r c a t ?
Cliff c o n f i r m ă , d â n d din c a p .
— î m i f a c e i m p r e s i a c ă m a i c ă - t a c r e d e c ă eşti ur
băiat cu adevărat deosebit, întocmai aşa c u m cred ş
e u . A s c u l t ă , Cliff... ( G a r t h îşi p u s e b r a ţ u l pe d u p ă u m e r i
fiului s ă u ) P e n t r u ce nu l u ă m noi l u c r u r i l e m a i uşor?
A v e m o f a m i l i e m i n u n a t ă , u n a d i n t r e c e l e m a i b u n e , şi
l o c u i m î n t r - o c a s ă b u n ă , şi î n t r - u n o r a ş p l ă c u t , şi ne
a m u z ă m g r o z a v î m p r e u n ă . B ă n u i e s c c ă d a c - a m căuta
c u tot d i n a d i n s u l p r o b l e m e , a m g ă s i c â t e v a , d a r d e ce-a?
t r e b u i s-o f a c e m ? S ă - i l ă s ă m p e o a m e n i i d e ş t i i n ţ ă să
c a u t e p r o b l e m e — d e p e u r m a lor s e î m b o g ă ţ e s c . Toţi
o a m e n i i d e ştiinţă din l u m e ar d i s p ă r e a î n t r - u n nor vrăji!
d a c ă , d i n t r - o d a t ă , n-ar m a i e x i s t a nici o p r o b l e m ă . însă
(s^eqăsiri 33

ci, în c a s a n o a s t r ă , în f a m i l i a n o a s t r ă , e u te i u b e s c , şi
a m a t e i u b e ş t e , şi tot ce t r e b u i e s ă f a c e m e s t e s ă n e
j c u r ă m u n u l d e a l t u l , nu s ă ne f r ă m â n t ă m î n l e g ă t u r ă
j nişte „ p o a t e " şi „ d a c ă " . C e p ă r e r e a ai?
Cliff o f t ă . S e r e z e m ă de tatăl s ă u , c o n t i n u â n d s ă - ş i
j â n d ă r e a s c ă zgaiba de pe încheietura degetelui.
— Mi s e p a r e c ă - i O.K. Ai d e g â n d să-l inviţi iar la
nă?
Garth simţi că-l c u p r i n d e revolta. Cliff îşi d ă d u s e a m a ,
n felul în c a r e i se î n c o r d a s u f l e t u l , şi se î n c h i s e î n e l .
— E m u l t p r e a c a l d — s p u s e S a b r i n a , i n t r â n d în
j c ă t ă r i e , cu P e n n y pe u r m e l e ei. îmi place să stau
a r ă , d a r e x i s t ă o limită, şi noi a m d e p ă ş i t - o . ( A r u n c ă o
:urtă privire c e r c e t ă t o a r e a s u p r a braţului cu c a r e G a r t h îl
c o n j u r a p e Cliff şi a f e ţ e l o r a m â n d u r o r a . ) A m p i e r d u t
>va?
— Cliff se î n t r e b a d a c ă - l v o m m a i i n v i t a la c i n ă p e
j — r ă s p u n s e G a r t h , p ă s t r â n d u - ş i c u grijă o i n t o n a ţ i e
îutră.
— Oh!
Cliff, încăpăţânatule! — gândi Sabrina. O discuţie
ngă cu tatăl tău, şi încă una bună, după câte se pare,
ir tot ce-ai auzit va trebui să fie însuşit în timp; şi până
}
unci trebuie să mai împungi şi să înţepi, măcar încă
dată.
— Ei b i n e , c o n t i n u ă p e un t o n d e t a ş a t , s i g u r c ă - l
>m i n v i t a . V o m d a , p r o b a b i l , o m a s ă d e a d i o în c i n s t e a
i, c â n d v a fi g a t a s ă s e î n a p o i e z e în C h i n a . î n t o t -
>auna p r o c e d ă m a ş a c u m u s a f i r i i , n u - i a d e v ă r a t ?
îi z â m b i lui Cliff, a d ă u g â n d :
— Trebuie să ne purtăm foarte f r u m o s cu el, astfel
cât s ă ştie că-i d o r i m tot s u c c e s u l p e c a r e - l s p e r ă .
T u r n ă în p a h a r e l i m o n a d a p e n t r u e a şi pentru P e n n y ,
s e hotărî s ă î m p u n g ă şi s ă î n ţ e p e la r â n d u l s ă u .
3*
— C r e d c ă m a i a l e s t u , Cliff, ai p u t e a fi d e o s e b i t de
d r ă g u ţ c u e l , d e o a r e c e în t r e c u t n-ai f o s t .
Cliff s e î n c r u n t ă .
— Ştii c ă şi t u eşti g a z d ă aici. A c e a s t a - i c a s a t a în
a c e e a ş i m ă s u r ă c a şi a n o a s t r ă , şi g a z d e l e a u răspun­
d e r i f a ţ ă d e o a s p e ţ i i lor.
— M d a , dar...
— Şi î n t o t d e a u n a a fi d e o s e b i t d e d r ă g u ţ c u c i n e v a ;

c â n d eşti f o a r t e s i g u r c ă nu-l v e i m a i v e d e a n i c i o d a t ă ,
este o idee grozavă.
— O h ! ( î n c r u n t a r e a se a t e n u a . ) Ei, d a . S i g u r .
U ş a d e s e r v i c i u s e d e s c h i s e şi i n t r ă d o a m n a
Thirkell, luptându-se cu sacoşele de târguieli.
— Cliff, n-ai p u t e a . . .
— Bine'nţeles!
S ă r i î n p i c i o a r e . F a ţ a îi s t r ă l u c e a d e v o i o ş i e . îi luă
din m â n ă două sacoşe.
— C u m s e f a c e c ă nu c o n d u c i m a ş i n a ? Ar fi mult
m â i uşor.
— P e n t r u c ă - n ţ a r a a s t a s e c o n d u c e p e s e n s u l in­
t e r z i s al s t r ă z i i şi a s t a n u - i f i r e s c , iar e u nu v r e a u să
p a r t i c i p la a ş a c e v a .
S e a u z i z b â r n â i t u l t e l e f o n u l u i şi d o a m n a T h i r k e l l se
r e p e z i la e l .
— T e r o g , Cliff, p u n e t o t u l p e m a s ă .
G a r t h s e r i d i c ă î n p i c i o a r e şi o î n c o n j u r ă c u b r a ţ u l pe
Sabrina.
— îţi m u l ţ u m e s c , îi ş o p t i . P o a t e c ă noi d o i , î m p r e ­
u n ă , a m reuşit să r e z o l v ă m p r o b l e m a .
— M ă m i c o — z i s e P e n n y — ai u i t a t ? U r m a să-l
î n t r e b i pe t ă t i c u ' în l e g ă t u r ă cu p e t r e c e r e a d e d i s e a r ă .
— Petrecere? se miră Garth.
— P e n n y a f o s t i n v i t a t ă a c a s ă la C a r i a S h e l t o n , şi
n u ştie c i n e m a i m e r g e d i n t r e c o p i i .
— S h e l t o n ? E s t e un n u m e n o u ? N u l-am m a i auzit.
(s&ecfăsiri

— S u n t n o u v e n i ţ i în o r a ş .
— E z i u a d e n a ş t e r e a C a r i e i , e x p l i c ă P e n n y . Pot să
ă d u c ? L o c u i e ş t e în c a s a m a r e pe l â n g ă c a r e a m
ecut, a i a i m e n s ă , c a r e e r a d e v â n z a r e d e - a t â t a t i m p .
— Dar n u ştii c i n e - a fost invitat, P e n n y , şi a m m a i
s c u t a t d e s p r e a s t a , ţii m i n t e ?
— My lady, i n t e r v e n i d o a m n a T h i r k e l l , la t e l e f o n
3te p r i n ţ e s a A l e x a n d r a .
S a b r i n a se uită la e a f ă r ă s ă p r i c e a p ă . A l e x a n d r a ?
Stau într-o bucătărie din Evanston, în statul Illinois,
iscutând cu soţul meu, savant în domeniul molecular,
' cu fiica noastră de unsprezece ani, despre o petre-
Bre la care poate că ea n-ar trebui să se ducă, în vreme
s fiul nostru de doisprezece ani descarcă din sacoşe
rticole de bucătărie. Ce loc are în toate astea prinţesa
lexandra Martova, chiar dacă-i doar la telefon?
— Mylady?
— Da. Mulţumesc, d o a m n ă Thirkell.
L u ă t e l e f o n u l în s u f r a g e r i e .
— A l e x a n d r a ? U n d e eşti?
— în C h i c a g o , la „ F a i r c h i l d " . S c u m p o , ştiu c ă e s t e
9 n e i e r t a t , d a r n u r ă m â n în o r a ş d e c â t p e s t e n o a p t e ,
n - a ţ i v r e a , t u şi s o ţ u l t ă u , s ă v e n i ţ i a i c i , s ă l u ă m
n a î m p r e u n ă ? A n t o n i o e s t e p r i n s în a f a c e r i î n c e p â n d
B-acum şi p â n ă la m i e z u l n o p ţ i i , şi m i - a r f a c e p l ă c e r e
i v ă v ă d . N u ş t i a m că v o m v e n i a i c i . Z b u r a m c u a v i o n u l
9 la L o n d r a c ă t r e u n d e v a — D e t r o i t ? P i t t s b u r g h ? —
i d e Antonio avea o întâlnire cu nişte persoane pe care
e b u i e n e a p ă r a t s ă le v a d ă ş i , d i n t r - o d a t ă , i-a s p u s
lotului nostru să s c h i m b e destinaţia către C h i c a g o ,
şa c ă m - a m g â n d i t . . . Ştii, î m i l i p s e ş t e S a b r i n a . Şi m ă
î n d e a m c e p l ă c u t ar fi s ă fiu p u ţ i n t i m p î m p r e u n ă c u
)i. T e superi că-ţi s p u n a s t a ?
— Nu.
3b
Sabrina închise ochii şi, v r e m e de câteva clipe, I
d i n n o u S a b r i n a L o n g w o r t h , la L o n d r a , p l ă n u i n d c u AleP*
a n d r a s ă s e d u c ă î n s e a r a a c e e a la un r e s t a u r a n
d i s c u t â n d d e s p r e u r m ă t o a r e a p e t r e c e r e , u r m ă t o r u l weet
e n d p e t r e c u t ia ţ a r ă , u r m ă t o a r e a c r o a z i e r ă . . . urmă
t o a r e a c r o a z i e r ă , i a h t u l lui M a x , o c r o a z i e r ă î n largi
Mediteranei, în faţa Monaco-ului, o explozie...
— S c u m p o ? Dacă sunteţi prea ocupaţi...
— N u , m i - a r f a c e p l ă c e r e s ă te v ă d . Dar d e c e n ^
v e n i tu la n o i ? A m l u a c i n a şi a m s t a d e v o r b ă c â t ar
mai vrea.
— A c a s ă la v o i ? Dar n u locuiţi în C h i c a g o .
— Şi n u l o c u i e s c nici în d i s t r i c t u l a l ă t u r a t . E drur
de aproximativ douăzeci de minute cu taxiul. Sau... s
n u - m i s p u i c ă A n t o n i o n-a î n c h i r i a t o l i m u z i n ă — ă s t a ^
întotdeauna primul lucru...
S e î n t r e r u p s e . Pentru ce fac asta? Revin în trec^
atât de uşor! Ar fi fost de necrezut că până acum...
— Mă uluieşte — rupse tăcerea glasul A i e x a n d r ^
— câte nimicuri ţi-a spus S a b r i n a despre noi. Da, ar'
f ă c u t r o s t d e o l i m u z i n ă , şi a ş fi î n c â n t a t ă s ă v i n la v<^ (

a c a s ă , E bine la o p t ?
S a b r i n a z â m b i , g â n d i n d u - s e cât d e m u l t t i m p tre^
c u s e d e c â n d o r a o p t e r a c e a m a i d e v r e m e la car.
o r i c i n e s-ar fi g â n d i t p e n t r u a lua m a s a d e s e a r ă . j t

— P e r f e c t . Pe d i s e a r ă . [;<

— Mămico — zise Penny, care venise după ea,


s u f r a g e r i e . M ă pot d u c e ? B a r b a r a s e d u c e .
S a b r i n a îşi c o n c e n t r a iar a t e n ţ i a a s u p r a a c e i ^
probleme. f. (

— A s t a nu m i - a i s p u s p â n ă a c u m . i U

— A m uitat. h

G a r t h li se a l ă t u r ă şi S a b r i n a s c h i m b ă o privire c u d
(s&ecfăsiri 37

— A t u n c i , p a r e în o r d i n e , z i s e e l . V i v i a n n-ar l ă s a - o
B a r b a r a la p e t r e c e r e a a c e e a , d a c ă ar fi î n g r i j o r a t ă .
Sabrina d ă d u încet din cap.
— Z e c e fix, P e n n y !
— Zece fix! Dar, m ă m i c o , e v i n e r i s e a r a !
— Ai d r e p t a t e . Z e c e şi j u m ă t a t e .
— Mămico!
— A ş a r ă m â n e , P e n n y , şi t u ştii a s t a . C â n d v e i
ea d o i s p r e z e c e a n i , v e i p u t e a a d ă u g a î n c ă o j u m ă t a t e
oră.
— B a r b a r a a r e v o i e p â n ă la m i j l o c u l n o p ţ i i .
— Nu cred.
— B a d a . . . c â n d e a c a s ă la e a şi a r e o p e t r e c e r e . . .
— Dar c â n d e i n v i t a t ă î n altă p a r t e ?
— Z e c e şi j u m ă t a t e , r e c u n o s c u P e n n y c u p ă r e r e
i rău.
A p o i , în m o d i m p u l s i v , îşi a r u n c ă b r a ţ e l e în j u r u l
ibrinei.
— E s t e O.K., n u m ă s u p ă r . Pot s ă - m i î m b r a c r o c h i a
a nouă?
— D a , d a r a r e n e v o i e s ă fie c ă l c a t ă . R o a g - o p e
lamna Thirkell.
P e n n y a l e r g ă la d o a m n a T h i r k e l l , iar G a r t h şi
ibrina se întoarseră unul către altul.
— E s t e e x t r a o r d i n a r c u m te porţi c u e a , s p u s e
i r t h . E a îşi d o r e ş t e restricţii — d e f a p t şi le d o r e s c toţi
piii, m a i a l e s cei răsfăţaţi — şi nu ştiu c u m se f a c e ,
r tu î n t o t d e a u n a ai î n ţ e l e s a c e s t l u c r u .
întotdeauna. începând din septembrie. La început
a uşor să fiu strictă, pentru că întotdeauna e mai lesne
copiii altei femei, însă pe urmă a fost aşa fiindcă erau
mei, şi-mi făceam griji în legătură cu ei, şi mă temeam
ntru ei şi, mai cu seamă, fiindcă-i iubeam.
— O i u b e s c , ll i u b e s c pe Ciiff. T e i u b e s c p e t i n e .
îl î n c o n j u r ă cu b r a ţ e l e şi-l s ă r u t ă .
38 oŞudith QMichael

— Ce voia Alexandra?
— O s p o r o v ă i a l ă d e s e a r ă . V i n e la c i n ă — la o p t fix s
c e e a c e d o v e d e ş t e c ă nu a r e c o p i i . N u m i - o p o t i m a g i n i j f

î n c a s a a s t a , dar s e p a r e c ă d o r e ş t e s ă - ş i r e t r ă i a s c < 9l

amintirile. Tu nu trebuie să rămâi să asculţi. (j


— M ă g â n d e a m s ă m ă d u c la b i r o u l m e u . Ar fi ui ~
m o m e n t t i h n i t în c a r e s ă r e v ă d a r t i c o l u l lui L u . T e - a n

supăra?
— S i g u r c ă n u . O poţi lua p e P e n n y la z e c e ş
jumătate, sau mă duc eu? u

S e s ă r u t a r ă d i n n o u şi s t a t u r ă î m b r ă ţ i ş a ţ i în t i m p a *
s o a r e l e i n u n d a c u l u m i n ă s u f r a g e r i a şi g l a s u r i l e v o i o a s i 0

a l e c o p i i l o r s e a u z e a u p e s t e î n d r u m ă r i l e şi s f a t u r i ! ^
doamnei Thirkell. ,
Căminul meu, locul meu, iubirea mea — îşi s p u s e - i
g â n d S a b r i n a . G â n d u l e r a m a i i n t e n s d e o a r e c e alune n

c a s e s p r e f o s t a ei i d e n t i t a t e d e î n d a t ă c e a u z i s e v o c e ;
A l e x a n d r e i şi, p e n t r u c â t e v a c l i p e , i se p ă r u s e că-ş
ţ i n e a î n m â i n i a m b e l e v i e ţ i , iar a p o i , f ă r ă e z i t a r e s a u r e n

g r e t , d e s c h i s e s e p u m n u l în c a r e ţ i n e a p r i z o n i e r ă v i a t ; 0

d e la L o n d r a şi o l ă s a s e s ă z b o a r e d e p a r t e .
— N u , n u v o i locui n i c i o d a t ă a c o l o , îi s p u s e A l e x a n
d r e i în s e a r a a c e e a . ^
S t ă t e a u s i n g u r e în b i b l i o t e c ă , a v â n d pe m a s a d i n t n d
e l e un ibric cu c a f e a şi u l t i m a b u c a t ă d i n p l ă c i n t a c i ^
mere a doamnei Thirkell. w
— A c e e a e r a v i a ţ a S a b r i n e i L o n g w o r t h , îi explică H
iar v i a ţ a m e a e s t e a i c i . h
A l e x a n d r a o privi î n d e l u n g . , c

— Arăţi s p l e n d i d . O d i f e r e n ţ ă c a d e la c e r la p ă m â n i:
f a ţ ă d e c u m a r ă t a i la L o n d r a , c â n d t e - a m v ă z u t ultim; ii
d a t ă . F ă r ă - n d o i a l ă c ă p e r i o a d a a c e e a a fost îngrozi c
t o a r e — î n m o r m â n t a r e a , şi pe u r m ă toţi indivizii a c e i ; /
î n d o p â n d u - s e a c a s ă la e a d e p a r c ă se t e m e a u c ă n u v o c
mai m â n c a niciodată. c
39

— S a u c ă v o r m a i fi v r e o d a t ă vii — c o m p l e t ă
a b r i n a , p e un t o n c a l m . D u p ă în m o r m â n t ă r i , o a m e n i i
i&nâncă s p r e a se c o n v i n g e c ă ei î n ş i ş ] s u n t î n c ă vii şi^
Snătoşi, c ă totul f u n c ţ i o n e a z ă şi c ă m q a r t e a e s t e c e v a l ,
e neînchTpuîtr^L
— D o a m n e , vorbeşti întocmai ca ea — asta-i ceva
n-ar fi s p u s S a b r i n a , c u e x a c t a c e l a ş i g l a s .
A l e x a n d r a îşi î n c l i n ă c a p u l , s t u d i i n d - o .
— S e m e n i şi nu s e m e n i c u e a . D u p ă î n m o r m â n -
ire, c â n d h o a r d e l e s e n ă p u s t e a u la m â n c a r e , m - a m tot
Itat la t i n e , ş i - m i z i c e a m c ă s u n t n e b u n ă , p e n t r u c ă
r a m s i g u r ă c ă e r a i S a b r i n a ; a ş fi p u t u t p a r i a . Dar a c u m
-aş m a i fi a ş a s i g u r ă . E ş t i . . . o h , n u ş t i u . . . m a i b l â n d ă
ecât S a b r i n a . N u , nu-i asta. Mai liniştită, nu atât de
ervoasă.
— Mai fericită, poate.
— O h , nu ştiu, z ă u . S a b r i n a a v e a u n e l e griji —
• a v e m c u toţii? — d a r e r a f o a r t e f e r i c i t ă , s ă ştii. P e t r e -
9am bine.
— Ştiu.
S a b r i n a îi z â m b i , b u c u r â n d u - s e c ă o a v e a a l ă t u r i ,
l e x a n d r a e r a î n a l t ă şi s u p l ă , c u o c h i d e un a l b a s t r u
e s c h i s , a l e c ă r o r c o l ţ u r i s e r i d i c a u p u ţ i n s p r e t â m p l e , şi
n p ă r d e c u l o a r e a s p i c u l u i de g r â u , c e - i c ă d e a liber p e
m e r i . P u r t a u n p a n t a l o n d e m ă t a s e c r e m şi o b l u z ă
s o r t a t ă , c u m â n e c i s c u r t e , iar la g â t , u r e c h i şi î n c h e -
i t u r a m â i n i i a v e a b i j u t e r i i c u s m a r a l d e şi d i a m a n t e ,
a b r i n a s e i m a g i n ă p e e a î n s ă ş i , în r o c h i a d e p l a j ă d i n
u m b a c f r a n ţ u z e s c , c u colier şi c e r c e i din c h i h l i m b a r d e
i K a t h e r i n e H a y w a r d , şi c u b a l e r i n i în p i c i o a r e l e f ă r ă
o r a p i şi ş t i a c ă e r a t o t a t â t d e b i n e î m b r ă c a t ă c a şi
s

l e x a n d r a , d a r m a i ştia şi că îşi p i e r d u s e s t r ă l u c i r e a ,
are p e v r e m u r i r a d i a d i n e a p r e c u m r a d i a în a c e s t e
ipe d i n A l e x a n d r a : un lustru final c a r e f ă c u s e p a r t e d i n
^udith CM'ichael

v i a ţ a s a d e la L o n d r a , p e v r e m e a c â n d e r a î n t o t d e a u n ;
e x p u s ă privirilor a d m i r a t o a r e . Şi nu-i duc dorul — îţ
spuse-n gând, zâmbindu-i Alexandrei.
— Şi t u a r ă ţ i s p l e n d i d . Eşti a t â t d e f e r i c i t ă precur
pari?.
— S c u m p o , m i - e g r e u s ă c r e d , d a r s u n t . Imi placi
s ă c l ă d e s c o r a ş e în B r a z i l i a — e s t e p r i m a o a r ă - n v i a t
m e a c â n d m - a m simţit c u a d e v ă r a t utilă. Şi m - a m îndrâ
g o s t i t d e A n t o n i o , c e e a c e e s t e un l u c r u pe c a r e - i bim
s ă - l f a c i c u p r o p r i u l t ă u soţ. P e n t r u a s t a t r e b u i e să
m u l ţ u m e s c S a b r i n e i . El a î n v ă ţ a t m u l t e d e la e a , înainti
s ă i s e s p u n ă să-şi f a c ă b a g a j u l .
„ A n t o n i o a î n v ă ţ a t . . . ? " S a b r i n a e r a u l u i t ă — p e vre
m e a c â n d îl c u n o ş t e a , el p ă r u s e i m p e r m e a b i l la o r i e
i n f l u e n ţ ă . î n s ă c e a c a r e r u p s e s e l e g ă t u r a c u el fusesi
S t e p h a n i e , şi t r e b u i e s-o fi f ă c u t c u un soi d e hotărâri
i n o c e n t ă d e c a r e S a b r i n a n i c i o d a t ă n-ar fi fost în stare.
— Ce anume a învăţat?
— C ă alţi o a m e n i , c h i a r şi f e m e i l e , a u p r o p r i i l e Io
idei şi p r o p r i i l e lor p r o g r a m e d e v i a ţ ă , tot atât d e în
d r e p t ă ţ i t e ca şi a l e lui. N u v r e a u să s p u n c ă a s t a ar fi i
c r e d i n ţ ă p e r m a n e n t î n r ă d ă c i n a t ă în m i n t e a şi-n inimi
lui, ci d o a r s p o r a d i c , a s t f e l c ă s u n t n e v o i t ă s ă i-o reamin
t e s c . Dar el se p o a r t ă tot m a i b i n e , şi n i c i o d a t ă nu m-an
a m u z a t m a i b i n e c a a c u m . A ş v r e a s ă fi p u t u t şti ast<
şi S a b r i n a .
— S-ar fi b u c u r a t p e n t r u voi a m â n d o i .
— Prin u r m a r e , c e ai de g â n d în l e g ă t u r ă cu Londra'
C r e d e a m c ă ai f u z i o n a t m a g a z i n e l e t a l e , c e l d e - a i c i ci
cele de-acolo.
— A ş a a m şi f ă c u t , d a r nu-i c e e a c e v r e a u real
m e n t e . Este de n e c r e z u t c â t ă e n e r g i e n e c e s i t ă o c a s ă ş
o familie...
— Abia a c u m descoperi asta? Ce vârstă au copiii'
(s^ecfăsiri 41

— U n s p r e z e c e şi d o i s p r e z e c e . N u , b i n e î n ţ e l e s c ă
t i a m , î n s ă t o t u l s-a d u b l a t s a u t r i p l a t c â n d a m î n c e r c a t
ă j o n g l e z şi c u L o n d r a . Şi c â n d m - a m g â n d i t la a s t a ,
l i - a m d a t s e a m a c ă n u v o i a m s ă fiu j o n g l e r .
— S i g u r , î n ţ e l e g . S a b r i n a ar fi î n c e r c a t , şi p o a t e - a r
I reuşit. Dar tu te c o n c e n t r e z i mai mult a s u p r a celor
le-aici; d e f a p t eşti p r i n s ă p â n ă p e s t e c a p în t o a t e
istea. î m i p a r e rău c ă G a r t h n-a p u t u t r ă m â n e în s e a r a
ista. î m i p l a c e c u m a r a t ă . I n t e l i g e n t şi s e x y , ş i , D u m n e -
e u l e , felul în c a r e s e uită la t i n e . . . v i s u l o r i c ă r e i f e m e i ,
ii c r e d e a m c ă v o m fi î m p r e u n ă şi c u copiii v o ş t r i . î n t o t -
l e a u n a s u n t atât d e liniştite s e r i l e v o a s t r e ?
Sabrina râse:
— N u s-ar s p u n e ! P e n n y e s t e la o p e t r e c e r e . Cliff e
u s , la e t a j , c u un p r i e t e n , o c u p a ţ i c u n i ş t e j o c u r i p e
alculator.
— Iar G a r t h e la l u c r u .
— Credea că ne-ar plăcea să a v e m câtva timp
iumai p e n t r u n o i .
— De fapt a v e a dreptate. îmi place aşa.
Urmă o scurtă pauză, după care Alexandra vorbi
in n o u :
— Am o întrebare.
— Aşa mi-am închipuit.
— A ş a ţi-ai î n c h i p u i t ?
— Mă g â n d e a m că t r e b u i e să existe un motiv
e n t r u a v e n i la C h i c a g o . D r e p t d e la L o n d r a .
— Ştii? e ş t i a b s o l u t i n c r e d i b i l ă . S a b r i n a o b i ş n u i a
ă f a c ă a s t a : p u r şi s i m p l u î m i c i t e a g â n d u r i l e . E s t e
e c o n c e r t a n t . A ş a e r a a t u n c i şi a ş a e şi a c u m .
— D a r a c u m ai o î n t r e b a r e .
— A m . Este „ A m b a s s a d o r s " de v â n z a r e ?
— S i n g u r u l care-ar fi putut să-ţi s p u n ă a s t a e S i d n e y
o n e s , iar eu i-am a t r a s a t e n ţ i a c a , d e o c a m d a t ă , s ă nu
pună nimănui.
¥2

— Ei b i n e , unii o a m e n i ai legii a u inimi g e n e r o a s e ,


l-am t e l e f o n a t f i i n d c ă ş t i a m c ă e r a a v o c a t u l t ă u , şi i-arn
s p u s c ă v i s u l vieţii m e l e f u s e s e s ă fiu p r o p r i e t a r a m a g a ­
z i n u l u i „ A m b a s s a d o r s " şi c ă a ş fi z d r o b i t ă d a c ă l-ai
vinde...
— V i s u l vieţii t a l e ?
— O m i c ă e x a g e r a r e . A m v i s a t a s t a în ultimele
d o u ă l u n i . S c u m p o , eu l-aş p u t e a c o n d u c e — tot timpul
m ă d u c şi m ă - n t o r c d i n B r a z i l i a — şi v r e a u s-o fac.
V r e a u c e v a al m e u , s e p a r a t d e c e e a ce p o s e d ă A n t o n i o
şi, în a f a r ă d e a s t a . . . ar fi c a şi c u m a ş p ă s t r a - o p e Sa­
b r i n a l â n g ă m i n e . V o i a v e a n e v o i e d e n i ş t e e x p e r ţ i , să
m ă a j u t e p â n ă î n v ă ţ m u l t m a i m u l t e d e c â t c e e a c e ştiu
a c u m , d a r L o n d r a m i ş u n ă d e experţi. Şi n-ai p r e f e r a să-mi
v i n z i m i e , nu u n u i s t r ă i n ?
— D a . A ş fi f o a r t e f e r i c i t ă d a c ă „ A m b a s s a d o r s " ar
fi al t ă u . P r e ţ u l e s t e d e u n m i l i o n d e lire.
A l e x a n d r a izbucni în râs.
— N u - ţ i p i e r z i v r e m e a , n u ? Ai şi c o n v e r t i t b a n i i în
lire. Şi a s t a e f ă r ă i n v e n t a r .
— C u i n v e n t a r c u tot.
— A t u n c i te p ă c ă l e ş t i .
— N u ştiu c a r e - i p i a ţ a la L o n d r a , în u l t i m a v r e m e .
D a c ă a t u n c i c â n d v e i v i n d e l u c r u r i l e d i n m a g a z i n vei
continua să crezi că m-am păcălit, trimite-mi jumătate
d i n p r e ţ u l d e c u m p ă r a r e . Şi a p o i , r ă m â i s t ă p â n ă .
— S c u m p o , o a r e nu pricep eu c e v a ? S e pare că te-ai
g â n d i t la t o a t e . Ş t i a i c ă v o i v e n i c u p r o p u n e r e a a s t a ?
C u m ai fi p u t u t ?
— N u ş t i a m , d a r c r e d că-i m i n u n a t ă . Ai d r e p t a t e : nu
v o i a m să-l v â n d u n u i s t r ă i n . A m a c e l e a ş i s e n t i m e n t e în
l e g ă t u r ă cu c a s a , dar p r o b a b i l c ă a s t a . . .
— D a , mi-a p o m e n i t S i d n e y şi d e c a s ă . N-am nevoie
d e e a . O a m p e - a m e a iar tu m i - a i d e c o r a t - o s u p e r b , a ş a
î n c â t n-aş a b a n d o n a - o . D a r a m c â ţ i v a p r i e t e n i c a r e
43

:aută o l o c u i n ţ ă . T e - a r s u p ă r a d a c ă l e - a ş v o r b i d e s p r e
3a?
Câteva clipe, Sabrina se simţi cuprinsă de panică,
se lua t o t u l . îşi î n c h i p u i s e c ă a v e a s ă fie un p r o c e s lent
- să discute cu o a m e n i , să verifice referinţe, să cata-
ogheze inventarul — toate acestea lăsându-i timp să
a v a n s e z e î n c e t u l c u î n c e t u l , s ă - ş i ia a d i o d e la c e a c a r e
'usese e a c â n d v a . A c u m t o a t e îi e r a u s m u l s e c u r a p i d i -
:ate ş i , în m o d instinctiv, î n t i n s e o m â n ă să le r e ţ i n ă .
Dar nu vreau să le reţin. Şi d e î n d a t ă ce prin m i n t e
II t r e c u a c e s t g â n d , p a n i c a d i s p ă r u ; î m p o t r i v i r e a p i e r i .
— Ar fi g r o z a v , s p u s e .
M â n a îi r ă m ă s e s e î n t i n s ă , şi o p u s e p e b r a ţ u l A l e x ­
andrei, şi-n clipa u r m ă t o a r e erau u n a în braţele celeilalte,
g â n d i n d u - s e la S a b r i n a L o n g w o r t h .
— îţi m u l ţ u m e s c , îi s p u s e în c e l e din u r m ă A l e x a n ­
drei. C r e d e a m c ă v a fi f o a r t e g r e u s ă fac a s t a — s ă tai
legăturile şi s ă - m i î n t o r c s p a t e l e s p r e tot c e - a fost... d a r
In felul a c e s t a e s t e a p r o a p e c a şi c u m totul ar r ă m â n e în
lamilie. C r e z i c ă a m p u t e a î n t o c m i t o a t e actele p â n ă - n
s e p t e m b r i e ? M i - a r p l ă c e a c a d e z i u a m e a t o t u l s ă fie
terminat.
— Pe n o u ă s p r e z e c e , nu-i a ş a ? Păi sigur, d e c e n u ?
C h i a r şi a v o c a ţ i i ar t r e b u i s ă r e z o l v e t o a t ă h â r ţ o g ă r i a î n
şase săptămâni.
P r i n ţ e s a se ridică în p i c i o a r e şi s e d u s e s p r e m i c u l
bar d i n c o l ţ u l c a m e r e i ş i , cu g e s t u r i la fel d e d e g a j a t e d e
p a r c - a r fi fost, î n t r - a d e v ă r , un m e m b r u al f a m i l i e i , u m p l u
două pahare cu Porto.
— Hai s ă b e m p e n t r u a s t a .
— D a . Şi p e n t r u m a i m u l t e v i z i t e . V e i m a i v e n i la
Chicago?
— S c u m p o , A n t o n i o c r e d e că în l u m e nu există d e c â t
d o u ă locuri: Brazilia şi E u r o p a . De ce nu vii tu să m ă vezi?
S u n t la P a r i s m a i tot t i m p u l ; la L o n d r a voi fi m a i d e s
^udith QMichael

decât până a c u m ; şi, foarte de c u r â n d , a m c u m p ă r a t o


c a s ă în P r o v e n c e , î n t r e C a v a i l l o n şi G o r d e s . Aţi fi b i n e ­
v e n i ţ i , t u şi f a m i l i a t a . O h ! c e i d e e f o r m i d a b i l ă ! C o p i i l o r
le-ar p l ă c e a la n e b u n i e . S p u n e c ă v e ţ i v e n i ! N u a c u m , e
p r e a c a l d . D a r la t o a m n ă .
— O s ă v o r b e s c c u G a r t h . î n o c t o m b r i e t r e b u i e să
f i e la H a g a şi u r m e a z ă c a , d u p ă a c e e a , s ă s t ă m o
s ă p t ă m â n ă la P a r i s , d o a r noi d o i . A m p u t e a v e n i în
Provence pentru vreo d o u ă zile. V o m discuta propune­
rea asta.
S e a u z i t e l e f o n u l şi S a b r i n a s e uită m i r a t ă la c e a s .
— Abia zece. Poate că Penny vrea să vină acasă
devreme, lartă-mă.
C â n d r ă s p u n s e , a u z i g l a s u l g r ă b i t şi p r e o c u p a t al
lui G a r t h .
— Sunt nevoit să rămân până mai târziu decât mă
a ş t e p t a m . O poţi lua tu p e P e n n y ?
— N u - m i p l a c e s ă - l las s i n g u r p e Cliff.
— M ă g â n d e a m c ă A l e x a n d r a ar m a i p u t e a fi a c o l o .
— G a r t h , c e e s t e . C e nu-i î n r e g u l ă ?
— î n c ă nu s u n t s i g u r . Iţi v o i p o v e s t i c â n d a j u n g
acasă.
— E v o r b a d e a r t i c o l u l lui L u ?
— S-ar putea. Mai este A l e x a n d r a acolo? Poate
r ă m â n e p â n ă o aduci pe Penny?
— Sunt sigură că va vrea. Mă ocup eu de asta,
G a r t h . Şi t e v o i a ş t e p t a .
— Vin a c a s ă cât de curând-posibil. Te iubesc.
G a r t h î n c h i s e t e l e f o n u l şi r e v e n i s o r e b i r o u l s ă u , p e
c a r e e r a u r ă s f i r a t e , î n f a ţ a lui, p a g i n i l e f r u m o s t i p ă r i t e
a l e a r t i c o l u l u i lui L u , c u p a r a g r a f e p e r f e c t s p a ţ i a l e , c u
f o r m u l e şi n o t e de s u b s o l .
Lu m u n c i s e v r e m e d e doi ani p e n t r u a g ă s i o m o d a l i ­
t a t e p r i n c a r e să o b ţ i n ă la ş o a r e c i o artrită r e u m a t i c ă
i d e n t i c ă în m a n i f e s t ă r i cu c e a a o a m e n i l o r , a s t f e l î n c â t
c e r c e t ă t o r i i ştiinţifici să p o a t ă t e s t a r a p i d n o i t r a t a m e n t e
C&ecfăsiri

d e s t i n a t e a m e l i o r ă r i i şi v i n d e c ă r i i a r t r i t e i . In a c e s t s c o p ,
începuse c u o p e r s o a n ă care suferea de artrită reu­
matică, de la c a r e izolase şi e x t r ă s e s e g e n e ce c o n t r o l a u
formarea ţesutului articular. Odată genele izolate, obţi­
n u s e d i n e l e c l o n e , l u a s e o v u l e d e ş o a r e c e f e r t i l i z a t e şi
1

I n j e c t a s e în e l e g e n e l e d o n a t e , iar a p o i t r a n s f e r a s e
ovulele în oviductul unei f e m e l e de şoarece folosită ca
mamă adoptivă.
Repetase aceeaşi procedură, cu aceeaşi persoană,
p e n t r u a i z o l a şi e x t r a g e g e n e c a r e p r o d u c e a u l i m f o c i t e
ce a t a c a u ţ e s u t u l a r t i c u l a r , p r o d u c â n d a r t r i t ă . C â n d
o b ţ i n u s e d o u ă d e s c e n d e ţ e d e ş o a r e c i cu d o u ă tipuri d e
g e n e , îi î m p e r e c h e a s e . T e o r i a lui s u s ţ i n e a c ă p r o g e n i ­
turile lor v o r a v e a artrită r e u m a t i c ă de a c e l a ş i fel c u c e a
a oamenilor.
G a r t h lucrase alături d e Lu la p r o g r a m u l lui de izolare
şi d o n a r e a g e n e l o r şi d e p r o d u c e r e a d o u ă d e s c e n d e n ţ e
d e ş o a r e c i c a r e să p o a t ă fi î m p e r e c h e a ţ i . S ă r b ă t o r i s e r ă
î m p r e u n ă c â n d Lu izbutise să o b ţ i n ă un ş o a r e c e purtător
al g e n e i c a r e c o n t r o l a f o r m a r e a ţ e s u t u l u i a r t i c u l a r u m a n .
Insă d u p ă a c e e a , Lu se o c u p a s e s i n g u r d e c e a m a i g r e a
p a r t e a p r o i e c t u l u i : p r o d u c e r e a u n u i ş o a r e c e c a r e să
a i b ă o g e n ă c u i n s t r u c ţ i u n i p e n t r u f o r m a r e a u n o r limfo­
cite c a r e s ă a t a c e ţ e s u t u l a r t i c u l a r .
Iar eu eram ocupat cu institutul — îşi s p u n e a în
g â n d G a r t h , a p l e c a t p e s t e hârtiile de p e b i r o u . Şi cu
soţia mea. Şi vreme de un an nu i-am acordat suficientă
atenţie,
î n c ă d e la î n c e p u t , c u doi ani în u r m ă , c r e z u s e că Lu
a v e a s ă d e s c o p e r e că n u o s i n g u r ă g e n ă Controla d e z ­
v o l t a r e a l i m f o c i t e l o r , ci d o u ă , p o a t e mai m u l t e , c e e a ce

1 Clonă (med.) - Grup de organisme format pe cale asexuată,


pornind de la o genă; grupun de plante produse pe care vegetativă,
do la un altoi iniţia!, (n.t.)
4b

ar c o m p l i c a şi m a i m u l t p r o i e c t u l . D a r Lu c r e a s e ş o a r e ­
cele s ă u t r a n s g e n i c — un ş o a r e c e cu g e n e străine —
cu o singură g e n ă ce controla dezvoltarea ţesutului
a r t i c u l a r şi o s i n g u r ă g e n ă c e c o n t r o l a d e z v o l t a r e a l i m -
tocitelor. Acesta era motivul pentru care Garth credea
c ă Lu f ă c u s e u n p a s a t â t d e u r i a ş î n a i n t e .
î n s ă , î n t i m p c e c i t e a a r t i c o l u l , c e v a î n c e p u să-l
s â c â i e . î ş i a m i n t e a d e alte e x p e r i m e n t e c u l i m f o c i t e ,
c a r e f u s e s e r ă a m b i g u e în c e e a ce p r i v e ş t e n u m ă r u l de
g e n e i m p l i c a t e ; îşi a d u c e a a m i n t e d e u n e l e d i s c u ţ i i cu
alţi c e r c e t ă t o r i c a r e s u s ţ i n e a u c ă t r e b u i e s ă e x i s t e mai
m u l t e g e n e , şi d e a r t i c o l e a c ă r o r c o n c l u z i e e r a c ă î n c ă
mai aveau multe de învăţat.
Dar în a r t i c o l u l s ă u e l e g a n t r e d a c t a t , Lu d e c l a r a că
problema era rezolvată.
„Ei b i n e , D o m n u l fie l ă u d a t ! " — g â n d i s e G a r t h , din
c l i p a î n c a r e L u îi s p u s e s e c ă g ă s i s e s o l u ţ i a . î n s ă s u b
b u c u r i a v i c t o r i e i , r ă m â n e a u u n e l e s e m n e d e î n t r e b a r e şi
— în t ă c e r e a b i r o u l u i s ă u din c l ă d i r e a p u s t i e a I n s t i t u t u ­
lui d e B i o l o g i e M o l e c u l a r ă , la o r a n o u ă s e a r a a a c e l e i
zile d e v i n e r i — î n t r e b ă r i l e d e v e n i s e r ă i n s i s t e n t e . Şi
a s t f e l , d u p ă c e citi a r t i c o l u l p e n t r u a t r e i a o a r ă , î n t i n s e
m â n a s p r e t e l e f o n p e n t r u a-l c h e m a p e p r i e t e n u l s ă u ,
Bill Farver.
E şapte la San-Francisco, îşi s p u s e . Probabil încă
mai lucrează.
S u n ă la b i r o u l iui Bill, la „ L a b o r a t o a r e l e F a r v e r " , şi-i
găsi acolo.
— M ă g â n d e a m c ă ţi-ar p l ă c e a s ă fii p r i m u l c a r e să
afle c ă Lu Z h e n s u s ţ i n e c-a reuşit. C h i a r a c u m îi r e v ă d
articolul.
Glasul lui Farver t u n ă în receptor, auzindu-se de parcă
el s-ar fi aflat în b i r o u l d e - a l ă t u r i .
— D e s c e n d e n ţ i t r a n s g e n i c i c u artrită r e u m a t i c ă
u m a n ă ? E fantastic, Garth! Jos pălăria; jos sute de
(s&e<ţăsiri 47

•ălării! B i n e î n ţ e l e s , e u s u n t z d r o b i t — n u - m i p l a c e să
ijung al d o i l e a î n t r - o c u r s ă .
— C â t d e a p r o a p e d e r e z u l t a t eşti?
— C e s ă zic, a v e m p r o b l e m e c u c e a d e - a d o u ă g e n ă
•entru l i m f o c i t e , nu ştiu c â t t i m p ne v a m a i l u a . M i - a r
l ă c e a s ă v ă d a r t i c o l u l lui L u ; s ă v ă d c u m a f ă c u t e l .
G a r t h îşi î n d r e p t ă p r i v i r e a s p r e u n g h e r e l e î n t u n e -
o a s e ale biroului s ă u . El şi Farver nu d i s c u t a s e r ă d e s p r e
letalii; d e fapt, ei e r a u c o m p e t i t o r i , şi a b i a a c u m Farver,
are c r e d e a c ă a c e a p a r t e a c u r s e i f u s e s e c â ş t i g a t ă , îi
o r b i s e atât d e la o b i e c t .
— C e a n u m e ai î n c e r c a t t u ? îl î n t r e b ă G a r t h .
C o m p a r a r ă a p o i o b s e r v a ţ i i l e c u p r i v i r e la t e h n i c i l e
x p e r i m e n t a l e — c e a a lui L u , a lui Farver şi ale altora de
i L a b o r a t o a r e l e Farver, şi F a r v e r s p u s e :
— Pur şi s i m p l u , eu nu î n ţ e l e g , G a r t h , c u m d e - a reu-
it e l . Doi d i n t r e c e r c e t ă t o r i i m e i j u r ă c ă t r e b u i e s ă e x i s t e
a d o u a g e n ă , c ă e s t e i m p o s i b i l s ă pui c a p ă t artritei
aumatice a unui şoarece cu o singură g e n ă ; trebuie să
) a i b ă p e a m â n d o u ă . B i n e î n ţ e l e s c ă s p u s e l e lor n u s u n t
u v i n t e l e D o m n u l u i , d a r a u lucrat o m u l ţ i m e la c h e s t i a
sta şi s u n t i n c l i n a t s ă c r e d c ă a u d r e p t a t e . T u ai v e r i f i -
at l u c r a r e a lui L u ?
G a r t h fu p e p u n c t u l s ă r i p o s t e z e t ă i o s — s i g u r c ă i-o
e r i f i c a s e ; c ă a s t a e r a d a t o r i a lui d e s f ă t u i t o r şi în c a l i -
i t e d e c o n d u c ă t o r al p r o i e c t u l u i s ă u d e c e r c e t a r e
o s t - d o c t o r a l . . . d a r se opri d e î n d a t ă c e d e s c h i s e g u r a .
lu v e r i f i c a s e l u c r ă r i l e d e c e r c e t a r e a l e lui Lu pe m ă s u r ă
e a v a n s a u . F u s e s e p r e a o c u p a t , a v u s e s e î n c r e d e r e în
u, şi d o r i s e c a a c e s t a s ă r e u ş e a s c ă .
— M ă v o i m a i uita o d a t ă la e a , s p u s e .
— Pe a r t i c o l u l lui Lu s e află şi n u m e l e t ă u , nu-i
şa? L-ai t r i m i s u n d e v a ?
— N u . î n c ă nu e r a m g a t a .
48 Q$udith QMichacl

— A s t a - i b i n e . î n t o t d e a u n a a m ştiut c ă p r e c a u ţ i a
m e r i t ă m a i m u l t ă a t e n ţ i e d e c â t îi a c o r d ă m d e o b i c e i .
A s c u l t ă , s p u n e - m i şi m i e c e d e s c o p e r i , v r e i ? D a c ă el are
d r e p t a t e , d a c ă n o i , cei de-aici, a m neglijat c e v a , ne-aţi
p u t e a a d u c e p e d r u m u l cel b u n . ^
— îţi v o i d a v e ş t i î n c u r â n d . Şi-ţi m u l ţ u m e s c , Bill. Iţi
apreciez colaborarea.
S t r â n s e l a o l a l t ă p a g i n i l e a r t i c o l u l u i ş i , a b s o r b i t de
g â n d u r i , î n c e p u s ă le p o t r i v e a s c ă î n t r - u n t e a n c o r d o n a t .
Dacă Farver avea dreptate, descendenţii şoarecilor
t r a n s g e n i c i ai lui Lu v o r fi p e r f e c t s ă n ă t o ş i : f ă r ă nici un
s i m p t o m d e artrită r e u m a t i c ă . Părinţii lor v o r fi a v u t g e n a
p e n t r u f o r m a r e a ţ e s u t u l u i a r t i c u l a r , d a r v o r fi fost lipsiţi
de d o u ă gene pentru limfocite. Şi-n consecinţă...
L ă s ă a p r i n s ă l u m i n a d i n b i r o u l s ă u şi s t r ă b ă t u c l ă d i ­
r e a , p â n ă în l a b o r a t o r u l lui L u . Ş o a r e c i i d o r m e a u , ori o
l u a u la f u g ă , ori s t ă t e a u p a r c ă p e g â n d u r i în t i m p c e el
t r e c e a p e l â n g ă e i , c i t i n d e t i c h e t e l e d e p e c u ş t i . C â n d îi
g ă s i p e cei p e c a r e - i c ă u t a , luă s â n g e d i n c o z i l e a cinci
d i n t r e ei şi c o b o r î c u p r o b e l e u n e t a j m a i j o s , la l a b o r a ­
torul de analize. Puse eprubetele de analiză într-un
a g i t a t o r şi se uită la c e a s . A p r o a p e z e c e . Nu v a t e r m i n a
la t i m p p e n t r u a se d u c e s-o ia p e P e n n y . S u n ă a c a s ă ,
folosind telefonul de pe peretele laboratorului. Privea
e p r u b e t e l e în timp ce asculta glasul Sabrinei, imagi-
nându-şi cele d o u ă femei stând în. bibliotecă, ghemuite
p e c a n a p e a , c o m p a r â n d u - ş i vieţile şi d e p a n â n d a m i n t i r i .
— M ă o c u p e u d e a s t a , G a r t h . Şi te v o i a ş t e p t a .
— Vin a c a s ă cât de curând posibil. T e iubesc.
G â n d u r i l e îi e r a u la e p r u b e t e l e d e a n a l i z ă , p e c a r e
le v e d e a s c l i p i n d , l u m i n a l ă m p i l o r d e p e p l a f o n reflec-
t â n d u - s e p e s t i c l ă şi p e lichidul d e un r o ş u v i u , în t i m p c e
a g i t a t o r u l î n t o r c e a t u b u r i l e în s u s şi-n j o s , c a un s c r â n ­
ciob de jucărie.
(^ecfăsiri 49

Puse sângele într-un analizator, apoi aşteptă stând


n picioare lângă imprimanta calculatorului.
O imprimantă pe care-o pândeşti cu ochii nu-şi face
\lclodată datoria — g â n d i , şi î n c e p u s ă u m b l e î n c o a c e
kl-ncolo c u paşi m a r i , î n c o r d â n d u - ş i g â t u l , î n c l e ş t â n d şi
l 0 8 d e ş t â n d p u m n i i . N u v e n e a aici p r e a d e s , d e ş i î n
llele s t u d e n ţ i e i s a l e şi la î n c e p u t u r i l e s a l e c a p r o f e s o r
i C o l u m b i a p e t r e c u s e tot a t â t d e m u l t t i m p a n a l i z â n d
lAnge cât şi toţi ceilalţi c e r c e t ă t o r i .
Mă îndepărtez de munca adevărată — îşi s p u s e - n
|ând — şi nu pot face nimic în legătură cu asta. în orice
:âz, nu dacă vreau să conduc un institut şi lucrările
\tudenţilor. Şi să le acord mai multă atenţie decât i-am
\cordat lui Lu, în anul care a trecut.
A u z i i m p r i m a n t a p o r n i n d şi s t r ă b ă t u c a m e r a p e n t r u
i u r m ă r i h â r t i a c e s e d e s f ă ş u r a din m a ş i n ă . C o l o a n e l e
Io c i f r e a p ă r e a u î n c e t u l c u î n c e t u l , t i p ă r i t e r â n d d u p ă
And. Şi c h i a r m a i î n a i n t e c a i m p r i m a n t a să se o p r e a s c ă ,
)f\\ î n a i n t e d e a r u p e f o a i a p e linia p e r f o r a t ă şi a o lua
i el î n b i r o u , G a r t h ştiu c ă p r o b e l e d e s â n g e nu i n d i c a u
ilci un s e m n d e a r t r i t ă s a u d e v r e o a l t ă b o a l ă . Ş o a r e c i i
irau s ă n ă t o ş i . . . iar a r t i c o l u l lui Lu e r a o f r a u d ă .
14
«I
rt

C ^ ? t e p h a n i e a u z i o c h e i e r ă s u c i n d u - s e îli
b r o a s c ă , u ş a d i n f a ţ ă d e s c h i z â n d u - s e şi închizându-s<
c h e i a î n c u i n d - o d i n n o u , şi ş i - o i m a g i n ă p e Jacquelin f] f

v e n i n d din d o g o a r e a d e iulie d e p e b u l e v a r d u l G a m b e t t
şi i n t r â n d în r ă c o a r e a m a g a z i n u l u i ; a r a n j â n d ici o v a z ^ {

c o l o o l a m p ă , p e m ă s u r ă c e s e a p r o p i a d e î n c ă p e r e a di
spate. {]{

— B u n ă - d i m i n e a ţ a , ai petrecut un w e e k - e n d plăcut^
( V o c e a îi p ă r e a p r e o c u p a t ă . ) T u şi M a x aţi f ă c u t cev
interesant? (

D e s c h i s e u n d u l a p d i n c o l ţ u l c a m e r e i şi îşi schimb!
p a n t o f i i d e s t r a d ă c u alţii, c u t o c u r i î n a l t e . 'j
— Eşti f o a r t e t ă c u t ă , d r a g a m e a . Eşti c u m v a n e e r
jită? n

— Da.
„ A s t a nu-i o p r o b l e m ă î n t r e t i n e şi J a c q u e l i n e ; esi
între J a c q u e l i n e şi m i n e . " A u z e a glasul lui L e o n , îi simte 11

b r a ţ e l e în j u r u l e i , î n l u m i n i ş u l r ă c o r o s d i n p ă d u r e , acol
u n d e f ă c u s e r ă d r a g o s t e . D a r d e a t u n c i t r e c u s e r ă patr* n

z i l e , c u u n w e e k - e n d la m i j l o c , şi e a n u m a i p u t e a s>'
s u p o r t e , t r e b u i a s ă s t e a d e v o r b ă c u J a c q u e l i n e . Fiindâ*
e s t e , totuşi, o problemă între noi două — îşi s p u s e î*'
(s&eqăsiri si

nd — şi ea trebuie să fi fost împreună cu Leon în timpul


estui week-end, şi nu pot continua să pretind că nimic
' s-ar fi schimbat, fiindcă nimic nu mai e cum a fost.
— Ei b i n e , în c a z u l a c e s t a t r e b u i e s ă s t ă m d e v o r b ă
spre a s t a .
J a c q u e l i n e se a ş e z ă pe m a r g i n e a m e s e i şi î n t i n s e
aţul, î n c o n j u r â n d u m e r i i S t e p h a n i e i .
— N u , aşteaptă, te rog. Trebuie să-ţi spun... C r e d e a m
-n w e e k - e n d - u l a c e s t a . . . s-ar p u t e a . . . p o a t e ai v ă z u t . . .
— N-a m f o s t a i c i . M - a m a f l a t la P a r i s d e v i n e r i
p ă - a m i a z a p â n ă a s e a r ă t â r z i u . C e - a ş fi v ă z u t d a c ă
fi fost aici?
— Pe L e o n .
T r u p u l J a c q u e l i n e i r ă m a s e n e m i ş c a t , c a şi c u m s-ar
>regătit s ă a s c u l t e . . . s a u s ă z b o a r e .
— A ş a d e c i . ( G l a s u l îi e r a un m u r m u r . ) N u g h i c i s e m
tu e r a i .
— C e v r e i să s p u i ? Ai zis c ă n-ai f o s t a i c i , c ă n-ai
rbit c u el.
— D a r a v e n i t la m i n e a c a s ă s â m b ă t ă , şi c â n d a
n s t a t a t c ă e r a m p l e c a t ă , a l ă s a t un b u c h e t d e flori şi o
rlsoare. N-am deschis scrisoarea; era târziu când
a m î n a p o i a t şi e r a m obosită, a ş a c ă a m lăsat-o p e n t r u
l e a r ă . F i i n d c ă , d r a g a m e a , a t u n c i c â n d un b ă r b a t îţi
lă f l o r i şi o s c r i s o a r e , a s t a n u î n s e a m n ă d e c â t u n
î g u r l u c r u . H a i d e , n u - ţ i a s c u n d e f a ţ a . D ă - m i v o i e să
I uit la t i n e .
S t e p h a n i e o privi în o c h i .
— N - a m ştiut. Şi p e u r m ă , m i - a s p u s , d a r d e j a t o t u l
schimbase.
— Erai d e j a î n d r ă g o s t i t ă d e el. Şi el d e t i n e , b i n e î n -
es, d e o a r e c e m i - a scris o s c r i s o a r e . ( Z â m b i uşor.) L e o n
cu m i n e n e - a m f ă g ă d u i t c â n d v a unul altuia să nu
b o v i m la j u m ă t a t e a d r u m u l u i , d a c ă a m î n t â l n i p e
S2
— îmi pare rău, Jacquline, te rog s ă m ă crezi. N-aş fi
— Ba sigur că da. Este clar că asta a v e a să &
î n t â m p l e . N u t e - a i fi p u t u t î m p o t r i v i f ă r ă a te d i s t r u g e p
t i n e î n s ă ţ i . N i c i nu t r e b u i e s ă t e g â n d e ş t i c ă ai fi puti 1

s ă r e s p i n g i c e e a ce s-a î n t â m p l a t — ar fi fost o greşeai,


Şi p e n t r u c e îţi p a r e rău? C ă - l i u b e ş t i p e L e o n ? Nicăie
n u e x i s t ă un b ă r b a t m a i b u n , d e c e ţi-ar p ă r e a rău ci
iubeşti?
— N u c ă - l i u b e s c î m i p a r e r ă u , ci f i i n d c ă î n fel (

a c e s t a te f a c pe t i n e s ă s u f e r i .
— O h , ei b i n e , s u f e r i n ţ a . . . c u toţii s u f e r i m d i n câr^
în c â n d ; a l t m i n t e r i ar î n s e m n a c ă s u n t e m m o r ţ i . . . j
G l a s u l i s e î n e c ă la u l t i m u l c u v â n t , şi t u ş i uşor, Î
şi-l l i m p e z e a s c ă .
— Mă bucur pentru voi a m â n d o i , mai ales pe ^
t i n e , d r a g ă S a b r i n a , p e n t r u c ă eşti t â n ă r ă ş i . . . ,
— Şi tu eşti! |
•—• Da, dar nu ca tine. Şi nu a m atâta n e v o i e d e iubir l(

— Toţi a v e m n e v o i e d e o a p r o p i e r e şi d e o iubire i (

d e c i n e v a pe c a r e . . . |i
S t e p h a n i e i z b u c n i î n t r - u n râs n e r v o s şi c o n t i n u ă , r
— J a c q u e l i n e , nu ţi se p a r e c ă a c e a s t ă c o n v e r s a ]
este foarte ciudată? " »i
— C i u d a t ă ? N u c r e d . A ş s p u n e m a i d e g r a b ă cl/iJ )s

zată'\ il
— Dar nici u n a d i n noi n-a pomenit, n i m i c despii
soţul m e u . i
— D a , a ş a e s t e , dar d i s c u t ă m d e s p r e a t i n e , desn»
ce-ţi t r e b u i e ţie, c e e a c e n u a r e în m o d o b l i g a t o r i u vru
l e g ă t u r ă cu t i n e şi c u M a x . <
— p a r s u n t căsătorită. •
— î n s ă a s t a c o n s t i t u i e o p r o b l e m a n u m a i d a c a VH
să te măriţi c u a l t c i n e v a şi s ă ai copii.. Dar p r e s u p u n ,
bine, presupun că asta vrei. Aşa este? 1
(s^âifăsiri

— N-am vorbit despre a ne căsători sau a avea


opii. A t â t a d o a r că-l i u b e s c . C ă f a c d r a g o s t e c u e l . C ă
reau s ă fiu c u el c h i a r şi c â n d s u n t c u M a x , iar e u s u n t
isătorită cu Max. A m îndatoriri faţă de el...
— O h , d r a g a m e a , v o r b e ş t i d e p a r c - a i fi o a m e r i -
ancă.
Jacqueline lăsă o mică pauză, apoi a d ă u g ă :
— P o a t e c h i a r eşti — n-ar fi u n f e l d e s u r p r i z ă ? N u ,
0 fapt n u poţi f i . Nici u n a m e r i c a n n u v o r b e ş t e f r a n c e z a
şa c a t i n e . D a r s ă ai a s e m e n e a i d e i . . . D e c e s ă n u poţi
jbl p e a l t c i n e v a î n a f a r ă d e s o ţ u l t ă u , m a i c u s e a m ă
And c ă s n i c i a t a n u - i c e e a c e - a r t r e b u i s ă f i e ? A i fi m a i
uţln a m a b i l ă c u M a x ? L-ai f a c e s ă s u f e r e ?
— D a . î n t o c m a i a ş a c u m L e o n te î n d u r e r e a z ă pe tine.
Chipul Jacquelinei se înăspri imperceptibil, deve-
Ind a p r o a p e o m a s c ă . Şi Stephanie înţelese c ă în ultimele
inel m i n u t e e a j u c a s e u n r o l , d i s c u t â n d c u î n s u f l e ţ i r e
O i p r e S t e p h a n i e şi L e o n c a şi c u m ar fi fost nişte p e r -
r>naje p e o s c e n ă , e a î n s ă ş i p u t â n d s ă le a n a l i z e z e , b a
hlar s ă c o n t r i b u i e la s c r i e r e a s c e n a r i u l u i , î n v r e m e c e
lAtea d e o p a r t e , i n t e r e s â n d - o a c ţ i u n e a la m o d u l c a l m ,
)iă fără a se implica.
Dar n u e r a n e i m p l i c a t ă . „ A s t a c o n s t i t u i e o p r o b l e m ă
umai d a c ă vrei s ă t e măriţi c u a l t c i n e v a şi s ă ai c o p i i . "
u f u s e s e în stare s ă r o s t e a s c ă n u m e l e lui L e o n . S t e p h a -
• v e d e a c u c â t ă grijă îşi ţ i n e a t r u p u l — c u s p i n a r e a
roaptă, c u c a p u l s u s — d e p a r c ă s-ar fi p u t u t s p a r g e c a
n p o r ţ e l a n p r e ţ i o s d a c ă ar fi l ă s a t u n s i n g u r m u ş c h i s ă
10 r e l a x e z e , s a u o s i n g u r ă e m o ţ i e s ă i a s ă la s u p r a f a ţ ă .
1 s p i n a r e a a c e e a d r e a p t ă şi î n c a p u l ridicat e r a o m â n -
'lo d e z n ă d ă j d u i t ă , şi S t e p h a n i e s e î n t r e b ă c u m s - a r
mţi e a î n s ă ş i d a c ă L e o n i-ar fi s c r i s c â t e v a r â n d u r i şi
i r fi t r i m i s fiori, şi îi v e n i r ă lacrimi în o c h i .
— A h , s ă n u p l â n g i , s p u s e J a c q u e l i n e . Nici u n u l
ntre n o i n u v a p l â n g e . în s c h i m b , v o m . . .
st Q$udith QMichael

La u ş a d i n f a ţ ă s e a u z i o b ă t a i e . J a c q u e l i n e şi Stc
p h a n i e s e u i t a r ă u n a la a l t a : ş t i a u c i n e e r a ş i , v r e m e di|i
o s i n g u r ă c l i p ă , n u m a i f u r ă d e c â t d o u ă f e m e i ce împădl
t ă ş e a u a c e e a ş i t a i n ă şi prin a c e a s t a e r a u m a i a p r o p i a t ^
u n a d e c e a l a l t ă d e c â t s-ar fi p u t u t s i m ţ i f a ţ ă d e oricP
b ă r b a t . D a r c l i p a p i e r i . J a c q u e l i n e o f t ă şi s p u s e :
— îi d e s c h i d e u . w

î n s ă S t e p h a n i e s e r i d i c ă î n p i c i o a r e o d a t ă c u ea i*
se d u s e r ă î m p r e u n ă în c a m e r a d e p r e z e n t a r e a expc
natelor. 11

C â n d s e d e s c h i s e u ş a , L e o n le v ă z u p e a m â n d o u ă
deodată. *
— B u n ă - d i m i n e a ţ a , zise J a c q u e l i n e pe un ton oficia' 1

şi s e t r a s e la o p a r t e . w

El i n t r ă în m a g a z i n u l d i s c r e t l u m i n a t şi se opri lângW
o m a s ă p e c a r e u n a d i n p i c t u r i l e lui m a i m i c i s t ă t e a p"
un ş e v a l e t . I n t o n a ţ i a î i . e r a n e u t r ă c â n d le s a l u t ă pil
amândouă. 'fl
— M i - a t r e c u t prin g â n d — i se a d r e s ă Jacquelin-
— c ă e r a p o s i b i l s ă n u - m i fi citit s c r i s o a r e a . 'rt

Ea zâmbi discret. $1
— Cât de bine mă cunoşti, Leon. AI
Stephanie tresări.
— Ar t r e b u i s ă plec, s p u s e . V o i fi în s p a t e . hl
— V r e a u s ă r ă m â i , o o p r i J a c q u e l i n e . S u n t e m tc
prieteni, nu-i a ş a ? Ş i , desigur, ai avut d r e p t a t e , L e o n . N>l
ţ i - a m citit s c r i s o a r e a . A m l ă s a t - o p e n t r u d i s e a r ă .
L e o n le privi p e a m â n d o u ă .
— S e p a r e c ă a c u m nu m a i e n e c e s a r . In
— B i n e î n ţ e l e s că-i n e c e s a r . O voi p ă s t r a c a pe
a m i n t i r e . î n t r - u n a s e m e n e a s c o p e s t e m u l t m a i burtK
d e c â t o c o n v o r b i r e d i n t r - o d i m i n e a ţ ă d e s â m b ă t ă , d»J
c a r e nu m i - a r fi r ă m a s d e c â t e c o u r i .
— A m t r e c u t p e la t i n e şi d u m i n i c ă , z i s e el c a l m . n
(s^eqăsiri

— M i - a s p u s s e r v i t o a r e a . A fost u n g e s t f o a r t e g r i -
liu să te a s i g u r i c ă nu m - a m î n a p o i a t a c a s ă d e v r e m e ,
nd n e v o i t ă s ă î n f r u n t s i n g u r ă d u p ă - a m i a z a u n e i d u m i ­
ci, d o a r c u flori şi o s c r i s o a r e . U n g e s t c a r e te d e s c r i e
orfect: î n t o t d e a u n a ai fost e x t r a o r d i n a r de a t e n t .
Se d e p ă r t a c u c â ţ i v a p a ş i şi r ă m a s e c u s p a t e l e s p r e
, r e z e m â n d u - ş i uşor o m â n ă p e un birou cu d e c o r a ţ i u n i
irite.
S t e p h a n i e p o r n i c ă t r e e a , d a r L e o n îi p u s e m â n a p e
aţ, ş i - n c l i p a a c e e a J a c q u e l i n e se î n t o a r s e . M a s c a îi
s p ă r u s e d e p e f a ţ ă , î n s ă S t e p h a n i e îşi s p u s e c ă p ă r e a
) r o a p e a u s t e r ă , c u t r ă s ă t u r i l e c h i p u l u i d ă l t u i t e şi c o n -
rate în u m b r e t ă i o a s e . P o a t e c ă - n o c h i a v e a lacrimi, dar
a g r e u d e a f i r m a t în l u m i n a a c e e a s l a b ă — c â n d v e n i -
iră s ă d e s c h i d ă u ş a d e la i n t r a r e , u i t a s e r ă s ă a p r i n d ă
m p i l e . J a c q u e l i n e îi p r i v e a p e S t e p h a n i e şi L e o n , c a r e
ă t e a u în p i c i o a r e , u n u l a l ă t u r i d e c e l ă l a l t , d e g e t e l e lui
că s t r â n g â n d b r a ţ u l e i .
— Ce drăguţi sunteţi î m p r e u n ă . V ă faceţi unul pe
tul şi m a i f r u m o ş i . A c e s t a - i un d a r a d u s d e i u b i r e . . . c a
misterul s ă u , desigur. Este atât de m i n u n a t ă , partea
(ta: s ă î m p ă r t ă ş e ş t i şi s ă t e b u c u r i d e m i s t e r u l c e l u i l a l t .
Le p u s e u ş o r m â i n i l e p e b r a ţ e — o î m b r ă ţ i ş a r e , o
n e c u v â n t a r e , şi c o n t i n u ă :
— î m i p l a c e s ă ştiu c ă v-aţi g ă s i t u n u l p e a l t u l . î m i
ace s ă mi s e a m i n t e a s c ă f a p t u l c ă î n t o t d e a u n a e x i s t ă
I s t e r e şi d e s c o p e r i r i c a r e n e a ş t e a p t ă . (îi s ă r u t ă p e
>care p e o b r a z . ) V ă i u b e s c p e a m â n d o i . V ă u r e z m u l t ă
rlcire.
S t e p h a n i e s c o a s e un s u s p i n d e r e c u n o ş t i n ţ ă şi-şi
lică braţele c a pentru a o î n c o n j u r a pe J a c q u e l i n e , a p o i
'ită.
— Ei, h a i d e ! o î n c u r a j a J a c q u e l i n e . N e i u b i m u n a
> alta, nu-i a ş a ?
S6 ^udith cM'ichael

— D a . O h , d a ! e x c l a m ă S t e p h a n i e , şi s e îmbră
ţ i ş a r ă . T e i u b e s c . Eşti î n t o t d e a u n a atât d e minunată
c e a m a i m i n u n a t ă p r i e t e n ă c u c a r e m i - a ş fi p u t u t doi
v r e o d a t ă s ă s t a u d e v o r b ă ! V r e a u s ă fii f e r i c i t ă . Vreai
s ă ai tot ce-ţi d o r e ş t i .
Jacqueline râse uşor.
— A ş a v r e a u şi e u . Şi v o m c o n t i n u a s ă s t ă m di
v o r b ă , d a ? T o t a t â t d e d e s c a î n a i n t e . M i - a r lipsi dac;
n-am face-o.
— Da.
S t e p h a n i e îşi a s c u n s e î n d o i a l a , l-ar p u t e a v o r b i Jac
q u e l i n e i d e s p r e M a x , d a r d e s p r e L e o n n i c i o d a t ă . Exist
întotdeauna compartimente şi locuri tainice — g â n d i -
în care pe unii oameni îi lăsăm să intre, iar pe alţii nt
^Vieţile noastre sunt urzeli complicate, ţesute din secret
şi înşelăciuni.
O s t r ă b ă t u u n fior.
— C e e s t e ? o î n t r e b ă J a c q u e l i n e c o n t r a r i a t ă . E zec
fix. D e c e nu pot v e n i o a m e n i i la c u m p ă r ă t u r i t â r z i u , aş
c u m f a c î n t o t d e a u n a c â n d î n t â r z i e la p e t r e c e r i l e d
seară?
— S ă a p r i n d luminile — zise S t e p h a n i e , ducându-s
în c a m e r a din spate pentru a acţiona toate întrerup!
toarele, astfel încât m a g a z i n u l să capete viaţă.
— Iar e u m ă d u c s ă l u c r e z , s p u s e L e o n , î n s o ţ i n d n
T e simţi b i n e ? C â t e v a c l i p e ai p ă r u t g a t a să l e ş i n i .
— M ă s i m t p e r f e c t . A f o s t s e n z a ţ i a a c e e a p e caf
a m m a i a v u t - o . Dar a d i s p ă r u t .
S e î m b r ă ţ i ş a r ă şi se s ă r u t a r ă într-un colţ al încăper
şi S t e p h a n i e ştiu că-i a p a r ţ i n e a , tot a ş a c u m şi el îi apa
ţinea ei.
— T e iubesc. M ă b u c u r că ai venit în d i m i n e a ţ a ast
El îi s ă r u t ă o c h i i şi c o l ţ u r i l e g u r i i .
— T e a d o r , te d o r e s c , v r e a u să fiu î n l ă u n t r u l t ă u ,
a l ă t u r i d e t i n e , şi î n f a ţ a t a la m a s ă , şi să a l e r g c u tir
(sR.6<ţăsiri S7

prin c â m p u r i d e l a v a n d ă , şi s ă m e r g e m î m p r e u n ă c u
bicicleta către orice s t â n c ă din c a r e izvorăşte orice
f i u , şi v i a t a , şi i u b i r e a . . . D o a m n e ! t r ă n c ă n e s c c a u n
poet a m a t o r b e a t . I u b i t o , a v e m m u l t e l u c r u r i d e s p r e
care t r e b u i e s ă v o r b i m .
— Da.
E r a a t â t d e f e r i c i t ă d e p a r c ă s u f l e t u l nu-i p u t e a
cuprinde întreaga fericire.
— îţi v o i t e l e f o n a , e b i n e a ş a ? N u ştiu c â n d voi
putea...
— D a , d a , t e l e f o n e a z ă - m i . La a t e l i e r s a u a c a s ă .
O r i c â n d . L a m i e z u l n o p ţ i i , în z o r i , la p r â n z — voi fi t r e a z ,
g â n d i n d u - m ă la t i n e , d o r i n d u - t e ş i , c e l m a i p r o b a b i l ,
plctându-te. Să-mi telefonezi. Te iubesc.
S t e p h a n i e îl privi în v r e m e c e s t r ă b ă t e a m a g a z i n u l .
L6on se opri pentru scurt timp să s p u n ă ceva J a c q u e -
llnei şi s-o s ă r u t e p e o b r a z ; a p o i el p l e c ă . E a r ă m a s e
«colo u n d e s t ă t e a , î n g ă d u i n d u - ş i î n c ă un m i n u t î n a i n t e
de a se î n t o a r c e la l u c r u , c ă u t â n d s ă - ş i f i x e z e în a m i n ­
tire g l a s u l , şi a t i n g e r e a , şi p r i v i r e a d i n o c h i i lui.
— S a b r i n a ! o c h e m ă J a c q u e l i n e , c u v o c e a ei p l ă ­
cută. Ai v r e a , te r o g , s ă a d u c i c a r a f e l e „ T e r r e d ' H o m m e "
c a r e - a u s o s i t azi d i m i n e a ţ ă ?
în c l i p a a c e e a , S t e p h a n i e s e g â n d i la M a x , şi e x u ­
beranţa îi pieri. Trebuie să-i spun, îşi z i s e - n g â n d . Diseară.
Orice-ar susţine Jacqueline, ceea ce sunt pe cale să fac
â$te ceva rău, şi sunt datoare să-i spun... să-i spun că
vreau să plec din casa lui, să obţin un divorţ, să fiu
liberă să... să fac orice voi decide să fac. „ I u b i t o , a v e m
multe l u c r u r i d e s p r e c a r e t r e b u i e s ă v o r b i m . "
D u s e c u t i a c u c a r a f e l e în m a g a z i n . A c o l o se a f l a u
r:Aţiva c l i e n ţ i , iar a p o i v e n i r ă m a i m u l ţ i , şi S t e p h a n i e n u
ne m a i g â n d i la M a x d e c â t c â n d ieşi c u m a ş i n a d i n
Cavaillon, urcând colina către mica aşezare o m e n e a s c ă
SS £$udith QMichetei

d i n v â r f u l a c e s t e i a . M â i n i l e îi e r a u î n c l e ş t a t e p e volan
Repeta:
îmi pare rău, Max. Tu mi-ai dăruit o viaţă, dar acunp\
trebuie să-mi făuresc şi eu una, a mea. \\
îmi pare rău, Max. îmi placi şi îţi sunt recunoscă
toare, dar m-am îndrăgostit de... $\
îmi pare rău, Max, dar cred că-i timpul să trăies^
singură.
îmi pare rău, Max. Nu vreau să te fac să suferi, da
am cunoscut pe altcineva şi trebuie să fiu cu... o
îmi pare rău, Max, dar nu mai pot trăi cu tine, pentn^
că nu te iubesc şi cred că-mi ascunzi unele lucruri. N:
eşti cinstit faţă de mine. Cred că nici măcar nu vrei ca e, R
să-mi amintesc cine sunt, sau orice altceva referitor 1,^
trecutul meu...
A s t a era — îşi s p u s e în g â n d în t i m p ce b ă g a m a ş i n , n(

în g a r a j . A c e s t a - i m o t i v u l p e n t r u c a r e v o i a s ă - l pără
s e a s c ă . Opri motorul. Era perfect adevărat, dar nu dii| n

c a u z a a s t a îl p ă r ă s e a . î l p ă r ă s e a c a s ă p o a t ă fi în p a t i p (

lui L e o n , s ă - ş i p e t r e a c ă z i l e l e şi n o p ţ i l e î m p r e u n ă ci
e l , şi să-l i u b e a s c ă . Nu-l i u b e a p e M a x , şi nici n u avei
î n c r e d e r e î n el — î n c ă d e la î n c e p u t , d i n spital — da
r ă m ă s e s e c u el f i i n d c ă îi o f e r i s e s i g u r a n ţ ă . Fu cuprins,
d e u n v a l d e d i s p e r a r e . Nu m-am maturizat deloc. Ple
dintr-un loc sigur într-altul, întocmai aşa cum am taci
când am plecat de la tatăl meu la şcoală, şi la Garth.
GARTH. 11
N u m e l e s t â r n i î n l ă u n t r u l ei un e c o u : G a r t h , Garth
G A R T H . S t e p h a n i e s e c o n c e n t r a a s u p r a lui, încercârunl
să-l ţ i n ă - n loc, s t r ă d u i n d u - s e să-l lege d e a l t c e v a . Da
n u e x i s t a n i m i c c u c a r e să-l p o a t ă a s o c i a ; nu înserm;;!)
nimic pentru e a . G a r t h , G a r t h , G a r t h . N u era un n u m e pini
c a r e să-l fi auzit în C a v a i l l o n ; n u e r a un n u m e obişnui! Al
Am fost căsătorită cu el? Poate că doar am trăit cu e,
Cine era? Cine eram eu? rx
0l6<ţăsiri 59

— Fir-ar s ă fie! g e m u , şi izbi c u p u m n i i în v o l a n .


U n u l d i n p u m n i lovi c l a x o n u l , şi s u n e t u l a c e s t u i a ex-
odă î n g a r a j . î n t r - o c l i p ă , u ş a se d e s c h i s e şi madame
Bsset a l e r g ă s p r e a e a .
— Madame, madame, ce este? o întrebă, deschi-
knd p o r t i e r a . O h , c e p a l i d ă s u n t e ţ i ! N u v ă simţiţi b i n e ,
aţi r ă n i t ? . . . H a i d e ţ i , l ă s a ţ i - m ă să v ă ajut...
— N u , n u , totul e-n o r d i n e .
— Nu-i d e l o c în o r d i n e , madame, v ă d că t r e m u r a ţ i ,
u m n e z e u l e ! c e s-a î n t â m p l a t ? H a i d e ţ i , s p r i j i n i ţ i - v ă d e
aţul m e u . . .
S t e p h a n i e s e p r i n s e d e b r a ţ u l v o i n i c al d o a m n e i
Bsset şi c o b o r î d i n m a ş i n ă . C â n d îşi ridică privirile,
ax v e n i s e şi e l .
— O voi a j u t a e u , madame B e s s e t . A d u - n e , t e r o g ,
iva r e c e d e b ă u t .
î n c o n j u r ă c u b r a ţ u l u m e r i i S t e p h a n i e i şi o c o n d u s e
c a s ă , în c a m e r a d e zi, r ă c o r o a s ă şi cu p e r d e l e l e t r a s e ,
>ntru a o feri d e c ă l d u r a d u p ă - a m i e z e i .
— Stai j o s . A c u m s p u n e - m i c e s-a î n t â m p l a t .
— Max, cine e Garth?
— Garth? Habar n-am.
— N - a m v o r b i t n i c i o d a t ă d e s p r e el?
— N u . A r e şi un n u m e de f a m i l i e ?
— Nu ştiu.
— A s t a s - a î n t â m p l a t c h i a r a d i n e a u r i , în m a ş i n ă ?
-a v e n i t în m i n t e un n u m e ?
— D a , şi e r a atât d e l i m p e d e . . . N u l-am m e n ţ i o n a t
c i o d a t ă ? Eşti s i g u r ?
— S a b r i n a , n i c i o d a t ă n - a m auzit n u m e l e a c e s t a ,
a c ă l-aş fi a u z i t , mi l-aş fi r e a m i n t i t — n u - i u n u l o b i ş -
jit. C r e z i c-ai c u n o s c u t pe c i n e v a c a r e se n u m e a G a r t h ?
cât d e cât o i d e e d e c i n e - a r fi p u t u t s ă f i e ?
S t e p h a n i e îi c e r c e t ă c u a t e n ţ i e c h i p u l . B r a ţ u l lui o î n -
m j u r a , iar o c h i i , a p r o a p e d e e a , o p r i v e a u f ă r ă ş o v ă i r e .
60 Q$udith QMichael

Ş t i u c ă el s p u n e a a d e v ă r u l . D e s e o r i n u e r a s i g u r ă — fie
c ă - n o c h i a v e a o l i c ă r i r e , fie c ă g u r a i s e î n c o r d a u ş o r , ş
e a c r e d e a c ă a s t a î n s e m n a c ă m i n t e s a u a s c u n d e ceva
D a r a c u m n u c o n s t a t a nici u n a s t f e l d e s e m n . N u m e k
a c e l a nu-i s p u n e a nici lui m a i m u l t e d e c â t e i .
— C r e d c - a m fost c ă s ă t o r i t ă cu el. S a u a m trăit c u el
— Imposibil.
— De ce?
— P e n t r u c ă , d r a g ă S a b r i n a , m i - a i fi s p u s . M ă c a
d e s p r e atâta lucru a m discutat.
Madame Besset aduse o tavă cu apă minerală, <
g ă l e t u ş ă c u g h e a ţ ă şi un c a s t r o n c u f r u c t e .
— P r â n z u l e g a t a , monsieur, d a r n - a m ştiut daci
madame ar v r e a s ă m ă n â n c e a c u m .
— C e z i c i , s ă t r e c e m la m a s ă ? o î n t r e b ă M a x p<
S t e p h a n i e . A m d e v o r b i t c e v a c u t i n e , î n s ă n-o v o i fac(
p â n ă n u eşti o r e g ă t i t ă .
S t e p h a n i e f u s t r ă b ă t u t ă d e un fior c a d e g h e a ţ ă .
— S-a î n t â m p l a t c e v a r ă u ?
— S-ar putea, dar este rezolvabil. Hai, m e r g e m Ic
masă?
S u p u s ă , S t e p h a n i e îl u r m ă p e t e r a s ă , u n d e m a s ;
f u s e s e m u t a t ă î n t r - u n loc u m b r i t d e u n p l a t a n . Priviri
a m â n d o i m i c a lor l i v a d ă c u c i r e ş i , c e c o b o r a î n trepte
c o l i n a , şi — d e p a r t e , în v a l e — a c o p e r i ş u r i l e din Cavail
Ion, şi v a l e a v e r d e d e d i n c e l o d e ele, ce p ă r e a că tremuri
î n a e r u l î n c i n s . în s p a t e l e lor, p e r e t e l e e r a a c o p e r i t <i(
t r a n d a f i r i i a g ă ţ ă t o r i , albi şi roz p a l , f r e m ă t â n d c a nişit
fluturi.
— C e loc f r u m o s , ş o p t i S t e p h a n i e .
M a x p u s e în farfuriile a m â n d u r o r a felii d e friptu.-c
rece d e f a z a n şl m u r ă t u r i ,
— î n l u m e e x i s t ă mii d e l o c u r i f r u m o a s e . O s u m o
d e n i e d e l o c u r i p e c a r e n u le-ai v ă z u t şi pe c a r ^ mi <
p l ă c e a s ă ţi le a r ă t .
QXocfăsiri 61

— V r e i s ă zici c ă d o r e ş t i s ă c ă l ă t o r i m ? D e c e ? N u
16 a f l ă m aici d e f o a r t e m u l t ă v r e m e . ( O c h i i i s e m ă r i r ă . )
:
l l n d c ă s-a î n t â m p l a t c e v a r ă u ? V r e i s ă f u g i , n u ? M a x ,
ixplică-mi c e s-a î n t â m p l a t ?
El v ă z u t e a m a d i n o c h i i ei şi îi pieri c u r a j u l să-i
p u n ă ceea ce avusese de g â n d . Ea era deja tulburată
le n u m e l e ă s t a c a r e a p ă r u s e b r u s c . Şi c i n e n a i b a e r a
l a r t h ? M a x S t u y v e s a n t şi S a b r i n a L o n g w o r t h se m i ş -
â s e r ă în a c e l e a ş i c e r c u r i ale s o c i e t ă ţ i i l o n d o n e z e , şi în
ilcl unul din ele nu e x i s t a c i n e v a c u n u m e l e d e G a r t h . Ei
line, p r o b a b i l c ă e r a c i n e v a din c o p i l ă r i a ei. S e î n t r e b ă
Iacă f a p t u l c ă îi r e v e n e a u î n m e m o r i e l u c r u r i a t â t d e
i d e p ă r t a t e c o n s t i t u i a un s e m n b u n s a u u n u l r ă u . O a r e
• t a î n s e m n a o ş a n s ă mai mică, sau una mai mare,
• n t r u a-şi r e a m i n t i t o t u l ? D a r t r e c u s e r ă opt luni: d a c ă
m n e z i a d u r a s e atât d e m u l t c u s i g u r a n ţ ă e r a p u ţ i n
robabiL.
— M a x , s p u n e - m i c e se p e t r e c e ?
— N i m i c p e n t r u c a r e - a r t r e b u i s ă te î n g r i j o r e z i .
U m p l u c u v i n a m b e l e p a h a r e şi s e sili s ă v o r b e a s c ă
e g a j a t , a p r o a p e c u I n d i f e r e n ţ ă . T r e b u i a s-o ia c u b i n i -
orul — s ă p r e g ă t e a s c ă t e r e n u l . Ar m a i fi p u t u t a ş t e p t a
o u ă s ă p t ă m â n i î n a i n t e s ă - i a d u c ă la c u n o ş t i n ţ ă c ă
v e a u s ă p l e c e d e la C a v a i l i o n , f o l o s i n d a c e l r ă g a z s p r e
86 î n c r e d i n ţ a c ă totul e r a o r g a n i z a t p e n t r u c a ei s ă - ş i
o a t ă c o n d u c e o p e r a ţ i u n i l e d i n alt loc.
— Ţ i - a m spus, sunt în m ă s u r ă să rezolv. Nu trebuia să
Ificutăm d e s p r e a s t a n e a p ă r a t a z i . M a i p o a t e a ş t e p t a .
— Ce anume poate aştepta?
— D i s c u ţ i a d e s p r e c e e a ce u r m e a z ă s ă f a c e r i . Nu-i
r g e n t ă . A ş v r e a s ă uiţi c - a m p o m e n i t c e v a .
— A c u m n u m a i uit. Iar d a c ă ai n e c a z u r i , ar t r e b u i
â ştiu d e s p r e c e - i v o r b a ,
— Nu a m necazuri.
~ - Ai z i s c ă s-ar p u t e a să s e ii î n t â m p l a * ^ e v ^ r â u .
Şudith GMichael

— Ei b i n e , s-ar p u t e a . Dar n i m i c d e s p r e c a r e ar tre


bui s ă ştii t u , s a u î n l e g ă t u r ă c u c a r e să-ţi faci griji. (îi iu
o m â n ă î n t r - a l e s a l e . ) S u n t m i ş c a t d e s o l i c i t u d i n e a t<
P e n t r u m i n e î n s e a m n ă f o a r t e mult.
M-am îndrăgostit de cineva. Te părăsesc.
E a îşi feri p r i v i r i l e , c ă u t â n d c u m s ă î n c e a p ă .
Fiindcă sunt îngrijorată în legătură cu tine, fiindcă i
crezi că te iubesc. Dar nu-i adevărat. Sunt îngrijorai
pentru că ai fost bun cu mine şi nu vreau să fii în pr
mejdie, dar nu te iubesc. Iubesc pe altcineva şi vreau s
fiu cu el, aşa că te părăsesc.
N u p u t e a rosti a c e s t e c u v i n t e . D a c ă M a x a v e a necc
zuri s a u e r a î n p e r i c o l , nu-l p u t e a a b a n d o n a . Şi astă2
în g l a s u l lui f u s e s e c e v a c e e a nu mai a u z i s e p â n ă acunf
iar pe faţa lui, c e v a c e nu mai v ă z u s e : d o a r o licărire, tii
era a t â t d e u i m i t o r s ă v a d ă fie şi a c e a m i c ă pâlpâiri
d e î n g i j o r a r e în ochii lui M a x şi să-i a u d ă u ş o r u l t r e m i
din g l a s , î n c â t nu-i p u t e a s p u n e c ă - l p ă r ă s e ş t e , şi nk
m ă c a r să-i d e a d e î n ţ e l e s c ă e a s-ar g â n d i la a ş a ceva
Dar nu pot împărţi acelaşi pat cu el, continuând să
fiu soţie...
— V o i fi p l e c a t v r e o d o u ă s ă p t ă m â n i — îi s p u s e d
c o n s t a t â n d c ă S t e p h a n i e r ă m a s e t ă c u t ă . î m i displac 1

p r o f u n d s ă te las s i n g u r ă , d a r t r e b u i e să m ă î n t â l n e s c 1
c â t e v a l o c u r i , c u unii d i n t r e o a m e n i i m e i , şi-n tot timpj

cu mine.
F u c u p r i n s ă d e un s e n t i m e n t de u ş u r a r e şi-şi coboi
privirile, a s t f e l c a el să n u i-l c i t e a s c ă în o c h i . 1

— C e i c u c a r e faci e x p o r t şi i m p o r t ? 1

— Da. i
— Şi te v o r a j u t a să-ţi rezolvi p r o b l e m e l e ? i
— S p e r c a , d u p ă ce voi vorbi cu ei, s ă a m t o a t e infof
m a ţ i i l e n e c e s a r e . C u tine v a fi în o r d i n e , nu-i a ş a ? O j
p e madame B e s s e t , şi s e p a r e c ă t e - a i î m p r i e t e n i t q
(s£e><ţăsiri 63

rtoqueline. Şi, cât voi fi plecat, vei t e r m i n a c u c a s a . S ă - m i


*ol o s u r p r i z ă . C â n d m ă voi î n a p o i a , m i - o vei p r e z e n t a
A pe un m u z e u .
Două săptămâni — g â n d i S t e p h a n i e . Două săptă-
lAni întregi. El va rezolva încurcăturile şi apoi se va
ntoarce, iar eu îi voi spune că-l părăsesc. între timp, voi
)Asl şi unde să locuiesc. Fiindcă va fi necesar să-mi
)A$esc un loc al meu. Voi fi împreună cu Leon, dar tre-
mle să am şi casa mea. Poate că, dacă sunt singură, aş
tuşi să mă concentrez şi să fac diverse asocieri şi să-
amintesc. Laura. Doamna Thirkell. Penny. Garth.
Îşi r e p e t ă n u m e l e a c e s t e a . N u î n s e m n a u n i m i c . N u
i î n s o ţ e a nici un c h i p , nici un g l a s s a u c o n v e r s a ţ i e , nici
atrângere de m â n ă sau vreun schimb de zâmbete,
«ura. D o a m n a T h i r k e l l . P e n n y . G a r t h .
Nimic.
Dar îmi voi aduce aminte — îşi s p u s e . Robert crede
H-mi voi reaminti. La fel şi Leon. într-o bună zi, totul îmi
a reveni.
- ... îngrijorată d e p l e c a r e a m e a ? î n t r e b ă M a x . D a c ă
şti c u a d e v ă r a t n e c ă j i t ă , pot î n c e r c a s-o t r a n s f o r m î n
tal m u l t e c ă l ă t o r i i mici ş i , j n t r e e l e , s ă fiu a c a s ă .
- N u , n u - s n e c ă j i t ă . î m i v a fi b i n e . Şi v o i t e r m i n a
ranjarea c a s e i . C r e d că-i posibil în d o u ă s ă p t ă m â n i ,
fdbuie să găsesc perdele pentru dormitor... Mă gân-
<*am c ă p â n z a d e b a r c ă . . .
D i s c u t a r ă d e s p r e l o c u i n ţ ă şi d e s p r e o r d i n e l e p e c a r e
lax v o i a c a e a s ă le d e a î n g i j i t o r u l u i c a s e i şi g r ă d i n a r u -
ii, d e s p r e c u m v a t r e b u i e a să-i t r i m i t ă c o r e s p o n d e n ţ a
i b i r o u l lui d i n M a r s i l i a , şi î n c ă v r e o z e c e t e m e , î n s ă ,
nouns î n c o n v e r s a ţ i a lor, e x i s t a f a p t u l c ă a m â n d o i
o t ă r â s e r ă , î n a c e a z i , s ă nu-i s p u n ă c e l u i l a l t c e e a ce
ra lucrul cel mai u r g e n t pentru fiecare din ei. Şi p r o t e j â n -
u-ae u n u l p e altul prin t ă c e r e , e r a u p o a t e m a i a p r o p i a ţ i
Şudith QMichael

c a n i c i o d a t ă d e c â n d S a b r i n a s e t r e z i s e în s p i t a l şi Mi
a f i r m a s e c ă îi e r a soţ. '
C â n d el p l e c ă a d o u a z i , S t e p h a n i e p ă s t r ă p e n t r u i
a c e a apropiere. Max se aplecase asupra patului s 1

s ă r u t e d e r ă m a s - b u n î n a i n t e d e a s e l u m i n a d e ziu
s p u n â n d u - i c-o i u b e a , şi că-i v a fi d o r d e e a , şi că-i \
t e l e f o n a în f i e c a r e s e a r ă . 1

— Ai g r i j ă d e t i n e — îi r ă s p u n s e e a . 1

Şi c â n d M a x îi v ă z u s e î n g r i j o r a r e a d i n o c h i , s e apl
c a s e şi o s ă r u t a s e d i n n o u . A p o i îşi l u a s e g e a m a n t a n 1

şi p l e c a s e . '
S t e p h a n i e ţinu sfat c u m a d a m e B e s s e t c u privireJ

şi g r ă d i n a r u l u i i n s t r u c ţ i u n i l e lui M a x , şi p e u r m ă p l e c ă
lucru. I
C â n d s u n ă t e l e f o n u l , îl r i d i c ă d e la p r i m u l a p e l .
— Te pot v e d e a d u p ă - a m i a z ă ? o întrebă L e o n . '
— Da.
— V o i fi a f a r ă la u n u . S a u m a i d e v r e m e , d a c ă pojj
La o r a u n u fix, el s e a f l a în f a ţ a m a g a z i n u l u i , '
m a ş i n u ţ a lui. '
— V r e a u s ă - m i v e z i a t e l i e r u l . Şi a m p r e g ă t i t pentl
t i n e un o s p ă ţ . Vii c u m i n e , s a u m ă u r m e z i c u m a ş i n a W
— Te urmez. '
— De cât timp d i s p u n e m ? .
— Oricât dorim. '
— Oricât... Max e plecat? 3
— Da.
El îi a t i n s e m â n a , a p o i a ş t e p t ă p â n ă c e e a s e dut
la m a ş i n a e i , şi p e s t e c â t e v a m i n u t e l ă s a s e r ă în urnC
C a v a i l l o n - u l . î n a i n t a u p e d r u m u r i î n g u s t e şi c o t i t e , tm
c â n d pe l â n g ă c â m p u r i c u p e p e n i şi r ă s a d u r i d e carto'
şi v i ţ ă d e vie î n m u g u r i t ă ; p e l â n g ă î n t i n d e r i d e f â n def
c h i s e la c u l o a r e , v ă r g a t e d e p e t i c e s t r ă l u c i t o a r e d e ma
)Şli. Ici. şi c o l o , p i c t o r i p u r t â n d pălării d e p a i e c u b o r u r i
tte s t ă t e a u p e s c ă u n e l e p l i a n t e , î n f a ţ a u n o r p â n z e
tari. B r a ţ e l e le e r a u larg î n t i n s e , ţ i n â n d p e n s u l e l e c a r e
© roteau, se înfigeau, alergau pe pânză spre a crea
nagini d e m a c i v i u - c o l o r a ţ i r e l i e f â n d u - s e pe f u n d a l u l
opacilor d e un v e r d e î n t u n e c a t c a r e m a r c a u limitele
ftmpurilor a g r i c u l t o r i l o r şi, la o r i z o n t , d e a l u r i l e c u r o t u n -
ml d o m o a l e şi c o l i n a d e c ă r ă m i z i a o r a ş u l u i V a u c l u s e .
Oh, ce frumos e! e x c l a m ă î n g â n d S t e p h a n i e , c a şi
u m a v u i m p r e s i a c ă e a î n s ă ş i se m i ş c ă f ă r ă z g o m o t ,
arcă fără propria-i v o i n ţ ă , c a într-un vis, s u s p e n d a t ă d e a -
upra p ă m â n t u l u i . P e i s a j u l p l u t e a în u r m a ei, iar c ă l d u r a
l l u m i n a t o p i t ă , şi c u l o a r e a p ă t r u n z ă t o a r e a m a c i l o r
rau î n l ă u n t r u l ei şi, î n a c e l a ş i t i m p , o î n v ă l u i a u . E r a şi
a o p a r t e din tot c e - o î n c o n j u r a , s o r b e a t o t u l în e a , şi î n
m p c e p r i v e a c e a f a lui L e o n , c a r e c o n d u c e a m a ş i n a d i n
t(a e i , s i m ţ e a c â t d e b i n e şi c â t d e m i r a c u l o s e r a s ă
Iască.
L6on coti pe un d r u m ce urca d e a s u p r a fundului
AII, şi S t e p h a n i e îl r e c u n o s c u c a fiind cel ce d u c e a spre
loult, u n d e e a şi M a x l u a s e r ă c i n a . D a r î n a i n t e d e a
(unge în centrul micului o r a ş m e d i e v a l , L e o n coti pe un
rum şi m a i î n g u s t , iar a p o i , î n s c u r t , p e o a l e e l a t ă
bla c â t p e n t r u o m a ş i n ă , m ă r g i n i t ă p e a m b e l e laturi d e
iduri c o m p a c t e d e a r b o r i , t u f i ş u r i şi v i ţ ă d e v i e .
O d a t ă i n t r a t ă în h ă ţ i ş u l s ă l b a t i c al a c e l u i z i d n a t u r a l ,
l e p h a n i e i i s e t ă i e r e s p i r a ţ i a în f a ţ a b o g ă ţ i e i d e c u l o r i a
f i d i n i l o r î n f l o r i t e c e p ă r e a u s ă fi r ă s ă r i t d e la s i n e , d a r
«re, în r e a l i t a t e , f u s e s e r ă p l a n t a t e d e un artist c e u r m a ­
t e a r m o n i a şi p r o p o r ţ i i l e . Printre ele e r a u a s c u n s e mici
atice d e i e r b u r i , l e g u m e şi s a l a t e c u f e l u r i t e n u a n ţ e d e
arde, f r u n z e roşii d e v a r z ă , vrejuri d e m a z ă r e , tufe d e
tarar. S e c ţ i o n a t e prin poteci d e d a l e , grădinile a c o p e -
>au f i e c a r e c e n t i m e t r u p ă t r a t d i n t r e g a r d u l viu d e l â n g ă
r u m şi c a s ă .
66 ţjiidith QMichael

S t e p h a n i e p a r c ă m a ş i n a în s p a t e l e lui L e o n şi ve
s ă s t e a î n p i c i o a r e , l â n g ă e l , r i d i c â n d u - ş i privirile sp
c a s ă . E r a c l ă d i t ă d i n p i a t r ă t ă i a t ă g r o s o l a n şi e r a absol
p ă t r a t ă , î n a l t ă d e d o u ă c a t u r i , c u f e r e s t r e d i s p u s e la di
t a n ţ e e g a l e şi c u trei c o ş u r i p e a c o p e r i ş u l î n p a n t ă .
Ca desenul unui copil, g â n d i S t e p h a n i e a m u z a t ă ,
se întrebă rapid d a c ă ea v ă z u s e vreodată o casă des
nată de un copil.
Dar n u s e opri a s u p r a a c e l u i g â n d c â n d L e o n o ii
d e m â n ă şi o c o n d u s e s p r e u ş a m a s i v ă d e l e m n .
— Atelierul este în s p a t e , d a r m a i întâi v r e a u s ă ve
casa.
P ă ş i r ă î n t r - u n h o l c e n t r a l , c a r e s t r ă b ă t e a clădire
p â n ă la u ş a d i n s p a t e . î n c ă p e r i p ă t r a t e , c u plafoar
î n a l t e , s e d e s c h i d e a u d e f i e c a r e p a r t e a h o l u l u i , c u pa
d o s e l i d i n p i a t r ă l u s t r u i t ă , c o v o a r e m a r o c a n e c u franju
şi c a n a p e l e şi fotolii t a p i ţ a t e c u p i e l e s a u c u ţ e s ă t u r i (
l â n ă c u m o d e l e c o m p l i c a t e . P e p e r e ţ i a t â r n a u tabloij
i m e n s e — picturi a b s t r a c t e d e T a p i e s şi R o t h k o , u n :
m a r e , a l b a s t r u , d e R o t h e n b e r g , d e s e n e a l e lui Morisotj
a l e lui K o o n i n g . |
— Preferatele mele — spuse Leon, Nu-mi punj
c a s a m e a propriile-mi lucrări.
Prin u ş a d i n s p a t e t r e c u r ă î n altă c l ă d i r e , o versiurj
mai mică a casei, umbrită de chiparoşi. Leon descu
u ş a şi s e t r a s e la o p a r t e s p r e a-i î n g ă d u i S t e p h a n i e i J
m e a r g ă î n a i n t e a lui. El r ă m a s e în u r m ă , privind-o c u ate
ţie î n t i m p c e e a s t ă t e a î n p i c i o a r e î n m i j l o c u l c a m e n
s u b u n t a v a n înalt d e v r e o o p t metri. S u b lumina intens
strălucitoare, venită d i n s p r e u n perete orientat s p r e nor
pretutindeni e r a c u l o a r e : p â n z e a c o p e r i t e c u o explozie \
c u l o r i în u n g h i u r i a s c u ţ i t e şi în c u r b e f l u i d e e r a u risipi
p e u n t a l m e ş - b a l m e ş d e f o t o l i i , m e s e , s c ă r i , şevalet
s c a u n e î n a l t e şi b ă n c i p ă t a t e d e v o p s e a . T u b u r i fluorei
c e n t e a t â r n a u d i n t a v a n ; d o u ă glastre c u m u ş c a t e înflorii
(s&ecţăsiri 67

lăţeau l â n g ă f e r e a s t r ă ; un a p a r a t d e r a d i o r ă s p â n d e a
mzică d e M o z a r t ; un f o t o l i u şi o d o r m e z ă e r a u a c o p e -
le cu c u v e r t u r i ţ e s u t e d e C l a i r e G o d d a r d . î n t r - u n colţ,
ingă un c u i e r - p o m c ă r u i a îi lipsea un braţ, erau sprijinite
Meva s u l u r i d e p â n z ă p e n t r u p i c t u r ă ; u n ibric d e c a f e a
ra p u s p e o c h i u v e t ă m i c ă , iar m e s e l e e r a u î n g r o p a t e
ib m o r m a n e d e cărţi, reviste z d r e n ţ u i t e d e cât f u s e s e r ă
lafoite, o a l e c u p e n s u l e şi c r e i o a n e , şi stive d e c a r n e t e
ontru s c h i ţ e .
Iar pe toţi pereţii, prinse în p i o n e z e , e r a u portrete ale
lephaniei.
U l u i t ă , e a se r ă s u c i în loc, v ă z â n d u - s e r e p e t a t ă în
r:hlţe f ă c u t e d i n c â t e v a t r ă s ă t u r i r a p i d e c u c ă r b u n e , în
nuarelă, în c r e i o n , c u linii mai î n d r ă z n e ţ e , şi în p a s t e l ,
l â t e a p e s t â n c i , la F o n t a i n e - d e - V a u c l u s e , şi în p ă d u r e ,
i S a i n t - S a t u r n i n ; într-o atitudine g â n d i t o a r e , b e a c a f e a la
c a f e n e a în a e r liber; a p r i n d e a o l a m p ă la „ J a c q u e l i n e
n Provence"; citea o carte; visa cu ochii deschişi lângă
fereastră. însă majoritatea picturilor sau desenelor
rau portrete, c h i p u l ei u m p l â n d p â n z a din faţă, din profil
*U din trei sferturi s p a t e , pictorul î n c e r c â n d cu d i s p e r a r e
0 o p r e a s c ă î n a i n t e c a e a să-i s c a p e .
Şi î n t o t d e a u n a , în c u r b u r a b u z e l o r ei, în î n c l i n a r e a
apului, în u m b r a din o c h i i săi e x i s t a o t r i s t e ţ e , un s e n t i ­
ment al p i e r d e r i i ce se g h i c e a s u b f i e c a r e s t a r e d e spirit
acare-o surprinsese Leon.
— C h i a r şi c â n d z â m b e s c . . . , r e m a r c ă S t e p h a n i e
ilrându-se.
Şi îl privi î n t r e b ă t o r .
— Este a d e v ă r a t ? î n t o t d e a u n a există tristeţea
ata?
— P â n ă a c u m . U n e o r i mai i n t e n s d e c â t în alte daţi.
Privirile li s e î n t â l n i r ă şi e a s e m i n u n ă c u m d e v e d e a
1 atât d e a d â n c în s u f l e t u l e i . De c â n d i n t r a s e r ă în
i m e r ă , el nu s e m i ş c a s e d i n loc, şi e a îşi d ă d u s e a m a
68 ^udith QMichael

c e m a r e c a p a c i t a t e d e n e c l i n t i r e a v e a , Ş i - o a m i n t i de
p i c n i c u l lor d e la S a i n t - S a t u r n i n : L e o n s t ă t u s e într~i
loc, o b s e r v â n d şi r e f l e c t â n d , i m a g i n a ţ i a lui transformâr
c e e a c e v e d e a , c r e â n d în m i n t e t a b l o u r i , a s t f e l î n d
atunci c â n d s t ă t e a în faţa unei p â n z e , era c a şi c u m ar
r e a d u s totul la l u m i n ă , ca un p e s c a r c a r e s c o a t e peşte
din apă.
— C u m de v e z i în m i n e a s t a ? N i m e n i altul nu ved
Robert, Max, Jacqueline...
— P o a t e e u m ă uit m a i î n d e a p r o a p e p e n t r u că
iubesc.
— D a r în t o a t e v e z i m a i m u l t d e c â t majoritate
oamenilor.
Leon zâmbi.
— Ai d r e p t a t e ; e c e v a mai m u l t d e c â t i u b i r e ,
î n c h i s e u ş a şi i n t r ă în atelier, l u â n d în m o d incoi
ş t i e n t un t u b d e v o p s e a şi p u n â n d u - l î n t r - u n stela].
— P r i m a l e g e a picturii — s u n t s i g u r c ă scriitorii i
s p u n e a c e l a ş i l u c r u d e s p r e m u n c a lor — e s t e s ă a b s c r
t o t u l nefiltrat, f ă r ă a te g â n d i la v r e o o r d i n e a n u m e şi ni
m ă c a r la î n ţ e l e s u l a c e e a c e f a c i . I m p o r t a n t e s ă te co
c e n t r e z i şi s ă a b s o r b i . C â n d s u n t e m tineri a u z i m do
p r o p r i a n o a s t r ă v o c e şi a c o r d ă m c e a m a i m a r e atenj
c e l o r c e n e s u n t a p r o a p e ; mulţi o a m e n i nu t r e c nicioda
d i n c o l o d e asta, indiferent cât de bătrâni ar fi. Dar oricii
v r e a s ă c r e e z e c e v a , t r e b u i e s ă î n v e ţ e s ă v a d ă şi \
a u d ă m a i m u l t d e c â t c e e a c e e s t e e v i d e n t şi p e r s o n ;
E s t e c a şi c u m ai s t a l â n g ă u n lac ş i , d i n t r - o d a t ă ,
v e d e a un p ă s t r ă v s p ă r g â n d s u p r a f a ţ a a p e i şi s ă r i n d \
p r i n d ă o g â z ă . C â n d s a r e , îţi d a i s e a m a c ă tot timp
văzusei vălurele — slabe, dar suficiente pentru a
î n g ă d u i s ă ştii c ă p ă s t r ă v u l e r a a c o l o . A ş a că-ţi exerst-
o c h i u l şi te c o n c e n t r e z i ş i , d u p ă un t i m p , s u b suprafaţa
liniştite v e z i a l t e l u m i , p a r a l e l e c u c e a v i z i b i l ă , şi ni.
(Recţăsiri 69

I i i c o m p l e x e . ( R â s e puţin ruşinat.) l a r t ă - m ă . C e e a ce-ţi


pun s u n ă p o m p o s .
— V o r b e ş t i c a un o m c a r e s e g â n d e ş t e m u l t la c e e a
• f a c e şi, în p l u s , î n ţ e l e g e şi-i p l a c e .
— în cazul a c e s t a , prin a c e s t e d e s e n e , eu te iubesc,
fll t r e z e a m n o a p t e a şi t e d e s e n a m . Şi te d e s e n a m î n
fome c e m â n e a m şi m ă p l i m b a m prin p ă d u r e , şi c â n d
0 p r e s u p u n e a c ă l u c r e z la d o u ă t a b l o u r i pe c a r e l e - a m
"fomis g a l e r i e i d i n P a r i s p â n ă la î n t â i s e p t e m b r i e . Şi
f i a s t i a a s t a m ă f ă c e a f o a r t e fericit, f i i n d c ă î m i î n c h i -
iiilam c ă , în tot t i m p u l a c e l a , c â n d î n t i n d e a m m â n a d u p ă
matei, p e n s u l ă s a u u l e i , tu t e g â n d e a i la m i n e .
— Da.
S t e p h a n i e se a p r o p i e m a i m u l t d e t a b l o u r i şi le s t u -
Ha pe f i e c a r e în p a r t e , d â n d î n c e t o c o l c a m e r e i . Şi,
ruac, s e p o m e n i în f a ţ a u n e i picturi în ulei — s i n g u r a
in a c e a c o l e c ţ i e — în c a r e e r a r e p r e z e n t a t ă î n d u b l u .
— C e l e d o u ă S a b r i n e ale m e l e — s p u s e L e o n — î n
loloare a l ă t u r i d e e a .
In t a b l o u , d o u ă f e m e i , i d e n t i c e c u e x c e p ţ i a r o c h i e i ,
lăţeau faţă-n faţă, z â m b i n d uşor, într-atât d e atente u n a
1 o e a l a l t ă î n c â t p ă r e a u să s e fi izolat d e r e s t u l l u m i i .
— E foarte ciudat, s p u s e ea în cele din u r m ă . Ştiu că
m mai v ă z u t a s t a şi altă dată. Dar e imposibil, nu-i a ş a ?
— D a . L-am pictat ieri şi a z i - n o a p t e . P o a t e ai v i s a t
A eraţi d o u ă ? S a b r i n a pe c a r e n u r e u ş e ş t i s ă ţi-o a m i n -
i f t l şi S a b r i n a c e a c a r e eşti a s t ă z i ?
— P r e s u p u n c ă d a . . . A s t a t r e b u i e s ă fie e x p l i c a ţ i a ,
ti a l t c e v a ar p u t e a fi? L e o n , v r e a u să-l c u m p ă r ! î m i dai
nia?
— N-o să-l c u m p e r i , ce-ţi t r e c e prin m i n t e ? E s t e al
I u , t o a t e a s t e a s u n t a l e t a l e . N u t r e b u i e s ă c e r i — ia
a |l d o r e ş t i .
îţi m u l ţ u m e s c . D o a r p e a c e s t a . M ă f a c e s ă m ă
imt a c a s ă . A c o l o îl voi a t â r n a : în p r o p r i a m e a c a s ă .
— Propria ta casă?
N e d e z l i p i n d u - ş i privirile d e la t a b l o u , S t e p h a
spuse:
— A m d e g â n d s ă - m i g ă s e s c o l o c u i n ţ ă în Cav
Ion. N u m a i p o t locui î m p r e u n ă c u M a x .
L e o n îşi ţ i n u r e s p i r a ţ i a . O î n t o a r s e c u faţa s p r e e
— Eşti s i g u r ă ? N u t r e b u i e să-l p ă r ă s e ş t i p e n t r u
asta este ceea ce doresc eu.
— N u mi-ai s p u s c ă a s t a d o r e ş t i .
— N u , s i g u r c ă n u ; c u m a ş fi p u t u t ? M - a m g â n d i
a s t a în tot c u r s u l w e e k - e n d - u l u i , dar ş t i a m c ă trebuia
v i n ă d e ia t i n e . Şi e r a n e c e s a r c a tu s ă fii f o a r t e sigu
f i i n d c ă ai trăit cu el şi te simţi loială f a ţ ă d e e l .
— Dar n u v r e a u s ă - m i p e t r e c t o a t ă v i a ţ a cu
V r e a u să m i - o p e t r e c c u t i n e .
El îi privi c e r c e t ă t o r c h i p u l , a p o i oftă, c a şi c u m pâ
a t u n c i şi-ar fi ţ i n u t r e s p i r a ţ i a , şi o s ă r u t ă , g u r a lui d|
c h i z â n d - o p e - a ei şi braţele c u p r i n z â n d - o strâns. Step)
nie simţi c u m t r u p u r i l e li se p o t r i v e s c u n u l d u p ă celălj
m i ş c â n d u - s e şi g ă s i n d u - ş i locul p â n ă c â n d î n t r e eiei
m a i r ă m a s e nici un s p a ţ i u . Simţi din n o u c ă l d u r a car
i n v a d a s e în m a ş i n ă ; s e n z a ţ i a de s u s p e n d a r e în aer, ca
vis; culorile strălucitoare e x p l o d â n d fără z g o m o t în ji
e i . C ă l d u r a şi l u m i n a şi c u l o r i l e e r a u t o a t e înlăuntrul
î n v ă l u i n d - o t o t o d a t ă ; e r a p r e g ă t i t ă s ă p r i m e a s c ă toj
e a î n s ă ş i o f ă r â m ă din i m e n s i t a t e a v i e ţ i i . B r a ţ e l e ei îlj
c o n j u r a u p e L e o n , m â n a ei c u p r i n z â n d u - i c e a f a în tjj
c e se s ă r u t a u şi, d e o d a t ă , prin m i n t e îi t r e c u o irnag)
f u l g e r ă t o a r e — a c e e a a unei c a m e r e d e spital şi a neg
u n u i v i d . D a r pieri tot atât d e r e p e d e pe cât apăruse:|
e r a loc p e n t r u e a în t u m u l t u l d e s e n t i m e n t e d e c ă r e i
c u p r i n s ă a c u m — n e î n c h i p u i t d e i n t e n s a m i n u n e di
iubi şi d e a t r ă i . I
— A m putea a m â n a prânzul, şopti Leon.
— Da. Mai târziu.
(s&eqăsiri 71

Se d u s e r ă î m p r e u n ă s p r e d o r m e z a d i n colţ şi se c u l -
ttră pe e a şi îşi s c o a s e r ă u n u l a l t u i a î m b r ă c ă m i n t e a —
i l t a d e v o a l a S t e p h a n i e i , ce-i a c o p e r e a p i c i o a r e l e f ă r ă
lorapi, şi b l u z a s i m p l ă d e b u m b a c c u d e c o l t e u a d â n c
\ V, şi p a n t a l o n i i d e d o c ai lui L e o n , şi c ă m a ş a lui c u
tâneci s c u r t e .
— M u l ţ u m e s c u - Ţ i Ţ i e , D o a m n e ! s p u s e el. A t â t d e
uţlne l u c r u r i , şi atât d e r e p e d e d e s c o s !
Stephanie râse, bucurându-se de atingerea trupului
Au p e t r u p u l lui. D e a s t ă d a t ă , a v â n d î n a i n t e a lor c e a -
url î n t r e g i , s e e x p l o r a r ă r e c i p r o c , g u s t â n d u - s e u n u l p e
•lălăit, c u n o s c â n d f i e c a r e c o n t u r u r i l e t r u p u l u i celuilalt.
lAlnile lui L e o n , m â i n i d e pictor, a l u n e c a u p e s t e t r u p u l
I ca şi c u m a r fi d e s c o p e r i t - o şi d e z v ă l u i t - o t o t o d a t ă ,
ir m â i n i l e S t e p h a n i e i , c a r e î n v ă ţ a s e r ă s ă i d e n t i f i c e
lât p r i n a t i n g e r e , c â t şi prin v e d e r e s c u l p t u r a în l e m n a
mobilelor v e c h i şi t ă i e t u r a p i e t r e l o r s c u m p e , u r m ă r e a u
urbura m u ş c h i l o r şi a o a s e l o r şi t o a t e f o r m e l e t r u p u l u i
iblt al lui L e o n , î n t i p ă r i n d u - ş i - l în m i n t e , î n s u ş i n d u - ş i - l .
S u b valurile de l u m i n ă a l b ă ce se r ă v ă r s a u prin p e r e -
\\% d e s t i c l ă , f i e c a r e relief al t r u p u r i l o r le e r a a c c e n t u a t ,
• c a r e por, f i e c a r e fir d e păr, o r i c â t d e f i n , f i e c a r e v i n i -
D i r ă p a l i d ă c e p u l s a s u b a t i n g e r e a lor.
— Asta fac c â n d te desenez, spuse într-un m u r m u r
AQn, g u r a lui m â n g â i n d c o r p u l S t e p h a n i e i , c o b o r â n d
• la b u z e l e ei s p r e gât şi a p o i p e s â n i . T e s ă r u t şi-ţi
f)ptesc, şi s i m t m ă t a s e a pielii t a l e s u b b u z e l e m e l e , şi
» Urmă — a d ă u g ă , c u l c â n d u - ş i trupul p e s t e al ei — pe
rmă sunt înlăuntrul t ă u , iar tu m ă tragi mai a d â n c , şi m a i
rlânc, şi m a i a d â n c , f ă c â n d u - m ă u n a c u t i n e . . .
Din g â t u l S t e p h a n i e i i z b u c n i un u ş o r c h i c o t i t :
— N u poţi f a c e t o a t e a s t e a , c o n t i n u â n d s ă d e s e -
ozi.
— N u . Şi ăsta-i motivul pentru c a r e , a c u m , nu pictez.
— Te iubesc — spuse Stephanie atingându-i faţa.
72 ^udith QMichael

Iar a p o i t r u p u r i l e li se m i ş c a r ă î m p r e u n ă , şi vorbi
î n locul lor, iar ei t ă c u r ă .

M a x şi R o b e r t s t ă t e a u în mica a m b a r c a ţ i u n e cu mot(
î m p ă r ţ i n d î n t r e ei c â t e v a s a n d v i ş u r i şi c a f e a u a dintr-i
t e r m o s . î n l u m i n a s l a b ă c e v e n e a d e la ţ ă r m u l d i n depc
t a r e , n u - ş i p u t e a u d i s t i n g e u n u l a l t u i a f a ţ a , d a r discuţi
d e g a j a t , c a d o i b u n i p r i e t e n i . Z ă p u ş e a l a ce dăinui!
p â n ă s p r e î n c e p u t u l serii s e d o m o l i s e , şi e i , î n cama;
şi c u p a n t a l o n i d e p â n z ă , s e r e z e m a r ă d e spetea,
b ă n c i i , t r ă g â n d a d â n c în p i e p t a e r u l p r o a s p ă t al mării
— îţi m u l ţ u m e s c că eşti aici, s p u s e Robert. A ş fi rug
p e a l t c i n e v a , d a r p r i e t e n u l m e u s-a î m b o l n ă v i t în ultir
c l i p ă , t i m p nu p r e a a v e a . . .
— E-n regulă, Robert. A v e a i n e v o i e de ajutor şi st
c ă voi fi în z o n ă .
— Dar erai în d r u m s p r e c a s ă .
— T o t m ă voi d u c e a c a s ă , fie şi la n o a p t e , ştii bir
D e î n d a t ă ce t e r m i n ă m , ne î n t o a r c e m cu toţii, cu maşin
— Nu-i g r e u , s ă ştii, dar î n t o t d e a u n a t r e a b a se fa
m a i uşor în d o i . A ş a că-ţi m u l ţ u m e s c , şi-ţi v a mulţumi
J a n a , c â n d v a sosi a i c i . N e faci un m a r e s e r v i c i u , ams
d u r o r a . S a b r i n a s e v a b u c u r a s ă t e v a d ă — călătoi
a s t a a d u r a t mult, nu-i a ş a ?
— Două săptămâni.
— Ai stat m u l t ă v r e m e d e p a r t e d e e a .
— P r e a m u l t ă . Ă s t a - i c e l m a i afurisit l u c r u : c r e d c
în lipsa ei, d e v i n p u ţ i n n e b u n . M ă p o r t c a un adolescc
speriat.
S e miră el însuşi a u z i n d u - s e v o r b i n d . „ D e v i n ă trebi
s ă fie î n t u n e r i c u l " — îşi s p u s e — „ a l t m i n t e r i nicioda
n-aş fi s p u s a ş a c e v a . Dar este a p r o a p e ca şi c u m a ş voi
c u m i n e î n s u m i . Şi R o b e r t n i c i o d a t ă nu j u d e c ă p e aitu
— O r i c u m , c o n t i n u ă cu g l a s t a r e , n-o s-o m a i I.
s i n g u r ă . B a c h i a r s-ar p u t e a s ă p l e c ă m .
73

— A d i c ă s ă f a c e ţ i o c ă l ă t o r i e ? N u , nu a s t a e r a în
asul t ă u . C e - a i v r u t să s p u i , M a x ?
M a x c u m p ă n i d a c ă să-i s p u n ă s a u n u , şi se hotărî
m t r u a d o u a o p ţ i u n e . în d e c u r s u l c e l o r d o u ă s ă p t ă -
ftni c e se î n c h e i a s e r ă îşi s c h i m b a s e u n e l e p l a n u r i şi-şi
tocmise altele, astfel că era imposibil ca Denton său
Icine altul să le c u n o a s c ă , d a r t o t u ş i , cu cât m a i p u ţ i n
au c e i c a r e a v e a u cât d e cât v r e o i n f o r m a ţ i e d e s p r e
8 — i n c l u z â n d u - l p e R o b e r t — c u a t â t mai în s i g u r a n ţ ă
'ea s ă s e s i m t ă .
— M ă g â n d e a m la o c ă l ă t o r i e . N - a m v o i a j a t î m p r e -
lă. A c e l a e s t e c a r o g o b o t u l ?
— A h ! d a . La t i m p .
U r m ă r i r ă cu b i n o c l u l c u m c a r g o b o t u l v e n i t din C h i l e
c r o i a î n c e t d r u m u l c ă t r e ei.
— Cinci minute, aprecie Robert. Cel mult z e c e .
M a x s e s i z ă t r e m u r u l d i n g l a s u l lui.
— P e n t r u c e eşti n e r v o s ? A b i a ai zis c ă nu-i g r e u .
ai m a i f ă c u t a s t a d e d e s t u l e o r i . Ar fi t r e b u i t să fie la
I de simplu ca o partidă de crochet.
— P r i e t e n e , c r o c h e t u l e s t e plin d e c a p c a n e p e n t r u
ii n e p r e c a u ţ i .
— Dar t u nu eşti n e p r e c a u t .
— N u . Şi d e o b i c e i n u s u n t n e r v o s . B ă n u i e s c c ă - i
i c a u z ă c ă e a e s t e atât d e m i c ă , a p r o p e un c o p i l , şi
In u r m a r e m ă g â n d e s c la e a c a la un c o p i l , tot atât d e
ilnerabilă c a un c o p i l .
— Robert, fata a s t a i-a învăţat pe ţ ă r a n i c u m s ă lupte
intru d r e p t u r i l e lor î n t r - o ţ a r ă în c a r e cei c a e a s u n t
i ş i a ţ i în b u c ă ţ i ; e a î n s ă ş i a vrut s ă m e a r g ă a c o l o şi t u
ai fi t r i m i s - o d a c ă ai fi c r e z u t - o v u l n e r a b i l ă c a u n c o p i l .
— Ş t i u . Şi t o t u ş i . . . atât d e m i c ă , î n t r - o l u m e a t â t d e
iră...
— Pe c a r e e a c r e d e c-o p o a t e f a c e m a i b u n ă .
7* oŞudith QMichael

— C h i a r o f a c e m a i b u n ă . E s t e c o n ş t i e n t ă d e asta,
ei t o ţ i s u n t , t o ţ i t i n e r i i c a r e p o r n e s c c u a t â t a c u r a j ori
î n c o t r o e x i s t ă n e d r e p t a t e . T o ţ i p r o v i n d i n f a m i l i i privile­
giate — ţi-am mai spus acest a m ă n u n t ? Sunt bogaţi,
b i n e i n s t r u i ţ i , o b i ş n u i ţ i c u l u x u l şi c u b u n ă v o i n ţ a unei
l u m i c a r e a d m i r ă şi r ă s p l ă t e ş t e m a i m u l t a v e r e a decât
s ă r ă c i a . î n s ă ei îşi g ă s e s c d r u m u l s p r e m i n e f i i n d c ă au
n e v o i e d e c e v a în p l u s , d e c e v a c e nu pot d e f i n i , şi s p u n :
„ A m f ă c u t a c e s t l u c r u ş i , c u m i c i l e m e l e p o s i b i l i t ă ţ i , am
contribuit ca lumea să devină puţin mai bună."
M a x t ă c u , g â n d i n d u - s e la p r o p r i a lui v i a ţ ă : contra­
b a n d ă şi a c u m u l a r e d e a v e r i . B a r c a s e l e g ă n a uşor;
c a r g o b o t u l a j u n s e s e a p r o a p e l â n g ă e i . R o b e r t se a p l e c ă
şi a p r i n s e o l a n t e r n ă , u m b r i n d - o c u ş a p c a lui.
— Şi d e a c e e a m ă ajuţi t u , p r i e t e n e . Astfel c ă - n cea­
s u r i l e r e c i , d i n a i n t e a z o r i l o r , c â n d c u toţii s u n t e m mai
î n g r i j o r a ţ i în l e g ă t u r ă c u noi î n ş i n e , îţi poţi s p u n e : „Am
f ă c u t a s t a şi l-am a j u t a t p e R o b e r t , c a r e - i a j u t ă p e mulţi
alţii; c u m i c i l e m e l e p o s i b i l i t ă ţ i , a m c o n t r i b u i t c a lumea
s ă d e v i n ă p u ţ i n m a i b u n ă . " Şi a c u m , t r e b u i e să trimitem
semnale.
V r e m e d e c â t e v a c l i p e s e uită în u r m a lor, apoi
adăugă:
— S u n t e m în linie c u u l t i m u l d o c ?
— Ne aflăm exact acolo unde voiai să fim.
— A t u n c i e a v a şti î n c o t r o s ă . s e uite.
îşi l e g ă n ă l a n t e r n a d e a s u p r a c o p a s t i e i b ă r c i i şi trecu
p e s t e e a ş a p c a , î n c o a c e ş i - n c o l o , d e p a t r u o r i , apoi
a ş t e p t ă c â t e v a s e c u n d e şi r e p e t ă d e d o u ă ori aceaşi
m a n e v r ă . î m p r e u n ă c u M a x , p u s e r ă la loc s i g u r t e r m o
sul şi d e s f ă ş u r a r ă o p ă t u r ă m a r e . R o b e r t r e p e t ă d e trei
ori s e m n a l u l , a p o i a ş t e p t a r ă .
E r a p e n t r u î n t â i a o a r ă c ă M a x v e n e a c u R o b e r t să
c u l e a g ă u n u l d i n t r e f u g a r i , d e ş i p e m u l ţ i d i n t r e ei îi
c u n o ş t e a , d e o a r e c e d e s e o r i îi a s c u n d e a î n t r - o l a d ă din
d e p o z i t u l „ L a c o s t e et Fils", c â n d v r e u n utilaj e r a r e t u r n a t
la M a r s i l i a . O a m e n i i lui M a x p r e g ă t e a u l a d a c u o o a r e ­
care c a n t i t a t e d e a l i m e n t e şi a p ă şi c u p u n g i p e n t r u
d e ş e u r i , iar c â n d c a r g o b o t u l s e afla în l a r g , un m e m b r u
al e c h i p a j u l u i , mituit d i n v r e m e , o d e s c h i d e a . C a r g o b o -
turile t r a n s p o r t a u t r e i z e c i s a u p a t r u z e c i d e p a s a g e r i —
Călători c a r e a c c e p t a u s ă r e n u n ţ e la c o n f o r t u l u n e i n a v e
de p a s a g e r i o b i ş n u i t e p e n t r u un c o s t m a i mic şi d e d r a ­
gul s e n z a ţ i e i d e a v e n t u r ă r o m a n t i c ă p e c a r e - o î n c e r c a u
Călătorind pe un c a r g o b o t şi l u â n d m a s a î m p r e u n ă c u
c ă p i t a n u l şi c u e c h i p a j u l , iar tinerii lui R o b e r t r ă m â n â n d
c u m i n ţ i în s p a t e l e c e l o r l a l ţ i , s e a m e s t e c a u pe n e s i m ţ i t e
printre ei p â n ă c â n d , a p r o p i i n d u - s e d e F r a n ţ a , v e n e a
timpul să-l î n t â l n e a s c ă pe R o b e r t în b ă r c u ţ a lui.
î n s ă în n o a p t e a a s t a , c â n d R o b e r t îi d ă d u lui M a x
b i n o c l u l şi a p o i i-l luă d i n n o u şi-l regla a s u p r a c a r g o b o -
tului, nici o s i l u e t ă n u s e s t r e c u r ă p e s t e b o r d u l a c e s t u i a ;
n i m e n i n u î n o t a s p r e ei, p e n t r u a fi r i d i c a t în b a r c a lor şi
învelit în p ă t u r a c e a m a r e . M a x luă iar b i n o c l u l d e la
Robert, iar c â n d c a r g o b o t u l a l u n e c ă în t ă c e r e p e l â n g ă
ai, se î n t o a r s e să-l p r i v e a s c ă a t e n t , şi v ă z u pe d o c doi
b ă r b a ţ i în u n i f o r m ă .
— C e v a nu-i în o r d i n e . H a i d e m a c o l o .
— Mai a ş t e p t ă m câteva minute, s p u s e Robert cu
glas t r e m u r ă t o r . Mai lasă-i c â t e v a m i n u t e .
M a x p o r n i m o t o r u l şi-l ţ i n u în ralanti c â t t i m p car­
gobotul intră în d o c . Era f r u m o s . El e r a cel c a r e îşi a s u m a
întregul risc: f i r m a lui, m a r f a e x p e d i a t ă d e el, pe el î n s u ş i .
— Eşti s i g u r c-a p l e c a t d i n C h i l e ?
— S u n t sigur. A m primit un t e l e f o n . Ai d r e p t a t e , M a x ,
trebuie să ne î n t o a r c e m . Prietene, nu te s u p ă r a î n c ă . S-ar
p u t e a c a f a t a s ă se fi a s c u n s .
— Ar fi al d r a c u l u i d e b i n e s-o fi f ă c u t .
M ă r i t u r a ţ i a m o t o r u l u i şi roti b a r c a î n loc. A p o i
adăugă:
76 ^udith QMichael

— Ce naiba te-a îndemnat să-ţi î n c h i p u i c ă poţi


avea încredere într-o fată, pentru o treabă ca asta?
— M a x , e s t e o f e m e i e , n u o f a t ă , şi b i n e î n ţ e l e s că
a m î n c r e d e r e î n e a . T u î n s ă ţ i ai s p u s c ă a trăit o viaţă
p l i n ă d e p r i m e j d i i , î n t r - o ţ a r ă în c a r e o a m e n i i d e felul ei
s u n t s f â ş i a ţ i în b u c ă ţ i . P e n t r u c e n-ar r e u ş i c a p a s a g e r
clandestin?
Max nu răspunse. A n d o c a r ă barca la depozitul „Lacoste
et Fils", şi d e a c o l o s e d u s e r ă la un bar, în a p r o p i e r e de
d o c u l în c a r e i n t r a s e c a r g o b o t u l . A c e s t a e r a ticsit de
m a r i n a r i d e p e c a r g o b o t u r i l e a n d o c a t e în î n t r e g u l port al
Marsiliei; aerul era greu de fum de ţigară, zgomotul
a s u r z i t o r . R o b e r t , m a i p u ţ i n b ă t ă t o r la o c h i şi m a i greu
d e r e ţ i n u t în m e m o r i e , s e s t r e c u r ă prin m u l ţ i m e , ascul­
t â n d , p u n â n d î n t r e b ă r i . R e v e n i la M a x , c a r e c o m a n d a s e
d o u ă b e r i , şi g ă s i r ă un loc u n d e s ă s e r e z e m e d e z i d .
— V a m e ş i i . Fac o p e r c h e z i ţ i e s p e c i a l ă a cargobotu-
rilor. A l e g la î n t â m p l a r e ; l-au aies pe a c e s t a . T r e b u i e să,.
— S - a n i m e r i t s ă - l a l e a g ă p e a c e s t a , t o c m a i în
n o a p t e a î n c a r e f a t a t a e la b o r d ? D e u n d e ştiu c ă n-au
fost informaţi?
— N u ş t i u . D a r i n f o r m a ţ i a ar fi t r e b u i t s ă v i n ă din
Chile...
— S a u d e la c i n e v a d e p e v a s , p e c a r e l-au mituit.
— D a , î n s ă în c a z u l a c e s t a ar c ă u t a un p a s a g e i
c l a n d e s t i n , şi p o l i ţ i a s-ar a f l a a i c i . S i n g u r u l l u c r u despre
c a r e s e d i s c u t ă e s t e că-i o s i m p l ă v e r i f i c a r e d e r u t i n ă a
v ă m i l o r . D e f a p t , nu c h i a r d e r u t i n ă , ci u n a m a i amă-i
n u n t i t ă , şi ei fac d e s e o r i a s t a . Prin s o n d a j . T r e b u i e s ă nei
g â n d i m să... I
— Fir-ar al d r a c u l u i ! b o m b ă n i M a x . i
— M a x , ă s t a n u - i stilul t ă u . Ş t i a i c ă e x i s t ă un risc|
î n t o t d e a u n a a e x i s t a t u n risc, d e f i e c a r e d a t ă c â n d ne-ai
a j u t a t s ă a d u c e m aici p e c i n e v a , s a u să-l s c o a t e m din
QXccjăsiri 77

|ară. D e c e ţi s e p a r e c ă n o a p t e a a s t a s e d e o s e b e ş t e d e
toate c e l e l a l t e n o p ţ i ?
— N u ştiu.
D a r ş t i a . s i m ţ e a c ă s i t u a ţ i a d e v e n e a tot m a i p r i m e j ­
d i o a s ă . P e n t r u î n t â i a o a r ă s e î n t r e b ă d a c ă p l e c a r e a la
l.os A n g e l e s , s a u la R i o , s a u la B u e n o s A i r e s , s a u o r i ­
unde î n a l t ă p a r t e , e r a r e a l i s t ă . Din o c t o m b r i e î n c o a c e
na p u r t a s e c a şi c u m ar fi trăit o v i a ţ ă n o r m a l ă — c ă s ă t o -
ilt, m u n c i n d , r e l a x â n d u - s e prin mici e x c u r s i i c u m a ş i n a
in P r o v e n c e . F ă r ă a s e a s c u n d e , f ă r ă a fi f u g a r . Dar t o t u l
cira o p r e f ă c ă t o r i e . N i m i c d i n v i a ţ a lui nu e r a n o r m a l . N u
nra î n s u r a t , şi se a s c u n d e a , şi î n c u r â n d a v e a să fie iar
un f u g a r . A l u n g a s e d i n m i n t e t o a t e a c e s t e a f i i n d c ă v o i a
n i fie a d e v ă r a t c e e a c e d o r e a , şi i g n o r a s e r e a l i t a t e a . C a
tm adevărat speriat.
„Isuse!" — g â n d i . „Trebuie să plec de aici."
Şi p r i n „ a i c i " î n ţ e l e g e a t o t u l : M a r s i l i a , C a v a i l l o n ,
Franţa, E u r o p a .
Cât încă mai era timp.
— T r e b u i e s ă n e g â n d i m la J a n a , s p u s e Robert. Dar
11 n e c e s a r s ă ş t i m c e intenţii a u ei. M ă î n t o r c i m e d i a t .
îşi c r o i d i n n o u d r u m c ă t r e bar, în t i m p c e M a x
l A m a s e u n d e s e a f l a , î n g h i o n t i t d e m u l ţ i m e , p r i v i n d prin
ceaţa f u m u l u i , p â n ă c â n d doi v a m e ş i i n t r a r ă g r ă b i ţ i în
încăpere şi îşi f ă c u r ă d r u m cu c o a t e l e p â n ă la bar. R o b e r t
t t t l t u l â n g ă e i , a p o i , p r i n t r - u n s e m n , îi d ă d u d e î n ţ e l e s lui
Max s ă s e - n t â l n e a s c ă a m â n d o i a f a r ă .
— Vor percheziţiona cargobotul mâine. Tot ce-au
(Acut î n n o a p t e a a s t a a fost să-l p ă z e a s c ă p â n ă c e - a
loat d e s c ă r c a t , şi m ă r f u r i l e î n c u i a t e î n d e p o z i t u l lor.
Max, f a t a e î n ă u n t r u , s u n t c o n v i n s . D a c - o p u t e m s c o a t e ,
i l m e n i n u v a a f l a . I n s ă , f ă r ă î n d o i a l ă , d e p o z i t u l v a fi
încuiat... şi ţinut s u b p a z ă .
î n t o a r s e c a p u l şi s e uită în l u n g u l d o c u l u i .
— Ştii c a r e a n u m e e s t e ?
78

— C e l d e la c a p ă t . N u , la c e l ă l a l t c a p ă t , c e l mai
d e p ă r t a t d e al nrieu. O s i n g u r ă i n t r a r e şi u n singur
paznic. V a trebui să ne o c u p ă m de el.
S e p r i v i r ă în o c h i .
— V o i f a c e e u a s t a , s p u s e R o b e r t . Dar, m a i întâi,
a m n e v o i e d e c h e i l e d e la m a ş i n a t a .
M a x i le d ă d u .
— Te voi aştepta aici.
M e r s e p â n ă d u p ă colt Şi se sprijini d e z i d , departe
de i n t r a r e a în bar. C â n d Robert se î n a p o i e , îmbrăcat
î n s u t a n a lui, c u p ă r u l şi b a r b a f r u m o s p i e p t ă n a t ă ,
s p r â n c e n e l e lui M a x s e î n ă l ţ a r ă .
— E nevoie de o rugăciune?
— Prietene, r u g ă c i u n e a şi î m b r ă c ă m i n t e a n-au nimic
de-a face una cu alta. M-am rugat întruna din momentul
î n c a r e J a n a n-a a p ă r u t . Dar c e e a c e u r m e a z ă s ă fac
n e c e s i t ă î n c r e d e r e , şi v e ş m â n t u l a c e s t a inspiră încredere,
d e ş i , d i n p ă c a t e , î n c a z u l d e f a ţ ă v a fi g r e ş i t f o l o s i t ă . Şi
a c u m , îl v e i l ă s a p e p a z n i c în s e a m a m e a , iar e u îţi voi
s p u n e c â n d v o m fi g a t a p e n t r u u r m ă t o r u l p a s .
M a x îşi p u s e m â n a p e b r a ţ u l lui R o b e r t .
— Ş ă fii a t e n t .
— î n t o t d e a u n a î n c e r c să fiu a t e n t . îţi mulţumesc,
Max, pentru îngrijorarea ta.
M e r s e r ă d e - a l u n g u l d o c u l u i c ă t r e un şir d e depozite
î n t u n e c a t e , f i e c a r e d i n ele c u c â t e o f e r e a s t r ă luminată
l â n g ă u ş a d e i n t r a r e . R o b e r t s e d u s e la o f e r e a s t r ă ,
l ă s â n d u - l pe M a x în s p a t e . S c o a s e d e s u b s u t a n ă o sticli
d e c o n i a c , b ă u o d u ş c ă , a p o i b ă t u în g e a m cu p u m n u l §
se l ă s ă s ă c a d ă c h i a r s u b f e r e a s t r ă , r e z e m â n d u - s e di
clădire.
U ş a se d e s c h i s e larg şi p a z n i c u l se ivi în p r a g .
— Cine-i acolo?
E r a s c u n d , c u u n p i e p t p u t e r n i c şi u m e r i laţi, ci
braţele e n o r m de m u s c u l o a s e şi un p â n t e c e care-i atârn!
peste curea.
79

— C e d r a c u ' . . . P ă r i n t e ? P ă r i n t e , n-ar t r e b u i s ă fii


nici.
— S ă r b ă t o r e s c şi e u , r ă s p u n s e R o b e r t , c u l i m b a
împleticită. N - a m păţit n i m i c , d o a r c ă - s c a m o b o s i t d u p ă
toată s ă r b ă t o r i r e a asta. (îi z â m b i p a z n i c u l u i , cu g u r a p â n ă
la urechi.) A m fost t r a n s f e r a t la P a r i s !
— P a r i s ! r e p e t ă c u d i s p r e ţ p a z n i c u l . Ă s t a nu-i nici
un m o t i v d e s ă r b ă t o r i r e . E plin d e m u n c i o b o s i t o a r e şi d e
« l â b ă n o g i , şi te s c u t u r ă d e tot c e - a i a g o n i s i t . D a c ă ştii
<:e-i b u n p e n t r u d u m n e a t a , o s ă r ă m â i a i c i .
— A ş a o fi, d a r t r e b u i e s ă m ă d u c a c o l o .
R o b e r t s e s t r ă d u i s ă s e r i d i c e î n ş e z u t , şi-i î n t i n s e
celuilalt s t i c l a .
— T r a g e o d u ş c ă în c i n s t e a m e a , c h i a r d a c ă nu-ţi
place P a r i s u l .
— N u pot, p ă r i n t e . S u n t în t i m p u l s e r v i c i u l u i .
— N u m a ' u n a , c a s ă - m i urezi n o r o c . A c u m-ai f ă c u t
5

ni m ă î n g r i j o r e z d e c u m o s ă m ă d e s c u r c a c o l o .
— Ei f i e , u n a . . . c e d r a c u ' !
T r a s e o s o r b i t u r ă l u n g ă din s t i c l ă şi îşi ş t e r s e g u r a
cu d o s u l p a l m e i a p o i a d ă u g ă :
— D a r a m b ă u t p e n t r u d u m n e a t a , p ă r i n t e : n u la
Paris, şi-n nici o altă p a r t e d e c â t la M a r s i l i a .
— A t u n c i s ă b e m p e n t r u M a r s i l i a . Un o r a ş g r o z a v !
— Ei b i n e , d e c e n u ?
î n c ă o s t i c l ă a p ă r u d e s u b s u t a n a lui R o b e r t . S e
(işezară a m â n d o i s u b f e r e a s t r a l u m i n a t ă , b â n d în s ă n ă ­
tatea n e v e s t e i p a z n i c u l u i , a c e l o r p a t r u fii şi a c e l o r trei
fiice a l e lui, p e n t r u fraţii şi s u r o r i l e s a l e , p e n t r u b u n i c u l
<are m u n c e a la o c o o p e r a t i v ă d e ulei d e m ă s l i n e , şi a p o i
pentru c o o p e r a t i v a d e ulei d e m ă s l i n e . R o b e r t s i m u l a că
h a a , s o r b i n d înghiţituri mici, şi totuşi se g â n d e a că p o a t e
nu v a r e u ş i s ă r e z i s t e m a i mult d e c â t p a z n i c u l , p â n ă
80 (^Sudith QMichael

c â n d , în c e l e din u r m ă , v ă z u c a p u l a c e s t u i a înclinându-se
t r e s ă r i n d şi r i d i c â n d u - s e iar, a p l e c â n d u - s e d i n n o u ş i , îr
f i n a l , r ă m â n â n d c ă z u t c u b ă r b i a în p i e p t , în v r e m e ci
s f o r ă i t u r i u ş o a r e f ă c e a u s ă i se s a l t e m a r g i n e a maioului
R o b e r t s e d u s e p â n ă la c o l ţ u l d e p o z i t u l u i şi M a x i si
alătură.
— G e n t l e m a n u l a c e l a a r e o c a p a c i t a t e c u adevăra
i m p r e s i o n a n t ă . P o s e d ă o l e g ă t u r ă d e c h e i , d a r nu erei
c ă i-o p u t e m d e s p r i n d e d e la c e n t u r ă .
— în c a z u l a c e s t a v o m lua c e n t u r a c u t o t u l . Dar ma
întâ[, a d u - l î n ă u n t r u .
îl t â r â r ă p e p a z n i c în î n c ă p e r e , a p o i îi descheiar,
c u r e a u a şi o t r a s e r ă a f a r ă d i n g ă i c i l e p a n t a l o n i l o r . Câni
îi l u a r ă inelul c u c h e i şi a c e s t e a z ă n g ă n i r ă , individi
continuă să sforăie.
M a x s e a p l e c ă d e a s u p r a lui.
— D o a r m e buştean. Cât a băut?
— C e v a mai puţin de o sticlă.
— O să petreacă clipe plăcute mâine, când va d
explicaţii. Mai probabil este c ă v a i n v o c a o b r u s c ă îmbo
n ă v i r e d e g r i p ă . Stai d e p a z ă cât verific e u r e g i s t r u l d
navlu.
P a r c u r s e c o l o a n e l e d e intrări din r e g i s t r u l de p
m a s a p a z n i c u l u i , p â n ă c e g ă s i t r a n s p o r t u l r e t u r n a t cătr
„ L a c o s t e et Fils".
— E t a j u l c i n c i . V o m m e r g e pe j o s — n u v r e a u s
r i s c ă m cu a s c e n s o r u l . Şi ne v o m miş'ca rapid, Robert. N
ştiu c â t d e d e s v i n e c i n e v a s ă - i c o n t r o l e z e p e p a z n i c i .
D e s c u i e u ş a d e p o z i t u l u i şi f o l o s i r ă l u m i n a c e vene
d i n s p r e c a m e r a p a z n i c u l u i p e n t r u a l o c a l i z a s c a r a , îns
inte d e a î n c h i d e u ş a în u r m a lor. M a x vârî l e g ă t u r a d
c h e i în b u z u n a r u l p a n t a l o n i l o r s ă i , şi se î n d r e p t a r ă spr
s c a r ă . C u ş c a a c e s t e i a a v e a f e r e s t r e la f i e c a r e palie
aşa că nu-şi aprinseră lanternele, ţinându-şi m â n a p
i
(sKecţăsiri 81

perete p e n t r u a s e g h i d a în î n t u n e r i c . U r c a r ă r e p e d e şi
U r ă o p r i r e , n u m ă r â n d c i n c i e t a j e , p â n ă c e a j u n s e r ă la o
uşă d e oţel p e c a r e M a x o d e s c h i s e .
— Zece minute; dacă-i posibil, mai puţin de-atât.
G â f â i a şi se g â n d i , î n t r - o s t r ă f u l g e r a r e , c ă nu e r a în
l o r m ă ; c ă ar t r e b u i să m e a r g ă c u b i c i c l e t a , c a R o b e r t , a
cărui r e s p i r a ţ i e a b i a d a c ă se r e s i m ţ e a în u r m a e f o r t u l u i .
C a t u l f ă r ă f e r e s t r e î n c a r e s e a f l a u e r a c u f u n d a t în
h a z n ă , şi îşi a p r i n s e r ă l a n t e r n e l e . D e o d a t ă se a u z i un
acârţâit, a p o i un fâsâit. R o b e r t se r ă s u c i în loc.
— C e - a fost a s t a ? A r p u t e a f i . . .
— Nu-i f a t a n o a s t r ă . E un ş o b o l a n . D e p o z i t e l e s u n t
pline d e ei. T u î n c e p e de la s t â n g a , eu o iau spre d r e a p t a .
Dă-izor!
C u l o a r e î n g u s t e s e î n t i n d e a u în l u n g u l i m e n s e i î n c ă ­
peri, p r i n t r e lăzi f a n t o m a t i c e c e s e c o n t u r a u v a g s u b f a s ­
cicolele î n g u s t e d e l u m i n ă ale l a n t e r n e l o r : lăzi m a r i cât
nişte c a m e r e d e locuit, şi a l t e l e m a i m i c i , s t i v u i t e p â n ă - n
plafon. Mişcându-şi raza de lumină a lanternelor peste
n u m e l e e x p e d i t o r u l u i şi d e s t i n a t a r u l u i , i m p r i m a t e p e
flecare l a d ă , p a r c u r s e r ă r a p i d c u l o a r e l e , î n t r - o t ă c e r e c a
de m o a r t e . Nici un z g o m o t nu r ă z b ă t e a d e la d o c u l d e
«ub e i ; fâsâitul î n c e t a s e . M a x îşi s p u s e în g â n d c ă p o a t e
«urziseră b r u s c ş i , s p r e a s e linişti, c i o c ă n i c u l a n t e r n a
Intr-una d i n lăzi. A p o i , în u r m ă t o r u l c u l o a r , îşi g ă s i l a d a ,
| l Strigă:
— R o b e r t ! A i c i ! Iute!
— Unde eşti?
— Aici.
L u m i n ă cu l a n t e r n a t a v a n u l şi Robert se folosi d e pata
a c e e a d e l u m i n ă , c â t un vârf de ac, p e n t r u a s e g h i d a şi
a g ă s i d r u m u l în s u s u l şi-n j o s u l c u l o a r e l o r , p â n ă la e l .
— L a d a e aici. N u s e - a u d e nici un z g o m o t d i n ă u n t r u .
— Nu-ţi c u n o a ş t e g l a s u l , a ş a c ă p r o b a b i l s t ă n e m i ş ­
cată. C o n t i n u ă să vorbeşti. Mă ajută să te găsesc.
82

— S ă recit p o e z i i ? S a u s ă s p u n p o v e ş t i d i n „ O mi
şi u n a d e n o p ţ i ? " G r ă b e ş t e - t e , fir-ar s ă fie! V r e a u s ă ple
de-aici!
— M a x , nu p o t sări p e s t e lăzile a s t e a şi nici s ă zbc
p â n ă la t i n e .
— N-ai î n c e r c a t .
R o b e r t c h i c o t i . S e s i m ţ e a f o a r t e a p r o a p e d e Ma>
g l a s u r i l e li se î m p r e u n a r ă în b e z n ă ; p r i m e j d i a p l u t e a îi
aer. Coti pe d u p ă o l a d ă şi-l v ă z u p e M a x ţ i n â n d u - ş i lan
t e r n a î n d r e p t a t ă s p r e p l a f o n , şi z â m b i l a r g , c u t o a t e ci
ş t i a c ă M a x nu-l p u t e a v e d e a , d a r f i i n d c ă - l g ă s i s e şi erai
împreună.
— îţi m u l ţ u m e s c p e n t r u b a l i z ă . Ş i - a c u m , c e f a c e m '
C u m deschidem lada?
— Cu asta.
M a x îi d ă d u lui R o b e r t l a n t e r n a , s c o a s e d i n buzuna
o d a l t ă şi î n c e p u s ă f o r ţ e z e p e r e t e l e lăzii d i n s p r e e i .
R o b e r t îi l u m i n a cu l a n t e r n a locul u n d e l u c r a .
— îţi a d u c i a m i n t e c â n d ţ i - a m s p u s c ă a v e a m im
p r e s i a c ă s u n t e m doi băieţi c a r e f u m e a z ă în spateli
h a m b a r u l u i , u n d e cei m a r i nu n e pot g ă s i ?
— C u m s e f a c e c ă un p r e o t î n ţ e l e g e e x c i t a r e a p|
c a r e ţ i - o d ă p e r i c o l u l ? M a j o r i t a t e a p r e o ţ i l o r d u c vie|
n e f i r e s c d e r e t r a s e ; t u eşti o a n o m a l i e , şi c h i a r şi t u . . . ,
— E x i s t ă m a i m u l ţ i d i n t r e n o i , d e c â t îţi î n c h i p u i tu'
p r i e t e n e , care c r e d c ă D u m n e z e u priveşte cu bunăvoin{|
t r e c e r e a la a c ţ i u n e .
— D a r c h i a r şi tu n u t e j o c i c u p r i m e j d i a d e dragu
ei, c i , pur şi s i m p l u , faci f a p t e b u n e .
— Nu-i n i m i c s i m p l u î n t o a t e a s t e a . N u , nu m ă joi
c u p r i m e j d i a , M a x , d a r îi r e c u n o s c l a t u r a s e d u c ă t o a r e
T e poţi l ă s a p r i n s în u n d i ţ ă , c u m s p u n t i n e r i i .
— Ei bine, p o a t e că totuşi te a t r a g e . Probabil noi to|
n e l ă s ă m a t r a ş i de j o c u l c u p r i m e j d i a . Nici un j o c n-ai
m e r i t a efortul d a c ă n-ar p r e z e n t a nici un p e r i c o l şi daci
83

\ - a m fi s i g u r i c ă e x i s t ă p o s i b i l i t a t e a s ă n e e x p l o d e z e
n nas.
Depărta de ladă o scândură masivă, care scârţâi
ilab în t i m p c e - o s m u l g e a d i n c u i e .
— Jana! exclamă Robert.
S e l ă s a în g e n u n c h i , în v r e m e c e M a x t r a s e c u t o t u l
* o parte s c â n d u r a .
— Draga mea, draga mea Jana!
F a t a s t ă t e a î n t r e c e l e d o u ă roţi a l e s t i v u i t o r u l u i , c u
j e n u n c h i i la piept şi b r a ţ e l e î n j u r u l p i c i o a r e l o r .
— Robert?
O c h i i e i , e n o r m i p e f a ţ a m i c ă şi s l a b ă , p r i v i r ă î n s u s ,
>rblţi d e l u m i n ă , şi R o b e r t îşi c o b o r î f a s c i c o l u l l a n t e r n e i
fi-l î n t i n s e m â n a , s-o a j u t e să i a s ă a f a r ă . E a se c l ă t i n ă
ujţln, ţ i n â n d u - s e d e e l .
— l a r t ă - m ă . A m stat aici c a m m u l t .
— C â n d ai aflat d e v a m e ş i ?
— C a m în u r m ă c u ş a s e o r e , şi a m r e i n t r a t i m e d i a t
n l a d ă . M - a m g â n d i t c ă nu e r a c a z u l s ă a ş t e p t .
— Ai p r o c e d a t f o a r t e î n ţ e l e p t . J a n a , a c e s t a - i p r i e -
unul m e u , M a x L a c o s t e . Lui t r e b u i e să-i m u l ţ u m i m c ă te
i v e m a i c i . M a x , ţi-o p r e z i n t pe J a n a C o r l e y .
— V o m sta de v o r b ă mai târziu, replică Max nerăb-
IHtor. A r ă m a s c e v a p e - a i c i ? A l i m e n t e ? A p ă ? P u n g i c u
leşeuri?
— Nu. Le-am aruncat peste bord. N e - a m temut să
iu a i b ă c â i n i .
— A ş a d a r , d a c ă n u t e - a m fi găsit...
— N u m i - a r fi fost d e l o c b i n e .
— Admirabil.
F ă c u o r a p i d ă i n s p e c ţ i e a i n t e r i o r u l u i lăzii, a p o i luă
in c i o c a n pe c a r e - l a v e a n r i n s în c e n t u r ă şi f i x ă la loc
toAndura s c o a s ă .
— S ă ne g r ă b i m .
P o r n i p e s c a r ă î n a i n t e a c e l o r l a l ţ i şi o c o b o r â r ă c u
o|li în f u g ă , prin b e z n ă , g h i d â n d u - s e cu mâinile pe p e r e t e .
84 ţ^udith QMichael

T r e c u s e r ă ş a p t e m i n u t e d e c â n d i n t r a s e r ă în d<
pozit. M a x î n c u i e u ş a şi-i î n m â n a lui R o b e r t l e g ă t u r a c
chei.
— T u şi J a n a p u n e ţ i - i a s t a p a z n i c u l u i . Eu v o i s t a d
p â n d ă la colţ.
I a r ă ş i g â f â i a , şi îşi s i m ţ e a g e n u n c h i i m o i . „ F i r - a r <
dracului, sunt într-o formă mizerabilă!"
S e uită în s t â n g a ş i - n d r e a p t a , d e - a l u n g u l d o c u l i
pustiu, continuându-şi gândul:
„ O s-o î n s o ţ e s c pe S a b r i n a , î n e x c u r s i i l e ei c u bici
c l e t a . P o a t e v o i r e l u a t e n i s u l . C â n d v o m p ă r ă s i Franţa
v o i fi din n o u în f o r m ă . "
R o b e r t şi J a n a v e n i r ă l â n g ă el şi îi c o n d u s e , pe dupi
c o l ţ u l d e p o z i t u l u i , p â n ă p e s t r a d a d i n s p a t e l e acestuia
iar a p o i , p r i n t r - o a l e e , p â n ă la o altă s t r a d ă , a c e a s t a di|
urmă puternic luminată, mărginită de baruri, c a f e n e l e ;
l o c a l u r i d e s t r i p t e a s e . La c o l ţ u r i d e s t r a d ă s t ă t e a u proî
t i t u a t e ; c u p l u r i se p l i m b a u c u paşi rari; o f a m i l i e c u u
s u g a r î n t r - u n r u c s a c s t ă t e a în loc, d e l i b e r â n d u n d e s ă i
m a s a . M u z i c a s e r e v ă r s a în v a l u r i a s u r z i t o a r e prin uşii
d e s c h i s e a l e l o c a l u r i l o r , c ă t r e t r o t u a r e l e p e c a r e barba)
s t ă t e a u la m e s e b â n d b e r e , j u c â n d c ă r ţ i , g l u m i n d ci
t r e c ă t o r i i şi c u p r o s t i t u a t e l e c a r e s e î n v â r t e a u pe-acoli
în c ă u t a r e a u n u i î n s o ţ i t o r , r e v e n i n d a p o i r e p e d e spri
c o l ţ u r i l e lor.
— Maşina-i pe aici, spuse Max.
D a r R o b e r t îi p u s e m â n a p e braţ.
— P o a t e - a r trebui, înainte d e - a pleca, să-i d ă m Jan^
c e v a d e m â n c a r e . D r u m u l p â n ă la C a v a i l l o n e l u n g .
— Aş prefera să pornim imediat. A trecut de miezi
n o p ţ i i . Jana^ m a i poţi r ă b d a v r e o d o u ă c e a s u r i ? |
O privi. în d e p o z i t f u s e s e întuneric, dar a c u m stăteai
l â n g ă v i t r i n a p u t e r n i c l u m i n a t ă a u n e i c a f e n e l e . Muşterj
d e d i n c o l o d e g e a m e r a u la o d i s t a n ţ ă d e n u m a i câţivi
c e n t i m e t r i d e e i , d i s c u t â n d şi g e s t i c u l â n d , d a r J a n a nt
(ţ&eqăsiri

ttt uita la e i , s e uita la M a x , şi c â n d o c h i i li s e î n t â l n i r ă ,


»l fşi d ă d u s e a m a c ă o c u n o ş t e a . Toţi provin din familii
xlvllegiate — ţi-am spus acest amănunt?
„Jana Corley"— r e p e t ă î n g â n d M a x . Mică, blondă,
i/4&5, foarte drăguţă, cu o ţinută a capului şi cu un mers
itgajat care dovedea că fusese crescută în bogăţie.
Sunt bogaţi, bine instruiţi, obişnuiţi cu luxul şi cu
nmăvoinţa unei lumi care admiră şi răsplăteşte mai
nult averea decât sărăcia.
C u alte c u v i n t e , e a v e n e a din cercurile sociale î n c a r e
Aax S t u y v e s a n t f u s e s e v ă z u t şi c u n o s c u t c a o f i g u r ă
r o e m i n e n t ă . „ C o r l e y " — îşi s p u s e i a r ă ş i . C u n o s c u s e u n
corley — R i c h a r d , R a m s a y , R a l p h , c a m a ş a c e v a . E r a
roprietarul u n o r f a b r i c i d i n M a n c h e s t e r , îşi a m i n t i M a x ,
1 avea o casă pe undeva, în afara Londrei. Se întâlniră
oredea el — o d a t ă s a u d e d o u ă ori la petrecerile în aer
har a l e Oliviei C h a s s o n . Şi J a n a t r e b u i e s ă fi fost a c o l o .
C â t e ş a n s e e x i s t a u p e n t r u c a u n u l d i n t r e tinerii i d e a -
ptl ai lui R o b e r t s ă - l c u n o a s c ă p e M a x S t u y v e s a n t şi s ă
a r e i n t r o d u s în F r a n ţ a în m o d f r a u d u l o s , î n t r - u n a d i n
l/lle lui M a x , t o c m a i în n o a p t e a în c a r e Matf s e a f l a
nolo?
Nici o ş a n s ă d i n t r - u n m i l i o n .
Dar chiar a ş a s e î n t â m p l a s e . F i i n d c ă astfel d e lucruri
a întâmplă mereu. Oamenii se minunează de aseme-
oa c o i n c i d e n ţ e , î n s ă t r e c u ş o r p e s t e e l e s p u n â n d : „ C e
tioi-i l u m e a ! " . . . O d o v a d ă î n p l u s c ă v i a ţ a e c i u d a t ă .
Şi a ş a s e f ă c u c ă M a x S t u y v e s a n t , p u r t â n d u n alt
urne şi o b a r b ă d e c u r â n d l ă s a t ă , c u p ă r u l v o p s i t î n c ă
n c â n d f u s e s e la L o n d r a , c u u n a n în u r m ă , s t ă t e a p e o
(radă p u c h i n o a s ă d i n p o r t u l M a r s i l i e i , la o r a d o u ă s p r e -
oce şi j u m ă t a t e n o a p t e a , p e la m i j l o c u l lunii iulie, şi s e
Ha î n o c h i i u n e i b l o n d e a c t i v i s t e r a d i c a l e , ş t i i n d c ă e a îl
unoştea.
în t i m p c e - i s u s ţ i n e a p r i v i r e a , o c h i i J a n e i s e m ă r i r ă .
— C u m ai s p u s c ă t e c h e a m ă ? îl î n t r e b ă .
86 ^udith QMichael

— Max Lacoste.
T r u p u l lui m a s i v e r a c o m p l e t n e m i ş c a t .
„ S e a ş t e a p t ă să-l d a u d e g o l " , g â n d i J a n a .
A v e a i m p r e s i a că tot ce s e p e t r e c e a e r a ireal:
o b o s i t ă , şi î n ţ e p e n i t ă , şi e x c i t a t ă d e t o a t e prin c a r e
c u s e în ultimele d o u ă z e c i şi patru d e ore, iar a c u m stă
d e v o r b ă cu un bărbat p e care ultima dată îl v ă z u s e bl
ş a m p a n i e la un garden-party\n K e n t , un o m c a r e îi i<
p e toţi s ă c r e a d ă c ă el m u r i s e . „ D a r d e c e - a ş face-c
se g â n d i . „II a j u t ă pe R o b e r t , şi R o b e r t e s t e cel m a i l
o m din l u m e , şi p r o b a b i l ştie c u m u l t m a i b i n e de
m i n e c u m s t a u l u c r u r i l e c u el, şi z i c e c ă el m-a scoşi
C h i l e . N u e u o să-i d a u în v i l e a g p o v e s t e a , o r i c a r e a
e a . C e rost ar a v e a ? "
îi î n t â n s e m â n a s u b ţ i r e .
— M ă b u c u r s ă t e c u n o s c . D u m i t a l e - ţ i datol
f a p t u l c ă m ă aflu aici?
— Da.
— Şi ai v e n i t a i c i , s ă - m i d e s c h i z i î n c h i s o a r e a ,
m u l ţ u m e s c . D e s i g u r ai o p ă r e r e f o a r t e b u n ă des|
R o b e r t şi c e e a c e f a c e e l . ,
— S u n t e m b u n i p r i e t e n i , s p u s e R o b e r t . J a n a , s|
oferim ceva de mâncare?
— N u , R o b e r t , m u l ţ u m e s c , d a r pot a ş t e p t a . Câ
d e m e r s p â n ă la... u n d e ne d u c e m ?
— La C a v a i l l o n . V e i v e n i a c a s ă la m i n e d o a r pen
n o a p t e a a c e a s t a ; m â i n e te v e i î n a p o i a la L o n d r a . Si
d o u ă c e a s u r i p â n ă la C a v a i l l o n , p o a t e c h i a r m a i pu|
c u M a x la v o l a n . D a r ar t r e b u i s ă m ă n â n c i c e v a . . .
— Robert, m ă simt foarte bine.
— O clipă, vă rog, zise Max.
Intră în c a f e n e a ; r e v e n i în s c u r t t i m p şi-i dădi
p u n g ă de hârtie.
— S a n d v i ş u r i c u ş u n c ă şi c a f e a . Poţi m â n c a
maşină.
— Mulţumesc.
(s£.6<ţăsiri 87

Dar el o şi l u a s e î n a i n t e , a ş a c ă e a şi R o b e r t m ă r i r ă
u u l ca să-l prindă din urmă. *
In m a ş i n ă , f a t a î n g h i ţ i c u l ă c o m i e s a n d v i ş u l , b ă u ,
tleaua, şi a p o i s e g h e m u i p e b a n c h e t a din s p a t e , a d o r - '.
ind imediat. Se trezi d u p ă î n d e a j u n s d e mult timp p e n t r u
şl da s e a m a c ă s e a f l a u î n C a v a i l l o n , p e n t r u a v e d e a
ivirea l u n g ă c u c a r e M a x îşi luă r ă m a s - b u n , şi p e n t r u
•Imţi m â n a lui R o b e r t s u b b r a ţ u l e i , c â n d o a j u t ă s ă
ne c e l e c â t e v a t r e p t e şi s ă a j u n g ă p â n ă la o c a n a p e a
>|t p r e g ă t i t ă c u a ş t e r n u t u r i şi o c u v e r t u r ă u ş o a r ă .
A d o u a zi d i m i n e a ţ a a b i a fu t i m p s ă d i s c u t e d e s p r e
i r e a l i z a s e e a , î n t i m p ce m e r g e a u s p r e A v i g n o n , d e
ide u r m a s ă ia a v i o n u l d e P a r i s ş i , a p o i , p e cel c ă t r e
>ndra.
— O vacanţă — zise Robert. Nu v o m mai vorbi de *
ol o a l t ă a c ţ i u n e d e - a t a , c â t v a t i m p d e - a c i î n a i n t e . Ai
a t î n C h i l e v r e o o p t luni — e s t e un efort î n d e l u n g a t .
— A ş v r e a totuşi să ştiu ce ai în v e d e r e p e n t r u m i n e .
— D e o c a m d a t ă n i m i c , nu î n c ă . E t i m p s u f i c i e n t ,
ma. N u v r e i s ă t e j o c i c â t ă v a v r e m e ? N-ai un b ă i a t c u
ire s ă te v e z i ?
— D a , dar...
— Atunci, d e o c a m d a t ă asta o să faci.
O s ă r u t ă p e a m â n d o i obrajii şi o î m b r ă ţ i ş a s t r â n s ,
llugând:
— S u n t atât d e m â n d r u d e t i n e ! Şi r e c u n o s c ă t o r —
l l ţ i l v i e s p e r a n ţ a . A c u m d u - t e , o s ă pierzi a v i o n u l . îţi #
il telefona p e s t e c â t e v a s ă p t ă m â n i .
„ E s t e un o m f o a r t e b u n " , g â n d i J a n a .

Şi a c e l a ş i l u c r u i-l s p u s e în a c e a ş i s e a r ă lui A l a n ,
timp c e e r a u în p a t u l a c e s t u i a , la L o n d r a .
— N u v r e a n i m i c p e n t r u e l ; tot c e d o r e ş t e e s t e ca
imenii s ă fie fericiţi. Şi să v a d ă c ă s e f a c e d r e p t a t e .
— P u n p a r i u c ă t o t u ş i se d i s t r e a z ă , d i n t o a t ă c h e s -
asta — s p u s e A l a n , pe un t o n n e r v o s .
S t ă t e a c u l c a t l â n g ă e a , s p r i j i n i n d u - s e î n t r - u n co
mângâindu-i trupul.
— D o a m n e , c e s l a b ă eşti! A r ă ţ i d e p a r c ă d e opt I
n-ai m a i fi m â n c a t .
— M - a m h r ă n i t c u c e m â n c a u ţ ă r a n i i . C e vrei
s p u i p r i n : se d i s t r e a z ă , d i n t o a t ă c h e s t i a a s t a ?
— O h ! Hoţi şi v a r d i ş t i , c o w b o y şi i n d i e n i , tipi ră
tipi b u n i . E m u l t m a i e x c i t a n t d e c â t s ă s t r o p e ş t i c u z
sfinţită. I
— F a c e m a i m u l t d e c â t atât; c o n d u c e o ş c o a l ă .
— A t u n c i e m a i e x c i t a n t d e c â t s ă c o n d u c i o şcoc
— M d a , f ă r ă - n d o i a l ă că este. Dar el c r e d e realme
că poate îmbunătăţi lumea. Pentru toţi, dar îndeos
pentru oamenii săraci.
— Ştiu, îmi vorbeşti întruna despre asta. Dar să
c ă o r i c u i îi p l a c e e m o ţ i a a v e n t u r i i : p r i m e j d i a , s a u măi
c â ţ i v a fiori. Ţie îţi place, altminteri nu te-ai d u c e prin Io
rile a c e l e a . De fapt, a ş v r e a să discut cu tine d e s p r e as
„ N u " , îi r ă s p u n s e în g â n d J a n a . „ N u a c u m . îmi pi*
s-ar p u t e a c a î n t r - o zi s ă te i u b e s c , d a r d e o c a m d a t ă
v r e a u s ă m ă m ă r i t . N u v r e a u s ă î n c e t e z c e e a c e fac. i
d o a r d o u ă z e c i şi ş a s e d e a n i . N u s u n t p r e g ă t i t ă să i
a ş e z la c a s a m e a . "
C ă u t ă un alt s u b i e c t d e d i s c u ţ i e , c a s ă schirr
vorba.
— A l a n , îl ţii m i n t e p e M a x S t u y v e s a n t ?
— S i g u r c ă d a . A f o s t ucis c â n d i-a e x p l o d a t iah
A n u l t r e c u t , nu-i a ş a ?
— Ei b i n e , o să-ţi s p u n c e v a , d a c ă f ă g ă d u i e ş t i
păstrezi pentru tine.
— Dacă aşa vrei...
— Nu, vorbesc serios, Alan. Cred că trebuie
păstrăm secretul.
— A t u n c i n-ar t r e b u i s ă - m i s p u i . A m t e n d i n ţ a să
d a u d r u m u l la g u r ă .
89

— Adevărat? Niciodată nu mi-ai făcut impresia


^ • t a . B i n e , a t u n c i n-o să-ţi s p u n .
— D o a r u n e o r i t r ă n c ă n e s c . P e n t r u tine o s ă t a c . Şi
acum, d a c ă tot ai î n c e p u t , t r e b u i e s ă m e r g i p â n ă la
oapăt. E c e v a în l e g ă t u r ă c u M a x ? U n i n d i v i d ş m e c h e r ,
n i ştii. Era p a t r o n u l „ W e s t b r i d g e " - u l u i . îţi m a i a m i n t e ş t i
povestea aia?
— Da. Chiar o să păstrezi secretul?
— J u r p e m o r m i n t e l e nobililor m e i s t r ă m o ş i .
— Dar t u n-ai s t r ă m o ş i n o b i l i .
— Unul dintre ei era d u c e , pe u n d e v a ; niciodată n-am
acordat mare atenţie unor lucruri de felul acesta —
î n t o t d e a u n a mi s-a p ă r u t c e v a d e p ă ş i t . V r e a u s ă zic,
ultâ-te d e p i l d ă la D e n t o n L o n g w o r t h . D o a m n e S f i n t e !
fie ţi s e p a r e c ă a r a t ă c-ar f a c e p a r t e d i n n o b i l i m e ?
J a n a i z b u c n i în r â s .
— N u , n i m i c a s e m ă n ă t o r c u p o v e ş t i l e c u z â n e . L-ai
văzut î n v r e m e a din u r m ă ?
— O h , c â n d şi c â n d . S u n t e m m e m b r i ai a c e l u i a ş i
club, şi ştii c u m toată l u m e a se d u c e la a c e l e a ş i petreceri.
Al p u t e a a d ă u g a c ă p e t r e c e r i l e s u n t f o a r t e p l i c t i s i t o a r e ,
când nu eşti tu a c o l o . D e n t o n e un tip c u m s e c a d e , s ă ştii.
£1 şi M a x e r a u p r i e t e n i a p r o p i a ţ i .
— N - a m ştiut.
— D e f a p t , nici e u n u ş t i a m , d a r D e n t o n a d e v e n i t
C I t u r b a t c â n d M a x a f o s t u c i s . I n s i s t a î n t r u n a la p o l i ţ i e ,
a l d e s c o p e r e dacă Max era cu adevărat mort sau nu;
aUSţinând că M a x n u e r a o m u l c a r e s ă m o a r ă , c ă a v e a
noroc c â t c i n c i s p r e z e c e p i s i c i , t o a t e c u c â t e n o u ă vieţi
- s o i u l ă s t a d e l u c r u r i , şi d ă - i şi d ă - i . N i c i o d a t ă n - a m
v l z u t p e c i n e v a a t â t d e d i s t r u s c u m p ă r e a e l . Ai d e g â n d
al-mi s p u i s e c r e t u l în l e g ă t u r ă c u b ă t r â n u l M a x ?
— Ei b i n e . . . l-am v ă z u t în F r a n ţ a .
— V r e i s ă s p u i , s t a f i a lui? L a s - o b a l t ă , J a n a , t u n u
crezi în stafii.
90 ^udith QMichael

— L-am v ă z u t p e M a x S t u y v e s a n t . N-a m u r i t . Est*


v i u şi l o c u i e ş t e î n t r - u n o r ă ş e l n u m i t C a v a i l l o n . . . d e fapt
n u s u n t s i g u r ă c ă a c o l o l o c u i e ş t e . N e - a d u s a c o l o p<
R o b e r t şi p e m i n e , şi p e u r m ă a p o r n i t c u m a ş i n a ma
d e p a r t e . D a r t r e b u i e s ă l o c u i a s c ă prin a p r o p i e r e , f i i n d d
a t u n c i c â n d a m p l e c a t d i n M a r s i l i a a s p u s c ă s e duc*
a c a s ă . Şi a r a t ă e x a c t la fel c a î n a i n t e , d o a r c ă a r e barbJ
şi c r e d c ă - ş i v o p s e ş t e p ă r u l . N u e r a r o ş u ?
— C u m u l t e fire c ă r u n t e — c o n f i r m ă A l a n , într-o
d o a r ă . Eşti s i g u r ă c ă e r a M a x ?
— B i n e î n ţ e l e s c ă - s s i g u r ă . L - a m v ă z u t d e câteva
ori la O l i v i a . . . D e fapt, p r i m a d a t ă c â n d l-am v ă z u t a fosl
c u a n i î n u r m ă , şi D e n t o n e r a a c o l o , c u S a b r i n a — ştii tu,
s o ţ i a lui? î n a i n t e s ă fi d i v o r ţ a t . O r i c u m , l-am v ă z u t pe
M a x d e c â t e v a ori la O l i v i a , şi p e u r m ă f o t o g r a f i a lui a
f o s t în z i a r e , c â n d c u t o a t e p o v e s t i t e a l e a în l e g ă t u r ă cu
„Westbridge". E foarte ciudat...
— C i u d a t ! E s t e o n e b u n i e . D e c e i-ar l ă s a p e toţi sJ
c r e a d ă c ă a m u r i t ? P o a t e nu ştie c i n e e s t e ; p o a t e şi-a
pierdut memoria.
— N u , ş i - a dat s e a m a c ă l-am r e c u n o s c u t . Aştepta
s ă zic c e v a .
— Şi ai zis?
— Nu . Alan, el îl ajuta pe Robert; el m-a scos din Chile,
îi d a t o r a m c e v a în s c h i m b . Şi în l a d a f i r m e i lui m ă ascun-
s e s e m . D a c - a ş fi f o s t g ă s i t ă , p u t e a fi u r m ă r i t p e n a l .
— A r fi reuşit s ă s e d e s c u r c e . Ar fi s u s ţ i n u t c ă nu
ştia c u m de-ai ajuns acolo.
— Şi totuşi, ar fi fost g r e u p e n t r u el. V r e a u să s p u n că
s u n t c o n v i n s ă c ă f i r m a lui a r e o b u n ă r e p u t a ţ i e şi n u se
o c u p ă cu c o n t r a b a n d a , a ş a c u m f ă c e a cu „ W e s t b r i d g e " . ,
— Pe t i n e t e - a a d u s în m o d f r a u d u l o s .
— A s t a - i a l t c e v a . A s t a î n s e a m n ă a f a c e f a p t e bune
Pentru Robert.
&l6<ţăsiri 91

— Ei b i n e , d a c ă v r e i s ă ştii p ă r e r e a m e a , şi p a r t e a
•Sta e s t e o n e b u n i e . N u i s e p o t r i v e ş t e lui M a x S t u y v e -
l i n t s ă s e î n c â r d ă ş e a s c ă a ş a , c u un p r e o t , a j u t â n d u - l
l ă lupte p e n t r u d r e p t u r i l e o a m e n i l o r s ă r a c i .
— Şi t o t u ş i e r a M a x , şi f a c e f a p t e b u n e , şi d e a c e e a
n-am zis n i m i c . V r e a u să s p u n c ă p o a t e î n c e a r c ă să
OOmpenseze r ă u ! făcut c u „ W e s t b r i d g e " , a ş a c ă d e c e s ă
nu-l l ă s ă m ? A d i c ă , e u n - a m nici un d r e p t să-l d a u d e g o l .
Şl n-o să-l d a u . Şi nici t u .
— N u , ai d r e p t a t e , s i g u r c ă n u . D o a r c ă — să ştii —
nu-i cinstit faţă d e o a m e n i i c a r e ţin c u a d e v ă r a t la e l să 3

nu le î n g ă d u i s ă a f l e . . .
— A l a n ! Mi-ai f ă g ă d u i t !
— D a , d a , dar, să ştii, r e p o r t e r i i . . . poliţia... tipii d e
(•Iul ă s t a n-ar t r e b u i s ă a f l e . Dar p r i e t e n i i lui? C e c r e z i ?
— D a c ă ar fi v r u t c a ei s ă ştie, le-ar fi s p u s el î n s u ş i .
— M d a , d a r e g r e u s ă ridici t e l e f o n u l şi s ă s p u i :
«Ascultă, b ă t r â n e , s u n t e u , M a x S t u y v e s a n t , şi ştiu c ă t u
m-ai c r e z u t m o r t , în t o a t e lunile a s t e a , d a r f a p t e s t e . . . "
J a n a r â d e a , d a r nu s e s i m ţ e a î n largul e i .
— Mi-ai p r o m i s c ă vei p ă s t r a s e c r e t u l .
El î n ă l ţ ă din u m e r i .
— C u m v r e i t u . A c u m , c e - a r fi s ă n u m a i d i s c u t ă m
d e s p r e M a x ? N u t e - a m v ă z u t d e o p t luni şi c r e d . . .
— D a — s p u s e J a n a , î n c o n j u r â n d u - i g â t u l cu b r a ­
ţele. D a , ar fi f o a r t e plăcut.
— Şi-o s ă r ă m â i c u m i n e tot w e e k e n d - u l ?
— P â n ă l u n i . L e - a m s p u s p ă r i n ţ i l o r c ă luni v o i fi
tcasă.
— O h . Ei b i n e , a t u n c i p u t e m s ă n u ne m a i g â n d i m
la a s t a . P â n ă luni m a i s u n t trei zile î n t r e g i .
Şi a ş a s e f a c e c ă a b i a p e la m i j l o c u l s ă p t ă m â n i i
u r m ă t o a r e , c â n d se d u c e la C l u b , îl î n t â l n i A l a n la bar p e
Denton L o n g w o r t h şi-i s p u s e , strict c o n f i d e n ţ i a l , c ă s e
b u c u r a s e s ă afle c ă b u n u l lui p r i e t e n , M a x S t u y v e s a n t ,
era t o t u ş i în v i a ţ ă şi t e a f ă r , şi c ă l o c u i a î n F r a n ţ a , p e
u n d e v a în a p r o p i e r e d e C a v a i l l o n .
V ^ M a r t h î n c h i s e p r o b e l e d e s â n g e r e c o l t a t e d e li
ş o a r e c i i lui Lu Z h e n î n f r i g i d e r u l d i n b i r o u l s ă u , încui(
u ş a a c e s t u i a şi p ă r ă s i c l ă d i r e a I n s t i t u t u l u i d e Biologie
t r â n t i n d în u r m a lui u ş a d e i n t r a r e . M â n i a şi s u p ă r a r e a !
f ă c e a u s ă - ş i g r ă b e a s c ă paşii î n t i m p c e s t r ă b ă t e a cam
p u s u l . A p r o a p e a l e r g a , f u r i o s p e L u , f u r i o s p e el însuşi
şi s u f e r i n d a t â t d e i n t e n s d i n c a u z a t r ă d ă r i i s o a r t e i di
p a r c - a r fi f o s t v o r b a d e o l o v i t u r ă t r u p e a s c ă . A e r u l erj
a p ă s ă t o r şi f i e r b i n t e c h i a r şi a c u m , la u n u n o a p t e a , ş
d i n s p r e lac n u v e n e a nici o b r i z ă c a r e s ă m a i reduci
z ă p u ş e a l a . U m e z e a l a î n v ă l u i a într-o u ş o a r ă c e a t ă lumi«
nile f e l i n a r e l o r , iar a r b o r i i p ă r e a u c ă m o ţ ă i e şi.dorm.
C a m p u s u l u n i v e r s i t a r e r a atât d e t ă c u t î n c â t p a ş i i Id
G a r t h r ă s u n a u p u t e r n i c p e a l e e a p a v a t ă . La ferestrei*
d o r m i t o a r e l o r c o m u n e s e z ă r e a u l u m i n i , şi el îşi închi­
p u i a s t u d e n ţ i i la p e t r e c e r i d e v i n e r i s e a r a , s a u încovoia)
d e a s u p r a m e s e l o r d e l u c r u , s a u s t â n d î n f o t o l i i , citind
Lu Z h e n se afla în spatele u n e i a din a c e l e ferestre, poat*
s c r i i n d f a m i l i e i c ă m u l t s t i m a t u l s ă u p r o f e s o r Andersen
a v e a s ă t r i m i t ă în c u r â n d a r t i c o l u l lui u n e i r e v i s t e d<
s p e c i a l i t a t e , c ă anii d e s t u d i u şi sacrificii e r a u p e c a l e sJ
s e î n c h e i e prin a p l a u z e g e n e r a l e şi p r i n t r - o triumfătoar*
r e î n t o a r c e r e în C h i n a .
93

Aproape triumfătoare, rectifică Garth în gând.


Aproape. S t i m a t u l p r o f e s o r e r a n e g l i j e n t , îşi p u n e a n u -
n t l e p e o f r a u d ă , şi f u s e s e c â t p e - a c i s ă o t r i m i t ă la o
'«vlstă, astfel î n c â t s-o v a d ă î n t r e a g a l u m e .
Lu ar trebui să ştie. îşi î n c e t i n i g o a n a prin c a m p u s ,
i'antru c e s ă a ş t e p t e p â n ă m â i n e ? Ar trebui să-i spun
**am descoperit, că articolul nu-i va fi publicat, că aici
ni terminat cu el. R e v e n i s p r e d o r m i t o a r e , î n s ă d e d a t a
i i t a paşii i s e t â r a u , şi î n c u r â n d s e opri din n o u . Mai întâi
/ola s ă s e d u c ă a c a s ă ; v o i a s ă s t e a d e v o r b ă c u S a b r i n a .
S e î n t o a r s e i a r d i n d r u m şi i e ş i p r i n î n a l t a p o a r t ă
j o t i c ă d e la u n c a p ă t al c a m p u s u l u i , t r e c â n d a p o i p e
Angă c a s e î n t u n e c a t e , d e - a l u n g u l u n o r s t r ă z i p u s t i i ,
)ână a c a s ă la e l . C a s a lui n u e r a î n t u n e c a t ă : l u m i n a d e
* Intrare e r a a p r i n s ă s t r ă l u c i n d . D e s c h i s e u ş a , i n t r ă , şi
iroă s c a r a c â t e d o u ă t r e p t e d e - o d a t ă . S a b r i n a îl î n t â m -
iinfi î n m i j l o c u l c a m e r e i , îl î m b r ă ţ i ş a , s ă r u t â n d u - l , şi
noordarea ce-i stăpânise trupul începu s ă c e d e z e .
E a îi z â m b i .
— C a f e a şi c h e c în b i b l i o t e c ă . D o a r d a c ă n u v r e i o
»lutură c e v a m a i t a r e .
— O b ă u t u r ă şi p e u r m ă c a f e a . îţi m u l ţ u m e s c , iubito.
C o b o r â r ă la p a r t e r , ţ i n â n d u - ş i b r a ţ u l u n u l î n j u r u l
nljlocului celuilalt. Garth îi s i m ţ e a trupul zvelt s u b rochia
i f o a r ă d e m ă t a s e , graţia lină a m u ş c h i l o r î n t i m p ce
>• m i ş c a , f o r ţ a t r u p u l u i e i , c a r e - l î m b r ă ţ i ş a p e - a l s ă u ,
)Otrivindu-şi p a ş i i c u ai lui. E r a c o p l e ş i t d e a c e l c o n t i n u u
nlracol: f a p t u l c ă î n t o t d e a u n a e x i s t a o u ş ă d e s c h i s ă
>#ntru e l , l ă m p i a p r i n s e p e n t r u e l , şi i u b i r e , c a s ă - i u r e z e
mn-venit.
— D o a m n e , c e bine e s ă fiu aici! E r a m al dracului d e
urlos, şi t o t c e - m i d o r e a m e r a s ă d i s c u t c u t i n e d e s p r e
•ta.
în b i b l i o t e c ă , p r e p a r ă u n a m e s t e c d e s c o t c h şi a p ă
M a d ă u g ă g h e a ţ ă . S a b r i n a a p r i n s e o l a m p ă d e b i r o u , şi
imina b l â n d ă a a c e s t e i a d e s p r i n d e a d i n u m b r ă f o r m e l e
9*

b i n e c u n o s c u t e a l e m o b i l e l o r şi cărţilor, şi a l e t e a n c u r i l o
d e r e v i s t e şi j u r n a l e d e p e m e s e şi p a r d o s e a l ă , şi Gartl
oftă, c a şi c u m ar fi v e n i t î n t r - u n s a n c t u a r .
— Ei, c u m ai r e z o l v a t cu P e n n y ? A a ş t e p t a t A l e x a n
d r a c â t t e - a i d u s s-o iei?
— D a . S p e r c ă a p e t r e c u t b i n e ; n-a v o r b i t p r e a mult
O v o i î n t r e b a m â i n e c u m a fost.
S a b r i n a t u r n ă c a f e a d i n t r - u n t e r m o s şi s e g h e m u
î n t r - u n colţ al c a n a p e l e i .
— A c u m , s p u n e - m i : c e s-a î n t â m p l a t c u L u ?
— A f a l s i f i c a t r e z u l t a t e l e . E x p e r i m e n t u l n-a reuşii
î n s ă el l-a d e s c r i s c a şi c u m ar fi fost o r e u ş i t ă . U n artico
c o n c e p u t î n m o d s t r ă l u c i t , p r e z e n t a t f o a r t e f r u m o s , dai
f i e c a r e c u v â n t fiind o m i n c i u n ă .
— N-a reuşit e x p e r i m e n t u l , s a u a f ă c u t el g r e ş e l i , în
d e c u r s u l lui?
— N-a reuşit. Nici n-ar fi p u t u t . (O p r i v i gânditor,, 1

N u pari s u r p r i n s ă .
— Sunt surprinsă.
— D a r nu ş o c a t ă . N i c i o d a t ă n-ai a v u t î n c r e d e r e Ir
el, nu-i a ş a ?
— în ultima v r e m e , n-am avut. Dar n-aş fi bănui
c h i a r a ş a c e v a . M ă g â n d e a m d o a r c ă - ş i v a î n s u ş i toati
meritele, că te v a folosi spre a m e r g e mai departe ]
l u c r u r i d e felul ă s t a .
— L u c r u r i d e felul ă s t a şi î n c ă m u l t e p e deasupra
a s t a - i e x a c t c e e a c e a f ă c u t . Şi e u ar fi t r e b u i t să ml
p r i n d m a i d e v r e m e . M ă î n g r i j o r a s e r ă u n e o r i rezultatei!
lui, d a r el p ă r e a atât d e s i g u r p e el î n s u ş i , iar e u aveau
î n c r e d e r e în e/, şi nu i-am s u p r a v e g h e a t l u c r ă r i l e ci
d e s t u l ă a t e n ţ i e . Şi a s e a r ă l-am c h e m a t la t e l e f o n pe 8ii
Farver, şi mi-a s p u s că şi ei a v e a u exact aceleaşi pro
b l e m e care m ă î n g r i j o r e a z ă pe m i n e . Lu ie c u n o ş t e a
le m e n ţ i o n a s e m , şi în l u c r a r e a lui se c i o c n i s e d e ele \
î n s ă , d u p ă c u m s - a d o v e d i t , l e - a i g n o r a t . Ar fi putu
a p e l a la Bill, s a u la alţi b i o l o g i din î n t r e a g a ţ a r ă , pentn
(s&ecţăsiri 9S

a o o m p a r a o b s e r v a ţ i i l e , d a r e r a m u l t p r e a al d r a c u l u i d e
încrezut...
— Şi ei i-ar fi s p u s ? N u e x i s t ă m u l t ă c o m p e t i ţ i e î n
Homeniul c e r c e t ă r i i ?
— D a . A i d r e p t a t e . E p o s i b i l c a ei s ă nu-i fi s p u s .
Dar d a c ă m i - a r fi c e r u t , e u i-aş fi t e l e f o n a t lui Bill c u m u l t
timp în u r m ă . N - a m a c o r d a t s u f i c i e n t ă a t e n ţ i e lucrării l u i ,
noum î m i d a u s e a m a , î n s ă tot c e - a v e a d e f ă c u t L u e r a
eă-mi c e a r ă s ă a f l u d i r e c ţ i i l e s p r e c a r e s e î n d r e p t a u alţi
n a r c e t ă t o r i . . . ş t i a c ă a ş fi a f l a t . î n s ă s e a r ă t a a t â t d e
telgur c ă s i n g u r a c a l e c o r e c t ă e r a a l u i . . .
— Sau poate că se t e m e a .
Urmă o tăcere. Apoi Garth replică:
— P o s i b i l , î n s ă e u c r e d c ă - i m a i p r o b a b i l c a el s ă
ll fost î n t r - a t â t d e c o n v i n s c ă g ă s i s e s o l u ţ i a , î n c â t s e
< omporta c a un cal cu ochii legaţi. S a u p o a t e c ă s u n t a d e ­
vărate a m b e l e p r e s u p u n e r i : îi e r a t e a m ă , şi nici n u e s t e
«imul c a r e s ă - ş i p u n ă s u b s e m n u i î n t r e b ă r i i p r o p r i i l e s a l e
toorii. D a r p e u r m ă , c â n d e x p e r i m e n t u l a d a t g r e ş . . .
S e r i d i c ă î n p i c i o a r e şi î n c e p u s ă u m b l e c u p a ş i m a r i
prin î n c ă p e r e . In t i m p c e s t r ă b ă t e a c a m e r a î n l u n g ş i - n
Iuti s i m ţ e a privirea S a b r i n e i u r m ă r i n d u - l . li p l ă c e a s e n z a ­
ţ i i d e a s e şti v ă z u t d e e a , c a şi c u m ar fi f o s t s u s ţ i n u t ,
m â n g â i a t , î n c u r a j a t s ă fie el î n s u ş i f ă r ă a p o z a , f i i n d c ă
A | îl i u b e a a ş a c u m e r a , şi f i i n d c ă î n t o t d e a u n a a v e a s ă - l
iubească. „O iubire lipsită de critică" — g â n d i e l , întâl­
nind p r i v i r e a l i m p e d e a S a b r i n e i , c a r e - l f ă c u s ă s e s i m t ă
mult m a i b i n e d e c â t d a c ă n-ar fi a v u t - o a l ă t u r i .
U m b l ă f ă r ă a s t â m p ă r d e c o l o - c o l o , m i ş c â n d d i n loc
obiectele d e p e rafturi şi m e s e , d e p l a s â n d v r a f u r i l e d e
nftrţi d e p e p a r d o s e a l ă .
— P a r t e a c e a m a i a f u r i s i t ă e s t e c ă el îşi î n c h i p u i e
n | putea să iasă b a s m a curată. Lucrează într-unui din
i i l e mai acute d o m e n i i ştiinţifice din zilele noastre,
împreună c u s u t e d e alţi c e r c e t ă t o r i , toţi g a t a s ă reia e x ­
perimentele lui din clipa în c a r e ar fi p u b l i c a t e , p e n t r u a s e
96 ^Şudith QMichael

b a z a p e e l e şi a d u c e c e r c e t a r e a şi m a i d e p a r t e . Ştia
nici u n u l n-ar fi p u t u t r e p e t a e x p e r i m e n t u l , d e o a r e
a c e s t a n u r e u ş i s e , şi c u t o a t e a c e s t e a a m e r s î n a i n t e
a construit o clădire elegantă pe o fundaţie putredă,
şi c u m e l e g a n ţ a a r fi f o s t s i n g u r u l l u c r u i m p o r t a n t . Iar i
n u e r a m a t e n t . A r fi t r e b u i t s ă m ă î n t â l n e s c c u el să
t ă m â n a l , s ă - l s i l e s c s ă e x p l i c e şi s ă s u s ţ i n ă fieca
etapă a experimentului s ă u . Dar a m avut încredere
el. Şi a m fost neglijent.
— N u c r e d — s p u s e S a b r i n a , g â n d i t o a r e — c ă as
e s t e p r i m a o a r ă c â n d î n c e r c e t a r e a ş t i i n ţ i f i c ă s e întâr
plă a ş a ceva.
O a r e c u m ruşinat, Garth izbucni în râs.
— N u , ai d r e p t a t e . S i g u r c ă n u - i p r i m a o a r ă . Şi ni
u l t i m a : î n t o t d e a u n a e x i s t ă o a m e n i c a r e , d a c ă s e poti
n e s c n e m a i g ă s i n d s o l u ţ i i , f a l s i f i c ă r e z u l t a t e l e . Nicioda
n - a m î n ţ e l e s c u m p o t f a c e a s t a , şi nu-l î n ţ e l e g nici p e L
î n s ă ştiu c ă a s e m e n e a o a m e n i există. Unii dintre ei ajur
p e p r i m a p a g i n ă d i n New York Times, u n d e a ş fi apăr
şi e u d a c - a ş fi trimis spre p u b l i c a r e articolul lui L u . Şi n-i
m a i fi f o s t d i r e c t o r al v r e u n u i i n s t i t u t d e g e n e t i c ă , ni
a i c i , nici î n a l t ă p a r t e . A ş fi fost n o r o c o s d a c ă a ş fi rămi
î n î n v ă ţ ă m â n t . C l a u d i a a r fi a v u t d e î n f r u n t a t mul
presiuni pentru îndepărtarea m e a .
R ă m a s e a d â n c i t î n c o n t e m p l a r e a v e t r e i întunecat
b i n e c u r ă ţ a t e î n v e d e r e a v e r i i . D u p ă u n t i m p , adăugi
— Eram atât d e m â n d r u de e l .
S a b r i n a s i m ţ i d i s p e r a r e a *din g l a s u l lui şi sufe
pentru el.
— îţi d ă d e a t o a t e m o t i v e l e p e n t r u a fi m â n d r u , li
e x i s t a nici o p o s i b i l i t a t e p r i n c a r e t u s ă fi ştiut c ă a v e a i
facă aşa ceva.
— D a r a m i n ţ i t şi î n a l t e p r i v i n ţ e , n u n u m a i î n legi
t u r ă c u m u n c a l u i . N u n u m a i c ă ş i - a f a l s i f i c a t lucrare
d e c e r c e t a r e , r i s c â n d u - ş i c a r i e r a , d a r a r i s c a t - o ş i pe
m e a , şi p r i n a s t a n e - a r fi d ă u n a t n o u ă t u t u r o r . î n toa
97

rtOele seri c â n d s t ă t e a m la m a s a n o a s t r ă , p u r t â n d u - s e
d l p a r c ă i-ar fi p l ă c u t s ă f a c ă p a r t e d i n f a m i l i a n o a s t r ă . . .
şl asta e r a t o t o m i n c i u n ă .
— îi p l ă c e a — r e p l i c ă S a b r i n a , a p r o p i i n d u - s e d e e l .
li ara d o r d e f a m i l i a l u i , îi p l ă c e a s ă f a c ă p a r t e d i n t r - a
noastră şi n e s i m p a t i z e a z ă p e t o ţ i . P e t i n e t e a d o r ă ,
rtarth. îţi a d u c i a m i n t e c â n d ţ i - a m s p u s a s t a ? L - a m privit
nu a t e n ţ i e c u m s e uita la t i n e , şi ştiu c ă te i u b e ş t e . Şi d e
aoeea c h i a r m ă î n t r e b . . . eşti s i g u r c ă el c u n o ş t e a r e a l ­
mente t o a t e i m p l i c a ţ i i l e f a p t e i s a l e ?
— A l u c r a t î m p r e u n ă şi c u alţi o a m e n i d e ş t i i n ţ ă . Şi
& foarte i n t e l i g e n t . Ş t i a .
— D a r c â n d v e i d i s c u t a c u e l , ai p u t e a î n c e r c a s ă
afli c e a v e a î n m i n t e , î n loc s ă - l a c u z i d i r e c t . E p o s i b i l c a
al l ă n u s e fi g â n d i t la t o a t e c o n s e c i n ţ e l e . Pur şi s i m p l u
nu-mi v i n e s ă c r e d c ă t e - a p u s în p r i m e j d i e c u b u n ă -
ştiinţă.
Garth cumpăni această presupunere.
— N u ş t i u . S e p o a t e . C e l m a i p r o b a b i l e s t e c ă ştia
ne f ă c e a şi r e g r e t ă , d a r s e n t i m e n t e l e f a ţ ă d e m i n e n u
arau î n d e a j u n s d e p u t e r n i c e p e n t r u a d e p ă ş i p r e s i u n i l e
rtln p a r t e a f a m i l i e i şi a g u v e r n u l u i s ă u . Ei b i n e , m ă v o i
lămuri m â i n e d i m i n e a ţ ă .
O îmbrăţişa, adăugând:
— Ştii? S i n g u r u l l u c r u c a r e m i - a d o m o l i t s u p ă r a r e a
Irt n o a p t e a a s t a a f o s t f a p t u l d e a fi s i g u r c ă p u t e a m v e n i
aoasă, la t i n e . N i m e n i altul n u m ă a j u t ă c a t i n e s ă - m i l i m -
p|2esc p r o b l e m e l e c a r e m ă f r ă m â n t ă . E g r e u s ă c o n t i n u i
a l c r e z i c ă poţi f a c e o r d i n e î n p r o p r i a - ţ i l u m e c â n d t o a t e
na î n c u r c ă ; î n s ă , n u ştiu c u m , d a r t u reuşeşti s ă faci a s t a :
m l ajuţi s ă c r e d c ă - i p o s i b i l . . .
Aşa cum nimeni n-a făcut vreodată. G â n d i a c e s t l u -
nru, d a r n u - l p u t e a e x p r i m a î n c u v i n t e , n i c i o d a t ă n u - l v a
putea r o s t i . N i c i o d a t ă n u - ş i v a î n g ă d u i s ă s p u n ă c ă , î n
urmă c u m u l t t i m p , el şi S t e p h a n i e îşi p i e r d u s e r ă d r u m u l
^udith QMichael

astfel î n c â t ani d e - a r â n d u l f u s e s e r ă incapabili s ă cree2


— a ş a c u m r e u ş i s e r ă el şi S a b r i n a — un loc a l lor şi
c o n ş t i i n ţ ă d e s i n e c a e l e m e n t s t a b i l şi t r a i n i c î n t r - o lum
nesigură.
— ... şi v r e a u s ă - ţ i m u l ţ u m e s c — c o n t i n u ă c u gla
t a r e — p e n t r u t o t c e - m i d ă r u i e ş t i în f i e c a r e z i , zi d e zi.
— D a r şi t u f a c i a c e l a ş i l u c r u p e n t r u m i n e . înto
d e a u n a î m i p a r e c e v a n o u şi m i n u n a t , b a c h i a r surprin
zător, şi atunci m ă simt e x t r e m d e r e c u n o s c ă t o a r e , fiindo
m ă aflu a c o l o u n d e d o r e s c s ă f i u , şi p e n t r u c ă sunt alătui
d e t i n e , şi n i c i o d a t ă n u d o r e s c s ă fiu c u n i m e n i a l t u l , |
p e n t r u c ă - i atât d e b i n e s ă t e i u b e s c . . .
G u r a lui o î n t â l n i p e - a e i , şi S a b r i n a î n c h i s e o c h i i , ia
b r a ţ e l e ei î n c o n j u r a r ă f o r m a b i n e c u n o s c u t ă a umerik
lui G a r t h , şi t r u p u l a c e s t u i a îşi potrivi p e r f e c t contururil
c u al e i . T o t u l e r a a c u m c e v a f a m i l i a r , la fel d e primite
c a şi c a m e r e l e şi f e r e s t r e l e l u m i n a t e a l e c a s e i lor, şi c
f i e c a r e s ă p t ă m â n ă şi l u n ă c e t r e c e a , ei d e v e n e a u mi
c o n ş t i e n ţ i d e a p r o p i e r e a d i n t r e ei şi d e f a p t u l c ă tot ce
u n e a e r a c e v a ce le a p a r ţ i n e a p e n t r u t o t d e a u n a , nu doa
o relaţie s t a b i l i t ă , î n t r - u n e c h i l i b r u p r e c a r , p e b a z a uni
î n ş e l ă c i u n i . S e s ă r u t a r ă şi s e ţ i n u r ă î m b r ă ţ i ş a ţ i , conte
p i n d u - s e u n u l c u a l t u l c u u ş u r i n ţ a u n u i î n o t ă t o r car
a l u n e c ă f ă r ă efort p r i n a p ă — lipsit d e g r e u t a t e , aproap

p r o p r i u l eu c a i n d i v i d , t r i u m f ă t o r şi p u t e r n i c ; indepeii
d e n t , d a r c u a t â t m a i plin d e c u r a j şi e n e r g i e p r i n ceel
ce împărtăşea celălalt.
— Hai la etaj — ş o p t i G a r t h — a l t m i n t e r i ne von
m u l ţ u m i c h i a r c u c o v o r u l d e - a i c i . T o a t ă s e a r a te-an
dorit.
Sabrina râse.
— T o a t ă s e a r a t e - a i g â n d i t la >4DA/ ~uri falsificato
1

1 ADN- Prescurtare de la acid desoxiribonucleic, elerno'


transmiţător de informaţii genetice în organismele vii (n.t.)
(s&eqăsiri 99
» t
— O parte din mine, da. Cealaltă parte te d o r e a ,
întotdeauna există o parte care te doreşte.
O î n c o n j u r ă m a i s t r â n s c u b r a ţ u l şi p o r n i s p r e s c a r ă .
— Luminile...
— Le va stinge d o a m n a Thirkell mâine d i m i n e a ţ ă ,
• p u n e a i c ă v r e i s ă m ă o b i ş n u i e s c s ă fiu r ă s f ă ţ a t şi s e r v i t
de alţii. Uite c e - a i r e a l i z a t !
S a b r i n a c h i c o t i iar şi în r â s u l ei G a r t h a u z i i u b i r e ,
m u l ţ u m i r e şi î n c â n t a r e , şi s e s i m ţ i c u p r i n s d e un v a l d e
fericire, c ă el f u s e s e c e l c a r e r e î n v i a s e t o a t e a c e s t e a .
Oâcă un bărbat poate dărui asta femeii pe care o iubeşte,
$f trebui să fie capabil să realizeze orice.
R a z e l e lunii s e r e v ă r s a u în d o r m i t o r u l lor, c o l ţ u r i l e
r i m a s e în u m b r ă p ă r â n d î n t u n e c a t e î n c o n t r a s t c u l u ­
mina d e un a l b p u r . P l e d u l e c o s e z d e p e p a t u l lor — o
îmbinare d e n u a n ţ e p a s t e l a t e — e r a s i n g u r a p a t ă d e c u ­
loare d i n c a m e r ă . S a b r i n a t r a s e la o p a r t e p l e d u l şi s e
OUlcară a m â n d o i pe c e a r ş a f u l r ă c o r o s , în î n c ă p e r e a răco­
roasă, g u r i l e şi m â i n i l e lor r e d e s c o p e r i n d u - s e r e c i p r o c ,
şl a p o i G a r t h fu î n l ă u n t r u l e i , tot a t â t d e l e s n e , la fel d e
firesc c a o c o n v e r s a ţ i e , t r u p u r i l e lor î n t r e p ă t r u n z â n d u - s e
întocmai c a m a i î n a i n t e g l a s u r i l e lor, î n b i b l i o t e c ă . „ D a r
Ohiar e s t e o c o n v e r s a ţ i e " — o s t r ă b ă t u un g â n d p e S a ­
brina. „ O r i c e a m f a c e , o r i u n d e n e a f l ă m , ne v o r b i m u n u l
altuia. D a r nu-i c e v a c o m p l e t d e c â t a t u n c i c â n d s u n t e m
împreună."
G a r t h îi z â m b i şi-i s p u s e :
— Da, iubito.
Şi îşi uni g u r a c u a e i .
R ă m a s e r ă t r e j i a p r o a p e p â n ă - n z o r i şi t o a t e a c e l e
:

o e a s u r i p e t r e c u t e î m p r e u n ă îi c o n f i r m a u î n c ă o d a t ă
Iul G a r t h c â t ă n e v o i e a v e a d e e a , n u n u m a i c â n d s e
î n t â m p l a c e v a r ă u , d a r şi c â n d t o t u l e r a b i n e . O ţ i n e a
î m b r ă ţ i ş a t ă c u o a r d o a r e n ă s c u t ă din f a p t u l de a şti
Olt d e c u m p l i t ar fi s-o p i a r d ă , şi d i n f e l u l î n c a r e - i
100
r ă s p u n d e a e a , î n ţ e l e g e a c ă şi e a s e t e m e a d e acee<
p o s i b i l i t a t e a m e n i n ţ ă t o a r e — c ă p u t e a u fi d e s p ă r l
d e c e v a : o boală, m o a r t e a , sau cine ştie ce evenime
n e p r e v ă z u t , s a u o i d e e n e b u n e a s c ă d e f e l u l acele
c a r e - i a d u s e s e u n u l l â n g ă c e l ă l a l t , î n u r m ă c u rr
p u ţ i n d e u n a n . Ş i , p r i n ş i în i r o n i c a u r z e a l ă de şanse
p r o b a b i l i t ă ţ i , f ă c e a u d r a g o s t e c u o i n t e n s i t a t e c e pan
t o t mai m a r e c u f i e c a r e s ă p t ă m â n ă ce t r e c e a , p e măsu
c e r e c o m p e n s e l e lor c r e ş t e a u şi reticenţele le d i s p ă r e a
î n d i m i n e a ţ a u r m ă t o a r e , G a r t h c o n t i n u a să s!m
a c e a i n t e n s i t a t e şi s ă v a d ă în m i n t e s u r â s u l S a b r i n e i ,
timp ce străbătea c a m p u s u l universitar, c a m ameţit d
t o r i t ă lipsei d e s o m n , d a r î n t r - a t â t d e î n d r ă g o s t i t , încâ
s e p ă r e a i m p o s i b i l c ă l o c u i a î n t r - o l u m e în c a r e ex s
f r a u d e , t e a m ă şi c o n f r u n t a r e . „Şi c u m p ă r a r e a cong?a
m a n i l o r " — m e d i t a , l ă s â n d d e o c a m d a t ă d e o p a r t e Irtc
nirea sa de peste câteva minute cu Lu Z h e n , pentru \
g â n d i la d r u m u l p e c a r e , d e - a c u m în d o u ă s ă p t ă m a i
a v e a s ă - l f a c ă la W a s h i n g t o n , î m p r e u n ă c u C l a u d i a ,
t r e c â n d a p o i c u g â n d u l la p o l i t i c a u n e i u n i v e r s i t ă ţ i
r i t u a l u r i l e s o l i c i t ă r i l o r d e c r e d i t e ; la p r o i e c t e l e d e cerc
t a r e c a r e d ă d e a u r o a d e c a şi la c e l e l a l t e , c a r e c ă d e a u
p ă m â n t ; şi la t i m p u l d a t o r a t nevoilor s t u d e n ţ i l o r ea
m e r i t a u t o t c e le p u t e a oferi el m a i b u n . T o a t e acestf
f ă c e a u p a r t e d i n l u m e a î n c a r e t r ă i a u ei şi S a b r i n a , îm
n i m i c — îşi s p u s e G a r t h , a p r o a p e c a u n tei d e l e g ă m â
— nici o p r o b l e m ă , fie e a m a j o r ă s a u m ă r u n t ă , n u se \
i n t e r p u n e î n t r e e i . V o r fi v i g i l e n ţ i , s e v o r a p ă r a ş i , oneâ
a t e n ţ i e şi e n e r g i e ar fi n e c e s a r ă , n u vor l ă s a s ă I
d e s p ă r ţ i ţ i d e a b s o l u t n i m e n i şi n i m i c .
T e l e f o n a s e c e v a m a i d e v r e m e , s p u n â n d u - i Sus l
s ă - l î n t â l n e a s c ă la z e c e , şi c â n d u r c ă în g r a b ă scările
v ă z u aşteptând lângă uşa birouiui s ă u .
— B u n ă - d i m i n e a ţ a , d o m n u l e p r o f e s o r ! îl s a l u t a I
c u un z â m b e t larg. mtinzându-i m â n a . V o m discuta d e r p
^ „OKeşisiri 101
neta i n f o r m a t i v ă c ă t r e r e v i s t a Science, prin c a r e - m i
i n u n t d e s c o p e r i r e a ? A m scris-o azi-noapte, trebuie să
v-0 arăt. O vor p u b l i c a în u r m ă t o a r e a lor ediţie, nu-i a ş a ?
f l pe u r m ă , m a i t â r z i u , v o r p u b l i c a a r t i c o l u l . B i n e î n ţ e l e s
Ol a s t a n u v a d u r a m u l t , a ş a c u m z i c e a ţ i şi d u m n e a ­
voastră: d e s c o p e r i r i l e i m p o r t a n t e a u p r i o r i t a t e la p u b l i -
Oire. A ş a d a r — a d ă u g ă s c o ţ â n d d i n g e a n t a lui o f o a i e
d l hârtie — iat-o. C r e d că veţi c o n s t a t a că s p u n e tot
01-ar fi n e c e s a r .
— Poate nu chiar totul.
Garth descuie uşa biroului s ă u , o fixă astfel încât să
f l m â n ă d e s c h i s ă , şi s e a ş e z ă la b i r o u .
L u îşi a d u s e un s c a u n l â n g ă c o l ţ u l a c e s t u i a ( l o c u l
•Iu p r e f e r a t ) şi s e a p l e c ă î n a i n t e , c o n t i n u â n d s ă - ş i ţ i n ă
l O r i s o a r e a şi p ă s t r â n d u - ş i z â m b e t u l .
— Şi c e a ş fi p u t u t o m i t e ?
< — O e x p i i c a ţ i e a m o d u l u i î n c a r e t e a ş t e p ţ i c a alţi
Otfneni d e ş t i i n ţ ă s ă r e p e t e e x p e r i m e n t u l t ă u .
O c h i i lui Lu s e m ă r i r ă , e x p r i m â n d u - ş i m i r a r e a ,
— Să-l repete? Dar fără-ndoială...
Şi p e u r m ă , în t i m p c e G a r t h îl p r i v e a fix, c u v i n t e l e i
N I o p r i r ă ş i , f o a r t e l e n t , z â m b e t u l îi d i s p ă r u .
G a r t h d e s c u i e s e r t a r u l d e d e a s u p r a al b i r o u l u i şi
M O a s e e x e m p l a r u l l e g a t al a r t i c o l u l u i c e d e s c r i a l u c r a -
f f ţ lui L u . S e d u s e la frigiderul din colţul î n c ă p e r i i şi a d u s e
P Ş m a s ă f i o l e l e c u p r o b e l e d e s â n g e r e c o l t a t e în n o a p -
I I I p r e c e d e n t ă . î n f i n e , s c o a s e d i n t r - u n s e r t a r al u n u i
dMlap-fişier f o a i a t i p ă r i t ă d e c a l c u l a t o r , c u r e z u l t a t u l
a n a l i z a t o r u l u i d e s â n g e . L u îi u r m ă r e a c u privirea.^de-
O i ţ e l e , în t i m p c e el ie p o t r i v e a î n o r d i n e .
— Nu-ţi voi înainta articolul s p r e publicare î n p a & f i c e ,
f i nici n o t a p e c a r e - a i s c r i s - o . S u n t s i a u r c ă ^ t i i ^ î n r.&
muză.
— N u . Nu înţeleg?! V-aţi pus n u m e l ^ ^ a r t i c d k Ati
ipUS c ă - l v e ţ i t r i m i t e luni
102

— Ţ i - a m s p u s şi c ă - n c u r s u l a c e s t u i s f â r ş i t d e sâf
t ă m â n ă a v e a m s ă - l r e v ă d . A z i - n o a p t e l-am p a r c u r s î
î n t r e g i m e , şi c e v a d i n el m ă d e r a n j a — s u p o z i ţ i a c ă ar
n e c e s a r ă o s i n g u r ă g e n ă . Ştii c ă a m d i s c u t a t a s t a , d
câteva ori, deşi nu am urmărit ce făceai. Atenţia m
f o s t a b s o r b i t ă d e alte p r o b l e m e .
— Dar este o s i n g u r ă g e n ă ! D a c ă mi-aţi citit a r t i c o l
ştiţi c - a m d o v e d i t a c e s t l u c r u !
P ă r e a uluit şi p r o f u n d s e r i o s , şi t i m p d e o s e c u n d
G a r t h s e î n t r e b ă d a c ă n u c u m v a s e î n ş e l a s e : dac
r e c o l t a s e s â n g e d e la alţi ş o a r e c i d e c â t cei d e la car
t r e b u i a ; d a c ă a n a l i z a t o r u l d e s â n g e nu f u n c ţ i o n a s e bine
d a c ă Bill F a r v e r g r e ş i s e .
C u n e p u t i n ţ ă . T o a t e a c e s t e lucruri ar fi t r e b u i t să s
î n t â m p l e s i m u l t a n î n n o a p t e a t r e c u t ă , şi a ş a c e v a er
a t â t d e i m p r o b a b i l , î n c â t d e v e n e a i m p o s i b i l . Lu Zhe
e r a u n a c t o r d e s ă v â r ş i t . C u n o ş t e a şi el a d e v ă r u l .
— Pro bele a s t e a d e s â n g e l e - a m recoltat azi-noapt
d e la ş o a r e c i i t ă i . A c e s t a e s t e r e z u l t a t u l a n a l i z a t o r u l i
d e s â n g e . Ştii c e c o n ţ i n e — î n d o s a r e l e t a l e ai distru
t e a n c u r i întregi d e rezultate identice cu a c e s t a . S a u le-;
d i s t r u s , c â n d ai c o n s t a t a t c ă d e m o n s t r a u î n t o t d e a u n
c ă ş o a r e c i i tăi s u n t s ă n ă t o ş i ?
U r m ă o t ă c e r e şi G a r t h c o n t i n u ă :
— P o a t e v r e i s ă - l citeşti p e a c e s t a .
M â i n i l e lui L u îi r ă m ă s e s e r ă p e g e n u n c h i . Ridic
aproape imperceptibil din umeri.
— Ei d a , d o m n u l e p r o f e s o r , d a r ştiţi, n - a r e impoi
tanţă. Pe u n d e v a , în cursul e x p e r i m e n t u l u i , a m comis
g r e ş e a l ă . N-a f o s t b i n e , r e c u n o s c , î n s ă e r a v o r b a doa
d e p r o c e d e u . B i n e î n ţ e l e s c ă m i - a a f e c t a t rezultatei*
î n s ă n u şi î n s u ş i p r o i e c t u l d e c e r c e t a r e . T o t c e trebui
s ă f a c e s t e s ă r e p e t e x p e r i m e n t u l î n m o d c o r e c t şi rezu
t a t e l e v o r fi î n t o c m a i c e l e d e s c r i s e î n a r t i c o l u l m e u . \
alţi o a m e n i d e ş t i i n ţ ă îl v o r p u t e a r e p r o d u c e şi-i v o r cor
s t a t a a d e v ă r u l . P r o f e s o r e , ştiu că a m d r e p t a t e , şi asta
(s^eqăsiri 103

n t a a c e e s t e i m p o r t a n t : t e o r i a şi e x p e r i m e n t u l , n u
arorile m e l e d e p r o c e d u r ă . A ş a c ă , v e d e ţ i , nu e x i s t ă nici
un m o t i v d e î n g r i j o r a r e .
U i m i r e a îl l ă s ă p e G a r t h f ă r ă g r a i . îl p r i v e a fix p e Lu
/ h a n , c a şi c u m ar fi î n c e r c a t s ă identifice o s p e c i e n o u ă .
I u îl î n a p o i a p r i v i r e a plin d e î n c r e d e r e — d o i o a m e n i d e
silinţă f a ţ ă - n f a ţ ă . T ă c e r e a se p r e l u n g i . O m i n g e s e izbi
da c l ă d i r e c h i a r s u b f e r e a s t r a b i r o u l u i ; s t u d e n ţ i i s p o ­
rovăiau d i n c o l o d e u ş a d e s c h i s ă , î n d r e p t â n d u - s e s p r e
l a b o r a t o a r e l e d e la c a p ă t u l c o r i d o r u l u i ; mulţi d i n t r e p r o -
faiori t u n d e a u peluzele, se plimbau agale, sau z ă c e a u
intr-un h a m a c , cu o b e r e şi o c a r t e : p e n t r u ei era un w e e k -
«nd o b i ş n u i t . î n s ă p e n t r u G a r t h e r a s f â r ş i t u l u n u i v i s , şi
d u r e r e a şi m â n i a c a r e - l c h i n u i s e r ă î n n o a p t e a t r e c u t ă
II I n j u n g h i a r ă d i n n o u .
Nu lăsă să se v a d ă nimic din suferinţa lui. Stătea
n i m i ş c a t , şi m i n u t e l e t r e c e a u , şi î n c u r â n d Lu nu m a i
pUtu s u p o r t a t ă c e r e a .
— A ş a c ă veţi t r i m i t e a r t i c o l u l . C a şi n o t a .
— N u , b i n e î n ţ e l e s c ă n u . Nu-ţi d a i s e a m a c e v o r ­
beşti. A i s c r i s o p o v e s t e c u z â n e şi ai d e n u m i t - o a r t i c o l
ştiinţific, iar p e t i n e t e - a i n u m i t o m d e ş t i i n ţ ă . N u eşti o m
de ş t i i n ţ ă ; n u ai nici un d r e p t s ă f a c i p a r t e d i n c o m u n i ­
tatea ş t i i n ţ i f i c ă . N e p e t r e c e m v i e ţ i l e d e d i c a t e c e r c e t ă r i i
ou o t o t a l ă f i d e l i t a t e f a ţ ă d e tot c e e a c e se p o a t e d o v e d i ;
o l u t ă m l e g ă t u r i — î n t r e c a u z ă şi e f e c t , î n c e p u t şi s f â r ş i t ,
s/lată şi m o a r t e — şi le u r m ă r i m i n d i f e r e n t î n c o t r o , n e
duc, şi d a c ă ne a d u c î n t r - u n d r u m î n f u n d a t c ă u t ă m a l t e
l>0teci, iar c â n d g ă s i m c e e a c e - a m c ă u t a t , s a u c â n d d ă m
da c e v a v a l o r o s , i n s i s t ă m a s u p r a a c e l u i lucru p â n ă c e
d o v e d i m iar şi iar c ă e s t e r e a l , că-i c o r e c t , şi c ă alţii n e
l)0t u r m a ; c ă a m f ă c u t u n p a s î n a i n t e , i n d i f e r e n t cât d e
tnlc, p e l u n g a c a l e a ş t i i n ţ e i , şi u n n o u î n c e p u t p e n t r u . . .
— D o m n u l e p r o f e s o r , a s t a - i v o r b ă r i a p e c a r e le-o
oferiţi n o v i c i l o r . V - a m m a i a u z i t . E s t e şi i n t r o d u c e r e a la
10* oŞudith QMichael

c a r t e a d u m n e a v o a s t r ă . E f o a r t e i m p r e s i o n a n t ă . Da
p r e a p u ţ i n e lucruri d i n l u m e a r e a l ă s u n t atât d e limpez
Ştiţi a s t a . A v e ţ i d e - a f a c e c u politicieni şi c u o a m e n i d
a f a c e r i , şi î n t o t d e a u n a ei o c o l e s c r e g u l i l e . O c o l e s c şi ei
u n e l e i n f o r m a ţ i i , a t â t a tot, d e o a r e c e e u ştiu c ă experi
m e n t u l m e u v a sta în p i c i o a r e ; ştiu c ă r e z u l t a t e l e v o n
g ă s i t e d e alţii. A c e s t a - i a d e v ă r u l m e u , iar eu sunt o m di
ştiinţă şi privesc a c e s t l u c r u c u a c e e a ş i s e r i o z i t a t e ci
c a r e s p u n e ţ i c-ar t r e b u i s-o c o n s i d e r e toţi o a m e n i i di
ştiinţă.
— Ai fi în stare s ă azvârli pe f e r e a s t r ă ştiinţa! replici
G a r t h silindu-se s ă r ă m â n ă c a l m , deşi m â n i a îi s p o r e a , ci
atât mai mult cu cât f u s e s e prins c ă se repetă — greşeai
d e c a r e o r i c e p r o f e s o r s e t e m e . Ai p u b l i c a o minciun
d i n c a u z a u n e i a r o g a n t e n e b u n e prin c a r e susţii c ă <
c u n o a ş t e a d e v ă r u l , în c i u d a r e z u l t a t e l o r e x p e r i m e n t u l
care dovedesc că greşeşti.
— N u g r e ş e s c ! P r o f e s o r e , p r o f e s o r e , t o t u l funcţia
n e a z ă p e r f e c t ! Aţi f o s t atât d e e m o ţ i o n a t . . . şi a c u m v ă v
a d u c e o m a r e g l o r i e , a t â t d u m n e a v o a s t r ă , c â t şi inst
t u t u l u i . . . veţi fi c e l e b r u ! Aţi p u t e a p r i m i c h i a r şi premii
Nobel!
G a r t h se simţi b r u s c c u p r i n s d e d i s p r e ţ .
— A s e a r ă i-am t e l e f o n a t lui Bill Farver, la Berkelej
A l u c r a t p e b a z a a c e l o r a ş i p r e m i z e c a şi t i n e . I
a m i n t e ş t i c ă a m d i s c u t a t d e s p r e a s t a ? El şi e c h i p a lui a
a j u n s la c o n c l u z i a c ă t r e b u i e s ă e x i s t e c e l p u ţ i n dou
g e n e , poate mai multe...
T r e c u în r e v i s t ă t o t u l , d e s c r i i n d alte teorii şi expei
m e n t e , a l e g â n d u - ş i c u g r i j ă f i e c a r e c u v â n t a s t f e l înci
s ă n u r ă m â n ă nici un d u b i u . C â n d î n c h e i e , L u priva
d i n c o l o d e el, a f a r ă , p e f e r e a s t r ă ; faţa îi e r a t r a s ă , obra
s c o f â l c i ţ i , c a şi c u m ar fi î m b ă t r â n i t în t i m p c e asculta.
— N-am a v u t nici o d o v a d ă c u p r i v i r e la t o a t e astei
ş o p t i . A m t r e c u t prin t o a t e e t a p e l e , şi nu e x i s t a nici u
semn... i
— A u e x i s t a t s e m n e , iar noi a m d i s c u t a t d e s p r e e l e ,
•plică G a r t h , p e u n t o n c a t e g o r i c . D a r t u ai a l e s o a l t ă
irecţie.
— T o ţ i o a m e n i i d e ş t i i n ţ ă p r o c e d e a z ă a ş a . ( L u îl
tivea p e G a r t h , p ă r â n d a c u m c ă i m p l o r ă . ) D e c i d e m
Arul fapt să-i a c o r d ă m atenţie şi c e s ă i g n o r ă m . A m făcut
nea c e f a c e orice o m d e ştiinţă. P r o f e s o r e , p o t folosi
lAta c â t a m r e a l i z a t ; n u - m i v a l u a m u l t t i m p s ă r e i a u
•Iul şi s ă e l a b o r e z o n o u ă a b o r d a r e . Ş t i u c ă p o t g ă s i
•luţia şi să-i î n v i n g p e indivizii d e la B e r k e l e y . Ştiu m a i
uilte lucruri d e c â t e i . . .
— Ştii p e d r a c u ' ! A i o m i n t e i s t e a ţ ă , L u , î n s ă t e
işl c o n d u s d e î n g â m f a r e , d e a m b i ţ i e şi d e t e a m ă , şi
k)l c e a m a i i n t e l i g e n t ă m i n t e n u c o n t r a b a l a n s e a z ă
>*ta a c e s t e a . Ai d r e p t a t e : d e c i d e m a s u p r a c ă r o r l u c r u r i
l ne c o n c e n t r ă m a t e n ţ i a , d a r n u f a c e m a s t a c h i a r d e la
ioeput; o f a c e m c â n d c u n o a ş t e m m a i m u l t e î n l e g ă t u r ă
i opţiunile n o a s t r e . T u e r a i g r ă b i t , a ş a c ă ai h o t ă r â t d e
i î n c e p u t c e a v e a i s ă d e s c o p e r i , i a r a p o i ţi-ai p o t r i v i t
<perimentele d u p ă d o r i n ţ ă , p e n t r u a d e s c o p e r i c e e a
»|l p r o p u s e s e i . Ş i c â n d n-ai reuşit, ai p u s p e h â r t i e o
'Amadă d e r e z u l t a t e d e a n a l i z e d e s â n g e f a l s i f i c a t e şi
\ ai lăsat s ă - m i p u n n u m e l e p e a c e a m i n c i u n ă .
— D a r c r e d e a m c ă . . . a t u n c i c â n d a ş fi r e f ă c u t t o t u l ,
u t erorile pe care le-am comis...
— î n t r e g p r o i e c t u l ă s t a afurisit a f o s t o e r o a r e ! N u
Moapi a t â t a l u c r u ? Şi c e d r a c u l u i l e g ă t u r ă a r e a s t a c u
iptul c ă m-ai lăsat s ă - m i p u n n u m e l e p e u n articol plin
n olfre f a l s e ? C h i a r d a c ă ai a v e a d r e p t a t e şi e x p e r i -
•ntul ar reuşi d a t a v i i t o a r e , e u a ş fi f i g u r a t c a s f ă t u i t o r
OOautor al u n e i f r a u d e . A c e s t a a r fi fost p r e m i u l c u
ire m-ai fi răsplătit, c â n d t e î n a p o i a i î n C h i n a .
Ochii lui Lu s e î n g u s t a r ă .
Aţi fi s u p r a v i e ţ u i t . S u n t e ţ i c e l e b r u . T o ţ i s p u n c ă
înteţi u n u l d i n t r e c e i m a i b u n i . A v e ţ i institutul şi f a m i l i a
d u m n e a v o a s t r ă . . . aveţi totul. Dar d a c ă n u trimiteţi a
c o l u l m e u , m i e î m i răpiţi a b s o l u t tot. N u m - a ş p u t e a dt
a c a s ă ; nu m - a ş p u t e a d u c e n i c ă i e r i . F ă r ă o referinţă i
p a r t e a d u m n e a v o a s t r ă nici m ă c a r n u m i - a ş p u t e a gas
s l u j b ă . N-aş a v e a n i m i c !
T u l b u r a t d e d i s p e r a r e a şi r e s e n t i m e n t u l d i n glai
tânărului, Garth spuse:
— C r e d c-ar t r e b u i s ă te î n t o r c i î n C h i n a . Ţi-as li
d o c t o r a t u l ; a c o l o v e i a v e a p o s i b i l i t a t e a s ă obţii o slufl
E s t e p o s i b i l c a un altul d i n t r e p r o f e s o r i i tăi să-ţi deţ
r e f e r i n ţ ă . Eu nu te v o i u r m ă r i l e g a l şi n u voi s p u n e nin|
nui c e - a i f ă c u t , î n s ă d a c ă o r i c i n e a l t u l . . .
— V r e ţ i să ziceţi c ă m i - a ţ i d a o r e f e r i n ţ ă scrisă?,
— D u m n e z e u l e S f i n t e ! D u p ă c e l e c e s - a u întâmq
azi? A m p r e s u p u s c ă ţi-ar p u t e a - o d a alţii. D a c ă te îna
iezi î n C h i n a , nu voi p o p u l a r i z a c e e a c e ai f ă c u t , în
d a c ă m-ar î n t r e b a c i n e v a , nu voi m i n ţ i .
— N u a v e ţ i d e c e le s p u n e . N i m e n i n u v ă v a oblii
— M-ar o b l i g a ş t i i n ţ a , c r e d i n ţ a m e a în ş t i i n ţ ă şl
m i n e î n s u m i c a o m d e ' ş t i i n ţ ă . D a c - a i fi î n ţ e l e s as
n i m i c din t o a t e a c e s t e a n u s-ar fi î n t â m p l a t .
S e r i d i c ă în p i c i o a r e , a d ă u g â n d :
— A c u m t r e b u i e să plec. A m p r o m i s alor m e i că
v o i p e t r e c e î m p r e u n ă c u ei d u p ă - a m i a z a d e a z i . lat
a r t i c o l u l . C o n ţ i n e c â t e v a lucruri pe c a r e le poţi refck
î n d e o s e b i în p r i m a p a r t e a e x p e r i m e n t u l u i . A c e a pa
ai r e a l i z a t o b i n e . T e - a m a d m i r a t . î m i p a r e r ă u . . . (
d r e s e g l a s u l . ) î m i p a r e m a i r ă u d e c â t v e i şti vreodi
c ă n-ai p u t u t fi a c e l o m d e ştiinţă c a r e m i - a m închipuit
eşti.
Lu îl î n v ă l u i î n d e l u n g î n t r - o p r i v i r e p l i n ă d e ură L
din m â n a lui G a r t h foile l e g a t e şi ieşi din b i r o u .
G a r t h r ă s u f l ă a d â n c şi îşi d ă d u s e a m a c ă tremu
„ N a i b a să-l ia!", îl ocărî î n g â n d , „ N a i b a să-l ia pan
p r o s t i a şi î n g â m f a r e a lui b r u t a l ă . " Dar p r o s t i a şi îngâ
f a r e a s u n t î n t o t d e a u n a b r u t a l e , G a r t h ştia a s t a . Doar
107

u i e a ş t e p t a s e s ă le g ă s e a s c ă la u n t â n ă r a t â t d e
Irllucit.
P u s e din n o u p r o b e l e d e s â n g e î n frigider, p e c a r e - l
>0Ule, d u p ă c a r e î n c u i e şi u ş a b i r o u l u i . A f a r ă a v u i m -
t l l l a c ă a e r u l f i e r b i n t e îi î n t â m p i n ă c a un z i d . P u r t a o
I f f l a ş ă cu m â n e c i s c u r t e şi u n p a n t a l o n k a k i , şi m a i
»llnte d e - a a j u n g e la p o a r t a c a m p u s u l u i a m â n d o u ă
f | U u d e d e t r a n s p i r a ţ i e . Era c a şi c u m ar fi î n o t a t pe
ub a p ă , şi se i m a g i n ă pe s i n e e x e c u t â n d stilul f l u t u r e ,
Dplngând la o p a r t e a e r u l u m e d a s t f e l î n c â t să p o a t ă
lunge a c a s ă .
,Şi să-l d a u uitării pe L u " — îşi s p u s e î n g â n d —
inicar p e n t r u un t i m p . S ă uit d e z a m ă g i r e a şi p r o p r i ­
i-mi g r e ş e l i , şi cât d e a p r o a p e d e d e z a s t r u m - a m
mi."
Merse d e - a l u n g u l s t r ă z i l o r s o m n o r o a s e . C a s e l e şi
rbOfii p ă r e a u că se pierd în d e p ă r t ă r i , s u b c ă l d u r a c o p l e -
ItOtre, iar G a r t h a v e a i m p r e s i a c ă e s t e o stafie r ă t ă c i n d
flntr-un o r a ş p ă r ă s i t . In d r u m u l s ă u n u î n t â l n i p e ni-
tenl, d e ş i a u z e a s t r i g ă t e , şi r â s e t e , şi p l e o s c ă i t d e a p ă
mipre b a z i n e l e d e înot din s p a t e l e c a s e l o r . A p o i , la
Iteva b l o c u r i în f a ţ a lui, v ă z u d u b i t a p o ş t e i , î n a i n t â n d
lOIt s p r e e l . C o t i p e a l e e a c a s e i s a l e şi d e s c h i s e u ş a
I Intrare. A e r u l r ă c o r o s îi î n v ă l u i , a t r ă g â n d u - l î n ă u n t r u .
D# bine-i aici!", g â n d i în t i m p c e î n c h i d e a u ş a . „ î n atât
I multe p r i v i n ţ e . "
.Trecu pe l â n g ă d o a m n a T h i r k e l l , c a r e f r e d o n a în
UOltărie, şi u r c ă la e t a j . Din c a m e r a lui P e n n y s e a u -
MU voci t i n e r e . A r u n c ă o p r i v i r e în î n c ă p e r e şi le v ă z u
• B a r b a r a G o o d m a n şi pe P e n n y s t â n d t u r c e ş t e p e
tiVOr, u n a - n f a ţ a c e l e i l a l t e , î n t r e c e l e d o u ă p a t u r i , a t â t
I a b s o r b i t e în c e e a ce f ă c e a u î n c â t n u - ş i r i d i c a r ă
fMrile. La c â ţ i v a metri d i s t a n ţ ă , p e b a n c h e t a c u r b ă d e
Ub f e r e a s t r a d i n î n c ă p e r e a r o t u n d ă d e la c a p ă t u l cori-
nrului, S a b r i n a s t ă t e a parţial a s c u n s ă în s p a t e l e u n u i
108

p a r a v a n p l i a n t . Işi d u s e u n d e g e t la b u z e şi el
a p r o p i e p e t ă c u t e d e e a şi o s ă r u t ă .
— A f o s t f o a r t e g r e u ? îl î n t r e b ă , v o r b i n d în şoapl
— T r i s t şi r e v o l t ă t o r . T r a g i c u u r e c h e a la Penny
Barbara?
— D a . ( î i f ă c u loc p e b a c h e t ă , a s t f e l c a el să
a ş e z e l â n g ă ea.) N - a m reuşit s-6 c o n v i n g să v o r b e a s
d e s p r e p e t r e c e r e a din n o a p t e a t r e c u t ă , şi pe u r m ă le
auzit...
— J u c ă r i i d e t i n i c h e a — s p u s e P e n n y . Ştii t u , roti
şi m e c a n i s m e şi u m p l u t u r ă , d a r n i m i c î n ă u n t r u .
B a r b a r a c h i c o t i , d a r a p o i g l a s u l i s e a u z i , tot atâti
s e r i o s c a al lui P e n n y :
— Dar nici nu le p l a c e cu a d e v ă r a t . A r a t ă grozav,
p o a r t ă , ştii t u , h a i n e l e a c e l e a t e r i b i l e p e c a r e m ă m i c a I
le-ar c u m p ă r a p e n t r u m i n e , şi fac a b s o l u t o r i c e ! Nima
nu-i o p r e ş t e , a ş a c u m s u n t e m o p r i t e n o i !
— Ştiu . Doar că..* ei bine, e ca şi c u m n i m e n i nu !e-
da atenţie.
— T o c m a i a s t a - i ! S u n t atât d e n o r o c o ş i . . . ce vre
s ă zic e: nu-ţi d i s p l a c e c â n d ţi se s p u n e m e r e u ce trebu
s ă f a c i , şi c â n d s ă vii a c a s ă , şi tot c e m a i v o r ei ?
— Păi d a , dar... m d a , ştii t u . . . p o a t e c ă n i m ă n u i m
p a s ă d e ce f a c e i . S a u n u le p a s ă d e e i . S a u ni
iubeşte.
— Despre cine vorbeşti?
— P ă i , d e s p r e părinţii lor.
— O h , s i g u r c ă le p a s ă şi-i i u ţ e s c . întotdeaui
părinţii îşi i u b e s c c o p i i . E o c h e s t i e d e g e n e . între a b
pe tăticul tău.
— D a ' m ă m i c a m e a z i c e c ă ei s u n t c a n i ş t e juci
d e t i n i c h e a , p e n t r u c ă s u n t o a r e c u m goi pe d i n ă u n U a
z i c e că ei nu ş t i u , d e f a p t , n i m i c .
— Ei, d ă - o - n c o ! o , P e n n y , s i g u r că ei ştiu t o t u l ! Şi
d i s t r e a z ă d e m i n u n e , şi tu ştii a s t a . V r e a u s ă zic, n-
(s&ecfăsiri 109

vrut şi tu s ă urci c u ei la e t a j , la p e t r e c e r e a d e n o a p t e a
Ificută?
U r m ă o p a u z ă , a p o i s e a u z i g l a s u l ş o v ă i t o r al lui
Penny.
— Oarecum.
— Ai v r u t ! T e - a m v ă z u t c u m t e uitai la e i . Şi c â n d
|f»au c h e m a t , ai zis c-o s ă te d u c i şi t u m a i t â r z i u .
— P ă i , ştii t u , d a c ă zici c ă n u , îşi bat j o c d e t i n e . Şi
OU le s p u s e s e m Iu' m ă m i c a şi Iu* t ă t i c u ' c ă a v e a u s ă fie
ş U i la p e t r e c e r e . A d i c ă , n-am s p u s d e c â t că o să mergi t u .
A ţ a c ă m - a m g â n d i t . . . c ă d a c ă s e - n t â m p l a c e v a , nu i-aş
II putut v o r b i m ă m i c h i i d e s p r e c e - a r fi fost. V r e a u să zic
o l , d a c ă i-aş fi v o r b i t , ar fi ştiut c ă a m minţit...
— N-ai minţit, d o a r c ă n-ai s p u s tot. O r i c u m , n-ar
t f l b u i să s p u i a b s o l u t tot. E c e v a c o p i l ă r e s c .
— Ba n u - i ! Ţ i e - ţ i s p u n tot felul d e l u c r u r i !
— Cu prietenii e altceva.
Ei b i n e , şi e a e p r i e t e n a m e a . T o t d e a u n a s p u n e
nl-l bine.
— M d a ca c h e s t i a cu j u c ă r i i l e d e t i n i c h e a .
;

— Păi, atunci când a zis-o, părea ceva înţelept. De


n i n-ai vrut, n o a p t e a t r e c u t ă , s ă - m i s p u i c e f ă c e a u la
atlj?
— F i n ' c ă n-ai v e n i t şi t u s u s , şi e u v o i a m s ă v i i .
Adică eu u n a m - a m d u s a c o l o c â n d m - a u c h e m a t , şi tu
ni Spus c ă vii şi t u , d a ' n-ai v e n i t . A f o s t c a şi c u m nu-ţi
| i l | a de mine.
— M ă tot g â n d e s c la a s t a . . . v o i a m şi nu v o i a m ,
adlpă, d e fapt v o i a m , d a r ei m ă s p e r i e , ştii t u , nu m ă p o t
împiedica s ă n u m ă t e m . V o r b e s c atât d e t a r e şi s p u n
|Wime p e c a r e e u nu le î n ţ e l e g , şi m ă fac s ă m ă s i m t ca
8 proastă. Da' ce făceau?
— O h , stăteau culcaţi pe canapelele alea de piele
| l - f i d ă d e a u d r u m u s ă a l u n e c e d e pe e l e , r â z â n d şi
5

• p u n â n d b a n c u r i şi b â n d b e r e şi a l t e i e , şi d ă d u s e r ă
d r u m u ' la t e l e v i z o r . E r a u în c a m e r a a i a m i c ă , ştii t u ,
toate mobilele alea de piele.
— N-am văzut-o.
— Şi A r n i e şi V e r a a u f ă c u t s e x .
— Adevărat? Chiar acolo?
— N u , s i g u r c ă n u . A d i c ă , c i n e v a a zis c ă ar tre
s ă f a c ă a c o l o , d a ei a u zis c ă n u , şi s - a u d u s într-u
1

din dormitoare.
— îl u r ă s c p e A r n i e . A fost u n u l d i n cei c a r e m
a z v â r l i t d e c o l o - c o l o , în z i u a a i a , în r e c r e a ţ i e . O uri
şi p e V e r a . R â d e d e m i n e . D a ' t u . . . c e - a i f ă c u t tu, ac
sus?
Urmă o tăcere.
— B a r b a r a ! D o a r n-ai...!
— N u . D e f a p t , s ă ştii c ă v o i a m c u a d e v ă r a t să \
c u m e — a d i c ă , t o a t e a s t e a d e s p r e c a r e v o r b e s c ei
şi l o r n u le p l a c d e c â t c o p i i i c a r e f a c a s t a , d a ' Jc
a - n c e p u t s ă m ă t r a g ă a f a r ă , ştii t u , s p r e d o r m i t o r u l i
şi p e u r m ă a... uf... ş i - a p u s m â n a a i c i , şi şi-a bă)
l i m b a în g u r a m e a , şi e r a atât d e g r o a z n i c , a v e a gust
b e r e şi sugea, ş i - a m c r e z u t c ă a v e a s ă - m i s m u l g ă linr
a f a r ă . . . p u a h ! Nu mi-a plăcut deloc!
— îţi s u g e a l i m b a ? E s c â r b o s !
— Exact. A ş a era.
— Şi c e - a i f ă c u t ?
— L-am t r â n t i t pe j o s .
— L-ai trântit p e jos !
— Ei b i n e , l-am î m p i n s şi el a c ă z u t pe s p a t e . Er
p e r n ă a c o l o , ştii t u , şi a c ă z u t p e e a .
— S-a î n f u r i a t ?
— Păi ce-ţi î n c h i p u i ?
— B u n , şi c e - a f ă c u t ?
— M i - a zis tot felul d e v o r b e . Şi toţi r â d e a u .
— DeJoey?
— N u ! D e m i n e ! ( V o c e a i se s t i n s e . ) Z i c e a u că-
p r o a s t ă şi o t â r f ă şi m a i ş t i u e u c e . A u f ă c u t o horă
0iâcfăsiri iii

|urul m e u , ştii t u , ş i - a u î n c e p u t s ă ţ o p ă i e . Şi eu e r a m la
ml|loc, şi ei z i c e a u î n t r u n a „ t â r f ă , t â r f ă , t â r f ă " . . . N u - m i
place c u v â n t u l ă s t a . A f o s t atât d e î n g r o z i t o r ; e r a u atât
<lt răi. N i c i o d a t ă p â n ă a t u n c i nu f u s e s e r ă a ş a .
— N u f a ţ ă d e t i n e . P e n t r u c ă t u le-ai c a m t o t d a t
târcoale, c a şi c u m ţi-ar fi p l ă c u t . N u - m i p l a c e c â n d te
porţi aşa.
— D e f a p t , ei nici n u - m i p l a c . V r e a u s ă z i c , m a i
nurând îi u r ă s c . Şi n i c i o d a t ă n u m - a m d u s c u ei d u p ă
fOOală, s a u n - a m f ă c u t a l t c e v a , c â n d m - a u c h e m a t , d a '
ttll, nu p u t e a m s u p o r t a s ă r â d ă d e m i n e tot t i m p u l , a ş a
num a u râs n o a p t e a t r e c u t ă . A ş a c u m îşi b a t j o c d e t i n e .
91 ei s u n t c u a d e v ă r a t s t ă p â n i p e e i , P e n n y , şi c h i a r c - a ş
vraa s ă fiu la fel c a ei, şi ei s ă m ă p l a c ă .
— R e d u c a c t u l de a f a c e d r a g o s t e ia a s e r e g u l a .
— C e - a i zis? A s t a c h i a r că-i a i u r e a . C e - n s e a m n ă ?
— Fac c h e s t i a aia fără să se i u b e a s c ă . Ştii, ca pe
n i v a obişnuit, ca o s t r â n g e r e de m â n ă . S a u a ş a c u m ţi-ai
•Olrpina o mâncărime.
— O m â n c ă r i m e ! c h i c o t i B a r b a r a . C i n e z i c e că-i
doar o m â n c ă r i m e ?
— Mama mea.
— Oh! întruna vorbeşti despre m a m a ta! Adică,
d i fapt e foarte d r ă g u ţ ă , da' nu ştie nimic d e s p r e sex.
I- p r e a b ă t r â n ă .
— Ş t i e tot. Şi c h i a r şi d e s p r e s e x , p o t p u n e p r i n ­
soare. E a şi t ă t i c u ' m e u se s ă r u t ă m e r e u . Şi o d a t ă el i-a
PUI m â n a a i c i , ştii t u , c a şi c u m şi-ar fi p l i m b a t d e g e t e l e
Ml-acolo, şi m ă m i c a a z i s : „ C e m â i n i m i n u n a t e ! " A zis
l o i r t e î n c e t , şi a râs a ş a , uşor, c a şi c u m ar fi fost f e r i -
< Itt, şi eu m i - a m dorit să pot simţi la fel... c â n d v a . C r e d e a u
< A 6unt s i n g u r i , ştii t u , în b u c ă t ă r i e , şi d e - o m u l ţ i m e d e
ori, s â m b ă t a şi d u m i n i c a d i m i n e a ţ a u ş a d e la d o r m i t o r u l
lor e î n c h i s ă , şi o d a t ă Cliff şi cu m i n e a m stat s ă a s c u l -
iflm, şi i-am a u z i t v o r b i n d şi s c o ţ â n d t o a t e . . . s u n e t e l e
(tlea, ştii t u ?
112 Q$udith QMichael

G a r t h îşi î n t ă r i s t r â n s o a r e a b r a ţ u l u i î n j u r u l S a b r i n *
aşa c u m se rezema eâ de el, pe bancheta de si
fereastră.
— Poate-i nevoie de o uşă fonoabsorbantă?
Ea z â m b i .
— C r e d c ă a t â t a t i m p c â t f a c e p a r t e d i n i u b i r e a no,
s t r ă u n u l p e n t r u c e l ă l a l t , n u e x i s t ă n i m i c c e n-ar treb
ea să a u d ă .
— Ş i ş t i a m c ă . . . a s t a f ă c e a u ! î n c h e i e P e n n y ti
umfătoare.
Barbara oftă.
^ - E u n i c i o d a t ă n u r e u ş e s p s ă a u d c h e s t i i d e fel
ă s t a . P ă r i n ţ i i m e i n u p r e a s e s ă r u t ă , c e l p u ţ i n n u atun
c â n d îi p o t v e d e a e u . Ş i n o a p t e a î ş i î n c h i d u ş a , şi s
c u l c ă d e v r e m e , î n a i n t e m e a . A r fi f r u m o s s ă - i a u d uneoi
Bănuiesc că nu fac asta prea d e s .
Urmă o mică pauză, după care întrebă:
— Şi-a zis că-i o mâncărime?
— A z i s c ă n-ar t r e b u i s ă fie c a şi c u m ţi-ai scarpin
o mâncărime. D a ' când o fac copiii, cu asta s e a m ă n ă . !
a z i s c ă s e a m ă n ă şi c u a l t c e v a . . . a m uitat. O h , c u u
sport de după orele de şcoală.
Chicotiră amândouă.
— F o t b a l şi s o f t b a l şi g i m n a s t i c ă şi regulari
1

s p u s e B a r b a r a , c u v o c e m a i t a r e . A r p u t e a s ă înscri
a s t a î n o r a ; şi a m p u t e a c o n t r o l a c a r e . d i n t r e n o i . . .
— Ssst! încercă Penny s-o d o m o l e a s c ă .
Glasul Barbarei nu coborî decât foarte puţin.
— D a r n u ţi-ar p l ă c e a s ă - n c e r c i ? A d i c ă , să-ţi di
s e a m a c u c e seamănă d e f a p t ? V r e a u s ă z i c , toţi vo
b e s c d e p a r c - a r fi c e l m a i g r o z a v l u c r u , şi e u n u şti

1 Softbal (Ib. engl.) = un fel de baschet pe un teren mai mic, cu


minge mai mare şi mai moale (n.t.)
(s&eqăsiri 113

despre c e v o r b e s c e i , şi a s t a m ă f a c e s ă m ă s i m t mică,
d t p a r c ă ei ar fi a d u l ţ i şi e u î n c ă u n c o p i i .
— M a m a m e a z i c e c ă ar t r e b u i s ă a ş t e p t ă m p â n ă
g l s i m p e c i n e v a p e c a r e s ă - l i u b i m c u a d e v ă r a t şi c u
oire să împărţim totul; atunci ar î n s e m n a c ă facem
dragoste în loc d e , ştii t u , c ă n e r e g u l ă m .
Garth sărută obrazul Sabrinei.
— C e m a m ă i n t e l i g e n t ă a r e P e n n y ! îi ş o p t i .
— A s t a n-a s p u s - o ! i z b u c n i B a r b a r a . A z i s e a a ş a ?
Chiar ţ i - a z i s ţ i e m a m a t a c u v â n t u l „ r e g u l a r e " ?
— S i g u r c ă d a . Ei b i n e , n u d e p r e a m u l t e o r i , s p u n e
Ol n u - i u n c u v â n t f r u m o s , d a ' , ştii t u , o d a t ă a m p o m e n i t
I U c u m c o p i i i d e la ş c o a l ă v o r b e a u d e s p r e r e g u l a r e şi
m a s t u r b a r e ş i . . . ştii t u . A ş a c - a m d i s c u t a t d e s p r e a s t a .
— P ă i d a , ei îi e s t e u ş o r . îi d ă m â n a s ă v o r b e a s c ă
d i s p r e m â n c ă r i m i şi c h e s t i i d e - a s t e a , f i n ' c ă n u t r e b u i e
l l s e d u c ă la ş c o a l ă c u c o p i i i ă i a , ş i - a t u n c i , c e f o l o s ?
— Z i c e c ă ei s u n t infantili — c o n t i n u ă P e n n y c u
î n c ă p ă ţ â n a r e — şi c ă p r o b a b i l m o t i v u l p e n t r u c a r e r â d
da n o i e s t e c ă le e s t e f r i c ă , d a r n u p o t s ă r e c u n o a s c ă .
Urmă o nouă pauză.
— C r e d e c ă le e f r i c ă ?
— A ş a a z i s . C ă ei s - a u v â r â t î n t r - o î n c u r c ă t u r ă şi
o l n u ş t i u c u m s ă m a i i a s ă şi n u ştiu î n c o t r o s e d u c .
Cava d e f e l u l ă s t a .
— Ei b i n e . . . n u ş t i u . M i e n u - m i p a r s p e r i a ţ i . N o a p -
laa t r e c u t ă n u p ă r e a u s ă le fie f r i c ă .
— D a ' e u p a r i e z c ă le e r a .
— N u a r ă t a u d e p a r c ă le-ar fi f o s t . Şi nici c â n d
Arnie şi V e r a s - a u d u s î n d o r m i t o r .
— T e - a i uitat s ă v e z i c e f ă c e a u ?
— Au închis uşa.
— A t u n c i d e u n d e ştii c e - a u f ă c u t ?
—- A ş a a u s p u s c â n d s - a u î n t o r s .
— Şi p e u r m ă , t u c e - a i f ă c u t ? N-ai v e n i t i m e d i a t j o i
Ai încercat ceva.
— Oarecum.
— C h i a r ai î n c e r c a t ? N u m i - a i s p u s !
— A v e a m d e g â n d . V o i a m să-ţi s p u n a z i .
— Ce-ai încercat?
— O h , cocaină. O trăgeam pe nas.
— Ai î n c e r c a t t u cocaină?
— Puţină.
— Cât de puţină?
— Nu ştiu. Nu părea prea multă.
— l-ai simţit g u s t u l ? V r e a u s ă zic, ai s i m ţ i t ceva?
— Mi-a c a m gâdilat nasul.
— D a ' c u m ţ i - a fost?
— P l ă c u t . C a şi c u m t o t u l ar fi f o s t p e r f e c t . A
î n c e t a t s ă r â d ă d e m i n e şi m ă p l ă c e a u şi e u m ă simţear
matură şi... bine. Era într-adevăr plăcut.
— Şi p e u r m ă c e - a i f ă c u t ?
— O h , m - a m m a i î n v â r t i t p e - a c o l o , d a ' d u p ă un tim
ei n u m a i p ă r e a u la fel d e d r ă g u ţ i . A u d e v e n i t r ă i , c a îr
t o t d e a u n a , şi s p u n e a u b a n c u r i p e c a r e e u n u le pn
c e p e a m , a ş a c - a m c o b o r â t la p a r t e r şi a t u n c i , ştii t u , a
d e s c h i s s u f r a g e r i a şi t o a t ă l u m e a a î n c e p u t s ă mănânc*
şi a c e l a ş i l u c r u a m f ă c u t şi e u .
— Şi a s t a a f o s t t o t ?
— M d a , şi n-a f o s t , s ă ştii, c e v a n e m a i p o m e n i t sa
c i n e ştie c e . M - a m s i m ţ i t b i n e d o a r p e n t r u s c u r t t i m p . /
p u t e a î n c e r c a , s ă v e z i t u s i n g u r ă c u m e. Ţ i - a r d a puţina
A u m u l t ă . S a u , ştii, d a c - a m v r e a s ă f a c e m şi r e s t u l , ar
p u t e a - o ruga pe V e r a , s a u pe a l t c i n e v a , şi s ă ştii c ă ne-c
s p u n e u n d e se d u c d u p ă o r e s a u în w e e k - e n d - u r i .
— Adică, unde folosesc cocaină?
— E i , şi s e x b i n e î n ţ e l e s . V r e a u s ă zic, ştii t u , e
h a b a r n - a m c e - i c u m â n c ă r i m e a şi t o a t e chestiile-a!e<
(s&ecfăsiri JJS

d a ' e i z i c m e r e u c ă - i t a r e a m u z a n t şi a m p u t e a s ă n e
l ă m u r i m c u m e s t e . N e - a r l ă s a . M i - a u s p u s c ă le p l a c
virginele.
— Oh!
Exclamaţia s c ă p ă d e pe buzele Sabrinei c a un icnet
îngrozit, î n s ă G a r t h o r e ţ i n u c a s ă n u d e a f u g a la P e n n y .
— N u a r e n e v o i e d e n o i , îi ş o p t i .
E a s e r e a ş e z ă î n c e t p e b a n c h e t ă , d a r m â i n i l e îi e r a u
crispate.
— Nu-mi vine să cred că ele spun asemenea lu-
oruri.
— A ş a că, c e părere ai? întrebă Barbara.
— N u p r e a ştiu, r ă s p u n s e P e n n y , glasul c ă p ă t â n d u - i
putere pe m ă s u r ă c e v o r b e a . A d i c ă , d e fapt, nu v r e a u .
Mama zice c ă acei copii pierd o m u l ţ i m e d e lucruri p e n ­
tru c ă n u ştiu c i n e s u n t ei î n ş i ş i şi nici c u m . . .
— B a ştiu c i n e s u n t ! A s t a - i o p r o s t i e !
— N u , a d i c ă n u ştiu c e p o t f i . Ştii t u : c u m a r s i m ţ i şi
g â n d i d e s p r e l u c r u r i l e a s t e a c â n d v o r fi m a r i . C u a d e ­
vărat a d u l ţ i , ştii t u , p e n t r u c ă e x i s t ă t o a t e l u c r u r i l e a l e a
o a r e n e a ş t e a p t ă — d r a g o s t e a , şi a v e n t u r i l e , şi c h e s t i i
d e - a s t e a — şi n o i n u ş t i m c e v o m d o r i r e a l m e n t e m a i târ­
z i u , a ş a c ă a r trebui s ă a ş t e p t ă m . Ştii, s ă f i m c u a d e v ă r a t
adulţi î n a i n t e d e a f a c e f a p t e d e a d u l ţ i . A ş a c ă , e u c r e d
0-am s ă a ş t e p t .
S a b r i n a o f t ă . Poate că acesta-i cel mai bun lucru pe
o a r e l - a m f ă c u t v r e o d a t ă . î ş i î n c l i n ă c a p u l p e s p a t e şi
întâlni o c h i i lui G a r t h ; s e s ă r u t a r ă — c a d o i iubiţi ş i c a
părinţi — şi S a b r i n a s e simţi c u p r i n s ă d e u n v a l d e r e c u ­
noştinţă pentru toate câte erau atât d e b u n e .
— Oricum — încheie Penny, aducându-şi ultimul
argument — dacă m-ar descoperi m a m a , m-ar pedepsi
pe u n a n d e z i l e .
— Un a n ! E groaznic! Nu-i cinstit!
116 (^udith QMichael

— Ş t i u . D a ' e a c r e d e c ă e s t e . Z i c e c ă - i importări
p e n t r u e d u c a ţ i a m e a . Şi e u zic c ă . . . î n t r - u n f e l . . . o cred
— Chiar aşa?
— Ei b i n e , ştii t u , c â n d v o r b e ş t e , te f a c e s ă c r e z i ci
are dreptate.
— Asta doar fin'că-i m a m a ta.
U r m ă o m i c ă p a u z ă . A p o i s e a u z i r ă s p u n s u l lu
Penny:
— Poate pentru că are într-adevăr dreptate.
Garth chicoti.
— î m i p l a c e f e l u l în c a r e g â n d e ş t e P e n n y .
— Ei bine — zise B a r b a r a , oftând — ei bine, c r e d că.
— Ce?
— C r e d c ă nici e u n-o s-o f a c , d a c ă tu n u vrei
A d i c ă , d a c - a m fi f ă c u t - o î m p r e u n ă , a m fi p u t u t , ştii t u , sl
v o r b i m d e s p r e a s t a . D a ' f ă r ă t i n e nu v r e a u s-o f a c .
— Nimic din toate astea?
— A ş a c r e d . D a ' a t u n c i ei o s ă ' n c e a p ă iar s ă radi
de mine.
— O h ! Ei b i n e , l e - a m p u t e a v o r b i î n c h i n e z ă .
— în c h i n e z ă ? C u m ? N u ştiu o b o a b ă .
— E u ştiu p u ţ i n ă . M - a î n v ă ţ a t L u Z h e n . E u n tip cii
a d e v ă r a t d r ă g u ţ . C â n d o s ă v i n ă i a r ă ş i la c i n ă , o săli
r o g s ă m ă - n v e ţ e m a i m u l t e c u v i n t e şi p e u r m ă t e învăţ
eu pe tine.
— E m u l t m a i g r e a d e c â t f r a n c e z a , nu-i a ş a ?
G l a s u r i l e li s e s c h i m b a r ă ; a c u m e r a u r e l a x a t e , fărj
u r m ă d i n î n c o r d a r e a c a r e S a b r i n e i i s e p ă r u s e a t â t de
a p r o p i a t ă d e i s t e r i e . D i s c u t a u d e s p r e p r o f e s o a r a lor di
f r a n c e z ă , d e s p r e a n u l şcolar c a r e u r m a să î n c e a p ă peste
c â t e v a s ă p t ă m â n i , şi d e s p r e sport, şi d e s p r e u n e l e bluze
p e c a r e B a r b a r a d o r e a s ă le c u m p e r e p e n t r u că tontoi
f e t e l e le c u m p ă r a u . î n s c u r t t i m p s e r i d i c a r ă în picioa-a!
aducând vorba despre mâncare.
(s^ecţăsiri 117

— D o a m n a Thirkell are întotdeauna ceva bun, e


m i n u n a t ă , d e c l a r ă P e n n y . T ă t i c u ' z i c e că-i la fel c u s o a ­
rele şi c u Imperiul Britanic: n i c i o d a t ă n u a p u n e . B ă n u i e s c
Ol asta î n s e a m n ă că niciodată nu se a ş e a z ă pe s c a u n ,
iau c ă î n t o t d e a u n a e p r e z e n t ă , s a u c a m a ş a c e v a .
— Eşti t a r e n o r o c o a s ă , z i s e B a r b a r a . V r e a u s ă zic,
dac-o a i , e c a şi c u m ai fi b o g a t ă , nu-i a ş a ? S a u p r i n ţ e s ă ,
i a u c e v a d e felul ă s t a .
V o c i l e li s e î n d e p ă r t a r ă d e - a l u n g u l c o r i d o r u l u i , a p o i
In j o s u l s c ă r i i , şi s e s t i n s e r ă în d e p ă r t a r e .
Sabrina râdea uşor:
— Pe m i n e n u m-ai i n f o r m a t c ă d o a m n a T h i r k e l l n u
i p u n e niciodată.
— Uitasem c-am spus asta. Ce bine că Penny a
I n ţ e l e s . S p e r s ă î n ţ e l e a g ă şi c â t d e mult îţi d a t o r e a z ă ţ i e .
— înţeiege că primeşte ajutor atunci când are
n e v o i e . Şi nu s e t e m e s ă r e c u n o a s c ă n e c e s i t a t e a u n o r
Ifaturi bune. Sunt foarte mândră de ea.
— Şi e u la f e l . D a r şi m a i m â n d r u s u n t d e m a m a e i .
R ă m a s e r ă în t ă c e r e a l ă t u r i , p r i v i n d prin g e a m u r i l e
OUrbate a l e f e r e s t r e i c u r t e a d i n f a ţ ă , d e s u b e i , l i c ă r i n d
In a e r u l î n c i n s . U n v e c i n , p ă r â n d s t o r s d e v l a g ă , p l i m b a
UR d a l m a ţ i a n — v l ă g u i t şi el — p e c a r e - l ţ i n e a î n t r - o l e s ă
l y n g ă . U n alt v e c i n s e uita la m a ş i n a d e t u n s i a r b ă d i n
(|{a c a s e i s a l e ; p e u r m ă îşi r i d i c ă privirile s p r e c e r ş i ,
ridicând d i n u m e r i , t r a s e la o p a r t e m a ş i n a .
1
— E m a i b i n e în c a s ă , s p u s e G a r t h . U i m i t o r c â t d e
multe m o t i v e g ă s e s c p e n t r u a d e c l a r a a s t a . C e e a c e m ă
t l c e s ă - m i a m i n t e s c c e v a : C l a u d i a şi c u m i n e n e v o m
duce la W a s h i n g t o n c h i a r d e azi în d o u ă s ă p t ă m â n i .
v — Da, mi-a telefonat. A m avut o discuţie îndelun-
f l t ă * . A f o s t c e v a f o a r t e c i u d a t : m-a î n t r e b a t c u m m - a m
d l 6 c u r c a t cu ei.
— Cu Leglind?
118 ^Şudith QMichael

— Şi c u c e i d e - o s e a m ă c u e l . N u - m i v i n e s ă c r e d
c ă e a c h i a r ar a v e a n e v o i e d e a j u t o r p e n t r u a le face
fată.
— Ce-a spus?
— C ă e r a î n c ă u t a r e d e c e v a c e - a r d u c e la o retrac­
t a r e p u b l i c ă , şi c ă a r e u n e l e i d e i , d a r se î n t r e b a c u m aş
proceda eu.
— N-a e x p l i c a t d e c e ?
Sabrina schiţă un gest vag cu m â n a .
— S e p a r e c ă L l o y d S t r a u s s i-a z i s c ă e u aş fi avut
c e v a d e - a f a c e , a n u l t r e c u t , c u s o l u ţ i o n a r e a u n u i scan­
d a l l e g a t d e p r o b l e m a „ s e x în ş c o l i " .
— P u ţ i n m a i m u l t d e c â t „ c e v a " , i u b i t o . T u ai făcut
t o t u l . B i n e î n ţ e l e s c ă C l a u d i a t r e b u i e s ă fi a u z i t despre
a s t a . Ş i - i p l a c i , m i - a m ă r t u r i s i t c ă p u n e m a r e p r e ţ pe
p r i e t e n i a v o a s t r ă . E i , şi? l-ai d a t v r e o s u g e s t i e ?
— A m d i s c u t a t în a m ă n u n t c â t e v a , şi d i n t r e toate,
d o a r d e s p r e u n a a m c r e z u t c ă ar p u t e a r e u ş i , d e ş i n u ne
m u l ţ u m e a p e d e p l i n . Ş i , d e s i g u r , e p o s i b i l c a t o t u l s ă fie
a l t f e l c â n d v e ţ i fi v o i a c o l o .
— Care era ideea?
— P ă i , u n a f o a r t e s i m p l ă , d a c ă t o t u ş i poţi s p u n e câ
ş a n t a j u l e s i m p l u . M - a m g â n d i t c ă e a i-ar p u t e a vorbi
lui L e g l i n d d e s p r e p u b l i c i t a t e a p e c a r e - o p r e g ă t e ş t i tu
p e n t r u i n s t i t u t : s p o n s o r i i ş i - a ş a m a i d e p a r t e , şi despre
c e r e m o n i i l e d e d e s c h i d e r e , c u invitaţi p o l i t i c i e n i şi per­
s o n a l i t ă ţ i c e v o r ţ i n e d i s c u r s u r i , şi c ă ţie ţi-ar p l ă c e a ca
el s ă ia p a r t e , d a r c ă el f i g u r e a z ă î n t r - u n r a p o r t c a fiind
cel c a r e - a cerut s ă se î n t r e p r i n d ă o investigaţie c u privire
la i n s t i t u t , p e c a r e l-a c o n s i d e r a t o r i s i p ă b ă n e a s c ă , şl
c ă - n c a z u l a c e s t a , d a c ă u n i v e r s i t a t e a l-ar a p l a u d a în
m o d p u b l i c p e n t r u s p r i j i n u l l u i , a s t a ar s e m ă n a a mituire,
d e ş i t o a t ă l u m e a ştie c â t d e m u l t i n t e r e s a r e el f a ţ ă de
ş t i i n ţ ă . . . E i , ai c a m p r i n s i d e e a .
— D a . în c h i p d e ş a n t a j , e f o a r t e b u n ă .
119

— Nu-ţi p l a c e .
— Nu mai mult decât ţie. Este un mod deprimant de
t r e z o l v a l u c r u r i l e . N u c o n t e a z ă nici c ă o a m e n i i r e c u r g
toată v i a ţ a lor la ş a n t a j , s u b f o r m e m a i b l â n d e — d e ,
p o a t e n u c h i a r a t â t d e b l â n d e — şi g ă s e s c p e n t r u el
denumiri mai drăguţe decât şantaj, sau mituire, sau
orice a l t c e v a la c a r e s e r e d u c e în f o n d .
— D a r c e e a c e - ţ i d i s p l a c e cel m a i m u l t e s t e f a p t u l
Oă, p r o b a b i l , ar a v e a e f e c t .
— A c e s t a - i a s p e c t u l c e l m a i d e p r i m a n t . în c i u d a
tuturor o a m e n i l o r c u m s e c a d e c a r e a j u n g în C o n g r e s ,
cei c a r e d e o b i c e i c r e e a z ă c e a m a i p u t e r n i c ă i m p r e s i e
l u n t c o r u p ţ i i şi l a ş i i . Ş t i u c ă a s t a n u s e - n t â m p l ă n u m a i
In c a z u l C o n g r e s u l u i , a ş a e p r e t u t i n d e n i , iar p r i e t e n i i
mei c a r e s e o c u p ă c u ş t i i n ţ e l e s o c i a l e a f i r m ă că-i o n a i ­
vitate s ă te a ş t e p ţ i la a l t c e v a , d a r tot d e p r i m a n t e s t e . Şi
Claudia c r e d e a c ă i d e e a ar p u t e a fi p u s ă - n p r a c t i c ă ?
— C o n s i d e r a c ă p a r e m a i p r a c t i c ă d e c â t a a p e l a la
Instictele m a i b u n e a l e lui L e g l i n d .
— D e o a r e c e i n d i v i d u l nu a r e nici u n u l . A r e d r e p t a t e
C l a u d i a . Ei bine, a v e m f i x a t ă o î n t r e v e d e r e d e luni î n t r - o
•ăptămână. Vom vedea atunci.
— V e ţ i î m p ă r ţ i î n t r e voi doi c e a v e ţ i a-i s p u n e ?
— Ea v r e a s ă s u s ţ i n ă c e a mai mare parte a d i s c u ţ i e i .
Abia a ş t e p t : n i c i o d a t ă n - a m a u z i t - o r i d i c â n d v o c e a , şi c u
I t f t t m a i p u ţ i n , m u ş t r u l u i n d un c o n g r e s m a n .

D a r s e î n t â m p l ă c ă , d e f a p t , C l a u d i a n u şi-a ridicat

f)|asul î n b i r o u l lui O l i v i e r L e g l i n d . V o r b e a atât d e î n c e t


ncât c o n g r e s m a n u l e r a n e v o i t s ă - ş i î n c o r d e z e u r e c h e a
Oa s ă - n ţ e ! e a g ă ce-i s p u n e a e a .
— A p r e c i e m f a p t u l c ă n e a c o r d a ţ i o a u d i e n ţ ă la
atât d e s c u r t t i m p d u p ă c e r e r e a n o a s t r ă — s p u s e e a ,
u r m ă r i n d a m u z a t ă c u m L e g l i n d şi S t r o u d s c h i m b a s e o
rapidă p r i v i r e m i r a t ă la a u z u l g l a s u l u i b l â n d c e i e ş e a d i n
120

a c e a f e m e i e î n a l t ă d e p e s t e u n m e t r u o p t z e c i , c u păr
c ă r u n t , p i e p t ă n a t lins s p r e s p a t e şi c u o c h e l a r i m a i mari
d e c â t cei o b i ş n u i ţ i . N e - a b u c u r a t , d e s i g u r — c o n t i n u ă ea
— s ă a f l ă m d e la d o m n u l S t r o u d c ă a m f o s t s c o ş i d e sub
culpă, dar faptul a rămas totuşi demoralizant.
C o n g r e s m a n u l s e î n c r u n t ă . Era un o m u l e ţ dispropor
ţionat, c u braţe p r e a lungi p e n t r u t r u n c h i u l s ă u , cu picioare
p r e a s c u r t e , iar o c h i i , p r e a a p r o p i a ţ i , p r i v e a u h o ţ e ş t e pe
s u b d o u ă s p r â n c e n e g r o a s e . A v e a un p ă r d e s , a t â t de
î n g r i j i t o n d u l a t î n c â t nu î n c ă p e a nici o î n d o i a l ă c ă era
m â n d r i a şi b u c u r i a lui. G a r t h ştia c ă insul p u t e a fi fasci
n a n t î n f a ţ a u n e i m u l ţ i m i , i z b u t i n d s ă o a d u c ă în s t a r e do
f r e n e z i e î n ş i r â n d p o v e ş t i s u m b r e d e s p r e o r i s i p ă atât
d e c u m p l i t ă a b a n i l o r g u v e r n a m e n t a l i , î n c â t ameninţa
î n s ă ş i s u b s t a n ţ a m o d u l u i d e v i a ţ ă a m e r i c a n . D a r acum
n u i n f l u e n ţ a o m u l ţ i m e ; p ă r e a n e d u m e r i t şi p u ţ i n nervos
şi n e r ă b d ă t o r .
— C r e d e a m c ă a v e a ţ i s ă fiţi î n c â n t a t ă . Mi s - a spus
c ă n u eraţi b u c u r o a s ă d e d e m e r s u l n o s t r u , şi c ă l-aţi sfă­
t u i t p e p r o f e s o r u l A n d e r s e n s ă nu d e a d e c l a r a ţ i i . . .
— N i m e n i n u m i - a s p u s a ş a c e v a , i n t e r v e n i Garth
E r a m p r e g ă t i t s ă d a u d e c l a r a ţ i i î n f a ţ a c o m i s i e i . A m dis­
c u t a t a c e s t lucru c u d o m n u l S t r o u d .
— C o r e c t . A m auzit d e s p r e a c e a discuţie, profesore.
P ă r e ţ i s ă v ă î n c h i p u i ţ i c ă e u n-aş fi o p e r s o a n ă curioasă,
V - a ţ i e x p r i m a t c u m c ă e u n-aş d a d o i b a n i pe ş t i i n ţ ă . Aţi
f ă c u t u n e l e c o m e n t a r i i în l e g ă t u r ă c u nişte c o m p l o t u r i pe
c a r e l e - a ş fi urzit e u .
— A ş a a m făcut, şi-mi cer s c u z e . A u fost nişte remarci
prost gândite, pe care le regret. Mi-e ruşine de c e e a ce-arn
spus.
L e g l i n d t ă c u . G a r t h s e a m u z a , c a î n t o t d e a u n a când
c o n s t a t a c â t d e d e z a r m a n t ă e s t e o s c u z ă . Puţini oameni
p u ş i p e b ă t a i e m a i s u n t în s t a r e să a t a c e d u p ă cuvir io
s i m p l e d e f e l u l : îmi pare rău. Mi-e ruşine.
(s&eqăsiri 121

— Ei, ce să zic, asta-i o d o v a d ă de generozitate,


«pU&e R o y S t r o u d . N u p r e a m u l ţ i o a m e n i a u b ă r b ă ţ i a
n t o e s a r ă p e n t r u a-şi r e c u n o a ş t e g r e ş e l i l e . Insă e u c r e d
«I d o m n u l u i C o n g r e s m a n n u i s - a e x p l i c a t d e c e n u v ă
iilJOUră d e c i z i a n o a s t r ă . Şi p e n t r u c e v ă aflaţi a i c i .
— (Fiind c ă ne-aţi lăsat în s u s p e n s i e , r ă s p u n s e
H l i u d i a . A m ieşit d i n i a d î n c e e a c e p r i v e ş t e a c u z a ţ i i l e
*Vth plutesc î n jurul n o s t r u , d a r p e p ă m â n t tot n-am a j u n s .
— Poftim? Iertaţi-mă, nu prea înţeleg.
— V r e a să s p u n ă c ă noi n-am d e c l a r a t în m o d public
\ i m fi g r e ş i t î n l e g ă t u r ă c u u n i v e r s i t a t e a lor, e x p l i c ă
l tglind, pe un ton sec. Dar nimeni nu poate declara a ş a
mva, d e o a r e c e n u a e x i s t a t nici o m ă r t u r i e , şi nici n u v a
M l l t a v r e u n a d e v r e m e c e a ş a voiţi d u m n e a v o a s t r ă . C e l
|*U|ln, a ş a a m f o s t i n f o r m a ţ i . P r i n u r m a r e , d a c ă a c e s t a
! • ( • m o t i v u l v e n i r i i d u m n e a v o a s t r ă , aţi f ă c u t c ă l ă t o r i a
iii p o m a n ă .
— O h , nu sunt de aceeaşi părere. A m venit pentru
hl vrem să discutăm cu d u m n e a v o a s t r ă despre cere­
moniile d e d e s c h i d e r e a Institutului d e Inginerie G e n e t i c ă .
Garth v ă z u s t r â m b ă t u r a de scârbă din colţul gurii
l i i m e l i e i , î n t i m p c e r o s t e a f r a z e l e p e c a r e le s t a b i l i s e
împreună c u S a b r i n a , d e s c r i i n d î n t e r m e n i s t r ă l u c i t o r i o
i m i g i n e c a p a b i l ă s ă a t r a g ă a t e n ţ i a n a ţ i o n a l ă şi inter­
z o n a l ă , a u n o r s p o n s o r i b o g a ţ i , i n c l u z â n d u - l p e Billy
Koner, a u n o r v o r b i t o r i d e v a z ă , p r i n t r e c a r e s e n u m ă r a u
Mţlnători ai p r e m i u l u i N o b e l şi a u n o r f r u n t a ş i politici d i n
întreaga l u m e . C l a u d i a s c o a s e la v e d e r e o listă de n u m e ,
Idlugând:
— D e o c a m d a t ă s u n t c o n f i d e n ţ i a l e , d a r vi le a r ă t ,
tindea, b i n e î n ţ e l e s , f i g u r a ţ i p r i n t r e e l e .
F ă c u o p a u z ă , a p o i le r e a m i n t i d e s p r e i n t e r v e n ţ i a
M f l l m e n t a r ă prin c a r e L e g l i n d c e r u s e o i n v e s t i g a ţ i e c u
MVlre la institut, a c u z a t d e risipă b ă n e a s c ă .
— A ş a c ă n u ş t i u c u m v - a m p u t e a i n c l u d e î n ace
g r u p d e s p r i j i n i t o r i p e c a r e n o i îi v o m a p l a u d a î n m<
p u b l i c . U n i i ar s p u n e c ă î n c e r c ă m s ă v ă m i t u i m . Toa
l u m e a c u n o a ş t e p r o f u n d u l d u m n e a v o a s t r ă interes pent
ştiinţă, şi sigur c ă institutul s e află în vârful d e l a n c e al a
cetării şi î n v ă ţ ă m â n t u l u i ; t o t u ş i , n u p u t e m i g n o r a deci
raţiile d u m n e a v o a s t r ă p u b l i c e . F ă r ă - n d o i a l ă — adăuj
e a — o r e t r a c t a r e a c u m , c u a p r o a p e o p t luni înaintl
c o n s a c r ă r i i ş i c e r e m o n i i l o r d e d e s c h i d e r e din M a i , ar
d e la s i n e . î n s ă a s t a n u - i î n m â i n i l e n o a s t r e . A m f ă c u U
a c e s t d r u m , d o m n u l c o n g r e s m e n , î n s p e r a n ţ a c ă ne-ţ
putea ajuta să rezolvăm dilema. .
C u d e l i c a t e ţ e , a p r o a p e r e v e r e n ţ i o s , L e g l i n d l u ă lia
c u n u m e şi o ţ i n u la d i s t a n ţ ă , c u b r a ţ u l î n t i n s . Stroud
ctferi o c h e l a r i i p e n t r u a p r o a p e . C o n g r e s m a n u l citi lis
ae câteva ori, de sus până jos.
— R o y — z i s e în c e l e d i n u r m ă — n u le-ai ofe
cafea oaspeţilor noştri.

N u m ă r u l d i n 2 0 a u g u s t al z i a r u l u i Chicago Tribul
se afla pe m a s a d e lucru din p o d a Sabrinei, în timpi
e a f i n a l i z a s e t u l d e s p e c i f i c a ţ i i p e n t r u „ K o n e r Buildin)
T r e c u s e r ă z e c e zile d e la a p a r i ţ i a a r t i c o l u l u i c u deci
raţia lui Oliver L e g l i n d tipărită p e p r i m a p a g i n ă , şi Sabrii
î n c ă - i m a i a r u n c a o p r i v i r e c â n d şi c â n d , î n t i m p ce«
vedea de lucru.

Este datoria noastră, a tuturor celor care suntt


devotaţi democraţiei, să studiem şi să cercetăm inii
maţiile pe care le primim. Când, în cursul sârguincioai
şi neîntreruptei noastre căutări a adevărului, reiece
unele informaţii sunt false, trebuie — spre a pro\(
reputaţia şi integritatea tuturor persoanelor implici
— să ne grăbim să ne recunoaştem greşeala. Acei
a fost, de curând, cazul Universităţii Midwestern, cu
122

Ml/ Institut de Inginerie Genetică. Când se va des-


9hlde, în anul ce urmează, acest institut, vârf de lance al
^tinfei Şi învăţământului, va constitui farul călăuzitor al
ţMnţei şi al lumii. Comitetul pentru Ştiinţă, Spaţiu şi
Uhnologie al Camerei Deputaţilor a primit informaţii
M M puneau sub semnul întrebării sprijinele financiare
tlş Institutului şi felul în care universitatea foloseşte

r
ţtttiitele guvernamentale. Comitetul nu şi-ar fi îndeplinit
tor/a dacă n-ar fi întreprins verificarea acelor afirmaţii.
Urma investigaţiilor efectuate, comitetul a constatat că
Mtltutul, sub conducerea profesorului Garth Andersen,
M f f un model pentru alte institute; a constatat că utili-
f*r$a de către Universitatea Midwestern a creditelor
ţwernamentale este perfect justificată pe bază de

S
fQQUmente. Există multe lucruri care nu merg bine în
f
la noastră cea mare, şi e de datoria noastră să le
im şi să smulgem răul din rădăcină, dar tot atât de
§sar este şi să aplaudăm orice realizare măreaţă,
| / f ! ne asigurăm că...
Toate cuvintele a s t e a sforăitoare, t o a t ă h o r a asta d e
HUde, p e n t r u a a s c u n d e f a p t u l c ă lui n u - i p a s ă d e c â t
l i propria-i putere, d e propria lui publicitate, d e propriile
yl p l a n u r i . Şi c ă e s t e d e v â n z a r e .
S a b r i n a r e v e n i la m a s a l u n g ă d i n f a ţ a e i , a c o p e r i t ă
i mostre d e c o v o a r e şi ţ e s ă t u r i d e d r a p e r i i , plăci d e

6
i M ţ ă , p a r d o s e l i de l e m n , robinete, t a p e t e p e n t r u pereţi
planşe r e p r e z e n t â n d c o r p u r i d e i l u m i n a t . V o l u m e l e d e
lOOificaţii p e c a r e i le a r ă t a s e p r i m a o a r ă lui V e r n o n
i m şi Iul Billy K o n e r d e v e n i s e r ă d e d o u ă ori mai g r o a s e
|pOlt f u s e s e r ă , pe m ă s u r ă ce li se a d ă u g a s e r ă d e s c r i i l e
Hodului d e d e c o r a r e i n t e r i o a r ă a f i e c ă r e i c a m e r e d i n fie-
l l f l apartament, m o s t r e l e d e m a t e r i a l e p r i n s e în a n e x ă
ţ lllta n u m e l o r f a b r i c a n ţ i l o r şi a c o m e r c i a n ţ i l o r c a r e le
Indaau. T o c m a i introdusese în v o l u m ultimele m o d i f i c ă r i ,
12* Q$udith QMichael

şi a c u m a m b a l a m o s t r e l e î n c u t i i c e u r m a u s ă - i f i e <
pediate antreprenorului, în vederea predării comenzi
Era c e a m a i mare lucrare pe care-o realizase vreoda
şi î n t i m p c e d e s c h i d e a u l t i m a c u t i e , s e s i m ţ e a m
ţ u m i t ă şi t o t o d a t ă p u ţ i n t r i s t ă c ă p r o i e c t u l s e t e r m i n a i
In e t a j e l e d e d e d e s u b t , c a s a ei p u s t i e m o ţ ă i a î n căidi
a p ă s ă t o a r e d e a u g u s t , şi S a b r i n a a v e a i m p r e s i a că
o a p ă r ă , c a o p a s ă r e c a r e - ş i a d ă p o s t e ş t e o u ă l e î n cu
T o t u l e r a t ă c u t şi l i n i ş t i t ; d o a m n a T h i r k e l l a v e a ziua
l i b e r ă ; P e n n y şi Cliff p l e c a s e r ă în v i z i t ă la n i ş t e prietei
G a r t h s e a f l a ia C h i c a g o c u o t r e a b ă m i s t e r i o a s ă desp
c a r e P e n n y , ia m i c u l - d e j u n , p r e v e s t i s e c ă p r o b a b i l co
s t a î n a c u m p ă r a u n c a d o u p e n t r u z i u a d e naştere
mămichii.
— Fiindcă până atunci mai sunt două săptămâni
s p u s e s e e a — iar Cliff şi c u m i n e l e - a m şi f ă c u t pe-i
noastre.
Două săptămâni, şi se va împlini un an de cA
locuiesc aici, un an de când sunt Stephanie Andersi
un an de când am început să iubesc această familie
să simt că este a mea.
D a r c u u n a n î n u r m ă e a a v u s e s e d o u ă v i e ţ i , do
c ă m i n e , d o u ă a f a c e r i . î n c u r â n d , n u v a m a i a v e a de<
u n a s i n g u r ă , d u p ă c e v a s e m n a a c t e l e prin c a r e - i trai
f e r a A l e x a n d r e i d r e p t u r i l e d e p r o p r i e t a t e a s u p r a maj
z i n u l u i „ A m b a s s a d o r s " . C a s a d i n C a d o g a n S q u a r e în|
îi m a i a p a r ţ i n e a S a b r i n e i , însă prietenii A l e x a n d r e i fusfl
d e a c o r d s - o c u m p e r e şi a v e a u s ă intre î n p o s e s i a el!
d e c e m b r i e . Şi atunci voi avea un singur loc, gâ|
S a b r i n a , Un cămin, o familie, o afacere, un centru
vieţii mele.
R a z e l e s o a r e l u i u n e i d u p ă - a m i e z e t â r z i i , în ci
d a n s a u fire d e praf s c l i p i t o a r e , a ş t e r n e a u p a n g l i c i al
p e m a s a d e l u c r u , a c u m g o a l ă cu e x c e p ţ i a cutii iov
c a r e Sabrina î n c ă n u le î m p a c h e t a s e . „ S - a terminat 1
QXe><ţăsiri 12S

iOU6e ea în g â n d . „ A t â t d e m u l t e lucruri s e t e r m i n ă . D a r
flmulte î n c e p . A c e a s t a - i p a r t e a a m u z a n t ă a u n e i f a m i l i i :
i | nu ştii n i c i o d a t ă c e t e a ş t e a p t ă în c l i p a u r m ă t o a r e . "
C ă r ă cutiile p â n ă - n c a p u l s c ă r i i , p e n t r u c a ş o f e r u l d e
I* U P S 1
s ă le d u c ă î n c a m i o n u l s ă u , a r u n c ă o u l t i m ă
privire a s u p r a m e s e i d e l u c r u g o a l e şi p ă r ă s i p o d u l ,
tiOborând în f u g ă s c a r a . C â n d a j u n s e în b u c ă t ă r i e ,
loomai s u n a t e l e f o n u l .
— Stephanie? Sunt Vern S t e r n . A ş vrea să verific
mostrele.
— S u n t g a t a . Le v o i t r i m i t e m â i n e .
— Bine. Nu-mi f ă c e a m griji, însă îmi place să mă
illgur.
—- N u ai d e c e să-ţi ceri s c u z e . Şi e u a ş fi p r o c e d a t
M (el.
Urmă o pauză, după care Stern spuse:
— S p e r c ă , î n c u r â n d , v o m lua d i n n o u l e g ă t u r a . î m i
VI fl d o r s ă l u c r e z c u t i n e .
— Mi-a f ă c u t p l ă c e r e . Şi a m î n v ă ţ a t o m u l ţ i m e d e
hioruri d e la t i n e . A v e a m d e g â n d să-ţi s c r i u , c a să-ţi
mulţumesc p e n t r u tot c e m-ai î n v ă ţ a t .
— S ă scrii? A t â t d e o f i c i a l ! A m p u t e a l u a c i n a î m -
I f i u n ă ş i , c u a c e l p r i l e j , ai a v e a p o s i b i l i t a t e a s ă - m i
IpUl a s t a prin v i u g r a i .
— Nu, n-am p u t e a — replică S a b r i n a , pe un ton
l i g a j a t — d e c â t d a c ă ai v e n i t u a i c i . T e - a m i n v i t a t d e
Nltule ori
— într-o b u n ă zi o s ă te p o m e n e ş t i c ă te iau în s e r i o s .
Illl, e x i s t ă şi u n r e v e r s al s i t u a ţ i e i d e a fi u r m ă r i t c u
IflVlrea c â n d pleci d e la nişte p r i e t e n i c a r e t e - a u invitat:
întotdeauna s o s e ş t e şi s f â r ş i t u l p e t r e c e r i i , c â n d ei îşi
^Ulură m â n a î n s e m n d e la r e v e d e r e , s t â n d în f a ţ a

I UPS: prescurtare de la Urban Postai Services (ib. engi) -•- Serviciul


Mul Urban (n.t.)
c ă m i n u l u i lor p l ă c u t , iar t u p l e c i s i n g u r . N u s p u n că
m ă b u c u r s ă a m u n l o c la m a s a p r i e t e n i l o r m e i . I
b u c u r . î n s ă , p e n t r u m i n e , t u e ş t i c e v a d e o s e b i t şi,
m o m e n t u l de faţă, aş prefera să nu te văd fericită
c ă s ă t o r i e , i n s t a l a t ă c o n f o r t a b i l şi p r i n s ă î n mreji
căsniciei.
— A d e v ă r a ţ i i p r i e t e n i s e b u c u r ă s ă v a d ă a ş a ca
î n v i e ţ i l e p r i e t e n i l o r lor. E u m - a ş b u c u r a s ă v ă d asta
f a m i l i a t a , d a c ă ţi-ai î n t e m e i a u n a .
— E i , c i n e ş t i e ? T e i n v i d i e z , S t e p h a n i e . Profiţi
m a x i m u m d e locul î n c a r e t e afli şi d e c e e a c e eşti,
m u l ţ i m e d e o a m e n i n u f a c a s t a , s ă ştii. A l e a r g ă întru
după altceva: bani, sau celebritate, sau o c a s ă t
m a r e , s a u o m a ş i n ă , s a u o n o u ă s o ţ i e ori u n n o u so
D a c ă e x i s t ă c e v a d e d o r i t , ei v o r d o r i a c e l l u c r u . Dai
ai o p a c e s u f l e t e a s c ă , a s e m ă n ă t o a r e u n e i s t e l e fixe:
c i n e eşti şi c e v r e i s ă faci c u v i a ţ a t a , şi p e c i n e vrei
i n c l u z i î n e a . S p e r a m c a m ă c a r c e v a d i n t o a t e as
s ă s e l i p e a s c ă şi d e m i n e . D a c ă v o m m a i l u c r a îrnp
u n ă la c â t e v a p r o i e c t e , p o a t e m ă v o i m o l i p s i şi e u .
O stea fixă — îşi r e p e t ă în g â n d S a b r i n a , după
a m â n d o i î n c h i s e r ă t e l e f o n u l . După o întreagă viaţi
care nu m-am simţit legată de nimic. Garth nu are ne\
să-mi cumpere un cadou pentru ziua mea de naşti
mi l-a dăruit deja pe cel mai frumos pe care l-aş pu
avea vreodată. M-a ajutat să-mi găsesc locul.
A u z i u ş a d i n f a ţ ă d e s c h i z â n d u - s e . S-au întors
vreme, g â n d i . S e d u s e î n c a m e r a d e zi şi s e o p r i bri
î n p r a g . Lu Z h e n s t ă t e a î n p i c i o a r e , î n m i j l o c u l încapi
E x p r e s i a c h i p u l u i îi e r a r ă t ă c i t ă , o c h i i îi p ă r e a u i m e n
p r i v e a u fix, c r a v a t a îi a t â r n a d e s f ă c u t ă în j u r u l gâti
iar în m â n ă ţ i n e a u n r e v o l v e r m i c şi n e g r u . S e holbi
e a , m â n i o s şi t o t o d a t ă uluit.
— N u t r e b u i a s ă fii a i c i .
— L u , p e n t r u n u m e l e lui D u m n e z e u , c e f a c i ? |
(sR,e<ţăsiri 127

El î n d r e p t ă a r m a s p r e e a , ş o v ă i t o r , c a şi c u m a r fi
•ftiptat să-i s p u n ă c i n e v a c e s ă f a c ă î n m o m e n t u l
următor.
— L u , ce faci? i n s i s t ă S a b r i n a .
C a p u l lui z v â c n i c ă t r e s p a t e , b r a ţ u l i s e î n c o r d a .
— Staţi jos, d o a m n ă A n d e r s e n . V ă rog.
— N u m a i î n a i n t e c a tu s ă a r u n c i r e v o l v e r u l a c e l a ,
hl Zhen, ce s e - n t â m p l ă cu tine?
— T r e b u i e s ă staţi j o s , d o a m n ă A n d e r s e n . V ă p o r u n -
M I C să luaţi loc.
— V o i l u a , L u , a m â n d o i v o m l u a loc, d a r m a i î n t â i
M-mi a r m a a c e e a .
i I n i m a îi b ă t e a c u p u t e r e . A ş a c e v a n u s e p o a t e î n -
l l W p l a , a s e m e n e a l u c r u r i n u li s e î n t â m p l a s e r ă n i c i
yntla d i n t r e c u n o ş t i n ţ e l e lor.
— D ă - m i - o ! ( G l a s u l îi e r a r ă g u ş i t şi t u ş i s p r e a şi-l
impezi.) O voi p u n e b i n e şi nu v o i v o r b i n i m ă n u i d e s p r e
| l , P r o f e s o r u l A n d e r s e n nu v a ş t i . . .
— P r o f e s o r u l A n d e r s e n ! ( R o s t i n u m e l e d e p a r c - a r fi
Imjlpat.) El e s t e cel p e c a r e a m v e n i t s ă - l v ă d . E r a d e
i H l u p u s c ă d u m n e a v o a s t r ă t r e b u i a s ă fiţi la l u c r u ;
l i b u i a s ă nu fi f o s t n i m e n i a c a s ă . ( R i d i c ă a m e n i n ţ ă t o r

i
IVOlverul.) S t a ţ i j o s !
Sabrina se a ş e z ă pe braţul unui fotoliu.
— Pentru c e . . ;

— în f o t o l i u ! în f o t o l i u !
Ea s e l ă s ă s ă a l u n e c e pe p e r n a f o t o l i u l u i , c u o c h i i
l|)l a s u p r a lui.
P e n t r u c e ai n e v o i e d e un r e v o l v e r c â n d vii î n
IM a s t a ?
— F i i n d c ă n u - i n i m i c a l t c e v a d e f ă c u t . D a r n-o s ă
lOUt c u d u m n e a v o a s t r ă . C u p r o f e s o r u l o s ă s t a u d e
•rbă şi c u n i m e n i a l t c i n e v a ,
i — N u ştiu c â n d v a v e n i a c a s ă . De c e nu iei loc, c â t
p*np a ş t e p ţ i ?
— în c a s a a s t a n-o s ă m a i iau loc n i c i o d a t ă !
128

— O h , v a s ă z i c ă a ş a ! i z b u c n i e a d e o d a t ă , uita
p e n t r u m o m e n t r e v o l v e r u l . A m f o s t b u n i c u t i n e , te-<
primit aici c a p e u n m e m b r u al f a m i l i e i n o a s t r e . . .
— N i c i o d a t ă n - a m f o s t u n m e m b r u al f a m i l i e i voa
t r e ! N i m ă n u i n u i-a p ă s a t v r e o d a t ă d e m i n e nici cât
ceapă degerată!
— A s t a n u - i a d e v ă r a t şi tu o ştii. V r e m e d e d o i i
a m ţ i n u t m u l t la t i n e . Ş t i u că-ţi e s t e d o r d e f a m i l i a ta
c ă n u ţi-ai f ă c u t m u l ţ i p r i e t e n i . Eşti m u l t p r e a m u l t tin
s i n g u r . D a r d e c e n e î n v i n o v ă ţ e ş t i p e n o i , c â n d noi su
t e m c e i c a r e a m î n c e r c a t să-ţi d ă m o f a m i l i e şi un căm
î n c a r e s ă vii?
— Nu de asta-i vorba, bombăni el.
— A t u n c i , d e s p r e c e ? V o i î n c e r c a s ă t e a j u t LI 3

d a r n u p o t s-o f a c d a c ă m ă a m e n i n ţ i c u un revolv
D o a m n e Sfinte, aşa te porţi cu prietenii tăi?
— în c a s a a s t a n - a m p r i e t e n i .
— B u n , ş i - a c u i e v i n a ? C â n d v a a m f o s t c u t(
p r i e t e n i i t ă i , şi-ţi p l ă c e a a i c i : a b i a a ş t e p t a i următoar
i n v i t a ţ i e . H a i , l a s ă j o s a r m a a i a . Nu-ţi pot v o r b i cât tir
o ţii î n m â n ă .
— A m nevoie de ea.
— Pentru ce? Ca să mă împuşti?
El s c u t u r ă d i n c a p . E r a f o a r t e p a l i d şi m â n a îi atâri
pe lângă trup, revolverul ţintind p o d e a u a .
— Nu vreau să vă împuşc pe d u m n e a v o a s t r ă .
— N u v r e i s ă î m p u ş t i p e n i m e n i . Ştii c ă a s t a rv
f a c e d e c â t s ă î n r ă u t ă ţ e a s c ă l u c r u r i l e . L u , d ă - m i revj
v e r u l . Este g r o a z n i c să s t ă m aici, în felul a c e s t a : parc-i
fi d o i d u ş m a n i .
L u o p r i v e a fix şi e a c r e z u c ă - l v e d e ş o v ă i n d , dar
clipa a c e e a se d e s c h i s e u ş a din f a ţ ă şi intră G a r t h , uri?
d e Cliff şi P e n n y .
— Ce dracu'...?! exclamă Garth.
— Stai u n d e e ş t i ! s t r i g ă L u . T r e c e ţ i a c o l o , toţi!
(s&eqăsiri 129

— L u , c e f a c i c u p i s t o l u l ă l a d e j u c ă r i e ? îl î n t r e b ă
H#nny.
Cliff o î m p i n s e c u u m ă r u l , î n d e m n â n d - o s-o ia, î m p r e ­
una c u e l , s p r e s c a r ă .
— P o a t e n u - i o j u c ă r i e , îi s p u s e .
Garth se repezi în încăpere, cu braţul întins.
— D ă - m i - l . Fir-ar al d r a c u l u i ! Dă-mi revolverul ăla!
— N u t e a p r o p i a ! s t r i g ă L u c u u n g l a s isteric. S t a i
((•parte d e m i n e !
Garth se opri, cu trupul încordat.
— N u v e i răni p e n i m e n i a i c i , î n ţ e l e g i ? Eu s u n t c e l
Mi c a r e eşti m â n i o s . L a s ă - i î n p a c e , s a u j u r c ă t e r u p î n
hucăţi. V i n o a f a r ă . P u t e a m d i s c u t a . . .
— Nu m ă duc nicăieri cu d u m n e a t a ! Vreţi să-mi
illltrugeţi viaţa!
în c l i p a în c a r e P e n n y şi Cliff a j u n s e r ă la s c a r ă , s e
••luci brusc spre ei.
— Veniţi înapoi! Nu v ă puteţi d u c e nicăieri! O să
flhemaţi p o l i ţ i a — c r e d e ţ i s ă s u n t t â m p i t ?
— Lasă-i în pace!
G a r t h p o r n i s p r e e l , d a r L u s e î n t o a r s e - n loc, ţ i n t i n d
"U r e v o l v e r u l c a p u l lui G a r t h .
— T e urăsc! ţipă P e n n y . C r e d e a m c ă eşti d r ă g u ţ , c ă
I I l ă m ă - n v e ţ i c h i n e z a , d a r eşti m â r ş a v şi t e u r ă s c !
A l e r g ă s p r e S a b r i n a şi i s e a r u n c ă î n p o a l ă , p l â n ­
gând:
— D e c e t r e b u i e s ă fie o a m e n i i a t â t d e t i c ă l o ş i ?
— Nu sunt ticălos — spuse Lu.
In r e a c ţ i a lui r ă z b ă t e a c e e a c e î n c ă e r a c o p i l ă r o s î n
#1, I n s ă c o n t i n u a s ă ţ i n ă f e r m r e v o l v e r u l , iar f a ţ a îi e r a t o t
Atât d e d u r ă c a m a i î n a i n t e . R i d i c â n d u - ş i v o c e a , c o n ­
tinua:
— Voi sunteţi ticăloşii... Vă-nchipuiţi c ă puteţi lua
pft c i n e v a şi s ă - l z d r o b i ţ i . . . s ă - l distrugeţi!
Cliff îl v ă z u c ă r i d i c ă a r m a .
130 ^udith oMichael

— N u ! s t r i g ă . S ă n u t r a g i ! S ă n u t r a g i ! S ă n u trag
Sabrina o strânse în braţe pe Penny, aplecându-i
d e a s u p r a ei s p r e a-i a p ă r a t r u p u ş o r u l . E r a î n g r o z i t ă . I
d i v i d u l p u t e a s ă - i u c i d ă . B u l e t i n e l e d e ştiri d e la tele\
z i u n e e r a u pline d e p o v e ş t i d e s p r e o a m e n i furioşi, care
p i e r d u s e r ă r a ţ i u n e a şi c r e d e a u c ă s o l u ţ i a c o n s t a în
u c i d e , şi c ă r o r a li s e p ă r e a uşor s ă ia î n m â n ă o a r m ă . I
s t r â n s e m a i t a r e b r a ţ e l e î n j u r u l lui P e n n y . Nu se poa
să moară. Penny şi Cliff nu pot muri; abia îşi încep via\
O c u p r i n s e p a n i c a şi s e a p l e c ă m a i m u l t î n a i n t e , c a i
a c o p e r e t r u p u l s u b ţ i r e şi î n c o r d a t al lui P e n n y , care i
g h e m u i a î n p o a l a e i , f ă c â n d u - s e c â t m a i m i c ă , înce
c â n d s ă s e a s c u n d ă î n m a m a s a . N-o lăsa să moar
nu-l lăsa pe Cliff să moară. Te rog, Te rog, nu-mi lăi
copiii să moară!
— A R U N C Ă R E V O L V E R U L ! urlă G a r t h , şi pion)
spre L u .
L u s e feri î n t r - o p a r t e , c ă t r e c e l m a i î n d e p ă r t a t c
al î n c ă p e r i i , a m e n i n ţ â n d u - l c u a r m a .
— Ş i c e - o s ă f a c i d a c ă n u - l a r u n c ? N u poţi faj
nimic!
— Ţ i - a m s p u s , v o m ieşi a f a r ă şi v o m s t a d e vorbă,
— S ă s t ă m d e v o r b ă ! C e rost a r e s ă v o r b i m ? Al
s t a t d e v o r b ă în b i r o u l d u m i t a l e şi ţ i - a m a u z i t într-ud
g l a s u l , s p u n â n d u - m i c e - o s ă f a c i şi c e n-o s ă f a c i , şi şt
c ă n-o s ă mişti u n d e g e t c a s ă m ă a j u ţ i . Eşti g e l o s ţ
m i n e . Vrei s ă n u r e u ş e s c . C r e z i c-o s ă ţ i - o i a u î n a i n t e , o
s ă p r i m e s c u n p r e m i u N o b e l şi c - o s ă d e v i n c e l e b r u , ij
d u m n e a t a o s ă r ă m â i î n ţ e p e n i t a i c i , î n a f u r i s i t u l dumiW
d e institut. D a r e u m e r i t s ă ţ i - o i a u î n a i n t e ! Ştii c u m ai
m u n c i t v r e m e d e d o i a n i la p r o i e c t u l m e u ? M a i inter
d e c â t a i m u n c i t d u m n e a t a î n t o a t ă v i a ţ a d u m i t a l e . Habi
n-ai c e î n s e a m n ă s ă m u n c e ş t i a ş a . V o i , a m e r i c a n i i , av<
d e t o a t e ; v ă - n c h i p u i ţ i c ă î n t r e a g a l u m e v i n e la v o i ş h
d ă t o t u l ; iar v o i luaţi, şi l u a ţ i , şi luaţi, d a r d e d a t , c e daf
(s^ecfăsiri 131

faceţi o r i c e a v e ţ i chef, şi d a c ă n u v ă p l a c e c e f a c e a l t u l ,
II azvârliţi la o p a r t e , c a p e u n g u n o i ! Ei b i n e , e u n u s u n t
un g u n o i ! S u n t u n s a v a n t t o t a t â t d e b u n c a şi d u m n e a t a
• p o a t e c h i a r m a i b u n — şi m i - a m e f e c t u a t c e r c e t a r e a
şl e x p e r i m e n t u l şi dumneata ai zis că amândouă sunt
strălucite, şi a c u m s ă f i u al d r a c u l u i d a c ă n u v e i f a c e
oeea ce-ţi s p u n e u , fiindcă acum p u t e r e a e la m i n e ! Le v e i
l i l e f o n a c e l o r d e la Science şi le v e i s p u n e c ă le trimiţi
Articolul m e u şi c ă a c e s t a - i f o a r t e i m p o r t a n t şi ei t r e b u i e
•l-l p u b l i c e i m e d i a t .
— E-n o r d i n e , v o i f a c e c u m z i c i , le v o i t e l e f o n a ,
Iniă n u m a i d u p ă c e vii a f a r ă . H a i d e , s ă i e ş i m a f a r ă . V o i
lua t e l e f o n u l c u m i n e şi o s ă - i c h e m d e p e v e r a n d ă . L u
Ifl î n g u s t ă o c h i i .
— Nu spui a d e v ă r u l . Zici a ş a doar c a s ă m ă scoţi
ile-aici. Iţi î n c h i p u i c ă eşti t a r e isteţ, c r e z i c ă m ă p r o s -
I t f t i , d a r n u - i v e i c h e m a , ş t i u c ă n-o s ă - i c h e m i , f i i n d c ă
tffti p r e a g e l o s . Ştii c ă a r t i c o l u l m e u e m a i b u n d e c â t
orlce-ai f ă c u t d u m n e a t a î n t o a t ă v i a ţ a d u m i t a l e .
— Articolul acela este o fraudă! izbucni Garth, mai
înainte d e a s e p u t e a î m p i e d i c a .
— N u - i o f r a u d ă ! N u - i o f r a u d ă ! Ai zis că este impor­
tant! A i g r e ş i t c ă le-ai d a t a s c u l t a r e c e l o r l a l ţ i c e r c e t ă t o r i ;
li-au minţit, c a s ă p ă s t r e z e s e c r e t c e f a c e i . S u n t şi ei i n ­
vidioşi, p e n t r u c ă e u s u n t t â n ă r şi î n c e p ă t o r . A r fi t r e b u i t
« I ştii a s t a . F i i n d c ă a r t i c o l u l m e u n u - i o î n ş e l ă c i u n e , şi
Icebuie s ă - i o b ţ i n p u b l i c a r e a , c a s ă m ă p o t d u c e a c a s ă !
— N i m e n i n u v a p u t e a r e e d i t a e x p e r i m e n t u l . Nu-ţi
wtră-n c a p a s t a ? î n t r e a g a l u m e ş t i i n ţ i f i c ă v a şti c ă - i i m ­
portant s 4 r e u ş e a s c ă .
— V a reuşi. Nu trebuie decât să-l efectueze corect.
Oricum...
— O r i c u m , la v r e m e a r e s p e c t i v ă t u v e i fi î n C h i n a ,
MU«| a ş a ? Şi-ţi î n c h i p u i c ă o a m e n i i d e ş t i i n ţ ă c h i n e z i n u
132 ^udith QMichael

v o r şti c e se î n t â m p l ă - n restul lumii, în d o m e n i u l bioli


giei m o l e c u l a r e ?
— V o i a v e a g r i j ă d e a s t a c â n d v o i fi a c o l o ,
— Cum?
— Nu ştiu!
G l a s u l i s e r i d i c ă s u b i m p e r i u l f u r i e i şi f r u s t ă r i i ş i , p
n e a ş t e p t a t e , î n d r e p t ă r e v o l v e r u l s p r e t a v a n şi t r a s e . I
m o d i n s t i n c t i v , G a r t h f ă c u un salt î n a p o i . P e n n y ţip;
Sabrina strigă:
— Lu!
Z g o m o t u l împuşcăturii se reverberă prin cameri
b u c ă ţ e l e d e t e n c u i a l ă le c ă z u r ă p e c a p e t e .
— L u , ascultă, te r o g , a s c u l t ă - m ă ! s p u s e S a b r i m
p e u n t o n i n s i s t e n t . N-o să-ţi s l u j e a s c ă la n i m i c d a c ă n
r ă n e ş t i . P e n t r u t i n e v a fi m a i r ă u . L a s ă j o s revolveru
L u , lasă jos revolverul!
D a r L u a p r o a p e c ă n-o a u z e a . C â t e v a c l i p e părus
uluit, î n s ă p e u r m ă îl c u p r i n s e iar d i s p e r a r e a .
— V e z i , nu-i o j u c ă r i e , v e z i , p r o f e s o r e , s u n t decii
şi o s ă f a c i c e - ţ i s p u n e u , f i i n d c ă ţi-e t e a m ă , nu-i aşa
M a r e l u i p r o f e s o r îi e s t e f r i c ă ! îţi î n c h i p u i c ă t u t u r o r le
f r i c ă d e d u m n e a t a , t u t u r o r s t u d e n ţ i l o r ă l o r a prăpădit
d a r unii d i n t r e noi s u n t tot a t â t d e m a r i c a d u m n e a t a , \
a c u m d u m n e a t a eşti c e l c ă r u i a îi e s t e f r i c ă ! C u m ţi s
p a r e ? O s ă a m grijă s ă te d o a r ă d a c ă n u î n d e p l i n e ş t i ce-
p o r u n c e s c s ă f a c i şi n u t e l e f o n e z i c e l o r d e la revista
Cheamă-i! Chiar a c u m !
— Şi d u p ă c e - i v o i c h e m a , c e - o s ă f a c i ? O s ă \e\
p u r şi s i m p l u d e - a i c i ? S a u ai d e g â n d s ă n e î m p u ş t i per
t r u c ă t e v o m u r m ă r i ? î n t r e b ă G a r t h î n a i n t â n d u n pa
s p r e e l . T u î n s u ţ i ai intrat î n î n c u r c ă t u r a a s t a , L u , şi dac
n u r e n u n ţ i a c u m , îţi v e i f a c e u n rău i n c a l c u l a b i l .
Făcu un pas.
— Opreşte-te ! strigă Lu.
(sKecjăsiri 132

— G â n d e ş t e - t e la C h i n a , a c o l o ai o ş a n s ă . R e z u l ­
tatele s t u d i i l o r t a l e u n i v e r s i t a r e s u n t e x c e l e n t e , a c o l o
Vel o b ţ i n e o s l u j b ă î n î n v ă ţ ă m â n t ; ai u n viitor. D a r n u şi
dacă foloseşti revolverul a c e l a . ( M a i f ă c u u n p a s . )
3 â n d e ş t e - t e la C h i n a , L u . V o r ş t i , v o r a f l a . . .
Oh, Garth, iubitul meu Garth!, g â n d i S a b r i n a . întot­
deauna crezi în raţiune. Dar există atât de multe
împrejurări în care raţiunea nu e suficientă!
— N u t e a p r o p i a ! s c h e l ă l ă i L u . N u ştii n i m i c d e s p r e
China. O s ă m ă d e s c u r c p e r f e c t a c o l o . V o i a v e a g r i j ă d e
loate. D a r m a i î n t â i t r e b u i e s ă m i s e p u b l i c e a r t i c o l u l !
Trebuie s ă - m i c a p ă t u n r e n u m e !
— Bazat pe o înşelătorie!
— N U ! E s t e ş t i i n ţ ă a d e v ă r a t ă . Şi d a c ă n u faci c e - ţ i
i p u n — strigă ameninţător, apropiindu-se cu un p a s de
l a b r i n a şi î n d r e p t â n d u - ş i r e v o l v e r u l s p r e e a — o s ă
V i ucid pe toţi. Crezi că-i doar o a m e n i n ţ a r e , dar o să v ă
UCld, f i i n d c ă n u - m i p a s ă !
Urmări cu ochii ţeava revolverului şi, timp de o s e ­
cundă, s e uită la S a b r i n a şi la P e n n y . Şi, î n a c e a s e c u n d ă ,
Garth şi Cliff s e a r u n c a r ă a s u p r a lui şi-l t r â n t i r ă p e p a r ­
d o s e a l ă . R e v o l v e r u l s l o b o z i u n g l o n ţ şi P e n n y s c o a s e
un ţ i p ă t .
— Garth! strigă Sabrina.
Sări în picioare, l ă s â n d - o p e P e n n y g h e m u i t ă î n t r - u n
OOlţ ai f o t o l i u l u i .
— O h , D u m n e z e u l e , D u m n e z e u l e ! . . . G a r t h ! Cliff!
— E-n o r d i n e , s p u s e G a r t h .
S e săltăTşi î n g e n u n c h e l â n g ă L u , c a r e r ă m ă s e s e c u
lotul strivit s u b Cliff, c u t r u p u l s c u t u r a t d e h o h o t e t ă c u t e .
Cliff s t ă t e a c ă l a r e p e e l , uluit d e c e r e a l i z a s e r ă el şi t a t ă l
Uu.
— C u m a m f ă c u t c h e s t i a a s t a ? îl î n t r e b ă p e G a r t h .
De u n d e a m ştiut, a ş a î n c â t s ă n e r e p e z i m la el î n
•Oelaşi t i m p ?
— Suntem o echipă bună.
G a r t h luă r e v o l v e r u l d i n t r e d e g e t e l e f ă r ă v l a g ă aii
lui Lu şi s e ridică î n p i c i o a r e .
— E-n o r d i n e — r e p e t ă , î m b r ă ţ i ş â n d - o p e Sabrina
M - a m g â n d i t c ă e r a p o s i b i l s ă te p i e r d . D o a m m e , gându
c ă p u t e a s ă te r ă n e a s c ă . . . s a u pe P e n n y , s a u pe Cliff..
— Ş t i u — z i s e e a , r e z e m â n d u - ş i c a p u l p e pieptu
lui şi s i m ţ i n d u - i b ă t ă i l e f u r i o a s e a l e i n i m i i . T o ţ i n e - a m te
mut, u n u l p e n t r u c e l ă l a l t .
— T ă t i c u l e , î n t r e b ă P e n n y , c e - o să f a c ă Lu cânt
Cliff o să-i d e a d r u m u l ?
— N u v a f a c e n i m i c . E s t e în m i n o r i t a t e n u m e r i c ă .
G a r t h îşi d ă d u s e a m a c ă î n c ă m a i ţ i n e a î n mâni
revolverul.
— Cliff, d u ă s t a în b i b l i o t e c ă . V o m s c ă p a d e el ma
târziu.
Cliff c ă s c a o c h i i m a r i .
— S i g u r c ă d a , s p u s e , uluit, d a r şi m â n d r u d e încre
d e r e a tatălui său.
S e r i d i c ă d e p e t r u p u l lui L u , a ş t e p t â n d s ă vadi
d a c ă v a î n c e r c a s ă f u g ă , î n s ă Lu r ă m a s e u n d e e r a , ci
c a p u l pe braţe, umerii z g u d u i n d u - i - s e de p l â n s . Cliff lui
revolverul d e la G a r t h şi-l ţ i n u cu d e l i c a t e ţ e d e pat, în
d r e p t â n d u - l s p r e p a r d o s e a l ă şi d u c â n d u - s e în biblioteci
a p r o a p e în vârful picioarelor.
'— N u p o a t e f a c e n i m i c — îi r e p e t ă . G a r t h lui Penny
Este terminat.
— Dar a tras cu revolverul.
— V o m c ă u t a g l o n ţ u l m a i t â r z i u . P r o b a b i l e s t e îr
v r e - o m o b i l ă . C e l m a i i m p o r t a n t l u c r u e c ă s u n t e m to|
teferi.
S a b r i n a î n g e n u n c h e l â n g ă fotoliul î n c a r e Penn)
•continua să stea ghemuită.
(s^ecfâsiri J3S
— S-a t e r m i n a t , s c u m p a m e a . Lu a făcut o f a p t ă
îngrozitoare, dar îi p a r e rău şi n i m e n i nu-i rănit. Ne iubim
nu toţii şi s u n t e m î m p r e u n ă a i c i . N e a v e m unul p e altul
f| n-am păţit n i m i c .
— Mi-a fost atât d e f r i c ă . . .
— T u t u r o r n e - a f o s t . Şi c h i a r e r a î n s p ă i m â n t ă t o r .
Dar a c u m nu mai a v e m d e ce ne t e m e , d e o a r e c e totul e-n
ordine, P e n n y , a s c u l t ă - m ă , a c u m p u t e m s p u n e c ă a
Iracut, şi s ă n e s i m ţ i m iarăşi în s i g u r a n ţ ă .
O c h i i lui P e n n y c o n t i n u a u s ă fie măriţi d e t e a m ă .
— C r e d e a m c ă a c a s ă la noi s u n t e m m e r e u în s i g u -
rinţă.
— Ei b i n e , a ş a şi e s t e , n u v e z i ? S u n t e m cu toţii a i c i ,
HUntem t o ţ i t e f e r i , m u l ţ u m i t ă t ă t i c u l u i t ă u şi u l u i t o a r e i
intervenţii în z b o r a lui Cliff. V o m v o r b i d e s p r e a s t a la
fllnă, d e a c o r d ? D a r m a i î n t â i t r e b u i e s ă n e î n g r i j i m d e
Lu Z h e n , şi p o a t e că p r e f e r i s ă te d u c i la e t a j , cât t i m p
ne o c u p ă m noi d e a s t a .
— V i n e şi Cliff s u s ?
— De c e nu-l î n t r e b i p e el? A m i m p r e s i a c ă e s t e în
bibliotecă, g â n d i n d u - s e la t o a t e c â t e s - a u p e t r e c u t .
— D a c ă nu-i a c o l o , pot să m ă - n t o r c aici?
— Desigur.
F e t i ţ a p l e c ă şi S a b r i n a oftă. In o c h i a v e a l a c r i m i .
— C a s a n o a s t r ă nu e s t e s i g u r ă . P r e t i n d e m c ă e,
dar l u m e a - i p l i n ă d e p r i m e j d i i , şi a c e s t e a p o t i n v a d a c e l e
mai i n t i m e locuri a l e n o a s t r e , c e l e î n c a r e a v e m î n c r e ­
dere c ă n e a p ă r ă . C u m îi p u t e m s p u n e a s t a lui P e n n y ?
G a r t h o c u p r i n s e d i n n o u în b r a ţ e .
— îi s p u n e m c ă v o m f a c e tot c e ne stă în p u t e r e
pentru a n e a p ă r a u n u l p e celălalt, o r i u n d e n e - a m a f l a .
A l t a ar t r e b u i s ă fie d e a j u n s p e n t r u noi t o ţ i . C o n s i d e r c ă
unicul s a n c t u a r a d e v ă r a t e x i s t ă în i u b i r e şi-n r e s p o n -
Mbilitate, î n s ă şi a c e s t e a a u o limită. D u p ă a c e e a , s u n t e m
n e v o i ţ i s ă ne b a z ă m pe p r e c a u ţ i e şi n o r o c . Ai fost extra
ordinară, iubito.
— Eram îngrozită.
— Şi eu la f e l .
T ă c u r ă , ţ i n â n d u - s e î m b r ă ţ i ş a ţ i , c u c a p e t e l e plecata
„îţi m u l ţ u m e s c " — s p u s e S a b r i n a , î n t r - o r u g ă c i u n e si
l e n ţ i o a s ă . „îţi m u l ţ u m e s c p e n t r u t i m p u l d ă r u i t , u n t i m p îi
p l u s î n c a r e s ă ne i u b i m unul p e c e l ă l a l t şi s ă ne ajutăn
copiii s ă c r e a s c ă m a r i . "
— B ă n u i e s c c-ar t r e b u i s ă c h e m ă m p o l i ţ i a — spusi
G a r t h î n t r - u n t â r z i u — dar, d e fapt, nu p r e a v r e a u . T u ci
crezi?
— Nu ştiu. Lu este atât d e instabil! N u c r e d că puteri
s ă - l l ă s ă m , pur şi s i m p l u , să p l e c e . C e - a r t r e b u i s ă faci
e s t e s ă s e î n a p o i e z e c h i a r a c u m a c a s ă şi s ă le îngăduii
p ă r i n ţ i l o r lui s ă a i b ă g r i j ă de el p â n ă c e v a fi în s t a r e si
a n a l i z e z e tot c e s - a î n t â m p l a t şi s ă p o r n e a s c ă d e li
î n c e p u t . î n s ă , p â n ă p l e a c ă , ar fi b i n e s ă fie c i n e v a lângi
e l . C u n o ş t i v r e o astfel d e p e r s o a n ă ?
— N u ştiu s ă a i b ă p r i e t e n i . . . O h , e x i s t ă un profeso
d e c h i m i e d i n H o n g K o n g , n e c ă s ă t o r i t , t â n ă r . Lu a petre
cut m u l t t i m p î m p r e u n ă c u e l . îi v o i t e l e f o n a . E s t e un on
p e c a r e te poţi b a z a . îi v o i r e l a t a î n t r e a g a p o v e s t e . . .
— N u ! strigă L u , s ă r i n d în picioare. Nu s p u n e ţ i nimă
n u i . V ă rog! Mai ales p r o f e s o r u l u i S h a o M e n g . El... el an
o părere foarte bună despre mine. •
— Nu-i b i n e s ă fii s i n g u r , r e p l i c ă G a r t h , p e u n toi
c a t e g o r i c . S h a o M e n g e s t e un o m b u n şi ar fi putut 1
prietenul t ă u d a c ă te-ai fi d u s la el. E c a p a b i l să păstrezi
t o t u l p e n t r u s i n e . D e el v a d e p i n d e c â t e alte persoani
v o r a f l a c e l e î n t â m p l a t e . î n p r o b l e m a a s t a n u ai d e ale
— ţi-ai p i e r d u t d r e p t u l d e a a l e g e p e c a r e l-ai a v i
cândva.
— N u v a m a i ţ i n e la m i n e .
(sFlâcfăsiri 137

— V a t r e b u i să-ţi r e z o l v i s i n g u r a c e a s t ă p r o b l e m ă .
<)t|l j o s c â t îi t e l e f o n e z . Stai j o s ! Şi r ă m â i a c o l o .
Lu s e a ş e z ă p e m a r g i n e a u n u i f o t o l i u , c u u m e r i i c ă -
MJţl, cu m â i n i l e a t â r n â n d u - i î n t r e g e n u n c h i . C â n d G a r t h
• • d u s e la t e l e f o n u l d e p e c o r i d o r , Lu îi a r u n c ă S a b r i n e i
«ICUrtă p r i v i r e .
— Nu vă pasă că m ă distruge.
— O h , c e p r o s t eşti! T e s a l v e a z ă . C e viitor ai a v e a
< I o m d e ş t i i n ţ ă , d u p ă c e ţi s-a d a t î n v i l e a g î n ş e l ă c i u ­
n i i ? în f e l u l a c e s t a , te v e i d u c e a c a s ă c u d i p l o m a d e
•lOGtor î n b i o l o g i e şi c u u n n u m e c u r a t .
Lu m o r m ă i c e v a p r i n t r e d i n ţ i .
— C e - a i zis?
— D o c t o r i în b i o l o g i e e x i s t ă c u g r ă m a d a . V o i a m s ă
Hu c e l e b r u .
— P o a t e c ă v e i d e v e n i . D a r n u şi d a c ă v e i c o n t i n u a
•A te minţi s i n g u r .
— N - a m minţit. Ceilalţi a u minţit. P r o f e s o r u l A n d e r -
i i n a g r e ş i t c ă i-a a s c u l t a t .
S a b r i n a s e uită la el u l u i t ă . /7?că se mai agaţă de
«Ifa, după tot ce s-a-ntâmplat! Nu există nici o limită a
opacităţii oamenilor de a se amăgi ei înşişi. Şi poate că
AOtasta-i cea mai distrugătoare dintre toate amăgirile
iMibile.
— Şi a c u m n u m ă m a i iubiţi nici d u m n e a v o a s t r ă ,
•puse L u .
— B i n e î n ţ e l e s c ă n u t e m a i i u b e s c . Ai fost c â t p e c e
•!•! d i s t r u g i p e s o ţ u l m e u şi p e u r m ă ai v e n i t aici s ă n e
irnpuşti, p e m i n e şi î n t r e a g a m e a f a m i l i e . Pentru c e t e - a ş
mbl?
— N-am fost cât pe ce să-l distrug.
— L u , î n c e t e a z ă să te minţi singur! D u m n e z e u l e ,
MM poţi î n f u n t a l u m e a a ş a c u m este, fără a te mai a s c u n d e
in î n c h i p u i r i ? ( S e uită c u a t e n ţ i e la f a ţ a lui p o s o m o r â t ă . )
138 Q$udith QMichael

Pariez c ă poţi. N o a p t e a , târziu, c â n d nimeni nu-i în preajr


şi în t ă c e r e a c a r e te î n c o n j o a r ă nu e x i s t ă n i m i c dec
g â n d u r i l e tale. Pun pariu c ă - n s i n e a t a recunoşti c ă luci
r e a t a d e c e r c e t a r e n-a f o s t b u n ă . Poţi a l u n g a gânc
a c e s t a în t i m p u l zilei, dar sunt c o n v i n s ă că-ţi spui.adevăi
î n o r e l e târzii a l e n o p ţ i i , c â n d nu m a i ai p e n i m e n i
c a r e s ă t e c o n f r u n ţ i , d e c â t p e tine î n s u ţ i .
O privi ţ i n t ă .
— C e e a c e - m i s p u n m i e î n s ă m i , n o a p t e a târz
este doar treaba mea.
— D a — r e p l i c ă S a b r i n a , p e u n t o n c a l m . Amâne
ştim că aşa este.
Garth se înapoie peste câteva minute.
— S h a o M e n g v i n e î n c o a c e . M â i n e te v a urca într-i
a v i o n , s p r e C h i n a — îi s p u s e lui L u . D e c u m v e i ajunţ
a c a s ă la e l , le v e i t e l e f o n a p ă r i n ţ i l o r tăi şi-i vei anunj
D a c ă - i f a c i c â t d e cât n e c a z u r i p r o f e s o r u l u i S h a o vo
c h e m a poliţia.
A ş t e p t a r ă î m p r e u n ă , f ă r ă s ă v o r b e a s c ă , p â n ă câr
a u z i r ă o m a ş i n ă c o t i n d p e a l e e . S a b r i n a şi G a r t h îl fia
c a r ă pe Lu şi în c o n d u s e r ă la uşa din faţă. A p o i urmări
c u p r i v i r e a a u t o m o b i l u l lui S h a o M e n g , p â n ă câr
d i s p ă r u din v e d e r e , la c a p ă t u l s t r ă z i i .
— D u m n e z e u l e , ce p i e r d e r e , ce incredibilă pierder
a u t o - d i s t r u c t i v ă , ş o p t i G a r t h . A t â t e a p r o m i s i u n i , atâ
speranţa...
— î n c ă m a i e x i s t ă p r o m i s i u n i , şi r ă m â n e şi sp
r a n ţ ă — s p u s e S a b r i n a , l u â n d u - l d e m â n ă în t i m p <
r e v e n e a u în c a m e r a de zi. S-ar putea ca, d u p ă toate aste
să se maturizeze.
— E n e v o i e d e m a r e efort p e n t r u a c r e d e a ş a cev
— N u - m i p a s ă d e efort. în m o m e n t u l d e f a ţ ă n
simt mai degrabă optimistă.
— Mă uimeşti cu atâta vitejie.
(s^Lecfăsiri 139

. — O h , nu-i chiar atât de g r e u . G â n d e ş t e - t e prin c e - a m


MtOUt. Leglind, problemele lui Penny şi ale lui Cliff, iar a c u m
« Lu. C o n s i d e r c ă n e - a m d e s c u r c a t foarte b i n e . M a i
« H l în a c e a s t ă s e a r ă c a - n v e s t u l s ă l b a t i c : n i m e n i n-a
)Q|t rănit, şi nu e x i s t ă d e c â t o m i c ă z g â r i e t u r ă pe p l a f o n .
Avim o m u l ţ i m e d e l u c r u r i p e n t r u c a r e t r e b u i e s ă f i m
•«Cunoscători.
Garth z â m b i .
— Da, a v e m .
Se a ş e z ă î n t r - u n f o t o l i u şi o t r a s e p e S a b r i n a p e
ginunchii săi.
— M ă g â n d e s c mult la asta — c o n t i n u ă el. La cât d e
mult a v e m , şi c u m ar trebui să fim p e r m a n e n t conştienţi d e
«0t8t lucru, n e l ă s â n d u - l să n e s c a p e din v e d e r e , acoperit
«Halte p r o b l e m e .
Se s ă r u t a r ă , a p o i S a b r i n a îşi î n d r e p t ă t r u p u l , p u n â n -
f<U»şi m â i n i l e pe u m e r i i lui.
— A m c e v a să-ţi s p u n . P r o b a b i l ar fi t r e b u i t s-o fac
mii de m u l t , d a r a ş t e p t a m s ă fiu s i g u r ă c ă s e v a r e z o l v a
IrttUl. V â n d „ A m b a s s a d o r s " , G a r t h . îl c u m p ă r ă A l e x a n ­
dri şi, d e fapt c u m p ă r ă şi m a g a z i n u l „ B l a c k f o r d ' s " . V o m
MMTma a c t e l e p e s t e d o u ă s ă p t ă m â n i . Şi n i ş t e p r i e t e n i
<lt*ai ei c u m p ă r ă c a s a din C a d o g a n S q u a r e . T r e a b a a s t a
«vom î n c h e i a în d e c e m b r i e .
G a r t h îi privi cu a t e n ţ i e f a ţ a .
— M a g a z i n u l şi c a s a . C u r ă ţ e n i e g e n e r a l ă . Eşti s i g u r ă
M | asta v r e i ?
— F o a r t e s i g u r ă . M - a m g â n d i t m u l t ă v r e m e la
l o l t e . N u v r e a u s ă t r ă i e s c d o u ă v i e ţ i , i u b i t u l e . A b i a pot
l«0a f a ţ ă d r a m e l o r din a c e a s t a .
G a r t h c h i c o t i , şi c â n d P e n n y şi Cliff c o b o r â r ă în f u g ă
t f l i r a , ei se s ă r u t a u d i n n o u .
— O h , i e r t a ţ i - n e ! z i s e Cliff, r e t r ă g â n d u - s e j e n a t .
1*0 oŞudith QMichael

— Pentru ce? N u v ă deranjaţi. Ne simţim bine i


preună, spuse Garth zâmbindu-le celor doi copii.
F e ţ e l e a c e s t o r a s e î m b u j o r a r ă şi o c h i i le străluce
d a t o r i t ă c i u d a t u l u i a m e s t e c d e p l ă c e r e şi s t i n g h e r e
p e c a r e - l s i m t c o p i i i c â n d îşi v ă d părinţii s ă r u t â n d u -
P r i v i r e a lui G a r t h c u p r i n s e p a ş n i c a î n c ă p e r e ş i , în mir
r e v ă z u c e l e l a l t e c a m e r e a l e c a s e i s a l e şi ş t i u că,
m a j o r i t a t e a t i m p u l u i , e l e e r a u î n t r - a d e v ă r u n p o r t apă
î m p o t r i v a c e l o r m a i m u l t e d i n t r e f u r t u n i l e s o a r t e i . A|
s e î n t o a r s e s p r e s o ţ i a l u i , c a r e t o c m a i a l e s e s e vii
a c e a s t a , a lor, c a f i i n d s i n g u r a p e c a r e ş i - o dorea,
s t r â n s e iar î n b r a ţ e , p â n ă c â n d e a i s e r e z e m ă p e pie
— Castelul unui bărbat, şopti.
Sabrina zâmbi, corectându-l:
— Al u n e i f a m i l i i .
16

ra î n c e p u t u l lui s e p t e m b r i e , la d o u ă s ă p -
i»mftni d u p ă c ă l ă t o r i a lui M a x la M a r s i l i a , c â n d , i n t r â n d
in c a m e r a d e z i , S t e p h a n i e v ă z u c ă t r e i t a b l o u r i , p r i n t r e
• ura pictura lui L e o n D u m a s r e p r e z e n t â n d munţii Aipilles,
^ « p ă r u s e r ă . M a x v o r b e a la t e l e f o n u l d i n b i r o u l s ă u , şi
M r ă m a s e în p r a g , a ş t e p t â n d p â n ă c e el p u s e r e c e p ­
torul în f u r c ă .
— M a x , c e s-a î n t â m p l a t c u t a b l o u r i l e ?
El p ă r u m i r a t , c a şi c u m t o t c e f ă c e a el ar fi t r e b u i t
•A fie e v i d e n t p e n t r u o r i c i n e .
— Le-am expediat.
— în c e s c o p ?
Urmă o pauză, după care veni răspunsul:
— C a s ă fie c u r ă ţ a t e .
— Curăţate?
— Ei d a , p u s e la p ă s t r a r e .
Max îşi î m p i n s e către spate fotoliul.
— la loc, S a b r i n a . V r e a u să-ţi v o r b e s c .
— O h , nu aici. (în m o d instinctiv, se î n c o r d a s e în s i n e a
§i, î n c e r c â n d s ă s e a p e r e î m p o t r i v a a c e e a c e p ă r e a
M»plâcut.) D e c e s ă n u f a c e m o m i c ă p l i m b a r e ? N i c i o -
tJutft n u n e p l i m b ă m , şi-i o d i m i n e a ţ ă a t â t d e f r u m o a s ă !
^u-mi p l a c e s ă s t a u în c a s ă .
El r i d i c ă d i n u m e r i .
— Dacă aşa preferi...
^udith QMichael

li î n c o n j u r ă m i j l o c u l c u b r a ţ u l şi i e ş i r ă a f a r ă , străb
t â n d t e r a s a , c ă t r e p o t e c a c u d a l e d e p i a t r ă c e duci
s p r e p o a r t a d i n f a ţ ă . S o a r e l e z v â r l e a o c e a ţ ă matina
şi, în t i m p c e m e r g e a u a g a l e p e m a r g i n e a d r u m u l u i , aei
e r a b l â n d şi c a l d , şi î n c ă r c a t d e m i r e a s m a l e v ă n ţ i c ă i
a trandafirilor tomnatici.
— î n u l t i m a v r e m e t e - a m lăsat p r e a m u l t t i m p si
g u r ă . Imi cer i e r t a r e .
— Ai fost a t â t d e o c u p a t !
S t e p h a n i e f u s e s e r e c u n o s c ă t o a r e p e n t r u serile
c a r e M a x v e n i s e a c a s ă t â r z i u , d â n d u - i l i b e r t a t e a de
refuza să facă dragoste cu el. Insă a c u m , uitându-se(
f u r i ş la e l , v ă z u n o i l e c u t e d e pe f a ţ a lui, a c c e n t u a t e i
l u m i n a s o a r e l u i , şi s e s i m ţ i c u p r i n s ă d e î n g r i j o r a r e .
— T e f r ă m â n t ă c e v a . D e s p r e a s t a v o i a i s ă - m i vo
beşti?
— D a , d a r n u p l i m b â n d u - n e . A ş a nu pot v o r b i .
— O h , M a x , b a s i g u r c ă p o ţ i . A t â t a d o a r c ă preft
s-o faci în felul î n c a r e p l ă n u i s e i , î n b i r o u l t ă u . Intotdei
u n a t r e b u i e s ă ai c o n t r o l u l a s u p r a c e l o r l a l ţ i .
A ş t e p t ă , d a r n e p r i m i n d nici un r ă s p u n s , a d ă u g ă :
— C â n d ai t r i m i s t a b l o u r i l e ?
El îi luă m â n a , m i r â n d u - s e î n c ă o d a t ă m a i multe
r a p i d i t a t e a cu c a r e p e r c e p e a ea s i t u a ţ i i l e . î ş i închipui!
c ă o f e m e i e lipsită d e m e m o r i e ar fi l e n t ă î n sesizări
s c o p u r i l o r a s c u n s e şi a p i s t e l o r d e indicii l ă s a t e î n urn
d e o c o m p o r t a r e n e o b i ş n u i t ă . î n s c h i m b , s e i z b e a mer(
d e î n ţ e l e g e r e a ei i n s t i n c t i v ă .
— l a r t ă - m ă , z i s e . A m f ă c u t p l a n u r i c e te includea
d a r n - a m v r u t să-ţi v o r b e s c i m e d i a t d e s p r e e l e . M ă gâ
d e a m c ă s c h i m b a r e a îţi d i s p l a c e .
— Uneori aşa este. Ce schimbare?
— A f a c e r i l e m e l e . Şi c a s a n o a s t r ă .
A j u n s e r ă la c a p ă t u l d r u m u l u i şi cotiră, m e r g â n d de
l u n g u l m a r g i n i i p l a t o u l u i . L â n g ă e i , s t â n c a se prăbuşi
(sZâcfăsiri 143

abrupt în j o s , din c o a s t a ei ieşind, c a nişte ţăruşi, tufişuri,


•fbori cotiţi, şi b o l o v a n i c e n u ş i i , a d â n c înfipţi în p ă m â n t .
După c â t e v a m i n u t e s e p o m e n i r ă în f a ţ a u n e i biserici
vtOhi, cu ziduri d r e p t e , lipsite d e ferestre, clădită din piatră
oinuşie şi a v â n d o t u r l ă s c u n d ă şi o c l o p o t n i ţ ă . Pe u n a
•lin laturile ei s e afla o p o a r t ă d e l e m n . M a x o î m p i n s e şi
Mlşlră î n t r - o c u r t e m i c u ţ ă , s t r ă j u i t ă d e un a r b o r e cu
•»oroană u r i a ş ă . C â t e v a l e s p e z i d e m o r m â n t , lustruite d e
ifŞCerea s e c o l e l o r , se î n ş i r u i a u p e l â n g ă z i d u l d e p i a t r ă .
%% a ş e z a r ă a m â n d o i p e o b ă n c u ţ ă d e s u b c o p a c şi M a x
îşi p e t r e c u b r a ţ u l p e d u p ă u m e r i i S t e p h a n i e i . O s ă r u t ă
Pf creştetul c a p u l u i , şi r ă m a s e r ă tăcuţi o v r e m e . Dar el
•ra p r e a f r ă m â n t a t p e n t r u a s t a m u l t t i m p n e m i ş c a t . S e
M i l e s p r e s p a t e , astfel î n c â t s-o p o a t ă p r i v i .
— Ai m a i fost a i c i .
— D a . M i - a v o r b i t R o b e r t d e s p r e locul a c e s t a . E
MOtrlvit p e n t r u a te g â n d i . M a x , s p u n e - m i c e s e î n t â m p l ă .
— N i c i o d a t ă n - a m ştiut d e e x i s t e n ţ a bisericii a c e s -
tftli. O fi î n c u i a t ă ?
— Da.
— Un ascunziş, şopti el. Numai că, desigur, este o
liindătură.
— A v e m nevoie de o ascunzătoare?
în t ă c e r e a c e - i î n c o n j u r a , s e a u z i o f t a t u l d e n e r ă b -
d i r e al S t e p h a n i e i .
— U n d e ai t r i m i s t a b l o u r i l e ?
— La un d e p o z i t d i n M a r s i l i a .
— De ce?
M a x se uită î n j o s şi v ă z u un b ă r b a t c a r e i n t r a î n
•?Ufte. P u r t a o h a i n ă d e p i e l e , p a n t a l o n i d e l u c r u n e g r i şi
•«pălărie n e a g r ă cu boruri pleoştite. C â n d întâlni privirea
•ui Max s a l u t ă p r i n t r - o î n c l i n a r e a c a p u l u i şi s e î n d r e p t ă
4Qale s p r e z i d u l d e p i a t r ă , p r i v i n d , p e d e a s u p r a lui,
«OOperişurile d i n C a v a i l l o n .
— S ă ne î n t o a r c e m .
Ţinând-o de m â n ă , Max o conduse către poarta
l e m n şi î n a p o i , p â n ă la d r u m ; şi î n t i m p c e m e r g e a u sp
c a s ă , s e u i t ă în u r m ă , p e s t e u m ă r . T r e c e a u p r i n t r e gi
d u r i l e z i d i t e şi p o r ţ i l e d e f i e r f o r j a t c a r e - ţ i î n g ă d u i a u
z ă r e ş t i c a s e c l ă d i t e d i n p i a t r ă , î n ă l ţ â n d u - s e în mijloc
u n o r v a s t e g r ă d i n i c u f â n t â n i , s t a t u i şi c o p a c i uria
P i e t r e l e î n g ă l b e n i t e d e s o a r e p ă r e a u l u m i n o a s e si
a l b a s t r u l tot m a i î n t u n e c a t al c e r u l u i ; t r a n d a f i r i i e r a u r'
şi aurii, f r u n z e l e platanilor — d e un v e r d e î n c h i s , aproai
n e g r u . M a x f u m i ş c a t d e p u r i t a t e a şi d e b l â n d a arm
n i e a p e i s a j u l u i . S e uită iar în u r m ă , şi v ă z u c ă drunr
d i n s p a t e l e lor r ă m ă s e s e p u s t i u , d a r î n c ă n u s e put<
r e l a x a . G r ă b i p a s u l s p r e p o a r t a lor.
— D u c la d e p o z i t c â t e v a l u c r u r i , p e n t r u a fi exp
d i a t e o r i u n d e a m fi.
— Ai d e g â n d s ă p l e c i d e - a i c i ? D e c e ? Părăsei
Cavaillon-ul?
— S a b r i n a , a m m a i d i s c u t a t d e s p r e a s t a : desp
t o a t e l o c u r i l e pe c a r e n u le-ai v ă z u t , locuri m u l t mai fr
m o a ş e d e c â t a c e s t a . Ar t r e b u i s ă - n c e p e m s ă n e gândi
la e l e , la alte ţări, alte o r a ş e . . . P e n t r u c e ai v r e a să răni
închisă în acest colţişor de lume?
— N u s u n t î n c h i s ă . î m i p l a c e C a v a i l l o n - u l . Ea
c ă m i n u l m e u . E s i n g u r u l c ă m i n p e c a r e mi-l ş t i u .
— îţi v e i c r e a a l t e l e . L e v o m c l ă d i î m p r e u n ă .
— Nu vreau altele.
— S-ar p u t e a s ă nu ai d e a l e s .
S t e p h a n i e îşi s m u l s e m â n ă d i n t r - a lui.
— Ba am de ales.
A j u n s e r ă la p o a r t ă şi M a x i n t r ă p e a l e e . Stephar
întrebă:
— Nu putem rămâne afară? De ce să mergem
casă?
El o luă d e braţ.
— Mă simt mai c o m o d înăuntru.
QXâcfâsih

— Eu n u .
S t e p h a n i e s e g â n d i la L e o n : la c u m f ă c u s e r ă d r a ­
goste s u b a r b o r i i d e la S a i n t - S a t u r n i n ; c u m p r â n z i s e r ă
lângă u n d e l e l u m i n a t e d e s o a r e a l e r â u l u i S o r g n e ; c u m
merseseră cu bicicleta de-a lungul ghirlandelor de viţă
de v i e , î n c o v o i a t ă s u b p o v a r a c i o r c h i n i l o r d e s t r u g u r i .
L l o n î n s e m n a aer curat, lumina soarelui, strălucirea
i r g i n t i e a l u n i i , p ă m â n t u l c a l d şi u m e d , . i a r c â n d e r a u
împreună f ă c e a u şi ei p a r t e d i n p ă m â n t , s o r b i n d u - ş i
puterea d i n el şi u n u l d i n c e l ă l a l t . N i c i o d a t ă n-ar fi p u t u t
i p u n e a s t a d e s p r e M a x . M a x t e d u c e a c u g â n d u l la
•păţii î n c h i s e , s e c r e t e , m a n i p u l ă r i , p r e f ă c ă t o r i e . M a x n u
tăcea p a r t e d i n p ă m â n t , f i i n d c ă e r a d e c i s să-l s c h i m b e ,
llllndu-l s ă s e p o t r i v e a s c ă s c o p u r i l o r l u i .
I n t r a r ă î n c a m e r a d e zi şi el s e a ş e z ă p e o c a n a p e a ,
l i s â n d loc p e n t r u S t e p h a n i e , d a r e a s e i n s t a l a p e b r a ţ u l
unui f o t o l i u a l ă t u r a t .
— Eu nu voi pleca din Cavaillon, Max.
— Vei pleca. (Nu-şi dezlipi privirea de ochii ei, ca
ţ i c u m ar fi v r u t să-i î n f r â n g ă v o i n ţ a . ) N u ai n i m i c şi p e
nimeni d e c â t p e m i n e . îţi î n c h i p u i c ă f e m e i a a c e e a , d e la
m a g a z i n , t e v a s u p o r t a la infinit, p â n ă î n v e ţ i o m e s e r i e ?
Crezi c ă i-ar p ă s a c â t d e cât c u i v a d i n o r a ş d a c ă t r ă i e ş t i
MU mori?
— Lui R o b e r t îi p a s ă .
— S-ar p u t e a c a R o b e r t s ă n u fie a i c i .
S e u i t ă p ă t r u n z ă t o r la e l .
— P l e a c ă Robert d i n C a v a i l l o n ?
— N u c h i a r a c u m . î n s ă e p o s i b i l s ă fie n e v o i t .
— De ce?
— P e n t r u p r o p r i i l e lui m o t i v e .
— Şi c a r e s u n t a l e t a l e ?
M a x s e d u s e la bar şi-şi u m p l u u n p a h a r . S t e p h a n i e
l | | ridică s p r â n c e n e l e .
— T u n u bei în c u r s u l d i m i n e ţ i i .
— în d i m i n e a ţ a a s t a b e a u .
— O faci n u m a i p e n t r u a nu v o r b i c u m i n e . Ma)
s p u n e - m i c e ai d e s p u s . N u poţi a m â n a o v e ş n i c i e . Vrea
s ă aflu t o t u l . I n c l u s i v — a d ă u g ă b r u s c , v ă z â n d dintr-
d a t ă c u m t o a t e se l e g a u î n t r e ele — m o d u l î n c a r e î
câştigi banii.
îl l u a s e p e n e p r e g ă t i t e , şi M a x îi a r u n c ă o privir
rapidă.
— N-ai c r e z u t c e ţ i - a m s p u s ?
— N u . A d i c ă , în p a r t e . î n s ă n i c i o d a t ă n - a m c r e z i
c ă - m i s p u n e a i a b s o l u t tot. Şi a c u m v r e a u s-o f a c i .
El t ă c u o v r e m e , a p o i î n ă l ţ ă din u m e r i .
— Fie c u m v r e i .
R e v e n i la c a n a p e a u a p e c a r e s t ă t u s e şi îşi priv
îndelung băutura.
— E x i s t ă la M a r s i l i a un o m c a r e l u c r e a z ă pentn
m i n e , u n artist, un g r a v o r s t r ă l u c i t c a r e . . .
— C u m îl c h e a m ă ?
M a x t ă c u iar c â t e v a c l i p e . A p o i r ă s p u n s e :
— A n d r e w Frick. E s u b protecţia m e a . Numeli
a c e s t a nu t r e b u i e s ă fie r e p e t a t .
— D e cine-l a p e r i ? D e p o l i ţ i e ?
— P r i n t r e alţii. A n d r e w g r a v e a z ă b a n i . S u p e r b , lai
e u îi v â n d , în m a r i c a n t i t ă ţ i , u n o r o a m e n i din întreagl
l u m e . Unii d i n t r e ei îi f o l o s e s c p e n t r u n e v o i personale!
alţii — s p r e a d a j o s g u v e r n e , s u b m i n â n d v a l u t a ţări
lor; iar alţii — p e n t r u a s c o a t e p r i z o n i e r i d i n î n c h i s o r i , !
î n a r m a a r m a t e p a r t i c u l a r e , s a u , u n e o r i , c a s ă clădeasc
şcoli. I
— Faci şi vinzi b a n i f a l ş i .
S t e p h a n i e îşi a m i n t e a b i r o u l lui î n c u i a t , f i r e a lu
a s c u n s ă , situaţile î n c a r e e a s e î n t r e b a s e d a c ă M a x eri
i m p l i c a t î n a f a c e r i d e n a t u r ă c r i m i n a l ă . S i m ţ i că-i vini
r ă u . Şi a p o i , o s t r ă b ă t u u n alt g â n d .
— C u m faci s ă a j u n g ă la ei?
(s&ecjăsiri 147

El nu r ă s p u n s e şi, d u p ă c â t e v a c l i p e , g ă s i e a î n s ă ş i
•Xplicaţia:
— li e x p e d i e z i . î n utilaje d e c o n s t r u c ţ i i .
— P- a

— îi scoţi d i n ţ a r ă prin c o n t r a b a n d ă .
— Da.
— De ce?
— F i i n d c ă , în c a n t i t ă ţ i l e p e c a r e le trimit, s u n t p r e a
VOluminoşi c a s ă fie p u r t a ţ i a s u p r a u n e i p e r s o a n e , iar î n
b t g a j e ar p u t e a fi găsiţi d e c ă t r e v a m e ş i . . .
— N u , ce v r e a u să zic e s t e d e c e faci a s t a ?
S e sili să-l p r i v e a s c ă , î n c e r c â n d s ă v a d ă c e g â n d e a
l l . T r ă i s e l a o l a l t ă c u el m a i b i n e d e o p t l u n i , b u c u r â n -
du*se d e c o m p a n i a lui, d e p i n z â n d d e e l , î n s ă nu ştia c e
g â n d e ş t e . O c h i i lui c e n u ş i i e r a u la fel d e i n e x p r e s i v i şi
de o p a c i c a î n t o t d e a u n a , c h i a r şi a t u n c i c â n d f ă c e a u
dragoste.
— P e n t r u c e , M a x ? N u eşti c u a d e v ă r a t n e v o i t , nU-i
4|a? N-ai p u t e a c â ş t i g a tot a t â ţ i a b a n i — o h , o r i c u m , d e
njuns c â t s ă - ţ i a s i g u r i t r a i u l — f ă c â n d c e v a c a r e s ă n u
llg d e n a t u r ă c r i m i n a l ă ?
M a x s e a p r o p i e d e e a ş i , l u â n d u - i m â i n i l e , îi s ă r u t ă
palmele.
— T e iubesc, S a b r i n a . Lunile a c e s t e a din u r m ă le-ai
transformat în c e a m a i b u n ă p e r i o a d ă a vieţii m e l e . Mi-ai
oonstruit un c ă m i n . Mi-ai d ă r u i t un loc c ă r u i a s ă - i a p a r -
|ln. Eşti c e a m a i f r u m o a s ă f e m e i e d i n c â t e - a m c u n o s c u t
vreodată, şi c e a m a i m i s t e r i o a s ă , şi v r e a u să fii lângă
•nlne, o r i u n d e aş fi, indiferent cu ce m-aş o c u p a .
— Pentru c e o faci? îşi repetă î n t r e b a r e a , c u răceală
in g l a s .
El ş o v ă i , a p o i z â m b i uşor, cu o a r e c a r e t r i s t e ţ e :
— Fiindcă, d r a g a m e a , c o n t r a b a n d a e s i n g u r u l lucru
inoare m - a m priceput v r e o d a t ă . Este m o d u l m e u d e v i a ţ ă .
N Oeea c e f a c m a i b i n e .
— D a r e r i d i c o l ! Ştii a t â t e a l u c r u r i , ai p u t e a faco
aproape orice.
— A t u n c i , s ă z i c e m că-i c e e a c e - m i p l a c e cel mal
mult.
— î n s ă t o c m a i a c e s t a - i m o t i v u l p e n t r u c a r e ai ne­
c a z u r i , n-am d r e p t a t e ? Din c a u z ă că a d e s c o p e r i t poliţia?
S a u a l t c i n e v a , c i n e v a c a r e t e - a r p u t e a t r ă d a . De-asta
v r e i s ă p l e c i din C a v a i l l o n .
— în p a r t e .
— B u n , şi c e m a i e s t e ? C e a l t c e v a ai m a i făcut?
S a u n-ai făcut...
I s e opri r e s p i r a ţ i a şi a d ă u g ă :
— D o a r n-ai o m o r â t p e c i n e v a . . .
— Nu.
I r o n i a situaţiei îl î n f u r i e p e M a x . Nu-i p u t e a spune
a d e v ă r u l nici a c u m , c â n d , d e o a r e c e o i u b e a , e r a pregâ*
tit s ă i-l m ă r t u r i s e a s c ă . N u - i p u t e a v o r b i d e s p r e Denton,
s a u d e s p r e f a p t u l c ă ei a m â n d o i e r a u î n p r i m e j d i e de
v r e m e c e D e n t o n î n c e r c a s e o d a t ă să-i u c i d ă ; f i i n d c ă a-l
s p u n e asta ar fi î n s e m n a t să-i v o r b e a s c ă d e s p r e Sabrina
L o n w o r t h , d e s p r e t r e c u t u l pe c a r e i-l ţ i n u s e a s c u n s .
— N - a m o m o r â t p e n i m e n i . N u - s d e l o c s i g u r c-aşll
î n s t a r e . V o m p l e c a d i n C a v a i l l o n p e n t r u c ă a ş a suntem
n e v o i ţ i s ă f a c e m , f i i n d c ă a ş a m ă o b l i g ă a f a c e r i l e mele.
— N u - i a d e v ă r a t . N u pleci — f u g i . Şi a ş a v e i fugi
m e r e u — n u ? — a s c u n z â n d u - t e în i n t e r i o r u l c a s e l o r , în
loc s ă fii liber? î n t o t d e a u n a v a a p ă r e a c e v a c e te v a sili
s ă f u g i şi s ă t e a s c u n z i . N u v r e a u s ă te î n s o ţ e s c într-o
a s t f e l d e v i a ţ ă . C h i a r d a c - a ş a c c e p t a s ă p ă r ă s e s c Ca­
v a i l l o n - u l , n-aş f u g i î m p r e u n ă c u t i n e .
— N u v o m f u g i . V o m c u m p ă r a o altă c a s ă . V o m des*
c o p e r i un alt loc. V o m fi î m p r e u n ă . D u m n e z e u l e ! Sabrina,
a t â t a v r e m e cât s u n t e m î m p r e u n ă . . .
S e uită la e a şi, s i m ţ i n d o p r ă b u ş i r e i n t e r i o a r ă , ştiu
c ă f a p t u l d e a fi î m p r e u n ă nu c o n s t i t u i a un a r g u m e n t de
(sZâcfăsiri

flitură s-o î n d u i o ş e z e . î n s ă c o n t i n u ă , î m p i n g â n d c u v i n -
tftle s p r e e a , î n c e r c â n d s - o f a c ă s ă s i m t ă c e s i m ţ e a e l ,
dacă n u a l t m i n t e r i , m ă c a r p r i n f o r ţ a g l a s u l u i s ă u .
— M - a m g â n d i t la C a l i f o r n i a , e v e n t u a l L o s A n g e l e s .
Acolo ai a v e a atât m u n ţ i , c â t şi d e ş e r t u l , şi o c e a n u l . Mult
mai m u l t d e c â t c e e a c e ai a i c i . S a u R i o d e J a n e i r o .
Cunosc c â t e v a p e r s o a n e a c o l o . T e - a r a j u t a s ă g ă s e ş t i
l l t a n t i c a r i a t , s a u ai p u t e a s ă î n j g h e b e z i u n u l al t ă u . N e
vom c l ă d i u n n o u c ă m i n . Şi v o m j i î m p r e u n ă .
Stephanie scutură din c a p . î n c e r c ă să se ridice în
picioare, d a r M a x îi reţinu m â i n i l e şi o sili s ă - ş i p ă s t r e z e
locul.
— S u n t p r i z o n i e r ă ? îl î n t r e b ă m â n i o a s ă .
— N u poţi p l e c a d e l â n g ă m i n e î n t i m p c e - ţ i vor­
besc.
— Pot pleca oricând! Sfinte D o a m n e , Max! Abia a m
început s ă - m i refac v i a ţ a şi t u î n c e r c i s ă m ă sileşti s ă f u g
de e a . N u v o i a c c e p t a ! V r e a u s ă r ă m â n a i c i . A c e s t a - i
Olminul m e u şi-l iubesc, şi î m i este familiar, şi-n m o m e n t u l
d i faţă asta-i cel m a i important pentru mine, să fiu î n -
OOnjurată d e lucruri c a r e - m i s u n t f a m i l i a r e . S i m p l u l f a p t
Ol m-am d u s c â n d v a î n C h i n a şi a m h o t ă r â t s ă e x p e r i ­
mentez, p e n t r u u n t i m p , o n o u ă v i a ţ ă , n u î n s e a m n ă c ă
vreau s ă f a c a s t a m e r e u . A m f ă c u t - o n u m a i . . . M a x !
S e h o l b a î n n e b u n i t ă la e l . î n u r e c h i c o n t i n u a u s ă - i
lUne c u v i n t e l e : Să experimentez, pentru un timp o altă
Wa/ă. C e î n s e a m n ă a s t a ? Ce înseamnă asta?
— M a x , m - a m d u s eu în China, cu câtăva v r e m e
înainte d e e x p l o z i e ?
— Habar n - a m . Dacă te-ai d u s , niciodată nu mi-ai
vorbit d e s p r e a s t a .
— P e n t r u c e s ă m ă fi d u s ? M a x , a j u t ă - m ă ! N u ţ i - a m
I p j j s n i m i c c a r e - a r fi p u t u t s ă c o n s t i t u i e p e n t r u m i n e
Ufl m o t i v d e - a m ă d u c e a c o l o ?
— N u . Şi n u c r e d c ă te-ai d u s . P o a t e v r e o prietenă
sau doar te gândeai să te duci.
— M-am d u s acolo, replică e a , pe un t o n categori
Şi f u g e a m d e c e v a s a u d e c i n e v a .
D a r a s t a e r a t o t c e ş t i a . C e a ţ a s e î n c h i s e iar în jur
e i , n e l ă s â n d - o s ă v a d ă n i m i c a l t c e v a . î ş i e l i b e r a s e m;
nile d i n s t r â n s o a r e a lui M a x , şi a c u m , c a p t i v ă î n cea
şi în f r u s t a r e a d e a fi î m p i e d i c a t ă d e e a , s e î n d r e p
spre uşă.
Max o opri.
— N u pleci d e l â n g ă m i n e . Incă mai d i s c u t ă m despi
toate acestea.
în ochii lui S t e p h a n i e v ă z u o licărire d e emoţie. Tean
— îşi s p u s e , sau poate numai îngrijorare. în t i m p ca
p r i v e a , c u t e l e d e p e f a ţ a lui p ă r u r ă c ă s e a d â n c e s c ; I
s p a t e l e m ă ş t i i p e c a r e i-o a l c ă t u i a b a r b a , c h i p u l îi arăl
a p r o a p e supt. „ArerşaiZoCi d e a n i " — a p r e c i e e a în gân<
„ N u - ţ i p o a t e fi uşor, la ş a i z e c i d e a n i , s ă t e g â n d e ş t i I
p l e c a r e a î n t r - o a l t ă ţ a r ă şi la î n c e p e r e a u n e i noi vie]
M a i c u s e a m ă c â n d eşti s i n g u r . "
Şi a s t f e l , î n c ă o d a t ă , ştiu c ă n u - i p u t e a v o r b i despr
L e o n . Nici a t u n c i , şi nici a l t ă d a t ă . A r p l e c a singu
c u n o s c â n d a d e v ă r u l p a r ţ i a l c ă e a n-ar fi s u p o r t a t incei
t i t u d i n i l e u n u i alt loc s a u a l e u n e i vieţi t r ă i t e î n t r - o cor
t i n u ă f u g ă . S-ar î m p ă c a m u l t m a i u ş o r c u a s t a decât a
ştie c ă e a s e î n d r ă g o s t i s e d e u n alt b ă r b a t . S c u t u r ă dl
nou din cap.
— Nu voi pleca din Cavaillon. Tot ce-mi doresc a
află aici.
— Nici m ă c a r n u ştii ce-ţi d o r e ş t i . î n c ă n u ştii nimii
— A m î n v ă ţ a t d e s t u l e p e n t r u a şti c e v r e a u .
— N i m i c n u d u r e a z ă , n u p r i c e p i a s t a ? C e e a ce-
î n c h i p u i c ă ai e s t e d o a r c e e a c e v e z i a s t ă z i . N u v a fii
fel m â i n e , s a u s ă p t ă m â n a v i i t o a r e , s a u la a n u l .
(s^ecfăsiri

— D a , a ş a trăieşti t u . înţeleg. Dar eu cred c ă lucru-


i||| d u r e a z ă . O r a ş u l a c e s t a , p r i e t e n i i m e i , c a s a a s t a ,
«Oiastă...
— C a s a a s t a n-o v e i a v e a .
— M i - o v e i lua?
— Nu-ţi v e i p u t e a p e r m i t e s - o p ă s t r e z i .
— O h . Ei b i n e , î n c a z u l a c e s t a voi g ă s i u n a m a i m i c ă .
Nobert s a u . . . J a c q u l i n e m ă v o r a j u t a . Şi d a c ă e a n u m ă
l»0ate a n g a j a c u n o r m ă î n t r e a g ă , î m i v o i g ă s i o a l t ă
ilUjbă. Iar m a d a m e B e s s e t î m i p o a t e g ă s i o r i c â n d u n alt
Hrvlciu — e a cunoaşte pe toată lumea.
— T u îmi aparţii m i e .
îşi a u z i el î n s u ş i i m p l o r a r e a d i n g l a s ş i - n s i n e a lui s e
«Oftrî. M a x S t u y v e s a n t n u s e r u g a d e n i m e n i . S e î n t o a r s e
HU s p a t e l e s p r e e a , şi a s t f e l îl v ă z u p e t e r a s ă p e i n d i -
vMIUl c u h a i n ă d e p i e l e şi p ă l ă r i a c u b o r u r i p l e o ş t i t e , c a r e
tUiase î n c u r t e a b i s e r i c i i . S e rse^ema d e u n c o p a c ,
*prlnzându-şi o ţ i g a r ă . C â n d a r u n c ă chibritul, îşi ridică
(idvlrea î n t â l n i n d o c h i i lui M a x .
— I s u s e ! F a t a a i a a f u r i s i t ă i-a s p u s c u i v a . D r a c u '
• I - l ia p e R o b e r t , c u f a p t e l e lui b u n e c u tot...
S e d u s e c u p a ş i m a r i s p r e u ş a t e r a s e i . Dracu' să-i
+1 Să nu-şi închipuie că mi-ar fi frică.
— C e n a i b a c a u ţ i aici? Ieşi a f a r ă ! M a r c e l !
Grădinarul apăru d e d u p ă colţul casei.
j — Dă-I afară. S-a rătăcit, ori e beat. Şi d u p ă aia, încuie
dricului p o a r t a !
Reveni în casă, c u mâinile înfipte în b u z u n a r e .
1
— lartă-mă.
— Ce-ai vrut s ă spui? Care fată?
P e S t e p h a n i e o î n s p ă i m â n t a f u r i a d i n g l a s u l lui şi
Hirria, a c u m v i z i b i l ă , c e s e a s c u n d e a s u b e a .
— Ascultă-mă, Sabrina. Nu dispunem de mult timp.
Ml»lm f ă c u t p l a n u r i l e . A i c i n u e x i s t ă n i m i c c a r e s ă t e
••|lnă. Ţ i - a i c l ă d i t o î n t r e a g ă î n c h i p u i r e î n l e g ă t u r ă c u
IS2 ^udith QMichael

C a v a i l l o n - u l f i i n d c ă - i s i n g u r u l loc p e c a r e - l c u n o ş t i , d
tot a ş a g â n d e ş t e şi un b e b e l u ş î n l e a g ă n u l s ă u . Orii
loc d i n l u m e îţi p o a t e fi c ă m i n . N u e x i s t ă n i m i c , nicăic
d u p ă c a r e s ă nu s e p o a t ă r e a l i z a o d u b l u r ă . V i n o . (Fa
a s e m i ş c a din l o c u l î n c a r e s t ă t e a , l â n g ă u ş ă , întin:
m â n a s p r e ea.) V i n o cu mine. T e iubesc. Voi a v e a grija <
t i n e . Eşti s o ţ i a m e a , S a b r i n a — îmi a p a r ţ i i . î ţ i v o i da l
c e v r e i . T e v o i f a c e f e r i c i t ă . îţi f ă g ă d u i e s c , S a b r i n a , <
te voi face fericită! V o m avea o viaţă f r u m o a s ă .
— Nu.
E a s t ă t e a î n p i c i o a r e , l â n g ă u ş a d i n c e l ă l a l t cap
al î n c ă p e r i i . îi e r a m i l ă d e el, v ă z â n d u - l c u m o imploră
e l , p e c a r e - l ş t i a c a p e un o m c a r e n i c i o d a t ă nu cer(
n i m i c , şi b r u s c a lui d e z n ă d e j d e o î n d e m n ă s ă s e tearr
p e n t r u el. î n s ă o altă p a r t e din e a s e s i m ţ e a detaşat
d e j a d e s p r i n s ă d e e l , d o r i n d să n u m a i a i b ă n i m i c de
f a c e c u el.
— V o r b e ş t i c a şi c u m ţi-aş a p a r ţ i n e . Dar nu-i atievl
rat. N u - ţ i a p a r ţ i n , M a x . Şi n u - m i p l a c e m o d u l d e viaţă p
c a r e ţi l-ai a l e s .
— Nu-i n e v o i e să-ţi p l a c ă . Nici m ă c a r nu t r e b u i e i
ştii c e v a d e s p r e e l .
— D a c - a ş r ă m â n e c u t i n e , a ş fi tot atât d e implicai
c a şi t i n e , f i i n d c ă a ş trăi d i n c â ş t i g u l t ă u . N u pot particip
la a s t a , M a x . N u v r e a u să fiu a m e s t e c a t ă î n c e e a c
f a c i . Şi nu pot f u g i m e r e u , a s c u n z â n d u - m ă , uitându-m
peste umăr...
— Fir-ar al d r a c u l u i ! P l e c , p r i c e p i a s t a ?
E r a m â n i o s p e e a p e n t r u c ă - l î n f r u n t a , refuzându
r u g ă m i n ţ i l e , l o g i c a şi i u b i r e a . T o t m a i f u r i o s , continuă
— A s t a nu-i o j o a c ă , S a b r i n a , e s t e o r e a l i t a t e , ş i i
p l e c . Ştii ce î n s e a m n ă a s t a ? Ştii c e v a î n s e m n a penti
t i n e s ă fii s i n g u r ă ? H a b a r n u ai ce-i v i a ţ a .
— N u v o i fi s i n g u r ă .
— Depinzi de Robert...
0Lctjăsiri 152

- Depind de mine însămi.


— N u eşti î n s t a r e .
— Nu sunt în stare? S ă nu-mi spui mie că nu sunt
a l t a r e ! Ai î n c e r c a t s ă m ă m e n ţ i i d e p e n d e n t ă d e t i n e ,
MlX. Ştiu b i n e . N-ai v r u t s ă - m i r e c a p ă t m e m o r i a . Ai vrut
l i fiu o fetiţă, c a r e s ă a i b ă î n t o t d e a u n a n e v o i e d e t i n e .
IMir nu s u n t o f e t i ţ ă , şi n u v o i m a i fi fetiţa t a . Şi nici a s t a
NtH o j o a c ă — e s t e r e a l i t a t e .
El a ş t e p t ă c â t e v a c l i p e , f u l g e r â n d - o c u privirea. A p o i
i« t n t o a r s e - n l o c şi p ă r ă s i c a m e r a . S t e p h a n i e r ă m a s e
tinde s e a f l a , t r e m u r â n d d i n c a u z a v i o l e n ţ e i lui şi a c e l e i
Clocotea în e a î n s ă ş i . î n s ă d u p ă p l e c a r e a lui, î n c ă p e -
t t | r ă m a s e t ă c u t ă , t o t atât d e s i l e n ţ i o a s ă c a o c â m p i e î n
»fna furtunii, şi treptat, t r e m u r u l i s e potoli. S e t e r m i n a s e .
Itylpd de mine însămi. în c u r â n d , e a şi M a x a v e a u s ă
N despartă, probabil pentru a nu se m a i întâlni nicio-
Ntâ* O c u p r i n s e t r i s t e ţ e a . M a x f u s e s e b u n c u e a ; îşi
• i M t r u i s e r ă u n c ă m i n . D a r t o t c e a u z i s e şi s i m ţ i s e e a în
INMstă d i m i n e a ţ ă a l u n g a t r i s t e ţ e a , şi îi î n g ă d u i s ă s e
J M d e a s c ă î n m o d c a l m la m o m e n t u l p l e c ă r i i l u i , c â n d
M i v e a s ă - i a t i n g ă m â n a , s ă - l s ă r u t e şi s ă - i s p u n ă a d i o
pentru totdeauna.
Dar n u - l a t i n s e , şi nici n u - l s ă r u t ă d e a d i o . El r ă m a s e
M r t S t u l zilei î n c u i a t î n biroul s ă u , şi c â n d S t e p h a n i e s e
în d i m i n e a ţ a u r m ă t o a r e , el p l e c a s e . E r a o r a c i n c i .

E
M tfi potrivise aşa ceasul deşteptător fiindcă plănuise
t|Că o e x c u r s i e p â n ă p e „ M o n t V e n t o u x " , şi t r e b u i a s ă
m e a s c ă m a i î n a i n t e c a z ă p u ş e a l a zilei s ă d e v i n ă p r e a
in.
Madame B e s s e t s e a f l a d e j a î n b u c ă t ă r i e , f r ă m â n -
Şnd a l u a t u l d e p â i n e .
Monsieur t r e b u i e s ă fi p l e c a t f o a r t e d e v r e m e ,
budhme. C â n d a m s o s i t , m a i a d i n e a u r i , n u m a i e r a
p>H|l. D e d a t a a s t a v a lipsi m u l t ?
— Nu ştiu.
S t e p h a n i e s t ă t e a î n p i c i o a r e , î n b u c ă t ă r i e , ţinând
m â n ă c e a ş c a î n c a r e - ş i t u r n a s e c a f e a , şi s i m ţ i n d u - s e
p a r c ă p ă m â n t u l îi f u g i s e d e s u b p i c i o a r e . M a x plecase,
a s t ă d a t ă n u d o a r într-o scurtă călătorie d e a f a c e r i . Av
s ă s e d u c ă la o d e p ă r t a r e d e mii d e kilometri, şi v a rămâ
acolo. E r a singură. „ N u , nu singură" — îşi s p u s e - n gâr
î n s ă e r a c o n ş t i e n t ă d e p u s t i e t a t e a c a s e i , d e camerele
c u p l a f o a n e î n a l t e , d e m o b i l e l e p e c a r e le c u m p ă r a s e
le a r a n j a s e î n d e c u r s u l u l t i m e l o r l u n i , d e g r ă d i n a încl
c a t ă d e florile t o a m n e i , d e b u c ă t ă r i a b i n e aprovizionai
a v â n d - o în f o c a r u l s ă u p e madame B e s s e t .
Casa asta n-o vei avea. Nu-ţi vei putea permite i
păstrezi.
S e d u s e la u ş a d i n s p a t e şi s e u i t ă p r i n geam
M a r c e l , c a r e t ă i a flori c e u r m a u s ă f i e a r a n j a t e în va
d e c ă t r e madame B e s s e t .
Cine este proprietarul acestei case?
P e n t r u î n t â i a o a r ă d u p ă a t â t e a luni d e zile simţi
se p r ă b u ş e ş t e în v i d u l n e c u n o a ş t e r i i — c i n e e r a , şi că
loc îi a p a r ţ i n e a . C e a ţ a o învălui şi p a n i c a spori în ea. J
a p a r ţ i i a c e s t u i l o c . N u a p a r ţ i i nici u n u i l o c . "
— C â t e v a z i l e , madame? i n s i s t ă d o a m n a Besa
M i - a r fi f o s t d e f o l o s la t â r g u i e l i l e m e l e , d a c ă i-aţi put
spune...
— Ţ i - a m zis c ă n u ştiu! (Trase a e r î n piept.) lartă-r»
madame B e s s e t . î n t r - a d e v ă r n u ş t i u . îţi v o i s p u n e de
dată ce voi putea.
V o i a s ă s e d e p ă r t e z e d e o c h i i isteţi ai doamf
B e s s e t , c a r e v e d e a u atât d e m u l t e l u c r u r i şi g h i c e a în
şi m a i m u l t e .
— M ă d u c c u b i c i c l e t a p e M o n t V e r n o u x . Eşti bu
s ă - m i faci s a n d v i ş şi s ă - m i u m p l i d o u ă sticle c u apă?
— D a , madame. E s t e o e x c u r s i e s p l e n d i d ă .
QXecfâsiri 1SS

— Ş t i u . S-ar p u t e a c a p o r ţ i u n e a m a i d e la p o a l e s-o
* f CU m a ş i n a .
Se î n a p o i e î n d o r m i t o r şi s e î m b r ă c ă r a p i d cu ş o r t u l
n y l t t p e trup, pentru bicicletă, cu o bluză largă, c u m â n e c i
MUfte, şi încălţă o p e r e c h e de pantofi fără toc. într-o m i c ă
M h t ă p r i n s ă în talie îşi p u s e p o r t o f e l u l şi c h e i l e m a ş i n i i ,
jfllozoroc î m p o t r i v a s o a r e l u i şi o j a c h e t ă u ş o a r ă , a p o i
l<ndwich-ul şi s t r u g u r i i p e c a r e i-i d ă d u s e madame
i M l e t . C e l e d o u ă sticle c u a p ă le vârî în b u z u n a r e l e d e
Hflecare latură a genţii.
— M ă î n t o r c p e la m i j l o c u l d u p ă - a m i e z e i , îi s p u s e
Mimnei Besset.
Se d u s e în g a r a j , u n d e l e g ă b i c i c l e t a d e s u p o r t u l d e
ţ i p a t e l e m a ş i n i i , îşi a r u n c ă m ă n u ş i l e şi c a s c a p e s c a ­
i u l din f a ţ ă şi, în m a r ş a r i e r , ieşi p e a l e e . î n a p r o p i e r e
M p a r c a t ă o m a ş i n ă ; b ă r b a t u l d e pe s c a u n u l ş o f e r u l u i
Iurta o p ă l ă r i e n e a g r ă t r a s ă mult p e s t e o c h i . îi p ă r u v a g
HiftOBCUt şi, c â n d t r e c u pe l â n g ă e l , S t e p h a n i e îl s a l u t ă
Mnd din c a p . C e a s u l a r ă t a c i n c i şi t r e i z e c i .
A e r u l e r a r ă c o r o s , c e r u l — d e un a l b a s t r u p a l i d c u
buWte t r a n d a f i r i i , şi t o a t e f r u n z e l e şi f i r e l e d e i a r b ă
klreau c u r a t e şi s t r ă l u c i t o a r e , în a c e s t s c u r t r ă s t i m p d e
poipeţime, înainte de a începe fierbinţeala zilei. Ste-
hhanle c o n d u c e a r a p i d şi c u u ş u r i n ţ ă , d e p ă ş i n d c a m i -
pnele c a r e se h u r d u c ă i a u pe d r u m u r i l e î n g u s t e . C â n d v a
| îngroziseră; a c u m s e g â n d e a la e l e d o a r c a la n i ş t e
| M t l c o l e d e c a r e t r e b u i a s ă ţ i n ă s e a m a a s t f e l î n c â t să
•vină în f a ţ a lor m a i î n a i n t e ca v r e o m a ş i n ă c i r c u l â n d
I n l e n s c o n t r a r s ă a j u n g ă la e a . P e n t r u o o r ă a t â t d e
M f l n a l ă , d r u m u r i l e e r a u î n c ă r c a t e , şi e a îşi c o n c e n t r a
n n ) l a a s u p r a c o n d u c e r i i , a r u n c â n d u - ş i din c â n d în c â n d
•Ivirile s p r e ţ ă r a n i i d e p e c â m p u r i , la f e m e i l e c a r e - ş i
JMrnau rufele la u s c a t în r ă c o a r e a d i m i n e ţ i i , şi la c o p i i i
p f c o a l ă c a r e m e r g e a u pe d r u m însoţiţi pe c â i n i c e
plflU şi s e f u g ă r e a u p r i n t r e p i c i o a r e l e lor. în faţa ei s e
î n ă l ţ a v â r f u l c a l c a r o s al m u n t e l u i V e n t o u x , cu staţia
d e r a d a r şi c u u r i a ş a a n t e n ă de t e l e v i z i u n e , profilată
cerul palid.
î n c e t i n i c â n d a j u n s e în s a t u l B e d o i n , c o n t r u i t pe
m i c d e a l şi î n s p a t e l e c ă r u i a se î n ă l ţ a , m a j e s t u o s , M
Ventoux. La o r a a s t a , s t r ă z i l e î n g u s t e e r a u p u s t i i , cu
c e p ţ i a z o n e i d e t â r g , u n d e b ă r b a ţ i şi f e m e i c u şor
l u n g i i n s t a l a u m e s e şi a r a n j a u p e ele f r u c t e şi legufl
s a u s t i v e d e c o ş u r i şi f e ţ e d e m a s ă , în v r e m e ce i
a t â r n a u c u c a p u l în j o s pui p r o a s p ă t t ă i a ţ i , puneau
v e d e r e şiruri d e lăzi c u b r â n z ă ţ i n u t ă la r e c e , deasu)
c ă r o r a s e l e g ă n a u g h i r l a n d e lungi d e c â r n a ţ i , desd
d e a u b u t o a i e şi b o r c a n e c u z e c i d e s o i u r i de măsll
m a r i n a t e s a u fierte în ierburi a r o m a t e , şi î n ă l ţ a u maldl
d e p â i n i d e t o a t e f o r m e l e şi m ă r i m i l e — u n e l e cu (
m e t r u d e a p r o a p e un m e t r u . în a p r o p i e r e a z o n e i det
s e a f l a p i a ţ a p r i n c i p a l ă , c u p r i m ă r i a la un c a p ă t , ial
celălalt, cu biserica d e piatră ce-şi a v â n t a turlele spre(
In c e l e l a l t e c a s e c u f a ţ a d a s p r e p i a ţ ă , o a m e n i i încă I
d o r m e a u s a u s e s c u l a u s ă - ş i p r e g ă t e a s c ă micul-de|
T o t u l e r a n o r m a l ; p e n t r u a c e s t sat, p ă m â n t u l nu se o
tise din loc. însă Stephaniei i se p ă r e a că v e d e totul pei
p r i m a o a r ă , d e o a r e c e p e n t r u p r i m a o a r ă e r a singură
V â r f u l m u n t e l u i V e n t o u x s e î n ă l ţ a la m a i bine d
m i e trei s u t e d e m e t r i d e a s u p r a f u n d u l u i m ă r i i , şi I
p h a n i e sui c u m a ş i n a o p a r t e d i n u r c u ş u l d e - a Iun
c o a s t e i lui î m p ă d u r i t e şi a b i a p e u r m ă p o r n i bicicleta,
o c u r b ă a d r u m u l u i , t r a s e m a ş i n a î n t r - u n p â l c de ci
a s t f e l î n c â t s ă nu î m p i e d i c e t r e c e r e a altor vehicule,
l ă s ă a c o l o , a p r o a p e a s c u n s ă v e d e r i i . îşi p u s e casc
m ă n u ş i l e p e n t r u b i c i c l e t ă şi îşi f i x ă g e a n t a în j u r u l m
c u l u i . S e f ă c u s e ş a s e şi un sfert c â n d î n c e p u s ă u r c i
b i c i c l e t a d r u m u l pietruit c a r e ş e r p u i a p r i n t r e livezilaj
c i r e ş i şi p i e r s i c i şi p r i n t r e p ă d u r i l e d e fagi şi stejarii
c e d r i şi p i n i , c a r e , t r e p t a t , f u r ă î n l o c u i t e d e un lăstărij
157

NI f i r e a p e m ă s u r ă c e s e r a r e f i a a e r u l . Prin f r u n z i ş , S t e -
jMnle î n t r e z ă r e a c â n d şi c â n d t u r n u l d e t e l e v i z i u n e d i n
tâfful m u n t e l u i , p a r c ă f ă c â n d u - i s e m n s ă s e a p r o p i e .
T r u p u l îi c ă p ă t a s e u n ritm c e - i d ă d e a s e n z a ţ i a c ă
H M r ă s p r e m u n t e ; g â f â i a , m u ş c h i i îi e r a u î n c o r d a ţ i ,
feti se b u c u r a d e p r o p r i a - i e n e r g i e şi d e a e r u l r ă c o r o s
M 0 î n v ă l u i a . P r i n m i n t e îi t r e c e a u r a p i d g â n d u r i şi
I ţ i g l n i , iar e a le l ă s a s ă v i n ă şi s ă p l e c e , f ă r ă a î n c e r c a
p i l i reţină.
Max p l e c a s e .
Am casa.
Dar cine-i proprietarul ei?
\ Robert trebuie să ştie. El a găsit-o pentru Max.
mbrt îmi va spune ce pot să fac. Să rămân în ea o
mifte, apoi s-o vând.
I Max ar trebui să capete banii, dar cum aş putea să
WHi-i parvină?
[ Şl unde mă voi duce?
I Aş putea locui împreună cu Leon. El vrea asta. Şi
fUU şi eu.
f
Nu, nu încă. l-am spus că voi trăi singură. Depind de
Nni însămi.
li iubesc pe Leon. îl iubesc pe Leon. îl iubesc pe

[ C u v i n t e l e c â n t a u în sufletul ei în ritm c u trupul. Muşchii


• I ^ U r ă s-o d o a r ă . î n c e t i n i d i n c e î n c e v i t e z a . S c o a s e
Mtelâ d e a p ă ş i , d i n m e r s , b ă u p u ţ i n ă a p ă r e c e ; a p o i s e
mt\ p e n t r u a p u n e sticla în g e a n t ă . în t i m p c e s e î n -
ratyl d i n n o u , f u d e p ă ş i t ă p e n e a ş t e p t a t e d e o m a ş i n ă .
M a v u t i m p s ă v a d ă pălăria neagră a şoferului, fiind
IVOltă s ă c o t e a s c ă b r u s c s p r e d r e a p t a , d e r a p â n d p e
Mrlful d e la m a r g i n e a d r u m u l u i . Trebuie să fiu atentă,
fi pot frânge încheietura mâinii.
[ 0 # idee ciudată, îşi s p u s e . D a r m i n t e a ei î ş i î n c e t i -
|N ritmul, c a şi p i c i o a r e l e , şi S t e p h a n i e l ă s ă g â n d u l
1S8 ^udith QMichael

s ă p i a r ă şi c o n t i n u ă s ă u r c e c u s â r g , ţ i n â n d u - ş i oi
nedezlipiţi de vârf. A c u m acesta era mai aproape,
c o p a c i i s e r ă r i s e r ă m u l t . î n c u r â n d a v e a u s ă dispară
t o t u l şi v a r ă m â n e n u m a i p i a t r a a l b ă d e p e c e a m a i m;
w

î n ă l ţ i m e — un fel d e c ă c i u l ă a l b ă , c u s t â l p u l d e telo
z i u n e înfipt c a o p a n ă în m i j l o c u l e i . S o a r e l e s e ridic;i
p e cer, dar pe m ă s u r ă ce S t e p h a n i e urca, aerul deven
t o t m a i r e c e . R e s p i r a a d â n c şi nu s e g â n d e a la nin
d e c â H a î n c ă o rotire a p i c i o a r e l o r s a l e , î n c ă u n a , şi a|
î n c ă u n a , şi p e u r m ă p a r c u r s e u l t i m u l cot al drumului
s e p o m e n i p e vârf.
G â f â i n d , îşi r e z e m ă b i c i c l e t a d e un z i d d e pial
s c u n d şi b ă u p e s ă t u r a t e a p ă d i n s t i c l ă . O goli şi
d e s c h i s e p e c e a l a l t ă . S e f ă c u s e o r a opt, şi la poali
m u n t e l u i c ă l d u r a d e v e n e a z ă p u ş e a l ă , d a r a i c i , la o al
t u d i n e d e d o u ă mii d e m e t r i , a e r u l e r a r e c e , şi Stephad
î n c e p u s ă t r e m u r e . S c o a s e d i n g e a n t ă j a c h e t a şi $
î m b r ă c ă , t r ă g â n d u - i f e r m o a r u l p â n ă la gât. E r a singui
f i i n d p r e a d e v r e m e p e n t r u t u r i ş t i , iar r e s t a u r a n t u l în
n u s e d e s c h i s e s e . N u s e a u z e a d e c â t ş u i e r a t u l vântul
c ă r u i a i se d a t o r a n u m e l e m u n t e l u i . S t e p h a n i e îşi .1
bicicleta şi, c i u g u l i n d un c i o r c h i n e de s t r u g u r e , se piim
a g a l e în j u r u l v â r f u l u i , d â n d r o a t ă s t a ţ i e i d e radar
f o r ţ e l o r a e r i e n e , v o p s i t ă în r o ş u şi a l b , şi clădirii lungi
s c u n d e c a r e a d ă p o s t e a e c h i p a m e n t u l t e h n i c d e telfl
ziune, admirând totodată priveliştea văii.
C â m p i a p r o v e n s a l ă se î n t i n d e a în t o a t e direcţiilo
un inel î n v e r z i t , iar d i n c o l o d e e a , î n t r - u n u r i a ş cerc
n u a n ţ e v e r z i , g a l b e n î n c h i s şi a l b a s t r u , s e î n ă l ţ a u Al|
c u c ă c i u l i d e z ă p a d ă , L u b e r n o n - u l , Pirineii, V a l e a Roi
lui c u f l u v i u l s ă u lat ş e r p u i n d p â n ă la o r i z o n t în bm
l e n e ş e , s c l i p i n d argintii în s o a r e ; M a r s i l i a şi farurile (
l a g u n a Berre, şi lanţul munţilor Alpilles, pe c a r e Stephai
îl v ă z u s e p e n t r u p r i m a o a r ă în p i c t u r a lui L e o n . Leat)
HŞbui să fie aici. Astăzi ar fi trebuit să ne vedem. Atâta
IWnuseţe, atâta măreţie, o lume atât de minunată!
Se simţi c u p r i n s ă d e u n puternic v a l d e fericire. Totul
H|| aşteaptă: o nouă viaţă, o întreagă viaţă împreună
#U Lâon. Fiindcă îmi voi aminti, oricât de mult ar dura,
ţlttunci voi fi persoana care-am fost cândva, cât şi cea
ttre sunt acum. Şi voi avea tot ce mi-aş putea dori
modată.
îşi z â m b e a s i e ş i , î n d r ă g o s t i t ă d e L e o n , d e v i a ţ ă , d e
Uite p o s i b i l i t ă ţ i l e c e a v e a u s ă i s e o f e r e . D e o d a t ă , o
*!fllbră s e a ş t e r n u l â n g ă e a ş i , c â n d îşi ridică o c h i i , s e
lOfneni î n f a ţ a u n u i b ă r b a t c a r e s e a p r o p i a s e , v e n i n d
«lin s p a t e l e e i . Ţ i n e a în m â n ă u n r e v o l v e r , a t â t d e m i c
InOât în p a l m a lui î n m ă n u ş a t ă , p ă r e a o j u c ă r i e d e a r g i n t
WOltor, î n s ă e r a aţintit s p r e e a , şi a ş a d e a p r o a p e î n c â t ,
fând e a s e î n t o a r s e s p r e n e c u n o s c u t , îl a t i n s e c u b r a ţ u l .
— T a c i ! S ă n u scoţi o vorbă* r ă m â i a ş a , e x a c t c u m
t t i l în c l i p a a s t a , d e p a r c - a i a d m i r a p r i v e l i ş t e a . S - a r
ţUtea s ă v i n ă o a m e n i .
— C e vrei? ( G l a s u l s u n a c i u d a t în propriile-i urechi.)
NU a m m u l ţ i b a n i . îi p o ţ i l u a p e t o ţ i , s u n t î n g e a n t a
M l la...
— T a c i din g u r ă ! D a c ă t r e b u i e , v o r b e ş t e - n ş o a p t ă !
P ă l ă r i a lui n e a g r ă şi p l e o ş t i t ă a p r o a p e a t i n g e a f r u n ­
ţ i i S t e p h a n i e i , şi t r u p u r i l e le e r a u atât d e a p r o p i a t e ,
•Mit e a p u t e a d i s t i n g e m i c i l e z g â r i e t u r i d e p e h a i n a lui
* piele.
^ N u v r e a u banii tăi. îl v r e a u pe b ă r b a t u - t ă u . U n d e e?
— T e - a m v ă z u t ieri! în c u r t e a b i s e r i c i i . Şi a z i - d i m i -
N | } ă e r a i în f a ţ a c a s e i , î n m a ş i n a d u m i t a l e .
— Unde este?
\ — Nu ştiu.
| — P e d r a c u ' n u ştii!
— T o a t ă n o a p t e a a m stat î n f a ţ a c a s e i v o a s t r e ,
p l e c a t n-a p l e c a t , d a ' acu* n u - i a c o l o . U n d e e s t e ?
— A plecat. S-a d u s .
T o t u l e r a real — b ă r b a t u l , r e v o l v e r u l , c e r u l c e se
t u n e c a . S t e p h a n i e t r e m u r a şi r e s p i r a g â f â i t . Revolvo
i s e î n f i g e a d u r e r o s î n p i e p t , iar f a ţ a i n d i v i d u l u i — atât
c i u d a t a s e m ă n ă t o a r e c u c e a a u n u i h e r u v i m , c u un n
s u b ţ i r e d e a s u p r a u n o r b u z e p l i n e şi roşii — e r a aşa
a p r o a p e d e a e i , î n c â t îi p u t e a s i m ţ i r ă s u f l a r e a . Lât
Leon, Leon — g â n d i î n n e b u n i t ă . Nu pot să mor. Noii
nici măcar n-am început...
— M ă a p e ş i c u r e v o l v e r u l şi m ă d o a r e . C e v r e i de
mine?
— Unde-a plecat?
— Ţ i - a m z i s , n u ş t i u ! Nu-ţi pot s p u n e ! T e r o g , îno
tează... mă doare.
— T â r f ă t â m p i t ă , o s ă î n c e t e z c â n d o s ă - m i sj
u n d e d r a c u l u i e s t e e l . N u s - a d u s la M a r s i l i a , a m veij
cat. Unde e?
— N u ş t i u ! (Ştie de depozitul lui Max din Marsli
Ce altceva mai ştie?) D e c e îl v r e i ? C e v r e i d e la noii
— P e el îl v r e a u . N u - m i p a s ă d e t i n e , d a c ă - m i sj
unde este.
— Nu-ţi pot s p u n e . A plecat c â n d e u î n c ă dormea
Nu mi-a spus unde...
— M i n ţ i ! ş u i e r ă el p r i n t r e d i n ţ i , î n t ă r i n d u - ş i strl
s o a r e a în c a r e - i ţ i n e a b r a ţ u l şi r ă s u c i n d u - i - l p â n ă câ
ea scoase un ţipăt.
— N u , n u mint. T e r o g , m ă d o a r e , l a s ă - m ă - n pa
Nu există nimic ce-aş putea...
— I s u s e ! a d r a c u l u i c o n v e r s a ţ i e m a i e şi as
O . K . , vii c u m i n e . D a c ă n-ai d e g â n d s ă v o r b e ş t i , o
m ă d u c i la e l .
— N u p o t ! ( G l a s u l îi i z b u c n i c u p u t e r e . ) Naiba
t e ia, n u ştiu u n d e e s t e ! N u m a i t r ă i m î m p r e u n ă !
(sZâcfăsiri 161

I n d i v i d u l r ă m a s e u l u i t . R e v o l v e r u l îşi s l ă b i u ş o r
• p i s a r e a pe sânii S t e p h a n i e i .
— De c â n d ?
— D e a z i - n o a p t e . A p l e c a t şi n u s e m a i î n t o a r c e şi
Mta-i tot c e ş t i u .
— M i n c i u n ă s f r u n t a t ă ! V - a m v ă z u t e u la b i s e r i c a
t d — doi p o r u m b e i . N u - i p o s i b i l s ă te fi p ă r ă s i t .
S t e p h a n i e s e uită la el d e z n ă d ă j d u i t ă , n e m a i ş t i i n d
M l ă spună.
— A p l e c a t . N u se m a i î n t o a r c e .
— La d r a c u ' !
Individul privi în s u s , în t i m p c e un a u t o c a r c u turişti
Ultra în p a r c a j u l situat la o d e p ă r t a r e d e v r e o t r e i z e c i d e
^•tri.
— Vino, plecăm de-aici!
— De c e ? Nu-ţi pot s p u n e n i m i c ! L a s ă - m ă în p a c e ,
(•rog! D u - t e şi l a s ă - m ă ! Ţ i - a m zis, jur, n u e x i s t ă n i m i c . . .
— Tacă-ţi gura!
B ă r b a ţ i şi f e m e i c u p ă l ă r i i d e p a i e şi c ă m ă ş i s a u
Hjftte d e b u m b a c v i u c o l o r a t e , c u a p a r a t e d e f o t o g r a f i a t
•lârnate d e gât, c o b o r a u c a un ş u v o i din a u t o c a r . O m u l
I U p ă l ă r i a p l e o ş t i t ă o î m p i n s e în f a ţ a lui p e S t e p h a n i e ,
•lllnd-o s ă m e a r g ă p e l â n g ă z i d u l s c u n d p â n ă c â n d
MMură c o l ţ u l , a j u n g â n d în s p a t e l e s t a ţ i e i d e r a d a r .
M a ş i n a m e a e p e - a c o l o , d u p ă cot — z i s e e l , a r ă -
MNM c u r e v o l v e r u l s p r e z o n a d e u n d e în m o d o b i ş n u i t s e
•dffllra p r i v e l i ş t e a şi u n d e l ă s a s e S t e p h a n i e b i c i c l e t a .
Mftgi f r u m u ş e l şi liniştit c h i a r l â n g ă m i n e , şi ţine-ţi g u r a
•ftftlsă.
— U n d e ne d u c e m ?
— La b ă r b a t u - t ă u , a ş a c u m a m z i s .
S e u i t ă î n d e l u n g la p i c i o a r e l e f ă r ă c i o r a p i a l e

{i l i p h a n i e i , a p o i îi î m p u n s e iar s â n u l c u r e v o l v e r u l , d e
•lă-dată c a - n j o a c ă .
— A m p u t e a t o t u ş i s ă ne o p r i m în d r u m , şi să n
distrăm puţin.
S e a p l e c ă r e p e d e şi îşi vârî m â n a î n t r e p i c i o a r e l e o
— D r ă g u ţ . T a r e d r ă g u ţ . Nu-i nici o g r a b ă , nu-i aşa
O s ă te a ş t e p t e , o r i u n d e - o fi f i i n d .
— Nu! strigă Stephanie.
Şi, c u p r i n s ă d e d i s p e r a r e , s p u s e :
— D a c ă m ă a t i n g i , n - a m să-ţi s p u n n i c i o d a t ă undi
este.
I n d i v i d u l îşi a r c u i o s p r â n c e a n ă
— V e z i ? A m b ă n u i t e u tot t i m p u ' . Şi o s ă - m i spui
t â r f ă m i c ă . îţi î n c h i p u i c ă n u , d a ' c â n d o s ă t e r m i n q
tine...
G l a s u r i p u t e r n i c e s e a u z e a u d i n s p r e autocanj
turiştilor.
— M e r g i î n a i n t e . La m a ş i n ă !
î n d e s ă r e v o l v e r u l în c o a s t e l e S t e p h a n i e i ş i , împir
g â n d - o , o î n d r e p t ă s p r e c o l ţ u l staţiei d e radar. A c o l o a
o p r i , a p u c ă b r a ţ u l S t e p h a n i e i , t r ă g â n d - o astfel încât a
n u fie v ă z u t ă , şi s e uită c u p r e c a u ţ i e în jur. L a o distan|
d e c â ţ i v a m e t r i s e î n ă l ţ a c l ă d i r e a j o a s ă c e adăposte
e c h i p a m e n t u l d e t e l e v i z i u n e , cu u ş a î n c h i s ă . E r a coi
struită în f o r m a unui L, şi individul o î m p i n s e pe Stephanl
î n f a ţ a l u i , s i l i n d - o s ă s t r ă b a t ă m i c u l s p a ţ i u desch
p â n ă la colţul ferit d i n s p a t e l e c l ă d i r i i .
R ă m a s e r ă a c o l o , a ş t e p t â n d . T r u p u l S t e p h a n i e i er
r e c e c a g h e a ţ a , r e s p i r a ţ i a îi e r a s l a b ă , m u ş c h i i — Ir
c o r d a ţ i . O î n g r o z e a z â m b e t u l v e s e l d e p e f a ţ a angelio
a t i c ă l o s u l u i şi felul în c a r e el o d e z b r ă c a d i n o c h i . Inc
m a i s i m ţ e a a p ă s a r e a r e v o l v e r u l u i p e s â n şi m â n a li
î n t r e p i c i o a r e l e ei. S e uită î n jur, d a r nu a v e a î n c o t r o a
f u g ă . V â r f u l d e m u n t e , g o l a ş şi p r e s ă r a t c u s t â n c i , n
o f e r e a n i c i un a d ă p o s t î n a f a r ă d e c e l e d o u ă clădii
g o a l e , şi nu se a u z e a u d e c â t t u r i ş t i i , s c o ţ â n d exclama)
0ie<ţăsiri 163

p i o a s e în limba g e r m a n ă , extaziindu-se de frumuseţea


Bflveliştii şi d e c l a n ş â n d u - ş i a p a r a t e l e d e f o t o g r a f i a t ,
î n s ă p e s t e c â t e v a c l i p e p l e c a r ă şi t u r i ş t i i . A p a r a t e l e
«li fotografiat şi binoclurile fură p u s e la locul lor, şi urcară
toţii în autocar, şoferul n u m ă r â n d u - i în t i m p ce t r e c e a u
l â n g ă e l . U ş a s e î n c h i s e c u un ş u i e r a t h i d r a u l i c , şi
v|hIcului s e î n d e p ă r t ă .
— Haide, zise individul, petrecând mâna Stephaniei
P l i u b b r a ţ u l lui, c a un g e n t l e m a n c a r e - ş i ia d o a m n a la
plimbare.
î n s ă în m o m e n t u l a c e l a o m a ş i n ă v e n i î n v i t e z ă p e
M m , i n t r ă d e r a p â n d în p a r k i n g , şi z g â r i e m a ş i n a o m u -
Hjlcu r e v o l v e r u l , o p r i n d c h i a r l â n g ă e a .
— Ce dracu'... începu individul.
Dar s e î n t r e r u p s e c â n d , p e d u p ă c o l ţ u l c l ă d i r i i , v ă z u ,
«I | i S t e p h a n i e c ă ş o f e r u l e r a M a x .
— la te uită! C e zici d e a s t a ?
In t i m p c e M a x d e s c h i d e a p o r t i e r a şi ieşi d i n m a ş i n ă ,
l l i p h a n i e s i m ţ i c ă b r a ţ u l c a r e - l ţ i n e a p e - a l ei îşi s l ă -
b l f t e s t r â n s o a r e a şi, eliberându-şi m â n a , alergă spre
Mix.
— Max, pleacă de-aici! gemu ea.
— Sabrina! Ce faci...
S t e p h a n i e a u z i în s p a t e l e ei un z g o m o t î n f u n d a t , c a
sonetul u n o r artificii, şi-l v ă z u p e M a x î m p l e t i c i n d u - s e
fieăzând peste maşină.
— Max!
,Se î m p i e d i c ă şi c ă z u î n t r - u n g e n u n c h i , a p o i s e ridică
| l | O n t i n u ă s ă a l e r g e . O d u r e a g e n u n c h i u l şi s i m ţ i s â n g e
«HJfflându-i p e picior, d a r m a i s t r i g ă o d a t ă :
— Pleacă, Max, pe tine te urmăreşte...
— C u l c ă - t e la p ă m â n t !
G l a s u l lui M a x e r a m â r â i t , şi c â n d r e v o l v e r u l t r a s e
i l d o i l e a f o c , el şi S t e p h a n i e s e a r u n c a r ă la p ă m â n t
t f l i c e l a ş i t i m p . S t e p h a n i e s e târî r e p e d e d e - a l u n g u l
p a v a j u l u i , c r i s p â n d u - s e d i n c a u z a d u r e r i i t ă i e t u r i i de
g e n u n c h i , p â n ă r e u ş i s ă t r e a c ă d e c o l ţ u l c l ă d i r i i . Ai
iar, d e d o u ă o r i , p o c n e t u l r e v o l v e r u l u i , î n t i m p c e M
t ă c e a u n s a l t d e la m a ş i n a lui c ă t r e c e a l a l t ă latură
clădirii. A p o i d o m n i t ă c e r e a . E a î n a i n t a mai d e p a r t e , pâ
a j u n s e la i n t r â n d u l u n e i uşi şi s e g h e m u i a c o l o , ţin;)
du-şi genunchii apropiaţi de bărbie. Nu putea vedea |
nici u n u l d i n t r e b ă r b a ţ i . Ş i , d e o d a t ă , M a x fu l â n g ă a
î n c o n j u r â n d - o c u b r a ţ u l , s t r â n g â n d - o la p i e p t . Sângo
rănii d e p e g e n u n c h i u l ei îi p ă t ă c ă m a ş a , d a r şi parti
d e s u s a m â n e c i i lui e r a î m b i b a t ă d e s î n g e .
— Max, te-a nimerit...
— Sst! î n c e r c ă el s-o l i n i ş t e a s c ă , s ă r u t â n d - o i
s ă r u t s c u r t , d i s p e r a t . T e i u b e s c . N - a m p u t u t s ă te paf
s e s c . R ă m â i a i c i . Rămâi aici.
Şi p e u r m ă , cu braţul î n s â n g e r a t a t â r n â n d u - i pe lanţ
t r u p , p l e c ă d i n a d ă p o s t u l u ş i i . C ă u t ă p e l â n g ă clădii
p â n ă g ă s i o p i a t r ă m a r e , r o t u n j i t ă , şi o luă c u e l , depA
t â n d u - s e d e S t e p h a n i e , î n a p o i , în direcţia din c a r e venia
Ea îl u r m ă r i cu privirea, c u m înainta c a un c r a b , ţinânciu<
u m ă r u l d r e p t lipit d e c l ă d i r e , p â n ă c e a j u n s e la colţul Q
m a i î n d e p ă r t a t . II v ă z u î n t o r c â n d u - s e şi a r u n c â n d pinii
d e - a l u n g u l c l ă d i r i i , s p r e c o l ţ u l m a i a p r o p i a t d e e a . Boli
v a n u l izbi p e r e t e l e ş i , î n t i m p c e , r i c o ş â n d , c ă z u din n(
p e p a v a j , M a x d i s p ă r u d u p ă colţ.
S t e p h a n i e a ş t e p t ă . R e t r a s ă cât m a i a d â n c în ad|
p o s t u l u ş i i , zări d o a r u m b r a i n d i v i d u l u i , c â n d acesta |
u i t ă p e f u r i ş d e d u p ă z i d u l izbit d e p i a t r ă . A p r o a p e I
a c e l a ş i t i m p , i s e a l ă t u r ă o a d o u a u m b r ă , şi p e urrt
a m â n d o u ă d i s p ă r u r ă , c â n d M a x s e a r u n c ă î n spinar(
c e l u i l a l t , p r ă v ă l i n d u - s e î m p r e u n ă c u el la p ă m â n t . J
luptară pe pavaj, printre pietre ascuţite, mormăit
b l e s t e m â n d , r o s t o g o l i n d u - s e unul p e s t e a l t u l .
M a x s i m ţ i c ă i n d i v i d u l î n c e a r c ă să-l a s f i x i e z e , ap|
s â n d u - i l a r i n g e l e c u m u c h i a p a i m e l , şi-l lovi cât p u t u i
(^ocfăsiri
W t c u g e n u n c h i u l î n v i n t r e . îl auzi u r l â n d şi m â n a d e p e
l l t u l s ă u îşi slăbi p r e s i u n e a . M a x e r a m a i v â r s t n i c , d a r
«UlMnalt şi m a i c o r p o l e n t , şi atât d e m â n a t d e g r o a z ă —
fip ucide; nu se va mulţumi cu mine, fiindcă ea îl poate
jfatifica — încât nimic n u - l p u t e a reţine. Pălăria n e a g r ă ,
#y boruri p l e o ş t i t e , a i n d i v i d u l u i z b u r ă c â t - c o l o , p a v a j u l
M f o p r o ş c a t c u s â n g e şi apoi revolverul d e argint sciipitor,
Hftpat d i n t r e d e g e t e l e t i c ă l o s u l u i , a l u n e c ă p e p ă m â n t .
i*Din p r a g u l uşii, S t e p h a n i e f ă c u u n salt şi-l î n h a ţ ă .
Max!
Se a p r o p i e t â r â ş d e c e i d o i b ă r b a ţ i c e s e z v â r c o l e a u
Mtf»o î n c l e ş t a r e p e v i a ţ ă şi p e m o a r t e .
—- M a x , r e v o l v e r u l !
Merde \ îi s t r i g ă M a x i n d i v i d u l u i , c u u n a m e s t e c
]

M u r ă şi s c â r b ă , d e s p r i n z â n d u - s e d i n s t r â n s o a r e a l u i .
^ u ă r e v o l v e r u l d i n m â n a î n t i n s ă a S t e p h a n i e i , ţinti
N degetele tremurătoare ale stângii.
Par el are dreptate, g â n d i S t e p h a n i e , şi a p o i r e a l i z ă
l i b r e t u l d r e p t îi e r a rănit. M a x t r a s e .
I n d i v i d u l s c o a s e u n ţ i p ă t şi-şi î n c l e ş t a m â i n i l e p e
i M o m e n . M a x t r a s e din n o u , d a r a c u m trupul i s e clătina,
p f l o n ţ u l n i m e r i în zidul clădirii.
,jr Merdel ocărî în şoaptă Max, de astă-dată către

^ S t e p h a n i e s e târî s p r e el şi-l î n c o n j u r ă c u b r a ţ u l ,
H i p g â n d u - I lângă trupul ei.
"ir- T r e b u i e s ă m e r g e m la m a ş i n ă ; s ă t e d u c la u n
Mor. Poţi să...?
Nu, aşteaptă. Să m ă odihnesc.
R e s p i r a ţ i a îi i e ş e a ş u i e r ă t o a r e d i n p i e p t , şi el s e
|Nirna greu de ea.
Ib'6 ^udith QMichacl

— P r e a al d r a c u l u i . . . d e b ă t r â n . . . p e n t r u s o i u l ăî
de... treabă.
— Max, cine e?
— Trimis de... c i n e v a . S ă m ă ucidă. Sabrina, pleac;
p l e a c ă d i n C a v a i l l o n . Şi p e t i n e v o r s ă t e o m o a r e .
— N u , el z i c e a c ă d o a r t u . . .
— ... un slugoi... n u ştie nimic. De-aia m-am... înapoi
S ă t e i a u . N u t e p u t e a m p ă r ă s i . (îşi m i ş c ă b r a ţ u l , du
r e a s m u l g â n d u - i u n g e a m ă t . ) A fost... a c a s ă ?
— D a , în m a ş i n a lui, c â n d a m p l e c a t a z i - d i m i n e a
A fost şi ieri î n c u r t e a b i s e r i c i i . L-am v ă z u t . M a x , cine
trimis?
— ... n-are i m p o r t a n ţ ă . A t â t a v r e m e c â t t u pleci...
duce departe...
— C e f o l o s ar a v e a ? D e d a t a a s t a t e - a g ă s i t .
— B a f t ă . U n a c c i d e n t s t u p i d . U n s e r v i c i u f ă c u t ur
p r i e t e n . . . o f a p t ă b u n ă . . . ar fi t r e b u i t s ă - m i d a u seama
n u - s d i n soiul care f a c f a p t e b u n e . . . şi s-a-ntors împotri
m e a . Ţ i e n u ţi s e v a î n t â m p l a a ş a c e v a . A s c u l t ă - m ă . .
— C u m ai ştiut c ă e r a m a i c i , s u s ?
— Madame Besset. Şi-l v ă z u s e m p e t e r a s a noasti
a ş a c ă ştiam c ă - i prin p r e a j m ă . A m ieşit a f a r ă , î n spate
c a s e i , p e la m i e z u l n o p ţ i i . N u l - a m v ă z u t , d a r ştiam i
e r a . . . p e u n d e v a . . . a ş a c ă a t r e b u i t s ă m ă î n t o r c . . . Mu
p u t e a m p ă r ă s i . P e u r m ă i-am v ă z u t m a ş i n a . Isuse i\\
de a p r o a p e . . . te-ar fi putut omorî... n-ar fi trebuit s ă te I
s i n g u r ă . P l e a c ă , S a b r i n a , p l e a c ă , n u eşti î n siguranţei
— Ieri n u s p u n e a i a ş a .
Izbucni într-un râs chinuit.
— C r e d e a m . . . i u b i r e . . . şi s ă f i m î m p r e u n ă . . . Din
n e z e u l e , c e p r o s t , s ă - m i î n c h i p u i c ă d r a g o s t e a ar f i i
ajuns.
S t e p h a n i e p l â n g e a . îl ţ i n e a s t r â n s la piept, apl
c â n d u - ş i c a p u l l â n g ă al lui. N i c i o d a t ă n u a v u s e s e penii
el s e n t i m e n t e atât d e c a l d e .
fi

(s&ecfăsiri 167
«p- •
— M a x , t r e b u i e s ă t e d u c la u n d o c t o r . T e poţi târî,
iiU*i a ş a ? U n d e s u n t c h e i l e m a ş i n i i t a l e ?
— L e - a m lăsat î n e a .
El î ş i r i d i c ă m â n a t e a f ă r ă şi m â n g â i e f a ţ a Ste­
phaniei.
— Atât de frumoasă... mi-ai luminat viaţa. Ascultă,
' l l b r i n a . . . ascultă-mă... dacă nu scap...
— N u s p u n e a s t a ! H a i s ă m e r g e m la m a ş i n a t a ,
M|X. V i n o , h a i d e , t e v o i a j u t a . . .
— ... c h e m i p e R o b e r t . V a a v e a g r i j ă d e t i n e . Ştie c e
l l f a c ă . Cheamă-lpe Robert. P r o m i t e - m i că-l vei c h e m a .
— Sigur c ă d a . îl voi c h e m a a c u m . N e v a ajuta. A c u m
vn
i o. M a x , t e r o g , n u t e p o t c ă r a . . .
— încearcă.. .
G e m â n d , încercând să se ridice în picioare, slu-
pndu-se d e b r a ţ u l t e a f ă r , şi î n c l i p a a c e e a i n d i v i d u l s e

C imui şi sări a s u p r a lor, t r â n t i n d u - i p e s p a t e . C a p u l


p h a n i e i s e izbi d e p a v a j , şi v r e m e d e c â t e v a s e c u n d e
lumea î n j u r u l ei d e v e n i n e a g r ă . T r u p u l lui M a x e r a
d l t s u p r a e i , z d r o b i n d - o , î m p i e d i c â n d - o s ă r e s p i r e ; îşi
ttmţea s â n g e l e z v â c n i n d în c a p şi p u l s â n d u - i c u p u t e r e
g l o b u r i l e o c u l a r e . I n s p i r ă c â t p u t u d e a d â n c şi î n c e r c ă
t i Jlpe, d a r nu r e u ş i s ă s c o a t ă nici u n s u n e t . Voi muri,
f l ţ l d i , şi a u z i un f o c d e r e v o l v e r , a p o i î n c ă u n u l , şi c u u n
••Oft d i s p e r a t s e s ă l t ă , î m p i n g â n d d e d e a s u p r a ei t r u p u l
s\\ Max.
D e s c h i s e ochii şi v ă z u alături d e e a c l ă d i r e a , t u l b u r e
fi p t t r â n d c ă s e c l a t i n ă , şi n o r i c e s e t â r a u p e c e r u l
jllbâstru c a nişte p a n g l i c i s f â ş i a t e . A p o i v e d e r e a i s e l i m -
IMll şi v ă z u c a p u l lui M a x , n e m i ş c a t , l â n g ă al e i .
G â f â i n d , t r a s e d e c â t e v a ori a e r î n p i e p t ş i , î n c e t , s e
HcNeâ în mâini şi în g e n u n c h i . R ă m a s e a c o l o , c l ă t i n â n -
Itl'ie, cu capul aplecat; apoi, cu mişcări ţepene, se
a p r o p r e d e M a x . P i e p t u l c ă m ă ş i i îi e r a plin d e s â n g e ,
p r i v i r e a îi e r a a ţ i n t i t ă în g o l .
— N u , n u , n u ! ş o p t i S t e p h a n i e , l i p i n d u - ş i f a ţ a de
lui şi a p ă s â n d u - ş i d e g e t e l e la b a z a g â t u l u i s ă u , si
s i m t ă p u l s u l . M a x , te r o g , nu m u r i ! T e r o g , t r ă i e ş t e !
D a r n u v e n i nici un r ă s p u n s , şi n u s e s i m ţ e a nici i
puls. Stephanie rămase acolo îndelung, până când i
c o n v i s e c ă el m u r i s e .
S e a ş e z ă l â n g ă el şi-i privi f a ţ a — r i d u r i l e adân
a b i a d e c u r â n d a p ă r u t e , p ă r u l î n c ă r u n ţ i t c e - i înconju
c a p u l c a un h a l o u , b a r b a d e a s ă şi î n s p i c a t ă cu fire arginl
Işi p u s e m â n a p e o c h i i lui şi i-i î n c h i s e .
— N u e r a i n e v o i t s ă r ă m â i , ş o p t i p r i n t r e lacrimi
c e r e î n c e p u s e r ă să-i c u r g ă . O h , M a x , nu erai nevoii |
r ă m â i . P l e c a s e i . El n u ştia u n d e . T e aflai în siguranţă. I
c h i a r şi c â n d t e - a i î n a p o i a t , c â n d i-ai v ă z u t m a ş i n a al
p u t u t s ă t e î n t o r c i . Ai fi p u t u t să f u g i .
La o d i s t a n ţ ă d e v r e o d o i m e t r i , c e l ă l a l t b ă r b a t zăc(
cu membrele depărtate de trup peste o grămadă (
p i e t r e , şi s â n g e l e îi î n r o ş i s e p a n t a l o n u l . O c h i i îi erj
î n d r e p t a ţ i , larg d e s c h i ş i , s p r e cer. Şi d e d i n c o l o de cl|
d i r e s e a u z e a z g o m o t u l u n u i a u t o c a r c u turişti c e uro|
h u r d u c ă i n d u - s e , s p r e vârf.
L a t u r a l u n g ă a c l ă d i r i i îi a s c u n d e a v e d e r i i dinspl
z o n a p r i n c i p a l ă d e p a r c a r e şi p l a t f o r m a s p e c i a l amenj
j a t ă p e n t r u a d m i r a r e a p r i v e l i ş t i i . F ă r ă a s e g â n d i blfl
d e c e , S t e p h a n i e ştia c ă t r e b u i e s ă s e a s c u n d ă , şi s|
a s c u n d ă şi pe cei d o i . H a b a r nu a v e a c e f ă c u s e Max, s(
c i n e - l t r i m i s e s e p e u c i g a ş u l l u i , şi p o a t e î n c ă m a i voj
s - o u c i d ă şi p e e a , î n s ă d e o a r e c e nu e r a î n s t a r e să d(
o e x p l i c a ţ i e , ştia c ă t r e b u i a să t ă i n u i a s c ă c e l e petrecut!
m ă c a r p â n ă v a p u t e a d i s c u t a cu R o b e r t . R o b e r t v a şti(
s ă f a c ă . R o b e r t c u n o ş t e a m a i m u l t e l u c r u r i d e c â t ea.
A s t f e l c ă , p l â n g â n d , i c n i n d d e d u r e r e în t i m p ~o(
lupta cu g r e u t a t e a t r u p u r i l o r f ă r ă v i a ţ ă îl târî pe Max|
;
¥
f
(sZâcfdstri 169

ipoi p e a s a s i n u l plătit d u p ă colţ, s p r e intrândul clădirii


1(1 f o r m ă d e L, şi î n g r ă m ă d i î n f a ţ a lor u n m o r m a n d e

R tre. D a c ă turiştii ar fi v e n i t p e a i c i , s ă a d m i r e p e r s p e c -
i o f e r i t ă d e a c e a s t ă p a r t e a v â r f u l u i m u n t e l u i , ar fi fost

? f o a p e imposibil s ă distingă ceva în scobitura umbrită


plină d e p i e t r o a i e î n c a r e z ă c e a u c e l e d o u ă c a d a v r e .
S e a p l e c ă d e a s u p r a lui M a x şi-i a t i n s e f a ţ a . î i s ă r u t ă
OOhii î n c h i ş i , a p o i g u r a .
' — lartă-mă, Max. lartă-mă. N u t e - a m putut iubi. î m i
| | r e rău c ă n-am putut r ă m â n e cu tine. lartă-mă că nu
pot r ă m â n e c u tine a c u m , şi c ă nici n u t e p o t lua c u m i n e .
Dlc-aş putea...
Frânele autocarului scrâşniră; uşa pneumatică fâşâi
d # e c h i z â n d u - s e . Ş o f e r u l le p r e c i z a î n s p a n i o l ă t u r i ş t i l o r
d l c â t d i s p u n e a u p e n t r u a d m i r a r e a priveliştii, sfătuindu-i
| | nu p o r n e a s c ă să se plimbe în josul muntelui s a u să
itia p r e a a p r o a p e d e m a r g i n e . Peste glasul lui s e s u p r a ­
puse z g o m o t u l altui autocar, care-l u r m a s e î n d e a p r o a p e ,
OU î n c ă o î n c ă r c ă t u r ă d e turişti.
S t e p h a n i e îşi d e z b r ă c ă j a c h e t a s f â ş i a t ă şi s e s c u -
lură d e praf, ş t e r g â n d u - ş i g e n u n c h i u l î n s â n g e r a t c u
bttista d i n b u z u n a r . îşi netezi părul c u d e g e t e l e şi inspiră
t d f i n c d e c â t e v a ori, î n c e r c â n d s ă - ş i a s t â m p e r e t r e m u -
ryl. A r fi vrut s - o ţ i n ă c i n e v a î n b r a ţ e , s ă p l â n g ă î n p o a l a
OUlva, d a r n u a v e a p e n i m e n i . Depind de mine însămi.
> Dar mă va ajuta Robert, îşi s p u s e iarăşi î n g â n d .
IH$x zicea că Robert va şti ce să facă. îl am pe Robert
Şi mă ajute în toate problemele. Şi pe Leon... oh, Leon,
Ivirea mea, când mă voi simţi puţin mai puternică, şi
dlnd nu voi mai veni la tine ca un copil, abia atunci vom
H împreună.
Trecuseră doar câteva minute de când sosiseră
Autocarele. S t e p h a n i e î n c ă m a i t r e m u r a , d a r e r a c a p a -
hlM s ă - ş i ţ i n ă t r u p u l d r e p t , c u c a p u l s u s , şi ieşi d i n a d ă -
Dlltul clădirii, ducându-se repede, cu pas hotărât, către
170 ^udith QMichael

m a ş i n a l u i M a x , n e l u â n d s e a m a l a a u t o c a r e şi
n i m e n i c a r e - a r fi putut privi î n s p r e e a . C h e i a e r a în cc
tact; o r ă s u c i , ieşi î n m a r ş a r i e r d i n p a r c a r e , şi porni
josul muntelui.

î n s e a r a a c e l e a ş i zile, e r a t r e c u t d e n o u ă c â n d se
tunecase îndeajuns pentru ca Robert, Stephanie
A n d r e w Frick s ă u r c e c u m a ş i n a , n e o b s e r v a ţ i , sp
Mont Ventoux. C â n d S t e p h a n i e s o s i s e d e d i m i n e a
d u p ă c e c o n d u s e s e n e b u n e ş t e , a p r o a p e f ă r ă s ă vac
d e - a l u n g u l s t r ă z i l o r d i n C a v a i l l o n , e a şi R o b e r t
î m b r ă ţ i ş a s e r ă şi p l â n s e s e r ă î m p r e u n ă , v ă r s â n d lacri
c a r e e r a u p o a t e s i n g u r e l e c e c u r s e s e r ă v r e o d a t ă peni
Max. Apoi, epuizată, ea adormise pe canapeaua c
a p a r t a m e n t u l lui R o b e r t , iar a c e s t a s e l u p t a s e c u lac
m i l e c e n u v o i a u s ă i s e o p r e a s c ă şi c u o s e n z a ţ i e i
irealitate, şi-i t e l e f o n a s e lui A n d r e w , î n ţ e l e g â n d u - s e cu
î n p r i v i n ţ a d i s p o z i ţ i i l o r p e c a r e i le l ă s a s e M a x .
încrezătorul M a x , invulnerabilul Max, atât d e p
c e p u t u l uneltitor, m a n i p u l a t o r , şi s u p r a v i e ţ u i t o r . . . cu
d e f u s e s e p o s i b i l s ă m o a r ă ? C u t o a t e f a p t e l e lui can
s i l e a u p e Robert s ă î n c h i d ă ochii, în c i u d a a tot c e fuses
făcându-l pe Robert să-i d e p l â n g ă păcatele. C e om
fi p u t u t s ă f i e d a c ă şi-ar» fi f o l o s i t t a l e n t e l e şi energ
p e n t r u o a c t i v i t a t e d e c o n d u c e r e î n c h i n a t ă u n o r scopi
nobile! In pofida tuturor a c e s t o r a , Max îl ajutase pe Rob(
c â n d a c e s t a a v u s e s e n e v o i e d e e l . F u s e s e r ă prieiei
S e i u b i s e r ă unul p e altul.
R o b e r t n u ştia c e s l u j b ă a v e a A n d r e w Frick la Mn
d a r n u m e l e şi n u m ă r u l lui telefon se aflau printre instru
ţ i u n i l e lui M a x , şi a ş a s e e x p l i c a f a p t u l c ă A n d r e w e r a r,
c a r e , p l â n g â n d şi b l e s t e m â n d u - l p e u c i g a ş u l lui Max,
d u c e a p e Robert şi p e S t e p h a n i e , c u d u b i t a lui, p e drum
c e u r c a s p r e M o n t V e n t o u x , î n v r e m e c e b o l t a cerului Î
(s&etfăsiri 171
f- -
Ifltuneca şi u n c o r n s u b ţ i r e d e l u n ă s e î n ă l ţ a d e a s u p r a
Alpilor.
— C e l m a i i m p o r t a n t l u c r u e s t e c a poliţia s ă nu afle
ftlmic, s p u s e e l .
— Da, conveni Robert.
T o a t ă z i u a se f r ă m â n t a s e c u p r o b l e m a a s t a , şi a j u n -
H s e la c o n c l u z i a c ă p r e a m u l t e e r a u î n j o c p e n t r u c a
poliţia s ă c e r c e t e z e m o a r t e a prin î m p u ş c a r e a lui M a x şi
| a s a s i n u l u i s ă u . A c u m , g r i j a lui R o b e r t se î n d r e p t a a s u ­
pra S a b r i n e i , şi M a x s p u s e s e c ă e x i s t a p o s i b i l i t a t e a c a
Ml să fie î n p r i m e j d i e . O i n v e s t i g a ţ i e p o l i ţ i e n e a s c ă ar fi
| X p u s - o r i s c u r i l o r , f o t o g r a f i a ei ar fi a p ă r u t î n z i a r e , şi
llţl n e c u n o s c u ţ i ar fi p u t u t s-o u r m ă r e a s c ă . Şi i n d i f e r e n t
Oire-ar fi f o s t a f a c e r i l e lui M a x , e r a e v i d e n t c ă n a t u r a lor
nu s u p o r t a o c e r c e t a r e a m ă n u n ţ i t ă d i n p a r t e a p o l i ţ i e i ,
M e a c e , d e a s e m e n e a , îi p u t e a d ă u n a S a b r i n e i . E x i s t a
pontul deţinut de M a x la o b a n c ă e l v e ţ i a n ă , pe c a r e
Robert a v e a s ă i-l p r e d e a S a b r i n e i , e x i s t a u titlurile d e
proprietate a s u p r a c a s e i şi a m a ş i n i l o r , şi m a i e r a u şi
Obiecte d e a n t i c a r i a t v a l o r o a s e — t o a t e a p a r ţ i n â n d u - i
lOUm e i . Dar p o a t e c ă n-ar fi d e v e n i t a t â t d e l e s n e a l e ei
(llcă-şi v â r a n a s u l poliţia. S a b r i n a ar fi p u t u t r ă m â n e
l i r ă n i m i c , d e c â t c u p a t a d e - a fi f o s t s o ţ i a lui M a x .
Aşa că, drag prieten, te vom înmormânta în taină, şi
ftf vom lua adio de la tine fără alţi martori. Şi deoarece
tfel/ un om secretos, se pare că aşa se şi cuvine să
Itcem.
— E n e c e s a r c a nici unul din ei doi s ă n u fie găsit,
l l l p u s e lui A n d r e w .
— Corect. V o m avea grijă de a m â n d o i .
P e v â r f u l m u n t e l u i V e n t o u x e r a atât d e î n t u n e r i c
după c e s t i n s e r ă f a r u r i l e m a ş i n i i , î n c â t nici nu se v e d e a u
unul pe c e l ă l a l t . G ă s i r ă c a d a v r e l e a c o l o u n d e le l ă s a s e
H e p h a n i e , în spatele m o r m a n u l u i de pietre. A n d r e w t r a s e
(ttlbiţa a p r o a p e d e ele şi, la l u m i n a s l a b ă a p l a f o n i e r e i ,
172 ^udith GMichael

toţi trei le u r c a r ă la s p a t e . A p o i A n d r e w r e c u p e r a biciclet.i


şi c a s c a S t e p h a n i e i . Şi le f i x ă pe g r ă t a r u l d e la spatelo
vehiculului.
— M a ş i n a i n d i v i d u l u i ă s t u i a , z i s e S t e p h a n i e . în e,i
ar p u t e a fi c e v a .
— N u ţ i - a s p u s c u m îl c h e a m ă ? o î n t r e b ă Robert.
E a s c u t u r ă din c a p .
— Şi nici d e u n d e v e n e a . Dar M a x ştia. M i e nu mi-rt
s p u s , d a r el ş t i a c i n e - l t r i m i s e s e . Ş t i a c i n e - l v o i a . . . mort.
A n d r e w îi î n c o n j u r ă umerii c u braţul şi o s t r â n s e lângd
el, g â n d i n d c ă a c e a s t a e r a c e a mai s u p e r b ă f e m e i e pa
c a r e - o v ă z u s e v r e o d a t ă , şi-i d ă d u d r e p t a t e lui M a x cfl
p ă s t r a s e t a i n a î n p r i v i n ţ a e i . Bătrânul Max — o data
r e c u n o s c u s e c ă a v e a ş a i z e c i d e ani — la şaizeci de ani
încă mai era în stare să aibă femeia asta, neînchipuit d$
frumoasă. Isuse! ce dracu' o să mă fac, fără Max? Nu c |
n-aş putea găsi de lucru, întotdeauna mă descurc eu •
dar, datorită lui, totul era atât de amuzant!
G ă s i r ă m a ş i n a , î n c ă p a r c a t ă î n a f a r a v e d e r i i , într-un
colţ al p a r c a j u l u i . Pe p l a c a d e î n m a t r i c u l a r e e r a lipită eti­
c h e t a unei agenţii d e închiriere a a u t o m o b i l e l o r . înăuntru
g ă s i r ă un alt r e v o l v e r , trei p a ş a p o a r t e c u n u m e şi ţări da<
origine diferite, o hartă a regiunii P r o v e n c e , un t e r m o s cu
c a f e a , un s a n d w i c h p e j u m ă t a t e m â n c a t şi o f o t o g r a f i e a
lui M a x , r u p t ă d i n t r - o r e v i s t ă .
— D a r aici n u a r e b a r b ă ! e x c l a m ă R o b e r t .
— Şi p ă r u l îi e r a r o ş u . N i c i o d a t ă n - a m ştiut c ă eta
roşcat, spuse Stephanie. Pare mult mai tânăr.
Fu c o p l e ş i t ă d e o i m e n s ă t r i s t e ţ e . N u ş t i u s e aproape
nimic despre el.
— î m i p l ă c e a b a r b a lui, z i s e A n d r e w . întotdeaua
p ă r e a p u ţ i n s ă l b a t i c , ştiţi, o a r e c u m altfel d e c â t vieţile
p r e v i z i b i l e ale a l t o r a .
^ > — D a , a ş a e r a M a x — întări R o b e r t , p e u n t o n b l â n d .
Nu p u t e a fi integrat în nici o c a t e g o r i e . S a u într-un a n u m e
HtOd d e v i a ţ ă .
, — H a i d e ţ i ! îi î n d e m n ă A n d r e w , d e v e n i n d n e r ă b d ă t o r .
L u ă t o a t e o b i e c t e l e g ă s i t e , î n a f a r ă d e t e r m o s şi
t i n d w i c h , şi le p u s e î n b u z u n a r u l p o r t i e r e i d u b i t e i s a l e .
Apoi r e p e t ă :
— Hai să plecăm de-aici!
^ C o b o r â r ă m u n t e l e şi o p r i r ă î n l u m i n i ş u l î n c o n j u r a t
4 t c e d r i şi pini î n c a r e î ş i p a r c a s e S t e p h a n i e m a ş i n a . Nu
ftol de mult decât azi-dimineaţă — îşi s p u s e e a , în g â n d .
m urmă cu o viaţă de om.
La o d e p ă r t a r e d e v r e o d o u ă z e c i d e metri în a d â n c u l
p l d u r i i , c e i d o i b ă r b a ţ i s c o a s e r ă d i n d u b ă d o u ă l o p e ţ i şi
A p a r ă d o u ă g r o p i , în t i m p c e S t e p h a n i e ţ i n e a o l a n t e r n ă .
— Nu prea aproape unul de altul, zise Robert. Nu
Vfeau c a i n d i v i d u l ă s t a s ă z a c ă a p r o a p e d e M a x .
— Oriunde, mormăi Andrew. C e contează este ca
HOâlosu! c a r e l-a t r i m i s s ă n u ştie u n d e s e a f l ă . Z ă u a ş a ,
flhestia a s t a o s ă - l ţ i n ă p e j a r , n u c r e z i ? I n d i v i d u l d i s -
p i r e , d i n s p r e M a x nici u n s e m n , a b s o l u t n i m i c . N u v a şti
Otdracu' s-a întâmplat. Sper ca nesiguranţa asta să-l
înnebunească.
k Se făcuse miezul nopţii c â n d c o b o r â r ă în gropi cele
dţluă c a d a v r e . O a d i e r e u ş o a r ă m u r m u r a p r i n m i c u l
llţjniniş, m â n g â i n d f r u n ţ i l e t r a n s p i r a t e a l e b ă r b a ţ i l o r şi
l|)a î n l ă c r i m a t ă a S t e p h a n i e i .
— P ă r i n t e C e r e s c . . . î n c e p u c u g l a s c o b o r â t şi c a l m
Robert.
L u ă l a n t e r n a d i n m â n a S t e p h a n i e i , o s t i n s e , şi r ă m a -
«eră toţi trei în b e z n a d e nepătruns, în picioare, ţ i n â n d u - s e
<1| m â n ă .
, — ...Ţi-I a d u c e m p e M a x L a c o s t e , într-un m o d c e n u
f p i p e c t ă r e g u l i l e , d a r t o t u ş i într-un spirit d e iubire şi
17* Q$udith QMichael

î n d u r a r e . A fost un o m c a r e s-a î n d e p ă r t a t m u l t d e po
t e c i l e T a l e , u n o m c a r e - a d u s o v i a ţ ă c e n u p o a t e fi o
p i l d ă p e n t r u n o i , d a r p e n t r u c a r e nu-l p u t e m condamna
î n î n t r e g i m e . A fost u n o m c o m p l i c a t , u n o m ascuns
î n s ă un o m c u g r i j a a p r o a p e l u i . A f o s t un o m căruia,
c h i a r şi c â n d s e s i t u a î n a f a r a legii, îi p ă s a d e ceilalţi
s ă v â r ş e a f a p t e b u n e şi î m p ă r ţ e a c u alţii c e e a c e poseda
c a b a n i , e n e r g i e şi t a l e n t e . Ar fi p u t u t s ă fie m u l t mal
mult... s a u m u l t m a i p u ţ i n . M-a reuşit n i c i o d a t ă s ă fie pt
d e p l i n m u l ţ u m i t , d e ş i c u n o ş t e a la fel d e b i n e şi fericirot
şi t r i s t e ţ i l e , b o g ă ţ i a şi p i e r d e r i l e , i u b i r e a şi t e a m a . A fosli
p r i e t e n u l m e u , şi p r i e t e n u l a l t o r a . D a c ă ar m a i fi trăilj
ar fi p u t u t s ă - ş i f o l o s e a s ă m a r i l e s a l e calităţi î n folosii
a l t o r a . î m i v o i p ă s t r a î n t o t d e a u n a c o n v i n g e r e a c8,
d a c - a r fi r ă m a s în via^ă, e r a p o s i b i l s ă s e î n t â m p l e aşa
A c u m îţi î n c r e d i n ţ ă m s u f l e t u l l u i . în n u m e l e T a t ă l u i , â
F i u l u i , şi-al S f â n t u l u i D u h . . . a m i n .
Z g u d u i t ă d e p l â n s , S t e p h a n i e îl a u z e a p e Andrei
s u s p i n â n d . A p o i v ă z u î n g u s t a r a z ă d e l u m i n ă a ianterni
t r e c â n d s p r e c e l ă l a l t m o r m â n t , şi-l a u z i p e R o b e r t roi
tind o rugăciune pentru sufletul mortului.
— Hai! zise Robert.
Şi î n t i m p c e S t e p h a n i e ţ i n e a din n o u l a n t e r n a , ci
doi b ă r b a ţ i a r u n c a r ă c u l o p a t a p ă m â n t p e s t e gropi,
b ă t ă t o r i r ă , iar a p o i le a c o p e r j r ă c u r a m u r i şi frun7i
căzute.
S t e p h a n i e î n g e n u c h e l â n g ă l o c u l î n c a r e f u s e s e In
g r o p a t M a x şi-şi a p ă s ă p a l m a pe p ă m â n t . Soţul mon
g â n d i . Nu ştiu de ce, dar niciodată n-am fost convine
că am fost căsătoriţi, după cum nici azi nu sunt convin*
că numele meu este Sabrina. Dar el a avut grijă de mim
aşa cum ar fi avut un soţ, şi asta-i ceea ce conta.
— Draga mea.
1

(s&eaăsiri J7S
* -l :

»1 M â n a lui R o b e r t îi a t i n s e u m ă r u l . S e ridică şi se
Puseră î m p r e u n ă la m a ş i n a e i , pe c a r e - o c o n d u s e Robert,
IR timp c e A n d r e w v e n e a în u r m a lor c u d u b i t a . F i e c a r e
Iţa c u f u n d a t în propriile g â n d u r i , şi astfel t r e c u r ă printr-un
I t d o i n a d o r m i t , p e l â n g ă s a t e l e î n v ă l u i t e în î n t u n e r i c
^ c l ă d i r i l e f e r m e l o r p r e s ă r a t e p e c â m p i a u n d u i o a s ă , şi
Ut a ş a , p â n ă la C a v a i l l o n .
— Ş i - n n o a p t e a a s t a vei r ă m â n e c u m i n e , îi s p u s e
Robert S t e p h a n i e i . N u v r e a u s ă fii s i n g u r ă î n c a s a
VOaştră.
îl privi p e s u b p l e o a p e l e î n g r e u n a t e d e s o m n .
, — C r e z i c ă m a i s u n t şi alţii, şi c ă n e p r i m i n d v e ş t i d e
l4 Individul a c e l a , v o r v e n i s ă m ă c a u t e ?
— N u ştiu d a c ă - i a ş a .
— Dar la a s t a te g â n d e ş t i . D e a c e e a vrei s ă r ă m â n
|| dumneata.
— Este p o s i b i l . N u v r e a u s ă - m i a s u m nici un risc.
E r a p r e a o b o s i t ă p e n t r u a s u s ţ i n e o d i s c u ţ i e în c o n ­
tradictoriu.
— D a r m a i î n t â i aş v r e a s ă v o r b e s c c u A n d r e w .
R o b e r t îi l ă s ă s i n g u r i în m i c u ţ a c a m e r ă d e z i , şi e a îl
întrebă d e s p r e a c t i v i t ă ţ i l e lui M a x în M a r s i l i a , iar A n d r e w
II p o v e s t i tot.
— în î n t r e a g a l u m e e x i s t ă o u r i a ş ă p i a ţ ă d e b a n i
lâjşi, s u t e d e m i l i o a n e d e d o l a r i pe a n . M a x a s i g u r a o
t f r & ă , iar e u e r a m m â n d r u s ă p a r t i c i p la e a . Era un tip
OU c a r e c o l a b o r a i al d r a c u l u i d e b i n e , şi un p r i e t e n al
( I f l c u l u i d e b u n . V r e a u s ă z i c , ţ i n e a la o a m e n i şi e r a
01 un m a e s t r u p ă p u ş a r , î n ţ e l e g i , c u m v a ne f ă c e a p e toţi
| | dansăm.
* — Da, şopti Stephanie. Ce faptă bună a săvârşit?
" — Faptă bună? Habar n-am.
K — A s p u s c ă m o t i v u l p e n t r u c a r e l-au g ă s i t a fost un
| | | d e c o i n c i d e n ţ ă . F ă c e a un s e r v i c i u u n u i p r i e t e n , şi
4lta s-a î n t o r s î m p o t r i v a lui.
î A n d r e w ridică din u m e r i .
— M - a i î n c u r c a t . N u - m i v o r b e a d e s p r e v i a ţ a Iul
particulară.
— Robert ştie?
— Despre fapta bună?
— D e s p r e orice. Falsificarea banilor, c o n t r a b a n d a . . .
— I s u s e , n u ! M a x m i - a s p u s c ă n u - i v o r b i s e nicio­
d a t ă d e s p r e t o a t e a s t e a . Ţ i n e a î n t r - a d e v ă r mult la Robert,
s ă ştii, şi n u l-ar fi î m p o v ă r a t c u a s e m e n e a mărturisiri
O r i c u m , î n n i m e n i n u a v e a d e p l i n ă î n c r e d e r e , nici măcar
î n o a m e n i i p e c a r e îi i u b e a . O h , i a r t ă - m ă , n - a m vrut...
— N u - i n i m i c . Ş t i u c ă a ş a e r a felul l u i .
— A s c u l t ă , S a b r i n a , d a c ă ai n e v o i e d e ajutor, dacă-|l
t r e b u i e c e v a . . . O s ă t e scot e u d e - a i c i . V o i a v e a grijă d i
tine... adică, dacă-mi dai voie... ^ ,
— îţi m u l ţ u m e s c , A n d r e w , d a r t o t u l e-n o r d i n e . îl am
pe Robert şi... a m prieteni.
Robert. Prieteni S e g â n d i la ei t o a t ă n o a p t e a , dor­
m i n d c u i n t e r m i t e n ţ e p e c a n a p e a u a î n g u s t ă , trezindu-s»
şi t r e s ă r i n d s p e r i a t ă , p ă r â n d u - i - s e c ă a u d e g l a s u l Iul
M a x , s a u p e c e l al lui L e o n , s a u al J a c q u e l i n e i , s a u pe
madame B e s s e t b ă t â n d a l b u ş u r i p e n t r u u n s u f l e u , sau
c l i n c h e t u l c l o p o ţ e l u l u i d e la Jacqueline en Provenea^
a n u n ţ â n d u n client. U n e o r i e r a s i g u r ă c ă a u d e zgomotul
î n f u n d a t al p ă m â n t u l u i a z v â r l i t î n m o r m i n t e . P â n ă în zori
r ă m a s e t r e a z ă , şi a ş a o g ă s i R o b e r t , g h e m u i t ă , cu o
m â n ă s u b o b r a z şi c u o c h i i larg d e s c h i ş i , g â n d i t o r i .
— L a c e te uiţi c u a t â t a i n t e h s i t a t e ? o î n t r e b ă .
— încerc să v ă d viitorul.
P u r t a o p i j a m a d e - a lui R o b e r t , c a r e n u - i e r a decâl
p u ţ i n p r e a m a r e , şi c â n d s e r i d i c ă î n c a p u l o a s e l o r , cu
p ă r u l ciufulit, c u o b r a z u l p ă s t r â n d u r m a î n r o ş i t ă a dege
telor ei, Robert gândi că arată ca un copil.
— O p a r t e a v i i t o r u l u i e s t e a s i g u r a t ă , îi s p u s e .
Şi-i p o v e s t i d e s p r e b a n i i lui M a x , î n c h e i n d :
4

5 (s&6<ţăsiri 177

| ; — Eşti o f e m e i e b o g a t ă , S a b r i n a . V e i a v e a n e v o i e
d l c i n e v a c a r e să-ţi a d m i n i s t r e z e b a n i i şi investiţiile lui
tHx. C u n o s c d o u ă p e r s o a n e , u n a la M a r s i l i a , c e a l a l t ă la
% i s . l a t ă n u m e l e lor.
S t e p h a n i e l u ă c ă r ţ i l e d e v i z i t ă p e c a r e i le î n t i n d e a
l | | 0 femeie bogată. Dar tot ce vreau am deja: o casă,
• | t o / b ă , prieteni... şi pe Leon.
VO privi c u o f a ţ ă l i p s i t ă d e e x p r e s i e .
* — M a x ştia?
— N-am găsit niciodată vreo modalitate în care să-i
tţUn. V o i a m , dar... î n ţ e l e g i , el u r m a s ă p l e c e d i n C a v a i l -
«fl,Iar eu r ă m â n e a m .
Mi-a spus că aveaţi să plecaţi î m p r e u n ă . Dar nu
afi curând.
— A plecat noaptea trecută. Eu n-am vrut să-l
•niOţesc.
— p i n cauza prietenului dumitale?
— î n parte. Dar m a i ales pentru c ă a c e s t a e c ă m i n u l
«i|U, şi n u v o i a m s ă i a u totul d e la î n c e p u t , a l t u n d e v a .
—- M a x e r a s o ţ u l d u m i t a l e .
— Nu m ă puteam duce cu el, Robert. Mi-a des-
Nllnuit u n e l e l u c r u r i d e s p r e v i a ţ a l u i , l u c r u r i la c a r e î m i
«fŞknposibil s ă fiu p ă r t a ş ă . . . ( O s c u t u r ă u n fior.) N u - m i
*m s ă c r e d c ă v o r b i m d e s p r e el î n f e l u l a c e s t a . N u - i
ţi||şa c a o a m e n i i s ă v o r b e a s c ă d e s p r e e l , s a u s ă ştie
t*m î n l e g ă t u r ă c u e l .
S K - D a r e u îl c u n o ş t e a m , s a u , c e l p u ţ i n , c u n o ş t e a m
«flUe l a t u r i a l e l u i , şi n u c r e d c ă t e - a r fi p ă r ă s i t .
Nu voia să plece fără mine. A încercat să m ă
Ntltylngă s ă m e r g c u e l . D a r ştia c ă n u - l i u b e a m — c r e d
** l i d u m n e a t a ştii a s t a , R o b e r t — ş i , c â n d a m r e f u z a t ,
i l Q | t n e v o i t s ă p l e c e . Ş t i a c ă e i , o r i c i n e - o r fi f i i n d a c e i a ,
i v M U s ă - l g ă s e a s c ă , şi n u d i s p u n e a d e m u l t t i m p . î n s ă
178 Suduit QMichael

— A ş a d a r , î n d e f i n i t i v eşti şi d u m n e a t a n e v o i t ă
pleci d e - a i c i . C â t d e c u r â n d c u p u t i n ţ ă .
— Unde s ă m ă duc? Robert, n-am unde s ă m ă d i
Nu cunosc pe nimeni nicăieri, decât aici.
— A m p r i e t e n i . T e p o t t r i m i t e la e i . S a u adevăral
m o t i v e s t e c ă p r i e t e n u l d u m i t a l e n u v r e a s ă p l e c e şi e
— N u l-am întrebat. îl iubesc, Robert, şi v r e a u să n
c ă s ă t o r e s c c u e l , d a r , î n a i n t e d e a-i c e r e s ă f i e c u min
t r e b u i e s ă ştiu c e f e l d e v i a ţ ă p o t d u c e .
— D a r eşti o b l i g a t ă s ă p l e c i . C u m poţi e z i t a , du|
c e l e p e t r e c u t e ieri? D a c ă vrei s ă fii î m p r e u n ă c u prieten
t ă u , t r e b u i e s ă - i c e r i s ă p ă r ă s e a s c ă şi el Cavaillon-i
î n s ă , S a b r i n a , î n nici u n c a z nu poţi rămâne aici.
— D a , ştiu, ştiu, dar, p e m o m e n t , n u m ă p o t hotărî
R o b e r t , d e o c a m d a t ă v r e a u d o a r s ă - l î n t â l n e ş t i şi s(
cunoşti.
— Ca să vă dau binecuvântarea mea.
— Da.
— Şi s ă v ă c ă s ă t o r e s c ?
— C â n d v o m fi p r e g ă t i ţ i . . . d a c - a i fi d e a c o r d . . . ^
l-aş v r e a p e n i m e n i a l t u l .
— Dar atunci, c e a n u m e vrei a c u m ?
— V r e a u s ă - m i s p u i c ă t e b u c u r i p e n t r u mm
V r e a u s ă fii fericit c ă e u a m g ă s i t p e c i n e v a p e care s
iubesc. V r e a u — a d ă u g ă c u ochii plini d e lacrimi -
fii f a m i l i a m e a .
Robert o sărută pe frunte.
— Atunci, să ne întâlnim în d u p ă - a m i a z a asta. R
l u a a t â t d e r e p e d e l e g ă t u a c u e l ? V o m l u a prânzul
Cafe Helene. U n p r â n z î n f a m i l i e .

Cafe Helene e r a o c a s ă d e l o c u i t t r a n s f o r m a t ă
l o c a l , c u t e n c u i a l ă albă, c e s e înălţa, d r e a p t ă şi solidă,
u n colţ d e s t r a d ă , m e s e l e s a l e î n a e r liber f i i n d feritei
(s&ecfăsiri 179

IfKicul s t r a d a l în s p a t e l e u n u i p e r e t e înalt d e z i d ă r i e .
I h p h a n i e şi R o b e r t f u r ă c o n d u ş i p r i n t r - o a r c a d ă î n -
(Ufttă c ă t r e o c u r t e m i c ă î m p r e j m u i t ă d e z i d u r i , p l i n ă d e
utlreasma t r a n d a f i r i l o r , şi î n c a r e s e a f l a o s i n g u r ă m a s ă ,
H H a c â m u r i p e n t r u trei p e r s o a n e . C â n d s o s i L 6 o n , luă
V i n i l e S t e p h a n i e i şi i le s ă r u t ă .
k
— E r a m î n g r i j o r a t . Ţ i - a m t e l e f o n a t ieri t o a t ă z i u a .
c h e m a t - o c h i a r şi pe J a c q u e l i n e , c a r e m i - a s p u s c ă ,
•Hlfnlnica, nu m a i ţine l e g ă t u r a c u t i n e .
— S - a u î n t â m p l a t a t â t e a . . . A m f o a r t e m u l t e să-ţi
ifHin. L e o n , ţi-l p r e z i n t p e p ă r i n t e l e R o b e r t C h a l o n .
C e i doi îşi s t r â n s e r ă m â i n i l e , e v a l u â n d u - s e r e c i p r o c
fiplăcându-se.
— Ţ i - a m v ă z u t l u c r ă r i l e , s p u s e R o b e r t . Eşti f o a r t e
Hlintat.
— D a r c e s-a î n t â m p l a t ?
L e o n luă d i n n o u m â n a S t e p h a n i e i , şi s t ă t u l â n g ă
• I t C â t t i m p R o b e r t îi r e l a t ă c e l e p e t r e c u t e p e M o n t V e n -
N)UX. în t i m p c e p r e o t u l v o r b e a , L e o n îşi a p r o p i e m a i
«lUlt s c a u n u l d e c e l al S t e p h a n i e i , şi d e g e t e l e s a l e îi
•irlnseră mai cu putere mâna.
— C u m p l i t , c u m p l i t ! C e g r o a z n i c , s ă fii a c o l o . . . s i n -
| m i l C u v â n t u l şi c u m o r t u l . . . M o r t — r e p e t ă , c u g l a s u l
I M | mai tare decât o şoaptă. Mort. Atât de pe neaştep­
taţii A t â t de s t u p i d ! N i c i o d a t ă n u n e - a m î n c h i p u i t . . .
î n c o n j u r ă c u b r a ţ u l u m e r i i S t e p h a n i e i şi-i î n t o a r s e
to|Ş$preel.
T o t c e v r e a u e s t e s ă fiu î n t o t d e a u n a c u t i n e , să
te I j u t c â n d ai n e v o i e d e a j u t o r u l m e u , să t e a p ă r d e
^Ifliejdii astfel c a n i c i o d a t ă să nu s e m a i î n t â m p l e s ă fii
• 0 | u r ă p e un vârf d e m u n t e , î m p r e s u r a t ă d e - o a s e m e -
m ^ ţ j r o a z ă . . . D o a m n e ! a ş f a c e o r i c e c a s ă te f e r e s c d e
180 ^udith oMichad
— M ă g â n d e a m la tine, zise S t e p h a n i e . îţi vorbea
A m s p u s c ă nu p u t e a m să m o r , f i i n d c ă e r a m abia
început.
El r â s e uşor.
— D e - a c u m î n a i n t e v o m a v e a g r i j ă u n u l d e altul. I
p ă r i n t e l e C h a l o n v a v e g h e a a s u p r a n o a s t r ă , a amA
durora.
— O r i u n d e - a ţ i fi, î n c u v i i n ţ ă R o b e r t .
Şi p e u r m ă d i s c u t a r ă d e s p r e t o t c e s e î n t â m p l a i
şi tot c e s e p u t e a î n t â m p l a . S t a t u r ă î n t r e a g a dupi
a m i a z ă în j u r u l m ă s u ţ e i r o t u n d e , a m i n t i n d u - ş i d e M J I
a f l â n d l u c r u r i n e ş t i u t e d e s p r e a c t i v i t a t e a lui Robert
m o d u l în c a r e - l a j u t a s e M a x , î n c e r c â n d s ă - ş i imaginoj
primejdia care-o a m e n i n ţ a pe Stephanie.
— V o m p l e c a , hotărî în c e l e d i n u r m ă L e o n . Penii
c e a m r ă m â n e a c o l o u n d e e x i s t ă p e r i c o l ? N i m i c nu fi
r e ţ i n e a i c i . V o m a l e g e un o r a ş în c a r e p u t e m lua totul!
la î n c e p u t , u n d e s ă p u t e m d u c e o v i a ţ ă o r i c â t d e izol/i
a m v r e a . O h ! ştiu u n d e ! A m p r i e t e n i la V e z e l a y . De cil
ori v i z i t e z B u r g u n d i a , f o l o s e s c c a s a lor d e oaspeţi
a t e l i e r u l . A c o l o v o m m e r g e . N i m e n i n u s e uită la nimel
î n V e z e l a y — s u n t p r e a mulţi t u r i ş t i . T o ţ i d e v i n anonin
— U n o r a ş f o a r t e f r u m o s , c o m e n t ă R o b e r t , în
p r e a a p r o a p e d e P a r i s . La m a i p u ţ i n d e d o u ă sute <
kilometri, cred.
— î n d e a j u n s d e d e p a r t e , r e p l i c ă L e o n . P u t e m du
f u g ă a c o l o p e n t r u u n t e a t r u , s a u u n c o n c e r t , sau
g a l e r i i l e d e a r t ă , şi s ă t r ă i m a ş a c u m v r e m la Vezeli
S a b r i n a , n u ţi se p a r e c-ar fi b i n e ?
— D a , fu e a d e a c o r d .
î n s ă n u s p u s e c ă e r a p o s i b i l c a - n V e z e l a y , sau
P a r i s , s a u o r i u n d e în a l t ă p a r t e u r i d e s-ar fi d u s sA :

o a m e n i c a r e o c u n o ş t e a u . P â n ă c â n d a v e a să-şi ami
t e a s c ă c i n e e r a , n u e x i s t a nici u n |oc u n d e - a r puton
s i g u r ă c ă a v e a s ă r ă m â n ă a n o n i m ă . D a r d e c e - T voi
d e s p r e a a s t a a c u m ? E r a c u L e o n . G r o a z a d i n ajun
d u r e r e a s u m b r e i î n m o r m â n t ă r i în p ă d u r e rămăseseră
0s,â<făsiri isi

îşi a m i n t e a d e f e r i c i r e a n e a s e m u i t ă d e c a r e
ie c u p r i n s ă p e v â r f u l m u n t e l u i V e n t o u x c h i a r c u o
i î n a i n t e d e s o s i r e a u c i g a ş u l u i . Totul mă aşteaptă: o
nouă, o întreagă viaţă împreună cu Leon. Fiindcă
\voi aminti, şi atunci voi fi persoana care am fost

a
1va, cât şi persoana care sunt acum. Şi voi avea tot
4Wli-aş putea dori vreodată.
Niciodată l u c r u r i l e nu-i v o r m a i p ă r e a atât d e s i m p l e ,
b u s e - n s i n e a e i . A c u m ş t i a c u m p u t e a fi s p u l b e r a t ă
t e a u n e i zile î n s o r i t e , şi c ă f e r i c i r e a p u t e a fi a i u n -
_ l Ş t i a c ă - n anii c e a v e a u s ă v i n ă v o r m a i e x i s t a şi
fcjmbre, noi d e s c o p e r i r i , întâlniri n e a ş t e p t a t e p e c a r e
i i f f l ă c a r nu era în stare s ă şi le i m a g i n e z e . Dar d a c ă erau
UDliri u n u l d e c e l ă l a l t , d a c ă ţ i n e a u la c e e a c e v o i a u s ă
Hflltruiască î m p r e u n ă , n i m i c n-ar fi atât d e î n g r o z i t o r
• •Cele clipe d e s i n g u r ă t a t e , p e vârful m u n t e l u i V e n t o u x .
mtfcă vom fi împreună. Şi nu vom lăsa pe nimeni şi
M C să ne despartă.
Ei, a t u n c i V e z e l a y ! îşi d ă d u L e o n a c o r d u l . U n l o c
I t f i e b i t . U n loc f o a r t e b u n p e n t r u n o i . C â t c e c u r â n d
IU) p u t e a fi g a t a d e p l e c a r e ?
)*r C a s a . . . z i s e S t e p h a n i e . Şi madame B e s s e t . N u
ţtfŞă p l e c a ş a , d e - o d a t ă .
Madame B e s s e t şi c u m i n e v o m î m p a c h e t a t o a t e
file d i n c a s ă şi ţi le v o m t r i m i t e , c â n d v e i fi p r e g ă t i t ă
^primeşti, s p u s e Robert. Ar trebui să plecaţi foarte
ţ d . A r fi b i n e s ă nici n u t e m a i î n t o r c i a c a s ă .
Nu, vei rămâne cu mine, interveni Leon.
discutară d e s p r e c u m a v e a u s ă d e p o z i t e z e o b i e c t e l e
[ţticariat şi d e a r t ă c a r e s e a f l a u î n c a s ă , şi c u m s ă - i
i s c ă d o a m n e i B e s s e t , şi c u m s ă mute m o b i l i e r u l şi
Irul iui L e o n .
Teribil de greu, dar nu imposibil — o încredinţa
)e S t e p h a n i e , z â m b i n d u - i . Şi v o m î n c e p e p r i n t r - o
l l a A v i g n o n . A m acolo câteva materiale pe care
I e s ă le i a u . Vrei s ă vii c u m i n e ? A m p u t e a î n t o c m i
Su t o t c e a v e m d e f ă c u t .
Stephanie scutură din cap.
— N u p o t p l e c a d e la m a g a z i n u l J a c q u e l i n e i (
nici o e x p l i c a ţ i e . O v o i î n t r e b a c â t t i m p a r e n e v o i e
mine.
— E mai important să plecaţi, protestă Robert. I
putea spune eu, din partea dumitale.
— N u . îţi m u l ţ u m e s c , R o b e r t , d a r J a c q u e l i n e e
p r i e t e n a m e a . îi v o i s p u n e c ă plec... p e s t e o s ă p t ă m â
L e o n î n t â l n i p r i v i r e a lui R o b e r t .
— M a i p u ţ i n , z i s e . V o m p l e c a p o i m â i n e . C e e a ce
p u t e m î m p a c h e t a , v o r s f â r ş i d e a m b a l a t , î n locul nosl
p ă r i n t e l e C h a l o n şi madame B e s s e t . Dar, m a i î n t â i , m
g e m la A v i g n o n , d a ? Vii c u m i n e m â i n e d u p ă - a m i a
d u p ă ce-ţi t e r m i n i lucrul la m a g a z i n ?
— Da, răspunse Stephanie.
îşi a d u c e a a m i n t e d e u n m a g a z i n p e c a r e i-l arăt;i
M a x , plin d e hărţi v e c h i . V a c u m p ă r a u n a p e n t r u Loi
N u - i d ă r u i s e n i c i o d a t ă n i m i c ş i , b r u s c , s i m ţ i dorinţa I
perioasă să-i facă un c a d o u .
— T r e c s ă t e i a u la o r a u n u , s p u s e L e o n .
î n s ă c â n d s o s i la m a g a z i n , în d u p ă - a m i a z a uni
t o a r e , S t e p h a n i e î n c ă m a i e r a î n ă u n t r u , s e r v i n d un ciio
Prin v i t r i n ă , el o u r m ă r i c u p r i v i r e a c u m apărea
d i s p ă r e a , d u p ă c u m t r e c e a d i n p a r t e a d i n f a ţ ă a rnaj
zinului î n î n c ă p e r e a d i n s p a t e . V ă z u t ă prin g e a m şi prin
m u l ţ i m e a d e o b i e c t e e x p u s e , p ă r e a o v e d e n i e de vis
f e m e i e f r u m o a s ă , î m b r ă c a t ă î n t r - o r o c h i e a l b ă d e v;i
m i ş c â n d u - s e p r i n t r e o b i e c t e v e c h i Şi f r a g i l e . Nimic
durează, g â n d i L e o n . A p o i îşi î n c l e ş t a m â i n i l e p e /ol«
Pe dracu', nu durează! Asta va dura. Ceea ce creăm t
va dura!
S t e p h a n i e d e s c h i s e p o r t i e r a m a ş i n i i şi s e a pic*
să-l sărute.
— î m i p a r e r ă u — e r a m f o a r t e o c u p a t e . Jacqjolii
a f o s t a d m i r a b i l ă . S p e r c ă v o m p u t e a s - o r u g ă m siii
v i z i t e z e la V e z e l a y . C r e z i c ă v a v e n i ?
(Reaăsiri 182
y :
— C â n d v a . A z i m - a m d u s a c a s ă la t i n e . î m p r e u n ă
madame B e s s e t ţ i - a m î m p a c h e t a t î m b r ă c ă m i n t e a şi
plătit p e n t r u s e p t e m b r i e , l - a m s p u s c ă ai p l e c a t d i n

C e - a zis?
— C ă î n t o t d e a u n a a b ă n u i t c ă t u şi monsieur a v e ţ i
:e s e c r e t e şi c ă n-ar m i r a - o nimic d i n c e ai f a c e . S p e r ă
v e i g â n d i la e a c u d r a g .
— Ştie c ă a ş a v a f i . E a m - a î n v ă ţ a t s ă c o n d u c .
— Iar R o b e r t t e - a î n v ă ţ a t s ă g ă t e ş t i .
— Şi t u m-ai î n v ă ţ a t s ă i u b e s c . C â t t i m p v o m
ne la A v i g n o n ?
jfi— N u m u l t . Iar m â i n e n e v o m d u c e a c a s ă , la
kelay.
Stephanie oftă.

»
;

La u n m o m e n t d a t m ă g â n d e a m c - a r t r e b u i s ă
sc o v r e m e s i n g u r ă , î n a i n t e d e - a v e n i la t i n e . C r e -
n că aveam nevoie să-nvăţ c u m să fac asta.
Şi a c u m ?
V r e a u să fiu c u tine. Imi place s ă te a u d s p u n â n d
MŞfă. Şi n u ştiu c u m v o r fi t o a t e z i l e l e d e m â i n e .
| — O r i c u m v o r f i , le v o m î n f r u n t a î m p r e u n ă .
Mn arşiţa c e ţ o a s ă , t r e c u r ă c u m a ş i n a prin s a t e î n c a r e
Uşiruiau m a g a z i n e , o b i s e r i c ă , o p i a ţ e t ă u n d e b ă r b a ţ i
jrăcaţi în n e g r u j u c a u boules\ r o s t o g o l i n d bile a r g i n -
-a l u n g u l u n e i p i s t e d e p ă m â n t b ă t ă t o r i t , s u b o c h i i
a p l a u z e l e f a m i l i i l o r , iar a p o i , p r i n t r - u n a d i n porţile
llui d e piatră c e î n c o n j o a r ă A v i g n o n - u l , intrară în o r a ş .
I p ă r t a r e v ă z u r ă t u r n u r i l e î n a l t e şi c u p o l e l e P a l a t u l u i
(lor. L e o n găsi un loc d e p a r c a r e î n a p r o p i e r e a râului
>borî d i n m a ş i n ă , î n t i n z â n d u - ş i p i c i o a r e l e , s ă şi le
lorţească. Stephanie luă de pe bancheta din spate
i p l l ă r i e de paie cu boruri mari, cu o eşarfă colorată în

ţlles (lb. fr. în original)= Joc cu bile foarte popular în Franţa, (n.t/
r o ş u şi p o r t o c a l i u l e g a t ă în jurul c a l o t e i . Lui L e o n i
tăie respiraţia.
— A t â t d e f r u m o a s ă ! . . . La V e z e l a y te v o i p i c t a a\
l â n g ă un g a r d î n c ă r c a t d e c a p r i f o i . P ă l ă r i a a s t a e nou
— A m c u m p ă r a t - o d e c u r â n d . M i - a u p l ă c u t culori
U n d e ne d u c e m ?
— La „ M o n e t F o u r n i t u r e s A r t i s t i q u e s " . Pe a i c i .
M e r s e r ă s p r e P l a c e d e l ' H o r l o g e , şi s e o p r i r ă câto
c l i p e l â n g ă c a ; u s e l u l c u cai şi e l e f a n ţ i v o p s i ţ i în culori
şi c u s c a u n e m a r i , a s e m ă n ă t o a r e c u nişte t r o n u r i , ca
se î n v â r t e a în a c o m p a n i a m e n t u l unei muzici d e flaşnol
S t e p h a n i e p r i v e a c ă l u ş e i i , i n c a p a b i l ă s ă s e desprim
de lângă ei.
— Nu-i a ş a că-i m i n u n a t ? C e loc plăcut p e n t r u cop
L e o n o luă d e b r a ţ şi p l e c ă m a i d e p a r t e . î n pia|i
c ă l d u r a d e v e n e a tot m a i a p ă s ă t o a r e . O a m e n i i îşi dl
b r ă c a u jachetele, ţinându-şi-le pe m â n ă . Stephaniol
s c o a s e pălăria şi îşi p e t r e c u d e g e t e l e prin păr, d u p ă c i
şi-o p u s e d i n n o u p e c a p . P ă r ă s i r ă p i a ţ e t a şi ajunseră]
o s t r a d ă p i e t r u i t ă , d e - a l u n g u l r â u l u i S o r g n e . A i c i acM|
e r a m a i r ă c o r o s ; roţi d e m o a r ă a c o p e r i t e d e muşchi
î n v â r t e a u a l e n e p e m a l u l r â u l u i ş i , d e c e a l a l a t ă parii
s t r ă z i i n u m i t e R u e d e s T e i n t u r i e s , s e v e d e a un şir i
m a g a z i n e cu obiecte de anticariat.
Stephanie recunoscu unele dintre acestea.
— L e o n , t r e b u i e s ă intrăm a c o l o . V r e a u să-ţi cumd
ceva.
î n m a g a z i n , e a d ă d u o c o l urvei m e s e m a r i , ridica
p l a n ş e m a r i , f i e c a r e c o n ţ i n â n d c â t e o h a r t ă p r i n s ă în
foi p r o t e c t o a r e d e p l a s t i c .
— O h , a s t a ! îţi p l a c e ?
S p r â n c e n e l e lui L e o n se î n ă l ţ a r ă .
— Este a b s o l u t s u p e r b ă ! C u a d e v ă r a t o raritate |
T a v e r n i e r . Dar ai i d e e c a m cât c o s t ă ?
— N u c o n t e a z ă . V r e a u s ă c u m p ă r c e v a perrL . im
V r e a u s ă ţi-o c u m p ă r pe a s t a .
(s&ecfăsiri 18S

Un b ă r b a t m ă r u n ţ e l , î n c o v o i a t şi sprijinindu-se într-un
ton, a p ă r u î n p r a g u l uşii. P ă r u l a l b îi e r a ciufulit, iar
)a colilie — t u n s ă c a u n b a r b i ş o n a s c u ţ i t ,
i,— D a , madame?
Şi l a î n t r e b a r e a e i , e n u n ţ ă - u n p r e ţ .
— Perfect, s p u s e S t e p h a n i e .
L e o n s e e x t a z i a î n f a ţ a hărţii.
— S u p e r b ă ! M e r e u a m c ă u t a t u n a d e felul ă s t a .
^ î m p r e u n ă c u proprietarul m a g a z i n u l u i c o m p a r ă harta
l l t e l e . L e o n s p u s e c ă e r a p i c t o r şi c o n s i d e r a hărţile
\\ c a p e n i ş t e o p e r e d e a r t ă . D i s c u t a r ă î n d e l u n g ,
) u n z â n d la î n t r e b ă r i l e S t e p h a n i e i , b u c u r â n d u - s e
ire de convorbirea cu celălalt. Apoi Leon i se adresă
)haniei:
>— A ş p r e f e r a s ă a ş t e p t . T e - a r s u p ă r a f o a r t e t a r e
n-am c u m p ă r a - o astăzi? A ş v r e a s ă ştiu sigur u n d e
l o c u i , î n a i n t e d e - a o târî d u p ă m i n e . N e - a r p u t e a fi
adiată m a i t â r z i u .
| — O h , dacă acesta-i motivul... da, bineînţeles. Dar
l u s ă ţ i - o c u m p ă r . Şi n u v o i uita.
jTlar p r o p r i e t a r u l u i m a g a z i n u l u i , S t e p h a n i e îi s p u s e :
fc—- V o m m a i a ş t e p t a .
V - o p o t reţine. Aveţi o carte d e vizită, monsieur...?
N u . O m u l ţ i m e d e p â n z e , d a r nici o c a r t e .
V ă v o m t e l e f o n a , îl a s i g u r ă S t e p h a n i e .
| C â n d s ă plece, Leon a r u n c ă o ultimă privire hărţii,
cu grijă înapoi, în sertarul s ă u , d e către omuleţul
ir a l b .
Eşti f o r m i d a b i l ă — îi s p u s e S t e p h a n i e i î n t i m p c e
i d r e p t a u a g a l e s p r e „ M o n e t F o u r n i t u r e s Artistiques",
jjazinul c u articole p e n t r u artişti. T o a t ă v i a ţ a m i - a m
I o a s e m e n e a hartă,
i n t r a r ă în m a g a z i n şi L e o n o s a l u t ă p e v â n z ă t o a r e a
l t i | ă , c u u m e r i laţi, c u o b r a j i i d o l o f a n i şi c u n i ş t e o c h e -
tyUe o m ă r i m e n e o b i ş n u i t ă , c a r e o f ă c e a u s ă s e m e n e
i l J b b u f n i ţ ă p r i e t e n o a s ă . D i s c u t a r ă d e s p r e uleiuri şi
• d f c r e l e , în t i m p c e S t e p h a n i e s e p l i m b a prin m a g a z i n ,

I
ii
186 Q$udith cM'ichaet

b u c u r â n d u - s e d e b o g ă ţ i a d e culori, d e p e n s u l e l e expu
î n şir, a ş e z a t e d u p ă r p ă r i m e , c a o f o r m a ţ i u n e militai
de stivele pânzelor de pictură, cu diverse dimensiuni,
d e p a l e t e l e e x p u s e p e c â t e v a t i j e l u n g i . C â n d femo
se d u s e în î n c ă p e r e a din spate să c a u t e un a n u m e :
de ipsos, Leon î n c o n j u r ă cu braţul umerii Stephaniei.
— Eşti f o a r t e r ă b d ă t o a r e , d r a g a m e a S a b r i n a .
— M ă d i s t r e z d e m i n u n e . L u i M a x n u i-a plac
n i c i o d a t ă s ă z ă b o v e a s c ă p r i n m a g a z i n e . S e u i t a do
la v i t r i n e .
— S e p r e s u p u n e c ă s o ţ i l o r n u le p l a c e s ă fa(
târguieli.
— U n o r a p o a t e c ă le p l a c e .
El z â m b i .
— Poate d ă m peste unul dintr-ăştia.
Femeia reveni, cu pachetul conţinând comanda I
Leon.
— V ă m u l ţ u m e s c , monsieur. S p e r s ă v ă revăd
curând.
— A ş a s p e r şi e u .
— Dar u r m ă t o r u l m a g a z i n se v a afla în Paris
s p u s e S t e p h a n i e i c â n d i e ş i r ă d i n n o u î n s t r a d ă . Voi
nevoit să-mi g ă s e s c un întreg set de negustori.
S t e p h a n i e se opri din mers.
— D i n c a u z a m e a îţi răstorni toată viaţa c u susu-n jo
— Nici n u e x i s t ă p e l u m e v r e u n alt m o t i v m a i bun
S e s ă r u t a r ă s u b a r b o r i i d i n A v i g n o n , a p o i mersoi
m a i d e p a r t e , b r a ţ l a braţ, î n d r ă g o s t i ţ i , e l i b e r a ţ i d e toi
t a c u l e l e c e p ă r e a s ă s e î n t i n d ă s p r e ei în C a v a i l l o n .
— î n c u r â n d , ş o p t i L e o n . O n o u ă v i a ţ ă . * M ă simte
un e x p l o r a t o r c a r e î n c e p e o n o u ă a v e n t u r ă .
Două aventuri, g â n d i S t e p h a n i e . Cea pe caic
trăim împreună şi cea pe care încă trebuie s-o /M,
străbat singură: să găsesc cealaltă jumătate a mea. j
o voi găsi. Curând. Leon mă va ajuta. Şi cine ştie ce v\
găsi la Vezelay sau la Paris şi care va fi cheia căuuw
de mine în tot acest timp?
PARTEA A TREIA
17

a A v i g n o n , într-o după a m i a z ă fierbinte de


^lombrie, S a b r i n a s t ă t e a la t e j g h e u a m a g a z i n u l u i
Monet F o u r n i t u r e s A r t i s t i q u e s " . P u r t a o p ă l ă r i e d e p a i e
z b o r u r i m a r i , c ă r e i a îi l e g a s e în j u r u l c a l o t e i o l u n g ă
• f i r f ă î n n u a n ţ e d e roşu şi p o r t o c a l i u . D i s c u t a c u proprie-
mn m a g a z i n u l u i d e s p r e d o u ă p e r s o a n e c a r e t r e c u s e r ă
HMColo c u c â t e v a s ă p t ă m â n i în u r m ă .
— Femeia nu mi-a spus c u m se n u m e a , spuse
M l r o a n a f i r m e i . D a r în t i m p c e m ă a f l a m î n î n c ă p e r e a
••Murată, s t ă t e a d e v o r b ă c u p r i e t e n u l s ă u şi a c e s t a i-a
•tiltlt n u m e l e . Iar e a l-a p r o n u n ţ a t p e c e l al s o ţ u l u i e i .
Sabrina o privea atent, aşteptând-o să continue.
— E a s e c h e m a S a b r i n a , z i s e f e m e i a . Iar n u m e l e
iotului e r a Max.
Rafturile încărcate d e mărfuri colorate păreau să se
dtţlne î n j u r u l e i , şi S a b r i n a s e s p r i j i n i c u o m â n ă d e
tejghea, c a s ă n u - ş i p i a r d ă e c h i l i b r u l . Sabrina şi Max.
Venlee la A v i g n o n î n c ă u t a r e a u n e i stafii şi g ă s i s e d o u ă .
•hl p u t e a fi o c o i n c i d e n ţ ă . C i n e v a s e d ă d e a c u b u n ă
fiinţă d r e p t S a b r i n a L o n g w o r t h , b a c h i a r î m p i n g â n d
^OfUrile a t â t d e d e p a r t e p â n ă la a c r e a şi u n b ă r b a t p e
M r i să-l c h e m e M a x . Dar în c e s c o p ? T o a t ă l u m e a
M#ţJea c a S a b r i n a L o n g w o r t h m u r i s e . P e n t r u c e s ă s e
4#| c i n e v a drept o p e r s o a n ă moartă? Era c e v a lipsit d e
^ n e . Doar dacă...
190 ^udith QMichael

Doar dacă...
Doar dacă femeia era Stephanie. Stephanie <
d e r s e n , c o n t i n u â n d s ă j o a c e rolul s u r o r i i s a l e Sabn
Stephanie... în viaţă.
Nu p u t e a fi e a . E r a i m p o s i b i l . . .
î n s ă c i n e alta ar fi s e m ă n a t î n t o c m a i c u e a , şi s ;
n u m i t S a b r i n a , şi a r fi fost î n s o ţ i t ă d e u n b ă r b a t pe &
să-l c h e m e M a x ?
Şi d a c ă n u f u s e s e u c i s ă ? Şi d a c ă e r a în v i a ţ ă ?
Oh, Doamne, Stephanie, dacă într-adevăr ai..
— Madame... s p u s e f e m e i a .
Şi S a b r i n a v ă z u c ă - i o f e r e a u n p a h a r c u a p ă .
— Vă mulţumesc.
P a h a r u l e r a m a s i v , c u nişte nervuri g r o a s e , un pal
c a d e c â r c i u m ă , şi a-l ţ i n e î n m â n ă îi d ă d e a o sen/n
d e r e a l i t a t e şi s i g u r a n ţ ă . A d ă u g ă :
— T r e b u i e s ă a f l u m a i m u l t e d e s p r e e i . V ă rog
mă credeţi, nu eu eram acea femeie.
— A t u n c i , madame, n-ar fi p u t u t fi d e c â t s o r a du
n e a v o s t r ă g e a m ă n ă . O a s e m ă n a r e atât d e uimitoaro
— E s t e a b s o l u t n e c e s a r s ă ş t i u a m ă n u n t e desf
ei. V ă r o g , mi-aţi m a i p u t e a s p u n e c e v a ?
— N i m i c , madame. P â n ă a t u n c i n u - i m a i văzusn
E f o a r t e p r o b a b i l c a b ă r b a t u l — p i c t o r u l — s ă nu lor
i a s c ă î n A v i g n o n . A l t m i n t e r i s u n t s i g u r ă c - a r fi venii
alteori î n m a g a z i n u l m e u . B ă n u i e s c că-i dintr-un oraşi
a p r o p i e r e , p o a t e L e s B a u x . A c o l o l o c u i e s c mulţi artiţ 1

— Şi... femeia? Unde-ar putea locui?


— N - a m c u m s ă ştru. D a r d e ş i d i s c u t a u despro
soţ, m i - a u d a t i m p r e s i a c ă t r ă i a u î m p r e u n ă . S a u poaii
— Da?
— M i - a t r e c u t p r i n m i n t e c ă e r a p o s i b i l c a ei sl
f u g i t î m p r e u n ă . P ă r e a u s ă a i b ă un s o i d e g r a b ă . . .
î n m a g a z i n i n t r ă u n c l i e n t , şi f e m e i a îşi p u s e u|
m â n a pe braţul Sabrinei.
(r£â(făsiri 191

A s t a - i tot c e v ă p o t s p u n e , madame. A ş v r e a s ă
4 4 fost de m a i m a r e f o l o s .
Da. V ă mulţumesc.
Şi a p o i ieşi iar î n s t r a d ă , în d o g o a r e a p r i m e l o r o r e

S
î l t # u p ă - a m i e z e i . G r u p u r i d e o a m e n i t r e c e a u pe l â n g ă
i d r e p t â n d u - s e cu ţintă a n u m e spre cafenele; v a n ­
ii a t â r n a u pe uşile şi v i t r i n e l e m a g a z i n e l o r p a n c a r t e
s c r i p ţ i a Î N C H I S . E vremea prânzului, îşi s p u s e î n
|Md S a b r i n a , î n m o d v a g . Ora unu. La ora asta trebuia
4ku avionul de la Marsilia spre Londra. Şi mâine — la
ttiţago.
Dar e r a i n c a p a b i l ă s ă s e m i ş t e d i n l o c . C u m i n t e a
MVlirată d e u n v ă l m ă ş a g de g â n d u r i , s t ă t u î n p i c i o a r e ,
Iffobra unui platan,
* F a se chema Sabrina. Iar numele soţului era Max.
S a b r i n a şi M a x . L a o d i s t a n ţ ă n u p r e a m a r e d e
i M t e C a r l o , u n d e a v u s e s e loc e x p l o z i a . . .
Strada d e v e n e a pustie. S a b r i n a s e r e z e m ă de c o p a c ,
N a r â n d precipitat.
l&ă trăieşti o altă viaţă. S t e p h a n i e la H o n g K o n g , c u
fllnîn u r m ă . O aventură, Sabrina. O săptămână. Doar
ţtiptămână de neînchipuit.
€zitând, S a b r i n a replicase: „Ai p u t e a d e v e n i l a c o m ă . "
i^Dare c e s e î n t â m p l a s e ? V o i s e e a , r e a l m e n t e , m a i
)Nt? V o i s e o v i a ţ ă î n t r e a g ă şi, în a c e s t s c o p , e a şi M a x
M 6 e r ă la c a l e o f a l s ă d i s p a r i ţ i e d i n t r e c e i vii?
^ p t e p h a n i e n-ar fi fost n i c i o d a t ă c a p a b i l ă de a ş a c e v a .
ma se numea Sabrina. Iar numele soţului era Max.
ta o distanţă nu prea mare de Monte Carlo.
Şi b ă t r â n e l u l din m a g a z i n u l c u hărţi, m â n i o s p e n t r u
MŞa i n s i s t a s e c ă nu-i m a i t r e c u s e n i c i o d a t ă p r a g u l ,
Mtoese: J n ţ e l e g c ă nu v ă i n t e r e s e a z ă în m o d d e o s e b i t
Nlrţtle... c ă , în s c h i m b , v ă o c u p a ţ i c u m o b i l a v e c h e . . . "
f- Sfinte D o a m n e ! e x c l a m ă Sabrina. Nu-nţeleg nimic.
Dar... d a c ă S t e p h a n i e t r ă i a . . .
192 ^udith QMichael

Stephanie. în viaţă.
C e a l a l t ă j u m ă t a t e a e i , p a r t e a d i n e a î n s ă ş i - p e ci
o p i e r d u s e c u u n a n în u r m ă şi c ă r e i a î n c ă îi m a i pu
d o l i u l ; d e d o r u l c ă r e i a î n c ă m a i s u f e r e a , c h i a r şi câ
s e b u c u r a d e o f e r i c i r e c e d e p ă ş e a tot c e t r ă i s e e a vn
dată.
Stephanie. Stephanie. Stephanie.
T r e b u i a s-o g ă s e a s c ă . I n d i f e r e n t d e c e - a r g ă s i , in
f e r e n t d e c e - a r fi î n s e m n a t a s t a şi d e o r i c e - a r fi fi
a c e a f e m e i e , t r e b u i a s-o g ă s e a s c ă .
Vă ocupaţi cu mobila veche.
A p r o a p e a l e r g â n d , refăcu d r u m u l d e - a lungul strfl
lor î n c i n s e d e s o a r e c ă t r e c u r t e a p i e t r u i t ă şi umbrit!
h o t e l u l u i L'Europe. T o c m a i li s e s e r v e a p r â n z u l ut
o a s p e ţ i b i n e î m b r ă c a ţ i c a r e - ş i r i d i c a r ă privirile miri
s p r e f a ţ a c o n g e s t i o n a t ă şi p a ş i i g r ă b i ţ i ai S a b r i n e i . |
s e sili s ă - ţ i î n c e t i n e a s c ă m e r s u l ş i , s t r ă b ă t â n d holul|
r e c e p ţ i e , u r c ă în c a m e r a e i .
Voi da un telefon, hotărî în g â n d . N-am timp\
gonesc prin toată regiunea de la un magazin cu obidi
de anticariat la altul...
T i m p . A v i o n u l d e la M a r s i l i a la L o n d r a . Şi mâln
d i m i n e a ţ ă d e la L o n d r a la C h i c a g o .
î ş i c o n s u l t ă c e a s u l . Unu şi jumătate la Avign(
Şapte şi jumătate la Evanston. Probabil işi iau cin
Familia mea e la masă. Soţul şi copiii mei sunt la m |
de seară.
C u v i n t e l e c ă d e a u în m i n t e a ei c a nişte pietre. Fani
mea. Soţul şi copiii mei.
Garth. Garth. Garth.
A l u n g ă a c e s t g â n d . Nu acum. Mai târziu. Acum li
bule să văd ce este cu Stephanie.
Stephanie. în viaţă.
Oh, Stephanie, te iubesc, mi-a fost dor de tine, unu
m-am simţit atât de pustie...
193

Dar dacă-i ea, ce-nseamnă toate acestea? E ple-


de un an. A lăsat să se creadă că a murit.
?De ce-ar face aşa ceva? Pentru că încă mai vrea să
Sabrina Longworth? Căsătorită cu Max?
M a x ar v r e a s ă d i s p a r ă . A s t a n-ar m i r a p e n i m e n i
i-l c u n o ş t e a şi-şi p u t e a i m a g i n a c e - a r f a c e el d a c ă
rterii lucrau la o serie d e articole c e d ă d e a u în v i l e a g
a p a z l â c u r i l e d e la „ W e s t b r i d g e I m p o r t s " , o p e r e l e d e
f a l s i f i c a t e şi c o n t r a b a n d a c u o b i e c t e d e a n t i c a r i a t .
S t u y v e s a n t şi-ar fi a l c ă t u i t c u g r i j ă p l a n u r i şi p e
, î n t r - o b u n ă z i , ar fi d i s p ă r u t f ă r ă c a n i m e n i s ă s e
d e a ş a c e v a d i n p a r t e a lui.
Dar oare să fi vrut Stephanie să împartă cu el acel
Să fi fost într-atât de îndrăgostită... ?
$Şi mai era şi soţul ei. Şi copiii. Şi sora ei. Să fi fost
kştare să ne lase să credem că murise?
ţlStai... aşteaptă. Ea nu-i în viaţă. Cum ar putea fi?
fţfal nu-i decât o coincidenţă... O impostoare...
iJDar e x i s t a u p r e a m u l t e c o i n c i d e n ţ e , şi c u c â t s e g â n -
H l J a S t e p h a n i e în v i a ţ ă , c u atât m a i m u l t s e c o n v i n g e a
i l i c e a s t a era realitatea.
| 6 e g h e m u i î n t r - u n f o t o l i u , şi m â n a îi t r e m u r a î n t i m p
f f j b t e p t a ca operatorul centralei telefonice a hotelului
llfcfacă legătura cu Evanston-ul. Răspunse doamna
Hwell c u u n g l a s e n e r g i c şi r e c o n f o r t a n t , iar a p o i îl
ftjţpe Garth.
O h , iubitule, dragostea mea! începu Sabrina, c u -
iO|ple n ă v ă l i n d u - i p e b u z e m a i î n a i n t e s ă le fi p u t u t o p r i .
î - C e este? S-a întâmplat ceva rău?
Glasul lui, imediat îngrijorat, răsună înlăuntrul ei.
Ilfeflna î n c h i s e o c h i i şi-i s i m ţ i c ă l d u r a , şi b u z e l e lui
H l l f t n d u - l e p e a l e e i , şi t r u p u l lui a l ă t u r i d e al s ă u . . .
Nimic.
C a r t r e m u r a atât d e p u t e r n i c , î n c â t c u v â n t u l s e a u z i
•Maca o ş o a p t ă , lartă-mă — îi s p u s e în g â n d . De când
* i
^udith QMichael

ai descoperit adevărul cu privire la mine nu te-am n


minţit Acum sunt obligată să merg singură pând
capăt. Trebuie să descopăr ce s-a întâmplat, fiindcă,
fond, asta-i o problemă între Stephanie şi mine. lartă-n
iubitule, îmi pare atât de rău, dar trebuie să stau de voi
eu însămi cu Stephanie...
Să stau de vorbă cu Stephanie?
Nu pot sta de vorbă cu ea; e moartă. Este moarta
un an şi eu am fost nevoită să mă obişnuiesc cu lipsa
Dar dacă... dacă, cine ştie cum, este în viaţă, atunci
singură trebuie să discut cu ea şi să descopăr cat
rostul faptei sale. Va sta de vorbă cu mine; noi două i
putut discuta întotdeauna despre orice.
Inspiră adânc.
— N u s-a î n t â m p l a t n i m i c r ă u . A t â t a d o a r c ă m
d o r d e t i n e . T e i u b e s c . . . î m i e s t e d o r d e v o i t o ţ i . îmi d
p l a c e p r o f u n d c ă s u n t d e p a r t e . F ă r ă v o i , n i m i c nu r
amuză.
— Ei b i n e , a s t a s e p o a t e r e z o l v a uşor.
— Ş t i u . Şi m ă s t r ă d u i e s c s-o f a c . A c u m , spune-
ce mai e nou pe acasă.
— A ş a d a r , nu vii m â i n e .
Oh, Garth, ce bine mă cunoşti, îmi înţelegi gândui
înainte să le rostesc.
— N u . Mai r ă m â n c â t e v a zile. A m găsit u n e l e obie(
la c a r e - a ş v r e a s ă m ă uit, p e n t r u „ C o l e c t i b l e s " .
— T o t la L o n d r a eşti?
— N u , la A v i g n o n . V o i t e l e f o n a c â t o r v a persoa
din P r o v e n c e care se o c u p ă cu comerţul de obiecte
a n t i c a r i a t . N u ştiu cât t i m p î m i v a lua.
El t ă c u . Ştie că mint, g â n d i S a b r i n a . Am venit
Provence fără să-i fi spus. Şi acum nu par dornică
mă înapoiez. Desigur se întreabă dacă mă simt din n
atrasă de Europa, de fosta mea existenţă; dacă un
de viaţă casnică a fost de ajuns.
j< (s^eqăsiri J9S

Garth, asta a apărut pe neaşteptate. Nu făcuse


din p l a n u r i l e m e l e .
i'lşi a u z i e a î n s ă ş i i n t o n a ţ i a r u g ă t o a r e d i n g l a s , d a r n u
c u m s-o î m p i e d i c e : s e r u g a d e s o a r t ă , i m p l o r a c a
I s ă fie b i n e . î n c e r c ă î n c o n t i n u a r e s ă - l l i n i ş t e a s c ă :
D e fapt, n u s-a s c h i m b a t n i m i c . T e v o i î n t â l n i la
is p e s t e d o u ă s ă p t ă m â n i , d u p ă c o n f e r i n ţ a t a , î n t o c -
| a ş a c u m p l ă n u i s e m . Cliff şi P e n n y s e v o r d u c e la
i n , i a r t u şi m i n e v o m a v e a o s ă p t ă m â n ă n u m a i
tru noi d o i .
S i g u r c - a ş a v o m f a c e , r e p l i c ă el p e u n t o n î n c r e -
A c u m , spune-mi cu c e altceva te-ai mai ocupat,
î a b r i n a s e lăsă pe spate în fotoliu, respirând mai
K C e n u e r a în o r d i n e c u e a , p e n t r u c a p r i m u l l u c r u
i r e s e g â n d e a s ă fie c ă G a r t h s - a r s u p ă r a s a u s - a r
I ? G a r t h ştia c ă e a v â n d u s e „ A m b a s s a d o r s " , p r e c u m
I s a d i n C a d o g a n S q u a r e ; ştia c ă e a n u m a i d o r e a s ă
flască în E u r o p a nici m ă c a r o p a r t e d i n v i a ţ ă . Văd
Utoploturipretutindeni, îşi s p u s e - n g â n d .
M - a m î n t â l n i t c u S i d n e y J o n e s şi a m s e m n a t
i f l t l e p r i v i t o a r e la „ A m b a s s a d o r s " — a c u m îi a p a r ţ i n e
MÎtandrei. Dar mi-am petrecut o mulţime de timp
{tftio, c o n t r o l â n d r e g i s t r e l e , d i s c u t â n d c u B r i a n , v e r i -
tftvtd i n v e n t a r u l . . .
f ^ . T e - a i luptat c u d u r e r i l e d e s p ă r ţ i r i i .
Ea z â m b i .
C a m a ş a c e v a . N-a f o s t p r e a d u r e r o s . D o a r o
Ură m e l a n c o l i e . C a la a b s o l v i r e a ş c o l i i ,
iarth chicoti.
î m i p l a c e c u m s p u i . A p r o p o , ştii c u m v a la c e
ilurivei sta înainte de a ajunge în Paris.?
ţ i - încă nu. T e voi anunţa de îndată ce voi şti.
f k - C o p i i i f a c g ă l ă g i e , c i c ă v o r să-ţi v o r b e a s c ă . Imi
n ă i m e s c d a t o r i a s ă te p r e v i n , m a i î n a i n t e c a u r l e t e l e
H i a r e le a u z i s ă n u u r c e c u î n c ă v r e o z e c e d e c i b e l i .
196 <^$udith QMichael

— îţi m u l ţ u m e s c . T e i u b e s c , G a r t h .
— Te iubesc, s c u m p a mea.
P e u r m ă P e n n y şi Cliff i n t r a r ă pe t e l e f o a n e l e
d e r i v a ţ i e , s p o r o v ă i n d d e s p r e ş c o a l ă , şi s p o r t , şi prietor
S e î n t r e c e a u c a r e s ă a c o p e r e v o c e a celuilalt, evocâr
v i a ţ a din E v a n s t o n : c a s a c u trei c a t u r i şi c a m e r e înalt
p a r d o s e l i l e d e l e m n lustruit, ş e m i n e u r i l e p l a c a t e t
f a i n a ţ ă ; rafturile c u c ă r ţ i ; p i v n i ţ a şi p o d u l , în c a r e pute/'
fi g ă s i t e c o m o r i n e b ă n u i t e ; b u c ă t ă r i a , c u c a n a p e a u a
u z a t ă , p e c a r e f i e c a r e d i n ei se a ş e a z ă la un momoi
s a u altul al z i l e i . Casa mea — îşi z i s e S a b r i n a în gâm
a m i n t i n d u - ş i c ă l d u r a c u c a r e ţ i n e a l a o l a l t ă î n t r e a g a li
familie.
Şi t o t u ş i , în v r e m e c e c o p i i i v o r b e a u s i m ţ i o uşoai
n e r ă b d a r e , şi d e î n d a t ă c e p u s e r e c e p t o r u l j o s , deschia
c a r t e a d e t e l e f o a n e la p a g i n i l e cu m a g a z i n e şi galerii d
o b i e c t e d e a n t i c a r i a t , şi nu s e m a i g â n d e a la nimic al
c e v a d e c â t la a c e a p r o b l e m ă . A c e a c ă u t a r e . Căutaro
Stephaniei.
î n c e p u cu m a g a z i n e l e d i n A v i g n o n . în a c e a zi, mi
d e v r e m e , a d m i r a s e vitrinele u n u i a d e n u m i t „Arjuna", aj
c ă p e a c e l a îl c h e m a s e m a i î n t â i , şi î n t r e b ă d a c ă n
c u m v a lucra a c o l o o f e m e i e pe n u m e S a b r i n a Longwortl
— N u , nu-i n i m e n i c u n u m e l e a c e s t a , răspuna
patronul.
Se pregătea să închidă telefonul când Sabrina a
grăbi să adauge:
— S a u c i n e v a c u n u m e l e d e S a b r i n a ? Indiferei
c a r e - a r fi n u m e l e d e f a m i l i e . ,
R ă s p u n s u l fu d i n n o u n e g a t i v . Dar a c u m Sabrin
ş t i a c u m s ă - ş i f o r m u l e z e î n t r e b a r e a . D a c ă s e ascundă
î m p r e u n ă c u M a x , n u e x i s t a nici un m o t i v p e n t r u c
S t e p h a n i e s ă fi c o n t i n u a t s ă - ş i s p u n ă S a b r i n a Lon(
w o r t h . Ş i - a r fi luat alt n u m e .
Dacă este cu adevărat Stephanie. Dacă realmente
Veste.
î n s ă g â n d u l a c e s t a îşi p i e r d e a tot m a i mult i n t e n s i ­
va. A c u m S a b r i n a n u m a i c ă u t a o s t a f i e , ci p e s o r a e i .
. T e l e f o n a la o m u l ţ i m e d e m a g a z i n e d i n A v i g n o n ,
*s, L e s B a u x şi S a i n t - R e m y , în tot c u r s u l d u p ă - a m i e -
şi s e r i i — „ L u c r e a z ă lâ d u m n e a v o a s t r ă c i n e v a c u
i e l e S a b r i n a ? " — f ă r ă nici un s u c c e s . A d o u a z i , la
toc, îşi î n d r e p t ă a t e n ţ i a m a i s p r e est, şi c h e m ă m ă ­
l i n e l e d i n A i x - e n - P r o v e n c e şi S a i n t - S a t u r n i n , î n s ă tot
s u c c e s . D u p ă u n p r â n z r a p i d , c u h a r t a î n f a ţ a ei,
I f o n ă la m a g a z i n e a f l a t e î n o r ă ş e l e l e d i n t r e A i x şi
j n o n : Apt, F o n t a i n - d e - V a n c l u s e , C a r p e n t r a s , O r a n g e ,
r d e s , R o u s s i l l o n . S p r e s e a r ă a j u n s e la C a v a i l l o n , şi
1ă la „ J a c q u e l i n e e n P r o v e n c e " .
C â n d îi r ă s p u n s e o f e m e i e , S a b r i n a p u s e î n t r e b a r e a

I
mod a u t o m a t . O r e p e t a s e d e a t â t e a ori î n c â t a p r o a p e
[nu-şi mai a u z e a cuvintele. „ L u c r e a z ă cineva cu n u m e l e
S a b r i n a în m a g a z i n u l d u m n e a v o a s t r ă ? "
— S a b r i n a ? T u eşti? î n t r e b ă f e m e i a .
Inima Sabrinei zvâcni.
O cunoaşteţi?
— T e ţii d e g l u m e ? S a b r i n a , u n d e eşti?
— Vă rog, Sabrina lucrează acolo?
— Ei bine, z ă u d a c ă pricep... A ş fi jurat c ă era glasul
N u , Sabrina nu mai lucrează aici. A plecat din oraş.
e...
îmi puteţi s p u n e u n d e s-a d u s ?
— Nu. Cine sunteţi?
— O... p r i e t e n ă . T r e b u i e s ă v o r b e s c c u d u m n e a -
'stră în l e g ă t u r ă c u e a . Voi v e n i s ă v ă v ă d . L a c e o r ă
hideţi mâine?
— La z e c e . D a r nu v o i s p u n e u n e i s t r ă i n e . . .
Atunci, pe mâine.
u dormi toată noaptea. Stătu într-o c a f e n e a din
d e l ' H o r l o g e , p r i v i n d c u m se î n v â r t e s c c ă l u ş e i i ,
u i t â n d u - s e la t r e c ă t o r i , u r m ă r i n d p e c e a s u l d i n tu
s c u r g e r e a o r e l o r . Mâine voi şti. Au lucrat împreună; fi
buie să fi discutat una cu alta. Femeia asta o cunoaş
î n z o r i îşi f ă c u b a g a j u l şi a c h i t ă n o t a d e p l a t ă a hotelul
a p o i l u ă un t a x i p â n ă la g a r ă , u n d e î n c h i r i e o m a ş i n ă
c a r e ^ p a r c u r s e s e c e l e p a t r u z e c i d e m i l e p â n ă la Cave
Ion. îşi î n c h i p u i c ă e r a S t e p h a n i e , u i t â n d u - s e la ţara
c a r e - ş i p r e g ă t e a u c â m p u r i l e în v e d e r e a i e r n i i ; trecAi
c u a u t o m o b i l u l d e - a l u n g u l p e r e ţ i l o r înalţi alcătuiţi c
c h i p a r o ş i t u n ş i c u m e t i c u l o z i t a t e şi c a r e s e întrerupei
b r u s c ; l ă s â n d s ă s e v a d ă c l ă d i r i l e f e r m e l o r r e t r a s e (a
d e ş o s e a — f i e c a r e c u p r o p r i a ei p i s c i n ă şi c u grad
bine îngrijite. Auzi c â n t e c u l unui c o c o ş , apoi pe-al altui
p e m ă s u r ă c e s o a r e l e s e î n ă l ţ a , l u m i n â n d c e r u l . Dai
S t e p h a n i e f u s e s e la A v i g n o n , şi l u c r a s e în Cavaillo
c u s i g u r a n ţ ă c i r c u l a s e p e ş o s e a u a a s t a . T r e b u i e sA
v ă z u t a c e s t e c â m p u r i , a c e s t e c a s e ; să fi a u z i t aca|
c o c o ş i . . . Totul atât d e diferit de E v a n s t o n , atât de difi
faţă d e L o n d r a . . .
P e m ă s u r ă c e se s e a p r o p i a d e C a v a i l l o n , trafio
d e v e n e a m a i intens, şi-i luă c e v a timp p â n ă să g ă s e a *
centrul oraşului. Ajunse acolo cu foarte puţin înainte!
o r a z e c e , şi d ă d u o c o l pieţei c e n t r a l e , c u fântâna |
d o m i n a t ă de o s c u l p t u r ă a l c ă t u i t ă d i n s p i ţ e m e t a l i c e , !
r a z e l e d e s o a r e . P i c ă t u r i d e a p ă se î n ă l ţ a u voios i
f â n t â n ă , s c â n t e i n d în l u m i n a d i m i n e ţ i i şi aşternându-l
p e m a ş i n a S a b r i n e i . A b i a d e o b s e r v ă : p r i v e a drept înaifl
s a u c e r c e t a în f u g ă h a r t a d e p e s c a u n u l a l ă t u r a t . Gl
d â n d u - s e d u p ă a c e a s t a , t r e c u pe l â n g ă prăvălioare
cafenele, îndreptându-se către bulevardul Gambettaj
c o t i n d p e a c e s t a , v ă z u f i r m a „ J a c q u e l i n e e n Provenct
S e a f l a la m i j l o c u l unui bloc, şi literele ei d e aur părel
să-i u r e z e b u n - s o s i t .
N u g ă s i nici un loc d e p a r c a r e ş i , l ă s â n d maşina)
o a l e e , se g r ă b i s ă s e d u c ă la m a g a z i n . î m p i n s e uşa(
i (s^eqăsiri 199
4- —"
M p r e şi s e opri abia c â n d s e p o m e n i într-un spaţiu
( H h e s . u i t c u m o b i l e , l a m p a d a r e şi c o ş u r i c u p â n z e t u r i
tŞt-i b l o c a u drumul. Aerul mirosea uşor a vechi, lumina
M l b l â n d ă şi d i f u z ă , m o b i l e l e s c l i p e a u c u lustrul d a t o r a t
fMNtor g e n e r a ţ i i d e g o s p o d i n e . Soiul de magazin cel mai
mg mie. Şi Stephaniei.
S a b r i n a ! C r e d e a m c-ai p l e c a t , d r a g a m e a . Ţ i - a i
I H m b a t planurile?
^ 0 f e m e i e înaltă, de o frumuseţe austeră, cu părul
Ş l d p r i n s în agrafe spre spate, veni c u mâinile întinse
j f c p r e ^ f u n d u l mabazinului.
f— î m i f ă c e a m griji î n p r i v i n ţ a t a — u n r ă m a s - b u n
m d e l a r e p e z e a l ă , f ă r ă nici o a d r e s ă s a u e x p l i c a ţ i e . . .
H t u c â t şi L e o n . N u - m i î n c h i p u i a m c ă şi-ar p u t e a părăsi
l l R a r u l , chiar aşa... ş i c e - i c u M a x ? A m fost foarte îngri-
Hfttă. P u r şi s i m p l u aţi d i s p ă r u t a m â n d o i . A t â t e a m i s t e r e !
^ S a b r i n a îşi î n c l e ş t a m â i n i l e ş i , c â t e v a c l i p e , r ă m a s e
(iifcltă, b l o c a t ă d e a b s u r d i t a t e a c e l o r c e s e p e t r e c e a u .
Wbrina, care joacă rolul Stephaniei, confundată la
4hdu-f cu Sabrina. C u p r i n s ă d e d i s p e r a r e , îşi s c u t u r ă
UŞiil. Oare va lua vreodată sfârşit acest joc amăgitor?
^ - N u - i nici u n m i s t e r ? î n t r e b ă f e m e i a , v ă z â n d c u m
l^brina îşi scutură capul. Atunci c e este?
S a b r i n a ar fi v r u t s ă - i s p u n ă a d e v ă r u l , o s i m p a t i z a ,
ftflf a i c i n u v a p u t e a afla n i m i c . Fără nici o adresă sau
imlcape... atât tu cât şi Leon. L e o n t r e b u i e s ă fi f o s t
« t u l c a r e c u m p ă r a materiale p e n t r u p i c t u r ă la A v i g n o n .
R â s e r ă a m â n d o i , d i s p ă r u s e r ă , şi f e m e i a a c e a s t a
*y§tia n i m i c m a i m u l t .
i B a b r i n a simţi că-ţi p i e r d e c u r a j u l . S t e p h a n i e — d a c ă
t n l i a d e v ă r e Stephanie — nu voia c a femeia asta să
•yflpască amănunte. Lucrau împreună, dar ea plecase
ţ f | a l ă s a v r e o a d r e s ă s a u a d a o e x p l i c a ţ i e . Nici m ă c a r
H t p o t î n t r e b a c a r e - i n u m e l e d e f a m i l i e al „ S a b r i n e i " .
*r- C e s - a î n t â m p l a t , d r a g a m e a ?
200
— O h , e atât d e c o m p l i c a t — r ă s p u n s e , c u un s<
t i m e n t d e z ă d ă r n i c i e . A m v e n i t s ă d e s c o p ă r . . . um
lucruri.
F e m e i a se î n c r u n t ă .
— F o a r t e c i u d a t . Ieri m i - a t e l e f o n a t c i n e v a —
g l a s f e m i n i n — î n t r e b â n d d e t i n e . A ş fi j u r a t c ă (
glasul tău.
S a b r i n a s c u t u r ă d i n c a p , şi a p o i îşi a m i n t i că a
v â n z ă t o a r e a d e la „ M o n e t F o u r n i t u r e s A r t i s t i q u e s " , <
şi c e a d e a c u m îi p o m e n i s e r ă d e s p r e o g r a b ă : Era pos
ca ei să fi fugit împreună.
— A m a i î n t r e b a t şi a l t c i n e v a d e m i n e ?
— N i m e n i . B a d a . P r i e t e n u l t ă u , p r e o t u l , Robert
v e n i t s ă ia o j a c h e t ă p e c a r e - o l ă s a s e - i a i c i . A fost foai
e v a z i v c â n d l-am î n t r e b a t d a c ă ştie u n d e - a i plecat. C
n u a s t a te i n t e r e s a . S a b r i n a , te t e m i d e c i n e v a ?
Altă persoană căreia să-i pun întrebări. Un pr(
care ştie mai multe decât vrea să spună. Aş putea g(
un preot cu numele de Robert — n-ar fi prea dificil. |
îndreptă spre uşă, nerăbdătoare să plece.
— Nu ştiu. Există atât de multe lucruri pe carol
le î n ţ e l e g ! l a r t ă - m ă ; ţ i - a ş e x p l i c a t o t u l , d a c - a ş fi j n stai
P o a t e v o i r e v e n i m a i t â r z i u şi-ţi v o i s p u n e tot. îmi pa
rău...
D e s c h i s e u ş a şi s e î n a p o i e r e p e d e la m a ş i n ă .
S e uită să v a d ă t u r l e şi se d u s e c ă t r e c e a c|
p ă r e a m a i a p r o p i a t ă . în c â t e v a m i n u t e a j u n s e la
b i s e r i c ă i m p u n ă t o a r e , a v â n d c a a n e x e o c a s ă pal
h i a l ă şi o ş c o a l ă . Voi intra şi întreba, îşi s p u s e . Cei dej
trebuie să-i cunoască pe toţi din oraş.
în b i s e r i c ă nu g ă s i p e n i m e n i , a ş a c ă s e îndropl
s p r e ş c o a l ă . U ş a d u b l ă a a c e s t e i a s e d e s c h i d e a sp
u n c o r i d o r l a r g c e s e î n t i n d e a a t â t la s t â n g a cât şl<
d r e a p t a . Chiar în faţă se afla o uşă cu g e a m transpară*
p e c a r e e r a s c r i s : „ D i r e c t o r " . D u p ă c e c i o c ă n i o dai
S a b r i n a intră şi s e p o m e n i î n t r - o m i c ă a n t i c a m e r ă , cui
(s&ecţăsiri 201

)itru, d a r f ă r ă nici o p e r s o a n ă . O u ş ă d e s c h i s ă d ă d e a
re u n b i r o u , şi î n ă u n t r u v ă z u , s t â n d la o m a s ă , u n
Jrbat m ă r u n ţ e l , c u o b a r b ă p u ţ i n î n c ă r u n ţ i t ă , t u n s ă
j r i j i t . I n s u l î ş i î n ă l ţ ă p r i v i r e a şi i m e d i a t s e r i d i c ă î n
îloare.
— S a b r i n a ! C e - ţ i p o a t e t r e c e prin c a p , d r a g a m e a ?

Î
ntru c e t e - a i î n a p o i a t ? U n d e - i L e o n ? Aţi î n n e b u n i t
ândoi?
Ştie. Ştie absolut tot. S a b r i n a i n t r ă î n b i r o u şi
hise uşa în urma ei.
j-, — T r e b u i e s ă v ă v o r b e s c . P u t e m d i s c u t a a i c i , s a u
HI) p u t e a fi î n t r e r u p ţ i ?
I — C e e s t e ? I s - a î n t â m p l a t c e v a lui L e o n ?
— Nu de asta sunt aici. V ă rog, trebuie să vă vor-
Dtfcc şi a s t a - m i v a l u a d e s t u l d e m u l t t i m p .
î n c r u n t â n d u - s e , celălalt o c e r c e t ă c u o privire p ă t r u n -
)are.
Eşti foarte c i u d a t ă , d r a g a m e a . Ei bine, d a c ă - i
v i n o . A p a r t a m e n t u l m e u e c e l m a i liniştit loc c u
Mţţinţă ş i , î n m o d e x c e p ţ i o n a l , î n m o m e n t u l d e f a ţ ă n i -
flţţni n u d o a r m e pe c a n a p e a .
....Zâmbind, îi a r u n c ă o privire p l i n ă d e î n ţ e l e s u r i , d a r
l a t r i n a nici m ă c a r nu î n c e r c ă s ă d e a i m p r e s i a c ă ar fi
MţDeput. A v e a s ă - i s p u n ă a d e v ă r u l . Iar el o v a d u c e la
IHphanie.
P r e o t u l o c o n d u s e a f a r ă d i n c l ă d i r e şi a p o i , d e - a l u n -
J a c e s t e i a , către o uşă ce urca spre un apartament
ţ u s c u l : o c a m e r ă d e zi c u o c a n a p e a , u n f o t o l i u , o
[ipă ş i , î n t r - u n colţ, o c h i u v e t ă m i c ă şi o plită e l e c t r i c ă ,
ntr-o altă u ş ă , î n t r e d e s c h i s ă , s e v e d e a u n p a t î n g u s t .
V r e i să-ţi f a c un c e a i ? S a u c a f e a ?
Ceai. Mulţumesc.
I E I îl p r e p a r ă p e p l i t ă , c u s p a t e l e s p r e e a . T ă c e a u
tippnul şi a l t u l , î n c o r d a ţ i , a m â n d o i a n t i c i p â n d c e v a
aşteptat.
202 ^udith QMichael

— A ş a d r a g a m e a . ( P u s e d o u ă ceşti g r o a s e şi al
p e o b a n c h e t ă î n f a ţ a c a n a p e l e i şi s e a ş e z ă lân
Sabrina.) C e a n u m e vrei să-mi spui?
— O p o v e s t e c o m p l i c a t ă . Ş i , d u p ă c e o v o i încho
vă rog să m ă ajutaţi.
— T e v o i a j u t a ori d e c â t e ori v e i a v e a n e v o i e
m i n e , ştii a s t a , S a b r i n a .
— Da.
îl privi î n d e l u n g . U n prieten b u n . U n o m b u n . Sorbi <
ceai, apoi puse pe banchetă ceaşca şi, împreunându
în p o a l ă m â i n i l e , î n c e p u :
— M a i întâi t r e b u i e s ă v ă r o g s ă - m i s p u n e ţ i c u m
cheamă.
— Vorbeşti serios?
— Da.
— A t u n c i , p o f t i m : R o b e r t C h a l o n . A ş a c u m ştii i
a p r o a p e un a n .
— V ă m u l ţ u m e s c . Iar a c u m , v - a ş fi r e c u n o s c ă t o r
d a c ă m-a{i l ă s a s ă v ă v o r b e s c f ă r ă s ă m ă î n t r e r u p e ţ i
Sprâncenele preotului se înălţară.
— Ai d e v e n i t b r u s c f o a r t e a u t o r i t a r ă . Dar, bincl
ţeles, d r a g ă , voi f a c e a ş a c u m d o r e ş t i . Nu te v o i întrerup
— B u n . Prin u r m a r e , n u m e l e m e u este S a b r i n a Lori
w o r t h . M-am născut la...
— S a b r i n a ! Ţi-ai r e c ă p ă t a t m e m o r i a ! O h , c e min
nat, p e n t r u c e n u m i - a i s p u s d e c u m ai v e n i t ?
S a b r i n a îl privi c u ochi m a r i . Ţi-ai recăpătat memoi
D e c e n u s e g â n d i s e n i c i o d a t ă la a s t a ? E x p l i c a absol
t o t u l . Şi p ă r e a atât d e e v i d e n t : i a h t u l , e x p l o z i a , rănii»
şi u n a n d e t ă c e r e , f i i n d c ă S a b r i n a n u ştie c i n e este.
Dar de ce-şi închipuia că se n u m e a Sabrina?
Max.
A m â n d o i s u p r a v i e ţ u i s e r ă , iar el îi s p u s e s e c ă numu
ei e r a S a b r i n a . S a b r i n a şi m a i c u m ?
— C o n t i n u ă , d r a g ă S a b r i n a . l a r t ă - m ă , ţ i - a m prow
că nu te voi întrerupe.
(s&ecfăsiri 203

N u m e l e nu p u t e a fi L o n g w o r t h — lui Robert îi p ă r u s e
. Aşadar altcumva.
— Sabrina?
— Nu-i c e e a c e c r e d e ţ i . V ă r o g , l ă s a ţ i - m ă s ă istori-
c î n t r e a g a p o v e s t e . M - a m n ă s c u t în A m e r i c a şi a m
c r e s c u t ă î n E u r o p a . A m locuit la L o n d r a , m - a m
torit şi a m d i v o r ţ a t . A v e a m un m a g a z i n c u o b i e c t e
n t i c a r i a t . S o r a m e a s-a m ă r i t a t c u un p r o f e s o r , în
rica, şi a v e a doi c o p i i . N u m e l e ei e r a — e s t e — Ste-
ie A n d e r s e n . E s o r a m e a g e a m ă n ă , s e m ă n â n d u - m i
şi e a s e afla p e iaht, c u M a x .
C h i p u l lui R o b e r t î n c r e m e n i s e , uluit. S e a p l e c ă
n t e , c u o c h i i pironiţi î n t r - a i e i .
— într-o zi, în s e p t e m b r i e trecut, a m plecat î m p r e u n ă
o e x c u r s i e în C h i n a , şi n e - a m h o t ă r â t s ă ne s c h i m -
l o c u r i l e în v i a ţ ă , d o a r p e d u r a t a u n e i s ă p t ă m â n i ,
n d o u ă a v e a m n e v o i e d e o s c h i m b a r e , şi n e - a m
ipuit c ă a v e a s ă fie o p o z n ă g r o z a v ă , o a v e n t u r ă , şi
ni n-avea să ştie, n i m e n i nu v a suferi. î n s ă î n ş e l ă c i u -
' — c u v â n t u l îi ieşi c u g r e u d i n g â t — î n ş e l ă c i u n i l e n u
rg î n t o t d e a u n a a ş a c u m le p l ă n u i e ş t i .
D u p ă a c e e a îi p o v e s t i tot — î n c e p â n d c u î n c h e i e -
m â i n i i , p e c a r e şi-o f r a c t u r a s e , v o r b i n d a p o i d e s p r e
o z i a d e p e iaht, doliul p u r t a t d u p ă s o r a e i , d r a g o s t e a
a ş ă c e se n ă s c u s e î n t r e e a şi G a r t h şi c o p i i , v i a ţ a
r e ş i - o clădiseră împreună.
în u r m ă cu o lună, mi-a telefonat o p r i e t e n ă şi mi-a
c ă m ă v ă z u s e în E u r o p a . Z i c e a c ă t r e b u i e s ă fi f o s t
u v i n t e l e îi i e ş e a u d i n n o u cu g r e u — ori s o r a m e a ,
stafie.
Şi e r a u a m b e l e — s p u s e R o b e r t , c â n d e a nu m a i
tlnuă.
S a b r i n a î n v i i n ţ ă d â n d din c a p . D u p ă c â t e v a c l i p e ,
6 r t v ă r s ă în c h i u v e t ă c e a i u l răcit şi p r e p a r ă o n o u ă
204 ^udith Ohtichael

— O poveste absolut incredibilă.


— Ş t i u . A t â t d e f a n t a s t i c ă , î n c â t p a r e s ă nu i
nici o l e g ă t u r ă c u v i a ţ a r e a l ă , d e zi c u z i . D a r estn
întregime adevărată.
El d e s f ă c u d o u ă p l i c u l e ţ e d e c e a i .
— F i e c a r e d i n t r e noi t r ă i m vieţi f a n t a s t i c e , să ;
Eu u n u l n-aş n e g a e x i s t e n ţ a d r a m e i d i n v i a ţ a nimâr
( A p l e c ă i b r i c u l şi u m p l u iar a m b e l e c e ş t i . ) F ă r ă îndoi
că povestea dumitale depăşeşte orice închipuire: m
f a n t a s t i c ă şi a t r o c e . O c r e d , şi-mi p a r e rău d e c â t e r.
î n t â m p l a t — d i n t r - o g l u m ă , aţi s t â r n i t un u r a g a n — ir
a c u m n u a r e nici un rost să m a i d i s c u t ă m d e s p r e ast.
S e a ş e z ă l â n g ă e a şi c o n t i n u ă :
— S ă r e v e n i m la e x p l o z i a d e p e iaht. N u ştii ce
întâmplase înainte?
— N u . S t e p h a n i e m ă s u n a s e la L o n d r a , în ajur
p l e c ă r i i . A t u n c i a f o s t u l t i m a d a t ă c â n d a m v o r b i t cu <
A d o u a z i . . . un a p e l t e l e f o n i c . . .
S e î n t r e r u p s e , s c u t u r a t ă d e un t r e m u r p u t e r n i c .
— îi d u c i m u l t d o r u l .
— E r a m a t â t d e l e g a t e u n a d e a l t a ! E r a c a şi a
o p a r t e d i n m i n e m u r i s e , c a şi c u m c e v a din mine |
f u s e s e s m u l s . S e n z a ţ i a a s t a n u p i e r e a , o r i c â t d e ferici
a ş fi fost...
— Biata m e a copilă! o c o m p ă t i m i Robert, înţe'agâ
c e f r ă m â n t ă r i şi c h i n u r i î n c ă le m a i a ş t e p t a u p e ^
două surori.
D a r el s p u s e s e d e s t u l , nu e r a m o m e n t u l să rr
a d a u g e c e v a . F e m e i a a c e a s t a î n c ă m a i t r e b u i a SA
î m p a c e c u r e a l i t a t e a u n e i s u r o r i în v i a ţ ă şi c u medul
c a r e îi v a î n t â m p i n a r e î n t o a r c e r e a .
S a b r i n a r e d e v e n i s e t ă c u t ă . E r a e p u i z a t ă , dai
s i m ţ e a b i n e l â n g ă o m u l a c e s t a , atât d e î n ţ e l e g ă t o r .
— C u d u m n e a t a s e p o a t e v o r b i atât d e u ş o r '
(Regăsiri 20S

Aşa este. Sabrina avea întotdeauna aceeaşi im-


lie. D a r ar t r e b u i e s-o n u m e s c S t e p h a n i e , nu-i a ş a ?
lă pot g â n d i !a e a în felul a c e s t a .
K— S p u n e ţ i - m i , v ă r o g , u n d e - o pot g ă s i .
$— A p l e c a t , î m p r e u n ă c u L e o n , la V e z e l a y .
V e z e l a y ? In B u r g u n d i a ?
D a , f o a r t e a p r o a p e d e P a r i s . U n o r a ş d r ă g u ţ , plin
j r i ş t i . S e g â n d e a u c ă a c o l o p u t e a u fi a n o n i m i .
D e c e - a r fi n e c e s a r a s t a ? S e t e m d e c e v a ? S e
jnd?
D a . . . se p o a t e . Mu s u n t e m s i g u r i , î n s ă - i posibil
S a b r i n a — pe S t e p h a n i e — s-o a m e n i n ţ e o primej-
[şi se p ă r e a c-ar fi î n ţ e l e p t c a ei s ă p l e c e d e - a i c i .
(lu s ă î n c e a p ă o n o u ă v i a ţ ă , d e v r e m e c e M a x . . .
M a x . El e s t e aici?
Nu, el...
El a f o s t c e l c a r e i-a s p u s c ă e a e r a S a b r i n a , nu-i
1
C â n d a î n ţ e l e s că e a îşi p i e r d u s e m e m o r i a . B i n e î n -
c ă o c u n o s c u s e n u m a i c a S a b r i n a . Şi c e n u m e d e
||ie a s p u s c-ar fi a v u t e a ?
L a c o s t e . A c e l a ş i c a şi al s ă u ,
[j— A c e l a ş i ? D e c e ?
F i i n d c ă era s o ţ i a lui.
D a r n u e r a ! N u s-ar fi c ă s ă t o r i t c u e l ; n-ar fi p u t u t .
[ R o b e r t îşi e x p r i m ă u l u i r e a :
N u , s i g u r c ă n u . F ă r ă - n d o i a l ă c ă n u . N u s-ar fi
m ă r i t a c u M a x . Dar el i-a s p u s c ă e r a s o ţ u l ei, iar
| i d i s p u n e a d e nici o i n f o r m a ţ i e p e b a z a c ă r e i a s ă - l
j a z i c ă . D e ş i d e s e o r i î m i m ă r t u r i s e a c ă nu s e simte
lată cu el, cu toate că Max era foarte îndrăgostit de
M t f â r e , la r â n d u - i , îi p u r t a r e c u n o ş t i n ţ ă p e n t r u c ă m i n u l
i l i r e i-l a s i g u r a s e . Dar ar fi bine să-ţi a d u c la c u n o ş t i n ţ ă
iţx...
T r e b u i e s-o g ă s e s c . C u m a j u n g ia V e z e l a y ? A m
l ^ p i n ă . Pot s ă c o n d u c . D a c ă plec a c u m . . .
— D r a g a m e a , a ş t e a p t ă p â n ă m â i n e . î m i pari epi
z a t ă . O n o a p t e - n plus n u mai c o n t e a z ă , iar e u t e - a ş put<
a j u t a p o v e s t i n d u - ţ i c â t e c e v a d e s p r e v i a ţ a ei, desp
c e e a c e i s-a î n t â m p l a t .
— N u . Ş t i u c ă doriţi s ă m ă a j u t a ţ i , î n s ă e u v r e a u s
v ă d , v r e a u s ă a u d t o t u l d i n g u r a e i . Şi n u m a i p o t aştep
î n c ă o n o a p t e . D u m n e z e u l e ! s ă ştiu c ă e s t e în viaţă!
T r e b u i e s-o g ă s e s c !
— Dar mai e ceva. Ţi-am spus că sora dumitale
p u t e a fi a m e n i n ţ a t ă d e o p r i m e j d i e . Aici s - a u p e t r e c u t t
felul d e l u c r u r i . . .
— P r i m e j d i e d i n p a r t e a cui?
— Nu ştim. însă...
— N u ştiţi? A t u n c i d e ce n e p i e r d e m t i m p u l di
c u t â n d d e s p r e a s t a ? D o a m n e S f i n t e ! V r e ţ i s ă spun(
c-ar t r e b u i s ă - m i fie t e a m ă ? O r i c e - a r f i , îmi v a povei
S t e p h a n i e t o t u l . Şi p e r i c o l u l îl v o m î n f r u n t a a m â n d o u j
— E a îl a r e a l ă t u r i p e L e o n .
— A s t a nu a r e nici o i m p o r t a n ţ ă ! N i c i o d a t ă n-a avi
Indiferent c i n e a intervenit în vieţile n o a s t r e , întotdeaur
noi d o u ă a m fost î m p r e u n ă . N i m i c n-a s c h i m b a t aa
vreodată.
Dar ceva ar putea aduce o schimbare. Garth
Penny... Cliff...
S c u t u r ă t a r e din c a p . N u a c u m . M a i t â r z i u .
— V ă r o g , n u p o t s t a să tot d i s c u t . S p u n e ţ i - m i , \
r o g , c u m pot a j u n g e a c o l o . Şi u n d e a n u m e locuieşte.
— Dacă-i pe-aşa, de acord.
R o b e r t s c o t o c i în b i r o u l s ă u şi s c o a s e la iveală
h a r t ă a F r a n ţ e i . Pe m a r g i n e a ei s c r i s e o a d r e s ă şi i
număr de telefon.
— P â n ă a c o l o s u n t c e v a m a i m u l t d e c i n c i sute (
k i l o m e t r i , şi d u m n e a t a nu eşti f a m i l i a r i z a t ă c u drumuri
noastre. Dac-ai vrea, te-aş putea însoţi.
207

\ — N u . V ă m u l ţ u m e s c , d a r nu pot... n i m e n i d e c â t noi

\E\ d ă d u din c a p .
S— î n ţ e l e g . A t u n c i , d ă - m i v o i e să-ţi arăt...
)Se a p l e c a r ă d e a s u p r a hărţii şi el îi e x p l i c ă :
} — Nu-i un t r a s e u dificil, d a r o p a r t e d i n d r u m e c a m
tisitoare. Dacă oboseşti, va trebui să te odihneşti, nu
j r c a să-ţi d e p ă ş e ş t i f o r ţ e l e .
Mi î n t â l n i p r i v i r e a şi a d ă u g ă :
[— Dar b i n e î n ţ e l e s c ă a ş a v e i f a c e . îţi u r e z s u c c e s ,
ja mea.
î n o c h i i S a b r i n e i licăriră l a c r i m i — el s e t e m e a p e n -
t e a , şi t o t o d a t ă p e n t r u S t e p h a n i e . îşi î n c l i n ă c a p u l
Hobert o cuprinse în b r a ţ e ca p e un c o p i l , ţ i n â n d - o
- J i n a şi l e g ă n â n d - o uşor.
Eşti o f e m e i e p u t e r n i c ă , d r a g a m e a , î n s ă u n e o r i
irea nu-i de ajuns. D a c ă vei a v e a nevoie de mine, eu
: a i c i . P e n t r u v o i a m â n d o u ă . S p e r că-ţi a d u c e a m i n t e
It lucru.
|f— îmi v o i a m i n t i . V ă m u l ţ u m e s c .
^ S a b r i n a luă h a r t a , p e c a r e d r u m u l cel m a i s c u r t s p r e
ielay era î n s e m n a t vizibil cu creion galben. I se
»să p r e o t u l u i .
J — C u s i g u r a n ţ ă i-aţi fost un b u n p r i e t e n S t e p h a n i e i .
| — Şi d u m i t a l e la f e l , r e p l i c ă R o b e r t .
în t i m p c e S a b r i n a î n c h i d e a î n c h i d e a î n c e t u ş a , îşi
I b i r ă , a p o i c o b o r â r ă a m â n d o i s c a r a şi s e î n d r e p t a r ă
jgă spre maşină.

Se î n s e r a s e , iar S t e p h a n i e şi L e o n z ă b o v e a u a s u -
tycafelei, p i e r d u ţ i în v i s a r e . C â n d şi c â n d î n t i n d e a u
pa s ă se a t i n g ă , şi-şi z â m b e a u , p a r c ă n e v e n i n d u - l e
r e a d ă . E r a u î m p r e u n ă , şi în a f a r ă d e R o b e r t , n i m e n i
I t i a u n d e se a f l a u .
C a v a i l l o n şi v i o l e n ţ a , şi t e a m a c a r e - o î n s o ţ i s e răni
s e s e r ă în u r m ă . A c u m s t ă t e a u a m â n d o i în c u r t e a ur
m i c i c a s e d i n p i a t r ă , c u d o u ă c a t u r i şi un acopo
ţ u g u i a t , î n v e l i t c u ţ i g l e p o r t o c a l i i , a s c u n s ă f a ţ ă d e strai
p r i n t r - u n z i d d e p i a t r ă n e c i o p l i t ă î n c ă r c a t p e ambti
laturi d e un frunziş înflorit. Ciorchinii d e un roz pal al (I
rilor a t â r n a u î n g h i r l a n d e d a n t e l a t e p e b u c l e l e ramurii
l u n g i c a r e s e r ă s f r â n g e a u p e s t e p i e t r e şi p o a r t a alb
d e l e m n , a d â n c i t ă în z i d . M i r e a s m a florilor s e î m b i n a i
a c e e a a t r a n d a f i r i l o r şi n a r c i s e l o r din c u r t e , c u aron
c a f e l e i d i n m i c i l e c e ş t i d e p o r ţ e l a n şi c u c e a a perei
m u s t o a s e d i n t r - u n c a s t r o n d e sticlă aflat p e m a s ă .
— P a r c - a r fi c a p r i f o i şi v i n r o ş u , ş o p t i Stephanie,
L e o n îi a r u n c ă o p r i v i r e r a p i d ă .
— Da? Unde? O grădină?
E a î n c e r c ă s ă r e ţ i n ă s c u r t a s t r ă f u l g e r a r e d e ani
tire. '
— T r e b u i e s ă fi f o s t c a p r i f o i şi v i n r o ş u . Şi oamell
O m u l ţ i m e d e o a m e n i . O p e t r e c e r e . Era o petreceH
L e o n . Şi s e d e s f ă ş u r a î n t r - o c u r t e , nu î n t r - o grădină;
c u r t e , şi t u f i ş u r i , t u f i ş u r i d e c a p r i f o i d e jur î m p r e j u r .
— D a , b i n e , şi c i n e l u a p a r t e la a c e a petreceri
Cine erau oamenii, Sabrina? i
D u p ă c â t e v a c l i p e d e c o n c e n t r a r e , e a s c u t u r ă dl
cap.
— N u ş t i u . Nici m ă c a r p e m i n e n u m ă v ă d acoţ
O h , t a r e n u - m i p l a c e , m ă s i m t atât d e r u p t ă d e orl(
l e g ă t u r i c â n d î n t r e z ă r e s c c e v a şi p e u r m ă g a t a , nimic |
c a şi c u m a ş g ă s i un c i o b d e p o r ţ e l a n şi n-aş şti cui
arăta v a z a sau bibeloul din care a provenit.
— Dar n u eşti r u p t ă d e o r i c e l e g ă t u r i .
îi z â m b i , r e c u n o s c ă t o a r e p e n t r u p r e z e n ţ a lui calmi
şi p e n t r u i u b i r e a lui.
— N u . A c u m nu m a i s u n t .
' (Râaăsiri - 209
4 _ -l
îşi î m p r e u n a r ă m â i n i l e d e a s u p r a m e s e i , şi p a c e a
m\\ îi î n v ă l u i , l ă s â n d u - i s ă r e v i n ă la r e v e r i a lor şi la
ţ n z a ţ i a de miracol. Soarele asfinţise, însă încă mai era
lină, iar u m b r e l e s e c o n t u r a u m a i p u t e r n i c . D e a s u p r a
3ii lor curţi p e r f e c t î n c h i s e , a e r u l s e a r c u i a î n t r - o b o l t ă
u i ş i u - a l b a s t r ă , p r e s ă r a t ă cu nori d e c u l o a r e a piersicii
|a l i l i a c u l u i . D e d i n c o l o d e z i d r ă z b ă t e a u g l a s u r i a t e -
jjate; u n d e v a , o v i o a r ă s u s p i n a u n t â n g u i t o r c â n t e c
)ular din B u r g u n d u i a ; S t e p h a n i e , t r ă i n d din plin c l i p a
i z e n t ă , r e s p i r a a d â n c , s e n z u a l , şi îşi î n t i n s e m â i n i l e
lus, peste cap.
— Te iubesc, spuse.
^ Şi L e o n s e r i d i c ă î n p i c i o a r e şi v e n i l â n g ă e a ,
IfHecându-se să-i s ă r u t e c e a f a , m â i n i l e şi s â n i i .
) — A m sosit acasă, m u r m u r ă . A m venit a c a s ă ,
4|jmpa mea Sabrina.
C e v a mai târziu, strânseră î m p r e u n ă masa, punând
j r i i l e în c h i u v e t ă , şi i e ş i r ă să se p l i m b e prin o r a ş .
lelay era clădit pe o colină, străzile urcând pieptiş
re m a r e a b i s e r i c ă „ L a M a d e l e i n e " , a f l a t ă î n vârf. în î n -
aricul tot m a i a d â n c , S t e p h a n i e şi L e o n m e r s e r ă
Mtole p e l â n g ă c l ă d i r i d e z i d ă r i e t e n c u i t ă , ţ i n â n d u - s e d e
f i p n i , u i t â n d u - s e la m a g a z i n e şi la g a l e r i i l e d e artă —
| ţ | t d e mici î n c â t a b i a d a c ă e r a u m a i late d e c â t uşile lor
i n t r a r e . La etaj se a f l a u a p a r t a m e n t e , c u o b l o a n e l e
d e s c h i s e s p r e a p r i m i a e r u l b l â n d al s e r i i . Pe per-
| u r i î n f l o r e a u m u ş c a t e , iar lădiţe d e l e m n şi g l a s t r e d e
|Cu flori se î n ş i r u i a u d e - a l u n g u l t r o t u a r e l o r şi l â n g ă
Sire intrare. Intercalate printre prăvălii, se î n ă l ţ a u c a s e
3-şi î n t o r c e a u s p r e s t r a d ă f a ţ a d e l e î n t u n e c a t e s a u
pOfflle unor garaje atât d e v e c h i încât, pline d e c r ă p ă t u r i

t ei, n u s e m a i ţ i n e a u î n p i c i o a r e d e c â t d a t o r i t ă u n o r
c u c a p p ă t r a t , f o r j a t e m a n u a l şi c a r e e r a u b ă t u t e
t o r e n t la î n t â m p l a r e în s c â n d u r i l e lor.
210 Şudith GMichael

T u r i ş t i i s e r e t r ă g e a u , c o b o r â n d c o l i n a şi î n d r e p
t â n d u - s e c ă t r e a u t o c a r e l e lor, şi c u c â t m a i s u s urcau
S t e p h a n i e şi L e o n , c u a t â t m a i t ă c u t d e v e n e a o r a ş u l . In
c u r â n d , a j u n s e r ă în vârf şi s e p o m e n i r ă s i n g u r i .
— A c u m , p e n t r u s c u r t t i m p , V e z e l a y - u l e s t e al nos
t r u , z i s e L e o n în g l u m ă . P â n ă m â i n e , c â n d v o r reveni
autocarele.
— M i e - m i p l a c e şi cu turişti şi fără, replică Stephanm
C h i a r şi c â n d e s t e , î n t r - a d e v ă r , atât d e a g l o m e r a t încAI
nici nu m a i poţi m e r g e p e s t r ă z i , t o a t ă l u m e a - i toarta
f e r i c i t ă . T o ţ i se b u c u r ă c ă s u n t aici şi z â m b e s c întruna
L e o n o s ă r u t ă uşor, s p u n â n d u - i :
— S e p a r e c ă f o a r t e fericit s u n t şi e u .
M e r s e r ă c u p a ş i rari î n j u r u l i m p u n ă t o a r e i biserici,
cu a c o p e r i ş u l ei c o n i c a c o p e r i t c u ţ i g l e , d o m i n a t do
o c r u c e , şi c u a r c a d e l e î n g u s t e a l e f e r e s t r e l o r , caroi!
a m i n t e a u S t e p h a n i e i d e nişte ochi c e se d e s c h i d miraţii

s e a f l a un p a r a p e t d e p i a t r ă a c o p e r i t d e i e r b u r i şi flori
s ă l b a t i c e , şi S t e p h a n i e , u r m a t ă d e L e o n , s e c o c o ţ ă pi
c r e a s t a lui. Priviră dincolo de el, în josul văii ce se întindoi
p â n ă d e p a r t e , către c â m p i i l e verzi ale B u r g u n d i e i , contu­
r a t e d e şiruri d e a r b o r i şi d e ş e r p u i r i l e l e n e ş e a l e râului
C u r e — o p a n g l i c ă s i n u o a s ă şi f a n t o m a t i c ă , a b i a întru»
z ă r i t ă î n f u m i n a tot m a i s l a b ă a î n s e r ă r i i . In c e l e doul
săptămâni de c d s e a f l a u în V e z e l a y , a c e s t a devenisi
l o c u l lor p r e f e r a i .
— O ţ i n t ă p e n t r u p e l e r i n i i d e a c u m o m i e de ani
s p u s e s e L e o n c â n d îl v i z i t a s e r ă p e n t r u p r i m a oară. şi
c h i a r şi a s t ă z i , c ă c i nu s u n t e m noi o a r e p l e c a ţ i în polo
r i n a j , s p r e a g ă s i un port s i g u r şi un c ă m i n ?
R ă m a s e r ă acolo p â n ă c â n d se f ă c u s e p r e a întuneric
c a s ă se m a i v a d ă c e v a . A t u n c i se î n t o a r s e r ă , parcurgânrtl
acelaşi drum pe care veniseră. '
(s^eqăsiri 211

— V i n o în a t e l i e r — o r u g ă d e o d a t ă L e o n , c â n d
(jynseră a p r o a p e de c a s ă . V r e a u să-ţi arăt c e v a . Mă
• n d e a m să mai aştept, dar aş vrea să vezi a c u m .
j j închiriase u n atelier d e a s u p r a unui m a g a z i n d e vinuri
# n e z e l u r i . E r a i n u n d a t d e l u m i n ă d i n s p r e n o r d şi est, şi
KWeajuns d e m a r e p e n t r u p â n z e l e d e d i m e n s i u n i a p r e -
dfebile pe c a r e î n c e p u s e să le p i c t e z e în a t e l i e r u l lui d i n
lUlt. A j u n g â n d la c a p ă t u l d e s u s al s c ă r i i , d e s c u i e u ş a
p ă s ă î n t r e r u p ă t o r u l e l e c t r i c . Din p r a g , Stephanie
u c e l e d o u ă p o r t r e t e a l e ei p e c a r e L e o n a p r o a p e le
i n a s e c â n d p l e c a s e r ă d i n P r o v e n c e ş i , p e un alt
'ete, c â t e v a t a b l o u r i c e p ă r e a u n o i . L e o n se r e t r a s e
fe a-i f a c e loc s ă t r e a c ă , şi e a s e d u s e c ă t r e a c e s t e a ,
ând î n c e t d e la u n u l la a l t u l .
\ E r a u p e t e şi f r â n t u r i d e c u l o a r e , î n s ă î n r e p r e z e n -
a de forme abstracte se putea vedea esenţa fiecărei
;uri: p a t r u c o p i i j u c â n d u - s e , ş e z â n d , a s c u n z â n d u - s e ,
ărtăşindu-şi secretele, alergând cu mare grabă spre
stinaţie invizibilă.
i— B i n e î n ţ e l e s c ă v o r d e v e n i m a i a b s t r a c t e , m a i
d e e s e n ţ ă — z i s e L e o n , în t i m p c e S t e p h a n i e îşi
u n g e a c o n t e m p l a r e a lor. î n s ă a c e s t a - i î n c e p u t u l .
O înconjură cu braţul.
— Ce te n e d u m e r e ş t e ?
— O d u z i n ă d e picturi c u c o p i i .
— D a , şi?
N i c i o d a t ă n-am d i s c u t a t d e s p r e c o p i i .
S i g u r c ă n u . A b i a f ă c e a m c u n o ş t i n ţ ă . Iar tu e r a i
itorită. N i c i o d a t ă n u mi s-a p ă r u t c-ar fi c e v a u r g e n t ,
ţie?
Dar nici m ă c a r n-ai s p u s v r e o d a t ă că-ţi plac
i. S a u c ă ai dori să ai. C h i a r şi a c u m , nu ştiu d a c ă
Să ai c o p i i .
212 trudith QMichael

— Î n t o t d e a u n a m i - a u p l ă c u t . î m i p a r t u l b u r ă t o r i 91
g r e u d e î n ţ e l e s , şi te c a m i n t i m i d e a z ă felul î n c a r e , do»
s e o r i , t e f a c s ă t e s i m ţ i un s t r ă i n , î n s ă s u n t realmente
f a s c i n a n ţ i şi s i m p a t i c i , b a c h i a r a d o r a b i l i . P e n t r u ce ra/l
de mine?
— Pentru c ă eşti atât d e s o l e m n , c a şi c u m ai anali/»
nişte extraterestri. Copiii sunt î n t o c m a i ca noi. A t â t a do#
c ă s u n t m a i s i n c e r i î n t o a t e p r i v i n ţ e l e . C h i a r şi atuno^
c â n d s u n t s e c r e t o ş i , s e c o m p o r t ă m a i cinstit d e c â t noi toi
l e g ă t u r ă c u t a i n a lor.
— N u ştiu c e v r e i s ă s p u i prin a s t a . j
— O h , c ă t r e b u i e să-i d e s c o p e r i . j
S t e p h a n i e s e a p r o p i e m a i m u l t d e şirul d e picturi
p r i n s e p e p e r e t e , şi e r a atât d e a b s o r b i t ă d e ele încAI
părea că-şi vorbeşte sieşi.
— C o p i i i l a s ă i n d i c i i , a s t f e l c a adulţii s ă - i împiedici
s ă s ă v â r ş e a s c ă v r e o f a p t ă p e c a r e ei î n ş i ş i o ştiu că-
g r e ş i t ă . Cliff s e a s i g u r a c ă e u voi g ă s i î n c a m e r a lui a p i
râtul a c e l a d e radio şi t o a t e c e l e l a l t e l u c r u r i . Nici măcK
n u î n c e r c a s ă le a s c u n d ă . . .
S e î n t o a r s e lent. E r a p a l i d ă , şi o c h i i i se deschidea!
m a r i , c u p r i v i r e a f i x ă a c u i v a c a r e e s t e trezit b r u s c prii
aprinderea luminii.
— C i n e - i Cliff? î n t r e b ă L e o n .
— N u ş t i u . P a r c - a r f i . . . fiul m e u .
— S a u un f r a t e ?
— O h ! D a , p r e s u p u n c ă d a . . . Dar t r e b u i e s ă fi foi
mult mai mic.
— N-ar fi c e v a p r e a n e o b i ş n u i t .
O t r a s e l â n g ă e l . F a ţ a S t e p h a n i e i i s e ascundea
î n s c o b i t u r a g â t u l u i . L e o n îi s i m ţ e a r e s p i r a ţ i a scurtA
t r e m u r u l t r u p u l u i z v e l t . O ţ i n u s t r â n s î m b r ă ţ i ş a t ă pân
c â n d t r e m u r u l i se potoli şi e a s e d e p ă r t a p u ţ i n d e el.
— Şi d a c ă e s t e fiul m e u ?
f — în c a z u l a c e s t a n e - a m a f l a î n t r - o s i t u a ţ i e f o a r t e
j p n p l i c a t ă . Şi c r e d c ă , într-un fel s a u altul, v o m afla, p â n ă
[•va t r e c e p r e a m u l t t i m p . Mi s e p a r e c ă - n u l t i m e l e zile
|M a m i n t i t lucruri tot m a i n u m e r o a s e , nu-i a ş a ?
E a s c h i ţ ă un g e s t d e d e s c u r a j a r e .
— A ş a c u m s p u n e a m : s t r ă f u l g e r ă r i . F r â n t u r i şi
)uri.
D a r c u e l e vei a l c ă t u i un t r e c u t . Intr-o b u n ă zi s e
potrivi î n t r - u n tot, c a b u c ă ţ e l e l e d e m a r m u r ă p e c a r e
artist le î m b i n ă î n t r - u n m o z a i c . F i e c a r e e s t e v a l o -
t f i s ă , d e ş i s i n g u r ă n u r e p r e z i n t ă n i m i c . Şi a p o i , p e
^ a ş t e p t a t e , v e z i c ă f a c e p a r t e d i n t r - u n î n t r e g şi c ă
) r i s e ş t e o a d e v ă r a t ă p o v e s t e . N u c r e z i şi tu a s t a ?
— Ba da.
' Şi, ascultându-l v o r b i n d , credea. într-o zi, avea să

f— D a r noi nu v o m l ă s a s ă se a m e s t e c e p r i n t r e ele
( i f t a s m e şi î n c h i p u i r i , a d ă u g ă L e o n , s ă r u t â n d - o iar. N e
Vtyh c l ă d i p r o p r i a n o a s t r ă v i a ţ ă , şi v o m v e d e a c e a p a r e
t f l | f i e c a r e z i , şi v o m c u c e r i f i e c a r e n o u c r â m p e i d e
Kjfioştinţe. V o m d i s c u t a d e s p r e copiii pe c a r e i-am p u t e a

Î
ia, f i i n d c ă f ă r ă - n d o i a l ă c ă - i d o r e s c . P â n ă a c u m ,
Odată nu mi i-am dorit; d|ar a c u m îi v r e a u , şi c r e d c ă
>-i c a u z a p r o f u n d ă c a r e m-a î n d e m n a t s ă p i c t e z
I s t e t a b l o u r i . D e s e o r i , m a i î n a i n t e d e - a le v i s a , î m i
*sc v i s u r i l e pe h â r t i e . T u c e p ă r e r e ai?
I - Da.
j^Se s i m ţ e a d e p a r c ă î n l ă u n t r u l ei s-ar fi a s c u n s , c a şi
ttfP ar fi s p u s o m i n c i u n ă , şi ştia c ă n-ar t e b u i s ă f a c ă
tm. C ă , o r i c â t d e m u l ţ u m i t ă şi d e fericită, ar fi fost, n u

3
a d r e p t u l s ă - l ia p e L e o n î n v i d u l c a r e o î n c o n j u r a
t d e a u n a . Dar îl i u b e a , şi el e r a î n t r e a g a ei l u m e , a ş a
I s ă r u t ă şi s p u s e :
21* ^udith QMichael

— Da, v r e a u să a v e m copiii noştri.


— Şi ne v a c ă s ă t o r i R o b e r t , a i c i , la V e z e l a y .
F a t a îi e r a l â n g ă a S t e p h a n i e i , şi o s ă r u t ă aproai
cu castitate.
— I u b i t o , v r e i s ă t e c ă s ă t o r e ş t i c u m i n e ? Ştii, nici
dată nu te-am întrebat.
— Da.
Şi S t e p h a n i e r e p e t ă :
— D a , d a . V r e a u să m ă c ă s ă t o r e s c c u t i n e . însA
n u î n c ă . N u ştiu c e - m i voi r e a m i n t i . A m p u t e a aştep
c â t e v a l u n i , un a n , c h i a r m a i m u l t . C e d i f e r e n ţ ă ar fi, <
v r e m e ce trăim î m p r e u n ă ?
— V r e a u s ă m ă î n s o r c u t i n e , r e p l i c ă e l , c a l m . f\
v r e a u s ă a ş t e p t . N u v r e a u s ă t r ă i e s c c u t i n e într i
m o d c a r e nu n e - a r p e r m i t e s ă ne f a c e m o f a m i l i e . Vron
s ă î m p a r t c u t i n e t o t u l , S a b r i n a , nu să a v e m doar u
a r a n j a m e n t de c o n v i e ţ u i r e . N u te voi forţa, dar doresc aal
cu tărie.
Şi, p e n t r u e a , a c e a s t ă d o r i n ţ ă e r a d e a j u n s . Indill
rent c e - i a ş t e p t a , vor î n f r u n t a î m p r e u n ă .
— în c a z u l a c e s t a , ar t r e b u i să-l i n v i t ă m p e Robi
la V e z e l a y , s p u s e e a .
— îi v o m d a un t e l e f o n în s e a r a a s t a .
Stinse luminile şi î n c u i e uşa. C o b o r â r ă s c a r a îngud
p â n ă p e t r o t u a r u l î n t u n e c o s , a b i a l u m i n a t , şi mergăd
p e m i j l o c u l străzii pustii s e î n d r e p t a r ă c ă t r e p o a r t a ca«
lor. L e o n o î m p i n s e şi i n t r a r ă în c u r t e , u n d e o lumânnl
î n c ă m a i a r d e a p e m a s a d i n l e m n d e m ă s l i n pe caro-)
l u a s e r ă cina. D i n s p r e ferestrele casei se r e v ă r s a o lumln
a u r i e , c a r e p o l e i a v i ţ a d e v i e s ă l b a t i c ă ce-i înconjuri
f r u n z i ş u l înflorit d e p e z i d u l d e p i a t r ă , t r a n d a f i r u l singi
ratic d e p e m a s ă şi f e ţ e l e lor, c â n d s e î n t o a r s e r ă uni
spre celălalt.
21S

— î m i e d r a g ă c a s a a s t a . î m i eşti d r a g t u . Iţi m u l ţ u -
€ că-mi dăruieşti toate acestea.
El r â s e uşor.
— Eu sunt cel r e c u n o s c ă t o r . C â n d v a , centrul întregii
le vieţi e r a p i c t u r a ; o r i c e a l t c e v a s e î n v â r t e a în j u r u l
d e v a , spre periferie; î n t â m p l ă t o r , n e e s e n ţ i a l . T u mi-ai
it c e e a c e - i c u a d e v ă r a t i m p o r t a n t . M-ai ajutat s ă
întregesc.
e s c u i e u ş a d e la i n t r a r e , din l e m n m a s i v şi, t r e c â n d
ul, u r c a r ă s c a r a .

i
— Farfuriile , ş o p t i S t e p h a n i e .
— Nu-i nici o u r g e n ţ ă , replică L e o n , în t i m p c e d e g e -
lui l u n g i d e s c h e i a u b l u z a ei a l b ă . T a r e m ă t e m c ă
ii n e v o i t e s ă n e a ş t e p t e .
S e c u l c a r ă p e pat şi s e î m b r ă ţ i ş a r ă c u o p a s i u n e
, de când plecaseră din Cavaillon, sporise întruna.
d i n c e c u n o s c u s e r ă m a i î n a i n t e nu e r a atât d e
rnic c a d r a g o s t e a c e - i u n e a şi c a b u c u r i a c u c a r e
iUrile li se î m p r e u n a u în p r o p r i u l lor c ă m i n , î n t r - u n
el î n c a r e nu-i c u n o ş t e a n i m e n i . C â n d , mult mai târ-
Stăteau c u l c a ţ i u n u l a l ă t u r i d e c e l ă l a l t , z â m b i n d u - ş i
l u m i n a l ă m p i i , S t e p h a n i e îl s ă r u t ă şi-i s p u s e :
C r e d c ă m - a ş p u t e a m u l ţ u m i c a t â t şi c u n i m i c
uit d e s p r e m i n e d e c â t c e e a c e ş t i u a c u m , v a fi
bil t o t c e m i - a ş d o r i .
N u p e n t r u t o t d e a u n a , b ă n u i e s c . Dar nu c o n t e a z ă ,
ai d e s o p e r i , n u - m i p o t î n c h i p u i c ă ar s c h i m b a
c e a v e m . C e v a atât d e puternic nu p o a t e fi s p u l b e r a t
u r i n ţ ă . S a u c h i a r d e l o c . S f i n t e D o a m n e ! C e - a fost
S o n e r i a d e la i n t r a r e ? N i m e n i d i n V e z e l a y nu s t ă
p â n ă la o r a a s t a .
t e p h a n i e simţi un j u n g h i d e t e a m ă .
Ar fi p u t u t c i n e v a s ă n e u r m ă r e a s c ă ?
216 £$udith C&Cichaâl
i.
— N u , i m p o s i b i l . Ştii şi t u . P r i e t e n u l lui Robert |n
s u p r a v e g h e a t c a s a : nici u n s t r ă i n nu s-a a p r o p i a t de n<
Şi a m p l e c a t d e la c a s a m e a d i n G o u l t , nu d i n Cavailloj
P o a t e că-i un n e g u s t o r a m b u l a n t . S ă nu-i d ă m atenţiol
— Da.
î n s ă c â n d c l o p o ţ e l u l s u n ă d i n n o u , şi a p o i î n c i j
d a t ă , S t e p h a n i e î n c e p u s ă t r e m u r e , f ă r ă a-şi d a seairf
de ce. I
— Este altceva. Ceva... ceva... o h , ce mi se î n t â m p l
L e o n se r i d i c ă în c a p u l o a s e l o r .
— Eşti s p e r i a t ă . M ă d u c s ă v ă d .
— N u , n u s u n t s p e r i a t ă . Nu-i a s t a . D o a r c ă . . .
Sări şi ea j o s d i n pat.
— Trebuie să mă duc. E pentru mine.
S p r â n c e n e l e lui L e o n se î n ă l ţ a r ă .
— D e u n d e ştii?
îşi î m b r ă c ă la r e p e z e a l ă un c a p o t de m ă t a s e în cui
a l b a s t r e şi verzi, c a de p ă u n , pe c a r e i-l c u m p ă r a s e IA
la A v i g n o n , şi-şi p e t r e c u d e g e t e l e prin păr.
— Mă întorc imediat, spuse.
— Vin şi e u . A ş t e a p t ă - m ă . U n d e m i - a m p u s halatil
— C r e d că-i în celălalt d u l a p . E-n o r d i n e , Leon, nu
f ă griji. L i p s e s c d o a r c â t e v a c l i p e .
C o b o r î s c a r a în f u g ă . îl a u z e a p e L e o n intrând
c e a l a l t ă c a m e r ă şi d e s c h i z â n d d u l a p u l , şi şi-l imagll
s c o t o c i n d prin î m b r ă c ă m i n t e a p e c a r e î n c ă n-o or|
d u i s e c u m t r e b u i e . D u p ă c e a j u n s e s e la u l t i m a treap
s t r ă b ă t u micul hol şi deschise uşa.
— D a , cu c e v ă pot...
S e uita la e a î n s ă ş i .
— S t e p h a n i e ! e x c l a m ă v e d e n i a . O h , Stephanl
slavă Domnului...
U n ţ i p ă t p r e l u n g îi s c ă p ă d i n g â t , s f â ş i i n d linişti
n o p ţ i i . Şi a p o i , î n t r e a g a l u m e se î n t u n e c ă .
18

'abrina!
j u n g â n d la cotul scării, L e o n auzi ţipătul S t e p h a n i e i
borî dintr-un salt restul treptelor, p â n ă - n h o l . în
na slabă o văzu pe Stephanie zăcând pe pardo­
si o f e m e i e a p l e c â n d u - s e d e a s u p r a e i , c u c h i p u l
Tis de părul lung, castaniu, care-i c ă d e a peste faţă.
mai ca părul Sabrinei... G â n d u l v e n i şi z b u r ă î n
c e L e o n o d ă d e a p e s t r ă i n ă la o p a r t e .
— Pleacă de lângă ea!
O l u ă î n b r a ţ e p e S t e p h a n i e şi o r i d i c ă . O a u z i p e
ie z i c â n d :
O h , L e o n , l a s ă - m ă s ă t e ajut!
i, î n t i m p c e - o p u r t ă p e S t e p h a n i e î n c a m e r a d e zi
'Culca p e c a n a p e a , îi t r e c u p r i n m i n t e , la f e l d e f u l -
A
or, întrebarea: De unde naiba îmi cunoaşte numele?
Sabrina, d r a g o s t e a m e a , iubito!
re a ş e z ă l â n g ă e a , s t r â n g â n d - o la p i e p t . Şi p e u r m ă
d i c ă p r i v i r i l e s p r e s t r ă i n ă , c a r e v e n i s e d u p ă e l , şi
I p e c a r e - l simţi îl î n c r e m e n i .
Dumnezeule! Dumnezeule! Cine dracu'...
" e m e i a î n t i n s e m â n a s ă a t i n g ă p ă r u l S t e p h a n i e i şi
lă:
P l e a c ă d e l â n g ă e a ! L a s - o în p a c e !
218 ^udith QMichael

Lasă-ne în pace!, gândi, fiindcă era cuprins


s p a i m ă . S a b r i n a î n b r a ţ e l e lui; S a b r i n a s t â n d î n picio;
a l ă t u r i d e e l . I s e p ă r e a c ă î n c ă p e r e a s e c l a t i n ă . Ii <
imposibil să-şi a d u n e gândurile. Astfel c ă o negă
c e a l a l t ă f e m e i e şi s e a p l e c ă a s u p r a S t e p h a n i e i , nem
v ă z â n d - o d e c â t p e e a şi m u r m u r â n d u - i :
— T r e z e ş t e - t e , S a b r i n a , t r e z e ş t e - t e , i u b i t o . Totul
fi b i n e . I n d i f e r e n t ce.-ar f i . . .
îi r e s p i r a p a r f u m u l p ă r u l u i şi-i m â n g â i a o b r a z u l
b u z e l e , u r m ă r i n d u - i c u ochii u ş o a r a f l u t u r a r e a pleoai
lor. S i m ţ e a c ă ţ i n e - n b r a ţ e î n t r e a g a lui l u m e — aceai
f e m e i e c a r e e r a î n s u ş i m i e z u l vieţii s a l e , şi e r a coplo
d e g r o a z ă f i i n d c ă ş t i a c ă t r e c u t u l ei p ă t r u n s e s o
c ă m i n u l lor şi i-o p u t e a l u a .
C u c â t ă u ş u r i n ţ ă v o r b i s e d e s p r e a s t a ! C â t d e Ies
îi s p u s e s e c ă e a a v e a s ă - ş i a m i n t e a s c ă t o t u l şi c ă atui
v o r p u t e a f a c e f a ţ ă t r e c u t u l u i î m p r e u n ă . N e b u n u l , not
n u l , n e b u n u l d e e l ! C u m d e f u s e s e în a ş a hal d e m
A c u m , în a c e a s t ă c l i p ă , î n ţ e l e g e a c ă n i c i o d a t ă trecu
n u p o a t e fi i g n o r a t c u a t â t a d e z i n v o l t u r ă : întotdeau
e s t e î n s t a r e s ă s c h i m b e şi s ă s p u l b e r e prezeniul,
d o a r u n n e b u n ar g â n d i a l t f e l .
— I u b i r e a m e a , d r a g o s t e a m e a , totul v a fi bine!
C a u n c o p i l c a r e î n c e a r c ă s ă a l u n g e primejdi
n e v ă z u t e d i n u n g h e r e l e î n s p ă i m â n t ă t o a r e a l e camo
sale, continua să repete:
, — N u ţi s e v a î n t â m p l a n i m i c , n u ni s e v a întâmf
nimic!
Şi, tot c a u n c o p i l , a d ă u g ă în s i n e a lui: Nu ni so
întâmpla nimic rău, nu ni se va întâmpla, nu ni so
întâmpla.
— Te rog, Leon; te rog, lasă-mă...
F e m e i a s t ă t e a în p i c i o a r e , f o a r t e a p r o a p e , întinzAi
m â n a s p r e S t e p h a n i e — tânjind s p r e e a , g â n d i Leon
şi n u m a i p u t u s ă n-o b a g e în s e a m ă . S e uită la intrui
— Eşti s o r a e i .
(s&ecfăsiri 219

— Da.
| — N u ştia c ă a r e o s o r ă . Şi î n c ă u n a g e a m ă n ă . . .
1 0 c e r c e t ă c u o p r i v i r e a t e n t ă , o c h i i lui d e artist c o m -
fcndu-le.
jî— E s t e d e n e î n c h i p u i t . A ş fi f o s t în s t a r e s ă t e i a u
)t e a .
[Ea dădu din cap, cu gravitate.
Mulţi a u f ă c u t - o .
[ î n t i n s e m â n a şi d e a s t ă - d a t ă L e o n n-o î m p i e d i c ă s ă
^âna S t e p h a n i e i î n t r - a ei şi s ă s e a p l e c e s-o s ă r u t e .
urmă, deodată, când atinse cu buzele obrazul cald
J t e p h a n i e i , p i c i o a r e l e îi c e d a r ă , şi s e p r ă b u ş i î n
j n c h i , l â n g ă c a n a p e a , l i p i n d u - ş i o b r a z u l d e c e l al
)rii e i .
Stephanie, Stephanie...
Mângea şi p ă r e a c ă n u a v e a s ă s e m a i o p r e a s c ă .
ţre lacrimi s e uită la S t e p h a n i e ş i , c u d e g e t e m â n g â -
i r e , îi d ă d u la o p a r t e p ă r u l c a r e - i c ă z u s e p e s t e f a ţ ă .
\n-am făcut data trecută, la înmormântare, cu un an
ţrmă. Mi-am culcat capul pe marginea sicriului
\haniei şi am plâns, în camera aceea oribilă şi în-
soasă, până am crezut că mă voi sfâşia în bucăţi,
de poate fi aici, acum?
Nu ştiu, nu ştiu, m u r m u r ă . (îi s ă r u t ă f r u n t e a , o b r a -
>chii î n c h i ş i . ) O a s e m e n e a m i n u n e . . . c a o v r a j ă . . .
îndreptă ochii spre Leon.
C r e d e a m c-a m u r i t .
m o d instinctiv, el îşi î n c o r d a s e braţele c a p e n t r u a
j t r a pe Stephanie pentru sine, ferită de orice atin-
a trecutului. Dar trecutul era aici: trecutul era
stă f e m e i e , î n g e n u n c h e a t ă l â n g ă c a n a p e a , c u
pe părul surorii sale, cu trupul aplecat spre ea,
c u m ar fi d o r i t c u d i s p e r a r e s ă i-o s m u l g ă lui
i f n şi s - o c u p r i n d ă - n b r a ţ e e a î n s ă ş i .
Este căsătorită? izbucni el. Are copii?
220

S a b r i n a î n g h e ţ ă . M â n a îi c ă z u p e l â n g ă trup. \
c l ă t i n ă , d e p ă r t â n d u - s e d e e l . D e s c h i s e g u r a , apoi
reînchise. Cuvintele nu voiau să iasă.
S t e p h a n i e s e a g i t ă şi L e o n s e a p l e c ă a s u p r a ei
— Iubito, d r a g o s t e a m e a . . .
Ea deschise ochii. N u văzu decât faţa lui.
— L e o n ? Mi s - a p ă r u t c - a fost aici S a b r i n a . k
v ă z u t - o şi m i - a r e v e n i t î n m i n t e t o t u l . . . e r a c a revărsări
u n e i a p e . . . n u m a i p u t e a m s ă rezist. M ă d u r e a . Ea \\\
aici?
— S a b r i n a ? D a r i u b i t o , t u eşti S a b r i n a .
— Stephanie! şopti Sabrina.
Stephanie se întoarse spre e a . Lăsă să-i scapoţ
ţipăt slab. S e zbătu s ă se elibereze din îmbrăţişarea)
L e o n , ş i - n c l i p a u r m ă t o a r e e r a u u n a î n b r a ţ e l e celeilal
C e l e d o u ă chipuri identice, u d e d e lacrimi, s e apaa
u n u l d e altul î n t r - o î m b r ă ţ i ş a r e atât d e s t r â n s ă , în(
păreau c ă se contopesc într-unui singur. Rămaseră i
î n d e l u n g , n e m i ş c a t e , l a c r i m i l e c u r g â n d u - l e , tăcuto,
tăcerea casei, în tăcerea nopţii.
F ă r ă z g o m o t , L e o n s e î n d e p ă r t ă , retrăgându-
printr-o a r c a d ă c e d ă d e a într-o m i c ă bibliotecă. Le v«<
s t â n d pe c a n a p e a , î n s ă el r ă m a s e în u m b r ă , urmărindu
c u p r i v i r e a . Nici a c u m nu-i v e n e a s ă c r e a d ă : d o u ă iod
uluitor d e f r u m o a s e , identice din toate punctele de vedi
p â n ă şi p r i n c u r b u r a b r a ţ e l o r şi d e g e t e l o r c u caro
î m b r ă ţ i ş a u , prin g e n e l e p l e o a p e l o r plecate, prin glasul
cu care-şi m u r m u r a u u n a celeilalte numele, z i c â n d j
că se iubeau.
„Stephanie", r e p e t ă el î n g â n d . Numele
Stephanie. Dar Max îi spunea Sabrina, şi aşa i-am '.fl
cu toţii. Şi c e l e d o u ă v o r b e a u î n e n g l e z ă . O enylgj
a m e r i c a n ă , n u b r i t a n i c ă . F ă r ă efort, f ă r ă a c c e n t , Sabr<
— nu, numele ei era Stephanie — v o r b e a c u sora ol
(Reqăsiri 221

z ă . Americancă, îi t r e c u p r i n m i n t e . E americancă,
dată n-am bănuit.
— Te iubesc, spunea Sabrina. Nu puteam suporta
I c ă d i s p ă r u s e ! . M i - a fost atât d e d o r d e t i n e !
n b r a ţ e l e e i , S t e p h a n i e s e c u t r e m u r ă d e un fior.
— Nu-mi a m i n t e a m deloc de tine. îmi a d u c e a m
te alte l u c r u r i , alţi o a m e n i — în r e a l i t a t e d o a r u n e l e
ini f u l g e r ă t o a r e , n e l e g a t e d e n i m i c — î n s ă n i c i o -
nu m i - a m a m i n t i t d e t i n e . T e i u b e s c , t e i u b e s c , d a r
ţineam minte. Oare de ce nu? O h , Sabrina, s-au
' plat atât d e m u l t e ! C u m v o m reuşi v r e o d a t ă s ă
rim t o a t e cete p e t r e c u t e ?
a b r i n a i z b u c n i î n t r - u n râs î n t r e r u p t d e suspine*.
• V o m începe cu începutul. Dar nu încă. Hai să nu
'm deocamdată; doar să ne bucurăm că suntem
ună...
• N u , t r e b u i e s ă d i s c u t ă m . S u n t e m o b l i g a t e s-o
Eu a m p i e r d u t t o t u l — ştiai a s t a ? E r a atât d e
lit! C a a t u n c i c â n d te t r e z e ş t i î n t r - o c e a ţ ă , î n t r - u n
, exact ca într-un...
... v i d , s p u s e S a b r i n a . M ă g â n d e a m la a s t a , c â n d
Vile mi s e î n d r e p t a u s p r e t i n e . T o t u l d i s p ă r u s e : u n
itor...
... v i d . A ş a e r a . C u n o ş t e a m d e n u m i r i l e o b i e c -
,şi l i m b i l e s t r ă i n e — n u - i c i u d a t ? D a r p o a t e c ă n u
" nul dintre medici m i - a s p u s c ă - m i r e p r i m a m u n e l e
i î n l e g ă t u r ă c u m i n e p e n t r u c ă a v e a m u n fel d e
t lăuntric care m ă făcea s ă sufăr s a u s ă m ă simt
tă.
â n d o u ă s c h i m b a r ă o privire r a p i d ă , şi p e u r m ă
nie s e d e p ă r t a r ă d e a c e l s u b i e c t .
A ş a c ă n u ş t i a m nimic d e s p r e m i n e . Nimic. D e c â t
şi c e v a t r e b u i a s ă fi ştiut, f i i n d c ă n u e r a m a b s o l u t
s ă c ă m ă n u m e a m S a b r i n a . Şi L e o n m i - a p i c t a t
rtret, u n d u b l u p o r t r e t , şi c â n d l-am privit, m i - a
t r e z i t u n s e n t i m e n t d e o n e a s e m u i t ă f e r i c i r e . . . (Scuti,
d i n c a p . ) N u - m i v i n ă s ă c r e d . T o t u l m i - a r e v e n i t î n mm
d e p a r c ă n i m i c n u s - a r fi p e t r e c u t . D a r d e s p r e tine
ş t i u n i m i c , c e - a i f ă c u t , c e s - a î n t â m p l a t . . . O h ! Penny
Cliff! l-ai v ă z u t ? Ştii d a c ă - s s ă n ă t o ş i ?
U r m ă o p a u z ă , p e o d u r a t ă a b i a c â t b ă t a i a ur
inimi.
— D a . O d u c f o a r t e b i n e . A i d r e p t a t e : trebuie
discutăm. Crezi c-am putea b e a puţin ceai?
— O h , d a , h a i să-l p r e p a r ă m . S i g u r c ă d a . Vreau
aflu t o t u l . H a i s ă t r e c e m î n b u c ă t ă r i e . O h , d a r Leon..,
c ă u t ă d i n priviri.) L e o n ?
— Da.
V e n i s e l â n g ă e a , g â n d i n d : Penny şi Cliff, Penny
Cliff. A mai rostit o dată numele astea, şi se-ntreba dâ
erau copiii ei.
— D a . C u m ai v r e a ? S ă v ă f a c u n c e a i şi apoi... (I
sili s ă p r o n u n ţ e c u v i n t e l e . ) . . . a p o i s ă v ă l a s singure?
Chipul Stephaniei căpătă o expresie tulburată.
— Nu.
S e r i d i c ă î n p i c i o a r e , i m e d i a t i m i t a t ă d e Sabrina. |
s u s ţ i n e a u u n a p e alta, î n c o n j u r â n d u - ş i mijlocul c u brajy
— A i a v e a c e v a î m p o t r i v ă ? o î n t r e b ă p e Sabrin
V r e a u c a L e o n s ă afle t o t u l .
— Dacă aşa vrei...
— Ştiu c ă t u ai p r e f e r a s ă f i m d o a r n o i d o u ă , du|
atâta timp...
— D a . Dar v o i f a c e a ş a c u m vrei.' S a b r i n a îşi întini
mâna.
— Bună, Leon. M ă bucur să te cunosc.
Dincolo d e uimirea şi s p a i m a care-l î n g h e ţ a , el vedi
r a p i d a î n ţ e l e g e r e d i n t r e e l e , a c o r d u l n e r o s t i t , iubiri
p u t e r n i c ă , şi îşi d ă d u s e a m a c ă n u p u t e a rupe aci
l e g ă t u r ă , şi c ă nici m ă c a r n u a v e a s ă î n c e r c e a ş a cov
E r a o l e g ă t u r ă d o a r î n t r e e l e d o u ă , şi s c h i m b a absol
222

u
: r ă s t u r n a c o m p l e t u n i v e r s u l lui şi al S t e p h a n i e i . D a r
stă f e m e i e îi p l ă c e a . îi p l ă c e a i u b i r e a f a ţ ă d e s o r a
ă l d u r a s u f l e t e a s c ă şi s i n c e r i t a t e a e i . „ E s t e un o m
n-ar minţi şi nici n-ar p a r t i c i p a la m i n c i u n i l e a l t o r a " ,
i.
l u ă m â n a Sabrinei, păstrând-o o clipă între ale
, şi v ă z â n d c u m i s e u m b r e ş t e p r i v i r e a s e î n t r e b a c e
e, în a c e a s t ă i n c r e d i b i l ă r e î n t â l n i r e , o f ă c e a să
re.
L e o n D u m a s , se p r e z e n t ă . D a r nu ştiu c u m te
mă.
S a b r i n a . . . L o n g w o r t h . ( L i m b a i s e p o t i c n i la ros-
u r m ă t o a r e l o r cuvinte.) Dar şi... S t e p h a n i e A n d e r s e n .
tephanie se încruntă.
A s t a a f o s t c â n d v a , d e m u l t . . . şi n u e r a c e v a r e a l .
Dar ni s-a s p u s c ă tu e r a i m o a r t ă , şi e u n u
m...
Moartă?
t e p h a n i e se uită la e a c u o c h i i m ă r i ţ i d e u i m i r e , şi
, avu impresia că toate evenimentele din trecut o
surară, fiecare crâmpei de cunoaştere găsindu-şi

L a c o s t e . . . M a x L a c o s t e . S a b r i n a L a c o s t e . D a r el
a x S t u y v e s a n t , iar eu e r a m S t e p h a n i e A n d e r s e n .
ştia asta, bineînţeles; credea că eram tu, aşa că
i când mi-a spus că numele m e u era Sabrina, când
a p u s c ă n i c i o d a t ă nu a v u s e s e m c o p i i şi c ă n i c i c â n d
z i s e m d e G a r t h , d i n p u n c t u l lui d e . v e d e r e a c e s t a
e r a a d e v ă r u l . D a r a a f i r m a t şi c ă el şi c u m i n e e r a m
riţi, deşi eu nu m ă măritasem cu el. C u m aş fi putut?
p u n c ă p a r t e a a s t a s-a h o t ă r â t s-o p r e z i n t e a ş a
I c â n d a e x p l o d a t i a h t u l , şi şi-a s c h i m b a t n u m e l e ,
d u - i p e toţi s ă c r e a d ă c ă el m u r i s e . N e - a f ă c u t s ă
e m . F ă r ă - n d o i a l ă c ă tu ai c r e z u t c ă a m â n d o i e r a m
c e a l t c e v a ai fi p u t u t c r e d e ? Ş i , pe u r m ă . . . ( S e uită
22*

î n n e b u n i t ă la S a b r i n a . ) . . . p e urmă ţi-a fost imposibil


mai schimbi lucrurile, revenind la ceea ce fuseseră
— T u şi M a x n-aţi fost c ă s ă t o r i ţ i ? î n t r e b ă L e o n
E r a s i n g u r u l l u c r u pe c a r e - l î n ţ e l e s e s e .
— N u . O h , S a b r i n a , a s t a voiai să spui prin „dispari]
mea!
S ă r u t ă o b r a z u l s u r o r i i s a l e . C o n t i n u a u s ă stea
p i c i o a r e , î n c o n j u r â n d u - s e cu b r a ţ u l , m â i n i l e lor mânj
i n d u - s e î n t r - o n e î n t r e r u p t ă r e a d u c e r e a m i n t e c ă tot
se p e t r e c e a era r e a l .
— V o i ai s ă s p u i c ă erai c o n v i n s ă c ă e u muriso
D a r nu exista nici un... c a d a v r u . C u m de-ai putut credn
— N u ş t i u . T r e b u i e s ă î n c e r c ă m să î n ţ e l e g e m i
p e c t u l a c e s t a . î n s ă m a i întâi a ş v r e a s ă aflu totul desfi
t i n e . T o t u l . R o b e r t v o i a s ă - m i p o v e s t e a s c ă , d a r eu...
— îl c u n o ş t i p e R o b e r t ?
— C u a j u t o r u l lui t e - a m g ă s i t . îţi v o i istorisi între«|
p o v e s t e d u p ă ce m i - o v e i s p u n e pe a t a . . . s a u a m puii
vorbi pe rând, însă...
— î n s ă nu s t â n d în p i c i o a r e în c a m e r a d e zi.
Leon simţea că trebuie să acţioneze cumva, i
s p u n ă c e v a , s ă r e s t a b i l e a s c ă o i m p r e s i e d e realitul
S i m ţ e a c ă o p i e r d e pe S a b r i n a . . . Nu — îşi z i s e în gl||
— pe Stephanie. Trebuie să ţin minte, numele ei ni
Stephanie. I s e p ă r e a c ă e a d i s p a r e t r e p t a t în sora |
a m â n d o u ă c o n t o p i n d u - s e c a şi v o c i l e lor — glasurile»|
i d e n t i c e — s u p r a p u n â n d u - s e c a şi c u m niciodată I
a v e a u s ă m a i p o a t ă fi d e s p ă r ţ i t e . Iar c e e a ce spunaj
e r a lipsit d e o r i c e î n ţ e l e s .
— V e n i ţ i . V o m p r e p a r a un c e a i şi p e u r m ă pufeţn
d e v o r b ă . D a c ă v r e ţ i , r ă m â n şi e u .
D e a s t ă - d a t ă S t e p h a n i e e z i t ă . îi a r u n c ă S a b r i n *
privire rapidă.
— Ar fi m a i b i n e să f i m s i n g u r e .
(sR.6<jfăsiri 22S

( S p a i m a lui L e o n s p o r i d i n n o u , d a r s e m u l ţ u m i s ă
i din c a p .
Aşa-mi închipuiam.
*orni î n a i n t e a lor spre b u c ă t ă r i e — o î n c ă p e r e l u n g ă
igustă, cu dulapuri înalte, înzidite, o duşumea de
i d u r i u z a t e , şi a v â n d la u n u l d i n c a p e t e o f e r e a s t r ă
Ijungea a p r o a p e până în tavan, lângă o masă de
i înconjurată de scaune rustice. Leon aprinse lampa
}az a t â r n a t ă d e a s u p r a m e s e i — şi s e d u s e la m a ş i n a
lăţit.
Mă ocup eu de ceai, Leon.
Stephanie s e d e s p r i n s e în fine d e sora s a şi se apro­
be el, î n c o n j u r â n d u - i mijlocul c u braţul şi r e z e m â n d u - ş i
jl p e u m ă r u l l u i .
lartă-mă. T e iubesc. Nu vreau să te fac să suferi.
I s u n t a t â t e a . . . totul e s t e atât d e c o n f u z , şi n u s u n t în
să-ţi s p u n n i m i c , n u î n c ă . . . s a u p o a t e ar t r e b u i . . .
i u ştiu c e - a r t r e b u i s ă f a c !
. e o n ş o v ă i , t e m â n d u - s e s ă n-o t u l b u r e şi m a i m u l t .
[apoi gândi: „La naiba!" A v e a de înfruntat propria-i
î ă , şi t r e b u i a s ă s e î m p a c e c u a p r o p i e r e a c u m v a
ilcă a s u r o r i i e i . O c u p r i n s e p e S t e p h a n i e în b r a ţ e .
T e i u b e s c . Şi m ă i u b e ş t i şi t u . A s t a n u - i d o a r u n
Iii n o s t r u . N - a m a l e r g a t d u p ă o î n c h i p u i r e şi nici n u
I m a g ă ţ a t u n u l d e altul î m p i n ş i d e d i s p e r a r e . N e - a m
[ d e b u n ă v o i e şi a m oferit u n u l a l t u i a t o t c e a v e a m şi
[ c u m e r a m , iar c e e a c e f u s e s e m î n a i n t e n u c o n t a
d e p u ţ i n . D i n c l i p a î n c a r e n e - a m iubit, t r e c u t u l
ţu n u m a i a v e a nimic d e - a f a c e c u viaţa p e care n e - o
aam î m p r e u n ă . Ş t i a m c ă ne v o m s c h i m b a u n u l p e
|alt, şi c ă vieţile n o a s t r e se v o r s c h i m b a , şi asta şra
ce doream. A s t a e r a c e e a c e n e f ă c e a s ă f i m
Hţi. V r e a u să-ţi r e a m i n t e ş t i t o a t e a c e s t e a .
îmi voi reaminti, făgădui Stephanie s o l e m n . N-aş
ţa uita. ( R i d i c ă m â n a şi-i m â n g â i e faţa.) T e i u b e s c .
226 ^udith QMichael

D a r t o t u - i a t â t d e c o m p l i c a t . . . îţi v o i p o v e s t i m a i târ/
p r o m i t . O să-ţi e x p l i c t o t u l . î n s ă S a b r i n a şi c u m i n e ti
b u i e s ă n e r e i n t e g r ă m f i e c a r e î n p r o p r i a - i v i a ţ ă , şi an
t r e b u i e s - o f a c e m î n felul n o s t r u , şi nu ştiu c u m ai put<
lua t u p a r t e şi t u .
P e m ă s u r ă c e o u r m ă r e a , e a s e t r a n s f o r m a , dev
n i n d m a i p u t e r n i c ă , m a i s i g u r ă p e s i n e . „ F i i n d c ă aci
p o s e d ă un eu, îşi zise el în g â n d . , R e c ă p ă t a r e a memo»
şi p r e z e n ţ a alături d e e a a s u r o r i i ei a u u m p l u t to;i
g o l u r i l e p e c a r e e u , s i n g u r , şi t o a t ă i u b i r e a d i n lume, i
le p u t e m u m p l e . "
— V o i fi la etaj — s p u s e .
Şi, c â n d o s ă r u t ă , o simţi r ă s p u n z â n d u - i c u acse*
p a s i u n e p e c a r e i-o a r ă t a s e m a i d e v r e m e , în ac'-e;
n o a p t e , şi a c e a s t ă i m p r e s i e o l u ă c u el c â n d pâi.1
camera: o pasiune care — dacă-n lumea asta XI:I :

v r e o l o g i c ă — n u le p u t e a fi r ă p i t ă .
S t e p h a n i e s t ă t e a l â n g ă m a ş i n a d e gătit, c u spatn
s p r e S a b r i n a , a ş t e p t â n d s ă d e a în c l o c o t a p a . D e înda
ce p l e c a s e L e o n î n c e p u s e s ă t r e m u r e , şi a c u m abia o
c a p a b i l ă s ă ridice i b r i c u l .
— D ă - m i v o i e s ă t e ajut, s p u s e S a b r i n a , alături <
umărul ei.
Stephanie nu-şi întoarse faţa spre ea.
— Mi-e frică.
— A m â n d u r o r a ne e s t e .
C u v i n t e l e p e c a r e nu le r o s t i s e r ă , î n t r e b ă r i l e ce i
f u s e s e r ă p u s e în v â r t e j u l d e e m o ţ i i al regăsirii pluteau
atmosferă.
Vei încerca să-ţi reiei copiii? Ce vei face în legalii
cu Garth? Vrei să vii acasă? Acum este căminul nu
familia mea...
Vei pleca din familia mea? îmi vei ceda IGCU! a if
de ej, sau vei lupta? Este familia mea, căminul meu
î n s ă le e r a i m p o s i b i l s ă le p r o n u n ţ e c u v o c e tare
QXecfăsiri 227

jSabrina turnă apa clocotită într-un ceainic cu înflori-


roşii.
Plicuri d e c e a i , ş o p t i .
| 6 t e p h a n i e d e s c h i s e un s e r t a r şi s c o a s e c â t e v a , a p o i
fise m â n a şi luă d e p e raft d o u ă c e ş t i c u un m o d e l
şi a l b a s o r t a t c u al c e a i n i c u l u i .
O h , nu-i cinstit! izbucni S a b r i n a . (Printre lacrimile
-i i n u n d a s e r ă brusc ochii, se uita la ceştile c e d ă d e a u
>resie d e voioşie.) T e - a i reîntors, s u n t e m î m p r e u n ă . . .
i t r e b u i s ă e x i s t e n i m i c d e c a r e s ă ne fie t e a m ă ; ar
să ne b u c u r ă m , să s ă r b ă t o r i m c â n t â n d , d a n s â n d . . .
)ar, în a f a r ă d e b u c u r i a r e g ă s i r i i , între e l e e x i s t a u
\e a l t e l u c r u r i : s e c u f u n d a u î n n i s i p u r i l e m i ş c ă t o a r e
*a c e ele î n s e l e î n c e p u s e r ă c u u n a n în u r m ă .
i e a ş e z a r ă la m a s ă , ţ i n â n d u - s e d e m â n ă şi a p r o p i -
-şi c a p e t e l e .
P o v e s t e ş t e - m i ce ţi s-a î n t â m p l a t , s p u s e S a b r i n a .
te a f l a i , c â n d nu-ţi p u t e a i a m i n t i n i m i c ?
î n t r - u n s p i t a l d i n M a r s i l i a . M - a m t r e z i t şi M a x
I c o l o , şi e u nu ş t i a m c i n e e. Dar n u v r e a u s ă v o r b i m
)re...
Şi atunci totul ţi s-a părut gol. C a o ceaţă. A ş a mi te
J p u i a m . C a şi c u m ai fi d i s p ă r u t î n t r - o c e a ţ ă , î n t r - u n
[ î n t r - u n vid n e s f â r ş i t .
D a , d a , e x a c t a ş a e r a ! Şi t o a t e s u n e t e l e e r a u
j ş i t e , şi a v e a m o atât d e p u t e r n i c ă i m p r e s i e d e s i n -
rte. C h i a r şi mai t â r z i u , c â n d m ă s i m ţ e a m fericită...
D a , c h i a r şi a t u n c i , m u r m u r ă S a b r i n a .
Tu ştii; sigur că ştii. î n t o t d e a u n a ştii. T u ce fă-
^Sabrina? Nu vreau să vorbesc despre mine. Vreau
i flflu ştiri d e s p r e f a m i l i a m e a şi d e s p r e c e - a i f ă c u t t u ,
<dt-ai fost...
*- îţi v o i p o v e s t i m a i t â r z i u . M a i întâi v r e a u s ă ştiu
u k d e s p r e t i n e , şi d e s p r e R o b e r t şi L e o n , şi d e s p r e
228 Q$udith QMichael

magazinul a c e l a î n c a r e ai l u c r a t , şi d e s p r e to.il
celelalte. Absolut totul.
— N u ! (îşi l u ă m â n a d i n t r e d e g e t e l e S a b i n m
T r e b u i e s ă ştiu ce-i c u copiii m e i ! C u m le-ai s p u s M ;

u r ă s c ? A u c r e z u t c - a m m u r i t ? Ş i - a u î n c h i p u i t c - a m lug
d e l â n g ă ei şi c - a m fost u c i s ă . . .
— Aşa a crezut Garth.
— D a , dar...
— Dar ce?
— Lui n u i~ar fi păsat. Lucrurile m e r g e a u foarte ;
între noi doi... cu s i g u r a n ţ ă ţi-ai dat s e a m a d e asta d^.li
d e c u r â n d . La H o n g K o n g îmi f u s e s e frică să-ţi rn^iuf
s e s c . î m i e r a t e a m ă c ă , d a c - a i fi ştiut, n-ai m a i fi ni \
s c h i m b ă m rolurile. î n s ă t r e b u i e s ă fi fost f o a r t e e v t M
El a b i a d a c ă m a i ş t i a c ă exist, şi tot c e d o r e a m e u o n l
p l e c d e l â n g ă e l . Şi c â n d ţi-ai f r a c t u r a t î n c h e i e t u r a ^aiii
ş i - a m fost n e v o i t ă s ă r ă m â n la L o n d r a , a m simţit o MJII
u ş u r a r e . Pur şi s i m p l u , n u v o i a m s ă m ă î n t o r c la e
S a b r i n a îşi î n c o r d a m u ş c h i i , s t r ă d u i n d u - s e sa
l e a s c ă t r e m u r u l ce-i s t r ă b ă t e a t r u p u l . ]
— Ce se întâmplă? i
S a b r i n a se a p l e c ă s p r e e a şi-i c u p r i n s e mâinile, i
— C e nu-i î n o r d i n e ? D e c e t r e m u r i ? j
S a b r i n a s c u t u r ă din c a p .
— N-am nimic. L a s ă - m ă doar o clipă...
D a r d e g e t e l e S t e p h a n i e i le m â n g â i a u p e ale SaN
n e i , şi s i m ţ i r ă inelul d e p e m â n a ei s t â n g ă . Desfăcu |
p a l m a ei d e g e t e l e s u r o r i i .
— Te-ai căsătorit! Nu mi-ai s p u s . A m sporovl
a t â t a v r e m e şi nu m i - a i s u f l a t o v o r b ă . C u c i n e ?
S a b r i n a se uită la f e r e a s t r a î n t u n e c a t ă c a m I
t r i m i t e a î n a p o i r e f l e x i i l e : s i n g u r e l e f i i n ţ e î n t r - o lum
c u f u n d a t ă în b e z n ă . T r a s e a d â n c aer în p i e p t ca şl cun
d e p e o s t â n c ă , ar fi p l o n j a t în n e c u n o s c u t . Fiindcă M
(s&ecţâsiri 229

| a nici o p o s i b i l i t a t e s ă a s c u n d ă s a u s ă î m b l ă n ­
ea r e a l i t a t e a .
Cu Garth, spuse,
î t e p h a n i e d ă d u d r u m u l m â i n i l o r s u r o r i i s a l e şi-şi
scaunul înapoi, picioarele acestuia hârşâind
laua de lemn.
C e - a i zis? Te-ai căsătorit cu Garth? Asta-i o n e b u -
imposibilitate! Niciodată nu ţi-a plăcut. A trecut un
-ai fi p u t u t trăi c u ei a t â t a t i m p , şi c u a t â t m a i p u ţ i n
fi fost în stare s ă t e căsătoreşti c u el. O r i c u m , p e n t r u
v f i . . . ( R e s p i r a ţ i a îi e r a s a c a d a t ă , f a ţ a i s e c o n g e s -
jise.) P e n t r u c e aţi fi f ă c u t a s t a ? N u t e - a i m ă r i t a t !
N e - a m c ă s ă t o r i t la C r ă c i u n u l t r e c u t . A s c u l t ă - m ă ,
lanie...
N u c r e d . P e n t r u c e ? Pentru ce v-aţi fi căsătorit?
Pentru că ne iubim.
Tremurul Sabrinei î n c e t a s e ; trupul îi e r a c a l m , glasul
knit. A v e a s ă i s t o r i s e a s c ă î n t r e a g a p o v e s t e şi p e
|, c u m v a , a v e a u s ă m e a r g ă m a i d e p a r t e ; a v e a u s ă
' d e c i z i e c u privire la restul vieţilor a m â n d u r o r a .
s ă fi p u t u t l ă s a t o t u l la o p a r t e , b u c u r â n d u - s e d e
^olul d e - a fi d i n n o u î m p r e u n ă c u S t e p h a n i e , î n s ă
Beva s e m ă n a c u felul î n c a r e s - a r r u g a u n c o p i l c a
[eă se rezolve c u uşurinţă.
Ţi-am spus că era imposibil să revenim asupra
[(ei. Toţi c r e d e a u c ă S a b r i n a L o n g w o r t h m u r i s e , a ş a
î i o d a t ă n-aş m a i fi p u t u t fi e u a c e e a . T r ă i a m v i a ţ a
teniei A n d e r s e n şi ş t i a m c ă s ă v â r ş e a m o g r e ş e a l ă ,
v o i r e u ş i s ă c o n t i n u i la n e s f â r ş i t , şi a m î n c e r c a t
kărăsesc p e G a r t h , î n r e p e t a t e r â n d u r i , î n s ă m e r e u
|nea ceva, ba în legătură cu universitatea, ba cu
b a c u c ă l ă t o r i a la S t a m f o r d , şi p e u r m ă e l ş i - a d a t
^ a c i n e e r a m ş i . . . m - a gonit.

t Şi-a dat seama? Când?


C u puţin înainte d e Crăciun.
230 (^udith QMichael

— De Crăciun? D i n s e p t e m b r i e ? Ş i - n tot timp


a c e l a n-a ştiut? N-a a v u t nici o b ă n u i a l ă ?
— A v e a m o t i v e p e n t r u a t r e c e c u v e d e r e a unei
l u c r u r i , p e n t r u a g ă s i e x p l i c a ţ i i . V o i a s ă c r e a d ă că em
s o ţ i a lui.
Stephanie tresări. D u p ă câteva clipe întrebă:
— A a v u t loc o î n m o r m â n t a r e ?
— D a . La L o n d r a .
— N u i-ai s p u s c u prilejul a c e l a ?
— A m î n c e r c a t . S t e p h a n i e , l a s ă - m ă s ă povesto
tot, d e la î n c e p u t .
— A ş a d a r , î n c e l e d i n u r m ă a d e s c o p e r i t şi tn
gonit.
D i n t r - o d a t ă g â n d u r i l e i se î n d r e p t a r ă s p r e Sabnr
şi, a ş a c u m s e î n t â m p l a s e d e - a l u n g u l î n t r e g i i lor vio
e r a c a şi c u m s-ar fi aflat în s u f l e t u l a c e s t e i a .
— C e v r e m u r i c u m p l i t e p e n t r u t i n e ! C e îngrozite
s ă p i e r z i t o t u l ; s ă e x i s t e c i n e v a c a r e să-ţi s p u n ă c ă nici
d a t ă n u v e i m a i p u t e a r e c ă p ă t a c e e a ce-ţi aparţinuso,
c ă . n i c i m ă c a r nu-ţi v a fi p o s i b i l s ă t e a p r o p i i d e ceea(
a v u s e s e i . . . D a r n-ai p i e r d u t t o t u l , nu-i a ş a ? Eşti îm
acolo?
— M-am înapoiat. A venit Garth...
D a r S t e p h a n i e r e d e v e n i s e din n o u e a î n s ă ş i .
— Prin u r m a r e , c â n d t e - a g o n i t , le-a s p u s lui Peni
şi Cliff, iar ei m - a u urât. E a d e v ă r a t , n u ? .Ştiu că m-i
urât. G a r t h le-a s p u s că-i p ă r ă s i s e m s p r e a j u c a un |i
p r o s t e s c , d e o a r e c e p e n t r u m i n e ei n u e r a u tot atât (
importanţi ca...
— S t e p h a n i e , n u le-a...
— D a r nu f u s e s e v o r b a d e c â t d e - o săptămân
C o p i i i ar fi î n ţ e l e s a s t a , nu-i a ş a ? Şi pe u r m ă , a u cro*
c ă a m m u r i t , a ş a c ă p o a t e . . . p o a t e nu m - a u urât chi
atât d e m u l t .
231

— N u l e - a s p u s . N i c i o d a t ă n u l e - a m s p u s . Ei nici
•tiu.
[ S t e p h a n i e o privi ţ i n t ă .
| — N u ş t i u c ă a m f o s t p l e c a t î n tot t i m p u l ă s t a ? îşi
riipuie c ă eşti m a m a lor?
j - — Ei, la naiba, păi n u a s t a e r a i d e e a ? T u însăţi v o i a i
| c o n v i n g d e asta, c â n d mi-ai cerut să-ţi iau locul!
[Sabrina se întrerupse, respirând adânc.
l a r t ă - m ă . D a , ei c r e d c ă s u n t m a m a lor. Ştiu c ă
; m a m a lor. A s t a a m şi fost, te a s i g u r , v r e m e d e m a i
i d e un a n . Ş i , d i n d e c e m b r i e , a m fost s o ţ i a lui G a r t h .
) h a n i e , îţi v o i istorisi t o a t ă p o v e s t e a , d a r l a s ă - m ă s ă
Săpun î n t r e a g ă . N u m ă mai î n t r e r u p e p â n ă n-o t e r m i n .

log.
Mi-ai luat f a m i l i a . Mi-ai furat familia!
ţ— C e t o t v o r b e ş t i ? N - a m f u r a t p e n i m e n i ! Ei n u s t ă -
t p e u n raft, a ş t e p t â n d s ă fie f u r a ţ i . S u n t fiinţe u m a n e
i u b e s c şi a u n e v o i e d e i u b i r e . Iar e u m - a m d u s la ei
| r u c ă a ş a m i - a i c e r u t t u , şi a m r ă m a s f i i n d c ă . . .
F i i n d c ă i-ai v r u t p e n t r u t i n e !
Fiindcă-i iubesc! Fiindcă tu erai moartă. Fiindcă
devenit familia mea!
b u c ă t ă r i e s e lăsă t ă c e r e a . C e l e d o u ă f e m e i s t ă t e a u
| d e n e m i ş c a t e , î n c â t ai fi z i s c ă e r a m s c u l p t a t e p e
jjnele lor, a p l e c â n d u - s e u ş o r î n a i n t e , c a şi c u m ar fi
)tat s ă s e a t i n g ă u n a p e a l t a , d a r fiind i n c a p a b i l e s ă
î z e a c e l g e s t ; d e p a r c - a r fi fost d e s p ă r ţ i t e d e o for-
kbilă b a r i e r ă p e c a r e n i m e n i n-o p u t e a c u p r i n d e c u
&a. S t e p h a n i e n u î n ţ e l e g e a absolut nimic. Pe o d u r a t ă
(lai b i n e d e un a n , în c i u d a a t â t o r p o s i b i l t ă ţ i d e a f a c e
Hi şi c o n f u z i i , şi în p o f i d a n o s t a l g i e i s a l e p e n t r u u n *
i o d d e v i a ţ ă , S a b r i n a îşi j u c a s e c u a t â t a s u c c e s
^ î n c â t a t r ă s e s e s p r e e a o î n t r e a g ă f a m i l i e , iar lor le
j s e asta î n d e a j u n s de mult pentru a o admite ca
Sti p a r t e d i n t r e e i , f ă r ă a s e î n t r e b a m ă c a r d a c ă
232 ^udith QMichael

a c o l o îi e r a l o c u l . Ei bine, nu acolo-i este locul, gAn


S t e p h a n i e . E o impostoare. A ocupat doar vremelnic i
loc care nu-i aparţine.
D e la e t a j s e a u z i z g o m o t u l d e p l a s ă r i i p e p«
d o s e a l ă a u n u i o b i e c t — o l a m p ă , s a u p o a t e u n scaii
Oh, Leon, îi t r e c u p r i n m i n t e S t e p h a n i e i . Ce vom /;n
noi? Şi-l i m a g i n ă s u s , i n c a p a b i l s ă d o a r m ă .
— D e s e n e a z ă s c h i ţ e , ş o p t i . A s t a f a c e c â n d îl Ir
m a n t ă c e v a , s a u c â n d n u i z b u t e ş t e s ă a d o a r m ă . Ump
pagini întregi: oameni, peisaje, închipuiri, visuri...
— îl i u b e ş t i f o a r t e m u l t .
— M a i mult decât... a p r o a p e m a i mult decât ţ
oricine altul. T o c m a i n e p r e g ă t e a m s ă - l r u g ă m p e R o N
să ne cunune.
S a b r i n a s t r ă p u n s e b a r i e r a d i n t r e e l e : sări î n picioni
şi o î m b r ă ţ i ş a p e S t e p h a n i e , s t r â n g â n d - o c u putori
C a p u l S t e p h a n i e i i s e o d i h n e a p e p i e p t . Prin bluzfl,
s i m ţ i l a c r i m i l e şi r ă s u f l a r e a c a l d ă .
— îţi v o i p o v e s t i t o t c e s - a î n t â m p l a t . Iar p e urm
îmi v e i povesti t u . P â n ă n-o v o m f a c e , n u n e p u t e m gAnj
la viitor. O h , a ş v r e a s ă f i m d o a r . . .
— ... d o a r noi d o u ă . Ş t i u . A m fi p e t r e c u t atât de bim
f i i n d d o a r n o i d o u ă . R e g ă s i n d u - n e d u p ă a t â t a timp
— ... c e b i n e e s t e ! C â t d e m i n u n a t ! O r i c e s j
întâmpla...
— Este minunat!
S t e p h a n i e î ş i r i d i c ă p r i v i r i l e s p r e S a b r i n a şi, I
m o d instinctiv, izbucniră a m â n d o u ă în râs.
— C u n i m e n i altul n u - i la f e l . C u m a r p u t e a fi?
— Ştiu.
D a r S a b r i n a îşi l ă s ă î n j o s c a p u l şi z â m b e t u l îi pier
D e o a r e c e f u s e s e m i n u n a t p e v r e m e a c â n d copilăriră lu
p r e u n ă , şi m a i t â r z i u , c â n d a v e a u f i e c a r e c ă m i n u oi,|
1

v i a ţ a p r o p r i e , şi a p e l a s e r ă u n a la c e a l a l t ă p e n t r u spn|i
(sReqăsiri

curajare; dar a c u m , când erau prinse într-un păien-


d e i n t e r e s e c o n f l i c t u a l e , n u v e d e a c u m c e v a ar m a i
a fi b i n e v r e o d a t ă .
~ t e p h a n i e s e d u s e la m a ş i n a d e gătit.
H a i s ă m a i b e m u n c e a i . V a fi o n o a p t e l u n g ă ,
a b r i n a o u r m ă r i c u p r i v i r e a c u m u m p l e i b r i c u l , şi
u s ă v o r b e a s c ă chiar m a i î n a i n t e c a S t e p h a n i e s ă fi
nit la m a s ă . A m i n t i d e a p e l u l t e l e f o n i c al lui B r o o k s ,
0 c h e m a s e d e la L o n d r a , să-i s p u n ă c ă iahtul explo-
în l a r g u l m ă r i i , î n d r e p t u l o r ă ş e l u l u i M o n t e C a r l o , şi
{i c e i aflaţi la b o r d m u r i s e r ă . D e s c r i s e î n m o r m â n -
şi î n c e r c ă r i l e ei d i s p e r a t e d e a le s p u n e t u t u r o r c ă
b r i n a m u r i s e , ci S t e p h a n i e .
D a r toţi z i c e a u c ă e r a m î n s t a r e d e ş o c . A m a v u t
r e s i u n e n e r v o a s ă , şi u n e o r i s p u n e a m c ă n u ş t i a m
e r a m — S a b r i n a , s a u S t e p h a n i e — şi a t u n c i m-a
^arth cu el.
u ochii minţii, S t e p h a n i e o v e d e a p e S a b r i n a p r ă b u -
- s e l â n g ă g r o a p a m o r m â n t u l u i şi s t r i g â n d : Nu a
Sabrina. Nu Sabrina a murit! îi a u z e a p e o a m e n i
n d , uluiţi, şi-l v e d e a p e G a r t h l u â n d u - o d e a c o l o p e
*na. D a r S a b r i n a n u e x p l i c a s e c e v a .
înainte de asta, înainte de înmormântare, de ce
zut c ă în s i c r i u e r a m e u ?
, N u ş t i u . î n c ă p e r e a e r a î n t u n e c o a s ă , iar e u p l â n -
; t o t u l e r a t u l b u r e . . . n u m - a m uitat la t i n e . Ţ i n m i n t e
a foarte întuneric — ardeau doar câteva lumânări
I p ă r e a î n v ă l u i t în c e a ţ ă f i i n d c ă n u m ă p u t e a m o p r i
âns... dar totuşi... nu ştiu. Poate v o m . reuşi să
perim cândva...
ăcu, apoi întrebă:
Să continui?
Da.
povesti Stephaniei tot ce se petrecuse în decursul
1 a n atât d e l u n g ; c u m îl a j u t a s e p e G a r t h î n î m p r e -
a cu scandalul legat de „ p r o b l e m a sexului în
234 oŞudith QMichael

ş c o a l ă " , din a c ă r u i c a u z ă f u s e s e c â t p e - a c i s ă - ş i piar


p o s t u l ; îi v o r b i d e s p r e s l u j b a o f e r i t ă d e o f i r m ă d i n C<
n e c t i c u t şi d e d r u m u l p e c a r e - l f ă c u s e r ă p â n ă aco
d e s p r e i u b i r e a ei tot m a i m a r e p e n t r u G a r t h şi copii,
d e s p r e i u b i r e a lor f a ţ ă d e e a . Şi a p o i a j u n s e la telefoi
d a t d e G a b r i e l l e — Ştiu cum arătaţi voi două şi-ţi spi
te-am văzut pe tine, sau pe ea. Sau o stafie — şl
c ă l ă t o r i a ei la A v i g n o n , şi p e u r m ă la C a v a i l l o n .
S e i v e a u zorii c â n d t e r m i n ă : c e r u l d e deasuf
V e z e l a y - u l u i s e l u m i n a , d e v e n i n d d e u n c e n u ş i u pal
c ă p ă t â n d t o t m a i m u l t ă c u l o a r e şi d â n d v i a ţ ă trandu
riului şi a u r i u l u i florilor c e î m p o d o b e a u z i d u l c u r ţ i i . Do
etaj s e a u z i z g o m o t u l u n e i uşi c e se d e s c h i d e şi închu
a p o i p a ş i , şi iar o u ş ă .
Stephanie oftă.
— D e c e ai v e n i t s ă m ă c a u ţ i ? N u e r a i nevoită i
f a c i . T e - a i fi p u t u t r e î n t o a r c e la G a r t h , la P e n n y şi
Cliff. E r a p o s i b i l c a e u s ă n u - m i a m i n t e s c n i c i o d i
cine eram.
— D o a r nu-ţi î n c h i p u i a ş a c e v a ! Ştii p e n t r u ce i
v e n i t . T r e b u i a s ă te g ă s e s c — eşti o p a r t e d i n mine.
— D a , r ă s p u n s e S t e p h a n i e , z â m b i n d u ş o r . îţi mi
ţ u m e s c . C e c i u d a t c ă s p u i a s t a . îţi m u l ţ u m e s c peni
iubirea ta.
Dar acum, ce ai de gând? Vei pleca din familia m*
îmi vei da înapoi locul lângă ei, sau vei lupta împotrivă n
Este familia mea, căminul mdu, viaţa mea...
R ă m a s e r ă t ă c u t e , p r i v i n d în g o l , "drept î n a i n t e Api
în b u c ă t ă r i e intră L e o n , şi a m â n d o u ă î n t o a r s e r ă cap
spre el.
L e o n se o p r i b r u s c în loc, izbit d e p r i v e l i ş t e a CHI
d o u ă c h i p u r i i d e n t i c e , a a t i t u d i n i l o r i d e n t i c e , chL:> şi
m o d u l u i identic în c a r e li se î n c o v o i a r ă u m e r i i .
— M ă d u c la a t e l i e r , a n u n ţ ă p e un t o n lejer, c;i
c u m ar fi fost o d i m i n e a ţ ă o b i ş n u i t ă , iar el — un musn
îsemnat. Voi r ă m â n e acolo toată ziua, dacă vreţi voi
nva s ă t r e c e ţ i p e la m i n e m a i t â r z i u .
^Stephanie încercă să-şi concentreze gândurile asu­
lui. N i m i c d i n p o v e s t i r e a S a b r i n e i n u p ă r e a s ă a i b ă
legătură cu Sabrina Lacoste sau cu viaţa acesteia
f r a n ţ a , s a u c u L e o n D u m a s , p e c a r e e a îl i u b e a şi c u
v o i a s ă t r ă i a s c ă tot restul vieţii s a l e . G â n d i n d u - s e
*le d o u ă vieţi a l e e i , f i e c a r e f ă r ă nici o t a n g e n ţ ă c u
| l a l t ă , simţi c ă - ş i p i e r d e c u r a j u l . Cum voi reuşi vreo-
să le îmbin?
t— R e v i n la u n u . N e v o m d u c e s ă l u ă m p r â n z u l .
j L e o n n u f ă c u nici o a l u z i e la e x p r e s i a uluită d e p e
S t e p h a n i e i ; s u f e r e a d e d o r i n ţ a d e - a o ţine în b r a ţ e
o c o n s o l a , î n s ă - n a c e l a ş i t i m p îi s p o r e a m â n i a , fi-
v e d e a c ă e a îl î n d e p ă r t e a z ă ; i u b i t a lui S a b r i n a
. Nu, fir-ar să fie! De ce nu izbutesc să ţin minte?
Vhanie, Stephanie, Stephanie. V o i a să c e a r ă infor-
jli, d a r ştia c ă e a t r e b u i a să-i s p u n ă d e b u n ă v o i e c i n e
'şi c i n e f u s e s e , şi d a c ă a v e a n e v o i e d e a j u t o r u l lui
| t r u a-şi r e f a c e î m p r e u n ă vieţile. N u p u t e a s-o f o r ţ e z e
jtci u n a din a c e s t e d i r e c ţ i i .
O r a u n u , z i s e iar. V o m m e r g e la r e s t a u r a n t u l
Uniei.
i a b r i n a s e uită r a p i d la e x p r e s i a î n g h e ţ a t ă a
t h a n i e i şi s p u s e :
f-~ N e - a r f a c e p l ă c e r e . Şi m i - a r p l ă c e a f o a r t e m u l t

{
_ } văd atelierul.
e o n s t r ă b ă t u î n c ă p e r e a şi o s ă r u t ă p e S t e p h a n i e .
- T e i u b e s c , îi ş o p t i ,
i o s a l u t ă p e S a b r i n a , î n c l i n â n d c a p u l şi r e p e t ă :
- N e v e d e m la u n u .
p o i rămaseră din nou singure.
- Eşti p r e a o b o s i t ă c a să continui? î n t r e b ă S a b r i n a .
* ai a ş t e p t ă m ?
236 oŞudith QMichael

— N u , n u v r e a u s ă a ş t e p t ă m . V r e a u s ă ştii c e .un
f ă c u t , c u m a fost...
îşi f ă c u r ă c a f e a , iar S t e p h a n i e î n c ă l z i c â t e v a cornuil
î n m i c u l c u p t o r , şi u m p l u o j a r f u r i e c u p e r e p â r g u i t e
— Hai să stăm afară. îmi place acolo.
S e a ş e z ă la m a s a la c a r e e a şi L 6 o n îşi l u a s n â
c i n a . . . Parc-a trecut o veşnicie de-atunci, îşi s p u s e in
gând.
A c u m soarele se înălţase, ridicându-se deasupn
c a s e l o r d e p e s t e d r u m , î n c ă l z i n d v e c h i u l z i d d e piatiA,
p o a r t a d e l e m n vopsit, lespezile a s p r e ale curţii. O miorii
s e a u z e a î n c a s t a n u l c e - ş i î n t i n d e a r a m u r i l e deasupm
lor; c â t e v a g a i ţ e g u r a l i v e s e a v â n t a r ă s p r e c e r . De [>•
s t r a d ă , d e d i n c o l e d e z i d , r ă z b ă t e a z g o m o t u l obloanelor
d e f i e ţ r i d i c a t e d e n e g u s t o r i i c e - ş i d e s c h i d e a u marji-i
z i n e l e , r â s e t e l e u n o r c o p i i c e ţ o p ă i a u , c o b o r â n d dealul,!
s p r e ş c o a l ă , s p o r o v ă i a l ă î n g e r m a n ă şi s p a n i o l ă , oml
g l e z ă , f r a n c e z ă , i t a l i a n ă şi s u e d e z ă c e î n s o ţ e a grupurili
d e turişti şi ţ ă c ă n i t u l a p a r a t e l o r d e f o t o g r a f i a t c u caro \
f ă c e a u m a t i n a l u l p e l e r i n a j c ă t r e b i s e r i c a d i n vârlu
colinei.
— C e loc p l ă c u t , s p u s e S a b r i n a . N u m ă mir c ă l a
ales.
— L-am ales p e n t r u c ă L e o n a r e aici un prieten car|
n e - a g ă s i t c a s a şi u n atelier. N u a v e a m t i m p s ă căutăm
— D e c e nu?^
— A ş t e a p t ă . îţi v o i s p u n e î n t r e a g a p o v e s t e . Nici ou
n u î n ţ e l e g t o t . E x i s t ă atât d e m u l t e lucruri p e c a r e nu l|
ş t i u . Dar...
îi p o v e s t i S a b r i n e i t o t u l , d i n m o m e n t u l în care m
t r e z i s e la spital şi v ă z u s e faţa lui M a x şi p â n ă - n ziua In
c a r e , î m p r e u n ă c u L e o n , p ă r ă s i s e C a v a i l l o n - u l . Sabrina
a s c u l t a , m i r â n d u - s e c ă f u s e s e r ă a t â t d e d e p a r t e una
d e a l t a v r e m e d e u n a n , t r ă i n d î n m i j l o c u l u n o r culturi
d i f e r i t e , v o r b i n d l i m b i d i f e r i t e , şi c ă t o t u ş i a m â n d o u l
l u c r a s e r ă î n m a g a z i n e c u o b i e c t e d e a n t i c a r i a t , Ifl
(jXocfăsiri 237

puseră p r i e t e n i şi s e î n d r ă g o s t i s e r ă p r o f u n d , şi se
j s e r ă î n p r i m e j d i e , s e c o n f r u n t a s e r ă c u un b ă r b a t
)e le a m e n i n ţ a c u un r e v o l v e r şi s i m ţ i s e r ă n e a j u t o -
3a c e te c o p l e ş e ş t e a t u n c i c â n d r a ţ i u n e a nu m a i e s t e
flajuns.
A b i a c â n d S t e p h a n i e îşi î n c h e i a s e i s t o r i s i r e a ,
>rina s e a g i t ă .
— C u m p l i t , c u m p l i t . Prin c e - a i t r e c u t . . .
A fost m a i rău p e n t r u M a x , r e p l i c ă S t e p h a n i e ,
)ape cu răceală.
^.•Sabrina se d e p ă r t a p u ţ i n d e e a .
îl p l â n g i ?
' — A fost b u n cu m i n e ş i . . .
Te-a minţit, afirmându-ţi c ă erai s o ţ i a lui; ţi-a
puns t r e c u t u l — c e i p u ţ i n , c e e a c e c r e d e el c ă e r a
?utul t ă u . . .
\ — A s t a nu i-o iert. Dar ţ i n e a la m i n e , se p u r t a b i n e
l i n e , şi a murit î n t r - u n m o d î n g r o z i t o r .
|—-• Şi a p r o a p e că t e - a î m p i n s şi p e t i n e la m o a r t e ,
• j — Mi-a salvat viaţa!
D a r , d a c ă - i v o r b a , c u ce t e - a i a l e s ? El e r a u n
ir, S t e p h a n i e , se a s c u n d e a . . . o a r e d e c i n e , s a u d e
1
C e i m a i mulţi d i n t r e noi n u t r ă i m c u b ă r b a ţ i c a r e s u n t
iriţi. El cu ce se o c u p a ? Probabil v r e o î n v â r t e a l ă c u m
j s t c u W e s t b r i d g e . N u e x i s t ă nici un m o t i v s ă c r e z i
\\x\ c h i p d e s c h i m b a r e , s - a r fi a p u c a t d e c e v a l e g a l .
ţ— W e s t b r i d g e ? F i r m a lui M a x ? C e - i c u e a ?
yv— O h , tu nu ştii. N u , sigur, c u m ai fi putut? Totul a
4§|t la i v e a l ă în d e c e m b r i e t r e c u t . S c o t e a u p r i n c o n t r a -

f lă o b i e c t e d e a n t i c a r i a t d i n ţările lumii a t r e i a . A v e a u
ţi c a r e p l ă t e a u m i l i o a n e d e d o l a r i p e n t r u u n v a s ,

f o sculptură funerară, sau o bucată din mozaicul


I pardoseli... absolut orice. Dacă Max făcea acelaşi
•qru la M a r s i l i a . . . c e f ă c e a a c o l o ?
) S t e p h a n i e şovăi, simţind în m o d ciudat o reţinere
»Ş-I t r ă d a p e M a x , c h i a r şi d u p ă c e m u r i s e , c h i a r şi î n
f a ţ a S a b r i n e i . D a r e l e d o u ă t r e b u i a u s ă d i s c u t e desf
a s t a ; p r e a m u l t e s e l e g a u d e M a x , la L o n d r a şi poato
la M a r s i l i a .
— F ă c e a b a n i falşi şi-i v i n d e a în î n t r e a g a l u m e .
— D u m n e z e u l e ! A ş a d a r , n u s e s c h i m b a s e delo
P r e s u p u n c ă - i e x p e d i a prin c o n t r a b a n d ă , a l t m i n t e r i ci
ar fi r e u ş i t ?
— Da.
— C u m s e n u m e a f i r m a lui?
— „ L a c o s t e et fils".
— N i c i o d a t ă n-a a v u t fii.
— îi p l ă c e a c u m s u n ă . B ă n u i e s c c ă - ş i î n c h i p u i a
orice f i r m ă cu un tată şi nişte fii trebuie să inspire respe
— Şi c i n e c o l a b o r a c u el?
— O h , a v e a o a m e n i î n t r - o m u l ţ i m e d e ţ ă r i . Nu ş
c i n e e r a u cei d e a i c i , în a f a r ă d e A n d r e w Frick. Gravor
U n a d e v ă r a t artist, din c â t e s p u n e a M a x . U n g e n i u .
— U n d e este a c u m ? Ar trebui s ă s t ă m d e v o r b ă cu
— Nu ştiu. A dispărut.
— V r e i s ă zici că i-ai t e l e f o n a t , s a u t e - a i d u s acoli
— R o b e r t a î n c e r c a t să-l g ă s e a s c ă , d u p ă c e - a fc
u c i s M a x , dar d i s p ă r u s e . T e l e f o n u l d e la „ L a c o s t e et fi
f u s e s e d e c o n e c t a t , şi n u m a i e r a n i m i c , nici în b i r o u , n
în d e p o z i t . R o b e r t a c h e m a t poliţia, şi c â n d a u intrat
f o r ţ a , n - a u m a i g ă s i t n i m i c . Nici m ă c a r o b u c ă ţ i c ă i
hârtie.
— F ă c u s e c u r ă ţ e n i e Frick?
— S a u a l t c i n e v a . N u ştiu câţi o a m e n i l u c r a u acol
— T u nu te-ai d u s niciodată la depozit, s a u la biroi
— N u . M a x z i c e a c ă mi s-ar fi p ă r u t plictisitor. Şi |
u r m ă , d u p ă c e l-am c u n o s c u t pe L e o n . . .
— V o i a i s ă r ă m â i a c a s ă c â n d M a x p l e c a la Marsili
S t e p h a n i e î n c u v i i n ţ ă , d â n d d i n c a p . O c h i i li se I
tâlniră.
— L u c r u r i l e n-au m e r s b i n e n i c i o d a t ă î n t r e noi d
M - a m s t r ă d u i t , f i i n d c ă ş t i a m c ă ţ i n e la m i n e şi-i era
u n o s c ă t o a r e pentru tot ce f ă c u s e , însă nu m ă sim-
m realmente căsătorită cu el.
— P e n t r u c ă nu e r a i . Nici c h i a r M a x S t u y v e s a n t n u
utea prosti cu totul.
• î ş i z â m b i r ă , î m p ă r t ă ş i n d m i c a g l u m ă r e l a t i v ă la M a x
i t o t d e a u n a atât d e s i g u r d e i r e z i s t i b i l a lui p u t e r e d e
v i n g e r e — şi S a b r i n a a v u b r u s c i m p r e s i a c ă , în a c e l
rt c r â m p e i d e t i m p , e a şi s o r a ei t r ă i a u din plin c l i p a
e n t ă , fiind î m p r e u n ă şi p u n e a u c e v a la cale, a ş a c u m
s e r ă în d e c u r s u l î n t r e g i i lor c o p i l ă r i i , c â n d se b i z u i -
u n a p e c e a l a l t ă p e n t r u a g ă s i iubire şi î n ţ e l e g e r e .
D a r g â n d u r i l e îi z b u r a u m a i d e p a r t e .
— A ş a d a r , M a x t r e b u i e s ă fi f o s t u c i s c a u r m a r e a
c e - a f ă c u t la M a r s i l i a . D a r a s p u s c ă şi tu erai în
e j d i e . î n ţ e l e g â n d prin a s t a c ă S a b r i n a L o n g w o r t h
î n p r i m e j d i e . Şi a s t a n u s-ar fi p u t u t d a t o r a d e c â t
r lucruri p e t r e c u t e la L o n d r a . Şi L o n d r a î n s e m n a
stbridge".
— N-am a v u t n i m i c d e - a f a c e c u „ W e s t b r i d g e " .
Eşti s i g u r ă ? Ai f o s t a c o l o v r e m e d e cinci
i m a n i . Un t i m p î n d e a j u n s d e l u n g p e n t r u a a u z i s a u
>eta c e v a .
— Nici u n a nici a l t a . T u ai fost i m p l i c a t ă în a s t a ani
ile, e r a v i a ţ a t a . Eu d o a r o î m p r u m u t a s e m .
V - S t a i p u ţ i n , p o a t e c ă a s t a e. Ţii m i n t e c ă , c h i a r
t e d e a p l e c a în c r o a z i e r ă , mi-ai s c r i s o s c r i s o a r e ?
e a i c ă a v e a m s - o c i t e s c d u p ă c e n e - a m fi r e l u a t
a r a t e l e r o l u r i . A m g ă s i t - o la , A m b a s s a d o r s " d u p ă
d u p ă c e - m i î n c h i p u i s e m c-ai murit. î n s c r i s o a r e
i c ă i-ai a f i r m a t lui R o r y C a r r c ă nu-ţi p u t e a s p u n e
c e tu n-ai fi ştiut d e j a .
îmi a d u c a m i n t e . D e c l a r a ţ i a m e a l-a uluit. Dar...
Carr? Crezi c ă lucra î m p r e u n ă cu M a x ?
A r e c u n o s c u t a s t a . F ă c e a p a r t e din t o a t ă p o v e s -
u „ W e s t b r i d g e " . în s c r i s o a r e a t a m a i p o m e n e a i şi
era în c ă u t a r e d e i n f o r m a ţ i i r e f e r i t o a r e la b a r z a d e
2*0 oŞudith QMichael

porţelan de Meissen a Oliviei C h a s s o n , a c e e a car^ s


d o v e d i t a fi un f a l s .
— C e a pe c a r e a m s p a r t - o .
— A s t a a f o s t o i d e e s t r ă l u c i t ă , S t e p h a n i e . Mie i
m i - a r fi t r e c u t p r i n c a p . A ş fi î n n e b u n i t î n c e r c â n d
s c o r n e s c un m o d p r i n c a r e să-i m ă r t u r i s e s c O l i v i e i c<
v â n d u s e m un f a l s .
— O h , m-a a m u z a t t e r i b i l . M - a m a r a n j a t a s t f e l înc
s ă p a r ă u n a c c i d e n t , şi m ă s i m ţ e a m f o a r t e b i n e , gA
dindu-mă că fac asta pentru tine.
— Şi R o r y ţ i - a p u s î n t r e b ă r i în l e g ă t u r ă c u toa
acestea?
— Da.
— A ş a c ă p r o b a b i l b ă n u i a c ă n-a f o s t c h i a r un aci
d e n t , c ă o s p ă r s e s e ş i î n m o d i n t e n ţ i o n a t , şi p e u r m ă o
intrat rn p a n i c ă , î n c h i p u i n d u - ş i c ă t u ştiai t o t u l desp
„Westbridge".
— Nu ştiam.
— D a r ai d a t d e î n ţ e l e s c-ai şti, d e c l a r â n d u - i că ar
la c u r e n t c u a b s o l u t t o t u l . C â n d a m citit p a s a j u l respo
tiv d i n s c r i s o a r e a t a , a m f o s t c o n v i n s ă c ă d i n c a u z a as
au pus b o m b a care să distrugă iahtul. Urmăreau...
— Au pus bomba? M a x z i c e a c-ar fi e x p l o d
cazanul.
S a b r i n a îşi p u s e m â n a p e b r a ţ u l S t e p h a n i e i .
— Partea asta nu ţ i - a m s p u s - o . A fost o b o m b ă . St
salonul principal.
— O b o m b ă . . . D a r toţi o a m e n i i a c e i a . . .
— C e l u i c a r e a s ă v â r ş i t c r i m a nu-i p ă s a de <i
oameni.
î n m o d i n s t i n c t i v , S t e p h a n i e îşi s t r â n s e u m e r i i , c
p e n t r u a se a p ă r a d e o l u m e în c a r e e x i s t a u asemene
făpturi. După câteva clipe spuse:
— Dar nu p u t e a fi R o r y . D a c ă l u c r a î m p r e u n ă c
M a x , n-ar fi t r e b u i t să-l u c i d ă p e el. A r fi a l e s un mormii
în care eu e r a m singură.
0ie<făsiri 241

— R o r y şi Ivan L a z l o . . .
— Ivan Lazlo?
— S e c r e t a r u l lui M a x , d e ani şi ani d e zile. Era a m e s -
t şi e l , c a şi R o r y , în W e s t b r i d g e . Ă ş t i a d o i p ă r e a u
e a m e r e u târcoale. Au mărturisit că plănuiseră să
c e - n a e r iahtul şi c ă u n u l d i n t r e ei a p u s b o m b a ,
te c h i a r a m â n d o i . Şi v o i s e r ă să-i u c i d ă p e M a x şi p e
r i n a L o n g w o r t h . Z i c e a u c ă s e c e r t a s e r ă c u M a x , dar
u mai cred asta. Cred că lucrau pentru cineva.
:— A d i c ă a l t c i n e v a n e v o i a m o a r t e a ? C i n e ?
— N u ş t i u . î n s ă R o r y şi Ivan s u n t la î n c h i s o a r e , şi
v a a d e s c o p e r i t c ă M a x e r a în v i a ţ ă , şi a aflat u n d e
, şi a t r i m i s p e un altul s ă - l u c i d ă . Şi n u c r e d c ă R o r y
an sunt atât de inteligenţi încât să facă asta, sau
ru a a v e a relaţiile n e c e s a r e . î n s ă c i n e v a a f ă c u t - o ,
i trebuie să ne lămurim cine a n u m e . Fiindcă...
S a b r i n a îşi r ă s u c i m â n a î n t r - u n g e s t g r ă i t o r şi S t e -
ie i-o s t r â n s e î n t r e a l e s a l e , şi d i n t r - o d a t ă f u r ă iar
ă c o p i l e , S a b r i n a e x p l i c â n d c e v a şi S t e p h a n i e î n c r e -
~'u-se în s o r a e i . îşi s t r â n s e r ă m a i c u p u t e r e m â i n i l e
abrina închise p l e o a p e l e , b u c u r â n d u - s e ca de o
o a r ă d e c ă l d u r a ce le u m p l e a s u f l e t e l e .
"Apoi d e s c h i s e o c h i i , r i d i c â n d u - i s p r e c e r u l l i m p e d e
a r e l e s t r ă l u c i t o r a l e c ă r u i raze s t r ă b ă t e a u p r i n t r e
e l e c a s t a n u l u i , şi s p r e c â n t u l m i e r l e i , c e se î n ă l ţ a în
dulci.
... f i i n d c ă a c u m s u n t e m d o u ă . Iar t u n u t e p o ţ i
n d e la n e s f â r ş i t . Şi i n d i f e r e n t c u m s e v o r r e z o l v a
c a t u r i l e î n t r e n o i , u n u i d i n t r e p r i m e l e l u c r u r i ce s e
â m p i a este c ă la L o n d r a v a sosi v e s t e a că S a b r i n a
o r t h e s t e în v i a ţ ă . Şi — d a c ă - i v o r b a c ă şi M a x
tea fi.
M a x a murit!
C i n e ştie a s t a ? T u , e u , R o b e r t şi A n d r e w Frick,
a dispărut. Asasinul nu-şi poate prezenta raportul:
2*2 . (^udith QAfichael t

e m o r t şi î n g r o p a t . A s t f e l c ă a c e l a c a r e a d a t o r d i n u l M
v a î n t r e b a c e s - a î n t â m p l a t c u M a x , iar a p o i v a afla < I
Sabrina Longworth trăieşte. Şi, probabil, v a face o nou*
încercare.
S t e p h a n i e î n c r e m e n i , c u c e a ş c a d e c a f e a la jumA»
tatea drumului spre gură.
— Dar atunci, care dintre noi...
— P r e s u p u n c ă a c e e a p e c a r e - o v a v e d e a prima, ti)
s a u e u . A ş a c ă s u n t e m n e v o i t e s ă - l g ă s i m şi s ă - l faroin
i n o f e n s i v î n a i n t e d e - a afla c ă eşti î n v i a ţ ă .
v — Cum?
— Nu ştiu. Trebuie să imaginăm o soluţie. C U M ! , '
t o t u ş i , c - a r fi m a i b i n e s ă n e d u c e m la Londra» Acolo
începe totul. j
S e p r i v i r ă în o c h i .
— II s u n p e G a r t h . V r e a s ă ştie unde voi locui. "':.nn<
p l e a c ă la H a g a , p e n t r u o c o n f e r i n ţ ă . N e î n t â l n i m
u r m a s ă n e î n t â l n i m — s ă p t ă m â n a v i i t o a r e , la Pan:.
— D o a r n-o s ă - i s p u i ! e x c l a m ă S t e p h a n i e .
— Nu-l pot minţi. A m făcut-o o dată...
— S a b r i n a , t e r o g ! N u eşti o b l i g a t ă s ă m i n ţ i . Nu tr«
b u i e d e c â t s ă n u - i s p u i ! T e r o g , t e r o g ! L a s ă - m i putu
t i m p ! E p r e a c u r â n d . T o t u l s - a p e t r e c u t atât d e rapid, ni
ştiu c e s ă fac... C e s ă le z i c lui P e n n y şi Cliff? Trebuii
s ă m ă g â n d e s c la a s t a ; t r e b u i e s ă m ă g â n d e s c la ci
v o i . . . c e a ş p u t e a . . . a d i c ă , n u p o t s ă i n t r u , p u r şi simplii
şi s ă p r e t i n d c - a m fost a c o l o î n tot acesf...
S e opri. La subiectul a c e s t a nu t r e b u i a u s ă s e retori,
Nu încă. E r a exact c e f ă c u s e S a b r i n a : intrase într-o cam
c a r e n u - i a p a r ţ i n e a şi c l ă d i s e o v i a ţ ă b a z a t ă p e iubiro jl
îndrăgire reciprocă... construise o familie.
Vrea să ştie unde voi locui. „ L e o n v a v r e a ş d ţift ;

ştie u n d e sunt", g â n d i S t e p h a n i e . J a r e u v r e a u să .u t.y


el. D a r c o p i i i m e i s u n t c u G a r t h . "
0ţecfăsiri 243

Sabrina se retrăsese, părând că se ghemuieşte,


Dărtându-se d e e a . S t e p h a n i e îi v ă z u e x p r e s i a d e z n ă -
Juită şi î n ţ e l e s e că se g â n d e a la S t e p h a n i e A n d e r s e n
Je-şi r e f ă c e a v i a ţ a : s t r e c u r â n d u - s e p e n e s i m ţ i t e în
la d i n E v a n s t o n , în f a m i l i a e i , şi l ă s â n d - o p e S a b r i n a
f s e î n a p o i e z e la L o n d r a . S i n g u r ă . C a şi c u m a n u l c e
î u s e nici n-ar fi e x i s t a t v r e o d a t ă .
„ D a r n-aş p u t e a f a c e a s t a " , îşi s p u s e în g â n d S t e -
i n i e . „ G a r t h ar şti. Ar fi i m p o s i b i l să-l d u c d e n a s p e
Irth."
| S e uită iar la faţa î n d u r e r a t ă a S a b r i n e i şi o c h i i i s e
)lură de lacrimi.
| — l a r t ă - m ă , i a r t ă - m ă , nu ştiu ce să g â n d e s c sau
»pun...
f
S e ridică b r u s c în p i c i o a r e şi î n c e p u s ă u m b l e î n c o l o
k c o a c e prin c u r t e a î n g u s t ă , c u b r a ţ e l e î n c r u c i ş a t e ,
Ingându-şi trupul ca spre a păstra înăuntrul său
le emoţiile care-i răvăşeau sufletul. Peste distanţa
pe d e s p ă r ţ e a a c u m , o i m p l o r ă din n o u p e S a b r i n a .
i — T e rog să nu-i s p u i , S a b r i n a . Te rog. Nu-i s p u n e
\& c e nu v o i şti ce s ă fac, ce să zic... c u m s ă v o r b e s c
* e n n y şi Cliff. O h , D u m n e z e u l e ! p ă r e a atât d e s i m p l u
i c e p u t . . . ţii m i n t e ? Dar c e l e - a m p u t e a s p u n e a c u m ?
1-am p ă r ă s i t f i i n d c ă îmi d o r e a m o m i c ă a v e n t u r ă , d e
[ s i n g u r ă , d a r c ă m - a m î n t o r s şi v r e a u s ă fiu iar m a m a
N u p o t s p u n e a ş a c e v a : t r e b u i e s ă m ă g â n d e s c la
9va, la alt m o d de a... N u pot! N u p o t să-i p r i v e s c î n
T e r o g , S a b r i n a , te r o g , te i m p l o r , l a s ă - m i p u ţ i n

De acord.
G l a s u l S a b r i n e i e r a atât d e c o b o r â t î n c â t S t e p h a n i e
u z i d i s p e r a r e a d i n el. T o t în ş o a p t ă a d ă u g ă :
— î n s ă n u m a i o s ă p t ă m â n ă . D o a r p â n ă ne v o m î n -
I la P a r i s . „ P â n ă c â n d cine a v e a s ă se î n t â l n e a s c ă la
Paris cu G a r t h ? " — î n t r e b ă un g l a s interior, dar ea niH
luă în s e a m ă . S e s i m ţ e a s e c ă t u i t ă . D e d r a g u l Stephanidl
a v e a s ă p ă s t r e z e s e c r e t u l , dar prin a s t a p u t e a distrugi
tot c e c l ă d i s e e a î m p r e u n ă c u G a r t h d a c ă el ar afla cA,
5

t i m p d e o s ă p t ă m â n ă , îi a s c u n s e s e faptul c ă s o r a ei tr/iiii
Dar nu-i oricum totul distrus, dacă Stephanie wn|
să-şi recapete familia? i
— în c a z u l a c e s t a , p u t e m p l e c a i m e d i a t la L o n d r i i
( A c u m , c ă e v i t a s e i z b u c n i r e a u n e i c r i z e şi a m â n a s e IUM
r e a u n e i d e c i z i i , v o c e a S t e p h a n i e i r e d e v e n i s e calmrtJ
Pentru moment, acesta-i lucrul cel mai important, ivii
aşa? Ai dreptate, dacă într-adevăr cineva îmi vid
moartea... a mea, sau a ta... sau a amândurora...
G l a s u l îi c ă p ă t ă un alt s o i d e î n g r i j o r a r e — solii
a c e l a p e c a r e S a b r i n a îl c u n o ş t e a d e p e v r e m e a cim
erau copile: o îngrijorare plină de t e a m ă , nervoasă d|
t o t o d a t ă c i u d a t d e î n c r e z ă t o a r e , p e n t r u c ă S a b r i n a er
a c o l o , şi î n t o t d e a u n a S a b r i n a f u s e s e a c e e a c a r e p o r n i
în a v e n t u r i şi g ă s e a s o l u ţ i a prin c a r e totul să s e termin
cu bine.
— îi v o m g ă s i , nu-i a ş a ? T r e b u i e să-i g ă s i m ! Ai drepi
t a t e , nu p o t s ă - m i p e t r e c restul z i l e l o r a s c u n z â n d u - m t
d a r nici n u m a i s u n t î n s t a r e s ă t r ă i e s c c e v a a s e m ă n a ţ i
c u c e l e p r i n c a r e a m t r e c u t . . . D a c - a i şti c u m m ă simţeafl
p e m u n t e , c â n d m ă u i t a m la i n d i v i d u l a c e l a şi la Mai,
ş t i i n d u - m ă atât de neajutoarată...- Ştii, îmi aminteH
d e s e o r i n o a p t e a . M ă t r e z e s c şi p a r c ă sunt iar acolo, su^
c u t i c ă l o s u l a c e l a atât d e a p r o a p e c u m i n e , şi pe urm
M a x î m i s p u n e c ă m ă a m e n i n ţ ă o p r i m e j d i e . . . Oh, |
d r e p t a t e , ai d r e p t a t e , m a i întâi t r e b u i e s ă d e s c o p e r i t
c i n e e s t e ş i . . . să-l î m p i e d i c ă m . C u m v a . C e v o m facoU
L o n d r a ? V o m s t a d e v o r b ă c u R o r y C a r r ? A m putea In*
t o c m i o listă c u p e r s o a n e l e p e c a r e le c u n o ş t e a Max
S a b r i n a s e r i d i c ă în p i c i o a r e . |
(Regăsiri 24S

1— M ă d u c s ă le t e l e f o n e z c e l o r d e - a c a s ă . E s t e o r a
ire se trezesc.
A c a s ă . . . r e p e t ă în ş o a p t ă S t e p h a n i e .
îuvoiul d e c u v i n t e i s e opri. S e ridică şi e a şi r ă m a s e
rfcioare, c u t r u p u l b r u s c g â r b o v i t , l â n g ă p o a r t a d e
şi ţ i n â n d î n m â n ă o r a m u r ă d e c a p r i f o i c e a t â r n a d e
fcreasta z i d u l u i . Căminul meu este alături de Leon, îşi
»e-n g â n d .
Jn p r a g u l c a s e i , S a b r i n a s e o p r i şi s e uită î n a p o i ,
sora ei, care privea atent ramurile încâlcite ale
||telor a g ă ţ ă t o a r e — a p a r e n t f r a g i l e , d a r r e z i s t e n t e .
lanca mea, dragostea mea, g â n d i S a b r i n a . Am
\ împreună un păienjeniş din care nu există scăpare.
19

e o n le c o n d u s e c u m a ş i n a la aeroport |
S a b r i n a u r c ă s i n g u r ă în a v i o n , l ă s â n d u - i p e ei să-şi li
rămas-bun.
S t ă t e a u î n t r - u n colţ, d e p a r t e d e m u l ţ i m e . Soamli
s t r ă b ă t e a prin p e r e t e l e d e s t i c l ă , şi S t e p h a n i e , orbită <i|
r a z e l e lui, î n c h i s e o c h i i . L e o n o ţ i n e a î m b r ă ţ i ş a t ă , c|
senzaţia unei fatalităţi.
— Din t o a t ă a c e a s t ă p o v e s t e n e b u n ă , r ă m â n e \i
l u c r u : te i u b e s c . Şi v o i fi a i c i . T e voi a ş t e p t a atât cât v(
fi n e v o i e .
— Dar nu o v e ş n i c i e , ş o p t i e a .
El z â m b i — a b i a o u m b r ă d e z â m b e t .
— C u v â n t u l „ v e ş n i c " e s t e f o a r t e f l e x i b i l . N u ştiu c|
d e l u n g ă v a fi a m e a . î n s ă ai d r e p t a t e : nu v o i aştcplj
d a c ă n u - m i d a i nici un s e m n c ă t e - a i p u t e a d e c i d e si\ A
la m i n e .
Ea deschise ochii.
— T e iubesc, L e o n . V r e a u s ă m ă c ă s ă t o r e s c cu tini
N u - m i p o t i m a g i n a c u m a ş t r ă i i a r ă ş i c u G a r t h . Dar
— Dar e x i s t ă P e n n y şi Cliff. î n ţ e l e g . S u n t adormim
în f o t o g r a f i i l e a c e l e a . S a b r i n a n e - a a r ă t a t atât d e multe,
î n c â t a v e a m i m p r e s i a c ă d e j a îi c u n o s c .
— A t â t d e m u l t e . . . r e p e t ă c a u n e c o u Stephami,
a m i n t i n d u - ş i ş o c u l c u c a r e v ă z u s e m i c u l a l b u m legat M
(Regăsiri 247

)\e p e c a r e S a b r i n a îl p u r t a î n g e a n t a e i . D o u ă z e c i d e
^grafii a l e lui P e n n y şi Cliff j u c â n d u - s e , î n v ă ţ â n d ,
id, s ă p â n d î n g r ă d i n ă , z â m b i n d larg î n f a ţ a a p a r a t u -
de f o t o g r a f i a t sau m a i m u ţ ă r i n d u - s e şi l u â n d u - ş i
kiţii i m p r e s i o n a n t e . Cliff î n t r - u n c o s t u m d e f o t b a l plin
Jnoroi; P e n n y p i c t â n d la u n ş e v a l e t , l â n g ă u ş a d i n
pte a casei; amândoi pe bicicletă, împreună cu Garth.
ţ p h a n i e a b i a d a c ă s e uitase la G a r t h , dar nu-şi p u t u s e
o c h i i d e la c o p i i . C u m d e c r e s c u s e r ă atât d e m u l t
pir î n t r - u n a n ? A v e a u o ţ i n t ă , o p r i v i r e î n c r e z ă t o a r e , o
5are a c a p u l u i p e c a r e n u ş i - o a m i n t e a . N u le r e c u -
Ucu n i c i m ă c a r î m b r ă c ă m i n t e a . O c h i n u i s e d o r u l d e
fine-n b r a ţ e , şi c e r c e t a s e c u a t e n ţ i a f i e c a r e p o z ă , în
tarea v r e u n u i s e m n d e tristeţe s a u d e i n c e r t i t u d i n e ,
nu g ă s i s e nici u n u l . E r a u a m â n d o i p r o s p e r i — îşi
sese. S i m ţ i n d u - s e î n s i g u r a n ţ ă , b i n e îngrijiţi, iubiţi,
^asa i s e p ă r u s e m a i c u r a t ă d e c â t a ş a c u m o ţ i n e a
t e : p r o a s p ă t z u g r ă v i t ă ; s c â n d u r i l e u z a t e a l e uşii d i n
t e f u s e s e r ă î n l o c u i t e şi v o p s i t e , t u f i ş u r i l e d i n c u r t e
tunse. Atât de multe fotografii, încât rămăsese pe
i u r i , r ă s f o i n d u - l e iar şi iar. M a j o r i t a t e a p ă r i n ţ i l o r s e
| u m e s c c u u n a s a u d o u ă . D a r p e u r m ă îşi a m i n t i s e
l a b r i n a nici m ă c a r n u le e r a p ă r i n t e . S a u , p o a t e . . .
y ş i a l u n g ă a c e a a d u c e r e - a m i n t e şi-l s ă r u t ă p e L e o n ,
i n d u - s e d e el, t e m â n d u - s e s ă - l l a s e s ă p l e c e .
O să-ţi t e l e f o n e z . N u p o t d e c i d e n i m i c p â n ă n u
şti c e p o s i b i l i t ă ţ i a v e m d e a î n t r e p r i n d e c e v a la
| d r a , d a r îţi v o i t e l e f o n a în f i e c a r e z i , îţi f ă g ă d u i e s c .
- încă aş m a i putea să v ă însoţesc. Există locuri
le în a v i o n . C i n e ştie d a c ă n u - i m a i b i n e . . .
Stephanie s c u t u r ă d i n c a p .
- Ţi-arn m a i s p u s , L e o n , t r e b u i e s ă f i m d o a r n o i
c a s ă n e lămurim cine s u n t e m şi c e u r m e a z ă s ă
j m , ş nimeni nu ne poate ajuta în această problemă.
;

Jure n e - a m v â r â t î n e a ş i , î n t r - u n fel s a u a l t u l , n o i
i e t r e b u i e s ă ne d e s c u r c ă m .
2*8 ^udith QMichael

— P o a t e v e ţ i r e u ş i . D a r p o a t e v e ţ i c o n s t a t a cftl
i m p o s i b i l . Şi î n t r e t i m p aţi p u t e a fi î n p r i m e j d i e D a c i
v ă d u c e ţ i la p o l i ţ i e . . .
— C u n e p u t i n ţ ă . Ţ i - a m e x p l i c a t : d a c ă n e - a m dum
la e i , î n t r e a g a p o v e s t e ar d e v e n i p u b l i c ă , şi Penny fl
Cliff ar... O h , D o a m n e ! ar citi d e s p r e m i n e în ziare, A\
a u z i d e s p r e m i n e la t e l e v i z o r , c ă i-am p ă r ă s i t . . . Ai zis c|
înţelegi asta, L e o n . Eu s u n t c e a c a r e t r e b u i e s ă le spunl,
— Şi c â n d v e i f a c e a s t a ?
— C â n d v o i şti c e s ă le s p u n . Şi în c e f e l .
— î n s ă , m a i î n t â i , p o r n i ţ i a m â n d o u ă în aceasll
a v e n t u r ă n e b u n e a s c ă , la L o n d r a , d u p ă c e m i - a i dec Iar dl
c ă eşti s ă t u l ă d e a v e n t u r i t r ă s n i t e .
— Dar s u n t e m î n p r i m e j d i e . T u î n s u ţ i ai a f i r m a t aMli
adineauri. S u n t e m nevoite să ne d u c e m acolo. j
— Da, perfect, asta înţeleg. Dar cel puţin lasă-inl
s ă v i n c u v o i . N u ştiu cât d e e f i c i e n t a ş fi c a apărător m
v o s t r u , î n s ă s-ar p u t e a s ă a v e ţ i n e v o i e d e ajutor. Om
u n d e ştiţi în c e v ă v â r â ţ i ?
A u z i r ă u l t i m u l a n u n ţ d e î m b a r c a r e în a v i o n .
— V o m fi a t e n t e . N u v o m păţi n i m i c ,
îl s ă r u t ă , f ă g ă d u i n d u - i d i n n o u :
— îţi v o i t e l e f o n a . T e i u b e s c , t e rog n u uita asta. T |
iubesc.
O mai ţinu îmbrăţişată câteva clipe.
— A ş v r e a s ă f a c a t â t e a p e n t r u t i n e ! D a r v a trebui
s ă - m i î n g ă d u i s ă te ajut.
— Ştiu.
î n c e r c a să-i p r o m i t ă că-i v a î n g ă d u i , c ă v o r faoi
f o a r t e m u l t e unul p e n t r u c e l ă l a l t , dar nu p u t e a făgădui
N u reuşi d e c â t s ă ş o p t e a s c ă :
— Iţi m u l ţ u m e s c c ă - m i s p u i a s t a . îţi m u l ţ u m e s c c|
v r e i să m ă a j u ţ i . A i , t e r o g , î n c r e d e r e în m i n e . Mă voi
strădui... Te iubesc.
(Regăsiri 249

[Jn a v i o n o g ă s i p e S a b r i n a s t â n d p e s c a u n u l d e
pă c u l o a r , c u m â i n i l e î m p r e u n a t e î n p o a l ă . îşi ridică
irea spre Stephanie.
M - a m g â n d i t c ă p o a t e preferi locul d e la f e r e a s t r ă .
>e m ă s u ţ a p l i a n t ă d i n t r e c e l e d o u ă s c a u n e c o n f o r -
d e p i e l e s e a f l a u u n p a h a r c u o r a n j a d ă , şi e a îl
să nu cadă, cât timp Stephanie trecu pe lângă el.
Da, mulţumesc. Mi-ar face plăcere să revăd
sul, fie şi d o a r d e s u s . E m u l t d e c â n d nu l-am m a i
grt. A r ă t c u m t r e b u i e ?
îabrina zâmbi.
Ca o femeie deghizată.
D a r e-n o r d i n e ?
Da, bineînţeles. Arăţi splendid.
In n o a p t e a p r e c e d e n t ă îşi a l e s e s e r ă î m b r ă c ă m i n t e a
jjvită p e n t r u l u n a o c t o m b r i e , la L o n d r a . S t e p h a n i e
un c o s t u m cu pantalon, dintr-o stofă de lână c e n u -
)e c a r e i-l c u m p ă r a s e M a x . A v e a o c r o i a l ă p e r f e c t ă
[ a d ă u g a s e o b l u z ă p e g â t şi o p ă l ă r i e d e f e t r u c u
r\ m a r i , t r a s ă m u l t în j o s p e s t e f r u n t e , a p r o a p e a t i n -
Pu-i o c h e l a r i i d e s o a r e . P ă r u l , î m p l e t i t î n t r - o c o a d ă ,
scunsese s u b pălărie. N u era d e l o c f a r d a t ă . Sabrina»
ibrăcată într-o rochie de lână vişinie, cu un triplu
d e p e r l e la gât, şi p u r t a o p e l e r i n ă a s o r t a t ă . P ă r u l
l e a în b u c l e lungi p e s t e u m e r i , iar m a c h i a j u l îi e r a
îtuat.
A r ă t ă m p e r f e c t , d e c l a r ă , şi îşi r i d i c ă privirile
s t e w a r d u l v e n i c u t a v a lui c u b ă u t u r i .
Madame Lacoste, voulez-vous un jus de fruits,
champagne^ ?
Jus, s p u s e S t e p h a n i e , u i t â n d u - i - s e d r e p t în o c h i .

Itdame Lacoste, voulez-vous un jus de fruits, ou du champagne?


fr. în original) = Doamnă Lacoste, doriţi un suc de fructe, sau
ipanie? (n.t.)
Şi d u p ă c e o s e r v i s e şi s e î n d e p ă r t a s e , e a îi z â m
S a b r i n e i , c o b o r â n d u - ş i g l a s u l şi v o r b i n d în e n g l e z ă :
— Nici m ă c a r nu s-a uitat la n o i .
— Pentru că nu s e m ă n ă m una cu alta; oricum, r
m u l t . Dar la L o n d r a n-ar t r e b u i s ă e x a g e r ă m . C r e d <; i
fi b i n e s ă nu f i m d e l o c v ă z u t e î m p r e u n ă .
— P â n ă c â n d v o m fi în s i g u r a n ţ ă . P e u r m ă . . .
U n g l a s a m p l i f i c a t î n c e p u s ă r o s t e a s c ă instrucţiuni
în f r a n c e z ă şi în e n g l e z ă , în t i m p ce a v i o n u l s e depail
d e p o a r t a „ p l e c ă r i " , şi S a b r i n a se a p l e c ă mai a p r o a p n l
s o r a e i , s p r e a-i a u z i ş o a p t a .
— ... Şi p e u r m ă nu voi m a i fi S a b r i n a L a c o s t e .
S a b r i n a s e u i t ă d i n c o l o d e e a , p e f e r e a s t r ă . Stali
liseră o î n ţ e l e g e r e t a c i t ă s ă n u v o r b e a s c ă d e s p r e viiio
Mai întâi vor face tot ce era posibil la L o n d r a , şi abia dup
a c e e a a v e a u s ă s e c o n f r u n t e u n a c u c e a l a l t ă . AmAr
d o u ă ş t i a u c ă a s t a e r a o l a ş i t a t e , d a r îşi d o r e a u acol
c â t e v a zile î m p r e u n ă , c a să r e d e s c o p e r e c e însemnasod
în t r e c u t u n a p e n t r u a l t a . Fiindcă orice-am tace, totul I
va schimba din nou. Şi nu ştiu absolut deloc cât A
multe vom reuşi să salvăm.
V ă z u v a s t a î n t i n d e r e a P a r i s u l u i î n c l i n â n d u - s e cM
5

a v i o n u l s e a p l e c ă p e o a r i p ă v i r â n d s p r e n o r d . Cupoţ
a u r i t ă a D o m u l u i Invalizilor s t r ă l u c e a în s o a r e l e diinl
neţii; î m p l e t i t u r a d e g r i n z i a T u r n u l u i Eiffel se profila pi
c e r u l d e u n a l b a s t r u p a l i d . S e g â n d i la G a r t h
a c u m se afla la H a g a , ţ i n â n d u - ş i c o m u n i c a r e a ş t i r
p a r t i c i p â n d la s e m i n a r i i , f ă c â n d p a r t e d i n c o m u n it*
o a m e n i l o r d e ştiinţă. ,Da, e s t e o c o n f e r i n ţ ă c a r e rr mul
5

ţ u m e ş t e , u n a d i n t r e c e i e m a i b u n e " , s p u s e s e ia t M
în s e a r a din a j u n . «Dar îmi e s t e g r e u să m ă c o n c c -inii
T o t c e v r e a u e s ă - r o i î n t â l n e s c s o ţ i a d u mir; . i . l|
„L'Hotel".»
Cinci zile de azi înainte. Mai am cinci zile în *
fiu Stephanie Andersen, soţia lui Garth, mama lui: v/w
(Regăsiri 2S1

\ţlui Cliff, o gospodină şi un proiectant de decoraţiuni

S
ioare din Evanston, statul Illinois.
a n g l i c a argintie a Senei ieşea şerpuitoare din
5

î n d r e p t â n d u - s e către câmpurile verzi şi, brusc,


irina fu c u p r i n s ă d e un s e n t i m e n t d e u ş u r a r e . E r a u
fe. C â m p i a şi c o m p l i c a ţ i i l e ei s e n t i m e n t a l e se a f l a u
fiii d e m e t r i m a i j o s , iar e l e d o u ă p l u t e a u p r i n t r - u n
Jiu s t r ă l u c i n d d e l u m i n a s o a r e l u i , î n t r - u n î n v e l i ş p r o -
p r a l c ă t u i t din p i e t r e , t a p i ţ e r i e şi m e t a l sclipitor şi
Li î m p r e u n ă .
S t e p h a n i e îşi î n t o a r s e p r i v i r i l e d e la f e r e a s t r ă şi-i
[Ini o c h i i .
S u n t e m l i b e r e . N u - i u l u i t o r ? Şi m i n u n a t ? A ş
I s ă p u t e m c o n t i n u a să z b u r ă m a ş a v r e m e . . . o h ,
ne îndelungată.
iMâinile li s e u n i r ă , d e g e t e l e li s e î m p l e t i r ă .
5— V a t r e b u i s ă v e d e m c u m s ă s i m ţ i m a c e l a ş i l u c r u
| n d v o m fi p e p ă m â n t , s p u s e S a b r i n a .
— Da, dac-am putea.
Btewardul reveni.
r— Madame Lacoste, madame Andersen, voulez-
]$ du vin? Du cafe? Nous avons une variete de
jfser/es... 1

Cafe et pâtisseries, c e r u S a b r i n a , şi S t e p h a n i e
Ină c a p u l în s e m n c ă d o r e a a c e l a ş i l u c r u .
6 e ţ i n u r ă d e m â n ă p â n ă c â n d el le a d u s e tăvi aşter-
| c u ş e r v e t e d e in, pe c a r e se a f l a u p a h a r e d e cristal
• ş t i d e p o r ţ e l a n , şi le oferi s ă - ş i a l e a g ă d i n t r e m u l t i -
e soiuri de produse de patiserie, prezentate într-un
^împletit. S t e w a r d u l le u m p l u c u c a f e a c e ş t i l e .

loteme Lacoste, madame Andersen, voulez-vous du vin? Du cafe?


$ avons une variete de pâtisseries... (Ib. fr. în original) = Doamnă
late, doamnă Andersen, doriţi vin? Cafea? A v e m un bogat
ment de produse de patiserie... (n.t.)
2S2 ^udith oMickael

— Merci, îi s p u s e S t e p h a n i e , a d r e s â n d u - i - s e apiil
Sabrinei:
— A d o r s ă f i u s e r v i t ă . O p a r t e d i n f a r m e c u l Lcndiai
e r a d o a m n a T h i r k e l l . Şi d e ş i î m i p l ă c e a s ă fiu singura m
L e o n la V e z e l a y , u n e o r i î m i e r a d o r d e madame Besi.nl
— Par a fi d i n acelaşi soi. î n c ă un lucru p e care I un
a v u t î n c o m u n în tot a c e s t a n . P r i e t e n u l v o s t r u R o b c f i i j
simpatic.
— O h , d a . N-a f o s t e x t r a o r d i n a r c ă a venit M
Vezelay înainte de plecarea noastră?
— D a , d a r n-a fost o î n t â m p l a r e . A v e n i t p e n t r u i <l*
ajutor. S e t e m e a c ă e u v o i g ă s i a c o l o u n a d e v ă r a t h.iot
şi-o î n t r e a g ă z ă p ă c e a l ă . . .
— Leon furios, s a u poate plecat...
— Şi noi d o u ă c u săbiile s c o a s e , s a u c a m a ş a cov»
o r i c u m , f i i n d u - n e f o a r t e g r e u s ă n e i u b i m u n a p e alta
R â s e r ă u ş o r a m u z a t e , a d u c â n d u - ş i a m i n t e r.ur
stătuse Robert în pragul uşii, îmbrăcat într-o cămaşă d
un r o ş u ţ i p ă t o r şi c u j e a n s a l b a ş t r i , u i t â n d u - s e grav d
la u n a la c e a l a l t ă , a p o i z â m b i n d şi d e s c h i z â n d u - ş i UM
braţele:
— Două femei uluitoare. Frumoase, inteligent
e n e r g i c e şi f o a r t e , f o a r t e n e b u n e .
— D a , s p u s e s e S a b r i n a . D a c ă ai v e n i t p e n t r u a n
s p u n e a s t a , află c ă a m d i s c u t a t t o a t e a s t e a , şi n u num
o dată.
— A m v e n i t s ă - m i o f e r a j u t o r u l . D a r s e p a r e că 4
d e s c u r c a ţ i p e r f e c t M ă l i n i ş t e ş t e f e l u l î n c a r e v ă ulii
u n a la a l t a . N u v - a ţ i p i e r d u t nici d r a g o s t e a , nici încn
derea.
P r i v i s e în j u r şi î n t r e b a s e :
— Şi L e o n ?
— L a a t e l i e r u l l u i , r ă s p u n s e S t e p h a n i e . V a fi a i c i l
c u r â n d , p e n t r u c i n ă . R ă m â i c u n o i , R o b e r t , nu-l aţji
A v e m o c a m e r ă în p l u s . .
— C u p l ă c e r e . ( S e u i t a s e m a i c u a t e n ţ i e la ea.) S-a
l i n a t cu c o ş m a r u r i l e în l e g ă t u r ă c u M o n t V e n t o u x ?
D a , d a r L e o n e s t e m i n u n a t , şi f a p t u l d e - a p l e c a
C a v a i l l o n a fost d e f o l o s . î n s ă ţ i - a m d u s d o r u l .
;— Şi eu ţ i - a m simţit l i p s a . O r ă ş e l u l n o s t r u e f o a r t e
jisitor f ă r ă s p o r o v ă i e l i l e şi lecţiile n o a s t r e d e b u c ă t ă -
Şi f ă r ă M a x . îl i u b e a m , s ă ştii. S t ă t e a m d e s e o r i d e
)ă. M ă vizita a p r o a p e - n f i e c a r e z i , u n e o r i c u t r e b u r i ,
[•de o b i c e i , d o a r c a s ă s t ă m la t a c l a l e ,
r - C e fel d e t r e b u r i ? î n t r e b a s e S a b r i n a .
fiobert e z i t a s e c â t e v a c l i p e , a p o i le e x p l i c a s e :
U - M ă a j u t a s ă i n t r o d u c pe a s c u n s tineri în ţările în
> d o m n e ş t e o m a r e s ă r ă c i e şi o p u t e r n i c ă r e p r e s i u n e
fică şi, c â n d e r a n e c e s a r , să-i s c o t d e - a c o l o .
B t e p h a n i e îl p r i v i s e u l u i t ă .
E- D a r el f ă c e a c o n t r a b a n d ă c u b a n i f a l ş i . D e - a s t a
taiam s ă m a i r ă m â n cu e l .
I— Stai puţin. ( R o b e r t î n c h i s e pentru scurt timp ochii.)

jj^e c a r e v e n e a şi p l e c a u : r e t u r n ă r L z i c e a e l . M ă
rieam e u c ă r e t u r n ă r i l e e r a u c a m m a r i . Şi Frick...
K f ă c e a b a n i i . M a x l-a n u m i t o d a t ă D u r e r - u l s ă u .
1

e a m c ă g l u m e ş t e , dar ar fi trebuit s ă m ă p r i n d : Durer


in g r a v o r n e m a i p o m e n i t . O h , M a x , M a x , t e - a m f o l o -
» i u b e a m , şi t u erai tot pe n u v o i a m s ă c r e d c ă e r a i .
a u toate indiciile, dar eu le-am ignorat fiindcă a m
Hat s ă nu ş t i u .
Sabrina s e g â n d i la G a r t h c a r e , la î n c e p u t , i g n o r a şi
jrticiile, a s t f e l î n c â t s ă p o a t ă c r e d e c ă S a b r i n a e r a
i lui. Dăm lumii o înfăţişare potrivită cu nevoile şi
iţele noastre, şi când nu izbutim, uneori numim
uşiia „dezamăgire , iar alteori „tragedie".
1

fer (Aibocht) (1471-1528) - pictor şi gravor german, mestru al


germane ( n . t )
2S* (^udith cMichael

— T r e c e a i tinerii în m o d f r a u d u l o s p e s t e granl
i n s i s t a s e S a b r i n a . în c e s c o p ?
— P e n t r u a-i a j u t a p e o a m e n i i s ă r m a n i s ă le re/i
d e s p o ţ i l o r . C a s ă - i ajut s ă s e o r g a n i z e z e şi s ă proi
t e z e , c â t e o d a t ă să-şi iâ î n a p o i p ă m â n t u l c e t r e b u i a sa
al lor, a l t e o r i , pur şi s i m p l u , p e p t r u a-şi p g t e a g o s p o i
ei înşişi s a t e l e , f ă r ă a m e s t e c u l u n o r s t r ă i n i . T o a t e aco
a c t i v i t ă ţ i s u n t , b i n e î n ţ e l e s , i l e g a l e în a c e l e ţ ă r i , astfel
a t u n c i c â n d g u v e r n e l e î n c e p s ă - ş i v â r e n a s u l , îi aduc
pe tineri a c a s ă . M a x m-a a j u t a t s ă a d u c o f a t ă cu pi
t i m p î n a i n t e d e - a fi u c i s . A fost o a d e v ă r a t ă a v e n t i
e r a m c a doi p u ş t i .
— O f a p t ă b u n ă , s p u s e p e n e a ş t e p t a t e Stephan
— Da, făcea multe fapte bune.
— N u . V r e a u s ă zic, ştiu că f ă c e a , d a r m ă g â n d m
la a l t c e v a . M i - a s p u s c ă f ă c u s e o f a p t ă b u n ă şi ca i
c a u z a ei îl g ă s i s e i n d i v i d u l a c e l a şi-l o m o r â s e . Spun
c ă f u s e s e un fel d e c o i n c i d e n ţ ă .
R o b e r t r ă m ă s e s e în p i c i o a r e , c u m â i n i l e î n d e s i
şi b ă r b i a - n p i e p t .
— J a n a , r o s t i s e în c e l e din u r m ă .
— - Poftim?
— T â n ă r a f e m e i e pe c a r e - a m r e a d u s - o în ţară. M
C o r l e y . Mi se p ă r u s e mie c ă e a şi M a x s e uitaseră ui
la altul î n t r - u n fel... ei b i n e , d o a r îmi t r e c u s e prin mln
dar a v u s e s e m i m p r e s i a c ă s e c u n o ş t e a u .
— C o r l e y , r e p e t a s e S a b r i n a . C u n o s c o Tabitha
un R a m s e y C o r l e y . El e p r o p r i e t a r u l u n o r fabrici,
M a n c h e s t e r . L o c u i e s c în K e n t .
— N u m e l e m a m e i ei este Tabitha, c o n f i r m a s e Robi
cu g l a s c o b o r â t . Mi l-a s p u s f a t a , o d a t ă . D a r J a n a o il
c r e t ă , nu t r ă n c ă n e ş t e d e s p r e a c t i v i t a t e a n o a s t r ă . Nu
v i n e s ă c r e d c ă i-ar fi s p u s oricui d e s p r e c i n e v a caroi
a j u t a , a ş a c u m s e - n t â m p l a c u M a x î n n o a p t e a aceea
(Regăsiri

r- Ei b i n e , v o m a f l a , h o t ă r â s e S a b r i n a . N e î n t r e -
j c u c e v o m î n c e p e la L o n d r a . A c u m ş t i m .
Ftob^rt le l u a s e m â i n i l e .
— A v e ţ i grijă, copiii m e i . S u n t e ţ i atât d e d r ă g u ţ e şi
l d e v i a ţ ă , dar n u ştiţi c ă - n l u m e e x i s t ă r ă u t a t e . Aţi
[rşit o f a p t ă n e b u n e a s c ă şi p r i m e j d i o a s ă c â n d v-aţi
Una a l t e i a l o c u l . A c u m t r e b u i e s ă fiţi e x c e s i v d e î n ţ e -
\ şi p r u d e n t e . (Le s ă r u t a s e p e f r u n t e şi S a b r i n a îi
fee s ă r u t u l c a pe o b i n e c u v â n t a r e . ) V ă d o r e s c n u m a i
L T r e b u i e s ă - m i s c r i e ţ i , s a u s ă - m i t e l e f o n a ţ i . Ar fi
kt s ă ne p i e r d e m unii pe alţii.

ivionul z b u r ă d e a s u p r a c â m p i i l o r î n t i n s e a l e Nor-
iei şi a p o i peste Canalul Mânecii, presărat cu
e a l b e , mici c a nişte fulgi de z ă p a d ă . Prin p a r t e a d e
, ferestrei, Sabrina vedea coasta Angliei. „Londra",
>usese-n g â n d . „ A c a s ă d u p ă atâta timp. Acasă,
ca, prietenii."
L V o m locui în C a d o g a n S q u a r e ? î n t r e b ă S t e ­
le.
%- D a , p e n t r u u l t i m a d a t ă . A m v â n d u t c a s a u n o r
mi ai A l e x a n d r e i , d a r n u v o r intra în p o s e s i e p â n ă . . .
Ai vândut-o? Ţi-ai vândut casa?
t A m o alta.
u v i n t e i e îi s c ă p a s e r ă d e pe b u z e m a i î n a i n t e ca
h a s ă le fi p u t u t o p r i . îşi l ă s ă c e a ş c a d e c a f e a p e
ţ ă , c u o m â n ă t r e m u r ă t o a r e . Cum vom izbuti să ne
I/T? de la a discuta despre cine suntem şi ceea ce
eză să facem?
t e w a r d u l le luă t ă v i l e . P r i n t r e p a s a g e r i s e p r o d u s e
e c a r e a g i t a ţ i e , în t i m p c e - ş i i n t r o d u c e a u m ă s u ţ e l e
i e r e i e d e p e c o t i e r e l e s c a u n e l o r , îşi p u n e a u la ioc
atoarele şi servietele, şi se p r e g ă t e a u d e a t e r i z a r e .
— Vrei s ă fii t u c e a c a r e s ă v o r b e ş t i c u JaruV
î n t r e b ă S a b r i n a p e S t e p h a n i e . T r ă i a i î m p r e u n ă cu Mu
e s t e r a ţ i o n a l c a t u s-o f a c i .
— Oh, da, dacă aşa vrei.
Şi a m â d o u ă ş t i u r ă c ă , s c h i m b â n d s u b i e c t u l , hoi.v
s e r ă î n c ă o d a t ă c ă p u t e a u s ă s e î m p i e d i c e s ă diswi
d e s p r e el a t â t a v r e m e c â t a m â n d o u ă v o i a u a s t a .
F a ţ a S t e p h a n i e i e r a î n t o a r s ă s p r e p a r t e a opui
S a b r i n e i . P r i v e a p ă m â n t u l v e n i n d u - l e în î n t â m p i n a m ,
s e g â n d e a la a t e r i z a r e a p e a e r o p o r t u l H e a t h r o w . „r
atât d e b i n e a i c i , s u s " , îşi s p u s e . „ A c u m v o i fi nevoil.i i
î n f r u n t s i t u a ţ i a . N u m a i c ă . . . n u s i n g u r ă . ^ M ă v a ,\\\\
S a b r i n a . N e v a s c o a t e e a din î n c u r c ă t u r ă . î n t r - u n fel M
altul."
C a s a d i n C a d o g a n S q u a r e e r a î n t u n e c o a s ă şi rua
p ă r â n d c ă s e g h e m u i e ş t e s p r e a s e a p ă r a d e ploam(
c u r g e a p o t o p d i n t r - u n c e r c a d e p l u m b . S a b r i n a 14
focul în c a m e r a d e zi, în v r e m e c e S t e p h a n i e s e duse Iu
d u p ă c u m p ă r ă t u r i şi r e v e n i c u a l i m e n t e p e n t r u prânz
m a s a d e s e a r ă . A m â n d o u ă s e s i m ţ e a u a c a s ă la eln
a c e l c a r t i e r şi-n a c e a c l ă d i r e , u m b l â n d f i r e s c prin toi|
c a m e r e l e , şi a m b e l e e r a u c o n ş t i e n t e d e ciudăţon|
s i t u a ţ i e i , dar nu o c o m e n t a r ă .
— Să-i t e l e f o n e z fetei? î n t r e b ă S t e p h a n i e . N-aş vr^
s ă f a c tot d r u m u l p â n ă - n K e n t , d a c ă e a e s t e plecata i
localitate.
— Ar p u t e a să a i b ă un a p a r t a m e n t î n o r a ş , sugij
Sabrina.
R ă s f o i c a r t e a de t e l e f o n şi z i s e :
— U i t e , e x i s t ă un J . C o r l e y în L o n d r a , în a p r o p o
de Berke'ey Square. Merită o încercare.
— Nu e d e p a r t e . C r e d c ă n-o s ă d a u nici un telului
M e r g la n o r o c .
— P â n ă te î n a p o i e z i voi p r e g ă t i m â n c a r e a pnnlj
cină.
(Regăsiri 2S7

I t e p h a n i e c h e m ă u n t a x i şi S a b r i n a o u r m ă r i c u
e a , m i r â n d u - s e cât d e în largul s ă u s e s i m ţ e a la
ra şi-n c a s a din C a d o g a n S q u a r e , d u p ă atât d e
ul t i m p p e t r e c u t a c o l o . „ D a r , d e c e n u ? " se î n t r e b ă ,
t i m p m i - a t r e b u i t m i e la E v a n s t o n ? "
i d u l a p u l din hol S t e p h a n i e g ă s i o h a i n ă d e p l o a i e
m b r e l ă , şi ieşi în f u g ă pe u ş a din fa{ă, spre taxiul care
>e. în t i m p c e î n a i n t a u c u g r e u p r i n t r a f i c u l i n t e n s ,
ita t u l b u r a t ă la străzi şi clădiri şi la u n d u i t o a r e l e
d e u m b r e l e . L o n d r a — f ă r ă v â r s t ă şi f a m i l i a r ă — îi
a i m p r e s i a c ă v e n i s e a c a s ă . Dar şi c â n d se u i t a s e
jaginile d i n E v a n s t o n , în a l b u m u l d e f o t o g r a f i i al
j n e i , s i m ţ i s e d o r u l u n u i c ă m i n c a r e e r a al e i . Şi
j v a i l l o n f u s e s e „ a c a s ă " . Iar a c u m „ a c a s ă " e r a la
flay — s a u o r i u n d e , c u L e o n .
)e se întâmplă cu mine? Nu sunt în stare nici să
care îmi este căminul?
i p a r t a m e n t u l J a n e i C o r l e y s e a f l a î n t r - u n bloc c e n u -
^iroind d e p l o a i e . S t e p h a n i e s u n ă la u ş ă ş i , c â n d
fcs t â n ă r v o r b i prin i n t e r f o n , s p u s e :
r S u n t o p r i e t e n ă a lui R o b e r t C h a l o n .
}e a u z i un z b â r n â i t . D e s c h i s e u ş a şi u r c ă d o u ă
j. J a n a o a ş t e p t a . S l ă b u ţ ă şi b l o n d ă , î m b r ă c a t ă c u
jpning şi î n p i c i o a r e cu nişte c i o r a p i g r o ş i , î n c ă m a i
( s p r â n c e n e l e r i d i c a t e d e u i m i r e a pe c a r e i-o p r o d u -
prezentarea Stephaniei.
c e a s t a îi î n t i n s e m â n a .
r S a b r i n a L a c o s t e . Şi d u m n e a t a eşti J a n a C o r l e y ?
r e ţ i n u m â n a , î n d e m n â n d - o să intre în a p a r t a m e n t .
p l ă m p i l e e r a u a p r i n s e , iar în v a t r a u n u i ş e m i n e u
B un foc d e g a z e . T u l b u r a r e a p e c a r e o s i m ţ i s e în
j i i s p ă r u s e : a c u m e r a p u t e r n i c ă şi s i g u r ă pe s i n e ,
|rece f ă c e a c e v a c e e a şi S a b r i n a p u s e s e r ă la c a l e
dună.
— S u n t o p r i e t e n ă a lui R o b e r t . A m locuit pân.i
c u r â n d la C a v a i l l o n . T r ă i a m c u un b ă r b a t p e n u m o A
L a c o s t e . D a r c r e d c ă d u m n e a t a îl c u n o ş t e a i s u b n u n
de Max Stuyvesant.
J a n a s e d e p ă r t a p u ţ i n d e e a şi e x p r e s i a îi dnv
prudentă.
— M a x S t u y v e s a n t a murit.
— S-a crezut că a murit. Locuia în Cavaillon
a s t a . L-ai î n t â l n i t a c o l o , c â n d erai c u R o b e r t .
— Dar n-am s p u s nimic. A d i c ă , nu i-am s p u s ca I
r e c u n o s c u t . Era e v i d e n t c ă n u i-ar fi c o n v e n i t . Bănim
c ă R o b e r t nu ştia. Şi c r e d e ţ i - m ă c ă eu p u t e a m înţnii
d e c e . D a c ă a ş fi fost a m e s t e c a t ă în a f a c e r e a aia
W e s t b r i d g e , şi e u a ş fi v r u t s ă m ă d a u la f u n d . :,ii
î n c h i p u i a m c ă p o a t e f ă c e a u n fel d e p e n i t e n ţ ă pnn
învârtelile de până atunci.
— Penitenţă? repetă întrebător Stephanie.
— P ă i , s i g u r , d o a r l u c r a î m p r e u n ă c u Robert J
c ă ei m - a u s c o s d i n C h i l e ? B a c h i a r a u f ă c u t - o ca p<
r u t i n ă , e r a c a - n f i l m e , c â n d m - a m p o m e n i t înculi
î n t r - u n d e p o z i t d i n M a r s i l i a . R o b e r t l-a î m b ă t a t atAI
t a r e p e p a z n i c , î n c â t M a x a reuşit să-i ia a c e s t u i a chn
şi p e u r m ă a u s p a r t l a d a în c a r e m ă ascunsesnn
N i c i o d a t ă în v i a ţ a m e a n u f u s e s e m a ş a d e b u c u r o n s l
v ă d f a ţ a c u i v a . A ş a d a r , d a c ă M a x l u c r a împreuna
R o b e r t , î n s e a m n ă c ă s ă v â r ş e a o f a p t ă b u n ă , şi mii
zis c ă p o a t e î n c e r c a s ă c o m p e n s e z e c u m v a chestia
W e s t b r i d g e - u l şi c e a l t c e v a o m a i fi f ă c u t . Ştiţi, du
W e s t b r i d g e , t o a t ă l u m e a a p u s î n s e a m a lui colon
i n c r e d i b i l e i s p r ă v i . Mai m u l t d i n i n v i d i e , c r e d . C a şi o
ş i - a r fi trăit p r o p r i i l e lor î n c h i p u i r i . I e r t a ţ i - m ă , nu vi
oferit n i m i c . Doriţi un c e a i ? S a u s u p ă ? î n c ă l z e s c pu|
p e n t r u m a s a d e s e a r ă : o r i c e , c a s ă m ă î n c ă l z e s c . Uri
l u n a o c t o m b r i e : d i n t r - o d a t ă v i n e i a r n a . C e mânca|i
lângă ceai?
(Regăsiri 2S9

- N i m i c , nu v r e a u n i m i c , m u l ţ u m e s c . S u n t i n v i t a t ă
v a j a c i n ă . Dar t r e b u i e s ă t e î n t r e b c e v a .
- î n l e g ă t u r ă c u M a x ? El v - a t r i m i s aici?
- î n c e r c s ă aflu d a c ă d u m n e a t a i-ai s p u s c u i v a că
ăzut la M a r s i l i a .
- N u , b i n e î n ţ e l e s c ă n u . . . O h ! Ei d a , d e f a p t a m
, N-ar fi t r e b u i t , d a r A l a n m i - a p r o m i s s o l e m n c ă n u
ipeta n i m ă n u i . N u n e v ă z u s e m d e m u l t ă v r e m e şi
r a m . . . ei b i n e , ştiţi d u m n e a v o a s t r ă , e r a m f o a r t e
a t ă şi, n u - m i d a u s e a m a c u m , d a r m i - a s c ă p a t . N-a
u r m ă r i rele p e n t r u M a x , nu-i a ş a ? N u - m i pot î n c h i -
um ar fi p u t u t a v e a .
U Cine este Alan?
r L o g o d n i c u l m e u . A l a n L e t h r i d g e . Ei, d e f a p t n u - i
l o g o d n i c u l m e u , dar a ş a - i zic e u c â t e o d a t ă , c â n d
l d r a g . Dar, ştiţi, m i - a f ă g ă d u i t c ă nu v a s p u n e
hui şi s u n t s i g u r ă c ă ş i - a r e s p e c t a t c u v â n t u l . D a c ă
o să-l î n t r e b .
f- A ş p r e f e r a să-l î n t r e b e u î n s ă m i . D a c ă - m i e x p l i c i
-l pot g ă s i .
a n a se î n c r u n t ă .
- S-a î n t â m p l a t c e v a ?
ţi C a u t d o a r u n e l e i n f o r m a ţ i i . Şi m i - a r fi d e f o l o s s ă
A cu Alan.
t Bine.
B a p r o p i e d e b i r o u şi se opri l â n g ă el, n e h o t ă r â t ă ,
i d i c ă din u m e r i .
r P r e s u p u n c ă A l a n îşi p o a t e p u r t a s i n g u r d e g r i j ă ,
c r i s e p e un c a r n e t c e v a şi-i î n t i n s e fila S t e p h a n i e i ,
rând:
- p e obicei, este acasă după patru,
îţi m u l ţ u m e s c .
p n a o c o n d u s e p â n ă la u ş ă .
V C â n d îl m a i v e d e ţ i , s a l u t a ţ i - l pe M a x d i n p a r t e a
\ Nu-mi pasă dacă vrea să stea ascuns sau nu.
260 t^udith oMichael

P e n t r u m i n e a f ă c u t c e v a b u n şi-i v o i fi î n t o î d e a u
recunoscătoare.
— îţi m u l ţ u m e s c , r e p e t ă S t e p h a n i e . M ă b u n
ceea ce-mi spui.
Din n o u în t a x i , privi f ă r ă să v a d ă prin fereastra u
d e p l o a i e , g â n d i n d u - s e la M a x , p e c a r e R o b e r t îl mhi
şi J a n a îl a c c e p t a s e , c a r e î n c e r c a s e s ă d o m i n e .,i
c o n t r o l e z e t o t u l şi p e toţi c e i d i n p r e a j m a lui, c a r e tr.il
d u p ă propriile sale legi, fie că f ă c e a f a p t e bune n
î n c ă l c a l e g e a . S a chiar au făcut-o ca pe o treaba
rutină, era ca-n filme. „ N u - l p u t e a m i u b i " — îşi z i , o
g â n d — „ d a r a ş fi p u t u t î n c e r c a să-l c u n o s c mai tur
să-l î n ţ e l e g . A ş v r e a s ă fi î n c e r c a t . "
S a b r i n a p u s e s e m a s a î n c a m e r a d e zi ş i , îna: ;to
a lua loc, S t e p h a n i e se î n c ă l z i la f o c . V â n t u l şuierător
ploaia aveau darul de a crea impresia că încăperea i
un a d ă p o s t c o n f o r t a b i l , t ă c u t şi u s c a t , iar c â n d SabfH
t u r n ă v i n a l b în d o u ă p a h a r e , S t e p h a n i e o f t ă .
— E-atât d e b i n e ! P o a t e - a m r e u ş i s ă o p r i m timj
în loc p e n t r u c â t ă v a v r e m e .
— D a , î n t r u n a n e g â n d i m la a s t a .
S a b r i n a u m p l u a m b e l e farfurii c u s u p ă d i n castij
şi S t e p h a n i e i îi t r e c u prin m i n t e c o n s t a t a r e a c ă soni
se c o m p o r t a ca o g a z d ă c a r e , în propria-î c a s ă , roart
v i n , s e r v e ş t e s u p a . Oare a şi hotărât că se va înnfK
aici? Ce vrea, de fapt?
— P o v e s t e ş t e - m i c u m a f o s t la J a n a , o ruj
Sabrina.
Şi în t i m p c e a s c u l t a s c u r t a r e l a t a r e , s e gândea o
d e b i n e a r ă t a S a b r i n a , c e p l i n ă d e s i g u r a n ţ ă pari
r e d â n d c o n v e r s a ţ i a a v u t ă . Oare crede că poale tm
orice doreşte, cu Penny, cu Cliff şi cu Garth, cm i
Leon? Cu mine? Doar nu-şi închipuie că eu vei pl&c
pur şi simplu, de lângă ei; acum ştie ce-nseanni\
pentru mine.
(Regăsiri 26)

— Vrei s ă v o r b e ş t i t u c u e l ?
I— O h , n u , e r â n d u l t ă u . D o a r d a c ă p r e f e r i s ă n-o
\ L-ai î n t â l n i t v r e o d a t ă ?
— A m cunoscut-o pe m a m a lui, însă niciodată nu
Si f o s t s i m p a t i c ă , X a n t h i a L e t h r i d g e . D i n c â t e - m i
ntesc, n i m e n i n u - i s p u n e a v r e o d a t ă c e v a , f i i n d c ă e a
>ra î n s t a r e să-şi ţ i n ă g u r a : c u p r i m u l prilej, ş t i r e a ar
%\ î m p r ă ş t i a t ă în î n t r e a g a L o n d r ă . ( P r i v i r e a i-o î n t â l n i
fea a S t e p h a n i e i . ) P o a t e - i o c a r a c t e r i s t i c ă a f a m i l i e i ,
bi t e l e f o n a b ă i a t u l u i : d a c ă - i î n o r a ş , îl v o i v i z i t a

ftlan Lethridge locuia într-o casă londoneză plină de


Ule la c a r e r e n u n ţ a s e r ă părinţii l u i .
r- O r i b i l t a l m e ş - b a l m e ş , n u - i a ş a ? îi s p u s e S a b r i -
)e un ton de conversaţie, în timp ce-o c o n d u c e a în
i.
Era î n a l t şi s l a b , c u o faţă f r u m o a s ă şi v i o a i e , î n c a -
\ d e u n p ă r l u n g . P u r t a n i ş t e j e a n s i a l b a ş t r i şi o
ă d e trening mult prea mare pentru el.
K- N u - i d e m i r a r e c ă s - a u d e s c o t o r o s i t d e t o a t e
a, îşi u r m ă el v o r b a , d a r e u s u n t p r e a l e n e ş c a s ă - m i
) ă r a l t e l e , şi o r i c u m nu m - a ş p r i c e p e la a ş a c e v a .
pt o prinţesă care s ă m ă s a l v e z e şi s ă t r a n s f o r m totui
sin p a l a t . N u luaţi loc, d o a m n ă A n d e r s e n ? C u c e v ă
I d e f o l o s ? î m i a m i n t e s c c - a m î n t â l n i t - o c u mult t i m p
*mă p e s o r a d u m n e a v o a s t r ă ; u n d e v a , d a r nu m a i
Dine u n d e .
î a b r i n a s e a ş e z ă p e m a r g i n e a u n u i t a b u r e t şi
Dtă p â n ă s e i n s t a l a şi el pe u n s c a u n a l ă t u r a t ,
h- î n c e r c s ă - l g ă s e s c p e M a x S t u y v e s a n t , şi m ă
i e a r c c ă - i posibil s ă m ă poţi a j u t a d u m n e a t a .
— M a x ? Max Stuyvesant? Ce tot vorbiţi?
Jrmă o tăcere sub care se ascundea o profundă
iţie. S a b r i n a a p r o a p e c ă a u z e a g â n d u r i l e p e c a r e
t â n ă r u l le f r ă r f i â n t a î n m i n t e , n e h o t ă r â n d u - s e ce <;<
să a l e a g ă .
— A s t a - i un fel d e g l u m ă , s a u c e ? M a x a murit.
— S - a p r e s u p u s c-ar fi m u r i t . Dar n-ai descopi
chiar d u m n e a t a că trăieşte?
— E u ? E u n - a m d e s c o p e r i t n i m i c . C u m a ş fi puii
Nici n u - l c u n o ş t e a m . N u l - a m v ă z u t n i c i o d a t ă . AdK
l-am î n t â l n i t din c â n d în c â n d , v r e a u s ă zic, a ş a cum
î n t â l n e s c o a m e n i i , ştiţi şi d u m n e a v o a s t r ă , la petroo
s a u la c u r s e , d a r n i c i o d a t ă n - a m s c h i m b a t măciif
v o r b ă c u e l . D e f a p t , a b i a l-aş r e c u n o a ş t e , daca I
vedea.
— D a r c r e d c-ai a u z i t că-i în v i a ţ ă şi i-ai s p u s cuiy
— N u - i a d e v ă r a t . ( A r u n c ă o p r i v i r e s p r e tav|
a ş t e p t â n d d e - a c o l o v r e u n ajutor.) V r e a u s ă zic, n-|
a u z i t c-ar fi în v i a ţ ă , a ş a c ă , f i r e s c , n-aş fi putut spui
nimănui nimic.
— C r e d c ă t o t u ş i c u i v a i-ai s p u s . Şi e s t e imporli
s ă - m i m ă r t u r i s e ş t i cui a n u m e .
— N i m ă n u i ! Uite c e - i , d o a m n ă A n d e r s e n , îmi pi
r ă u , d a r î n m o d clar nu v ă pot a j u t a , a ş a c ă d a c ă n-,jv(
a l t c e v a . . . v r e a u s ă zic, i e r t a ţ i - m ă c ă s u n t g r o s o l a n , dai
S e ridică în p i c i o a r e , p r i v i n d în j o s s p r e e a .
S a b r i n a s e r i d i c ă şi e a , l â n g ă e l . I n d i v i d u l nti
î n t r - a d e v ă r , g r o s o l a n şi s i n g u r u l m o t i v al u n e i astfol j
purtări era frica.
— N u - i v o r b a d e o j o a c ă , A l a n . E s t e c e v a sorit
D e f a p t , c i n e v a ar p u t e a fi î n p r i m e j d i e . . .
în o c h i i t â n ă r u l u i s e a p r i n s e o s t r ă f u l g e r a m (
p a n i c ă şi, s t r â n g â n d u - ş i buzele cu încăpăţânam, I
îndreptă spre uşă.
„ U n e ş e c " , g â n d i S a b r i n a . C e l p u ţ i n , u n eşec pM
c â n d e a şi S t e p h a n i e v o r d e c i d e cât d e m u l t să-i spui
lui A l a n . îl u r m ă c ă t r e i e ş i r e şi a d ă u g ă , d e astă-dd
p e un t o n d e g a j a t :
— D a c ă - ţ i a m i n t e ş t i c e v a , t e rog s ă - m i t e l e f o n e z i .
;uiesc în c a s a l a d y - e i L o n g w o r t h , şi v o i m a i r ă m â n e
ilo c â t e v a z i l e .
— Nu există nimic ce mi-aş putea aminti.
S a b r i n e i i s e p ă r u c ă - l a u d e p e Cliff, c â n d m o r m ă i a
)ufnat, s i m ţ i n d u - s e v i n o v a t .
; — M i n t e şi nici m ă c a r nu s e p r i c e p e să m i n t ă b i n e
li s p u s e S t e p h a n i e i , c â n d a j u n s e a c a s ă .
— Este înspăimântat? întrebă S t e p h a n i e . De ce
i m e s-ar t e m e ?
; — Poate de J a n a . Dacă J a n a este prinţesa pe
e - o a ş t e a p t ă , n-ar v r e a c a e a s ă ş t i e c ă el n u ş i - a
pectat promisiunea, mai ales dacă există consecinţe
y e . T r e b u i e s ă h o t ă r â m cât d e m u l t s ă - i s p u n e m ,
Hă v r e m s ă f a c e m s ă - ş i d e a d r u m u l la g u r ă .
r— D e c e să n u - i a d u c e m la c u n o ş t i n ţ ă î n t o c m a i c e
a î n t â m p l a t lui M a x ?
: — Fiindcă...
S a b r i n a s e ridică s ă m a i p u n ă un b u ş t e a n în f o c . S e
iu a m â n d o u ă în c a m e r a d e zi d e la e t a j , u n d e - ş i
t e c e a u c e a m a i m a r e p a r t e din t i m p . P e r d e l e l e e r a u
^e, f o c u l a r u n c a l u m i n i p â l p â i t o a r e p e f e ţ e l e lor,
vdu-!e n u a n ţ e a r ă m i i ; pături d e c a ş m i r le a c o p e r e a u
) u n c h i i ; S a b r i n a s t ă t e a l u n g i t ă p e u n ş e z l o n g , iar
p h a n i e — g h e m u i t ă î n t r - u n f o t o l i u . Pe m ă s u ţ a d i n t r e
e r a un s e r v i c i u d e c e a i ş i , d i n c â n d în c â n d , c e l e
Ă s u r o r i îşi z â m b e a u , p e n t r u c ă e r a a t â t d e b i n e s ă
m p r e u n ă , în locul a c e s t a c a l m şi i n t i m .
I — . . . f i i n d c ă nu c r e d c-ar t r e b u i s ă s p u n e m n i m ă n u i .
\ — D e c e n u ? C u m a m p u t e a d e s c o p e r i c i n e l-a
)is p e i n d i v i d u l a c e l a , d a c ă nu le s p u n e m o a m e n i l o r
S-a î n t â m p l a t ?
; — N u ş t i u . Insă c o n s i d e r că-i m a i b i n e s ă n u s p u -
n n i m ă n u i , cel puţin d e o c a m d a t ă . A ş a simt. D a c ă v r e i ,
2b* oŞudith QMichael
—— —————— • —
p u t e m s ă m a i v o r b i m d e s p r e a s t a . î m i p a r e r ă u c ă mi |l
pot o f e r i u n m o t i v .
— N u , e-n o r d i n e . A m î n c r e d e r e î n t i n e .
S t e p h a n i e s e a p l e c ă şi ridică î n v e l i t o a r e a c a r e păstr*
c a l d c e a i n i c u l şi u m p l u iar c e l e d o u ă c e ş t i . A p o i revon!
la s u b i e c t u l în d i s c u ţ i e :
— D a r d a c ă A l a n n-o să-ţi s p u n ă n i m i c , ce \\%
rămâne de făcut?
— V o m v o r b i c u L a z l o şi C a r r . N u ştiu c â t d e apro*
piaţi îi e r a u lui M a x , d a r ştim c ă lucrau p e n t r u el şi că sny
c e r t a t în l e g ă t u r ă c u a f a c e r e a lor c u f a l s u r i l e . Poate Io i
v o r b i t c i n e v a d e s p r e M a x , s a u l e - a p u s î n t r e b ă r i ni
păreau ciudate, sau... Oh!
— Ce-i?
— T o c m a i m i - a m a m i n t i t c e v a . C e l m a i bizar lucru,
î n t r - o z i , în p r i m ă v a r a t r e c u t ă , c â n d m ă a f l a m aici, Don*
t o n a v e n i t la „ A m b a s s a d o r s " şi m - a î n t r e b a t dac m
a v u t v r e o v e s t e d e la M a x .
— Vreo veste de la Max?
— D a , a m c r e z u t c - a - n e b u n i t . D a r c â n d i-am ropld
cat c ă M a x m u r i s e , el a s p u s c ă e r a presupus mort. d*f
c ă n i c i o d a t ă n u i s e g ă s i s e c a d a v r u l . Şi~şi î n c h i p u i s o o|
s-ar fi p u t u t s ă - m i t e l e f o n e z e m i e .
— C a m î n s p ă i m â n t ă t o r , n u ? Şi c e i-ai zis?
— C ă M a x e r a p r i e t e n u l lui, a ş a c ă d a c - a r fi în vi,i||
lui i-ar fi telefonat, n u S t e p h a n i e i A n d e r s e n , în America, ţ
a t u n c i a s p u s . . . stai o c l i p ă , s ă - n c e r c s ă - m i amintesc ,
A s p u s : „Ei bine, d a c ă iese la s u p r a f a ţ ă şi pe urmă şi-|,
c e r u t s c u z e c ă s e e x p r i m a s e în felul a c e s t a — daol|
a p a r e şi d a c ă s e î n t â m p l ă s ă t e s u n e , a n u n ţ ă - m ă . Nuj
ştiu d e c e , d a r n u p o t c r e d e c-a m u r i t c u a d e v ă r a t . înlnl»
d e a u n a mi s-a p ă r u t c ă - i i n d e s t r u c t i b i l . " Şi m a i e covi,j
Stephanie. Cred că-i era frică.
— Frică de ce?
— N u ş t i u . D a r îi v o i t e l e f o n a .
(Regăsiri

V o r b i la t e l e f o n p e s c u r t , a p o i î n c h i s e r e c e p t o r u l .
— E la v â n ă t o a r e în G e r m a n i a . S e î n t o a r c e v i n e r i .
— D a , d a r n u p u t e a şti r e a l m e n t e c e v a , nu-i aşa?
i d o a r un soi d e a i u r e a l ă . O b i ş n u i e ş t e D e n t o n s ă f a c ă
ruri t r ă s n i t e ?
— C â n d m - a m c ă s ă t o r i t c u el nu e r a n e b u n , d a c ă
a vrei s ă s p u i . Şi n u s-ar fi t e m u t f ă r ă m o t i v . Ei b i n e ,
d i s c u t a c u el v i n e r i . S a u , e v e n t u a l , s ă discuţi t u . S-ar
e a s ă fie m a i b i n e . Dar m a i întâi îl v o m găsi pe R o r y
rr, s a u p e Ivan L a z l o . P o a t e p e a m â n d o i .
A ş e z â n d u - s e la b i r o u l e i , S a b r i n a îl s u n ă p e M i c h e l
rnard şi p e J o l i e F a n t o m e , c a r e s c r i s e s e r ă a r t i c o l e l e
2iar prin c a r e d ă d e a u în v i l e a g m a t r a p a z l â c u r i l e d e la
Bstbridge I m p o r t s " şi a l e lui M a x S t u y v e s a n t .
F — S u n t în C a n a d a , în i n t e r e s d e s e r v i c i u , d o a m n ă
d e r s e n , îi s p u s e a d j u n c t u l lor. V ă p o t fi d e f o l o s c u
fa?
Şi d u p ă c e S a b r i n a îi e x p l i c ă ce a n u m e d o r e a , îi
punse:
»— C a r r şi L a z l o s e află a m â n d o i la L o n d r a , la î n c h i ­
d e a W o r m w o o d S c r u b s , pe S h e p h e r d s B u s h . S u n t în
ipa c e l o r cu c o n d a m n a r e pe v i a ţ ă , a ş a c ă , ştiţi, nu li
îngăduie decât o singură AV — iertaţi-mă, aprobare
v o r b i t o r — p e l u n ă , şi a c e a s t a - i d o a r d e n o u ă z e c i d e
i u t e . A s t f e l v a t r e b u i să aflaţi d a c ă ş i - a u primit v i z i t a
o c t o m b r i e . E s t e p o s i b i l s ă n u şi-o fi p r i m i t , d e o a r e c e
Hem a b i a la î n c e p u t u l lunii. D a c ă m a i a v e ţ i n e v o i e d e
ie, p e n t r u i n d i f e r e n t c e , v ă rog s ă - m i t e l e f o n a ţ i . V ă
iz s u c c e s .
' — S u n t la L o n d r a , s p u s e S a b r i n a . în î n c h i s o a r e a
i r m w o o d S c r u b s . N u - i d e p a r t e : pe S h e p h e r d s B u s h ,
iartierul d e v e s t . S ă n e o c u p ă m f i e c a r e d e c â t e u n u l ?
! — Oh, da, de ce nu?
j S e p r i v i r ă şi i z b u c n i r ă în r â s .
\ — Iţi a d u c i a m i n t e d e Dimitri? î n t r e b ă S t e p h a n i e .
266 ^udith cMichael

— Şi T h e o , s ă r m a n u l T h e o , bietul n o s t r u . . .
— ... ş o f e r . Şi p e t r e c e r i l e a c e l e a , c u î n o t , c â n d una
d i n t r e noi p l o n j a , şi n i m e n i n u ş t i a . . . — C a r e din noi
i e ş e a la c e l ă l a l t c a p ă t al b a z i n u l u i .
— Şi s e c r e t a r a a c e e a a a m b a s a d e i , c a r e n e ceriu
c ă n e d ă d e a m m e r e u u n a d r e p t c e a l a l t ă , şi t u spunerii
— S p u n e a m : „ E u s u n t S a b r i n a , d o m n i ş o a r ă Demn
g e r , i a t - o p e S t e p h a n i e " , şi e a se î n f u r i a a t â t de tatu
î n c â t d o a r c ă nu s e a s f i x i a , cu c e l e o p t s p r e z e c e rânduri
d e p e r l e a l e e i , c u c a r e s e î m p o d o b e a zilnic...
R â d e a u şi se a r u n c a r ă u n a în braţele celeilalte, şi na
ţinură astfel, strâns, bucurându-se că erau împreună.
— E la fel ş i - a c u m , ş o p t i S t e p h a n i e . N u s-a pierdui
nimic.
„ B a d a , s-a p i e r d u t " , g â n d i S a b r i n a c u amărăciun»
D a r n u - ş i rosti g â n d u l , d e o a r e c e nu v o i a s ă distrug»
p l ă c e r e a a c e s t u i t i m p p e t r e c u t î m p r e u n ă . î n momentul
d e f a ţ ă e r a u i m p l i c a t e î n t r - o v â n ă t o a r e , u r m ă r i n d ou
a t e n ţ i a şi î n c â n t a r e a c a r e , o d i n i o a r ă , c o n s t i t u i s e r ă cola
m a i i m p o r t a n t e l u c r u r i d i n v i a ţ a lor, a s t f e l î n c â t acoal
s c u r t r ă s t i m p d e v e n e a , el î n s u ş i , cel m a i i m p o r t a n t luciu
d i n v i a ţ a lor — a t â t a cât a v e a să d u r e z e .
Dar prea multe schimbări au intervenit. Şi acum
este ultima dată. Niciodată nu vom mai trăi asemenoâ
clipe.

V o r b i t o r u l d e la î n c h i s o a r e a W o r m w o o d S c r u b s ern
o î n c ă p e r e î n g u s t ă şi j o a s ă , c u o m a s ă l u n g ă pentru
d e ţ i n u ţ i şi vizitatorii lor. P a z n i c i i m p a s i b i l i u r m ă r e a u cu
a t e n ţ i e , g a t a s ă s u r p r i n d ă c e a m a i m i c ă m i ş c a r e noo
b i ş n u i t ă . Pe m ă s u r ă c e s o s e a u v i z i t a t o r i i , zgomotul
c r e ş t e a , g l a s u r i l e s e r e v e r b e r a u p e p e r e ţ i i c e n u ş i i , ca 91
p e p a r d o s e a l ă şi t a v a n — şi e l e tot c e n u ş i i . C â n d păşi IM
cameră, Sabrina avu impresia că întreaga lume devn
n i s e c e n u ş i e , a b s o r b i n d p â n ă şi c u l o a r e a c o s t u m u l u i ai
(Regăsiri 267

\ stofă ecosez, albastru cu verde, a pălăriei albastre


a m ă n u ş i l o r ei din p i e l e a l b a s t r ă . Iar c â n d îşi s c o a s e
i n u ş i l e , m â i n i l e îi p ă r u r ă c a d a v e r i c e , în l u m i n a a c e e a
iertătoare.
P r i n u ş a d e la c a p ă t u l cel m a i î n d e p ă r t a t al s ă l i i ,
ră Rorry Carr, î m b r ă c a t în c e n u ş i u . Părul c ă r u n t îi era
tezit peste cap, dar constituia singurul lucru ce mai
măsese din impecabilul comerciant cu obiecte de artă
i c a r e şi-l a m i n t e a S a b r i n a . P i e l e a g â t u l u i îi a t â r n a î n
te, ochii îi erau adânciţi în orbite şi nu-şi g ă s e a u o d i h n a ;
mgile d e s u b ei a l c ă t u i a u d o u ă s e m i l u n e ce-i c o b o r a u
iste obraji. î n s ă glasul îi era a p r o a p e n e s c h i m b a t : la fel
i o n c t u o s , de p a r c ă şi l-ar fi u n s în m o d r e g u l a t c u u l e i .
— D o a m n ă A n d e r s e n ! Sunt foarte bucuros să vă
i/ăd. D e m u l t ă v r e m e a m vrut să v ă e x p l i c p r o f u n d e l e
3le r e g r e t e p e n t r u m o a r t e a l a d y - e i L o n g w o r t h . S p e r
i c e r c ă m ă veţi c r e d e d a c ă v ă s p u n c ă n - a m a v u t
icât a d m i r a ţ i e şi a f e c ţ i u n e f a ţ ă d e d â n s a . N i c i o d a t ă
a m ştiut c ă a v e a s ă fie pe iaht, c â n d Ivan a v e n i t c u
o p u n e r e a a c e e a n e b u n e a s c ă a lui. B i n e î n ţ e l e s c ă e u
I a v e a m nici o i n f l u e n ţ ă a s u p r a c o m p o r t ă r i i lui i n f a n t i l e
d i s t r u c t i v e , dar, d a c - a ş fi ştiut, a ş fi p u t u t î n c e r c a s ă - l
iresc. M ă b â n t u i e m e r e u r e m u ş c a r e a c ă e r a p o s i b i l c e l
iţin s ă - n c e r c .
[ — Nici o i n f l u e n ţ ă , r e p e t ă în ş o a p t ă S a b r i n a .
Ziarele relataseră că Rorry Carr fusese recunoscut
i p r i n c i p a l v i n o v a t — c o m p l i c e , a j u t o r şi e x e c u t a n t al
i r ş a v e i c r i m e — şi a c u z a t d e o m u c i d e r e .
— A b s o l u t nici u n a . L a z l o — c o n t i n u ă C a r r , c o b o -
ndu-şi glasul — e s t e o brută, nimeni nu p o a t e trata cu
; î n s ă e u , c a un prost, l-am crezut şi i-am acordat î n -
e d e r e , iar a c u m p l ă t e s c p e n t r u p r o s t i a m e a , f i i n d silit
t v ă p r e z i n t c o n d o l e a n ţ e în a c e s t m e d i u d e p r i m a n t .
S a b r i n a s t ă t e a pe s c a u n u l dur de fier, cu spătar drept,
£ e m â n d u - ş i mâinile pe m a s ă . î n c ă p e r e a se u m p l e a t o t
268

m a i m u l t şi l a r m a z e c i l o r d e v o c i c a r e ţ i p a u , î n j u m ,
c e r e a u , i m p l o r a u , îi o b l i g a p e toţi s ă v o r b e a s c ă m a l larn,
p e n t r u a s e f a c e auziţi d i n c o l o d e l ă ţ i m e a m e s e i . Se miA
la f a ţ a d i s t r u s ă a lui R o r y C a r r şi î ş i s p u s e c ă acm.ta
f u s e s e p ă r t a ş c u L a z l o la u c i d e r e a a p a i s p r e / n n
o a m e n i şi la î n c e r c a r e a d e a o u c i d e p e s o r a ei.
aştepta să-l urască, însă nu s i m ţ e a nimic. Stephmin
era în viaţă, şi viaţa lui Carr s e t e r m i n a s e . A ş a că-i putui
vorbi, dându-i de înţeles că-n ea nu avea o duşmanei
— N i m e n i n u p o a t e t r a t a c u i v a n ? C r e d e a m c ă M.n
S t u y v e s a n t c o l a b o r a c u e l . Şi c u d u m n e a t a .
— Ei, M a x . . . Ivan a l u c r a t p e n t r u M a x a n i şi a n i dn i
r â n d u l . P e p u ţ i n c i n c i s p r e z e c e . El f ă c e a licitaţiile pentru
Max.
— D a r n-a m a i c o l a b o r a t c â n d i-a p u s o b o m b ă sub
salonul principal.
— V ă r o g ! p r o t e s t ă Carr, r i d i c â n d o m â n ă . N u supor|.
s ă m ă g â n d e s c la a s t a . M a x e r a u n a d i n t r e p e r s o a n o l i
m e l e p r e f e r a t e , u n b u n p r i e t e n , u n n e m a i p o m e n i t afichv
nado 1
î n m a t e r i e d e a r t ă , u n g e n i u d e n e t ă g ă d u i t In
d o m e n i u l c o n t r a b a n d e i . îl a d m i r a m e n o r m .
— în c a z u l a c e s t a , v ă veţi b u c u r a s ă aflaţi c ă umbli
z v o n u l c u m c ă ar fi î n v i a ţ ă .
— în viaţă?
T r u p u l lui C a r r p ă r u c ă ţ â ş n e ş t e p e s t e m a s : : Uni
p a z n i c s e a p r o p i e , a ş a c ă s e a ş e z ă iar ia locui s;iu f

r ă m â n â n d c u p r i v i r e a aţintită a s u p r a u n u i p u n c t e pi
p e r e t e . P e s t e c â t e v a c l i p e f a ţ a i s e l u m i n ă d e un zâmbiţi
blând.
— Stimată d o a m n ă A n d e r s e n , iertaţi-mă, da nul
cu p u t i n ţ ă . C r e d u l i t a t e a d u m n e a v o a s t r ă e s t e femmcA
t o a r e — f o a r t e a m e r i c a n ă — d a r i n d i f e r e n t ce-aţi mi/il,
a s t a n u p o a t e fi a d e v ă r a t . A ş fi î n c â n t a t d a c - a r l- a^n,

1 Aficionado (Ib. spaniolă) = Persoană care pune pasiune- -nii •«


anumită activitate, sport, hobby. (n.t.)
ir, r e a l m e n t e , e i m p o s i b i l c a M a x s ă m a i fie î n v i a ţ ă . A
Bt u c i s p e iahtul lui, în o c t o m b r i e t r e c u t . T o a t ă l u m e a
b acest lucru.
[ — S e f a c s p e c u l a ţ i i c u m c ă , d e f a p t , n-a f o s t u c i s .
ică t r ă i a în F r a n ţ a .
\ — S p e c u l a ţ i i ? Un c u v â n t v a g . C e v r e a s ă - n s e m n e ?
p n u l lui c o n d e s c e n d e n t c ă p ă t a s e o i n t o n a ţ i e g r o s o -
lă.) Credeţi-mă, doamnă Andersen, nu trăieşte!
' — V r e ţ i s ă s p u n e ţ i c ă n i m e n i , î n a f a r ă d e m i n e , nu
a m a i s u g e r a t p o s i b i l i t a t e a c a el s ă t r ă i a s c ă î n
Dvence, c o n d u c â n d o f i r m ă d e e x p o r t d i n M a r s i l i a ,
iând, eventual, c o n t r a b a n d ă cu bani falşi î n ţările
\ l u m e a a treia?
L a a u z u l f i e c ă r u i n o u d e t a l i u , f a ţ a lui C a r r r p ă r e a s ă
(rină tot m a i l u n g ă .
i — B i n e î n ţ e l e s că n u . S i g u r c ă n u .
| în h ă r m ă l a i a î n c o n j u r ă t o a r e , p ă r u r ă d i n t r - o dată
jlaţi î n t r - b i n s u l ă d e t ă c e r e .
\ — D u m n e z e u l e ! . . . să fie posibil?! (Privirile i s e rotiră
nebunite prin c a m e r ă . ) Vorbiţi serios? E x i s t ă d o v e z i că
kx t r ă i e ş t e ? D o a m n ă A n d e r s e n , t r e b u i e s ă - m i s p u n e ţ i !
Ilieşte s a u n u ?
f R e n u n ţ a s e la a t i t u d i n e a s u p e r i o a r ă şi d e v e n i s e î n -
bzit, iar S a b r i n e i îi era clar c ă nu m i n ţ e a : n i m e n i n u - i
t i s e s e n i m i c . A ş a d a r , n u el e r a cel c a r e - l t r i m i s e s e p e
I s i n în P r o v e n c e . A l t c i n e v a o f ă c u s e , m a i m u l t d e c â t
pbabil a c e e a ş i p e r s o a n ă c a r e le p o r u n c i s e lui L a z l o şi
j>Carr s ă - ! u c i d ă p e M a x p e i a h t u l lui, c i n e v a a t â t d e
l e r n i c î n c â t C a r r e r a î n g r o z i t . C e a n u m e îl t e r o r i z a ?
p t u l d e a fi p e d e p s i t , e v e n t u a l u c i s , c h i a r şi î n t r e z i d u -
î n c h i s o r i i W o r m w o o d S c r u b s , p e n t r u a nu fi r e u ş i t
I u c i d ă pe M a x , prin b o m b a p u s ă p e i a h t ?
! — Ei b i n e ? insistă el. T r ă i e ş t e s a u n u ?
f — Nu-ţi pot s p u n e . D a r d a c ă - i în v i a ţ ă , ţ i - a r fi f o a r t e
C u n o s c ă t o r d a c ă ai c o o p e r a cu p o l i ţ i a , s p u n â n d u - i
[ev-a poruncit, d u m i t a l e şi lui Lazlo, s ă p u n e ţ i b o m b a . . .
270

— C e ? C u m adică? Nimeni nu mi-a poruncit! Doamno


S f i n t e ! c e tot v o r b e ş t i ? Ivan a i n s t a l a t b o m b a fiindcA l
era frică de Max, se t e m e a că Max ne-ar putea omoil
A v u s e s e m noi micile n o a s t r e afaceri, ştiţi d u m n e a v o a s t r ă ,
c â t e v a f a l s u r i m ă r u n t e , n i m i c d e m a r e i m p o r t a n ţ ă , dar
e r a un m o d p l ă c u t d e - a n e c â ş t i g a e x i s t e n ţ a . î n s ă Max
şi-a î n c h i p u i t c ă - n felul a c e s t a p u t e a m î n d r e p t a aten(m
poliţiei a s u p r a „ W e s t b r i d g e " - u l u i , a ş a c ă n e - a m certat
D a r t o a t e a s t e a v ă s u n t c u n o s c u t e , le-aţi citit în ziaro
C e - a ţ i v r u t s ă s p u n e ţ i prin f a p t u l c ă a l t c i n e v a ne-ar fl
p o r u n c i t să-l u c i d e m ?
— S-ar p u t e a s ă g r e ş e s c . î n s ă hai s ă p r e s u p u n e m
c ă e x i s t ă un a s e m e n e a p e r s o n a j . A c e l a n u s e află la
î n c h i s o a r e — a m fi ştiut. Prin u r m a r e , e în libertate. Cum
d e - a r e u ş i t s ă v ă b a g e a i c i , p e d u m n e a t a şi p e Ivan,
p e n t r u ani d e zile, în t i m p c e el însuşi îşi v e d e mai depărta
d e v i a ţ a s a , c a şi c u m n i m i c nu s-ar fi î n t â m p l a t ? Ştiu c l
Ivan nu-i f o a r t e isteţ, d a r îmi î n c h i p u i c ă d u m n e a t a erai
p r e a i n t e l i g e n t p e n t r u a te l ă s a păcălit în a ş a h a l .
— S u n t i n t e l i g e n t . Şi ştiu c e fac.
S a b r i n a îşi î n c l i n ă c a p u l , c u un a e r g â n d i t o r .
— A ş a d a r , c i n e v a a f ă g ă d u i t c ă v a a v e a grijă da
d u m n e a t a c â n d v e i s c ă p a d e a i c i . B a n i s a u o slujhfl,
p o a t e o c a s ă î n v r e u n c l i m a t m a i c a l d ? Dă-i drumul,
R o r y , c e ţ i - a p r o m i s ? P â n ă şi c o n d a m n a ţ i i p e viaţă pol
f a c e o c e r e r e de eliberare pe î n c r e d e r e d u p ă suficient da
mulţi a n i . î n c ă ai m a i a v e a t i m p să-ţi faci un rost undevn
C i n e - a r fi p e r s o n a j u l ?
— N u ştiu d e s p r e c e v o r b i ţ i .
— B i n e , z i s e S a b r i n a d u p ă o t ă c e r e , r i d i c â n d u - s e In
picioare.
— N u p l e c a ţ i ! s t r i g ă C a r r . C e l e n o u ă z e c i d e minula
a l e n o a s t r e nu s - a u t e r m i n a t .
— B a plec, d a c ă n u - m i poţi s p u n e n i m i c .
— S ă v ă s p u n ce a n u m e ?
(Regăsiri 271

— Pentru cine lucrezi.


— D a r a b i a v - a m s p u s ! D e - a s t a aţi v e n i t ? F i i n d c ă
; ă v - a ţ i î n c h i p u i t . . . D o a m n ă A n d e r s e n , Ivan a î ă c u t
j l ! Eu n-am făcut nimic, deşi mărturisesc c ă a v e a m
l o ş t i n ţ ă d e intenţiile l u i . D a r n i m e n i altul n u - i i m p l i c a t !
asigur, vă jur, nimeni altcineva!
F a j a îi e r a t r a n s p i r a t ă d e g r o a z ă , şi S a b r i n a s i m ţ i
; u r i a t r i u m f u l u i , d e o a r e c e ştia c ă a v e a d r e p t a t e . î n s ă
•i f ă c e a nici o p l ă c e r e s ă - l a d u c ă p e R o r y C a r r î n t r - o
omenea stare d e t e r o a r e . T o a t ă p o v e s t e a a s t a îi f ă c e a
iată.
— Ei b i n e , a ş a c u m z i c e a m , s - a r p u t e a s ă g r e ş e s c ,
ă e r a m foarte s i g u r ă c ă există unele s e m n e care a r a t ă
e altcineva.
— Nu.
— De ce?
— O h , z v o n u r i , ştii c u m v o r b e ş t e l u m e a .
— Alte zvonuri? Dumnezeule!... Dar nimeni nu are
să mai trăncănească despre toate astea.
— M a x ar v o r b i , d a c - a r fi în v i a ţ ă ?
— N u . N-ar s c o a t e o v o r b ă .
— Dar cel care v-a poruncit să-l ucideţi pe Max?
— V-am spus c ă n-a f o s t n i m e n i altul i m p l i c a t .
— Hai totuşi să c o n s i d e r ă m această ipoteză. Dacă
e v a v - a r fi p o r u n c i t , lui Ivan şi d u m i t a l e , s ă - l lichidaţi
M a x , ar a v e a c e v a d e s p u s , nu-i a ş a ? E v e n t u a l în pat,
c i n e v a , s a u î n t r - u n b a r , s a u la o p e t r e c e r e la c a r e
ită l u m e a s p o r o v ă i e v r u t e şi n e v r u t e . . .
— N u ! Este o ipoteză tâmpită!
— B i n e , t â m p i t ă s a u n u , e s t e p o s i b i l c a el să-ţi
uită b a n i , şi să-ţi s c r i e , şi s ă f a c ă tot c e p o a t e p e n t r u
i a s i g u r a c o n d i ţ i i m a i b u n e . îţi scrie c i n e v a , s a u îţi
nite b a n i ?
— Nu.
272 oŞudith QMichael

— Imi p a r e rău s ă a f l u a s t a . Ai fost, într-adevăr,


p ă r ă s i t . D a r c u v i z i t e l e c u m stai?
— Nici u n a .
— Nici o v i z i t ă ?
— Nici u n a , d e c â n d . . .
C a r r îşi s t r â n s e b u z e l e , l u p t â n d u - s e c u g â n d u l do *
s p u n e m a i m u l t e , a p o i î n ă l ţ ă d i n u m e r i şi c o n t i n u ă :
— Nici una de vreo d o u ă luni. N i c h o l a s obişnuli
s ă n e v i z i t e z e p e a m â n d o i , dar a î n c e t a t . A r e , desigur,
n e c a z u r i f i n a n c i a r e , şi p r e s u p u n că el şi A m e l i a au pornii
f i e c a r e p e d r u m u l s ă u , d a r t o t u ş i , el e s t e un o m liber, im
e u sunt aici, şi-i foarte egoist din p a r t e a lui să-i p e s e alM
d e m u l t d e p r o p r i a - i p e r s o a n ă , î n c â t să n u a i b ă deloo
timp pentru mine. Duc dorul discuţiilor noastre despn
a r t ă . A ş fi c r e z u t c ă şi el le s i m t e lipsa — ştiţi, nu a n
c h i a r a ş a d e mulţi p r i e t e n i . în g e n e r a l , nu-i o p e r s o a n l
simpatică.
— Poate se va întoarce.
S a b r i n a s e ridică d i n n o u în p i c i o a r e , n e r ă b d ă t o a r e
s ă p l e c e . I n i m a îi b ă t e a c u p u t e r e . N i c h o l a s , Nicholai,
c a r e d e ori î n c e r c a s e să-i s m u l g ă m a g a z i n u l „ A m b a s s i
d o r s " şi se î n g r i j o r a s e c â n d e a c e r c e t a s e p r e a îndoit
p r o a p e s i t u a ţ i a f i n a n c i a r ă atât la „ A m b a s s a d o r s " , cât ţi
la „ B l a c k f o r d ' s " . . . N i c h o l a s ar fi p u t u t a v e a cunoştinjl
d e s p r e f a l s u r i , şi e r a p o s i b i l s ă - ş i fi unit f o r ţ e l e cu Rory
şi Ivan c u s c o p u l d e a-şi m ă r i v e n i t u r i l e , iar a p o i să se (j
d e c i s să-l u c i d ă p e M a x , d a c ă a c e s t a îl a m e n i n ţ a s e n|
a v e a să-l d e a în v i l e a g .
„ N u . N u - i î n d e a j u n s d e i n t e l i g e n t " , îşi s p u s e . „Şi n
p l u s , e un laş. D a r c e v a ş t i e . în m o d cert, a l t m i n t e r i pon
tru c e ar fi v e n i t a i c i ? D e c e s ă s e fi o s t e n i t năzurosul,
e g o i s t u l N i c h o l a s s ă v i n ă l u n ă d e l u n ă la î n c h i s o a t n *
W o r m w o o d S c r u b s p e n t r u a d i s c u t a d e s p r e artă cu
Rory Carr?"
Fu p e p u n c t u l d e a-l î n t r e b a p e C a r r d a c ă N i c h o l a s
a b o r a s e cu el, d a r s e r ă z g â n d i . E r a m a i b i n e s ă se
;ă la a c e s t a .
— N i m e n i nu se m a i î n t o a r c e , s e v ă i c ă r i Carr. Nu-i
;ă n i m ă n u i . Iar M a x e mort. N i m e n i n-ar fi putut s u p r a -
ţui b o m b e i ă l e i a . A c e l a ş i l u c r u l-a a f i r m a t şi p o l i t i a ,
I b i n e . N i m e n i n-ar fi p u t u t s u p r a v i e ţ u i .
— Adio, Rory.
M e r g â n d în u r m a p a z n i c u l u i , S a b r i n a se g r ă b i s ă
ă d i n î n c h i s o a r e , în l u m i n a s o a r e l u i d e a f a r ă , în a e r u l
o r o s şi c u r a t , s p r e o r i z o n t u r i d e s c h i s e . U r c ă î n t r - u n
j şi s e d u s e la un h o t e l u n d e o a ş t e p t a S t e p h a n i e şi,
;imp ce-i relata a c e s t e i a c o n v o r b i r e a a v u t ă c u R o r y ,
s c h i m b ă v e ş m i n t e l e , î m b r ă c ă m i n t e a c u un p a n t a l o n
j r u şi o b l u z ă s p o r t d e a c e e a ş i c u l o a r e , iar S t e p h a n i e
p u s e t a i o r u l e c o s e z , c u a l b a s t r u şi v e r d e , p ă l ă r i a
a s t r ă şi m ă n u ş i l e d e p i e l e .
— E s t e t e r o r i z a t , î n c h e i e S a b r i n a . B ă n u i e s c c ă şi
n v a fi la f e l . D a c ă nu-l m e n ţ i o n e a z ă el p e N i c h o l a s ,
uita s ă a d u c i tu v o r b a .
Şi a p o i a ş t e p t ă s ă s e î n a p o i e z e S t e p h a n i e .
T r e c u a p r o a p e o o r ă p â n ă să r e v i n ă .
— E s t e un i n d i v i d m e s c h i n şi p r o s t , d e c l a r ă c u d i s -
ţ S t e p h a n i e . Şi s e a m ă n ă cu un v i e z u r e , s a u un d i h o r ,
i a ş a c e v a : s l a b c a o s c o b i t o a r e şi se gudură. D o a r
n u le f a c e t e m e n e l e c e l o r c a r e - i v o r b e s c . P e n t r u c e
se fi î n c u r c a t M a x c u u n u l c a el?
— Bănuiesc că era eficient. A pomenit ceva despre
[holas?
— A vorbit despre oricine, numai despre ăsta nu.
p u t e m continua discuţia în maşină? Zău că vreau să
c de-aici.
— M a i r a b d ă un m i n u t .
S a b r i n a îşi î n c o l ă c i p ă r u l p e c r e ş t e t u l c a p u l u i şi îşi
*e o pălărie n e a g r ă c u boruri moi care-i lăsa la v e d e r e
274 (^udith QMichael

d o a r c e a f a , l u n g ă şi g r a ţ i o a s ă . îşi î n c h e i e p â n ă la bar hm
c a p a n e a g r ă c ă p t u ş i t ă c u b l a n ă şi îşi a s c u n s e ochii IM
s p a t e l e u n o r o c h e l a r i d e s o a r e n e o b i ş n u i t d e m a r i . HA
m a s e î n f a t a o g l i n z i i în t i m p c e S t e p h a n i e , a l ă t u r i do nu,
îşi rujă m a i tare b u z e l e , îşi p i e p t ă n ă părul astfel încât M U
c a d ă l i b e r p e u m e r i şi p e s p a t e , şi îşi î n c l i n ă pălănu|<
a l b a s t r ă m u l t pe o p a r t e , l ă s â n d u - ş i f a t a l i b e r ă .
— Foarte bine, zise S a b r i n a , c o n t e m p l â n d aprobau*
c e l e d o u ă imagini ale lor, atât de diferite. T e iau în maşm*,
d e la i n t r a r e a h o t e l u l u i , p e s t e a p r o x i m a t i v d o u ă z e c i <i|
minute.
„ N e m a c h i e m şi j u c ă m t e a t r u " , îşi s p u s e în gând \t\
t i m p c e se î n d r e p t ă s p r e o s t a ţ i e d e t a x i u r i , şi-i dady
u n u i ş o f e r i n s t r u c ţ i u n i s-o d u c ă la h o t e l . C u t o a t ă gravi
t a t e a acţiunii lor, şi în c i u d a crimei o d i o a s e în jurul c ă r o J
s e c o n c e n t r a t o t u l , se d i s t r a u a m â n d o u ă d e m i n u n e , n i
n i ş t e c o p i i c a r e se j o a c ă . A v e m „o a v e n t u r ă " . Puneau l|
c a l e o p o z n ă . O s t r ă b ă t u un fior. Numai de astă-dMi
Niciodată nu vom mai face aşa ceva. Orice s-ar întM
pla, după asta nu vom mai juca teatru.
S t e p h a n i e a ş t e p t a î n f a ţ a h o t e l u l u i , şi c â n d taxuj
o p r i , u r c ă r e p e d e în e l .
— Nu vreau să m ă mai duc v r e o d a t ă într-o încl*
s o a r e , i se a d r e s ă S a b r i n e i , în t i m p c e ş o f e r u l întorcoj
m a ş i n a p e n t r u a le c o n d u c e î n a p o i , î n C a d o g a n Squart
Nici u n u l d i n t r e cei d e - a c o l o nu p ă r e a s ă i u b e a s c ă pi
c i n e v a . C e i m<^ mulţi s e î n v i n o v ă ţ e a u u n u l pe celalaŞ
pentru toate acuzaţiile posîbile.
— Adică Ivan?
— A b s o l u t t o ţ i . D e ţ i n u ţ i i îşi a c u z a u f a m i l i i l e , iar
f a m i l i i l e îi a c u z a u p e d e ţ i n u ţ i , şi toţi l a o l a l t ă învum
v ă ţ e a u p e n t r u c e e a c e f ă p t u i s e r ă ei p e a l t c i n e v a , cu di
e x e m p l u p e p r i m a r , s a u poliţia, s a u p e m a i s t r u ! do l i
f a b r i c ă . . . O h , D u m n e z e u l e ! C e loc n e n o r o c i t ! M ă faco al
m ă s i m t atât d e n o r o c o a s ă ! . . .
(Regăsiri 27S

— Da.
T ă c u r ă şi nu r e l u a r ă v o r b a d e c â t c â n d a j u n s e r ă î n
a v e r d e de la K e n s i g t o n G a r d e n s , î n s u f l e ţ i t ă d e g l a -
le v e s e l e ale c o p i i l o r v e n i ţ i la j o a c ă , u n d e c o t i r ă p e
ucester R o a d , s p r e c a s ă .
— A p o m e n i t Ivan c e v a d e s p r e N i c h o l a s ? î n t r e b ă
rina.
— Din t o t c e s p u n e a r e i e ş e a c ă d ă v i n a pe R o r y
r. S u s ţ i n e a c ă n i m e n i n u p o a t e c o l a b o r a c u e l , c u
apţia lui M a x , şi a m a i z i s c ă R o r y se o c u p a d e lici-
|e p e n t r u M a x , iar e u a m f ă c u t r e m a r c a : „ D a r n-a m a i
jborat c â n d i-a p u s o b o m b ă s u b s a l o n u l p r i n c i p a l " ,

i— A d e v ă r a t ? E x a c t a ş a a m s p u s şi e u . Şi d e s p r e
lolas ce-a zis?
— C ă n-a m a i v e n i t să-l v i z i t e z e . A m e l i a l-a p ă r ă s i t
lin c â t e s p u n e — şi el a r e p r o b l e m e d e o r d i n f i n a n -
, d a r e o m ă g ă r i e s ă s e g â n d e a s c ă n u m a i la e l ,
mdu-l pe Ivan s ă p u t r e z e a s c ă . E r a m g a t a să-l î n t r e b
ă N i c h o l a s l u c r a s e î m p r e u n ă c u ei — ar fi p o s i b i l ?
mi s e p a r e d e n e c r e z u t — dar m - a m g â n d i t c ă d a c ă
aseră, era probabil să fi păstrat legătura, şi ce rost ar
|Ut să-l las pe Ivan s ă afle fie şi d o a r c ă m ă g â n d i s e m
fcta?
'y- Da, a ş a a m socotit şi e u . Şi e r a m şi foarte d o r n i c ă
ps m a i r e p e d e d e a c o l o .
K— Hai s ă m e r g e m la N i c h o l a s , d e a c o r d ? C h i a r

j S t e p h a n i e o v ă z u pe S a b r i n a z â m b i n d şi r â s e , p u ţ i n
nată.
— Ştiu c u m s u n ă v o r b e l e m e l e — c a ale c u i v a pornit
â n ă t o a r e — d a r a ş a m ă s i m t , şi a c u m , că a v e m un
(i n d i c i u , nu pot s t a f ă r ă a m ă o c u p a d e e l .
(Sabrina îşi c o n s u l t ă c e a s u l .
276 (^udith QMichael
4
— D e o b i c e i , el p l e a c ă d e la m a g a z i n la trei Mal
b i n e - a m a ş t e p t a p â n ă m â i n e . Vrei s ă fii t u c e a c a m
d i s c u t e c u el?
— N u ş t i u . Ar t r e b u i s ă ne g â n d i m la ce \M
spunem.
— P o a t e . . . ( S a b r i n a îşi z â m b i sieşi.) P o a t e ar î m l i i i
să-i v o r b i m p e r â n d , c â n d u n a , c â n d c e a l a l t ă . Să-i w
t u r ă m u n pic.
— Ar a v e a e f e c t u l ă s t a ? P o a t e aşa ar t r e b u i .
A

— O h , n u ş t i u . M ă î n t r e b a m şi e u . î n c ă un joc.
Se î n t o a r s e r ă u n a s p r e a l t a , p r i v i n d u - s e în ochi
— D e v e n i m tot m a i p r i c e p u t e la j o c u r i , s p u s e NI*
phanie. .
— Da.
Un minut mai târziu, Sabrina se aplecă înainte J
— Pe v r e m u r i , aici e r a o m i c ă b ă c ă n i e , d a r n-o rn|
v ă d . C r e d c ă ne v o m d u c e la „ H a r r o d ' s " .
— Pentru ce?
— P e n t r u m a s a d e s e a r ă . Ieri n - a m c u m p ă r a t înd|
ajuns.
— O h , S a b r i n a , nu p u t e m m â n c a în o r a ş ? C u sigy
r a n ţ ă e x i s t ă în L o n d r a o s u m e d e n i e d e l o c u r i în c,\t
n i m e n i n u n e c u n o ş t e a şi n i m e n i nu se v a s i n c h i s i QO n(
d a c ă ne v e d e î m p r e u n ă . N - a m p u t e a ? T e r o g !
— C r e d e a m că i d e e a d e b a z ă e r a c ă nu trebu.o *
fim văzute î m p r e u n ă .
— Ş t i u , d a r a c u m c ă s u n t e m aici n u s-ar părea o
n e a m e n i n ţ ă c e v a . N u - i şi i m p r e s i a t a ? - Ş t i u c ă Max
f o s t u c i s , p r o b a b i l d e c ă t r e c i n e v a d e a i c i , î n s ă a s t a n|
î n s e a m n ă n e a p ă r a t c ă ne a m e n i n ţ ă v r e o p r i m e j d i e . 1
— Eu c r e d că-i p o s i b i l s ă ne a m e n i n ţ e , J
— B i n e , p o a t e . E s t e t o t u ş i g r e u d e c r e z u t cAnl
t o t u l e a t â t d e n o r m a l , şi o a m e n i i îşi v ă d d e tre utilj
lor... C e - ţ i î n c h i p u i c ă s-ar p u t e a î n t â m p l a ? îţi imaginna
c ă ar î n c e p e c i n e v a să t r a g ă cu g l o a n ţ e - n n o i , daca nf
vede împreună?
; — N u ştiu. Dar c e e a c e f a c e m nu-i o j o a c ă . L-ai v ă z u t
M a x ucis, S t e p h a n i e . C e l c a r e - a p o r u n c i t să fie lichi-
;nu-i o p e r s o a n ă n o r m a l ă , c a r e - ş i v e d e d e t r e b u r i ; e
feva c a r e - i c o n v i n s c ă t r e b u i e s ă u c i d ă p e n t r u a s e
Ira. C h i a r v r e i c a el s ă ştie că S a b r i n a L o n g w o r t h
eşte?
^Stephanie tăcu.
[— B i n e , oftă d u p ă un t i m p . M ă g â n d e a m d o a r c ă ar
>st p l ă c u t s ă i e ş i m în o r a ş . E a m u z a n t s ă j o c i t e a t r u ,
j H multă v r e m e de c â n d n-am mai petrecut a m â n -
ă, ş i - m i z i c e a m c ă s-ar p u t e a să nu m a i fim î m p r e u n ă ,
i c u m . . . cel p u ţ i n , nu p r e a c u r â n d .
— O h ! b i n e , o să m a i r e f l e c t e z la a s t a . P r e s u p u n că
b u t e a m e r g e u n d e v a afară din oraş. Eventual mâine
f ă . Dar mai întâi trebuie să h o t ă r â m ce-i v o m s p u n e
Jjicholas.

[ D u p ă ce l u a r ă c i n a î n c a m e r a d e z i , î n f a ţ a f o c u l u i ,
(seră p e h â r t i e c â t e v a î n t r e b ă r i şi f ă c u r ă e x e r c i ţ i i î n
l p u n e , d e p a r c - a r fi r e p e t a t o p i e s ă d e t e a t r u . î n s ă a
|a zi d i m i n e a ţ a , c â n d S t e p h a n i e i n t r ă la „ B l a c k -
' s ' \ N i c h o l a s nu-i l ă s ă nici un prilej să-i p u n ă m ă c a r

S na din ele.
i ieşi în î n t â m p i n a r e să-i ureze b u n - s o s i t , s ă l t â n d
p i c i o a r e l e iui s c u r t e , d e s f ă c â n d u - ş i l a r g m â i n i l e
f b o r â n d pe b u z e un z â m b e t v e s e l c a r e , t o t u ş i , n u - i
i g e a şi la o c h i .
[— D r a g a m e a S t e p h a n i e , ce s u r p r i z ă ! O s u r p r i z ă
indidă, te a s i g u r , dar... d e c e n u m-ai a n u n ţ a t c ă vii?
i a r a n j a t o m a s ă f e s t i v ă la „ S a v o y " , p e n t r u a c o r n -
şa cele întâmplate data trecută,
î n c r u n t â n d u - s e uşor, S t e p h a n i e îl p n n c u a t e n ţ i e ,
ş t i a ia ce se r e f e r e a .
- Ei b i n e , f ă r ă - n d o i a l ă ai p r e f e r a s-o d ă m uitării,
s i g u r c ă şi eu a ş v r e a . C r e d e - m ă , S t e p h a n i e , n i c i o -
n-am m a i f ă c u t a ş a c e v a . S ă piec şi să las o f e m e i e
278 ^udith Q&tichael

s i n g u r ă î n t r - u n r e s t a u r a n t . . . D o a m n e S f i n t e ! m ă ra.Mi»
l e ş t e pe^ d i n ă u n t r u c a un cuţit d e c â t e ori mi-aiim
a m i n t e . î m i c e r s c u z e , din s u f l e t şi c u d u r e r e îmi ' 4
s c u z e . N u r e u ş e s c s ă - m i i m a g i n e z c u m a m p u t u t sa \\\
port în a ş a h a l . N u - m i s t ă în c a r a c t e r — d a r b i n e î n | n l i l
c ă ştii a c e s t l u c r u ; a m f o s t b u n i p r i e t e n i î n c ă d e c i i i
n e - a p ă r ă s i t s c u m p a t a s o r ă , şi ştii c ă nu-i o b i c e i u l m J
s ă a m a s t f e l d e c o m p o r t a m e n t e . Ei, ş i - a c u m , p u t e m \\m
a s t a s ă f a c ă p a r t e din t r e c u t şi să c o n t i n u ă m ca i t J
î n a i n t e . D ă - m i v o i e să-ţi arăt c e - a m m a i f ă c u t c u magi]
z i n u l . . . c â t e v a p i e s e n o i , nu c h i a r atât d e m u l t e cai m
v r e a , dar, ştii b i n e , e c o n o m i a , şi un s e z o n d e vara rJ
p r e a însufleţit... ]
— A c e a s t a - i a d e v ă r a t a c a u z ă , N i c h o l a s ? Eşti sigi
c ă nu a r e n i c i o l e g ă t u r ă cu s i t u a ţ i a ta f i n a n c i a r ă ?
El s e r ă s u c i b r u s c s p r e e a .
— D u m n e z e u l e d i n C e r , c e î n t r e b a r e ? ! M-a l>Ar
c i n e v a ? P o a t e t e - a i d u s la A m e l i a , î n a i n t e de-a v|
aici? N u - m i î n c h i p u i s e m c ă eşti a ş a d e b u n ă prietenAi
e a . D a r d a c - a i v i z i t a t - o , ai a u z i t m u l t e neadevăruri
s u n t n e v o i t să-ţi s p u n . . .
S t e p h a n i e t ă c u p â n ă c e se e p u i z a litania de plA
g e r i î m p o t r i v a A m e l i e i , c a r e , î n c e t - î n c e t , a l u n e c ă spf
n e î n c r e d e r e în a c t i v i t a t e a d e s f ă ş u r a t ă d e B r i a n la „Ari
b a s s a d o r s " . C â n d , în c e l e din u r m ă , se î n c h e i e , spusn
— N - a m d i s c u t a t c u A m e l i a . A ş p r e f e r a s ă aflu da
d u m n e a t a care-i situaţia financiară.
— Păi este foarte b u n ă , de ce n-ar fi? Afacerile mm
î n t o t d e a u n a m a i s l a b v a r a , p â n ă a c u m ar fi t r e b u i t sA |
a s t a . S u n t e x t r e m de d e z a m ă g i t , S t e p h a n i e , credo*
c ă n e - a m î n ţ e l e s c ă ar fi în a v a n t a j u l n o s t r u r e c i p r o c i
f i m p r i e t e n i , î n t r - o a s o c i a t e i b a z a t ă p e î n c r e d e r e , ;,u
n u l ă s ă m s u s p i c i u n i l e să n e u m b r e a s c ă relaţiile.
— S u s p i c i u n i ? T o t c e - a m f ă c u t a fost să te Intri
c a r e - i s i t u a ţ i a f i n a n c i a r ă . M ă g â n d e a m că d a c - a i avi
p r o b l e m e în ultimii c â ţ i v a a n i . . .
(Regăsiri 279

— N-am avut p r o b l e m e ! D o a m n e Sfinte, S t e p h a n i e ,


americanii, vedeţi pretutindeni comploturi... pro-
il din c a u z a t u t u r o r f i l m e l o r ă l o r a c u g a n g s t e r i . C h i a r
nimic altceva care să,te preocupe?
C u un s e n t i m e n t d e z ă d ă r n i c i e , S t e p h a n i e îl privi lung.
— T e d e s c u r c i b i n e ; t o t u l m e r g e perfect...
— Exact, exact! e x c l a m ă Nicholas, cu faţa încreţită
jn z â m b e t jovial.
— ... şi-n ultimii c â ţ i v a ani nu a e x i s t a t nici un m o t i v
\ s ă te î n d e m n e s ă c a u ţ i alte s u r s e d e v e n i t u r i .
Z â m b e t u l pieri.
U- C e l u c r u r i c i u d a t e r o s t e ş t i . O a r e pui la c a l e un
complot?
<— C o m p l o t u r i l e d e p i n d d e s e c r e t e , N i c h o l a s , şi d a c ă
t ă c i n e v a c a r e a r e s e c r e t e , păi d u m n e a t a eşti a c e l a .
;rebui s ă m ă s c u z i . A m d e j a f i x a t ă o altă î n t â l n i r e .
M â n i o a s ă din c a u z a s i t u a ţ i e i dificile în c a r e s e a f l a ,
) h a n i e luă un taxi p â n ă î n C a d o g a n S q u a r e .
— Nu m-am descurcat deloc bine. N-am scos nimic
bel.
S a b r i n a îşi p u s e f u s t a p e c a r e şi-o d e z b r ă c ă S t e -
nie.
— N u poţi fi s u b t i l ă c u N i c h o l a s ; el c o n s i d e r ă c ă
H o slăbiciune.

îerul ei d e t w e e d .
— Purtai o p ă l ă r i e , nu-i a ş a ?
— A c e e a „ c l o c h e " , a t a . M ă u l u i e ş t e c â t e lucruri m a i
jci.
— N u l e - a m luat d e c â t pe c e l e p o t r i v i t e p e n t r u
hston, replică Sabrina.
Apoi schimbă subiectul:
— Mi-ai r e p e t a t a b s o l u t tot c e - a s p u s ?
— D a . N-a f o s t c e e a c e s e c h e a m ă o c o n v e r s a ţ i e
Hungată.
280 oŞudith oMichacl
-— ^
— B i n e , a c u m v o m î n c e p e a c t u l al d o i l e a ,
înainte de a intra, cercetă cu atenţie vitrinele m a u *
z i n u l u i „ B l a c k f o r d ' s " . E r a u p r ă f u i t e , iar m ă r f u r i l e e x p u i f
p ă r e a u s ă fie a c e l e a ş i p e c a r e le v ă z u s e a c o l o în pili
m ă v a r ă . „ N e g l i j e n ţ ă , s a u lipsă d e i n t e r e s , s a u faliment ! 1

c o m e n t ă î n g â n d . „ P o s i b i l t o a t e t r e i . " î m p i n s e uşa si ufl


c l o p o ţ e l îi a n u n ţ ă s o s i r e a . ]
D i n t r - o î n c ă p e r e d i n f u n d u l m a g a z i n u l u i îşi lAod
a p a r i ţ i a N i c h o l a s . O e x p r e s i e d e p l i c t i s e a l ă i se a ş t n r n i
pe faţă. 1
— D r a g a m e a , S t e p h a n i e , m a i ai şi alte î n t r e b ă r i i
T o a t ă c h e s t i a a s t a î n c e p e s ă s e m e n e a interogatoriu ]
S a b r i n a r e m a r c ă p r a f u l d e pe m o b i l e , etichetele m
p r e ţ u r i l ă s a t e la v e d e r e , d e ş i ar fi t r e b u i t s ă fie i n d i i
părtate, a s p e c t u i zdrenţuit al cărţilor şi pernelor, un ah.i|y
stând strâmb.
— C e i n t e r e s a n t îţi a l e g i c u v i n t e l e , N i c h o l a s f
d u c c u g â n d u l la i n t e r o g a r e a u n o r d e ţ i n u ţ i . A s i a vn,
c â n d t e uiţi la m o b i l e l e d u m i t a l e ?
P r i v i r i l e lui d e o b i c e i n e a s t â m p ă r a t e se potolit
brusc. Oftă.
— Iar n e - a m î n t o r s la f i l m e l e c u g a n s t e r i . Nu /Au,
d r a g ă S t e p h a n i e , ai o p e r c e p e r e î n g u s t ă , neinformalt
a s u p r a l u m i i ; f o a r t e a m e r i c a n ă , f ă r ă - n d o i a l ă iun :

îmi închipuiam că măcar câte ceva din cunoştimcln m


p u r t a r e a s o f i s t i c a t ă a s u r o r i i d u m i t a l e s-o fi prins şi <M
dumneata.
— A ş fi zis că „ î n g u s t şi n e i n f o r m a t " s u n t calificativi
ce-l d e f i n e s c pe a c e l a al c ă r u i p r i n c i p a l i n t e r e s îl connlH
t u i e i n s u l t e l e . A c e s t a - i s i n g u r u l m o d î n c a r e poţi vorhi nt|
m i n e , N i c h o l a s ? A m r e v e n i t f i i n d c ă n u ajunseseră AI
d i s c u t ă m d e s p r e situaţia d u m i t a l e f i n a n c i a r ă , s a u despii
a r g u m e n t e l e p e c a r e le-ai a d u s a t u n c i c â n d „Blach*
ford's" a început să decadă...
— Argumente? Ţ i - a m s p u s . . .
281

|— N u m i - a i s p u s n i m i c c a r e s ă fie a d e v ă r a t s a u util.
v ă l i a d u m i t a l e a r a t ă d e p a r c - a i fi p ă r ă s i t - o d e j a .
iuiesc c ă , î n p r o p r i a - ţ i m i n t e , c h i a r ai a b a n d o n a t - o .
j — E ridicol! „ B l a c k f o r d ' s " e s t e v i a ţ a m e a . D a c ă l-aş

ă , n i m i c a l t c e v a . O voi r e c u p e r a . î n t o t d e a u n a r e c u -

I — Ţi-ai pierdut î n d e m â n a r e a în a r e c u p e r a . C â n d v a
u n b u n c o m e r c i a n t cu o b i e c t e d e a n t i c a r i a t , N i c h o -
T e p r i c e p e a i la lucruri v e c h i şi le i u b e a i c u a d e v ă r a t ,
a c u m d o a r te a g ă ţ i d e e l e : nu eşti d e c â t un o m d e
e r i falit şi s p e r i a t , î n d e a j u n s d e p r o s t î n c â t să nu ştii
e o a m e n i t r e b u i e să te z b a ţ i să-ţi faci relaţii.
— D u m n e z e u l e din cer, c e t e - a a p u c a t ? A z i - d i m i -
:ă erai f o a r t e r e z o n a b i l ă . M ă n e l i n i ş t e ş t i , S t e p h a n i e ,
a m nici c e a mai m i c ă i d e e d e s p r e c e v o r b e ş t i .
!— D e s p r e c â r d ă ş i a d u m i t a l e c u R o r y C a r r şi I v a n

fslicholas se t r a s e cu un p a s î n a p o i . In aer p i u t e a u
(de praf şi el p ă r e a să se c l a t i n e p r i n t r e e l e .

Ştii totul d e s p r e e i . A d i n e a u r i a m fost la W o r m -


id S c r u b s . M i - a u s p u s c ă ai î n c e t a t . . .
jf— Te-ai dus la Wormwood Scrubs?
\— ... să-i m a i v i z i t e z i . S u n t m â n i o ş i c ă d u m n e a t a
liber şi ei s u n t la z d u p . S p u n c ă eşti e g o i s t şi nu-ţi
& d e c â t d e p r o p r i a - ţ i p e r s o a n ă . R o r y z i c e că-i e s t e
(de d i s c u ţ i i l e v o a s t r e d e s p r e a r t ă .
F a ţ a lui N i c h o l a s d e v e n i c e n u ş i e .
>— Ar fi t r e b u i t s ă nu s p u n ă n i m i c .
— D e c e n u ? C e le-ai p r o m i s ?
El s c u t u r ă d i n c a p . îşi f r â n g e a m â i n i l e şi c u v â r f u l
i picior i z b e a s p a s t i c în p a r d o s e a l a d e l e m n . S e uită
I c a şi c u m ar fi v r u t să-l v a d ă o p r i n d u - s e , d a r p i c i o r u l
282 O^udUh QMichael

p ă r e a s ă a i b ă v i a ţ a lui p r o p r i e . C o n t i n u â n d s ă so mii
fix la e l , m o r m ă i :
— î n ţ e l e g i , S t e p h a n i e , a fost o s c u r t ă nebunie o
n e b u n i e . Ş t i a m , d a r nu m ă p u t e a m o p r i .
P r i v i r e a n e c l i n t i t ă a S a b r i n e i nu-i t r ă d a uşurare.» <I|
c a r e s e s i m ţ e a c u p r i n s ă . „ N - a f o s t un bluf r ă u " , gândi p
c u g l a s t a r e , îl î n c u r a j a :
— Da, vorbeşte mai departe.
— A s t a - i tot, z i s e e l , r i d i c â n d u - ş i o c h i i d i n p o d n a j l
r e t r ă g â n d u - s e şi m a i m u l t . N u m a i e n i m i c d e s p u s \\%
terminat.

3
— N u p r e a c r e d . A m relaţii la L o n d r a , prin sora mm
ştii b i n e . S u n t s i g u r ă c ă a u t o r i t ă ţ i l e m-ar a s c u l t a , d*v
m - a ş d u c e la e l e .
— Dar nu te vei d u c e ! C e - a i câştiga? Ţ i - a m spus i
t e r m i n a t . „ W e s t b r i d g e " a d i s p ă r u t , şi o r i c u m eu i aş
încetat activitatea. T o a t ă povestea aia m ă îngrijora, sa
— T o a t ă p o v e s t e a , d a r n u şi b a n i i . Şi a c e ş t i a ori
m u l t m a i i m p o r t a n ţ i d e c â t i n t e g r i t a t e a d u m i t a l e şi ori
titatea faţă de clienţi.
El t r e s ă r i .
— N - a m vrut c u a d e v ă r a t s-o f a c , c r e d e - m ă . Aii
v o i a m să spun c â n d a m vorbit despre o nebunie... N
să mă trădezi nimănui, aşa-i?
— A s t ă z i n u . A s t ă z i s u n t î n c ă u t a r e d e informa|n
— R e f e r i t o r la c e ? a b i a ş o p t i .
— Cum funcţiona. întreaga afacere.
— Ş i - o s ă p ă s t r e z i i n f o r m a ţ i i l e a s t e a p e n t r u tinn?
— Cel puţin astăzi.
— Nu-i p r e a liniştitor, S t e p h a n i e .
A ş t e p t ă , s p e r â n d c ă e a s e v a a r ă t a mai î n d u r ă t o r »
apoi zise:
— Ei bine, evident, nu există o d o v a d ă . . . ar fi C M V A I I
tul d u m i t a l e f a ţ ă d e al m e u . Şi c i n e t e - a r c r e d e ? E>n
americană.
(Regăsiri 283

S a b r i n a i z b u c n i în r â s . H o h o t e l e ei s c ă z u r ă m o r a l u l
N i c h o l a s , şi m â i n i l e î n c e p u r ă să-i t r e m u r e , d a r p e s t e
m i n u t p r i n s e iar c u r a j , c a şi c u m s-ar fi c o n v i n s c ă
im e r a u p r i e t e n i .
— Las-o baltă, Nicholas! spuse Sabrina. Explică-mi
n funcţiona toată treaba.
— Fie c u m v r e i .
P i c i o r u l c o n t i n u a s ă i z b e a s c ă p o d e a u a . îşi p u s e
b e l e m â i n i p e c o a p s ă , c a să-l l i n i ş t e a s c ă şi î n c e p u :
— D e f a p t , n u e r a c i n e ştie c e , c r e d e - m ă . A v e a m
roie d e bani, şi lor le t r e b u i a o galerie cu b u n ă reputajie
itru p i e s e l e f a l s i f i c a t e p e c a r e R o r y nu le p u t e a v i n d e
lioi o altă p a r t e . M - a m c a m f r ă m â n t a t e u c u p r o b l e m a
a, î n s ă era atât d e a b s u r d de uşor d e realizat, şi n i m e n i
p u n e a î n t r e b ă r i c u p r i v i r e a la a u t e n t i c i t a t e a p i e s e l o r ,
l u p ă un t i m p d e v e n i s e , pur şi s i m p l u , o altă a f a c e r e ,
ă - n d o i a l ă c ă era ilegală — ş t i a m a s t a — dar toţi săvâr-
i g r e ş e l i în v i a ţ a n o a s t r ă , şi nu f ă c e a m r e a l m e n t e r ă u
l ă n u i . Eu s u n t , d e f a p t , un f o a r t e p r o d u c t i v m e m b r u al
lietăţii. în m o d cert, n u merit s ă fiu p e d e p s i t — a m
ut un s e r v i c i u şi m i - a m v ă z u t liniştit d e t r e b u r i l e m e l e .
rfitul m e u era d e fapt m i c , s ă ştii; f o a r t e m i c în c o m p a -
e c u al lui M a x . El şi a s o c i a t u l lui c o n s t i t u i a u p a r t e a
l o r t a n t ă din W e s t b r i d g e ; R o r y , Ivan şi c u m i n e e r a m
te rotiţe n e î n s e m n a t e pe l â n g ă o r o a t ă f o a r t e m a r e .
— A s o c i a t ? în z i a r e nu s-a s c r i s n i m i c d e s p r e v r e u n
>ciat.
— Ei bine, nici e u nu ştiu cu a b s o l u t ă certitudine c-ar
>st u n u l .
N i c h o l a s v o r b e a tot m a i r e p e d e , c u v i n t e l e r e v ă r s â n -
i-se d e p e b u z e c a şi c u m ar fi fost î n d i g u i t e şi a c u m ,
;fârşit, i z b u c n e a u s p r e a arăta către acel p e r s o n a j a n o -
i, r ă m a s liber în u r m a s c a n d a l u l u i cu „ W e s t b r i d g e " şi
ă lipsit d e griji. C o n t i n u ă , î n f i e r b â n t â n d u - s e :
284 oŞudith oAiichad

— D a r , ştii, m ă u i m e a c â t d e uşor g ă s e a M a x clmn)!


— p r i n ţ i , r e g i , p r e ş e d i n ţ i , c e i m a i m a r i b o g ă t a ş i mim
n a ţ i o n a l i — şi c u m î n t o t d e a u n a ştia c e o b i e c t d e ait.i if<
d o r e a u p e n t r u colecţiile lor. L-am întrebat o d a t ă , dai m i
r e p e z i t , c a şi c u m a ş fi f o s t u n c o p i l o b r a z n i c . Era i c n i i
direct. A ş a c ă , d u p ă o v r e m e , m i - a t r e c u t prin mirau < I
t r e b u i e s ă fi a v u t p e c i n e v a , î n s f e r e l e s u s - p u s e , jm.'iii
v r e u n m e m b r u al f a m i l i e i r e g a l e , c a r e a v e a a c c e s l.i to|l
o a m e n i i a c e i a d i n î n t r e a g a l u m e , şi c a r e - a r fi putut purt|
la c a l e t r e b u r i l e . B i n e î n ţ e l e s c ă n u a v e a m nici o dovada
d a r mi s e p ă r e a c ă e r a o e x p l i c a ţ i e r a ţ i o n a l ă .
— Da.
Fiecare persoană duce către o alta, îşi spuit
S a b r i n a în g â n d . Şi toate sunt prinse într-un păienjonm
de secrete şi comploturi... şi omucideri. Şi c u glas tmfi
rosti:
— D a r s u n t s i g u r ă c ă ai d e s c o p e r i t c i n e - l ajuta p
Max.
— S p r e p r o f u n d u l m e u regret, n - a m d e s c o p e r i t . ^
e r a atât d e s i m p l u , c a şi c u m a ş fi î n t r e b a t - o pe secr
i a r a lui M a x d a c ă a c e s t a a v e a u n a s o c i a t secret. 1)1
c â t e ş t i a m , M a x îşi ţ i n e a î n s e m n ă r i l e în c a p , şi <i)ort
t a t e a a f a c e r i l o r şi le î n c h e i a la c l u b u l lui. N i c i o d ta rt
p u t e a i fi s i g u r d a c ă a c o l o î n t r e ţ i n e a r e l a ţ i i s o c i - :j
se ocupa de afaceri.
— C a r e e r a c l u b u l iui?
— „ M o n a r c h " . Pe R e g e n c y S t r e e t .
— îţi m u l ţ u m e s c .
Se îndreptă spre uşă dar apoi reveni.
3

— A p r o p o , prinţesa A l e x a n d r a M a r t o v a îmi cu^ip.V


m a g a z i n u l „ A m b a s s a d o r s " . C r e d c-ar fi b i n e s ă
dumneata „Blackford's". |
— S ă v â n d „ B l a c k f o r d ' s " ? N i c i o d a t ă ! Eşti ' >adJ
a u t o r i t a r ă , S t e p h a n i e . S a b r i n a nu mi-ar fi v o r b i i niciodnll
a ş a . A r fi î n ţ e l e s c ă m a g a z i n u l a c e s t a e s t e tot o mi f
r ă m a s p e l u m e . N u m ă m i r ă c ă vinzi „ A m b a s s a c c . s " 1
(Regăsiri 2SS

irma u r m e i , nu faci r e a l m e n t e p a r t e d i n L o n d r a . î n s ă
ipre a v i n d e „ B l a c k f o r d ' s " , nici n u s t a u d e v o r b ă !
— S-ar p u t e a s ă t e r ă z g â n d e ş t i . D u p ă c u m s i n g u r
i n e a i , c e e a c e ai f ă c u t e r a i l e g a l , b a c h i a r c r i m i n a l ,
ir fi p o s i b i l c a R o r y şi Ivan să n u p ă s t r e z e t a i n a o
nicie.
— N-au nici un m o t i v s ă v o r b e a s c ă d e s p r e m i n e .
i unul.
— F i i n d c ă ie-ai f ă g ă d u i t c ă v e i a v e a g r i j ă d e ei?
l i , o c a s ă , un c l i m a t c a l d ?
— D o a m n e Sfinte, n u ! L e - a m s p u s c ă voi f a c e tot ce
jrta în p u t e r i l e m e l e d a c ă v o r a v e a n e v o i e d e ajutor,
[nu d i s p u n d e m i j l o a c e l e b ă n e ş t i n e c e s a r e p e n t r u a-i
feţine pe tot restul vieţii lor.
„ A s t a - i a d e v ă r a t " , g â n d i S a b r i n a . Prin u r m a r e alt-
ava ie-a f ă c u t a c e a s t ă p r o m i s i u n e . "
— Şi c e s e - n t â m p l ă d a c ă nu le poţi d a nici un
tor? D e j a s e s i m t t r ă d a ţ i d e t i n e , N i c h o l a s . O a r e n u
\x v o r b i d e s p r e t i n e c e l o r d e la p o l i ţ i e , d a c ă nu le d a i
lic? ( D e s c h i s e uşa.) B i n e î n ţ e l e s , d a c - a i v i n d e „ B l a c k -
i's" ai a v e a d e s t u i b a n i c â t să-ţi a p e r i p r o p r i a p i e l e ,
ai p u t e a c h i a r s ă d e s c h i z i un alt m a g a z i n , c e v a ia o
ară m a i m i c ă .
p i c h o l a s s t ă t e a c u c a p u l p l e c a t şi m â i n i l e î m p r e u -
b sub bărbie, ca pentru rugăciune. Rămase aşa
p\ung.
— C â t ar plăti?
— C i n c i z e c i d e mii d e lire p e n t r u i n v e n t a r şi lista
vitale d e c l i e n ţ i . S u n t c o n v i n s ă c ă , a c t u a l m e n t e , lista
i-i f o a r t e r e d u s ă .
N i c h o l a s îşi î n ă l ţ ă c a p u l .
|— Cincizeci de mii! E un nimic! Reputaţia m a g a -
tilui „ B l a c k f o r d ' s " . . .
;
— S-a î n r ă u t ă ţ i t î n c o n t i n u u . Şi nu v a m a i v a l o r a
lic d a c ă i e s e la i v e a l ă i m p l i c a ţ i a d u m i t a l e î n f a l s u r i .
286 t^udith QMichael

C i n c i z e c i d e mii e s t e p r e ţ u l pe c a r e i-l v o i s u g e r a prin


ţesei Martova.
N i c h o l a s a r u n c ă o p r i v i r e î n j u r u l m a g a z i n u l u i . In
t ă c e r e a a p ă s ă t o a r e , p o c ă n i t u l p i c i o r u l u i r ă s u n a ciudat
— O să rămân fără nimic.
O pedeapsă potrivită pentru falsuri, pe care, /r»
definitiv, nimeni nu le poate dovedi.
D e p e b u z e l e lui l ă b ă r ţ a t e ieşi un ultim oftat prelung
— Să-i s p u n ă a v o c a t u l u i ei s ă m ă s u n e . O să discul
c u e l . N u p r o m i t c ă v o i a c c e p t a o o f e r t ă atât d e absurda,
dar voi sta de vorbă cu el.
— A d i o , N i c h o l a s , s p u s e S a b r i n a , î n c h i z â n d încal
uşa j n urma ei.
în î n t u n e r i c u l tot m a i a d â n c al î n s e r ă r i i , e z i t ă . Apoi,
d â n d c u r s u n u i i m b o l d d e m o m e n t , luă un taxi pânil l i
„Moarch Club", pe Regency Street.
— A ş t e a p t ă - m ă , îi z i s e ş o f e r u l u i .
Şi p o r n i s ă u r c e t r e p t e l e s p r e i n t r a r e a clădirii dlfl
p i a t r ă c e n u ş i e , u n a d i n c e l e t r e i , a l ă t u r a t e , c a r e alcătu*
iau a c e l c l u b d e b ă r b a ţ i e x t r e m d e e x c l u s i v i s t . Femeiloi
n u li s e p e r m i t e a a c c e s u l , d a r e a i n t e n ţ i o n a s ă discul!
c u p o r t a r u l , î n holul d e i n t r a r e .
S e o p r i la j u m ă t a t e a s c ă r i i . Mai s u s d e e a , Alun
L e t h b r i d g e t o c m a i ieşea pe uşă, r â z â n d din t o a t ă inima dt
r e m a r c a u n u i p r i e t e n . î n t â l n i o c h i i S a b r i n e i şi o salutA,
— Hello, i a t ă - n e d i n n o u ! z i s e , c o n t i n u â n d s ă zâm<
b e a s c ă , d a r a p o i îşi a d u s e a m i n t e d e c o n v e r s a ţ i a avutft
c u e a şi s u r â s u l îi p i e r i .
S t ă t e a c u c â t e v a t r e p t e m a i s u s d e S a b r i n a , ţi
t o v a r ă ş u l lui v o r b e a î n t r u n a , n e d â n d u - ş i s e a m ă că Alrfh
r ă m ă s e s e în u r m ă .
— A l a n ! e x c l a m ă S a b r i n a p ă r â n d î n c â n t a t ă . Crml
c-artrebui să avem o mică discuţie.
însoţitorul tânărului se întoarse spre el.
— Ce se-ntâmplă, Alan? Hai, suntem aşteptaţi
287

— A m î n t â r z i a t — îi e x p l i c ă A l a n S a b r i n e i . M ă î n t â l -
sc c u J a n a .
în s i n e a e i , S a b r i n a c o n s t a t ă iar cât d e m u l t s e m ă n a
t u Cliff: p o s o m o r â t , m â n i o s , dar incapabil s-o î n f r u n t e ,
t r e a c ă p e s t e a u t o r i t a t e a d i n g l a s u l şi p r i v i r e a e i .
: — N u v a d u r a mult, îi z i s e . D o a r c â t f a c e m o m i c ă
hnbare.
A l a n s e uită n e p u t i n c i o s la p r i e t e n u l lui.
— P r e s u p u n c ă ne v o m r e î n t â l n i . S p u n e - i J a n e i c ă
şi e u î n t r - u n m i n u t . D e î n d a t ă c e pot.
S a b r i n a îi luă b r a ţ u l şi p o r n i r ă a g a l e î n l u n g u l s t r ă z i i ,
(bând pe l â n g ă m a g a z i n e l e c a r e se î n c h i d e a u o d a t ă c u

fii c e î n c e p e a ,
j — N u m i - a i s p u s c ă eşti m e m b r u al a c e l u i a ş i c l u b
şi M a x .
— D e c e s ă fi s p u s ? N u p r i c e p d e c e v - a r p ă s a d a c ă
nt s a p n u .
— î m i p a s ă , f i i n d c ă mi-ai a f i r m a t c ă d a c ă l-ai v e d e a
i M a x , a b i a l-ai r e c u n o a ş t e , c ă nu l-ai v ă z u t n i c i o d a t ă
pât la p e t r e c e r i ş i , e v e n t u a l , la c u r s e , şi c ă n i c i c â n d

\ A l a n p ă ş e a a l ă t u r i d e e a , c u u m e r i i pleoştiţi şi c u
pnile î n f i p t e în b u z u n a r e .
• — îl c u n o ş t e a i pe M a x , s p u s e S a b r i n a , atât d e î n c e t
Jât A l a n fu silit să s e a p l e c e s p r e e a c a s-o a u d ă . Şi
pa ţi-a s p u s c ă M a x trăieşte, c â n d t o a t ă l u m e a îl c r e d e a
Irt. Şi ai t r a n s m i s i n f o r m a ţ i a a s t a m a i d e p a r t e . D a r n u
g â n d e a i la ce faci. Pentru ce crezi că se a s c u n d e a el în
anţa? Şi d a c ă v i a ţ a îi e r a în p r i m e j d i e ? M a x a v u s e s e
o t d e a u n a d u ş m a n i — toţi ştiu a s t a . Şi d a c ă , v o r b i n d ,
i e x p u s pericolului? îţi dai s e a m a ce-ai f ă c u t ?
— N-am făcut nimic!
288 ^udith oMichael

— Ai î n c ă l c a t o f ă g ă d u i a l ă . L-ai p u s în p r i m e n i i *
p e c i n e v a c a r e s e a s c u n d e a s p r e a-şi s a l v a v i a ţ a . I al
riscat-o.
— N u ştiţi a s t a c u c e r t i t u d i n e !
— D e u n d e ştii d u m n e a t a ? N u ştii p r e a m u l t e , Alan
îţi dai d r u m u l la g u r ă f ă r ă a te g â n d i la e v e n t u a l e l e con
s e c i n ţ e . A c u m t e m a i î n t r e b o d a t ă : C i n e - a f o s t ? Cui i dl
spus?
— I s u s e ! d e c e v ă p a s ă atât d e m u l t ? C e impor*
tanţă are d a c ă i-am s p u n unuia sau altuia? Carol
diferenţa?
— E x i s t ă o d i f e r e n ţ ă . î n s ă d u m n e a t a n u trebuie al
ştii p e n t r u c e .
— Pentru ce? M a x a m u r i t , s a u a păţit c e v a ?
— V r e i s ă ai a s t a p e c o n ş t i i n ţ ă ?
— V r e a u d o a r s ă m ă lăsaţi î n p a c e !
S e o p r i d i n m e r s şi îşi privi fix p a n t o f i i .
— l-am p r o m i s J a n e i . . .
îşi f r e c ă d e t r o t u a r un p a n t o f şi î n g ă i m ă :
— D e n t o n . F u s e s e d e - a dreptul î n n e b u n i t , ştiţi, î n t r u
b â n d u - s e d a c ă M a x m u r i s e c u a d e v ă r a t — spuneţi
î n t r u n a c ă nu i se g ă s i s e c a d a v r u l — a ş a că m - a m gândii
c ă t r e b u i a s ă afle c ă M a x t r ă i e ş t e . C a s ă s e liniştească,
l-am s p u s în m o d c o n f i d e n ţ i a l . Strict c o n f i d e n ţ i a l . Suni
s i g u r c-a p ă s t r a t s e c r e t u l p e n t r u e l .
S a b r i n a se uita d i n c o l o d e e l , la c o p a c i i înşiruiţi da i
lungul străzii.
Mi-a trecut prin minte că trebuia să fi avut pe cincv»
în sferele sus-puse, poate vreun membru al familiei
regale...
El şi a s o c i a t u l lui c o n s t i t u i a u p a r t e a i m p o r t a n t ă din
Westbridge.
„ F u s e s e d e - a d r e p t u l î n n e b u n i t , î n t r e b â n d u - s e dac»
M a x m u r i s e c u a d e v ă r a t — s p u n e a î n t r u n a c ă nu i HA
găsise cadavrul."
(Regăsiri 289
!
Spunea întruna asta. Denton Longworth, înnebunit
ştie d a c ă M a x m u r i s e î n t r - a d e v ă r s a u n u .
\ P o a t e c ă Rory Carr şi Ivan Lazlo nu f u s e s e r ă singurii
\e s e t e m u s e r ă c ă M a x a v e a s ă se d e s c o t o r e a s c ă d e
pentru că-i p r i m e j d i a u a f a c e r i l e .
P o a t e c ă D e n t o n se c e r t a s e cu el, ieşind din a f a c e r e ;
şrte c ă D e n t o n î n c e r c a s e s ă p r e i a W e s t b r i d g e ; p o a t e
Denton ameninţase că va înceta întreaga afacere dacă
i se făcea pe voie.
i Escrocii găsesc întotdeauna atâtea motive pentru
e să se certe!
Probabil c ă D e n t o n aflase d e la Rory Carr că, într-o zi,
n a g a z i n u l ei, S a b r i n a L o n g w o r t h îi d e c l a r a s e a c e s t u i a
hu e x i s t a n i m i c c e el i-ar fi p u t u t s p u n e f ă r ă c a e a s ă
t d e j a . P r o b a b i l îşi î n c h i p u i s e c ă S a b r i n a d e s c o p e r i s e
b u r ă afacerea cu falsurile, sau că poate o informase

| D e s t u l e m o t i v e p e n t r u c a D e n t o n s ă v r e a să-i lichi­
de pe a m â n d o i .
| Dar în cazul a c e s t a , d e c e , d u p ă e x p l o z i e , a identificat
pton c a d a v r u l c u i v a ca fiind cel al S a b r i n e i L o n g w o r t h ?
feese c ă s ă t o r i t c u e a ; ştia c u m a r ă t a .
j Asta-i ceva ce va trebui să-l întreb. Printre multe
h întrebări pe care i le voi pune.
\\\ d ă d u v o i e lui A l a n s ă p l e c e , c e e a c e el şi f ă c u
vo c l i p ă , şi s e o p r i la un t e l e f o n p u b l i c , s-o s u n e p e
phanie.
— S u n t î n d r u m s p r e c a s ă . A m să-ţi s p u n o m u l ţ i m e
l u c r u r i . Şi m â i n e s e v a î n t o a r c e D e n t o n d e la v â n ă -
| e a lui, şi-i v o m f a c e o v i z i t ă .
20

a ş t e p t s ă s o s e a s c ă m â i n e p e la p i a n / ,
d o a m n ă A n d e r s e n , îi s p u s e m a j o r d o m u l S a b r i n e i , câni!
a c e a s t a t e l e f o n a a c a s ă la D e n t o n . D a c ă doriţi s ă sun.i|l
atunci...
— N u , mi-ar fi imposibil. S p u n e - i d o a r că voi fi acolo
la ora d o u ă . E foarte i m p o r t a n t să-l v ă d . î n c r e d i n ţ e a / a l i
că înţelege acest lucru.
— D a c ă mi-aţi p u t e a p r e c i z a n a t u r a vizitei dumrwui»
v o a s t r ă . . . D â n s u l u i îi p l a c e s ă ştie d i n a i n t e . . .
— Ş t i u c ă a ş a - i p l a c e . D a r s c o p u l vizitei melo •
c o n f i d e n ţ i a l şi u r g e n t . V a şti d e s p r e c e e s t e v o r b a .
Sabrina se întoarse apoi spre Stephanie.
— A s t a ar t r e b u i s ă - l a t r a g ă în c a p c a n ă . V a crorfi
c ă a m p r i m i t v e ş t i d e la M a x . A f o s t u l t i m u l l u c r u pe cart
mi l-a c e r u t : să-i t e l e f o n e z d a c ă aflu c e v a .
U r m ă r i c u d e g e t u l m a r g i n e a ceştii d e c e a i . Stătojtu
î n c a m e r a d e z i , f i e c a r e î n l o c u l ei p r e f e r a t . î n decurmil
a trei z i l e , a s t a d e v e n i s e u n o b i c e i pe c a r e , deja, ahm
a ş t e p t a u să-l î n d e p l i n e a s c ă . „ C e r e p e d e n e a l c ă t u i m un
c u i b " — g â n d i S a b r i n a — „şi n e i n s t a l ă m î n el, şi nu
m u l ă m d u p ă f o r m a lui, şi-l t r a n s f o r m ă m în propria noashil
d e f i n i ţ i e a fericirii. N u n e - a m g â n d i t la a ş a c e v a în uimi
c u un a n , c â n d a m î n c e p u t a c e a s t ă ş t r e n g ă r i e . "
— V a fi î n t o r s p e d o s .
(Regăsiri 291

— P r e s u p u n c ă m a i c u r â n d v a i n t r a în p a n i c ă . Ştii,
J m e n t e nici n u - m i v i n e să c r e d . î n c i u d a a tot c e - a m
!!it, c u m ar p u t e a ti D e n t o n ? N-a f o s t c r e s c u t p e s t r ă z i ;
v u t tot c e - ş i p o a t e dori c i n e v a . Ş i - n p l u s , e s t e un per-
îaj f ă r ă nici o g r e u t a t e .
— O a r e a ş a să fie c u a d e v ă r a t ? î n t o t d e a u n a a m
l u i t c ă a v e a o o a r e c a r e p u t e r e . C ă e r a v i c o n t e şi m a i
j eu ce.
— Titlurile d e n o b l e ţ e nu î n s e a m n ă p u t e r e . O r i c u m ,
c r e d c ă D e n t o n s-ar p r i c e p e c u m s ă - ş i f o l o s e a s c ă
e r e a , d a c ă ar a v e a - o . Din câte ştiu e u , nu-i p a s ă d e c â t
p r o p r i a - i p e r s o a n ă şi d e c u m s ă - ş i c o n s t r u i a s c ă o
ie mai plăcută pentru el.
S e p r i v i r ă în o c h i .
— T o c m a i d e - a c e e a ar p u t e a fi D e n t o n , s p u s e
>phanie. C a s ă - ş i a p e r e l u m e a lui p l ă c u t ă .
îşi î n d r e p t a r ă privirile s p r e f l ă c ă r i l e d i n ş e m i n e u .
— Ştii, c o n t i n u ă S t e p h a n i e , a p r o a p e p r i m u l l u c r u
c a r e mi l-ai s p u s d e s p r e el, c â n d a m v e n i t la n u n t a
istră, a fost c ă el se p l i m b a prin l u m e c a şi c u m a c e a s t a
fi u n a d i n g r ă d i n i l e lui d e la T r e v e s t o n .
Sabrina zâmbi imperceptibil.
— îmi a d u c a m i n t e . C r e d e a m c ă soiul a c e l a de s i g u -
iţă d e s i n e e r a c e v a m i n u n a t . î n s ă , d e f a p t , e f o a r t e
&arte de s i g u r a n ţ a de sine, este o n e m a i p o m e n i t ă aro-
i ţ ă c a r e , p r e s u p u n , îl f a c e s ă - ş i î n c h i p u i e c ă a p r o a p e
j l e posibil. Inclusiv omorul.
S t e p h a n i e îşi p u s e pe m a s ă c e a ş c a .
— Hai s ă ne d u c e m u n d e v a . Nu p u t e m sta aici, să
g â n d i m t o a t ă n o a p t e a la D e n t o n . C â t d e n e î n c h i p u i t
d e p r i m a n t ! Şi ai z i s c ă te vei g â n d i la p r o p u n e r e a d e
j a c i n a în o r a ş . Ai g ă s i t v r e u n r e s t a u r a n t ?
— D a , dar...
— S a b r i n a , te r o g !
292 oŞudith QMichael
> —
— Ei b i n e , a m citit d e s p r e u n n o u l o c a l i t a l i e n c e . ,
la C a m b r i d g e . N - a m f o s t a c o l o d e trei a n i , şi nu n#
c u n o a ş t e n i m e n i î n l o c a l i t a t e . E la o d e p ă r t a ; o d i
a p r o x i m a t i v o o r ă şi j u m ă t a t e . D a c ă n u t e d e r a n j e a / l
d r u m u l c u m a ş i n a , c r e d c ă ar fi în o r d i n e .
— A t u n c i , hai s ă m e r g e m !
S e î m b r ă c a r ă î n ţ i n u t ă d e s e a r ă , c u f u s t e scut in t»
j a c h e t e l u n g i a i e c ă r o r r e v e r e e r a u î m p o d o b i t e c u m.w
g e l e . S a b r i n a î n n e g r u , S t e p h a n i e în b l e u m a r i n . Lu.irl
d o u ă c a p e d i n d u l a p u l S a b r i n e i , şi a c e a s t a c h e m ă <\\ui
un taxi-iimuzină.
— C e a d i n t â i r e g u l ă c â n d t e d u c i î n locuri ce-ţi MIM|
n e c u n o s c u t e , z i s e e a , e s t e s ă t e a s i g u r i c ă d i s p u i de un
m i j l o c c u a j u t o r u l c ă r u i a s ă te î n t o r c i a c a s ă .
P r i v i r i l e ii s e î n t â l n i r ă în o g l i n d ă . C â n d î ş i schun
b a s e r ă v i e ţ i l e nu f ă c u s e r ă a c e s t l u c r u . O r e g u l ă atâi <!#
s i m p l ă şi e l e o u i t a s e r ă . j
[şi d e s p r i n s e r ă o c h i i d e p e i m a g i n i l e r e f l e c t a t e . 1

— E v r e m e a să plecăm, spuse Sabrina.


L i m u z i n a î n a i n t a î n c e t prin t r a f i c u l d e s e a r ă , sîraui-
r â n d u - s e p r i n t r e t a x i u r i n e g r e şi mici V o l k s w a g e n uri
c a r e a l e r g a u p e s t r ă z i c a n i ş t e c o p i i c a r e le d a u cu Ml*
r e p r e z e n t a n ţ i l o r a u t o r i t ă ţ i l o r . La i n t e r s e c ţ i i , şuvoa >: d#
;

m u n c i t o r i şi f u n c ţ i o n a r i c u r g e a u pe l â n g ă ei şi d i s p â - c i u ,
d e p a r c ă s - a r fj s c u r s î n p ă m â n t , c o b o r â n d p e scanln
r u l a n t e c ă t r e staţiile d e m e t r o u d i n a d â n c u r i . A b s .hil#
î n g â n d u r i l e lor, S a b r i n a şi S t e p h a n i e s e u i t a . , pun
g e a m u r i l e c o l o r a t e a l e m a ş i n i i , curo î m p r e j u r i m i i iţi
s c h i m b a u a s p e c t u l şi c u m g l o a t a s e î m p u ţ i n a , p e e u u $
d i s e p ă r e a a p o i c u t o t u l , n e m a i r ă m â n â n d să c i r c u c |>*
străzi decât câteva maşini.
S e a f i a u î n s u b u r b i i : vile c u r ă ţ e l e ş\ c a s e d ă - ,
jumătate din lemn, blocuri de locuinţe avarul de, >**
adevărate păduri de antene de televiziune, cop
d u - s e î n c u r ţ i l e d i n f a ţ a c a s e l o r , m a g a z i n e , ş-
(Regăsiri 293

a l . Şi a p o i c â m p d e s c h i s şi p ă d u r i d e s e , p ă r â n d , î n
i n a t o t m a i s l a b ă , d e un v e r d e î n t u n e c a t . S a b r i n a îşi
nti d e u n v e r s al lui B l a k e — „ P ă m â n t u l v e r d e şi
1

jut al A n g l i e i " — şi s e g â n d i c ă un t i m p î n d e l u n g a t
2

[fusese p e n t r u e a un c ă m i n înverzit şi plăcut, iar a c u m


e n i s e o {ară p e n t r u alîii. N u - ş i p u t e a i m a g i n a s ă m a i
i j a s c ă v r e o d a t ă în A n g l i a .
fîi a r u n c ă o p r i v i r e r a p i d ă S t e p h a n i e i şi o v ă z u
p d u - s e p e f e r e a s t r ă , a d â n c i t ă în g â n d u r i . . . O a r e la
| s e g â n d e a ? L a c o p i i ? L a s o ţ u l ei? L a L e o n ? „ C â t d e
a r t e e s t e " , îşi s p u s e S a b r i n a , şi a t i n s e u ş o r m â n a
•rii s a l e , p e s c a u n u l d i n t r e e l e . S t e p h a n i e îşi roti
j l s p r e e a şi p e b u z e îi a p ă r u un z â m b e t fugar, apoi se
i r s e iar, f i e c a r e p r i v i n d c ă t r e c e a l a l t ă p a r t e , f i e c a r e
ropriiîe s a l e g â n d u r i .
fcând a j u n s e r ă în C a m b r i d g e , l i m u z i n a î n c e t i n i ,
;ând pe l â n g ă c l ă d i r i l e d i n c ă r ă m i d ă , l u s t r u i t e d e
agerea t i m p u l u i , ale u n i v e r s i t ă ţ i i , p r i n s t r ă z i î n g u s t e
i n a t e d e f e l i n a r e c u g a z , şi d e - a l u n g u l ş i r u r i l o r d e
h e iluminate ale magazinelor.
— Stai puţin, întrebă d e o d a t ă S t e p h a n i e , n e - a m
fa opri? Uite, S a b r i n a , c e m a g a z i n d r ă g u ţ . „ B a l l a r d ' s " .
iuzit v r e o d a t ă d e el?
jj— N u , t r e b u i e să fie n o u .
f— H a i , s ă m e r g e m , v r e i ?
jŞi d e o a r e c e S a b r i n a e z i t ă , a d ă u g ă :
— T e rog, Sabrina, s u n t e m atât de departe de Londra,
ir fi rău d a c ă a m intra a c o l o ?
Oh, presupun că nimic. E multă vreme de c â n d
p mai fost î m p r e u n ă într-un m a g a z i n de antichităţi.
t
aii* (WIHiann) (1757-i827) - poet şi pictor eng'ez, precursor ai
întins ni ului (n.t.)
tot;- — b h a ' ir\ ib, engleză este; „Engiand's green and nleasant
" (n.t •
t^udith QMichael

N e î n t o a r c e m c a m î n t r - o j u m ă t a t e d e o r ă — îi spun»
a p o i ş o f e r u l u i , în t i m p c e s e î n d r e p t a u s p r e m a g a z i n
U ş a de intrare, c u un vitraliu prins în c a d r e d e pluinh,
s e d e s c h i s e s p r e o î n c ă p e r e l a r g ă şi s c u n d ă , l u m i r u H
d i s c r e t şi p l i n ă d e m o b i l e d e p r o v e n i e n ţ ă e u r o p e a n , i ?i
a m e r i c a n ă , c e a s u r i şi s f e ş n i c e v e c h i , m e ş t e ş u g i t e de *
l u n g u l a trei s e c o l e .
— C e c o l e c ţ i e i n c r e d i b i l ă ! e x c l a m ă S t e p h a n i e I nr
plăcea mult Jacquelinei.
N u se z ă r e a nici un v â n z ă t o r şi, î m p r e u n ă cu Sabnnn,
umblă încet prin c a m e r ă , c e r c e t â n d detaliile grăitorii»
c a r e p u t e a u d e o s e b i o p i e s ă a u t e n t i c ă de o reproducem
— Asta-i din G e o r g i a , m u r m u r ă S a b r i n a . S-ar potrivi
p e r f e c t c u h o l u l d e r e c e p ţ i e al lui Billy K o n e r . V e r n \w H
î n c â n t a t , d a r Billy ar s p u n e că-i p r e a d e m o d a t .
— C i n e s u n t a c e ş t i a ? Billy K o n e r şi V e r n ?
— Billy e s t e p r o p r i e t a r u l c l ă d i r i i d e s p r e c a r e ţiin»
p o v e s t i t c ă i-am p r o i e c t a t d e c o r a ţ i u n i l e i n t e r i o a r e . Cni
de pe Printers Row. Vern este arhitectul.
— Şi lui V e r n îi place m o b i l a g e o r g i a n ă ? Nu-i Ciiidnl,
din partea unui arhitect a m e r i c a n ?
— P u n e m a i m u l t suflet în m e s e r i a lui d e c â t majori*
tatea celorlalţi...
S e î n t r e r u p s e şi-şi ridică privirile c ă t r e u n bărhul
m ă t ă h ă l o s c a r e t o c m a i intra în m a g a z i n . C a p u l lui c h J
străluci când aprinse luminile, a p ă s â n d întrerupătorii
de lângă intrare. ]
— î m i p a r e f o a r t e r ă u , d r a g a m e a — i se adm»!
S a b r i n e i , u i t â n d u - s e a t e n t la e a , prin lentilele oohoU
rilor. A m ieşit o clipă, cât să b e a u o bere, şi a m dat de ni«.l«
p r i e t e n i . ( N - o v e d e a pe S t e p h a n i e , pe c a r e un ,.ulii|
m a r e o a s c u n d e a v e d e r i i . ) O s ă - n c h i d p e s t e o jumăt.iii
d e o r ă . D a c ă ai n e v o i e d e m i n e , m ă g ă s e ş t i în birou
din fund.
(Regăsiri 29S

— P o v e s t e ş t e - m i d e s p r e V e r n şi Billy K o n e r , z i s e
) h a n i e d u p ă p l e c a r e a lui.
S a b r i n a i-i d e s c r i s e , şi-i v o r b i d e p r o i e c t e l e ei p e n t r u
r t a m e n t e , h o l u l d e r e c e p ţ i e , a s c e n s o a r e şi c a s e l e
rilor ;

— îmi plăcea m u n c a a c e e a . Era cea mai m a r e lu-


e d i n t r e t o a t e c â t e f ă c u s e m v r e o d a t ă , şi c e a m a i
j z a n t ă , d a t o r i t ă lui V e r n . C a şi lui Billy. M i - e s i m p a t i c
I. V e r n şi c u m i n e j u c a m un fel d e j o c — s ă g h i c i m
t i m p ne v a lua p e n t r u a-l c o n v i n g e d e c e v a c e n o i ,
îndoi, ştiam că era perfect.

De cele mai multe ori. Câteodată se încăpăţâna,


t î n d e f i n i t i v , d e ce n u ? E c l ă d i r e a lui.
^— Din câte s p u i , pare s u p e r b ă . Mult m a i m a r e d e c â t
EI din C a v a i l l o n a lui M a x , şi a c e e a - i s i n g u r a l u c r a r e
ită v r e o d a t ă d e m i n e .
:— D a r ai p e t r e c u t d e m i n u n e , c u prilejul a c e l a . T u
umpărat întregul mobilier?
— D o a m n e S f i n t e , n u ! A v e a el t o n e , î n d e p o z i t e l e
într-o zi m-a d u s s ă le v ă d , şi n u - m i v e n e a s ă c r e d :
a a t â t d e m u l t e în d e p o z i t , î n c â t a v e a m i m p r e s i a
l e s c h i d , u n a d u p ă alta, n e n u m ă r a t e lăzi c u c o m o r i .
fAcum s t ă t e a u , a l ă t u r i , pe u n a d i n c a n a p e l e , v o r b i n d
}Jas c o b o r â t . S t e p h a n i e d e s c r i s e felul î n c a r e r e a r a n -
\ c a s a lui M a x , f o l o s i n d o p a r t e d i n m o b i l e l e lui
five, t a p e t â n d pereţii, a d ă u g â n d c o v o a r e orientale
j u c â n d l ă m p i s c u n d e , d e o a r e c e s e a r a îi p l ă c e a c a
iperile s ă fie l u m i n a t e d i s c r e t .
— N u era tot atât de reuşit c a felul în care-ai d e c o r a t
iasă A l e x a n d r e i — n - a m izbutit s ă r e a l i z e z a c e e a ş i
Ină d i f u z ă — d a r M a x e r a î n c â n t a t . S p u n e a că e r a
jrnai f r u m o a s ă c a s ă p e c a r e - a a v u t - o v r e o d a t ă .
P u p ă câteva clipe de tăcere, Sabrina o întrebă:
296 oŞudith QMichael

— Ai d e v e n i t r e a l m e n t e eu, nu-i a ş a ? N u m i - a m M
s e a m a , d i n c o n v o r b i r i l e n o a s t r e t e l e f o n i c e , c â t de hmi
trăiai p r o p r i a m e a v i a ţ ă . Ş t i a m c ă te d i s t r e z i d e minunii,
d a r e r a m a i m u l t d e c â t atât, a m d r e p t a t e ?
— E r a c a o v r a j ă ; e r a o p o v e s t e c u z â n e p e cam <t
v i s a s e m şi d u p ă c a r e t â n j i s e m d e c â n d m ă ş t i a m . Şi <-•!
m a i i n c r e d i b i l lucru e r a c ă nu a v e a m d e l o c i m p r e s i i <|
f a c c e v a r ă u . A fost s i n g u r a p e r i o a d ă din v i a ţ a m e a c.V^
t o t u l d e c u r g e a p e r f e c t : m ă d u c e a m la licitaţii, la polii*!
c e r i şi d i n e u r i , şi f ă c e a m c e e a c e - a i fi f ă c u t t u , şi m l
d e s c u r c a m b i n e . N u î n ţ e l e g e a m c u m s-a î n t â m p l a t , irmi
m ă d e s c u r c a m , şi e r a atât d e m i n u n a t , î n c â t n u vouwi
s ă r e n u n ţ la n o u a m e a v i a ţ ă . P r o b l e m a c o n s t ă în faptul
că-i a d e v ă r a t c ă d e v e n i s e m tu, î n s ă tu ai izbutit şi m d
mult: tu ai d e v e n i t noi a m â n d o u ă . Nici a s t a nu ştiu cmv
s-a î n t â m p l a t , dar, î n t r - u n fel s a u a l t u l , în tot timpul (A
ai fost S t e p h a n i e A n d e r s e n tu n-ai î n c e t a t să fii Sabin*
L o n g w o r t h . E r a m atât d e s i g u r ă că a v e a i s ă fii plictisii
şi f u r i o a s ă c ă t r e b u i a s ă r ă m â i a c o l o , d a r t u erai f e r i a l l
A ş a c ă , s p u n e - m i c e s-a p e t r e c u t ? l-ai s c h i m b a t , a a l *
e x p l i c a ţ i a ? î n v r e u n m o d o a r e c a r e i-ai s c h i m b a t pi
G a r t h , p e P e n n y şi p e Cliff, a s t f e l î n c â t s ă se polrl
v e a s c ă g e n u l u i d e v i a ţ ă pe c a r e voiai să-l t r ă i e ş t i . Qiif
ai realizat a s t a ?
— N u e u i-am s c h i m b a t p e e i , ci ei p e m i n e .
— N u . N u p r i c e p i ? T u î n c ă m a i erai S a b r i n a . Acurt
eşti noi a m â n d o u ă . Prin u r m a r e , e u c i n e s u n t ? ( O c i n i i
p ă r e a u c ă i m p l o r ă u n r ă s p u n s . ) C i n e s u n t e u , Sabnnul
T u ştii c i n e e ş t i , dar e u m - a m p i e r d u t .
Sabrina o cuprinse în braţe.
— Eşti s o r a m e a şi e u te i u b e s c .
C a un c o p i l , S t e p h a n i e îşi r e z e m ă c a p u l pe piopiu
S a b r i n e i , şi r e s p i r a ţ i a îi d e v e n i tot m a i c l a r ă , c a şi cim
e a ar fi vrut să r ă m â n ă a c o l o p e n t r u t o t d e a u n a .
— î n c h i d e m , d r a g e l e m e l e , regret, dar e timpul
(Regăsiri 297

V o c e a s e a u z e a d i n b i r o u , şi S t e p h a n i e sări î n
o a r e , i z b u c n i n d î n t r - u n r â s uşor.
— G l a s u l din ceruri. închiderea. Sfârşitul a t o a t e . O h ,
amne, d e v i n m o r b i d ă . H a i s ă ne d u c e m s ă m â n c ă m .
R e s t a u r a n t u l i t a l i e n e s c a v e a în p a r t e a d i n f a ţ ă o
a p e r e m i c ă , a r a n j a t ă în c h i p d e bar, iar în s p a t e o
i m a i m a r e , î n c a r e s e a f l a u m e s e şi s e p a r e u r i c u
eţi d e s p ă r ţ i t o r i î n a l ţ i . S a b r i n a c e r u s e un s e p a r e u şi
i c o n d u s e c ă t r e u n u l d i n colţ, a t r ă g â n d a s u p r a lor
ririle c l i e n ţ i l o r în t i m p c e s e î n d r e p t a u s p r e e l .
i — Nici u n c h i p c u n o s c u t , s p u s e S a b r i n a , c â n d s e
[zară u n a î n faţa c e l e i l a l t e .
[— N u t e a ş t e p t a i s ă v e z i v r e u n u l , r e p l i c ă S t e -
[nie, a p l e c â n d u - s e în a f a r a s e p a r e u l u i , s ă s e uite î n
iţele e i . î m i p l a c e î n c ă p e r e a .
Sabrina, înaintea căreia se desfăşura priveliştea
e g i i s ă l i , îşi e x p r i m ă a p r o b a r e a p r i n t r - o î n c l i n a r e a
>ului. P e p e r e ţ i i a c o p e r i ţ i c u t e n c u i a l ă n e s c l i v i s i t ă
u a t â r n a t e a c u a r e l e r e p r e z e n t â n d p o r t u r i şi o r a ş e
e n e ş t i , c l ă d i t e p e d e a l u r i ; p a r d o s e a l a c o n s t a în d a l e
piatră a l b ă , iar p e m a s a lor f u s e s e a ş t e r n u t ă o h â r t i e
ată.
— T e - a i p u t e a c r e d e î n Italia, c o m e n t ă e a . A u f ă c u t
eabă bună.
[ C h e l n e r u l , î m b r ă c a t c u o c ă m a ş ă d e s c h e i a t ă la
ţş\ un p a n t a l o n n e g r u , şi a v â n d un şervet legat în c h i p
feorţ în j u r u l m i j l o c u l u i , a d u s e p a h a r e şi o sticlă c u
p n t i , şi le l u ă c o m a n d a .
— M a i s p u n e - m i o d a t ă d e s p r e m a r i o n e t e l e lui
>ny, s e r u g ă S t e p h a n i e .
Mn s i n e a e i , S a b r i n a c o n s t a t ă c â t d e mult s e m ă n a
ja ei c u un c o p i l c a r e c e r e s ă i s e s p u n ă o p o v e s t e ,
ints de c u l c a r e . D e - a lungul celor trei nopţi, în nesfâr-
ile seri p e t r e c u t e î m p r e u n ă în faţa focului, îi p o v e s t i s e
j p h a n i e i tot c e - ş i p u t u s e a d u c e a m i n t e d e s p r e P e n n y
298 ^udith QMichael

şi Cliff, d a r S t e p h a n i e c e r e a iar şi iar s ă - i m a i v o r b e a i A


de ei.
„ C a şi c u m ar m e m o r a t o t u l î n v e d e r e a reîntoarcem
e i " , g â n d i S a b r i n a . D a r îi v o r b i S t e p h a n i e i c u c a l m , ca fi
c u m g â n d u l nici n-ar fi e x i s t a t .
— ... a s t f e l c ă p r o f e s o a r a a a r a n j a t c u m v a c u coi d i
la Kroch's s ă e x p u n ă î n v i t r i n ă p ă p u ş i l e lui Penny, MI
n u m e l e ei p e u n c a r t o n a ş , î n f a ţ a lor...
S e î n t r e r u p s e b r u s c , u i t â n d u - s e c e r c e t ă t o r prin i m
taurant, cu chipul încremenit.
— C e e s t e ? î n t r e b ă S t e p h a n i e , a l a r m a t ă . S-a-ntrtm
plat c e v a ?
S e r ă s u c i , d a r p e r e ţ i i s e p a r e u l u i e r a u p r e a înalţi < <
s ă p o a t ă v e d e a p e d e a s u p r a lor ş i , m a i î n a i n t e d e a ni
t r a g e s p r e f a ţ ă p e n t r u a s e uita p e l â n g ă e a , A l e x a n d r i
şi a p ă r u s e a c o l o , a p l e c â n d u - s e s p r e S a b r i n a .
— D u m n e z e u l e , S t e p h a n i e , î n c e loc t e găsescl 4
v e n i t p e n t r u o b i e c t e d e a n t i c a r i a t , s a u c u p r o b l e m e unii
versitare? Ţine Garth cursuri...
S e î n t o a r s e s p r e c e a l a l t ă p a r t e a s e p a r e u l u i şi i « i
o p r i r e s p i r a ţ i a . S e c l ă t i n ă şi s e p r i n s e c u mâinile rid
m a s ă , h o l b â n d u - s e la S t e p h a n i e . îşi m i ş c a braţele, dai
fără a scoate vreun sunet.
— Stai j o s , Alexandra.
S a b r i n a îi l u ă braţul şi o t r a s e p e s c a u n , alături do n*
Prinţesa se a ş e z ă , c u ochii ţintă p e S t e p h a n i e . So ml*
d e la o s o r ă la c e a l a l t ă .
— N u ştiu.,. C u m s e p o a t e . . . Cine sunteţi?
în m o m e n t u l î n c a r e le p u n e a a m â n d u r o r a a o c n i i
î n t r e b a r e , c h e l n e r u l sosi c u c a s t r o a n e l e lor c u „ r i s o i o "
— A h , s u n t trei signorinas^ p e n t r u c i n ă ?
— R e v i n o m a i t â r z i u , s p u s e S a b r i n a , şi-l a ş t e p i a ni
plece.

1 Signorinas (Ib. italiană) = domnişoare (n.t.)


(Regăsiri 299

îşi î m p i n s e la o parte farfuria şi ţinu m â n a A l e x a n d r e i


B ale sale.
— S o r a m e a n-a fost ucisă p e iahtul lui Max. A scăpat,
ş i - a p i e r d u t m e m o r i a , şi n u şi-a r e c ă p ă t a t - o d e c â t
m c â t e v a s ă p t ă m â n i . Dar a s t a - i d o a r . . .
A l e x a n d r a se r i d i c ă să-i î n t i n d ă m â n a S t e p h a n i e i p e
spura mesei.
— O h , D u m n e z e u l e , D u m n e z e u l e ! Nu-mi vine să
j... Sabrina!
— Nu, aşteaptă, spuse Stephanie. Acesta-i doar
jputul.
f— îţi v o m p o v e s t i tot, z i s e S a b r i n a , dar m a i întâi
luie să-{i c e r e m s c u z e .
A l e x a n d r a se î n t o a r s e s p r e e a .
— P e n t r u c e ? N u - m i d a t o r a ţ i nici o s c u z ă . S a b r i n a
cea mai bună prietenă pe c a r e - a m avut-o vreodată
î â n d a d i s p ă r u t , a f o s t c a şi c u m tu i-ai fi luat l o c u l .
: ă , a t u n c i c â n d t e - a m vizitat la E v a n s t o n , a m simţit
sape...
— Ai fost la E v a n s t o n ? e x c l a m ă S t e p h a n i e , m i r a t ă .
— A m uitat să-ţi v o r b e s c d e s p r e a s t a , îi s p u s e
•rina.
— Prin u r m a r e , d e c e s ă v ă c e r e ţ i s c u z e ? î n t r e b ă
<andra.
S a b r i n a s c h i m b ă o privire c u S t e p h a n i e .
— Explică-i tu, zise Stephanie.
Chelnerul reveni:
— Pot f a c e c e v a . . . ?
— M a i a d u - n e v i n , îi s p u s e S a b r i n a .
— O c l i p ă ! i n t e r v e n i A l e x a n d r a , s c o ţ â n d din g e a n t ă
sarneţei şi s c r i i n d un bilet s c u r t . Dă-i a s t a d o m n u l u i
leton, c â n d va sosi, î m p r e u n ă cu scuzele mele. Este
c u c a r e u r m a s ă iau c i n a , le p r e c i z a a p o i S a b r i n e i şi
phaniei. A c u m , continuaţi. V ă cereaţi scuze: pentru c e ?
300 ţ^udith QMichael

— Ţ i - a m j u c a t o f a r s ă . Erai o p r i e t e n ă iubitoare ţl
noi t e - a m înşelat. A m â n d u r o r a n e - a displăcut p r o f u n d s o
f a c e m , d a r la v r e m e a a c e e a n e a f l a m î n t r - o s i t u a ţ i e alAI
de încurcată...
— Şi s e p r e s u p u n e c ă e u ar t r e b u i s ă ştiu d e s p r e ca
vorbiţi?
— N u . T o c m a i v r e a u să-ţi e x p l i c .
Sabrina se opri, aşteptând nerăbdătoare până |
c h e l n e r u l u m p i u c u v i n c e l e trei p a h a r e . El s e uită la olt
întrebător.
— A s t a - i t o t , îi z i s e S a b r i n a .
Şi, c u p ă r e r e d e r ă u , o m u l s e î n d e p ă r t ă .
— M a i întâi ş i - n t â i , e u s u n t S a b r i n a , iar e a e sort
m e a , S t e p h a n i e . C u t r e i s p r e z e c e luni î n u r m ă a m piscul
într-o excursie în China...
î n c e t u l c u î n c e t u l , r e s t a u r a n t u l s e g o l e a d e muş;ariL
M e r g â n d d e c o l o - c o l o prin s a l ă , c h e l n e r u l vern r II
m a s a ior şi l u ă r i s o i t o - u l răcit. F ă r ă a i s e fi c e r u t , z<:iw
c a f e a filtru pentru trei p e r s o a n e . în c u r â n d , toţi chelnerii 14
s t r â n s e r ă c i o r c h i n e l â n g ă u ş a b u c ă t ă r i e i , r e l a x â n d u st,
1

D i n s p r e b a r î n c ă s e m a i a u z e a u discuţii şi râseto, ţi
c â ţ i v a clienţi i u a r ă loc la m e s e l e d i n a p r o p i e r e a ior, dm
S t e p h a n i e s i m ţ e a î n a t m o s f e r ă o s c h i m b a r e : s e a a u%
a p r o p i a lent d e sfârşit, a j u t o a r e l e d e c h e l n e r strângo.iu
ultimele farfurii şi a ş t e r n e a u p e m e s e ş t e r g a r e proaspnit
şi coli d e h â r t i e a l b e , c h e l n e r i i îşi î m b r ă c a u haine-o rit
s t r a d ă , p a t r o n u l s e p r e g ă t e a s ă a r u n c e o u l t i m ă privii»
a s u p r a d o m e n i u l u i s ă u î n a i n t e d e a î n c h i d e locale şi *
încuia uşa.
închiderea. Sfârşitul a toate.
S t e p h a n i e îşi s c u t u r ă c a p u l şi se î n t o a r s e spr Mn
x a n d r a , c a r e , în tot c u r s u l p o v e s t i r i i S a b r i n e i , se n»
d e ia u n a la c e a l a l t ă , a s c u l t â n d , p r i v i n d aîen- MU
n â n d u - s e . A c u m nu mai era neîncrezătoare, a ş um
(Regăsiri- 30/

3se c â n d îşi î n c e p u s e S a b r i n a i s t o r i s i r e a , d a r c o n -
la s ă fie uluită, s o r b i n d f i e c a r e c u v â n t .
— ... şi a c u m d o u ă zile, a m venit la L o n d r a , să-ncer-
n să d e s c o p e r i m ce s-a î n t â m p l a t . N i c i o d a t ă nu
a m d u s î m p r e u n ă în v r e u n loc, dar n e - a m î n c h i p u i t
ta C a m b r i d g e a m fi în s i g u r a n ţ ă , c ă n i m e n i n u ne v a
o a s t e . în n u m e l e C e r u l u i , c e c a u ţ i a i c i . . .
— E u n r e s t a u r a n t n o u , şi p r o p r i e t a r u l î m i e p r i e t e n ,
p-a r u g a t s ă a p a r p e - a i c i a s t f e l î n c â t s ă - m i p o a t ă
p ţ i o n a n u m e l e în r u b r i c a d e m o n d e n i t ă ţ i . T u şi c u
|e o b i ş n u i a m să f a c e m a s t a , de multe ori. A ş a a m făcut
[cum un a n , şi a m un b u n m o t i v p e n t r u a - m i a m i n t i
|st l u c r u , d e o a r e c e a c e e a a fost s e a r a în c a r e m-ai
k e n t a t lui A n t o n i o . O h ! D a r n u e r a i t u , nu-i a ş a ? Era
p h a n i e , iar tu te aflai în A m e r i c a , f i i n d e a .
O c h i i A l e x a n d r e i s e î n d r e p t a r ă r a p i d s p r e inelui d e
n a n a stângă a Sabrinei,
— D e s p r e a s t a n-ai p o m e n i t n i m i c , rejmarcă.
— A s t a - i altă p o v e s t e .
— D a r t e - a m v i z i t a t , şi a v e a i c e a m a i m i n u n a t ă
lilie...
Se întrerupse, văzând tresărirea Stephaniei
— l e r t a ţ i - m ă , n - a m v r u t să s p u n . . . Ei b i n e , d a , c h i a r
j 8 m vrut s ă s p u n ; a s t a arn v ă z u t . Ş i - n t i m p u l a c e s t a ,
[ai d e s c o p e r i t p e L e o n . A p r o p o , p o s e d o p i c t u r ă d e - a
l
A m c u m p ă r a t - o la „ G a i e r i e s d e R o h a n " . M i - a p l ă c u t
I î n c a r e i-a d e s c r i s S a b r i n a , E s t e , î n t r - a d e v ă r , a t â t
Extraordinar?
î— D a .
•— Şi i-aţi s p u s t o a t e a s t e a ?
U- Da.
— M u - m i v'lne să c r e d . E c e a m a l f a n t a s t i c ă şi inc re­
ia p o v e s t e . . . ( U n u ş o r z â m b e t îi l u m i n ă f a ţ a . ) S u n t e ţ i
J o a r e . a m â n a c u a . Ş t i ţ i , nici n u - m i p a s ă c ă rn-au
D o a m n e S f i n t e de câte ori n - a m dorit şi eu sâ fac
:

k ' c r o ? M ă u i t a m ia a l i a f e m e i şi v o i a m să fiu \r.


locul lor, doar pentru puţin timp... C e naiba, a fost o vroini
c u c â ţ i v a ani î n u r m ă c â n d d o r e a m s ă fiu S a b r i n a .
— Un păienjeniş încurcat, murmură Sabrina.
— D a , o e x p r i m a r e p o t r i v i t ă . Dar c i n e p u t e a bani,
c e a v e a să s e î n t â m p l e ?
— Nici m ă c a r n - a m î n c e r c a t s ă p r e v e d e m m
a n u m e s-ar fi p u t u t î n t â m p l a , r e p l i c ă S t e p h a n i e . No M
m u l ţ u m i t s ă d i s c u t ă m d e s p r e c u m s ă p u n e m totul la c«l|
c a să d u r e z e o s ă p t ă m â n ă .
— Ei b i n e , a d u r a t . B a c h i a r mult m a i m u l t de atAI
Aţi f o s t p e r f e c t e în r o l u r i l e v o a s t r e . Şi t r e b u i e să vrt I
a m u z a t g r o z a v . T o a t ă l u m e a , la L o n d r a , v o r b e a do <|
d e f e r i c i t ă a r ă t a i î n a c e a t o a m n ă . ( S e u i t ă la S a b r i n *
A m â n d o u ă , n u - i a ş a ? C l ă d i n d , f i e c a r e , o n o u ă vi<i||
A ş a c ă , j o s p ă l ă r i a î n f a ţ a a m â n d u r o r a : aţi î n v i n s rfi
d e p a r t e şi pe c e l e m a i b u n e a c t r i ţ e d e la C a n n e s !
V ă z u f a ţ a S a b r i n e i î n ă s p r i n d u - s e şi s e uită din ng|
fa m â n a ei s t â n g ă .
— l a r t ă - m ă , a m s p u s o p r o s t i e . T u nu j u c a i un rol
nu-i a ş a ? D u p ă o v r e m e , n u m a i j u c a i t e a t r u . Dar do o(
n u m i - a i m ă r t u r i s i t m/e? î n t r e b ă d e o d a t ă . E r a m cele m|
b u n e p r i e t e n e . C â n d noi toţi a m c r e z u t c-ai fost ucisrt, |
c â n d ai revenit în chip d e S t e p h a n i e , p e n t r u a lua partolj
î n m o r m â n t a r e a e i . . . O h ! P e n t r u n u m e l e lui D u m n e / m i
pe cine a m î n m o r m â n t a t în z i u a a c e e a ?
— N u ş t i m . A s t a - i c e v a ce nu î n ţ e l e g e m . Eu un
r ă m a s m u l t t i m p în c a s a f u n e b r ă , a m - s t a t l â n g ă sicriu
— Dar ai s p u s c ă e r a î n t u n e r i c , i n t e r v e n i Stephi
n i e . D o a r c â t e v a l u m â n ă r i . Şi c ă p l â n g e a i .
— Da, şi totuşi... propria m e a soră... Ei bine, poatoM
a s t a - i e x p l i c a ţ i a : î n t r - a d e v ă r , nu v e d e a m n i m i c limpori»
A m văzut ceea ce mă aşteptam să v ă d .
R o s t i n d u - l e rar, r e p e t ă c u v i n t e l e :
— C e e a c e m ă a ş t e p t a m s ă v ă d . A ş a se-ntâmpl|
cu toţi, ştiţi şi voi. T o c m a i d e a c e e a a m avut atâta suceai
S t e p h a n i e şi c u m i n e . O a m e n i i a d a p t e a z ă realitatoi
(Regăsiri 303

tfel î n c â t s ă s e p o t r i v e a s c ă a i d o m a c u a ş t e p t ă r i l e lor,
preferă să a c c e p t e tot soiul de ciudăţenii pentru a
;e a s t f e l î n c â t l u m e a s ă li s e p a r ă l o g i c ă , d e c â t s ă
b l i z e z e c u s e r i o z i t a t e c e v a c e nu p a r e d e l o c r a ţ i o n a l .
— E u a ş a a m p r o c e d a t , îi s p u s e A l e x a n d r a S t e -
a n i e i . A d u - ţ i a m i t e , la s e r a t a m e a : ai p o v e s t i t c e v a
s p r e G r e c i a , d e p e c â n d eraţi c o p i l e , şi ai d e c l a r a t :
i b r i n a m-a s a l v a t . " T u t u r o r ni s-a p ă r u t f o a r t e c i u d a t ,
r t u ai t r e c u t c u m v a la alt s u b i e c t , şi c u a s t a g a t a .
tiodată nu ne-a trecut prin minte, v r e u n u i a din noi...
i — D e c e v-ar fi t r e c u t ? ripostă S t e p h a n i e , c u un uşor
[nbet. C i n e ar î n c e r c a o ş m e c h e r i e atât d e t r ă s n i t ă ?
( — Da, dar ia stai o clipă. O a r e n-a identificat D e n t o n
^lavrul?
— B a d a , şi a s t a c h i a r c ă nu-i d e î n ţ e l e s , z i s e S a -
na. S u n t s i g u r ă c ă el n u e r a c u ochii orbiţi d e l a c r i m i
i d a făcut identificarea. Este una dintre întrebările pe
re i le v o m p u n e .
— A m â n d o u ă ? N-aţi s p u s c ă a c ţ i o n a ţ i p e r â n d ?
- - Da, până a c u m . (Schimbă o privire cu Stepha-
i.) î n s ă c r e d c ă d e a s t ă - d a t ă n e v o m d u c e î m p r e u n ă .
Ochii Alexandrei străluciră.
— A s t a ar m e r i t a s ă fie v ă z u t . Ştiţi c e v a ? N i c i o d a t ă
prea mi-a plăcut Denton. Părea să nu se ataşeze de
[îeni, inclusiv d e m i n e : toţi c o n s t i t u i a m un d e c o r p e n t r u
Ba c e f ă c e a el c a s ă s e s i m t ă fericit. D a r n i c i c â n d n u
% fi c r e z u t un u c i g a ş . C e e a c e m ă - n d e a m n ă s ă - m i p u n
r e b ă r i şi în l e g ă t u r ă c u alte c â t e v a p e r s o a n e p e c a r e
î u n o s c , în s t r a t u r i l e a ş a - z i s e s u p e r i o a r e a l e s o c i e t ă ţ i i
aici, în A m e r i c a de S u d , pretutindeni. Credeţi că-i
hnejdios s ă v ă d u c e ţ i la el în v i z i t ă ?
Sabrina reflectă asupra acestui aspect. Văzu în-
mtarea îngrijorată a Stephaniei.
— C â n d n e v a v e d e a , v a fi d e s c u m p ă n i t . V o m fi î n
antaj. Şl p a r i e z c ă n i c i o d a t ă n u s ă v â r ş e ş t e eJ î n s u ş i
faurile lui m u r d a r e . C r e d c ă ne v o m d e s c u r c a .
30* oŞudith QMichael

— Şi a v e ţ i d e g â n d s ă v ă d u c e ţ i , p u r şi simplu,
a m â n d o u ă , s ă s u n a ţ i !a i n t r a r e ?
— Asta-i ideea.
— P r e z i n t ă m u l t e p o s i b i l i t ă ţ i . M i - a r p l ă c e a s ă /.ni
c u m d e c u r g l u c r u r i l e . P o t v e n i c u v o i ? P r o m i t s ă siau
m a i î n s p a t e , nici m ă c a r n u veţi şti c ă s u n t a c o l o .
— N u , d a r îţi v o m s p u n e c e s e v a î n t â m p l a . Unrin
locuieşti?
— L a „ C l a r i d g e ' s " . M - a m î n t â l n i t d e c â t e v a ori cu
B r i a n , la „ A m b a s s a d o r s " . î m i p l a c e m u l t m a g a z i n u l ăst.i,
S a b r i n a . M ă b u c u r c ă - i al m e u .
— îl v e i a v e a p r o b a b i l şi p e „ B l a c k f o r d ' s " . O sa |i
povestesc despre asta mai târziu.
— Blackford's? Se îndreptă spre faliment.
— Este unul dintre m o t i v e l e p e n t r u care-l v e i căpnin
d o a r c u c i n c i z e c i d e m i i d e lire. V e i f a c e m i n u n i cu ol
C h i a r şi d i n B r a z i l i a , t e v e i o c u p a m a i b i n e d e el decAI
Nicholas.
— P r o b a b i l , d a r nici m ă c a r n u ştiu d a c ă - l voiam
D o a m n e Sfinte, î n c ă un mister! Sunteţi sigure c ă nu roţ»
s ă m ă luaţi c u v o i î n v i z i t ă la D e n t o n ?
— N u , şi nici n u t e a ş t e p t a i r e a l m e n t e s ă acceplfim
a ş a c e v a . îţi v o m t e l e f o n a m â i n e , d u p ă c e - l v o m vedn.i
S-ar p u t e a s ă fie s p r e s f â r ş i t u l d u p ă - a m i e z e i .
— î n c a z u l a c e s t a n u v o i fi aici.. Plec la P a r i s .
— Oh!
Voi pleca şi eu, pentru a petrece acolo o săpM
mână, împreună cu soţul meu. Dar când el va descopoit
că l-am minţit, când va afla că Stephanie trăieşte...
„ Ş i c e s e v a î n t â m p l a î n a i n t e d e a s t a , c â n d Stn
p h a n i e şi c u m i n e v o m d i s c u t a , î n sfârşit, d e s p r e toata
c â t e l e - a m e l u d a t v r e m e d e trei z i l e ? "
— N e d u c e m şi n o i la P a r i s , s p u s e Stephanm,
e v i t â n d p r i v i r e a r a p i d ă şi m i r a t ă a S a b r i n e i . V o m fi acolo
m â i n e s e a r ă . îţi p u t e m t e l e f o n a c h i a r d i n o r a ş .
(Regăsiri

— O h , b i n e . De c e s ă n u l u ă m c i n a î m p r e u n ă ? Şi,
a c e l p r i l e j , s-o şi c o n s u m ă m . E u t r a g la „ R e l a i s
iristine", v o i u n d e veţi s t a ?
S t e p h a n i e se uită la S a b r i n a .
— La „ L ' H o t e l " , z i s e S a b r i n a , î n c l e ş t â n d u - ş i mâinile
poală.
— Perfect — v o m fi la o d e p ă r t a r e d e c â t e v a blocuri,
i sun eu mâine seară. Nu, mâine seară am întâlnire
A n t o n i o , şi p o s i b i l i t a t e a c a e u s ă f i u în s t a r e s ă m ă
n d e s c la a l t c e v a d e c â t la el î n s e a r a r e v e d e r i i n o a s t r e
l e p ă ş e ş t e p u t e r e a d e î n ţ e l e g e r e . C e - a r fi s ă l ă s ă m pe
mbătă dimineaţa?
— F o a r t e b i n e , a p r o b ă S t e p h a n i e . V o m a v e a la d i s -
ziţie t o a t ă z i u a d e s â m b ă t ă .
S a b r i n a t ă c e a . Toată ziua de sâmbătă. Iar a doua zi,
minică, soseşte Garth. O zi întreagă pentru a sta de
rbă, pentru a decide ce se va întâmpla duminică... cel
ţin în acea parte a duminicii asupra căreia vom avea
t de cât un control.
S a b r i n a f ă c u s e m n s ă li s e a d u c ă n o t a d e p l a t ă .
— Ascultaţi-mă, spuse deodată Alexandra. Vreau
ştiţi c ă v ă i u b e s c p e a m â n d o u ă . P r e s u p u n c ă , d a c - a ş
; u n o s c u t - o mai bine pe Stephanie, aş v e d e a unele
osebiri între voi, dar în m o m e n t u l de faţă, pentru mine
j â n d o u ă s u n t e ţ i S a b r i n a , şi v ă i u b e s c , l e r t a ţ i - m ă , ştiu
t d e a i u r e a s u n ă , dar...
I — E-n o r d i n e , s p u s e S t e p h a n i e , p u n â n d m â n a p e
rtul A l e x a n d r e i , c a şi c u m ar fi v r u t s ă s e s p r i j i n e d e

I
ba. Nici e u nu ştiu c i n e s u n t .

î n n o a p t e a a c e e a , la fel c a - n f i e c a r e n o a p t e p e la
le d o u ă s p r e z e c e , S a b r i n a t e l e f o n a a c a s ă . O a ş t e p -
r. Cliff p e c a n a p e u a din b u c ă t ă r i e , P e n n y în c a m e r a
( l u c r u a lui G a r t h , iar d o a m n a T h i r k e l l a ş t e p t â n d
^ a p r o a p e , c a s ă s p u n ă şi e a c â t e v a c u v i n t e c â n d Cliff
pa să dea receptorul.
306 ^udith QMichael

— Pari s u r e s c i t a t , îi s p u s e lui Cliff. C e s e p e t r e c o ?


— Nimic.
î n g l a s u l lui s e s i m ţ e a o i n t o n a ţ i e c a d e a v e r t i z a m ,
în m o d clar d e s t i n a t ă lui P e n n y , c a r e a s c u l t a la celălalt
t e l e f o n şi S a b r i n a î n ţ e l e s e c ă , î n t r - a d e v ă r , s e petrecna
ceva. I se strânse inima, căci cu siguranţă era v o r l u
d e s p r e v r e o s u r p r i z ă l e g a t ă d e r e v e n i r e a ei a c a s ă , şi M>
p u t e a s ă n u fie nici o r e v e n i r e , d a c ă G a r t h nu a v e a s <»
î n g ă d u i e . „ P o a t e m ă v a i z g o n i a ş a c u m a f ă c u t şi alta
d a t ă " — îşi s p u s e - n g â n d — „şi a r e tot d r e p t u l , iar eu li
v o i p i e r d e , îi v o i p i e r d e p e t o ţ i , şi P e n n y şi Cliff v o r credn
c ă i-am p ă r ă s i t , î n t o c m a i c a î n d e c e m b r i e t r e c u t . "
Dar d a c ă nu s-ar î n a p o i a a c a s ă , o a r e P e n n y şi Cliff
vor şti?
D a c ă S t e p h a n i e s e d u c e a a c a s ă î m p r e u n ă cu
G a r t h , P e n n y şi Cliff ar şti?
Ar v e d e a ei d e o s e b i r i l e , c h i a r m a i m a r i d e c â t po
c e l e p e n t r u c a r e g ă s i s e r ă e x p l i c a ţ i i în u r m ă c u un an?
Aveau să ceară vreo explicaţie fiindcă ar şti cA
unele lucruri nu sunt în ordine, fiindcă mama pe caic a
iubeau se schimbase?
O u s t u r a u o c h i i d e l a c r i m i l e c e - i a p ă r u s e r ă înin»
pleoape.
— Cliff, d a c ă aţi p u s c e v a la c a l e p e n t r u c â n d voi
veni acasă...
— N - a m p l ă n u i t n i m i c , o î n t r e r u p s e e l , părând
uşurat.
S a b r i n a r ă m a s e n e d u m e r i t ă . O a r e ce a v e a u do
gând?
L e a s c u l t ă s p o r o v ă i a l ă d e s p r e ş c o a l ă şi p r i e t e n i , ;,i
d e s p r e un c o n c u r s d e p i c t u r ă la c a r e p a r t i c i p a s e Penny,
şi r â s e d e m i c i l e lor g l u m e şi c i o r o v ă i e l i , iar c â n d pu:.n
r e c e p t o r u l î n f u r c ă îşi p r o p u s e s ă nu se m a i gândeasr.A
la c e - o r fi p l ă n u i t ei. E r a , p r o b a b i l , un c a d o u p e caro 11
307

i c e a u la ş c o a l ă , şi ea nu p u t e a i n t e r v e n i c u n i m i c . Mi-I
or dărui sau nu. Voi şti asta duminică.
A d o u a zi d i m i n e a ţ ă , la ş a s e , în c h e m ă p e G a r t h , la
o t e l u l lui din H a g a , a ş a c u m f ă c e a în f i e c a r e z i . A c o l o
r a o r a ş a p t e — s i n g u r u l m o m e n t î n c a r e el p u t e a s t a
e vorbă, înainte de î n c e p e r e a conferinţelor cotidiene,
i h e m u i t ă î n t r - u n f o t o l i u din c a m e r a d e z i , c u S t e p h a n i e
i c a m e r a d e o a s p e ţ i d e la c a p ă t u l c o r i d o r u l u i , S a b r i n a
^i dăplea s e a m a c ă g l a s u l îi e r a s l a b , a p r o a p e v l ă g u i t d e
f o r t u l d e a-şi c â n t ă r i f i e c a r e c u v â n t , î n s ă nu r e u ş e a să
jară lipsită d e griji şi v i o a i e , o r i c â t d e m u l t se s t r ă d u i a .
[ — O m u l ţ i m e d e d i s c u ţ i i c u tot felul d e o a m e n i , îi
puse, evitând minciunile directe. Nicholas vinde
şlackford's"... Oh, A l e x a n d r a este aici, reorganizând
a m b a s s a d o r s " î m p r e u n ă c u B r i a n ; tot e a c u m p ă r ă şi
Blackford's".
V o r b i d e s p r e L o n d r a şi d e s p r e v r e m e , şi d e s p r e a m -
a l a r e a m