Hiperplazia

Hiperplazia reprezintă creşterea numărului de celule într-un organ, sau ţesut, având ca rezultat creşterea
volumului acestuia.

 Deşi este diferită de hipertrofie, frecvent cele două procese coexistă, sub acţiunea unor stimuli,
unele celule suferind şi hipertrofie şi hiperplazie. Producerea unuia sau a altuia din cele doua
procese depinde şi de natura celulei ţintă pentru stimulul respectiv;
 Celulele labile şi în anumite condiţii şi cele stabile sunt capabile de multiplicare putând suferi
modificări atât hiperplazice, cât şi hipertrofice;
 Celulele permanente, cum sunt fibrele miocardice, nu se multiplică şi singura lor posibilitate de
adaptare este hipertrofia.

Hiperplazia poate fi întâlnită în condiţii fiziologice şi patologice:

 Hiperplazii fiziologice:
o hormonală: ex. hiperplazia uterului gravid, hiperplazia glandei mamare în lactaţie
(procese la care se asociază şi hipertrofia);
o compensatorie: ex. hiperplazia ţesutului hepatic restant după hepatectomii parţiale.
 Hiperplazii patologice:
o Hiperplaziile patologice pot apare în ţesuturi ţintă în situaţia unei stimulări hormonale
excesive sau ca efect al factorilor de creştere;
o Sub efectul unei hiperestrogenii absolute sau relative (un nivel estrogenic normal în
prezenţa unui nivel progesteronic insuficient), endometrul poate suferi diferite grade de
hiperplazie. Procesul este reversibil, endometrul revenind la normal când nivelurile
hormonale fiziologice sunt reconstituite; importanţa unei astfel de leziuni constă în riscul
de transformare malignă pe care îl implică.
o Un alt exemplu este hiperplazia de prostată datorată acţiunii hormonilor androgeni. Sub
efectul combinat al unor hormoni şi factori de creştere se produce hiperplazia
hepatocitelor şi a fibroblastelor în ficat, urmare a pierderii importante de hepatocite din
unele hepatite severe. Combinaţia de noduli de regenerare hepatocitară şi ţesut conjunctiv
caracterizează ciroza hepatică.

Hiperplazia este importantă şi în procesele de reparare şi vindecare a plăgilor, când fibroblastele şi

capilarele de neoformaţie proliferează sub efectul factorilor de creştere şi formează ţesutul de
granulaţie (ţesut conjunctivovascular de neoformaţie) care în final se va maturiza dând naştere unei
cicatrici conjunctive.

HIPERPLAZIA DE PROSTATĂ
 Determină un obstacol în calea eliminării urinii prin comprimarea uretrei prostatice;
 Cauza: dezechilibru în raportul androgeni/estrogeni rezultând hiperstimularea estrogenică a
prostatei.
 MACROSCOPIC:
o Hipertrofia musculaturii vezicale(obstacol incomplet): pereții vezicali îngroșați,
colonete musculare reliefate → vezica de luptă;
o Globul vezical(obstacol complet): vezica urinară mult dilatată prin acumularea urinii,
pereți vezicali subțiați (atrofiați prin compresiune), semitransparenți.