Sunteți pe pagina 1din 64

LUCRARE DE LICENȚĂ

CUPRINS
INTRODUCERE ......................................................................................................................................3
1. STUDIU BIBLIOGRAFIC ...................................................................................................................6
1.1. Scurt istoric în evoluția MU spre utilizarea fașcicolului LASER ..............................................6
1.2. Descrierea și principiul de funcționare ..................................................................................8
1.3. Caracteristici, cerințe și parametrii specifici..........................................................................8
1.4. Tipuri și exemple de mașini unelte de debitat sau gravat cu laser .......................................9
1.5. Materialele prelucrabile ......................................................................................................10
1.6. Domenii și exemple de prelucrări ........................................................................................11
2. CALCULUL DE DIMENSIONARE A MAȘINII ..................................................................................16
2.1. Calculul de dimensionare și alegerea modului de comandă a motoarelor pas cu pas
utilizate............................................................................................................................................16
2.2. Calculul rezoluțiilor axelor mașinii.......................................................................................19
2.3. Calculul curselor și a spațiului de lucru necesar ..................................................................19
3. PROIECTAREA MAȘINII-UNELTE ..................................................................................................20
3.1. Desfășurarea proiectării mașinii-unelte ..............................................................................20
3.2. Proiectarea structurii de rezistență a mașinii ......................................................................23
3.3. Proiectarea axei X ................................................................................................................24
3.4. proiectarea axei Y ................................................................................................................25
3.5. Proiectarea axei Z ................................................................................................................26
3.6. Proiectarea părții laser ........................................................................................................27
3.7. Verificarea prin analiză la stres a elementelor critice ale structurii mecanice ...................28
4. REALIZAREA PRACTICĂ ................................................................................................................30
4.1. Realizarea structurii de rezistență a MU .............................................................................36
4.2. Realizarea ansamblului axei X .............................................................................................37
4.3. Realizarea ansamblului axei Y..............................................................................................39
4.4. Realizarea ansamblului axei Z ..............................................................................................41
4.5. Realizarea și montajul instalației optice LASER ...................................................................44
4.6. Realizarea părții electronice de comandă CNC ...................................................................47
4.7. Realizarea sistemului de răcire a rezonatorului laser .........................................................51
4.8. Realizarea sistemului de exhaustare a gazelor ....................................................................53
4.9. Realizarea instalației Pneumatice ........................................................................................53
4.10. Reglaje necesare și teste ..................................................................................................55
1
LUCRARE DE LICENȚĂ

5. SOFTWARE NECESAR ÎN EXPLOATAREA MAȘINII........................................................................56


5.1. Software CAD-CAM ..............................................................................................................56
5.2. Softul CNC "Artsoft Mach 3" ................................................................................................56
5.3. Exemplu de program piesă ..................................................................................................58
5.4. Modalitate de lucru .............................................................................................................58
6. MĂSURI DE SIGURANȚĂ ..............................................................................................................59
6.1. Clasa IV - "Pericol" ...............................................................................................................59
6.2. Măsuri de precauție .............................................................................................................60
7. REZULTATE ȘI CONCLUZII ............................................................................................................61
7.1. Mașina-Unealtă realizată .....................................................................................................61
7.2. Datele tehnice și performanțele obținute a mașinii-unelte realizate .................................62
7.3. Posibilități de îmbunătățire .................................................................................................62
7.4. Concluzii finale .....................................................................................................................63
BIBLIOGRAFIE .....................................................................................................................................64
SOFTURI UTILIZATE .............................................................................................................................64
ANEXE .................................................................................................................................................64

2
LUCRARE DE LICENȚĂ

INTRODUCERE

OBIECTIVELE PROPUSE
Prin realizarea proiectului se dorește proiectarea și realizarea unui utilaj industrial de
prelucrat materiale neferoase (plastic, lemn) cu ajutorul fașcicolului laser pentru producție
publicitară. Utilajul este comandat cu ajutorul unui PC după principiul CNC având avansuri
automate.
Proiectarea și gândirea acestui utilaj sa făcut după cerințele pieței și a fost optimizat pentru
maxime preformanțe și durabilitate la un cost redus.

Imagine cu proiectul MU de prelucrat cu LASER. Proiectare realizată de autor.


(Anexa 2 pentru mărime mai mare)

MOTIVAȚIA REALIZĂRII PROIECTULUI

Am fost motivat să realizez acest proiect datorită dorinței de a avansa în domeniul


ingineriei. Doresc ca în viitor cu ajutorul acestui utilaj să înființez o mică afacere personală.

INTRODUCERE 3
LUCRARE DE LICENȚĂ

PRINCIPALII PAȘI ÎN REALIZAREA PROIECTULUI

Schema elaborării proiectului

INTRODUCERE 4
LUCRARE DE LICENȚĂ

CONTEXTUL ABORDĂRII TEMEI ȘI POTENȚIALII BENEFICIARI

Scopul proiectului ales este studiul și construcția unei mașini unelte CNC de debitat cu
fașcicol laser destinată producției publicitare, deoarece o pot folosi la firma înființată de familia
mea.
Obiectul principal de activitate al firmei este legat de fotografie dar pe lângă ne ocupăm și de
producție publicitară (flyere, pliante, broșuri, postere pentru panotaj stradal, mesh-uri, bannere,
inscripționări auto, vitrine, textile etc.). Intenționez să colaborez cu firma prin adaugarea unor noi
servicii, cum ar fi personalizarea obiectelor prin gravură laser, crearea literelor volumetrice, plăci
de firmă, machete și prototipuri pentru birouri de arhitectură, gravarea cupelor, trofeelor și a
medaliilor sportive.

DEFINIȚII

LASER este un dispozitiv optic care generează un fascicul coerent de lumină.


Fasciculele laser au mai multe proprietăți care le diferențiază de lumina incoerentă produsă de
exemplu de Soare sau de becul cu incandescență:
 monocromaticitate — un spectru în general foarte îngust de lungimi de undă;
 direcționalitate — proprietatea de a se propaga pe distanțe mari cu o divergență foarte
mică și, ca urmare, capacitatea de a fi focalizate pe o arie foarte mică;
 intensitate — unii laseri sunt suficient de puternici pentru a fi folosiți la tăierea metalelor.
[1]

MOTOR PAS CU PAS este un tip de motor sincron cu poli aparenți pe ambele armături. La apariția
unui semnal de comandă pe unul din polii statorici rotorul se va deplasa până când polii săi se vor
alinia în dreptul polilor opuși statorici. Rotirea acestui tip de rotor se va face practic din pol în pol,
de unde și denumirea sa de motor pas cu pas. Comanda motorului se face electronic și se pot
obține deplasări ale motorului bine cunoscute în funcție de programul de comandă. [2]

LISTA DE ABREVIERI

MU – Mașină Unealtă
MUCN - Maşină Unealtă cu Comandă Numerică
CNC (Computer Numerical Control) se referă în general la automatizarea proceselor mașinilor
unelte prin programarea unor seturi de comenzi care vor fi înregistrate, respectiv programate pe
un dispozitiv extern.
CAD (Computer Aided Design) proiectarea asistată de calculator.
CAM (Computer Aided Manufacturing) fabricarea asistată de calculator.
LASER (Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation) amplificare a luminii prin
stimularea emisiunii radiației.

INTRODUCERE 5
LUCRARE DE LICENȚĂ

1. STUDIU BIBLIOGRAFIC

1.1. SCURT ISTORIC ÎN EVOLUȚIA MU SPRE UTILIZAREA


FAȘCICOLULUI LASER

Mașiniile unelte sunt mașini de lucru destinate pentru generarea suprafețelor pieselor prin
așchiere în anumite condiții de precizie, calitatea suprafeței și productivitate. Evoluția MU a fost
determinată de necesitatea omenirii de a crește viteza de lucru, precizia și forțele de lucru. În
gravuriile din muzeele tehnice se prezintă sisteme de lucru datând înainte de Hristos, în care scula
sau obiectul de prelucrat erau antrenate manual cu ajutorul unei sfori înfășurate în jurul obiectului
care trebuia să facă mișcarea de așchiere. Abia în secolul al XVI-lea în schițele lui Leonardo Da Vinci
se găsesc proiecte de MU cum ar fi mașina de gaurit, strung sau chiar o mașină automată de
rectificat ace. Producția propriu-zisă de MU în serie începe în secolul a XVIII-lea odată cu revoluția
industrială.
 1775 J. Wilkinson a construit o mașină pentru găurirea țevilor de tun.
 1797 H. Maudslay construiește primul strung cu avans mecanic al saniei port cuțit, avansul
fiind realizat cu ajutorul unui șurub conducător.
 1845 sa introdus capul revolver, fiind un moment foarte important în perfecționarea MU.
 1861 se introduce principiul multiax la strung de către Flecher și Fuller, fiind însă definitivat
în deceniile următoare.
 1890 introducerea acționării individuale cu ajutorul motorului electric asincron
 1920 primele sisteme de comandă prin copiere electrică
 1930 primele sisteme de comandă prin copiere hidraulică, au permis prelucrarea profilelor
complexe cu reducerea forței de contact între palpator și șablon, cu reducerea
corespunzătoare a uzurii și, în consecință cu creșterea substanțială a durabilității
palpatorului și a șablonului.
 1942 este introdusă comandă numerică în două axe la MIT (Massechussete Institute of
Technology) pentru prelucrarea unor came de la pompele de injecție de la avion.
 1952 MIT prezintă prima mașină de frezat cu comandă numerică de conturare după trei
axe.
 1960 se dezvoltă MU pentru prelucrări neconvenționale (Eroziune Electrică și
Electrochimică)
 1968 se construiește primul echipament de comandă numerică cu circuite integrate.
 1969 apare primul grup de mașini unelte comandate cu un calculator central DNC (Direct
Numerical Control)
 1972 se introduce minicalculatorul în construcția echipamentului de comandă numerică,
determinând apariția CNC
 1976 microprocesorul pătrunde în construcția echipamentelor CNC
 1985 se introduc sistemele CAD (Computer Aided Design) CAM (Computer Aided
Manufacturing)

STUDIU BIBLIOGRAFIC 6
LUCRARE DE LICENȚĂ

O maşină unealtă cu comandă numerică este alcătuită din maşina unealtă propriu-zisă şi
echipamentul de comandă numerică (CNC). Din această cauză, MUCN sunt fabricate în colaborare,
de mai multe firme, unele realizand partea clasică, altele fiind specializate în partea de comandă
numerică. Echipamentele CNC ale maşinilor unelte se prezintă într-o gamă foarte largă, fiind
concepute după principiul comenzilor numerice de pozitionare sau de conturare.

Echipamentele CNC se folosesc, în principal, la urmatoarele categorii de maşini-unelte :


 maşini de frezat
 maşini de găurit
 strunguri
 maşini de rectificat
 maşini de electroeroziune cu fir
 centre de ştanțat cu comandă numerică

La acestea se adauga centrele de prelucrare şi unele maşini neconvenționale, cum ar fi:


 maşinile de prelucrat prin eroziune electrică şi chimică
 maşini de injectat mase plastice
 maşini de prelucrare cu plasma
 maşini de debitat și gravat cu laser

Din punctul de vedere al tehnologului programator sunt importante următoarele caracteristici


ale echipamentului CNC:
 numărul de axe
 purtătorul de program
 memoria pentru înmagazinarea programelor
 modul de introducere a programelor
 posibilitățile de adaptare pentru legătura cu o memorie externă
 precizia obținută

STUDIU BIBLIOGRAFIC 7
LUCRARE DE LICENȚĂ

1.2. DESCRIEREA ȘI PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE


Se bazează pe tehnologia Gravatoarelor Laser Non-Metal (dedicat materialelor non-metal),
gravator al cărui fașcicol laser este realizat cu ajutorul unui tub de sticlă cu CO2.
Computerul este cel care controlează direcția, intensitatea, viteza de mișcare a laserului,
și tot odată și masa de lucru, aceasta fiind cu ridicare/coborâre automata.
Laserul gravatorului marchează/decupează materialul foarte eficient datorită razei laser ce
este proiectată printr-o lentilă pentru a transforma lumina în căldura.
Tubul laser este fixat în partea din spate al mașinii și emite fașcicol laser ce este reflectat în
oglinzi mobile, astfel fiecare punct din suprafața mesei poate fii atinsă. Viteza gravurii si a
decuparii trebuie aleasa in functie de material si complexitatea modelului creat.

Fig.1.2. Principiul de funcționare. Imagine realizată de autor.

1.3. CARACTERISTICI, CERINȚE ȘI PARAMETRII SPECIFICI

Materialele de debitat vor fi în general placi cu grosimi între 1 - 20 mm, dar vor fi introduse
și produse/semifabricate cu grosimi mai mari 20 - 300 mm pentru gravari.
Se dorește ca dimensiunea mesei de lucru să fie de 1200 x 800 mm, aceasta să fie cu
coborâre/ ridicare automate(axa Z), astfel să se poată introduce semifabricate mai groase.
Carcasa mașinii unelte are doua spații(în față respectiv spate) care permit introducerea
placilor cu o lățime de 1200 mm și lungimi pâna la valori foarte mari.

STUDIU BIBLIOGRAFIC 8
LUCRARE DE LICENȚĂ

1.4. TIPURI ȘI EXEMPLE DE MAȘINI UNELTE DE DEBITAT SAU


GRAVAT CU LASER
Exemple comparative și diferite variante constructive de mașini de debitat sau gravat cu laser.

Mașină de gravat cu laser – Epilog mini cu tub laser


cu CO2 și suprafața de lucru 457 x 305 mm.

Mașină de gravat cu laser – Epilog helix cu tub laser


cu CO2 și suprafața de lucru 610 x 305 mm.

Mașină de gravat cu laser – Wissman WiTec


suprafața de lucru 3050 x 2050 mm.

Mașină de gravat cu laser – SEI NRGL 608 cu


suprafața de lucru 2000 x 3000 mm.

Fig.1.4. Exemple și tipuri de utilaje.

STUDIU BIBLIOGRAFIC 9
LUCRARE DE LICENȚĂ

1.5. MATERIALELE PRELUCRABILE


Materialele care pot fi gravate sau decupate cu un Gravator Laser Non-Metal (dedicat
materialelor non-metal), gravator al cărui fașcicol laser este realizat cu ajutorul unui tub de sticlă
cu CO2:
 Cauciuc
 Lemn
 Carton / Hârtie
 Piele
 Sticla
 ABS
 Plexiglas (polimetacrilatul de metil)
 Forex (PVC expandat)
 Granit, Marmura
 Denim
 Aluminiu eloxat, metal (cu ajutorul unor soluții/paste)
 Pluta
 Stofa
 Furnir

Fig.1.5. Materiale prelucrabile.

Este necesară testarea materialelor înainte de tăiere pentru a se observa comportamentul.

STUDIU BIBLIOGRAFIC 10
LUCRARE DE LICENȚĂ

1.6. DOMENII ȘI EXEMPLE DE PRELUCRĂRI


Mașina unealtă în coordonate X-Y, acționată cu MPP se va folosi la debitarea diferitelor
forme 2D și la gravarea suprafețelor plane, folosite în artă, personalizarea obiectelor prin gravură
laser, crearea literelor volumetrice, plăci de firmă, machete și prototipuri pentru birouri de
arhitectură, puzzle 3D, gravarea cupelor, trofeelor și a medaliilor sportive dar și altele.

Fig.1.6.1. Exemple de prelucrări.

STUDIU BIBLIOGRAFIC 11
LUCRARE DE LICENȚĂ

Gravura și decuparea cauciucului este utilizată în special în producția rapidă de stampile.


Procedeul tradițional de realizare al ștampilelor cu ajutorul substanțelor chimice este înlocuit de
către gravură, aceasta permitând decuparea rapidă a unui cauciuc special dedicat pentru producția
de ștampile.Timpul mediu de realizare a unei ștampile cu gravatorul laser este de max 4 min.

Fig.1.6.2. Prelucrarea cauciucului.

Gravura în materiale lemnoase reprezintă un domeniu vast de utilizare al unui gravator în


industria de producție publicitară și personalizări. Putem realiza fotogravură în lemn (icoane,
portrete etc), cutii și ambalaje personalizate pentru cadouri și diverse obiecte (bijuterii, ceaiuri
fine, băuturi scumpe, etc), obiecte promoționale, modele pentru producția de mobilă, cărti de
vizită speciale, displayuri, invitații de nuntă mai deosebite, personalizare de rame foto, plachete
lemn etc. Pe materialele lemnoase limita este doar imaginația.

STUDIU BIBLIOGRAFIC 12
LUCRARE DE LICENȚĂ

Fig.1.6.3. Debitarea și gravura lemnului.

Cu ajutorului unui gravator laser putem să gravăm și să decupăm celuloza (hârtii,


cartoane). Se pot realiza invitații de nuntă, mărturii, etichete pentru produse de lux (sticle de vin,
produse traditionale), cărti de vizită, meniuri de restaurant, cutii pentru cadouri, etc.

Fig.1.6.4. Prelucrarea celulozei.

Gravura și decuparea pielii (naturală sau sintetică) cu ajutorul unui gravator laser CO2 este
utilizată și de cei care activează în industria de publicitate, însa și ce cei din industria de pielării
(articole vestimentare). În industria de publicitate se utilizează la personalizarea agendelor,
meniurilor de restaurant, portofelelor, albumelor foto, aprope orice obiect din piele. În industria
producatoare de articole din piele sunt utilizate în special la decuparea modelelor din piele,
realizarea de decupaje fine, modele de gravura pe diferite tipuri și culori de piele etc.

STUDIU BIBLIOGRAFIC 13
LUCRARE DE LICENȚĂ

Fig.1.6.5. Gravura pielii.

Materialul ABS în două sau mai multe straturi este utlizat cel mai des în signalistică, la
realizarea diferitelor semne cum ar fi cele de pe uși (director, contabilitate), semne îndrumatoare
(exit, WC) la realizarea emblemelor, numarul camerelor de hotel și siglelor de produs, etc.

Acryl-ul se poate grava și se poate și decupa fiind utilizat la realizarea de obiecte promoționale
(brelocuri, accesorii vestimentare, suporturi de birou). Decupare acry-ul se utilizeaza și la realizarea de
standuri expoziționale, mobilier, etajere, panouri publicitare iluminate LED în grosimea materialului,
carcase de produse IT etc.

Fig.1.6.6. Debitarea și gravura acryl-ului.

STUDIU BIBLIOGRAFIC 14
LUCRARE DE LICENȚĂ

Pe materiale gen granit sau marmură, se utilizează cel mai mult gravatorul la realizarea de
fotogravură. Procesul fiind mult mai puțin zgomotos decât gravura mecanică, se pot realiza plăci
fotogravate pentru cadouri, monumente funerare, modele petru design de interior etc.

Fig.1.6.7. Gravarea în marmură.

Gravarea metalelor cu un gravator bazat pe rază laser creată de un tub CO2 se poate realiza
cu ajutorul unor soluții chimice. Spray, pastă sau bandă, materiale care se aplică pe metal înainte de a
fi gravat. Cu ajutorul acestor soluții se poate grava aroape orice tip de metal, mai exact metalul nu este
gravat ci substanța aplicată pe metal este fixată și colorat pe metal datorită fașicolului laser. În cazul în
care obiectele din metal au suprafața vopsită acestea se pot grava direct, gravatorul laser va indepărta
vopseaua și va lăsa metalul gol.

Fig.1.6.8. Gravarea aluminiului.

STUDIU BIBLIOGRAFIC 15
LUCRARE DE LICENȚĂ

2. CALCULUL DE DIMENSIONARE A MAȘINII

2.1. CALCULUL DE DIMENSIONARE ȘI ALEGEREA MODULUI DE


COMANDĂ A MOTOARELOR PAS CU PAS UTILIZATE

Motoarele electrice pas cu pas (MPP) au înfăşurări statorice concentrate care


transformă impulsurile de tensiune în deplasări unghiulare sau liniare discrete numite paşi.
Alegerea motoarelor și driverelor sa făcut în urma calculelor forțelor. Astfel sau ales 3
motoare pas cu pas de 3Nm pentru axele X, Y și Z, toate cu flanșa de prindere standardizată tip
NEMA 23.

Fig.2.1. Setul de motoare folosit. Imagine realizată de autor.

SPECIFICAȚIILE MOTOARELOR PAS CU PAS PENTRU AXA X,Y,Z


 Model: SM57HT112-3004B
 Ax dublu
 Unghiul de păşire: 1.8°±5%
 Temperatura ambientă: -20~+50
 Jocul radial: 0.02mm Max.
 Înfăşurare: 2 faze
 Curent: 3 A
 Diametru ax: 6,35 mm
 Rezistenţă: 1.6 Ohm
 Cuplu: 3 Nm
 Greutate: 1.4KG
 Dimensiuni de gabarit: 57x57x112mm

CALCULUL DE DIMENSIONARE A MAȘINII 16


LUCRARE DE LICENȚĂ

CALCULUL DE DIMENSIONARE A MOTOARELOR PAS CU PAS

Axa X

F=m∗a
F = 0,55 ∗ 0,3 = 0,165
m cap laser = 207 g
m suport = 50g+35g+6g+6g
m sanie = 100 g
m ghid cablu = 120 g
m curea = 50 g
m total = 550 g

M axa X =F*Rroată=0,165*14=2,1Nm

Axa Y

F=m∗a
F = 0,85 ∗ 0,3 = 0,171
m axa X = 550 g
m sanie =3x100 g
m ghid cablu = 120 g
m curea = 150 g
m total = 850 g

M axa Y =F*Rroată=0,171*14=2,3Nm

Axa Z

F=m∗a
F = 0,9 ∗ 0,3 = 0,1
m suport masa fagure = 300 g
m suport = 4x50g
m masa fagure = 400 g
m total = 900 g

M axa Z =F*Rroată=0,1*14=2,8 Nm

CALCULUL DE DIMENSIONARE A MAȘINII 17


LUCRARE DE LICENȚĂ

MODURI DE COMANDĂ A MOTOARELOR PAS CU PAS

SECVENȚĂ SIMPLĂ
Este cea mai simplă metodă de comandă, este nevoie de 200 pași pentru o rotație
completă. Fiecare puls mișcă rotorul cu 1,8 grade. Secvența următoare trebe repetată de 50 ori
pentru ca motorul să parcurgă o rotație.

SECVENȚĂ DUBLĂ
Sunt activate două bobine pentru a se obține un moment mare. Este nevoie de 200 pași
pentru o rotație completă. Fiecare puls mișcă rotorul 1,8 grade. Secvența următoare trebe
repetată de 50 ori pentru ca motorul să parcurgă o rotație.

SECVENȚĂ MIXTĂ
Numărul de impulsuri pentru realizarea unei rotații este de 125, astfel este nevoie de
25000 pulsuri pentru o revoluție. Fiecare puls mișcărotorul cu aproximativ 0,015 grade.
Avantajele principale sunt mărirea cuplului și a preciziei, precum și reducerea vibrațiilor.
Dezavantajul este scăderea semnificativă a vitezei, precum și necesitatea utilizării unui
programator care realizează succesiunea de pași.

VARIANTA ALEASĂ este comanda cu secvență mixtă prin micropășire 1/125 datorită avantajelor
evidente față de celelalte metode.

CALCULUL DE DIMENSIONARE A MAȘINII 18


LUCRARE DE LICENȚĂ

2.2. CALCULUL REZOLUȚIILOR AXELOR MAȘINII

Sunt folosite drivere profesionale care pot fi configurate pana la 25000 de


impulsuri/rotatie.
Alegem 2500 de impulsuri/rotatie.
𝑧 = 15
𝑝 = 5𝑚𝑚
𝑁 = 2500 𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙𝑠𝑢𝑟𝑖/𝑟𝑜𝑡𝑎𝑡𝑖𝑒

z-numărul dinților a roții de curea


p-pasul roții de curea
N-numărul de impulsuri pe rotație

Rezoluția sarcinii deplasării este:

𝑧 𝑥 𝑝 15𝑥5
𝑅𝑒𝑧𝑜𝑙𝑢𝑡𝑖𝑎 = = = 0,03
𝑁 2500

2.3. CALCULUL CURSELOR ȘI A SPAȚIULUI DE LUCRU NECESAR

Calculul curselor și a spațiului de lucru necesar a pornit de la mărimea semifabricatelor


distribuite de furnizori. Principalul scop al construcției mașinii este legat de producția literelor
volumetrice care sunt în cele mai multe cazuri din acryl. Aceste plăci sunt furnizate în marimea
2050x1520 mm. Sa gândit ca aceste plăci sa fie debitate în 4 astfel marimea semifabricatului va fi
de 1025x760 mm. Sa ales spațiul de lucru mai mare de 1200x800 mm.
Cursele ghidajelor trebuie sa fie mai lungi decât marimile spațiului de lucru. Astfel la
lungimea unei laturi a spațiului de lucru adaugam lungimea saniei și adaugăm înca cațiva mm de
siguranță.
Lungimea ghidajelor este de 1300, respectiv 900mm.

CALCULUL DE DIMENSIONARE A MAȘINII 19


LUCRARE DE LICENȚĂ

3. PROIECTAREA MAȘINII-UNELTE

3.1. DESFĂȘURAREA PROIECTĂRII MAȘINII-UNELTE


Proiectarea asistată de calculator (CAD – Computer Aided Design) este, în prezent, din ce în
ce mai des utilizată în domenii foarte diverse, în inginerie mecanică, arhitectură sau pentru design
de produs, fiind un domeniu în plină evoluţie. Programele moderne de proiectare asistată nu se
mai rezumă doar la sisteme simple de desenare cu ajutorul calculatorului, apoi poziţionarea unor
cote şi haşuri, ci au evoluat prin adăugarea de funcţii şi instrumente noi de modelare
tridimensională, având posibilitatea de a crea modele geometrice solide şi suprafeţe, pe bază de
parametri indicaţi de inginerul proiectant.
Un astfel de instrument software, extrem de performant, este oferit de binecunoscuta
companie Autodesk, prin Inventor 2013, soluţie de proiectare modernă şi fiabilă.
Programul furnizează o varietate largă de soluţii integrate pentru a satisface toate
aspectele legate de design şi fabricaţie. Dintre numeroasele sale funcţionalităţi de bază se pot
aminti: concepţia avansată a pieselor mecanice, realizarea interactivă a ansamblurilor, obţinerea
automată a proiecţiilor piesei sau ansamblului curent, posibilitatea de a proiecta în mod
parametrizat etc.

PROIECTAREA MAȘINII-UNELTE 20
LUCRARE DE LICENȚĂ

Fig.3.1.1. Interfața grafică a programului Autodesk Inventor 2013.


Proiectarea este realizată în mediul virtual Autodesk Inventor 2013, proiectul cuprinde 126
componente individual proiectate, componente standardizate de tip elemente de asamblare,
rulmenți, motoare pas cu pas, etc.

Fig.3.1.2. Mașina-Unealtă cu cotele de gabarit.

PROIECTAREA MAȘINII-UNELTE 21
LUCRARE DE LICENȚĂ

PĂRȚI COMPONENTE

Fig.3.1.3. Părți componente.

Pentru execuția mașinii sunt necesare materiale și accesorii de uz larg, cum ar fi tablă din
aluminiu dur, bare de diferite profile, șuruburi de montaj și piese realizate prin strunjire, frezare.

PROIECTAREA MAȘINII-UNELTE 22
LUCRARE DE LICENȚĂ

3.2. PROIECTAREA STRUCTURII DE REZISTENȚĂ A MAȘINII


Cadrul a fost proiectat în așa fel încât să fie ușor realizabil, din materiale ce se găsesc pe
piață. Cadrul a fost optimizat să ocupe un loc cât mai mic dar să permită montarea cu ușurință a
părților componente. Cadrul are un spațiu deschis în față, respectiv spate care permite
introducerea pieselor de tip placă mai lungi decât mașina propiu zisă.

Fig.3.2. Structura de rezistență. Proiectare realizată de autor.

Mărimi și modele de profile folosite la realizarea cadrului:


 Bară rectangulară 60x60x3, 60x40x3, 40x40x2, 40x20x2, 20x20x2
 Profil L 40x40x3, 30x30x3, 20x20x3

PROIECTAREA MAȘINII-UNELTE 23
LUCRARE DE LICENȚĂ

3.3. PROIECTAREA AXEI X

Fig.3.3. Proiectarea axei X și părțile componente.

Ansamblul conducător axei X este de tipul pinion - curea dințată. Pentru antrenarea axei se
folosește un motor de 3Nm. Ansamblul axei X este montat pe ghidaje lineare de precizie al axei Y.

PROIECTAREA MAȘINII-UNELTE 24
LUCRARE DE LICENȚĂ

3.4. PROIECTAREA AXEI Y

Fig.3.4. Proiectarea axei Y și părțile componente.

Ansamblul conducător axei Y este identic cu cel al axei X, respectiv tip pinion - curea
dințată. Pentru antrenarea axei se folosește un motor de 3Nm. Ansamblul axei Y este montat cu
ajutorul unor elemente de fixare prin intermediul unor distanțiere pe structura de rezistență a
mașinii.

PROIECTAREA MAȘINII-UNELTE 25
LUCRARE DE LICENȚĂ

3.5. PROIECTAREA AXEI Z

Fig.3.5. Proiectarea axei Z și părțile componente.

Ansamblul conducător axei Z este de tip pinion - curea dințată. Cureaua


ansamblului este specială și este executată la comandă dintr-o curea deshisă care va fi îmbinată la
capete, având lungimea de 4200 mm. Pentru antrenarea axei se folosește un MPP de 1,5Nm.
Șuruburile din cele 4 colțuri al cadrului în care vine masa de lucru sunt montate pe rulmenți, astfel
reducând uzura și permit o rotație ușuoară.

PROIECTAREA MAȘINII-UNELTE 26
LUCRARE DE LICENȚĂ

3.6. PROIECTAREA PĂRȚII LASER

Fig.3.6. Reproiectarea suporților și rezonatorului LASER

PROIECTAREA MAȘINII-UNELTE 27
LUCRARE DE LICENȚĂ

3.7. VERIFICAREA PRIN ANALIZĂ LA STRES A ELEMENTELOR


CRITICE ALE STRUCTURII MECANICE
Cadrul mașinii unelte a fost verificat prin analiză la stres dacă rezistă la forțele care
acționează asupra ei. Calculul a fost făcut prin aplicarea unor forțe de 2x150N + Forța
Gravitatională.
În urma calculului rezultă că cadrul se va încovoi maxim cu 0.112 mm, valoare care poate fi
neglijată.

Analiza la stres a cadrului

Analiza la stres a traversei mobile

Fig.3.7. Analiza la stres realizat în mediu virtual.

PROIECTAREA MAȘINII-UNELTE 28
LUCRARE DE LICENȚĂ

In urma analizei la stres reiese că cadrul și traversa mobilă resistă la forțe chiar mai mari
decât cele care acționează asupra lui.
Formulele care sunt folosite pentru calcularea acestor tensiuni sunt:
Forţa de forfecare:

Momentul de încovoiere:

Unghiul de deflexie (deviere,deplasare):

unde:
𝐸 − 𝑚𝑜𝑑𝑢𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑒𝑙𝑎𝑠𝑡𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 î𝑛 𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒
𝐽 − 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑒𝑟ţ𝑖𝑒
𝐺 − 𝑚𝑜𝑑𝑢𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑟𝑖𝑔𝑖𝑑𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒
𝛽 − 𝑟𝑎𝑝𝑜𝑟𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑝𝑙𝑎𝑠𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑓𝑟𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒
Deplasarea:

Efortul de încovoiere:

Tensiunea de forfecare

Efortul de torsiune:

Tensiunea de întindere:

Tensiunea redusă

unde:
𝜎𝐵 − 𝑒𝑓𝑜𝑟𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 î𝑛𝑐𝑜𝑣𝑜𝑖𝑒𝑟𝑒
𝜎𝑇 − 𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑒 î𝑛𝑡𝑖𝑛𝑑𝑒𝑟𝑒

PROIECTAREA MAȘINII-UNELTE 29
LUCRARE DE LICENȚĂ

𝜏 − 𝑒𝑓𝑜𝑟𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑡𝑜𝑟𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒
𝜏𝑆 − 𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑓𝑜𝑟𝑓𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒
𝛼 − 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑟ă𝑠𝑢𝑐𝑖𝑟𝑒 [4]

4. REALIZAREA PRACTICĂ

Sistemul de ghidare

Rândurile de bile rulează între șina de ghidare și


cele patru caneluri de ghidare, până ce ajung la plăcile de
capăt al căruciorului unde sunt recirculate și ajung înapoi
prin canalul de întoarcere și ajung în zona de sarcină.

Fiecare rând de bile este aranjat într-un unghi de


contact de 45°, și datorită acestui fapt, dispune de
capacitate de încărcare egală pe cele patru direcții
principale (radial,contraradial și tangențial). Acest lucru
asigura aplicabilitatea universală a acestui ghidaj.

În plus, căruciorul poate fi pretensionat, pentru a mări Fig.4.0.1. Ghidajele folosite.

rigiditatea, fapt ce menține un coeficient de frecare redus. Cu înălțimea de constucție mică și


rigiditatea mare, căruciorul permite o mișcare lineară stabilă și de înaltă precizie.

Sistemul de transmisie

Fig.4.0.2. Curelele și roțile de curea folosite. Imagine realizată de autor în atelierul personal.

Pentru realizarea mişcărilor de avans sau poziţionare a celor 3 axe se folosesc curele T5 și
roți de curea deoarece au precizie bună, randament ridicat și un cost redus față de șuruburi cu
bile.
Pasul curelei este de 5 mm, lățimea de 10 mm. Roțile de curea folosite sunt din aluminiu și au 15
dinți. Curelele de transmisie cu pas metric sunt executate din poliuretan cu inserție metalică.

REALIZAREA PRACTICĂ 30
LUCRARE DE LICENȚĂ

Sistemul de ghidare al tubului pneumatic și cablurile motoarelor

Fig.4.0.3. Lanțul port cablu folosit la axa X, Y. Imagine realizată de autor în atelierul personal.

Sistemul de ghidare folosit este de 10x15 respectiv 15x20, pentru axa X și Y. Mărește raza
de curbură a cablului care se află în mișcare. Se folosește ca Este un produs de calitate , dintr-un
material foarte bun, rezistent la lovituri. Lanțul se poate mării sau micșora cât se dorește prin
adăugarea sau înlăturarea zalelor. Prinderea sa făcut cu capetele speciale de prindere. Nu "
băltește " chiar dacă are cabluri grele în interior.

10x15 |Dimensiune interioara : 10mm x 15mm . Dimensiune exterioara : 15mm x 21mm


15x20 |Dimensiune interioara : 15mm x 20mm . Dimensiune exterioara : 21mm x 27mm

Fig.4.0.4. Lanțul port cablu folosit la axa Y. Imagine realizată de autor în atelierul personal.

REALIZAREA PRACTICĂ 31
LUCRARE DE LICENȚĂ

Realizarea suporților roților de curea

Fig.4.0.5. Debitarea materialului. Imagine realizată de autor în atelierul de prelucrări mecanice.

Fig.4.0.6. Mașină unealtă - Freză CNC Deckel. Imagine realizată de autor.

REALIZAREA PRACTICĂ 32
LUCRARE DE LICENȚĂ

Fig.4.0.7. Frezarea suporților. Imagine realizată de autor.

REALIZAREA PRACTICĂ 33
LUCRARE DE LICENȚĂ

Fig.4.0.8. Suporții roților de curea. Imagine realizată de autor.

Fig.4.0.9. Axul roților de curea și desenul


de execuție. Imagine realizată de autor.

REALIZAREA PRACTICĂ 34
LUCRARE DE LICENȚĂ

Fig.4.0.10. Realizarea axelor pe strung. Imagine realizată de autor.

REALIZAREA PRACTICĂ 35
LUCRARE DE LICENȚĂ

4.1. REALIZAREA STRUCTURII DE REZISTENȚĂ A MU

Cadrul este sudat din profile rectangulare și profile L standardizate prin sudură cu electrod
iar parțile care necesitau o precizie mai ridicată prin sudură WIG. Cele trei uși sunt montate pe
balamale, două dintre ele sunt pentru mentenanță iar ușa centrală permite adaugarea
semifabricatelor pe masa de lucru. Ușa centrală este susținută de telescoape.

Fig.4.1. Realizarea structurii de rezistență. Imagine realizată de autor în atelierul personal.

Cadrul a fost curațat de rugina prin metode mecanice după care a fost aplicat un strat
protector și vopsit cu vopsea pentru metal.
Pe cadru sunt montate 4 roti care permit manevrarea usoară a mașinii prin atelier, 4
picioare fixe cu ajutorul carora putem regla mașina la nivel.

REALIZAREA PRACTICĂ 36
LUCRARE DE LICENȚĂ

4.2. REALIZAREA ANSAMBLULUI AXEI X

Fig.4.2.1.Realizarea Axei X. Imagine realizată de autor în atelierul personal.

Fig.4.2.2.Realizarea Axei X. Imagine realizată de autor în atelierul personal.

REALIZAREA PRACTICĂ 37
LUCRARE DE LICENȚĂ

Fig.4.2.1.Capul LASER. Imagine realizată de autor în atelierul personal.

REALIZAREA PRACTICĂ 38
LUCRARE DE LICENȚĂ

4.3. REALIZAREA ANSAMBLULUI AXEI Y

Fig.4.3.1.Realizarea axei Y. Imagine realizată de autor în atelierul personal.

Fig.4.3.2.Realizarea axei Y. Imagine realizată de autor în atelierul personal.

REALIZAREA PRACTICĂ 39
LUCRARE DE LICENȚĂ

Fig.4.3.3.Suportul roții de curea, cureaua, roata de curea și cuplajul.


Imagine realizată de autor în atelierul personal.

Fig.4.3.4.Motorul cu ax dublu al axei Y. Imagine realizată de autor în atelierul personal.

REALIZAREA PRACTICĂ 40
LUCRARE DE LICENȚĂ

4.4. REALIZAREA ANSAMBLULUI AXEI Z

Fig.4.4.1.Suruburile și suporții mesei. Imagine realizată de autor în atelierul personal.

Fig.4.4.2.Realizarea axei Z. Imagine realizată de autor în atelierul personal.

REALIZAREA PRACTICĂ 41
LUCRARE DE LICENȚĂ

Fig.4.4.3.Realizarea axei Z. Imagine realizată de autor în atelierul personal.

Fig.4.4.4.Motorul axei Z și suportul cu rolele de întindere. Imagine realizată de autor în


atelierul personal.

REALIZAREA PRACTICĂ 42
LUCRARE DE LICENȚĂ

Fig.4.4.5.Masa tip fagure. Imagine realizată de autor în atelierul personal.

Masa de tăiat de tip fagure redirecţionează fluxul de aer evacuat sub şi deasupra
materialului, pentru o mai bună evacuarea a fumului. Materialul tip fagure este reflectant numai în
zona de contact cu materialul dvs., pentru a micşora reflexia razei laser.

REALIZAREA PRACTICĂ 43
LUCRARE DE LICENȚĂ

4.5. REALIZAREA ȘI MONTAJUL INSTALAȚIEI OPTICE LASER


Realizarea părții optice constă din montarea rezonatorului LASER pe suporții speciali
proiectați în partea din spate al cadrului. Totodată se va conecta sistemul de racire și alimentare a
rezonatorului LASER. După ce rezonatorul este la locul lui se trece la montarea oglinzilor și lentilei
în suporții oglinzilor și capului laser. Capul laser are două capete diferite care se schimbă în funcție
de distanța focală a lentilei puse.

Fig.4.5.1. Rezonatorul LASER și alimentarea. Imagine realizată de autor în atelierul personal.

Tubul laser este de la producătorul RECI, fiind modelul W2 de 80W, este un tub laser cu
CO2 de mare performanță, rata de putere fiind mai mare comparativ cu alte tipuri de laser de
lungimi similare, timpul de utilizare este mai lung aproximativ 10000 ore de lucru, este potrivit
pentru marcare, tăiere și gravura
laser.

Condiții de utilizare
Răcire cu apă:
 se va folosi apă distilată
 2 to 5 litri/minut
 temperatura apei: 10oC- 40oC

Mediul de operare:
 temperatura de 2-40oC
 umiditate 10-60% Fig.4.5.2. Rezonatorul LASER. Imagine realizată
de autor în atelierul personal.

Curent de lucru:
 curent de testare este de 29mA.
Curentul maxim de lucru este de 29mA.
Curentul de funcționare trebuie menținut
sub 27mA. Durata de viață poate ajunge la
8000 ore în cazul în care curentul este
Fig.4.5.3.
menținut
Rezonatorul
sub 25mA. LASER. Imagine realizată
de autor în atelierul personal.

REALIZAREA PRACTICĂ 44
LUCRARE DE LICENȚĂ

 Ampermetru trebuie să fie conectată la electrodul negativ al tubului laser. Atunci când se
lucrează cu curent mai mic sau mai mare, pe termen lung, la polul negativ va deveni gălbui,
iar durata de viață va fi scurtată rapid.

Fig.4.5.4. Suporții rezonatorul LASER, Capul LASER, Suporții Oglinzilor.


Imagine realizată de autor în atelierul personal.

Oglinzile sunt de înaltă calitate acoperite de un strat subțire


de Siliciu (Si).
Lentila de focalizare este din seleniură de zinc (ZnSe) și are
distanța focală de 50,8 respectiv 80 mm.

Fig.4.5.5. Setul de oglinzi, și lentila de


focalizare.

REALIZAREA PRACTICĂ 45
LUCRARE DE LICENȚĂ

Fig.4.5.6. Rezonatorul LASER. Imagine realizată de autor în atelierul personal.

Fig.4.5.7. Rezonatorul LASER, Suportul oglinziilor, capul LASER.

REALIZAREA PRACTICĂ 46
LUCRARE DE LICENȚĂ

Fig.4.5.8. Rezonatorul LASER + Oglinda fixă. Imagine realizată de autor în atelierul personal.

4.6. REALIZAREA PĂRȚII ELECTRONICE DE COMANDĂ CNC

Mașina este comandată de un PC cu ajutorul unei interfețe digital-analogic, și a unui etaj


final de putere compus din DRIVERE MPP folosite cu proprietăți bune.

Fig.4.6.1. Setul de motoare și driverele.

REALIZAREA PRACTICĂ 47
LUCRARE DE LICENȚĂ

Compatibilă cu orice PC care are sistem de operare WINDOWS și softuri CAM capabile să
furnizeze semnal de tip STEP/DIR pe portul paralel.

Fig.4.6.2. Sursa, Driverele, Placa de interfață și cablul paralel.

Interfața este compusă din :


 1 placă interfață (placa de ramificație)
 3 drivere de putere

Placa interfață

Toate intrările sunt izolate prin


optocuploare. Placa poate comanda 5
axe.

Funcție : limit, home, e-stop, enable.

Necesită alimentare 5V direct pe placă


sau prin cablu USB direct de la PC.

Pe a doua mufă se poate adapta


telecomandă.

Fig.4.6.3. Placa de ramificație. Imagine realizată


de autor în atelierul personal.

REALIZAREA PRACTICĂ 48
LUCRARE DE LICENȚĂ

Driverele de putere

Alimentare 24-50V.
Pentru motoare bipolare cu 4, 6 si 8
fire de legatură. Curent de ieșire
reglabil de la 1A la 4,2A max.

Fig.4.6.4. Setul de drivere folosite. Imagine realizată de


autor în atelierul personal.

Reduce curentul cu 50% în mod automat, atunci când


motorul stă pe loc. Frecvența de pas poate fi până la 200 kHz.
Intrările sunt izolate galvanic TTL.

Accepta comenzi de pas, direcție și activare. Micropași


selectabili până la 50.000 pași pe rotație. Protecții la depașirea
tensiunii de alimentare, scurtcircuit ieșiri.
În fotografia din stânga putem vedea tabele cu ajutorul
cărora putem seta driverul. Putem regla curentul și micropașii.

Fig.4.6.5. Tabel driver. Imagine


realizată de autor în atelierul personal.

REALIZAREA PRACTICĂ 49
LUCRARE DE LICENȚĂ

Schemă bloc

Fig.4.6.6. Electronica de comandă CNC + Surse. Imagine realizată de autor în atelierul personal.

REALIZAREA PRACTICĂ 50
LUCRARE DE LICENȚĂ

4.7. REALIZAREA SISTEMULUI DE RĂCIRE A REZONATORULUI


LASER

Fig.4.7.1.Imagine cu pompa de apă, conducta și rezervorul.

Tubul laser necesită răcire pentru a funcționa corect. Printr-o răcire bună putem să îi
mărim orele de funcționare. Pentru răcire folosim apă distilată. Sistemul este antrenat de o
pompă, apa circulă într-un sistem închis. Temperatura apei trebuie sa fie cuprinsă între 10oC și
40oC. În rezervor va fi pus un senzor de temperatură, dacă crește/scade temperatura apei peste
valorile date din program atunci debitul de apă va varia direct proporțional.

Sistemul de răcire se compune din:


 Rezervor
 Pompă 24V
 Furtun din PVC
 Tubul Laser

REALIZAREA PRACTICĂ 51
LUCRARE DE LICENȚĂ

Fig.4.7.2. Imagine cu pompa de apă, conducta și rezervorul.

REALIZAREA PRACTICĂ 52
LUCRARE DE LICENȚĂ

4.8. REALIZAREA SISTEMULUI DE EXHAUSTARE A GAZELOR


În urma prelucrărilor unor materiale se produc gaze care uneori pot fi toxice, de aceia
mașina unealtă este realizată cu carcasă închisă, astfel permițând cu ajutorul unui motor
evacuarea gazului din spațiul de lucru al utilajului. Gazele sunt scoase din atelier printr-un tub
flexibil cu diametru de 100 mm.

4.9. REALIZAREA INSTALAȚIEI PNEUMATICE

Fig.4.9.1.Imagine cu compresor, filtru cu regulator, tub pneumatic, fitinguri și electrovalva


pneumatică.
Pentru a împiedica afumarea lentilei și aprinderea materialului prelucrat este nevoie ca
prin vârful capului laser al utilajului să circule un jet de aer. Totodată prin acest jet se îndepărtează
cenușa care rămâne în locul pe unde se efectuează tăierea, rezultând o tăiere mai precisă.
Sistemul pneumatic este alcătuit din:
 compresor cu rezervor de 50l, motor 2,2kW, debit de aer 384l/min
 filtru cu regulator
 electrovalvă pneumatică cu două căi normal închis
 fitinguri și tub pneumatic
 capul laser

REALIZAREA PRACTICĂ 53
LUCRARE DE LICENȚĂ

Fig.4.9.2.Imagine cu instalația pneumatică. Imagine realizată de autor în atelierul personal.

REALIZAREA PRACTICĂ 54
LUCRARE DE LICENȚĂ

4.10. REGLAJE NECESARE ȘI TESTE

În primul rând se va regla paralelismul și coplanaritatea profilele din aluminiu extrudat cu


ajutorul unui nivele de precizie pentru mașini unelte. Profilele din aluminiu extrudat sunt punctul
de pornire în reglarea mașinii, pe care vin puse săniile ghidajelor. Se vor monta paralel șinele
ghidajelor pe profilele de aluminiu extrudat. Cu ajutorul unui ceas comparator și al unui echer de
precizie, reglăm traversa mobilă perpendicular pe ghidaje.
În al doilea rând se va regla laserul, fașcicolul din rezonator trebuie sa cadă în mijlocul
oglinzii fixe la un unghi de 45o de unde se reflectă la cea de a doua și a treia oglindă mobilă, unde
cade tot la un unghi de 45o .
Se va regla jetul de aer în funcție de materiale în urma unor teste.
Se va testa sistemul laser, pneumatic, de răcire, de evacuare a gazelor.

Fig.4.10.Ceas comparator + echer de precizie. Imagine realizată de autor în atelierul personal.

REALIZAREA PRACTICĂ 55
LUCRARE DE LICENȚĂ

5. SOFTWARE NECESAR ÎN EXPLOATAREA MAȘINII

5.1. SOFTWARE CAD-CAM


ArtCAM Insignia este la mijlocul - gamei de
produse CADCAM din gama artistică a software-ului
ArtCAM. Acesta este un program unic, care permite
proiectarea și fabricarea de produse 2D și 3D de înaltă
calitate, de la schițe conceptuale sau imagini, mai repede decât ați gândit vreodată posibil.
Este o soluție dovedită pentru multe industrii din întreaga lume, inclusiv: semnalistică,
prelucrarea lemnului, gravură, sculptură, fabricarea mobilei, arhitectură, design de ambalaj, design
de produs ... și lista poate continua.

5.2. SOFTUL CNC "ARTSOFT MACH 3"

Artsoft a fost înființat în anul


2001. în acest timp, seria Mach CNC
software a evoluat foarte bine în
comparație cu software-le de pe piață.
Sunt extrem de accesibile pentru
industrie,
cât și pentru pasiunea CNC.
Caracteristicile continuă să se dezvolte,
noi funcții fiind accesibile.
Există peste 10000 de utilizatori Mach
care se bazează pe eficiența și ușurința
de utilizare, caracteristici deosebite și
Fig.5.2.1. Imaginea de pornire a programului.
sprijin tehnic oferit de producători.[5]

Caracteristici generale Seria de software Mach a fost dezvoltat inițial din pasiune, dar sa
transformat rapid într-unul dintre cele mai versatile pachete de control pentru uz industrial de
asemenea.
 Convertește un PC standard într-un CNC cu până la 6 axe
 Permite import direct DXF, BMP, JPG prin intermediul fișierelor HPGL și LazyCam
 G-CODE afișat vizual
 Interfață complet personalizabilă
 M-Coduri de antrenamente și a macrocomenzilor, folosind VBscript
 Controlează viteza motorului frezei
 Multiple relee de control
 Suportă controller manual de puls
 Afișare vizuală a mașinii
SOFTWARE NECESAR ÎN EXPLOATAREA MAȘINII 56
LUCRARE DE LICENȚĂ

 Compatibilitate Touch Screen


 Ecran complet de eligibilitate

Fig. 5.2.2. Interfața grafică a programului ArtSoft - MACH 3.

Mach 3 a fost utilizat cu succes pentru a controla următoarele tipuri de echipamente:


 Strunguri
 Freze
 Routere diverse
 Laser
 Plasma
 Mașini de gravat
 Echipamente de tăiere roți dințate
 Echipamente speciale cu până la 8 axe[5]

SOFTWARE NECESAR ÎN EXPLOATAREA MAȘINII 57


LUCRARE DE LICENȚĂ

5.3. EXEMPLU DE PROGRAM PIESĂ


%
G90
G40
S1000
G0 X0.000 Y0.000 Z0.000
G0 X-120 Y 200 Z0
............................
Conținut program
............................
G0 X-120 Y 200 Z0
G0 Z-200
G0 X0 Y0 Z0
M30
M2
%

5.4. MODALITATE DE LUCRU

Se pornește calculatorul atașat mașinii, după care se rulează softul Mach3. Se apasă pe
butonul RESET pentru a debloca mașina.
Mutăm cu comenzi manuale (de pe tastatură) axele utilajului într-un punct care dorim să
fie originea sistemului de referință a semifabricatului și se pun coordonatele la 0.
Deschidem fișierul care conține Codul G cu ajutorul comenzii Load G-CODE. Pornirea
programului se face cu ajutorul comenzii Cycle START.
Pentru siguranță urmărim procesul de prelucrare și în caz de urgență oprim rularea
programului apăsând pe Space.

SOFTWARE NECESAR ÎN EXPLOATAREA MAȘINII 58


LUCRARE DE LICENȚĂ

6. MĂSURI DE SIGURANȚĂ

La utilizarea laserilor trebuie avut în vedere că unele surse laseri pot prezenta puteri
radiative mărite. De exemplu, laserul cu gaz de CO2 poate atinge puteri de ordinul kilowattilor.
Prin urmare protejarea ochiului uman faţă de radiaţia laserului este primordială, folosirea
ochelarilor de protecţie contra radiaţiilor laser este obligatorie, respectiv a măştilor de
protecţie în situaţiile în care personalul poate fi expus accidental la radiaţii laser în regim de
impulsuri puternice!

ESTE INTERZISĂ ILUMINAREA DIRECTĂ


A OCHIULUI CU FASCICUL LASER!

Fig.6. Ochelari de protecție.

6.1. CLASA IV - "PERICOL"


Aparţin acestei categorii laserii cu emisie în domeniul vizibil şi domeniului invizibil având
putere de emsie peste 500 mW.

Aceşti laseri, sau sisteme de surse laseri, care pot produce efecte de vătămare nu numai prin
radiaţia directă, ci şiprin radiaţia reflectată în mod difuz, dar pot produce şi efecte de arsuri
foarte grave.

Fig.6.1.Imagine cu datele tehnice și clasa de siguranță a rezonatorul Laser.


Imagine realizată de autor în atelierul personal.

MĂSURI DE SIGURANȚĂ 59
LUCRARE DE LICENȚĂ

6.2. MĂSURI DE PRECAUȚIE


Următoarele măsuri de precauţie trebuiesc respectate în vederea evitării unor accidente:
 Laserul poate fi folosit numai în zona controlată
de personal calificat şi la o putere minimă
limitată scopului de utilizare. Personalul care
este implicat în activitatea cu radiaţia laser
trebuie să urmeze curs de însuşire a
cunoştinţelor privind securitatea contra
radiaţiei laser.
 Mare atenţie trebuie acordată pentru
eliminarea şi evitarea reflexiilor regulate
nedorite. Se va asigura ca reflexiile parazite să
fie stopate în interiorul boxei închise a
laserului.
 Fasciculul laser trebuie să fie oprit la capătul Fig.6.2. Semn de atenționare LASER.
traseului util prin absorbţie în materialul difuz
având nuanţă şi reflectivitate astfel aleasă
să permită poziţionarea locului fasciculului incident cu minimizarea reflexiilor
periculoase.
 Protecţia ochilor este obligatorie în orice situaţie în care există posibilitatea apariţiei
unei radiaţii directe sau a unei reflexii regulate.
 Intrarea în zona de lucru cu fascicul laser trebuie marcată cu semnele standard de
atenţionare.

MĂSURI DE SIGURANȚĂ 60
LUCRARE DE LICENȚĂ

7. REZULTATE ȘI CONCLUZII

7.1. MAȘINA-UNEALTĂ REALIZATĂ

Fig.7.1.MU realizată fără carcasă. Imagine realizată de autor în atelierul personal.

REZULTATE ȘI CONCLUZII 61
LUCRARE DE LICENȚĂ

7.2. DATELE TEHNICE ȘI PERFORMANȚELE OBȚINUTE A MAȘINII-


UNELTE REALIZATE

ROLAND GT1200
Suprafață de lucru 1200x800 mm
Mărimea Ușile închise 1200x1000 mm
maximă a
obiectului Ușile deschise 1200 x ∞ mm
Dimensiuni (Lățime X Lungime X Înălțime) 1690x1350x1040mm
Greutate 210kg
Sursa Laser Laser sticlă cu CO2 de 80W
Răcire Răcire cu apă
Motoare MPP
Viteza maximă de taiere 40 mm/s
Precizie 0.250mm sau 0.1% din deplasare
Deplasarea axei Z Automată
Lentila de focalizare ZnSe
Rezoluția 0,003mm
Interfață calculator Port paralel
Sistem de operare compatibil Microsoft Windows
Clasă de securitate CLASA 4
Alimentare 200-240V CA
Putere 900W
Sistem de exhaustare Este necesar de un sistem extern de exhaustare

7.3. POSIBILITĂȚI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE

S-ar putea folosi servomotoare cu encodere în locul motoarelor pas cu pas.


Software special pentru gravoare LASER.

REZULTATE ȘI CONCLUZII 62
LUCRARE DE LICENȚĂ

7.4. CONCLUZII FINALE

Elaborarea proiectului finalizat cu realizarea practică a mașinii CNC sa făcut datorită


necesității de a automatiza producția publicitară la firma condusă de părinții mei, putând oferi
clienților o calitate mai bună, într-un timp mai scurt.

Studiul sa făcut folosind site-uri din domeniu și urmând indicații din cărțile găsite la
biblioteca UPM precum și suporturi de curs și cataloage de producător.

Pe parcursul a unui an, proiectat și realizat componente mecanice ale mașinii. Realizarea
practică sa făcut atât în atelierul personal, cât și în ateliere specializate în sudură, frezare și
strunjire unde am asistat și am adunat multe cunoștințe.

Experimentarea și progresul constant făcut în proiectarea mașinii, m-a făcut să perseverez


în utilizarea acestuia.

Subansamblele sunt achiziționate în mare parte din România de pe siteuri specializate în


domeniu, dar din motive financiare am cumpărat instalația optică laser din China, astfel am putut
optimiza costurile totale ale utilajului.

Studiul, proiectarea și realizarea acestui utilaj ma făcut să avansez ca un inginer, am


parcurs "drumul" de la idee până la realizarea practică.

Mașina unealtă se va folosi la debitarea diferitelor forme 2D și la gravarea suprafețelor


plane, folosite în artă, personalizarea obiectelor prin gravură laser, crearea literelor volumetrice,
plăci de firmă, machete și prototipuri pentru birouri de arhitectură, puzzle 3D, gravarea cupelor,
trofeelor și a medaliilor sportive dar și altele.

REZULTATE ȘI CONCLUZII 63
LUCRARE DE LICENȚĂ

BIBLIOGRAFIE
Șoaita D. - Mașini-unelte, Editura Universității "Petru Maior" Târgu Mureș, 2011

Mocian I. - Programarea și utilizarea calculatoarelor, Universității "Petru Maior" Târgu Mureș, 2004

Pozdîrcă A., Chețan P., Albert K., - Inventor - Modelare parametrică, Editura Universității "Petru
Maior" Târgu Mureș, 2004

Tero M. - Acționări hidraulice și pneumatice. Universitatea "Petru Maior" Târgu Mureș, 1997

Şimon Mihai - Lucrari de laborator Maşini Unelte

Alexandru Morar - Curs Sisteme Mecatronice

[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/Laser
[2] http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_electric#Motorul_pas_cu_pas
[3] http://ro.wikipedia.org/wiki/Computer_Numerical_Control
[4] http://wikihelp.autodesk.com/Inventor/enu/2012/Help/0073-Autodesk73/0742-
Engineer742/0851-Shaft_Ge851/0852-Calculat852
[5] http://www.machsupport.com
[6] http://www.artcaminsignia.com/about/whatisinsignia.htm

SOFTURI UTILIZATE
Autodesk Inventor 2013 - Proiectare CAD
Microsoft Office 2013 - Editare text
Adobe Photoshop CS5 - Editare imagini
ArtCAM Insignia - Software CAD-CAM
Artsoft Mach 3 - Software CAM

ANEXE

BIBLIOGRAFIE 64

S-ar putea să vă placă și