OBIECTIV: CONSTRUIRE LOCUINȚĂ UNIFAMILIALĂ P+1 ȘI ANEXA S+P,

ÎMPREJMUIRI, BRANȘAMENTE, UTILITĂȚI

BENEFICIAR: FAM. ............................
ADRESA: STR. ............................. JUD. ................................
PROIECTANT: BIA ..........................
FAZA PROIECT: C.U. + AVIZE

BREVIAR CALCUL COEFICIENT GLOBAL REZISTENŢĂ

TERMICĂ GLOBALĂ "G"
Faza: DTAC

1. Date generale:

Obiectul proiectului: CONSTRUIRE LOCUINȚĂ UNIFAMILIALĂ P+1 ȘI ANEXA S+P,

ÎMPREJMUIRI, BRANȘAMENTE, UTILITĂȚI
Amplasament: STR. .............., JUD...............
Proiectant general: ..............................
Nr. Proiect: ...../2016
Faza de proiectare: DTAC

2.1. Caracteristicile amplasamentului, regim tehnic:

CALCULUL PIERDERILOR DE CĂLDURA

Pierderile de căldura au fost calculate conform STAS 1907/1-1997

Premize de calcul

- Temperaturi de calcul :

- Temperatura exterioara te = -15 oC

- Temperaturi interioare :
- Camera de zi ti = +20 oC
- Dormitor ti = +22 oC
- Bucatarie ti = +18 oC
- Baie ti = +22 oC

- Situaţia clădirii in raport cu acţiunea vântului : clădire amplasata în oraş , zona

eoliana II , viteza de calcul convenţionala a vântului : 5 m/sec.
- Ferestre exterioare cu rama din pvc si geam termopan.
NECESARUL DE CALDURA

REZISTENTA TERMICA A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE

Rezistenta termica are o importanta deosebita in cadrul unei instalaţii de încălzire

deoarece in funcţie de aceasta se pot obţine parametrii de confort interior cu
consumuri energetice minime.
Se va analiza peretele exterior si se va determina rezistenta aferenta acestuia
impunându-se anumite condiţii minime precum :
- condiţia evitării fenomenului de radiaţie rece a elementelor de construcţie exterioare
dintr-o încăpere .
- condiţia evitării fenomenului de condensare a vaporilor de apa pe suprafaţa
interioara a elementelor de construcţie.
- condiţia de reducere la minim a pierderilor de căldura prin elementele de construcţie
ţinându-se cont ca acestea sa corespunda din punct de vedere economic.

1. Determinarea rezistenţei termice a peretelui exterior 1

Rezistenţa la transfer termic a peretelui exterior este determinată de straturile
care intră în componenţa acestuia şi anume :
2. Zidarie de caramizi goluri verticale sau blocuri porotherm de 300 mm
3. Polistiren expandat de 100 mm
4. Tencuială 20 mm
Se va considera un coeficient de siguranta de 30% cf. normativ C107/2005.

1. Calculul rezistentei termice al peretelui exterior 1

Rezistenta
Conductivitate termica de Grosime[m
Strat
calcul λ [W/mK]
termica Rj
m]
[m²K/W]
Caramida GVP sau
0,230 300 0,913
Porotherm
Polistiren celular 0,040 100 1,750
Tencuiala ciment 0,410 20 0,034
Total 2,697

Ri= 0,125 [m²K/W]

Re= 0,042 [m²K/W]
Rp= 2,697 [m²K/W]
ΣR0= 2,864 [m²K/W]
Date centralizate in STAS 1907/2

R0  Ri   R j  Re

unde : Ri – rezistenţa de transfer termic la nivelul suprafeţei interioare

 Re – rezistenţa de transfer termic la nivelul suprafeţei exterioare
R j – rezistenţa la transfer termic a straturilor omogene a
elementelor de construcţie.( suma tuturor rezistenţelor straturilor ce
alcătuiesc peretele exterior ).

m2K
Ri  0.125
W
- date centralizate în STAS 1907/2
m2 K
Re  0.042
W

R j  0.913  1.750  0.034  2.697 m 2 K W

m2 K
 R0  0.125  2.228  2.697  2.864
W

Impunem cele trei condiţii :

1. 1.condiţia evitării fenomenului de condensare : R0 ,CD

In funcţie de temperatura interioara si umiditatea relativa se determina
temperatura punctului de rouă :

t i  22 o C
  r  13.9 o C
 i  60%

Pentru a se evita fenomenul de condens a vaporilor de apa trebuie ca temperatura

interioara a suprafeţelor reci i sa fie mai mare decât temperatura de rouă r
i>r  i> r + 1,5oC
t  t  t
Dar qi  qt  i i  i e
Ri Rt
t  te ti  te
 Rt  Ri i  Rt  Ri
ti   i t i  ( r  1.5 o C )

22  (15) m2K
R0,CD  Rt  unde  Rt  0.125  0.700
22  (13.9  1.5) W

1. 2.condiţia de evitare a fenomenului de radiaţie rece R0,C

În funcţie de tipul clădiri şi a încăperilor t i , max =4ºC şi se pune condiţia ca
t i   i  t max :
ti  te
Din ecuaţiile prezentate mai sus se poate exprima : Rt  Ri
t max
dar R0,C>Rt
22  ( 15) m2 K
unde Rt  0.125  1.156
4 W
 1.3.condiţia de satisfacere economica R0,E
m2 K
Din normativul C107/05 se considera Rt  1.8
W
Se observă că rezistenţa necesara peretelui exterior este maximul dintre cele trei
rezistenţe determinate , astfel încât să fie satisfăcute toate cerinţele impuse:
m2 K
R0  max( R0,CD , R0,C , R0, E )  R0  2.864
W
Din analiza calculelor efectuate se observa ca rezistenţa peretelui exterior satisface
condiţiile impuse de normativele româneşti în vigoare privitor la gradul de izolare
termică.

2. Determinarea rezistenţei tâmplăriei exterioare

Tâmplăria exterioare cât şi cea interioară este cu ramă din aluminiu şi geam
termopan :
m2 K m2 K
R=0.9  R0  0.9
W W
Se observa ca rezistenta elementului vitrat este corespunzătoare din punct de
vedere al schimbului termic, raportată la rezistenţa specifică necesară corespunzătoare
tipului de clădire , cât şi a destinaţiei acesteia.

3. Determinarea rezistenţei termice a învelitorii şarpantă

Rezistenţa la transfer termic a învelitorii şarpantă este determinată de straturile

care intră în componenţa acesteia şi anume:
Tablă profilată tip Lindab
Astereala placi din aschii de lemn 18 mm
Saltele vată minerală 200 mm grosime
Saltele vată minerală 50 mm grosime
Plăci de ipsos ( asimilat şapă ipsos) 12.5 mm grosime
Se considera un coeficient de siguranta de 15% cf. normativ C107/2005.

4. Determinarea rezistentei termice a invelitorii sarpanta

Conductivitate termica de Rezistenta termica
Strat
calcul λ (W/m*K)
Grosimemm
Rj (mp*K/W)
Tabla profilată tip
2,000 3 0,001
Lindab
Placi din aschii de lemn,
tip PAL omogene cu 0,156 18 0,092
goluri
Saltele din vata
0,042 200 3,810
minerala tip SPS70
Saltele din vata
0,045 50 0,889
minerala tip SPS70
Sapa de ipsos 1,03 12,5 0,010
Total 4,802

Ri= 0,167 mp*K/W

 Re= 0,042 mp*K/W
Rp= 4,802 mp*K/W
ΣR0= 5,011 mp*K/W

R0  Ri   R j  Re
unde : Ri – rezistenţa de transfer termic la nivelul suprafeţei interioare
Re – rezistenţa de transfer termic la nivelul suprafeţei exterioare
Rj – rezistenţa la transfer termic a straturilor omogene a
elementelor de construcţie. ( suma tuturor rezistentelor straturilor ce
alcătuiesc peretele exterior ).

m2K
Ri  0.125
W
- date centralizate in STAS 1907/2
m2 K
Re  0.042
W

R j  0.001  0.092  3.810  0.889  0.010  4.802 m 2 K W

m2 K
 R0  0.125  4.802  0.042  5.011
W

Impunem cele trei condiţii :

4. 1.condiţia evitării fenomenului de condensare :

R0 ,CD
În funcţie de temperatura interioară şi umiditatea relativa se determină
temperatura punctului de rouă :

t i  22 o C
  r  13.9 o C
 i  60%

Pentru a se evita fenomenul de condens a vaporilor de apă trebuie ca temperatura

interioară a suprafeţelor reci i să fie mai mare decât temperatura de rouă r.
i>r  i> r + 1,5oC
t   i ti  te
Dar qi  qt  k i (t i   i )  k t (t i  t e )  i 
Ri Rt
t  te ti  te
 Rt  Ri i  Rt  Ri
ti   i t i  ( r  1.5 o C )

22  (15) m2 K
R0,CD  Rt  unde  Rt  0.125  0.700
22  (13.9  1.5) W

4. 2.condiţia de evitare a fenomenului de radiaţie rece R0,C

 În funcţie de tipul clădiri şi a încăperilor t i , max =3ºC şi se pune condiţia ca
t i   i  t max :
ti  te
Din ecuaţiile prezentate mai sus se poate exprima : Rt  Ri
t max
dar R0,C>Rt
37 m2K
unde Rt  0.125  1.542
3 W

4. 3.condiţia de satisfacere economica R0,E

m2K
Din normativul C107/05 se considera Rt  5
W

Se observă că rezistenţa necesară peretelui exterior este maximul dintre cele

trei rezistente determinate , astfel încât să fie satisfăcute toate cerinţele impuse:
m2K
R0  max( R0,CD , R0,C , R0, E )  R0  5.011
W
Din analiza calculelor efectuate se observa că rezistenţa acoperişului
satisface condiţiile impuse de normativele romaneşti în vigoare privitor la gradul de
izolare termică cu ajutorul unui strat izolator – polistiren celular.

4. Determinarea rezistenţei termice a placii peste sol

Rezistenţa la transfer termic a plăcii peste sol este determinată de straturile care
intră în componenţa acestuia şi anume :
Parchet 15 cm
Şapa mortar ciment 80 cm
Beton armat de 180 mm
Polistiren celular de 150 mm
Polistiren 200 mm
Sapa beton 50 mm
Se considera un coeficient de siguranta de 15% cf. normativ C107/2005.

4. Determinarea rezistentei termice la Placa sol

Conductivitate termica de Rezistenta termica
Strat
calcul λ (W/m*K)
Grosimemm
Rj (mp*K/W)
Parchet 0,25 15 0,051
Mortar de ciment 0,930 80 0,073
Beton armat 2,030 150 0,063
Polistiren celular 0,036 200 4,722

1,040 50 0,041
Beton simplu
Bitum 0,170 10 0,050
Total 5,000
 Ri= 0,125 mp*K/W
Re= 0,042 mp*K/W
Rp= 5,000 mp*K/W
ΣR0= 5,167 mp*K/W

R0  Ri   R j  Re
unde : Ri – rezistenţa de transfer termic la nivelul suprafeţei interioare
Re – rezistenţa de transfer termic la nivelul suprafeţei exterioare
Rj – rezistenţa la transfer termic a straturilor omogene a
elementelor de construcţie. ( suma tuturor rezistentelor straturilor ce
alcătuiesc peretele exterior ).

m2K
Ri  0.125
W
- date centralizate in STAS 1907/2
m2 K
Re  0.042
W

R j  0.051  0.073  4.722  0.063  0.041  0.050  5.000 m 2 K W

m2 K
 R0  0.125  5.000  0.042  5.167
W

Impunem cele trei condiţii :

4. 1.condiţia evitării fenomenului de condensare : R0 ,CD

În funcţie de temperatura interioară şi umiditatea relativa se determină
temperatura punctului de rouă :

t i  22 o C
  r  13.9 o C
 i  60%

Pentru a se evita fenomenul de condens a vaporilor de apă trebuie ca temperatura

interioară a suprafeţelor reci i să fie mai mare decât temperatura de rouă r.
i>r  i> r + 1,5oC
t   i ti  te
Dar qi  qt  k i (t i   i )  k t (t i  t e )  i 
Ri Rt
t  te ti  te
 Rt  Ri i  Rt  Ri
ti   i t i  ( r  1.5 o C )

22  (15) m2 K
R0,CD  Rt  unde  Rt  0.125  0.700
22  (13.9  1.5) W
 4. 2.condiţia de evitare a fenomenului de radiaţie rece R0,C
În funcţie de tipul clădiri şi a încăperilor t i , max =3ºC şi se pune condiţia ca
t i   i  t max :
ti  te
Din ecuaţiile prezentate mai sus se poate exprima : Rt  Ri
t max
dar R0,C>Rt
37 m2K
unde Rt  0.125  1.542
3 W

4. 3.condiţia de satisfacere economica R0,E

m2K
Din normativul C107/05 se considera Rt  5
W

Se observă că rezistenţa necesară peretelui exterior este maximul dintre cele

trei rezistente determinate , astfel încât să fie satisfăcute toate cerinţele impuse:
m2 K
R0  max( R0 ,CD , R0,C , R0, E )  R0  5.167
W
Din analiza calculelor efectuate se observa că rezistenţa acoperişului
satisface condiţiile impuse de normativele romaneşti în vigoare privitor la gradul de
izolare termică cu ajutorul unui strat izolator – polistiren celular.

VERIFICAREA CLĂDIRII DIN PCT. DE VEDERE AL EFICIENŢEI TERMICE

Performanta energetică a unei clădiri indiferent de tipul, forma şi caracteristicile

constructive se stabileşte pe baza unor calcule termotehnice şi economice obţinându-se
un coeficient global de izolare termică sau de performanta energetica GN.(W/m3K).
Pentru toate construcţiile (clădirile ) ce urmează a se construi sau sunt construite
şi urmează a fi reabilitate este necesar şi obligatoriu să se stabilească performanţa
energetica respectiv coeficientul de izolare termica G specific fiecărei clădiri.
O clădire este performanta din punct de vedere energetic daca G<G N., unde G
este calculat pentru fiecare clădire în parte, iar G N este prezentat in normative în funcţie
de numărul de etaje şi de aria anvelopei clădirii raportata la volumul ei.
La baza calcului stă normativul C107/10.

Verificarea cladirii din punct de vedere al eficientei termice

Arie Rm σ Aσ/Rm
Nr. Crt. Element
[m²] [m²K/W]
1 Perete exterior 1 217,5 2,864 1 75,94
2 Tamplarie 42,5 0,900 1 47,22
3 Invelitoare sarpanta 72 5,167 1 13,93
4 Planseu pe sol 70,85 5,011 1 14,14
Total 402,85 151,23

G
 (L  j j )
 0.34n
V
 A
unde : L j  - coeficient de cuplaj termic.
Rm
ti  t j

j t i  t e - coeficient de corecţie în raport cu variaţiile temperaturii exterioare.
A –aria suprafeţelor prin care se face transferul de căldura.
Rm – rezistenţa medie pentru elementele de construcţie prin care se face
transferul de căldura.
n – numărul de schimburi de aer din încăpere într-o ora.

Calculul ariei anvelopei:

Calculul volumului încălzit :

 V= 520 [m³]

Numărul de schimburi de aer `n` este ales in funcţie de categoria clădirii ( clădire
individuală ) , clasa de adăpostire ( adăpostite datorita amplasării construcţiei ) şi de
clasa de permeabilitate ( permeabilitate medie )  n  0.5

A
R  151.23
m

151,23
G  0.34 * 0.5  0.406
520

A / V = 402,85 / 520 = 0,77

Coeficientul GN se determină din normativ în funcţie de numărul de nivele şi

de raportul A / V  G N  0,53 , coeficient ce este redus cu 10% pentru siguranţa
 G N  0,477
Se observa ca G  0.46  G N = 0.477 - clădirea corespunde din punct de
vedere energetic.

Întocmit,
arh. ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,