Sunteți pe pagina 1din 3

Faza Studiu de Fezabilitate / Prefezabilitate: Scop

Pe scurt, intregul studiu se bazeaza pe analiza celor doi factori absolut


definitorii:

Venituri
Costuri
Studiul de FezabilitateRaportul celor doua valori de mai sus includ rapoartele
privind:

fezabilitatea tehnologica,
fezabilitatea economica,
fezabilitatea legala,
fezabilitatea operationala,
fezabilitatea temporala.
Desi inclusa practic in cele de mai sus, tot mai des se discuta si de fezabilitatea
de mediu, desi, in fond, orice proiect care raspunde pozitiv termenilor tehnologici
si legali trebuie sa raspunda si din punctul de vedere al protectiei mediului.
Studiile de impact asupra mediului sunt, practic, studii de fezabilitate de mediu.
Scopul Studiului de fezabilitate este sa stabileasca sustenabilitatea economica a
intreprinderii initiate.

Cine intocmeste Studiul de Fezabilitate


Adesea, intocmirea Studiului de Fezabilitate cade in sarcina celui care intocmeste
proiectul de finantare. Traditional, Studiul de Fezabilitate (pentru cladiri) este
intocmit de proiectantul general (arhitecti+ingineri). Adevarul este ca nici unul
dintre cele doua categorii de specialisti nu este in masura sa intocmeasca intregul
studiu de fezabilitate. De ce?

Consultantul pentru finantare are ca rol principal incadrarea corecta a proiectului


in cadrul birocratic-operational al programelor europene.
Arhitectii si Inginerii (Aflati in echipa, sub titulatura de Proiectant, sau
Proiectant General) sunt profesionisti specializati in proiectarea cladirilor, fie
ele civile, agricole sau industriale. Desi este practic imposibila realizarea
oricarei cladiri fara proiectant, aproape nimic din complexul de relatii economice
impuse de un proiect nou nu sunt la nivelul acestora de expertiza.
Studiul de fezabilitate nu se refera insa nici la o completare a unor rubrici in
tabele predeterminate, nici la proiectarea celor mai minunate cladiri. Studiul se
refera la viabilitatea proiectului, la profitabilitatea sa. Presupunand prin absurd
ca finantarile ar acoperi 100% din investitie, chiar si in aceste conditii
activitatea economica poate fi neprofitabila si neperformanta.

Beneficiarul este cel care trebuie, in fapt, sa conduca Studiul de Fezabilitate. De


ce? Clientul este cel care poate evalua in permanenta punctul in care raportul
venituri/costuri este favorabil sau nu. Pentru orice afacere industriala, agricola
sau comerciala, acesta este cel care stie in ce masura profituri viitoare pot sa se
nasca din proiectul in lucru.

Acestuia ii sunt subordonati:

Tehnologiul (pentru dimensionarea fluxurilor de materii prime, energie, productie


in industrie si agricultura). Ei stabilesc de ce este nevoie pentru a asigura
coerent un flux de productie, valorile tintite de productie, alegerea utilajelor
samd. Bineinteles, discutam de tehnologi pentru investitiile care presupun un ciclu
de productie.
Specialistul de Marketing: Stabilirea capacitatii de productie este practic
imposibil de determinat fara un studiu preliminar al pietei bunurilor sau
serviciilor produse sau oferite, niveluri de preturi, precum si o proiectie
viitoare a evolutiilor acestora.
Arhitectii si Inginerii (Proiectantul General) care sunt in masura sa �imbrace� un
flux de productie cu constructiile necesare: hale de productie, de depozitare,
cladiri civile, instalatii. Ei determina ce investitii sunt necesare pentru a
asigura indeplinirea conditiilor minime de Siguranta Structurala, Siguranta in
Exploatare, Securitate la Incendiu, Sanatatea oamenilor, Economia de Energie si
Izolarea Termica si Hidrofuga, Protectia Mediului, atat din punctul de vedere al
fondului construit, cat si din cel de vedere al masurilor similare impuse de
utilizarea tehnologiilor de productie.
Consultantul de Proiect: strange toate aceste date si se ingrijeste de forma
corecta din punctul de vedere al tipicului necesar prezentarii unui proiect de
finantare.
Studiul de Fezabilitate (SF) ca parte din procesul de proiectare
SF-ul nu este o poza a unei activitati, ci este un instrument de lucru pentru
intreprinzator (initiatorul sau).

Probabil ca nu exista practic nici o activitate umana care sa nu fie, intr-un fel
sau altul, profitabila. Masura in care aceasta este profitabila este modul in care
raportul definit mai sus (Venituri/Costuri) este reglat.

Pentru a pastra acest raport cat mai bun, exista intotdeauna doua cai:

� Maximizarea Veniturilor: Obtinerea unor produse /servicii cu o valoare adaugata


cat mai mare, reprezentand un segment de piata cu un potential cat mai mare.

� Reducerea Costurilor: Se aplica asupra celor doua mari componente ale sale:
investitia imobiliara (teren + cladiri), investitia de baza in complexul de utilaje
tehnologice sau dotari, minimizarea costurilor de exploatare.

Minimizarea investitiei imobiliare. Cum se realizeaza?


dimensionarea stricta a spatiilor la parametrii impusi de fluxul tehnologic sau de
serviciile furnizate. Oriunde, fiecare metru patrat in plus de constructie costa
suplimentar si orice investitie are un prag de rentabilitate.
folosirea unor solutii constructive cat mai eficiente economic si tehnic
dimensionarea corecta a fluxurilor tehnologice: este strict legata de punctul 1. O
abordare eficienta trebuie sa inteleaga orice constructie ca o �carcasa� in cadrul
careia se realizeaza activitati umane. Dimensionarea incorecta a activitatii, a
capacitatilor de productie, de aprovizionare duce direct la o dimensionare
improprie a �carcasei�. Aceste dimensionari incorecte se traduc mai tarziu prin
investitii suplimentare sau prin disfunctionalitati in procesul de productie, sau
in serviciul oferit.
alegerea celor mai eficente amplasamente. Desi de obicei terenurile sunt deja
achizitionate, aceasta nu este probabil cea mai buna solutie. Studiul de
amplasament trebuie sa asigure pe de o parte cele mai scazute costuri de achizitie
si echipare edilitara, pe de alta parte sa rspunda nevoile activitatii economice de
baza: acces la sosele, drumuri, cai ferate si apropierea de centrele populate
pentru investitiile industriale, zone turistice cu perspective placute pentru
activitatile de turism, etc. Aceste caracteristici pot asigura adeseori succesul
unei intreprinderi, iar lipsa acestora, poate fi o garantie pentru nereusita.
Minimizarea investitiei de baza in complexul tehnologic /dotari + Micsorarea
costurilor de exploatare
Folosirea de utilaje/echipamente/dotari conform unor prioritizari din punct de
vedere al performantei economice: Achizitionarea de utilaje/echipamente de ultima
ora strict in cazul in care acestea asigura un avantaj competitional direct +
economii la cele neesentiale pentru marirea competivitatii economice
Marirea Eficientei Energetice. Aceasta poate merge pana la obtinerea independentei
energetice, prin cogenerare (solara, eoliana), si economie prin eficienta
consumului energetic (izolatii etc). Nu se mai indoieste nimeni ca energia va fi
din ce in ce mai scumpa, dupa cum consumurile mondiale tind sa fie tot mai mari, in
ciuda recesiunilor.
Greseli Frecvente
Evident, tratarea superficiala a oricarei laturi a studiului de fezabilitate este o
greseala, insa:

Neglijarea investitiei
Incredibil, dar aceasta este cea mai mare greseala! Investitorii se concentreaza
exclusiv pe indeplinirea formulelor birocratice (importante, bineinteles),
neglijjand uneori total orice abordare economica a proiectului, uneori chiar si
atunci cand aceasta este exact domeniul propriu de activitat! Investitia este
privita ca o simpla achizitie a unui nou utilaj sau ca accesul nesperat la o sursa
nerambusabila.
Trebuie inteles ca finantarile nerambursabile sunt un factor perturbator al pietei,
acestea oferind avantaje concurentiale aplicantilor. Folosirea necugetata a
acestora insa diminueaza pana la anulare avantajul potential. In plus, oricand
principalul concurent poate accesa exact aceleasi resurse care folosite eficent pot
anula total acel castig initial.
Neglijarea proiectelor de constructii
Mai ales in domeniile in care cladirea reprezinta principalul obiectiv al
proiectului, atitudinea este ridicola. Realizarea unor proiecte de arhitectura in
1-2 saptamani, ignorarea oportunitatilor oferite de locatii sunt obiceiuri foarte
des intalnite. Chiar inainte de calitatea serviciilor, calitatea arhitecturii unei
pensiuni este cea care primeaza. De aceea interpretarea contabila a unui proiect de
pensiune sau de orice alta constructie hoteliera este o eroare capitala. Orice
investitii in mobilier, televizoare si capete de dus nu pot aduce inapoi ceea ce se
pierde printr-o imagine fada, saracacioasa, a constructiei.
Nici celelalte domenii de activitate nu sunt ferite de aceasta greseala. Dupa cum
arhitectura �imbraca tehnologia�, si tehnologia trebuie pliata uneori pe ceea ce
constructiile pot oferi eficent economic.
Ratiunile deciziei de a investi
Stabiliriea parametrilior de fezabilitate este prima decizie care trebuie luata. O
activitate economica fezabila este cu atat mai performanta cu cat se poate finanta
si nerambursabil. O fabrica de produse alimentare, amplasata intr-o zona agricola
importanta, cu acces la piete importante, cu utilaje, tehnologii performante,
furnizand produse de calitate si la preturi competitive, cu un consum eficent de
energie este virtual oricand fezabila. Un astfel de proiect poate fi usor adaptat
cerintelor finantarii nerambursabile, devenind astfel o extraordinara sursa de
venituri.
Luarea deciziei de a investi trebuie sa tina cont exclusiv de fezabilitatea
intrinseca a proiectului si nu sa porneasca de la sursa de finantare spre proiect.
Revenind la exemplul cu pensiunile turistice: Functionarii care evalueaza
proiectele nu au uneltele necesare masurarii frumusetii peisajului zonei turistice,
frumusetea constructiilor, eficienta spatiilor. Ei sunt limitati la a evalua
proiectia lor contabila. Costurile de executie nu au cum sa spuna niciodata cat de
minunata este o casa.

S-ar putea să vă placă și