Sunteți pe pagina 1din 46

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR Şl LOCUINŢEI

ORDINUL NR. 1605


din 02.11.2001

pentru aprobarea reglementării tehnice


"Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a
măsurilor de reabilitare termică a clădirilor social - culturale şi
a instalaţiilor aferente acestora "

Având în vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare


Generală nr. 3/08.10.2001 şi avizul Consiliului Tehnico-Ştiinţific
nr. 120/19.06.2001,
În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea
nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii,
În temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art. 4 alin. (3) din
Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei,
Ministrul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei emite
următorul

ORDIN

Art. 1 - Se aprobă reglementarea tehnică "Metodologie privind


stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor de reabilitare termică a
clădirilor social - culturale şi a instalaţiilor aferente acestora",
indicativ MP-012-01, elaborată de PRODOMUS-SA şi prevăzută în
anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2 - Reglementarea tehnică prevăzută la art. 1 se publică în


Buletinul Construcţiilor prin grija Direcţiei Generale Tehnice în
Construcţii şi în broşura tipărită de IPCT-SA.

189
Art. 3 - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării lui în Buletinul MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR Şl LOCUINŢtl
Construcţiilor.
METODOLOGIE
Art. 4 - Direcţia Generală Tehnică în Construcţii va aduce la
îndeplinire prevederile prezentului ordin. PRIVIND STABILIREA ORDINII
DE PRIORITATE A MĂSURILOR DE
MINISTRU, MIRON
REABILITARE TERMICĂ A CLĂDIRILOR
SOCIAL - CULTURALE Şl A INSTALAŢIILOR
TUDOR MITREA
AFERENTE ACESTORA
INDICATIV: MP-012-01

ELABORAT DE: PRODOMU S.A. BUCUREŞTI

DIRECTOR GENERAL: Ing. CĂLIN ŞTEFĂNESCU


DIRECTOR TEHNIC: Arh. MICHAELA GAFAR
ŞEF PROIECT: Ing. DINU ZAHARESCU

APROBAT DE:

CTCG - DIRECŢIA GENERALĂ TEHNICĂ ÎN CONSTRUCŢII

DIRECTOR GENERAL: Ing. ION STĂNESCU


RESPONSABIL M.L.P.T.L.: Ing. LIGIA FORSEA

COORDONAT DE :
ASOCIAŢIA INGINERILOR DE INSTALAŢII DIN ROMÂNIA

PREŞEDINTE: Prof. dr. ing. LIVIU DUMITRESCU

191
190
3.6. Posibilităţi financiare (fonduri disponibile pentru
CUPRINS
finanţare)....................................................................211
3.7. Posibilităţi de eliberare a clădirii pe perioada
1. INTRODUCERE.....................................................................195 reabilitării..................................................................,.211
1.1. Oportunitatea şi necesitatea lucrării............................195
1.2. Obiectul şi scopul reglementării...................................196 4. SOLUŢII TEHNICE PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI
UTILIZĂRII ENERGIEI TERMICE ÎN CAZUL CLĂDIRILOR
1.3. Reglementări tehnice conexe.....................................199
SOCIAL-CULTURALE................................................................212

2. NIVELURILE DE PERFORMANŢĂ ALE CLĂDIRILOR 4.1. Soluţii tehnice comune privind instalaţiile termice........212
SOCIAL-CULTURALE EXISTENTE Şl INSTALAŢIILOR
4.1. Soluţii tehnice specifice diferitelor tipuri de clădiri, privind
TERMICE AFERENTE...........................................................200
instalaţiile termice.......................................................214
2.1. Confortul interior în clădirile existente..........................200 4.2. Soluţii tehnice privind creşterea eficienţei tehnice a
2.1. Principalele tipuri de degradări ale anvelopei apărute în anvelopei....................................................................217
exploatarea clădirilor...................................................201
2.2. Nivelurile de performanţă ale clădirilor existente din punct 5. METODOLOGIE PRIVIND STABILIREA ORDINII DE
de vedere al gradului de eficienţă a instalaţiilor termice PRIORITATE A MĂSURILOR DE REABILITARE TERMICĂ A
CLĂDIRILOR SOCIAL - CULTURALE EXISTENTE Şl A
interioare.....................................................................203
INSTALAŢIILOR AFERENTE................................................220

3. CRITERII DE STABILIRE A ORDINII DE PRIORITATE A 5.1. Generalităţi.................................................................220


MĂSURILOR DE REABILITARE TERMICĂ A CLĂDIRILOR
5.2. Criteriul stării fizice a clădirii........................................222
SOCIAL - CULTURALE Şl INSTALAŢIILOR AFERENTE .205
5.3. Criteriul costurilor de investiţie reduse.........................222
3.1. Destinaţia, tipul clădirii şi importanţa ei .......................206 5.4. Criteriul costului energiei.............................................225
3.2. Dotarea cu instalaţii şi tipul lor.....................................207 5.1. Criteriul duratei de recuperare a investiţiei
3.3. Starea clădirii şi a instalaţiilor aferente.........................208 suplimentare...............................................................226
3.4. Valoarea arhitectonică şi/sau istorică a clădirii............209
3.5. Factorii sociali implicaţi...............................................210

192 193
6. MĂSURI DE REABILITARE TERMICĂ A CLĂDIRILOR METODOLOGIE PRIVIND STABILIREA ORDINII DE
SOCIAL-CULTURALE Şl INSTALAŢIILOR AFERENTE .227 PRIORITATE A MĂSURILOR DE REABILITARE Indicativ: MP - 012 - 01
TERMICĂ A CLĂDIRILOR SOCIAL-CULTURALE

6.1. Generalităţi..................................................................227
Şl A INSTALAŢIILOR AFERENTE ACESTORA _______________________
6.2. Sursa de energie termică.............................................229
1. INTRODUCERE
6.3. Instalaţii interioare de încălzire centrală........................235
6.4. Măsuri cu costuri reduse sau medii de reabilitare a 1.1. OPORTUNITATEA ŞI NECESITATEA LUCRĂRII
clădirilor şi instalaţiilor aferente....................................241
Prin Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei
6.5. Măsuri cu costuri ridicate de reabilitare a clădirilor şi şi Ordonanţa Guvernului nr.29/2000 privind reabilitarea termică a
instalaţiilor aferente.....................................................244 fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice
se instituie cadrul legal de reabilitare şi modernizare termică a
clădirilor şi instalaţiilor aferente. Se urmăreşte reducerea pierderilor de.
7. RECOMANDĂRI PRIVIND EXPLOATAREA CLĂDIRILOR căldură, consumurilor de energie şi de combustibil, costurilor de
EXISTENTE DUPĂ REABILITAREA TERMICĂ..................247 întreţinere pentru încălzire şi alimentare cu apă caldă de consum,
emisiilor poluante generate de producerea, transportul şi consumul de
8. MODALITĂŢI DE FINANŢARE A LUCRĂRILOR DE energie, în paralel cu îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi confort
termic interior.
REABILITARE TERMICĂ...........................................................249
Reabilitarea şi modernizarea termică a clădirilor şi
8.1. Posibilităţi de finanţare a reabilitării termice a clădirilor250 instalaţiilor aferente este parte integrantă a politicii energetice a
statului şi se realizează prin Programe Naţionale armonizate cu
8.2. Propuneri privind finanţarea lucrărilor de reabilitare termică prevederile tratatelor internaţionale referitoare la eficienţa energetică,
la clădirile social-culturale şi facilităţi fiscale................255 protecţia mediului şi ale principiilor de bază privind dezvoltarea
dinamică.
Prezenta metodologie se înscrie în prevederile Ordonanţei
ANEXE nr.29/2000, care, la articolul 6, aliniatul 2, punctul a), menţionează:
1. TERMINOLOGIE....................................................................257 „elaborarea de studii pentru stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor
de reabilitare termică" în scopul fundamentării programelor de
2. BIBLIOGRAFIE......................................................................260 reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente.

3. EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA ELABORAT DE :


COEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICĂ (G 1)LA PRODOMUS S.A. BUCUREŞTI APROBAT DE :
CLĂDIRI SOCIAL - CULTURALE........................................262 SOCIETATE COMERCIALĂ DE MINISTRUL LUCRĂRILOR
CERCETARE Şl PROIECTARE PENTRU PUBLICE, TRANSPORTURILOR Şl
LOCUINŢE Şl CONSTRUCŢII CIVILE, LOCUINŢEI
URBANISM, EXPERTIZĂRI SI cu ordinul nr. 1605/02.11.2001
___________CONSULTING______________j________________________________
194
195
Criteriile pe baza cărora se apreciază prioritatea măsurilor de
12. OBIECTUL Şl SCOPUL REGLEMENTĂRII reabilitare termică sunt:

destinaţia, tipul clădirii şi importanţa ei;
Reglementarea de faţă se adresează inginerilor de structuri •
dotarea cu instalaţii şi tipul lor;
şi de instalaţii, arhitecţilor şi altor specialişti care îşi desfăşoară •
starea clădirii şi a instalaţiilor aferente;
activitatea în domeniul energeticii construcţiilor şi are drept scop •
valoarea arhitectonică şi/sau istorică a clădirii;
creşterea eficienţei energetice a construcţiilor şi instalaţiilor termice •
posibilităţile financiare (fondurile disponibile pentru
aferente acestora. finanţare);
Reglementarea se referă la clădirile publice (social •
posibilităţile de eliberare ale clădirii pe perioada
-culturale) existente, în care se desfăşoară activităţi care necesită reabilitării;
asigurarea unui anumit grad de confort şi regim termic, corespunzător •
factorii sociali implicaţi.
reglementărilor tehnice în vigoare.
În cadrul acţiunii de reabilitare/modernizare termică a
Reabilitarea şi modernizarea termică se aplică atât la clădiri clădirilor şi instalaţiilor aferente trebuie parcurse cel puţin următoarele
şi la instalaţiile interioare de încălzire şi apă caldă de consum, cât şi la
etape:
reţelele termice amplasate în interiorul clădirilor deservite sau
• Evaluarea stării clădirii;
adiacente acestora, în cazul alimentării din surse comune cu alţi
utilizatori.  Evaluarea stării instalaţiilor;

Evaluarea consumului energetic probabil al clădirii în
În domeniul acţiunilor legate de protecţia termică se impune
condiţii normale de utilizare, pe baza caracteristicilor
definirea termenilor de reabilitare şi modernizare.
reale ale clădirii şi instalaţiilor aferente;
Reabilitarea constă în efectuarea lucrărilor de reparaţii, •
Identificarea măsurilor de reabilitare/modernizare
completări sau de înlocuire de materiale, elemente de închidere sau
energetică şi analiza eficienţei economice a
de echipamente pentru readucerea clădirilor şi a instalaţiilor aferente
acestora;
la parametrii iniţiali prevăzuţi în proiect, ţinând seama de degradările •
Întocmirea raportului de audit energetic în care sunt
care s-au produs în timp, fie datorită exploatării incorecte, fie a
prezentate soluţiile de reabilitare/modernizare
execuţiei sau a utilizării unor echipamente sau materiale
termoenergetică a clădirii şi instalaţiilor aferente.
necorespunzătoare.
La evaluarea soluţiei de reabilitare/modernizare se va avea
Modernizarea constă în reconsiderarea soluţiilor aplicate, în vedere promovarea soluţiilor de la simplu la complex, propunându-
prin utilizarea de noi materiale, elemente de închidere perimetrală, se soluţii tehnice realiste în condiţiile actuale din ţara noastră.
agregate şi echipamente, precum şi prin extinderea contorizării, Soluţiile propuse pentru reabilitarea termică a clădirilor vor urmări
automatizării şi dispecerizării pentru creşterea eficienţei energetice şi satisfacerea exigenţelor utilizatorilor cuprinse în Legea
atingerea unor parametri superiori celor prevăzuţi iniţial în proiect. nr.10/1995 si, în mod obligatoriu, cele referitoare la:
 rezistenţă şi stabilitate;
Scopul reglementării este de a stabili o strategie şi o ordine • siguranţă în exploatare;
de prioritate a măsurilor de reabilitare termică a clădirilor şi instalaţiilor • siguranţa la foc;
aferente pentru clădirile publice existente în care se desfăşoară • protecţia împotriva zgomotului (confort acustic).
activităţi care necesită un anumit grad de confort şi regim termic. •
igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia
mediului;
196
197
1.3. REGLEMENTĂRI TEHNICE CONEXE

1 *** Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii

2 *** Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a


energiei

3 O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a


*** fondului construit existent şi stimularea
economisirii energiei termice

4 NP046 - Normativ pentru realizarea auditului energetic al


2000 clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi
preparare a apei calde de consum aferente
acestora.

5 NP047 - Normativ şi metodologie pentru elaborarea şi


2000 acordarea certificatului energetic al clădirilor
existente

6 NP048 - Normativ pentru expertizarea termică şi energetică


2000 a clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi
preparare a apei calde de consum aferente
acestora

7 SR1907/1 - Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură.


97 Prescripţii de calcul

8 SR1907/2- Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură.


97 " Temperaturi interioare convenţionale de calcul

9 C107/2-97 Normativ pentru calculul coeficientului global de


izolare termică la clădiri cu altă destinaţie decât
cele de locuit

199
10 C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al

elementelor de construcţie ale clădirilor din domeniul turismului;

din domeniul sportului;
11 C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al În fiecare dintre aceste tipuri de clădiri, principalele
elementelor de construcţie în contact cu solul. elementele care definesc confortul higrotermic sunt:
• indicii globali de confort termic PMV şi PPD
• temperatura interioară a aerului;
12 *** Catalog de soluţii pentru reabilitarea termo-higro- • umiditatea relativă a aerului;
energetică a anvelopei clădirilor social-culturale din • viteza de deplasare a aerului în interiorul
domeniul sănătăţii şi din domeniul turismului contract încăperii;
PRODOMUS - MLPTL 584/4 - 2000 • temperatura pe suprafaţa interioară a elementelor
de construcţii (pereţi, pardoseală, plafon,
13 *** Catalog de soluţii pentru reabilitarea termo-higro- suprafeţe vitrate mari etc).
energetică a anvelopei clădirilor social-culturale din Cerinţa cea mai importantă a unei clădiri corespunzătoare
domeniul administraţiei şi din domeniul educaţiei din punct de vedere al confortului termic este ca, indiferent de
contract PRODOMUS - MLPTL 582/4 - 2000 condiţiile higrotermice şi eoliene exterioare, să se asigure un
microclimat interior în care elementele ce definesc confortul termic
14 *** Catalog de soluţii pentru reabilitarea termo-higro- interior să se păstreze în limite optime.
energetică a anvelopei clădirilor social-culturale din Asigurarea confortului termic în clădiri este strâns legată de
domeniul culturii şi din domeniul sportului contract sistemul de încălzire utilizat şi de gradul de izolare termică a
PRODOMUS - MLPTL 583/4 - 2000 elementelor de construcţie, funcţie, la rândul lor, de materialele
utilizate şi de modul de întreţinere şi exploatare.

22. PRINCIPALELE TIPURI DE DEGRADĂRI ALE ANVELOPEI, APĂRUTE ÎN


2. NIVELURILE DE PERFORMANŢĂ ALE CLĂDIRILOR
EXPLOATAREA CLĂDIRILOR
SOCIAL - CULTURALE EXISTENTE Şl
INSTALAŢIILOR TERMICE AFERENTE
Principalele degradări ale anvelopei clădirilor care se
semnalează în decursul exploatării sunt:
21. CONFORTUL INTERIOR ÎN CLĂDIRILE EXISTENTE •
fenomene de condens interior, care în unele
cazuri au dus la apariţia mucegaiului;

Clădirile social-culturale de utilitate publică cuprind o gamă diminuarea în timp a rezistenţei termice a
largă de utilizări: elementelor de închidere;


infiltraţii de aer;
administrative şi financiar - bancare •
• infiltraţii de apă;
comerciale;

• degradarea tencuielilor sau placajelor exterioare.
din domeniul educaţiei;

Fenomenele de condens interior apar pe suprafaţa
din domeniul culturii; elementelor de închidere în cazul în care elementele respective au o

din domeniul sănătăţii; rezistenţă la transfer termic necorespunzătoare condiţiilor de
200
201
microclimat interior (temperatură şi umiditate), ceea ce conduce la o • cauze de exploatare,
temperatură pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţii ponderea lor fiind diferită, dar este de subliniat faptul că, în cele mai
perimetrale mai mică decât temperatura punctului de rouă. multe cazuri, efectele lor se cumulează odată cu trecerea timpului.
Diminuarea în timp a rezistenţei termice a elementelor de
închidere se datorează, în principal, următoarelor cauze: 23. NIVELURILE DE PERFORMANŢĂ ALE CLĂDIRILOR EXISTENTE DIN
• umezirii materialului termoizolant, situaţie în care PUNCT DE VEDERE AL GRADULUI DE EFICIENŢĂ A INSTALAŢIILOR
aerul din porii materialului a fost înlocuit cu apa TERMICE INTERIORE
provenită din condensarea vaporilor în structura
peretelui; Instalaţia de încălzire
• degradarea materialului termoizolant datorită În marea lor majoritate, elementele principale ale instalaţiilor
îngheţului apei din porii materialului; de încălzire din clădirile social-culturale existente în ţară, au rămas
• creşterii dimensiunilor dintre plăcile termoizolante neschimbate de la darea în folosinţă a clădirilor.
datorită contracţiilor în timp ale materialului În general, de-a lungul anilor nu s-au efectuat lucrări de
termoizolant; reparaţii curente, legiferate prin actele normative, acestea adăugân-
• apariţiei unor zone neizolate la partea superioară du-se la uzura instalaţiilor datorită vechimii.
a peretelui, ca urmare a tasării materialelor În prezent, în condiţiile vieţii moderne şi ale progresului
termoizolante de natură fibroasă. tehnic actual, se consideră că durata de viaţă pentru o instalaţie de
Infiltraţiile de aer se semnalează în zona elementelor vitrate încălzire nu trebuie să depăşească 15-20 de ani.
şi au ca efect scăderea confortului termic interior, în special în zone Reducerea temperaturii interioare constituie principala
din vecinătatea ferestrelor sau uşilor exterioare şi creşterea cauză a reducerii confortului şi se datorează unor cauze care trebuie
consumului de combustibil în exploatare. evidenţiate la diagnosticarea instalaţiei, ca de exemplu:
Infiltraţiile de apă apar la elementele de închidere atunci •
randamentul transportului energetic de la sursă la
când s-a degradat stratul impermeabil de protecţie de pe suprafaţa consumatori;
exterioară. •
funcţionarea corpurilor de încălzire (existente în
Cele mai des întâlnite sunt: funcţiune);
• infiltraţiile de apă din acoperiş; •
lipsa de corespondenţă între temperatura de
• infiltraţiile de apă din subsoluri; ducere a agentului termic şi temperatura
• infiltraţiile de apă din rosturile dintre elementele exterioară (temperatura de ducere mai mică decât
prefabricate de faţadă. cea necesară);
Degradarea tencuielilor şi placajelor exterioare este •
regimul de livrare a căldurii;
produsă de acumularea, în spatele stratului de finisaj exterior, a apei •
respectarea proiectului şi calitatea execuţiei.
provenite din condensarea vaporilor de apă care au trecut prin În cadrul instalaţiilor de încălzire din clădiri, cauzele care
structura peretelui şi care nu au putut fi evacuaţi în exterior din cauza conduc la funcţionarea cu randamente scăzute sunt:
stratului de finisaj impermeabil la vapori. • utilizarea în centrala termică a clădirii a unor
Cauzele care conduc la apariţia acestor degradări sunt: utilaje şi echipamente uzate fizic şi moral şi cu

cauze de concepţie, randament scăzut;

cauze de execuţie,
202 203
• aspiraţia aerului fals, care duce la răcirea flăcării 3. CRITERII DE STABILIRE A ORDINII DE PRIORITATE
şi, implicit, la reducerea randamentului arderii; A MĂSURILOR DE REABILITARE TERMICĂ A CLĂDIRILOR
• depuneri de piatră şi mâl în cazanele de încălzire, SOCIAL - CULTURALE Şl INSTALAŢIILOR AFERENTE
care duc la blocarea circulaţiei agentului termic
şi deteriorarea cazanelor;
• fisuri de elemente de radiator care conduc la Criteriile pe baza cărora se stabilesc măsurile de reabilitare
demontarea întregului corp de încălzire şi termică a clădirilor social-culturale şi instalaţiilor aferente sunt, în
blindarea legăturilor; principal, următoarele:
• deteriorarea izolaţiei termice a utilajelor şi • destinaţia, tipul clădirii şi importanţa ei;
conductelor al căror efect îl constituie pierderile • dotarea cu instalaţii şi tipul lor;
suplimentare de căldură şi consumurile • starea clădirii şi a instalaţiilor aferente;
suplimentare de combustibil; • valoarea arhitectonică şi/sau istorică a clădirii;
• defectele apărute la conducte şi neetanşeitatea • factorii sociali implicaţi;
armăturilor, care produc, în cazuri extreme,
• posibilităţile financiare (fondurile disponibile pentru
inundarea subsolurilor;
finanţare);
• lipsa sau nefuncţionalitatea aparaturii de măsură
şi control (termometre, manometre, debitmetre, • posibilităţile de eliberare ale clădirii pe perioada
contoare de căldură). reabilitării.
Instalaţiile sanitare de preparare a apei calde de consum Soluţiile de reabilitare higrotermică a anvelopei clădirii şi a
cunosc o depreciere în ultimii ani, din cauza: instalaţiilor aferente au drept scop:
• pierderii de apă produse prin deteriorarea • crearea unui grad de confort termic compatibil cu
conductelor ca urmare a utilizării materialelor de destinaţia clădirii sau, diferenţiat, a spaţiilor dintr-o
slabă calitate (inclusiv ţevile negre), sau îmbinării clădire cu mai multe destinaţii;
prin sudură a ţevilor zincate;  eliminarea sau reducerea în mare măsură a
• defecţiunilor la armăturile obiectelor sanitare; riscului de condens;

• furnizării apei la parametri necorespunzători realizarea unor rezistenţe termice specifice ale
(presiune, debit, temperatură); elementelor de construcţie perimetrale cel puţin
• livrării neritmice a apei calde în timpul zilei. egale cu valorile cerute de condiţiile igienico-sani-
• deteriorării aparatelor de preparare a apei calde tare specifice fiecărei destinaţii;
de consum şi scăderii randamentului acestora; •
realizarea unei valori a coeficientului global de
• deteriorării izolaţiei termice a conductelor de izolare termică (G1) inferioară sau cel puţin egală
distribuţie; cu valoarea normată;

asigurarea de economii în exploatare prin
funcţionarea instalaţiilor cu randament ridicat;

în cazul monumentelor, reducerea la minimum a
intervenţiilor asupra partiului de arhitectură şi
faţadelor;
204
205
• să nu conducă la o valoare exagerată a investiţiei, •
pentru clădiri cu suprafaţă vitrată mare în raport cu
făcând posibilă recuperarea acesteia, în principal, cea opacă, se vor îmbunătăţi etanşeitatea
prin economiile care urmează a fi obţinute în rosturilor de pe conturul ferestrelor şi apoi se vor
exploatare. reabilita suprafeţele vitrate;

pentru clădiri cu suprafeţe ale teraselor mari
3.1. DESTINAŢIA, TIPUL CLĂDIRII Şl IMPORTANŢA B comparativ cu suprafeţele pereţilor (în special
clădiri cu număr redus de nivele), se va îmbunătăţi
Diversitatea clădirilor social-culturale existente în prezent, mai întâi protecţia termică la nivelul teraselor şi a
precum şi multiplele posibilităţi de reabilitare termică implică în planşeelor peste pod;
primul rând o activitate de inventariere a diverselor tipuri de astfel de •
pentru clădiri cu perimetru mare şi cu suprafaţă
clădiri şi, legat de aceasta, de stabilire a tipurilor de elemente opacă a pereţilor laterali mare, se vor reabilita în
constructive folosite în diverse etape de edificare a lor. primul rând pereţii, ordinea fiind, în funcţie de
Clădirile social-culturale se pot grupa după destinaţia lor în: posibilităţile financiare, astfel:
• clădiri din domeniul administrativ: sedii de instituţii, - izolarea la nivelul solului;
sedii de firme, birouri, bănci; - prevederea unei termoizolaţii suplimentare la pereţii
- clădiri din domeniul comercial: magazine, hale cu exteriori, în primul rând la calcane şi acolo unde schela
vânzare en-gros, restaurante; se poate monta mai uşor;
• clădiri din domeniul educaţiei: creşe, grădiniţe, - prevederea unei termoizolaţii suplimentare la pereţii
şcoli, licee, universităţi, centre de plasament; exteriori, în funcţie de orientarea cardinală;
• clădiri din domeniul sănătăţii: spitale, policlinici, - soluţii complexe de izolare a pereţilor;
cămine de bătrâni, sanatorii; - prevederea unei izolaţii suplimentare în interior la
• clădiri din domeniul turismului: hoteluri, moteluri, clădirile cu valoare istorică şi arhitectonică, cu
hoteluri sanatoriale cu baze de tratament; respectarea măsurilor privind evitarea acumulării
• clădiri din domeniul culturii: teatre, case de umidităţii şi degradării materialelor de construcţie
cultură, cinematografe, muzee, biblioteci, case originare.
memoriale;
• clădiri din domeniul sportului: săli de sport, săli 32. DOTAREA CU INSTALAŢII Şl TIPUL LOR
polivalente, bazine de înot acoperite, patinoare
acoperite; În general, clădirile publice, ca şi locuinţele, au fost dotate cu
În funcţie de aceste categorii de clădiri, dar şi de diversitatea instalaţii de încălzire centrală cu distribuţie inferioară, cu coloane
prezentă în cadrul fiecărei categorii, măsurile de reabilitare şi verticale care deservesc toate nivelurile, ţevile fiind din oţel şi
modernizare termică prezintă particularităţi specifice, care trebuie radiatoarele din fontă.
studiate pentru situaţia concretă a fiecărei clădiri.
În funcţie de forma şi caracteristicile constructive ale
clădirilor social-culturale existente, soluţiile de reabilitare a anvelopei
clădirii se vor studia astfel: 207

206
Sursa termică poate fi individuală sau comună cu alte clădiri,
utilizându-se, în principal, cazanele METALICA şi schimbătoarele de reabilitare/modernizarea instalaţiilor şi, dacă sunt
căldură cu fascicule de ţevi. fonduri, se pot aplica soluţiile complexe de
Pentru modernizarea instalaţiilor termice trebuie ţinut seama reabilitare şi modernizare;
de următoarele elemente principale: • în cazul clădirilor şi instalaţiilor cu grad de uzură
• realizarea unei centrale termice individuale, acolo mediu, cu anvelopa în stare relativ bună se vor
unde alimentarea se face de la o sursă termică aplica, în funcţie de posibilităţile financiare,
comună cu alte obiective, cu luarea în considerare soluţiile de reabilitare cu costuri reduse sau
a posibilităţilor de amplasare pentru centrală şi soluţiile complexe de reabilitare cu costuri ridicate
pentru coş; atât pentru instalaţii cât şi pentru anvelopă;
• înlocuirea combustibilului lichid cu gaze naturale,  în cazul clădirilor şi instalaţiilor cu grad de uzură
acolo unde aceasta este posibil şi unde sunt avansat, dar cu structura de rezistenţă sănătoasă,
îndeplinite condiţiile impuse de Normativul pentru se vor aplica soluţiile complexe de reabilitare
proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare pentru instalaţii şi pentru anvelopă, gradul de
cu gaze naturale - l 6; complexitate stabilindu-se în funcţie de
• dotarea centralei cu toate elementele de siguranţă posibilităţile financiare;
şi de automatizare necesare; • în cazul clădirilor care necesită consolidare, se vor
• asigurarea umplerii şi completării pierderilor cu aplica în paralel şi soluţiile complexe de reabilitare
apă dedurizată; a anvelopei, cele de reabilitare a instalaţiilor
• realizarea instalaţiilor interioare pe ramuri, nivele stabilindu-se în funcţie de posibilităţile financiare.
etc, astfel încât să fie posibilă reducerea
funcţionării în anumite zone şi perioade de timp 3.4. VALOAREA ARHITECTONICĂ SI/SAU ISTORICĂ A CLĂDIRII
pentru a se asigura economii de energie.
• utilizarea ventilo-convectoarelor în locul corpurilor În cazul monumentelor, interesul asupra lor este definit pe
statice, pentru a se putea realiza încălzirea cu aer categorii de monumente:

cald iarna şi răcirea aerului vara. de importanţă internaţională;

de importanţă naţională;

3.3. STAREA CLĂDIRII Şl A INSTALAŢIILOR AFERENTE de importanţă locală.
În funcţie de categoria de importanţă a monumentului, este
permisă sau nu intervenţia asupra lui.
Măsurile de reabilitare termică vor avea nivele diferite de
complexitate, în funcţie de gradul de uzură în care se află clădirea şi La monumentele de importanţă internaţională, practic nu
instalaţiile aferente, astfel încât măsurile de reabilitare termică se vor sunt permise intervenţii asupra elementelor constitutive, singura
aplica diferenţiat, astfel: posibilitate de ameliorare a caracteristicilor termice fiind reabilitarea
instalaţiilor.
• în cazul clădirilor cu un grad de uzură redus, cu
structura de rezistenţă sănătoasă şi cu anvelopa În aceste condiţii, prevederile prezentei metodologii se aplică
doar construcţiilor care aparţin patrimoniului naţional construit,
în stare bună, se vor aplica, în funcţie de
clasificate cu valoare ambientală.
posibilităţile financiare întâi soluţiile pentru
208
209
In categoria construcţiilor civile Existenţa unor spaţii de depozitare sigure a
monumentale, bunurilor de valoare este o condiţie care poate impune
modalitatea de îmbunătăţire a izolaţiei termice depinde de condiţii restrictive drastice în alegerea soluţiilor de
necesitatea acestei operaţiuni şi de tipul suprafeţelor reabilitare.
opace exterioare (paramentului exterior). De asemenea, este frecvent cazul când
Din punct de vedere al necesităţii reabilitării lucrările de reabilitare termică şi a instalaţiilor se
termice a faţadelor, se disting două categorii principale de realizează împreună cu acelea de consolidare, ceea ce duce
clădiri: la durate lungi de execuţie, timp în care funcţiunile clădirii
• clădiri executate cu pereţi de 50cm trebuie restrânse sau preluate de alte instituţii cu profil
grosime şi similar sau asemănător.
peste, care nu necesită decât intervenţii la
nivelul 3.5. FACTORII SOCIALI IMPLICAŢI
etanşeizării ferestrelor şi izolării
podurilor (de Proprietarii clădirilor existente sunt interesaţi în
regulă, neizolate sau izolate cu re me dierea deficienţilor care afecte ază niv elu l de
materiale confo rt al 210
neeficiente);
• clădiri executate cu zidării până la 35cm
grosime
(puţine cazuri) care se împart în două
categorii:
clădiri cu parament exterior valoros
(piatră sau
decorate) şi clădiri cu parament fără
valoare
arhitecturală, dar care prezintă interes din
punct
de vedere al organizării spaţiale. In
cazul
clădirilor cu parament exterior valoros
se vor
aplica metode speciale de izolare termică:
dacă
este posibil, la interior sau prin
realizarea unui
strat termoizolant sub placajul exterior
odată cu
lucrările de consolidare. În cazul
clădirilor cu
parament fără valoare arhitecturală, se vor
aplica
metode curente de izolare termică.
utilizatorilor şi, de asemenea, costul anual fiind mare, în condiţiile în
care costul este încă parţial subvenţionat.
Statul este, de asemenea, factorul principal interesat în
acţiunea de reabilitare a clădirilor existente deoarece are ca obiectiv
strategic pe termen lung, reducerea consumurilor de energie, în
scopul de a nu epuiza rezervele interne existente de combustibil şi în
vederea micşorării necesarului de valută destinat importului de
combustibil; pe de altă parte, gradul de poluare a atmosferei este
influenţat în parte de centralele termice şi termoelectrice şi, în
consecinţă, îmbunătăţirea ecologică de viaţă sau direct ameliorate prin
reducerea consumului de combustibil.

3.6. POSIBILITĂŢILE FINANCIARE (FONDURILE DISPONIBILE PENTRU


FINANŢARE)

În cazul clădirilor publice din sectorul terţiar la care


finanţarea se face de la buget, precum şi prin finanţări sau
împrumuturi externe, se pot aplica pe lângă măsurile simple de
reabilitare termică a clădirilor, şi măsuri complexe de modernizare
care necesită fonduri ridicate, iar rezultatele obţinute în exploatare
conduc la o recuperare rezonabilă a investiţiei.
Referitor la aspectul financiar al creşterii eficienţei energetice a
clădirilor, în paralel cu mărimea fondurilor de investiţie destinate
reabilitării se pune şi problema duratei de recuperare a investiţiei din
economiile realizate în exploatare.
În prezent, investiţia pentru creşterea protecţiei termice este o
investiţie puţin rentabilă, dată fiind valoarea sa mare şi cu o durată lungă
de recuperare, de ordinul a 10....15 ani.

3.7. POSIBILITĂŢI DE ELIBERARE A CLĂDIRII PE PERIOADA REABILITĂRII

Soluţiile de reabilitare termică a clădirilor publice (social-


culturale) existente trebuie alese şi în funcţie de posibilităţile de
eliberare sau nu a clădirii:
• în cazul clădirilor care pot fi eliberate temporar
total sau aproape total, pot fi propuse soluţii

211
simple sau complexe de reabilitare a anvelopei şi de randamentelor, a consumurilor specifice, a funcţiei de
retehnologizare a instalaţiilor; • în transfer termic a echipamentelor etc;
cazul clădirilor care nu pot fi evacuate şi nici nu se poate • Asigurarea reglării sarcinii termice de încălzire,
restrânge activitatea, se vor adopta numai soluţiile de conform graficului (curbei) de reglaj termic propriu
reabilitare care se pot executa în prezenţa utilizatorilor, având consumatorului;
prioritate măsurile de intervenţie în afara spaţiului utilizat. • Eliminarea pierderilor de căldură şi agent termic
din conductele de distribuţie a agentului termic,
amplasate în incinta clădirii, prin eliminarea
4. SOLUŢII TEHNICE PENTRU CREŞTEREA defectelor şi termoizolarea eficientă a conductelor;
EFICIENŢEI UTILIZĂRII ENERGIEI TERMICE ÎN CAZUL • Eliminarea depunerilor din interiorul conductelor
CLĂDIRILOR SOCIAL - CULTURALE de alimentare cu agent termic şi a cazanelor de
încălzire, prin spălare şi dezincrustarea acestora
Soluţiile tehnice pentru creşterea eficienţei utilizării energiei termice şi dotarea instalaţiei de încălzire cu filtre eficiente.
în cazul clădirilor publice se grupează în două categorii din punct de vedere • Înlocuirea armăturilor existente, de slabă calitate, cu
al instalaţiilor termice: armături noi, eficiente, în instalaţiile de încălzire centrală şi
A. Soluţii tehnice comune tuturor categoriilor de astfel de apă caldă de consum;
de clădiri. • Contorizarea energiei termice pentru încălzire şi a
B. Soluţii tehnice funcţie de categoriile principale de celei încorporate în apa caldă de consum;
clădiri publice.  Etanşarea elementelor mobile (uşi, ferestre) din
Pentru reabilitarea elementelor de construcţie ale anvelopei clădirilor, componenţa spaţiilor anexe ale clădirii (holuri, casa
este necesar ca soluţiile şi materialele de construcţie să îndeplinească o serie scării, subsolul tehnic etc.);
de condiţii care să le facă compatibile pentru utilizarea pe scară largă, un timp • Reducerea consumului de căldură datorat
cât mai îndelungat şi cu rezultate garantate. infiltraţiilor de aer rece, prin etanşarea rosturilor
elementelor mobile (uşi, ferestre) şi limitarea cotei
4.1. SOLUTII TEHNICE COMUNE PRIVIND INSTALAŢIILE TERMICE de aer proaspăt la valoarea impusă de exigentele
de confort fiziologic;
Din punct de vedere al instalaţiilor termice, principalele soluţii comune  Reducerea necesarului de căldură al clădirii prin măsuri
tuturor categoriilor de clădiri publice sunt: de protecţie termică suplimentară a elementelor de
• Asigurarea unei eficienţe cât mai ridicate pentru construcţie transparente şi opace;
echipamentele din componenţa sistemelor de producere • Recuperarea căldurii din aerul evacuat în cazul
şi de utilizare a energiei termice (cazane, arzătoare, instalaţiilor de ventilare mecanică sau/şi
schimbătoare de căldură, corpuri de încălzire, pompe, climatizare;
ventilatoare, baterii de încălzire, armături de reglare), • Asigurarea mentenanţei construcţiei şi instalaţiilor
prin prisma aferente.

212

213
42 SOLUŢII TEHNICE SPECIFICE DIFERITELOR TIPURI DE •
realizarea unei distribuţii separate pentru
CLĂDIRI PRIVIND INSTALAŢIILE TERMICE
asigurarea încălzirii independente a blocului
operator şi secţiilor de terapie intensivă,
În afară de aceste soluţii tehnice generale, există şi soluţii obstetrică, nou-născuţi şi copii;
tehnice specifice de creştere a eficienţei energetice la diferite tipuri de •
măsuri de recuperare locală a căldurii (de
clădiri publice.
exemplu din aerul evacuat din instalaţiile de
• la clădirile din domeniul administraţiei şi comerţului, ventilare - în limitele nivelurilor de contaminare a
principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei acestuia - pentru preîncălzirea aerului introdus;
energetice sunt: din condensul colectat - pentru preîncălzirea apei
• reducerea alimentării cu căldură în perioadele de calde de consum);
neocupare a clădirii; •
creşterea gradului de automatizare a instalaţiilor
• încălzirea cu aer cald a spaţiilor mari, cu corelat cu regimul de exploatare, felul ocupării,
aglomerări de persoane, corpurile statice fiind programul de lucru, condiţiile climatice etc;
folosite doar pentru încălzirea de gardă; •
asigurarea dispecerizării consumurilor de energie
• în paralel cu aceasta, recuperarea căldurii din termică împreună cu alte tipuri de consumuri de
aerul evacuat pentru preîncălzirea aerului combustibili, energie electrică, fluide tehnologice
introdus;
etc.
• dotarea clădirilor la care se înregistrează un flux •
utilizarea, în limita posibilităţilor, a surselor
important de utilizatori cu perdele de aer cald la neconvenţionale de energie (energie geotermală,
intrare sau sasuri (windfanguri) cu rol de tampon
energie solară).
termic;
Având în vedere exigenţele referitoare la regimul termic al
• la clădirile din domeniul educaţiei, cele mai clădirilor de tip spital, precum şi utilizarea a mai mulţi agenţi termici
importante soluţii tehnice de creştere a eficienţei
(apă caldă cu diverşi parametri, abur de medie şi/sau joasă presiune),
energetice sunt:
se impune ca astfel de clădiri să fie dotate cu centrale termice proprii,
• reducerea infiltraţiilor de aer rece, prin etanşarea eventual folosind două tipuri de combustibili: gazos şi pentru rezervă,
rosturilor elementelor mobile (uşi, ferestre), în paralel cu lichid.
asigurarea ventilării naturale organizate sau a ventilării • la clădirile din domeniul turismului, principalele
mecanice a spaţiilor ocupate pentru asigurarea raţiei de soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice sunt:
aer proaspăt, conform normelor igienice;
• separarea distribuţiilor agentului termic de
• asigurarea reglajului sarcinii termice de încălzire încălzire pe zone funcţionale (cazare, servicii,
pe tipuri de încăperi/săli de curs;
tratamente balneare - acolo unde este cazul);
• la clădirile din domeniul sănătăţii, principalele soluţii • măsuri de recuperare locală a căldurii (de
tehnice de creştere a eficienţei termo-energetice sunt: exemplu: din aerul evacuat din instalaţiile de
• separarea, în limita posibilităţilor, a distribuţiei ventilare, din condensul colectat);
energiei termice pe zone cu regim termic şi • reglajul local al energiei termice prin dotarea
program de funcţionare identic sau asemănător corpurilor de încălzire cu robinete termostatice;
(spitalizare, policlinică, tratament);
214
215
- utilizarea, în limita posibilităţilor, a surselor
neconvenţionale de energie (de exemplu: • recuperarea căldurii din aerul de ventilaţie evacuat
utilizarea în trepte a apei geotermale: prepararea pentru preîncălzirea aerului introdus;
apei calde de încălzire, prepararea apei calde de • utilizarea unor sisteme specifice de încălzire
consum, tratamente balneare). pentru reducerea gradientului spaţial la încălzirea
• buna etanşare a elementelor mobile (uşi, ferestre), spaţiilor mari, fără consum suplimentar de energie.
simultan cu asigurarea ventilării sau climatizării Această menţionare reprezintă o bază de date suplimetare
spaţiilor ocupate, în funcţie de gradul de confort pentru evitarea unor greşeli de concepţie şi de alcătuire.
solicitat şi de noxele evacuate.
• la clădirile din domeniul culturii, soluţiile principale de 4.3. SOLUŢII TEHNICE PRMND CREŞTEREA EFICIENŢEI TERMICE A
creştere a eficienţei energetice sunt: ANVELOPEI
- reducerea alimentării cu căldură în perioadele de
neocupare a clădirii; La elaborarea detaliilor de execuţie, concomitent cu
• încălzirea cu aer cald a spaţiilor mari, cu respectarea condiţiilor termotehnice este obligatoriu a se verifica şi
aglomerări de persoane, corpurile statice fiind respectarea exigenţelor de rezistenţă şi stabilitate, durabilitate, izolare
folosite doar pentru încălzire de gardă; hidrofugă şi fonică etc., conform reglementărilor tehnice în vigoare din
• în paralel cu aceasta, recuperarea căldurii din legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.
aerul evacuat pentru preîncălzirea aerului Materialele de izolare termică utilizate vor fi agrementate
introdus; de către organismele abilitate din România.
• dotarea clădirilor la care se înregistrează un flux Detaliile de firmă vor fi utilizate numai în condiţiile verificării
important de utilizatori cu perdele de aer cald la lor obligatorii din punct de vedere termotehnic de către proiectanţi,
intrare sau sasuri cu rol de tampon termic; verificatori atestaţi sau instituţii abilitate în acest sens.
• prevederea unor echipamente de automatizare a La suplimentarea izolaţiei termice a elementelor de
instalaţiei de încălzire, ventilare şi preparare a construcţie care compun anvelopa clădirilor publice existente trebuie
apei calde de consum pentru asigurarea reglajului sa se urmărească:
sarcinii termice în funcţie de variaţia necesarului • prevederea unei izolaţii termice suplimentare
real şi, acolo unde este cazul, pentru asigurarea adecvate, cu caracteristici higrotehnice
unor condiţii uniforme de temperatură şi umiditate corespunzătoare, cu grosime suficientă, evitând
pentru conservarea unor obiecte de patrimoniu. materialele care ar necesita dimensiuni oneroase;
• la clădirile din domeniul sportului, creşterea eficienţei se recomandă termoizolaţii eficiente (<0,05
energetice se obţine prin: W/mK): polistiren expandat, polistiren extrudat,
• reducerea alimentării cu căldură în perioadele de plăci rigide de vată minerală sau de sticlă, spumă
neocupare a clădirii; poliuretanică etc.;
• separarea, în limita posibilităţilor, a distribuţiei • izolarea termică suplimentară în dreptul punţilor
energiei termice pe zone cu regim termic şi termice, care va urmări, pe cât posibil, diminuarea
program de funcţionare identic sau asemănător; efectului negativ al acestora asupra pierderilor de
căldură şi asupra câmpului de temperaturi de pe
216 suprafeţele interioare ale elementelor care
217
compun anvelopa clădirii, evitând în acest fel • Realizarea unei continuităţi a izolaţiei termice atât
posibilitatea apariţiei condensului superficial; fizic, cât şi ca valoare a rezistenţei termice
• amplasarea judicioasă a izolaţiei termice (aceleaşi rezistenţe termice pentru zone cu
suplimentare, evitând poziţionarea defectuoasă alcătuiri diferite).
din punct de vedere al difuziei vaporilor de apă şi • Realizarea unor coeficienţi liniari de transfer termic
al stabilităţii termice; cât mai reduşi, la nodurile care reprezintă punţi
• adoptarea unor soluţii eficiente din punct de termice geometrice: colţuri ieşite, intersecţia
vedere economic, evitând consumuri suplimentare pereţilor exteriori cu terasa, soclul, conturul
de materiale şi costuri excesive. ferestrelor etc.
Trebuie urmărite următoarele aspecte importante: • Poziţionarea izolaţiei termice suplimentare de
• Corectarea în cât mai mare măsură a punţilor preferinţă spre exteriorul elementului de
termice, ţinându-se seama şi de zone de influenţă construcţie.
a acestora. Principalele punţi termice care trebuie În cazurile în care poziţionarea spre interior a stratului
avute în vedere în calculele termotehnice sunt termoizolant este temeinic justificată, se analizează cu deosebită
următoarele: atenţie comportarea la difuzia vaporilor de apă, în vederea evitării
- la pereţi: stâlpi, grinzi, centuri, plăci de apariţiei condensului interior în sezonul de iarnă şi asigurării
balcoane, logii şi bowindouri, buiandrugi, expandării acestuia în sezonul cald. Trebuie prevăzute, în mod
stâlpişori, colţuri şi conturul tâmplăriei; adecvat, bariere contra vaporilor.
• Asigurarea unei stabilităţi termice corespunză
- la planşeele de la terase şi la poduri: atice,
toare atât pentru condiţiile de iarnă, cât şi pentru
cornişe, streşini, coşuri şi ventilaţii;
cele de vară. În cazul elementelor de construcţie
- la planşeele de peste subsol, termoizolate
uşoare, prin suplimentarea izolaţiei termice trebuie
la partea superioară: pereţii structurali şi
urmărită realizarea unor soluţii de elemente de
nestructurali de la parter şi zona de
construcţie cu rezistenţe termice sporite.
racordare cu soclul;
• Asigurarea unor tencuieli adecvate la interior şi la
- la planşeele de peste subsol, termoizolate exterior, care să asigure impermeabilitatea la apă
la partea inferioară: pereţii structurali şi şi permeabilitatea la vapori de apă.
nestructurali de la subsol, grinzile (dacă nu La modernizarea termotehnică a clădirilor publice existente,
sunt termoizolate) şi zona de racordare cu pentru rezistenţele termice corectate valorile sunt cele indicate în
soclul; Normativele C107/1-97 şi C107/2-97, fiind admis ca la reabilitare să se
- la plăcile în contact cu solul: zona de obţină 66% din valorile normate, inclusiv pentru clădirile deosebite.
racordare cu soclul, precum şi toate zonele Valorile indicate pentru rezistenţele termice ţin seama de:
cu termoizolaţie întreruptă; • tipul de clădire;
- la planşeele care delimitează volumul • tipul de ocupare a clădirii;
clădirii la partea inferioară de aerul exterior: • inerţia termică a clădirii.
grinzi (dacă nu sunt termoizolate), centuri, Alegerea variantei se face de comun acord cu beneficiarul,
precum şi zona de racordare cu pereţii având în vedere criteriile specifice fiecărei situaţii în parte.
adiacenţi.
218 219
Se recomandă ca lucrările de îmbunătăţire a protecţiei realizării concertate a fiecărei din aceste acţiuni trebuie judecată pe
termice să se realizeze concomitent cu alte lucrări de intervenţie la baza unor analize tehnico-economice şi de eficientă, pentru a stabili
clădirile existente, cum sunt cele de consolidare structurală dacă, în unele cazuri (în oraşe mari cu aglomeraţii mari de populaţie),
antiseismică sau cele de reparaţii capitale. nu este mai rentabilă demolarea unor clădiri foarte vechi şi utilizarea
Îmbunătăţirea nivelului de protecţie termică va fi însoţită şi de terenului, care este foarte scump, pentru construirea unor clădiri noi,
modernizarea funcţională şi arhitecturală a clădirii şi, eventual, de înalte, eficiente din punct de vedere energetic.
ridicarea nivelului de protecţie acustică, în funcţie de opţiunea Metodologia privind stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor
utilizatorilor/beneficiarilor. de reabilitare termică a clădirilor şi a instalaţiilor aferente cuprinde o
clasificare a soluţiilor de reabilitare şi modernizare în funcţie de
5. METODOLOGIE PRIVIND STABILIREA ORDINII DE PRIORITATE următoarele criterii:

A MĂSURILOR DE REABILITARE TERMICĂ A CLĂDIRILOR cost redus de investiţie;

SOCIAL - CULTURALE EXISTENTE economie ridicată de energie în exploatare;

Şl A INSTALAŢIILOR AFERENTE durata redusă de recuperare a investiţiei;

starea fizică a clădirii.
5.1. GENERALITĂŢI Soluţiile de reabilitare şi modernizare propuse trebuie să
rezulte în urma analizei tehnico-economice a unui set de soluţii care
În cazul clădirilor existente care urmează a fi reabilitate şi poate fi restrâns la următoarele variante:

modernizate din punct de vedere termotehnic, arhitectural, funcţional, varianta minimală - care să vizeze atingerea unor
precum şi al gradului de dotare cu instalaţii performante, atingerea parametri minimi admişi din punct de vedere al
unor parametri termo-higro-energetici conform reglementărilor tehnice realizării condiţiilor de confort interior cu
în vigoare este greu de atins la nivelul acceptat pentru clădirile consumuri de energie reduse.
existente, de multe ori chiar imposibil, în condiţiile unei investiţii •
varianta medie - care să vizeze atingerea unor
raţionale şi eficiente, cu o durata de recuperare acceptabilă. parametri medii din punct de vedere al realizării
De aceea, este mai raţional ca în cazul acţiunii de reabilitare condiţiilor de confort interior, cât şi din punct de
termică a clădirilor existente şi a instalaţiilor aferente să se facă unele vedere al reducerii consumurilor de energie;
diferenţieri de procedură în privinţa stabilirii soluţiilor care urmează a fi • varianta maximală - care să vizeze atingerea unor
aplicate şi a valorilor parametrilor termoenergetici care trebuie atinşi. parametri ridicaţi atât din punct de vedere al
- Proiectele cele mai atractive din punct de vedere realizării condiţiilor de confort interior, cât şi din
energetic, cum ar fi majorarea nivelului de izolare al tuturor punct de vedere a reducerii consumurilor de
elementelor componente ale anvelopei, simultan cu modernizarea energie;
sistemului de încălzire, având ca rezultat economii maxime de Alegerea soluţiei optime se face cu ajutorul unor indicatori
energie, dar şi mărirea confortului termic, implică adesea şi eforturi sintetici şi anume:
financiare considerabile din partea investitorilor. •
valoarea investiţiei suplimentare;
- Realizarea lucrărilor de reabilitare termică trebuie făcută, •
economia specifică de energie;
în general, odată cu realizarea consolidării clădirilor la cutremur când • durata de recuperare a investiţiei suplimentare.
trebuie analizată şi necesitatea reparării, înlocuirii sau modernizării Implementarea efectivă a unui proiect de modernizare
instalaţiilor, precum şi modernizarea arhitecturală. Dar oportunitatea energetică presupune analiza finanţării posibile a proiectului, din punct
220
221
de vedere al schemei de finanţare posibil de aplicat şi din punct de • măsuri asupra instalaţiilor de preparare apă caldă de
vedere al suportabilităţii beneficiarului proiectului. consum;
• măsuri asupra ventilării şi încălzirii cu aer cald;
52. CRITERIUL STĂRII FIZICE A CLĂDIRII • măsuri asupra clădirilor.

Acesta constituie principalul criteriu privind reabilitarea a) Măsuri de întreţinere:


termică, în funcţie de care se hotărăşte intervenţia asupra clădirii şi •
înlocuirea geamurilor sparte;
instalaţiilor aferente şi, de asemenea, în funcţie de care se •
repararea elementelor de construcţie, pentru
ierarhizează soluţiile de reabilitare şi modernizare: evitarea infiltraţiilor de ape meteorice;
• în cazul unui grad de uzură redus se aplică cu •
înlocuirea garniturilor şi armăturilor defecte de apă
prioritate măsuri de reabilitare a instalaţiilor şi a caldă de consum;
construcţiilor cu costuri mici •
înlocuirea robinetelor din reţelele de distribuţie
• în cazul clădirilor vechi, cu grad de uzură mare, la încălzire şi apă caldă de consum;
care sunt periclitate condiţiile de sănătate a
locatarilor (igrasie, neasigurarea condiţiilor b) Măsuri cu costuri reduse sau medii:
ulterioare de microclimat) se iau măsuri de •
asigurarea închiderii a uşilor de intrare inclusiv la
reabilitare radicală, cu costuri medii şi mari. sasul protector prin montarea de mecanisme
• în cazul necesităţii reabilitării structurii de automate pentru închiderea uşilor;
rezistenţă se adoptă în paralel şi măsuri pentru •
înlocuirea măştilor de calorifer cu altele care să
îmbunătăţirea protecţiei termice a anvelopei şi permită degajarea căldurii;
retehnologizării instalaţiilor de încălzire. •
izolarea nişelor de calorifer;

dotarea coloanelor de încălzire cu ventile
5.3. CRITERIUL COSTURILOR DE INVESTIŢIE REDUSE
automate de aerisire;

spălarea corpurilor statice (prin demontare de pe
Clasificarea soluţiilor de reabilitare şi modernizare, ţinând poziţie) cu jet de apă sub presiune, sau chimic,
cont de criteriul costurilor de investiţie reduse reprezintă o inventariere pentru eliminarea mâlului şi a depunerilor de nisip;
calitativă, pornind de la măsurile de întreţinere până la măsurile •
detartrarea conductelor prin spălare chimică;
complexe de reabilitare şi modernizare care necesită investiţii •
înlocuirea radiatoarelor fisurate şi a ţevilor de
importante.
distribuţie colmatate;
La eşalonarea măsurilor de reabilitare în funcţie de criteriul •
înlocuirea robinetelor cu dublu reglaj defecte;
costurilor de investiţie reduse, se vor propune pentru promovare •
izolarea conductelor de distribuţie şi a conductelor
soluţiile de reabilitare a instalaţiilor înaintea soluţiilor de de transport apă caldă de consum din subsol;
reabilitare a anvelopei. •
montarea de contoare de energie termică pentru
Ierarhizarea soluţiilor, în funcţie de criteriul costurilor de apă caldă de încălzire şi pentru apă caldă de
investiţie reduse, se va face astfel: consum;
• măsuri generale şi de organizare; • angajarea unui responsabil energetic sau a unei
• măsuri asupra instalaţiilor de încălzire; firme de consultanţă energetică;
222
223
• montarea unui rând suplimentar de geam la
- înlocuirea reţelelor de distribuţie agent
ferestrele exterioare;
termic şi apă caldă de consum cu conducte
• sporirea gradului de etanşeitate a ferestrelor şi
preizolate;
micşorarea infiltraţiilor de aer necontrolate, în
paralel cu această măsură se adoptă soluţii pentru - înlocuirea suprafeţelor vitrate ale clădirilor;
asigurarea debitului minim de aer proaspăt prin - suplimentarea izolării termice a ferestrelor
montarea unor fante speciale la încăperile cu suplimentarea izolării termice a teraselor
multe persoane. izolarea planşeelor peste subsol;
- suplimentarea izolaţiei termice a pereţilor
c) Măsuri cu costuri ridicate exteriori;
Ierarhizarea măsurilor porneşte de la reabilitarea instalaţiilor - utilizarea energiei solare pentru prepararea apei calde de
interioare, a sursei de căldură, a reţelei de transport (dacă este cazul), consum;
şi continuă cu soluţiile de reabilitare a structurii clădirilor, după cum - utilizarea surselor neconvenţionale de căldură
urmează: (geotermală, căldura stocată în sol sau apă freatică) prin
- instalarea de robinete termostatice la transferul direct al energiei termice sau, eventual,
corpurile de încălzire (acolo unde este prin pompele de căldură.
cazul);
- înlocuirea coloanelor de distribuţie şi a 5.4. CRfTERIUL COSTULUI ENERGIEI
racordurilor la corpurile de încălzire;
- montarea pe coloane a dispozitivelor de Clasificarea soluţiilor de reabilitare şi modernizare ţinând
echilibrare a presiunii; cont de criteriul economiei de energie reprezintă o inventariere
- înlocuirea corpurilor statice de încălzire cu calitativă în funcţie de economia netă de energie obţinută prin
corpuri având randament termic ridicat, aplicarea soluţiilor propuse, începând cu soluţiile care asigură
- adoptarea sistemului de contorizare pe economia cea mai mare.
consumatori independenţi, cu separarea Ierarhizarea soluţiilor în funcţie de economia de energie şi,
corespunzătoare a sistemelor de distribuţie respectiv, a costului acesteia este următoarea:
a agenţilor termici; - reabilitarea suprafeţelor vitrate a clădirilor;
- adoptarea unor soluţii de ventilare- - reabilitarea pereţilor exteriori;
climatizare pentru clădirile ce necesită - reabilitarea teraselor;
condiţii deosebite de microclimat; - reabilitarea planşeelor peste subsol;
- înlocuirea utilajelor din punctele termice şi - utilizarea surselor neconvenţionale de căldură
centrala termică cu utilaje eficiente cu un (geotermală, căldura stocată în sol sau apa freatică)
randament ridicat; montarea în centralele termice a cazanelor cu
condensaţie şi sistemelor cu cogenerare;
- adoptarea unei scheme moderne de
automatizare, măsură şi control în punctele
termice şi centrale termice; 225
224
- înlocuirea utilajelor în punctele termice şi (în special la hotelurile sanatoriale, unde
centrale termice; apa geotermală poate fi utilizată în mai
- înlocuirea reţelelor de distribuţie agent multe trepte înseriate)
termic şi apă caldă de consum cu conducte - izolarea ultimului etaj şi/sau a acoperişului
preizolate; - izolarea plafonului;
- adoptarea unei scheme moderne de - înlocuirea tâmplăriei exterioare;
automatizare, măsură şi control în punctele - izolarea planşeului peste subsol;
termice şi centralele termice; - izolarea pereţilor exteriori;
- adoptarea sistemului de contorizare pe - înlocuirea reţelelor de distribuţie agent
clădire; termic şi apă caldă de consum.
- înlocuirea instalaţiilor interioare de încălzire.

5.5. CRITERIUL DURATEI DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE 6. MĂSURI DE REABILITARE TERMICĂ A CLĂDIRILOR SOCIAL
CULTURALE Şl INSTALAŢIILOR TERMICE
O ierarhizare calitativă a soluţiilor de reabilitare termică a
clădirilor şi a instalaţiilor aferente din punct de vedere al criteriului 6.1.GENERAUTÂTI
duratei de recuperare simplă a investiţiei suplimentare este
următoarea: Măsurile de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor
- soluţiile de etanşare a tuturor rosturilor publice (social-culturale) şi instalaţiilor aferente au implicaţii tehnice,
ferestrelor cu asigurarea raţiei minime de economice, financiare, dar şi sociologice, juridice şi chiar politice.
aer proaspăt pentru persoanele din spaţiu; Soluţiile de reabilitare şi modernizare au în primul rând
- înlocuirea instalaţiilor interioare din clădiri; implicaţii privind creşterea calităţii vieţii, prin:
- montarea contoarelor de căldură pe clădire, •
îmbunătăţirea condiţiilor de confort interior;
dacă alimentarea se face de la o sursă •
creşterea nivelului de igienă personală şi
comună cu alţi utilizatori; colectivă;

- adoptarea unei scheme moderne de realizarea unui consum redus de energie;

automatizare, măsură şi control în asigură protecţia mediului înconjurător prin
centralele termice şi punctele termice reducerea emisiilor poluante;

individuale; antrenează resurse umane, materiale şi financiare
- utilizarea energiei solare pentru preparare importante;

apă caldă de consum pentru clădirile cu creează noi locuri de muncă.
consumuri mari (internate, spitale etc); Dificultăţile de alegere a soluţiilor de reabilitare termică se
- utilizarea surselor neconvenţionale de datorează:

căldură (geotermală, căldura stocată în sol destinaţiei diferite a clădirilor;

sau apa freatică) direct sau prin montarea numărului mare de soluţii posibile;

în centralele termice a pompelor de căldură complexităţii problemelor luate în consideraţie;

226 227

- incapacităţii statului, la ora actuală, de a investi în instalaţiile interioare de încălzire şi distribuţie a
reabilitarea clădirilor existente, având în vedere că apei de consum;

fondul de construcţii care trebuie modernizate este anvelopa clădirii.
mare şi necesită investiţii importante.
Ordonanţa Guvernului nr.29/2000 răspunde necesităţii ca 62. SURSA CE ENERGIE TERMICĂ
beneficiarii / utilizatorii clădirilor să intervină asupra principalelor cauze
ale consumului de energie şi combustibili pentru încălzire: rezistenţele Alimentarea clădirilor publice se poate face în patru moduri
termice reduse ale elementelor perimetrale de construcţie, infiltraţiile cu energie termică:
de aer rece, precum şi de randamentul scăzut al producerii şi •
de la centrale termice proprii, de imobil;
transferului de căldură. •
de la centrale termice care alimentează
Reabilitarea/modernizarea termică a clădirilor publice şi a ansambluri de clădiri;

instalaţiilor aferente presupune, în general, trei etape privind lucrările: de la termoficare, prin intermediul unui punct
sursa termică, instalaţia interioară şi anvelopa clădirii. termic de imobil;

Fiecare etapă cuprinde mai multe subetape a căror de la termoficare, prin intermediul unui punct
parcurgere trebuie stabilită de beneficiari împreună cu proiectantul şi termic urban care alimentează cu căldură
finanţatorul. ansamblul de clădiri.
Principalele criterii, care fac ca instalaţiile de alimentare cu Dintre clădirile social-culturale, 3 categorii sunt, în general,
căldură şi apă caldă de consum să fie luate în considerare înaintea alimentate cu căldură de la centrale termice proprii:

celor privind anvelopa clădirilor, sunt: clădirile realizate înainte de al doilea război
• simplitatea operaţiilor de înlocuire a mondial, dintre care unele sunt clădiri
echipamentelor din sursele de căldură şi a monumentale, reprezentative;

instalaţiilor; clădiri de spitale şi hoteluri (în special cele cu
bază de tratament) realizate după 1960;
• perioada de viaţă mai scurtă a instalaţiilor ( 1 5 - 4 0 •
clădiri social-culturale realizate după 1990 (în
ani) faţă de aceea a clădirilor (90 ani şi peste);
special bănci şi tribunale), la care nu se pun până
• costul mai redus al lucrărilor;
în prezent probleme de reabilitare a surselor
• implicaţiile mai reduse asupra utilizatorilor;
termice şi a instalaţiilor interioare.
• existenţa pe piaţă a unei game mai mari de
La marea majoritate a clădirilor realizate înainte de al ll-lea
echipamente pentru instalaţii război mondial, s-a făcut o modernizare a surselor şi instalaţiilor de
• posibilitatea unui control direct asupra consumului încălzire centrală, înlocuindu-se vechile cazane cu cazane
de combustibil; METALICA, pe combustibil lichid sau pe gaze naturale.
• obţinerea mai uşoară a aprobărilor legale Restul echipamentelor: boilere orizontale cu serpentină,
necesare. vase de expansiune deschise sau închise (recipiente de hidrofor),
La clădirile social-culturale, la care instalaţiile termice rezervoare de combustibil de zi, nu au prezentat probleme deosebite,
prezintă un grad avansat de uzură morală şi fizică, există trei etape fiind robuste, astfel că au rămas în funcţiune.
principale privind reabilitarea / modernizarea termică a clădirilor şi Arzătoarele pe combustibil lichid sau pe gaze erau reglate
instalaţiilor:
manual, calitatea arderii depinzând de îndemânarea şi
• sursa de energie termică; conştiinciozitatea fochistului, dar se adaptau calităţii neomogene a
228 229
combustibilului lichid si, respectiv, marilor variaţii de presiune a •
Se verifică încadrarea în normele de prevenire şi
gazelor.
stingere a incendiilor (PSI) a încăperii propriu zise
În prezent, există posibilitatea înlocuirii acestor echipamente a centralei şi a căilor de evacuare.
cu altele performante, cu randament ridicat şi care să permită o •
Se achiziţionează numai echipamente omologate
funcţionare automatizată, fiind astfel posibilă, în cele mai multe cazuri, sau agrementate de către organismele abilitate
funcţionarea fără supraveghere permanentă din partea unui fochist. din România
În cadrul acestei modernizări, principalele utilaje care se •
Pe baza proiectului, înainte de achiziţionarea
înlocuiesc sunt cazanele şi arzătoarele, iar ultimul sistem este utilajelor se va studia, posibilitatea introducerii -
gospodăria de combustibil lichid (acolo unde este cazul). evacuării utilajelor demontate, inclusiv cea a
Ordinea de prioritate a măsurilor de reabilitare/modernizare a introducerii noilor utilaje în centrală.
unei centrale termice proprii, de imobil, cuprinde următoarele etape •
Se urmăreşte respectarea condiţiilor privind
obligatorii:
protecţia mediului:
• verificarea următoarelor elemente constructive ale - randamentul global al arderii (asigurat de sistemul
încăperii centralei termice: arzător - cazan -coş);

dimensiunile geometrice ale încăperii - emisia de noxe.
centralei termice sau spaţiului în care • Amplasarea, secţiunea şi înălţimea coşului trebuie
se va monta centrala: să ţină seama de :

materialul şi grosimea pereţilor; - necesităţile funcţionale ale cazanelor;

materialul, dimensiunile, modul de - conţinutul de noxe al gazelor de ardere;
deschidere a uşii, modul de evacuare - parametrii meteorologici locali (direcţia şi
rapidă persoanelor din centrală; viteza vânturilor dominante, stratificarea

suprafaţa utilă a încăperii; termică verticală etc.)

suprafaţa vitrată a încăperii; - situaţia clădirilor din zonă (poziţionarea faţă

suprafaţa secţiunii coşului/coşurilor; de coş şi vânturile dominante, regimul de

suprafaţa golurilor pentru accesul înălţime);
aerului de combustie; - caracteristicile altor surse de noxe din zonă.

suprafaţa golurilor pentru ventilarea Pentru asigurarea unui tiraj corect în tot timpul anului şi pentru
centralei termice. evacuarea rapidă a gazelor de ardere, nu se recomandă
Îîn momentul realizării modificărilor, reabilitării, montarea de căciuli deasupra coşurilor
modernizărilor, şi reparaţiilor capitale, condiţiile impuse de normative • Rezervoarele metalice de combustibil lichid pentru
devin obligatorii, chiar dacă până acum centrala a funcţionat în depozite semiîngropate şi îngropate trebuie să fie:
conformitate cu norme vechi, abrogate, sau pe baza unor derogări. - fie cu pereţi dubli, cu instalaţie automată
• La utilizarea gazelor petroliere lichefiante (GPL), de detecţie a prezenţei combustibilului
în plus faţă de cele prezentate anterior, se ţine în spaţiul dintre pereţi şi montare direct în
seama de prevederile Normativului l 31 pentru sol;
proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare - fie cu pereţi simpli şi montare în cuvă
cu GPL. de beton.
230
231
• La centralele termice fără supraveghere În cazul racordării de la o centrală termică care
permanentă este obligatoriu să se respecte alimentează un ansamblu de clădiri se impune:
cerinţele privind instalaţiile de alimentare cu •
contorizarea consumurilor de energie termică
combustibili a arzătoarelor, autorizate conform pentru încălzire şi, respectiv, pentru prepararea
Normativului l 13 privind proiectarea şi executarea apei calde de consum;
instalaţiilor de încălzire. •
pentru crearea independenţei în ceea ce priveşte
• La arzătoarele automatizate de combustibil gazos consumurile de energie termică şi plata
sau lichid prevăzute cu dispozitive de protecţie combustibilului, se recomandă separarea clădirilor
care blochează alimentarea cu combustibil, social-culturale de sistemele colective şi echiparea
deblocarea trebuie făcută numai manual, după cu centrale termice proprii, caz în care se va
înlăturarea defecţiunii. asigura, în primul rând, un spaţiu corespunzător
• În cazul utilizării arzătoarelor tip DUAL, care pot pentru centrala termică precum şi coş adecvat, în
funcţiona pe combustibil gazos sau pe combustibil cazul amplasării centralei termice lângă clădire, se
lichid, trecerea trebuie să se facă numai manual. are în vedere şi situaţia juridică a terenului pe care
• În afară de automatizarea de protecţie, este urmează a se amplasa centrala.
necesară şi realizarea automatizării pentru: •
la monumentele istorice şi de arhitectură trebuie
- acordarea funcţionării sursei de căldură cu necesarul acordată atenţie aspectului estetic al centralei
momentan pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde termice şi coşului.
de consum şi de temperatura exterioară;
- programarea funcţionării în funcţie de orarul de lucru al La clădirile social - culturale racordate la termoficare
respectivei clădiri, cu asigurarea unei încălziri de gardă în prin intermediul unui punct termic de imobil consumatorilor li se
perioadele în care clădirea nu este utilizată; asigură confortul termic în spaţiile utilizate în măsura în care
- funcţionarea în cascadă a cazanelor; termoficarea asigură parametrii de temperatură şi presiune necesari.
- prepararea cu prioritate a apei calde de consum. În situaţia în care, parametrii agentului termic primar nu pot
• În cazul în care din aceeaşi centrală termică de realiza condiţiile cerute, se adoptă soluţia suplimentării locale a
imobil sunt alimentaţi mai mulţi consumatori încălzirii precum şi prepararea apei calde de consum în perioada de
distincţi, cu reţele separate de distribuţie, fiecare revizie a termoficării, utilizându-se cu precădere energia electrică.
ramură trebuie să fie contorizată. Utilizatorii au posibilitatea de a monta puncte termice
• Odată cu modernizarea centralelor termice se compacte, dotate cu schimbătoarele de căldură cu plăci (SCP) pentru
recomandă ca, acolo unde este cazul, să se încălzire şi prepararea apei calde de consum, pompe de circulaţie,
reducă numărul de agenţi termici preparaţi, contoare de energie termică.
utilizându-se, dacă este posibil şi energia • Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească încăperea
electrică. unui punct termic sunt următoarele:
- să nu prezinte pericol de incendiu,
232 - să fie protejată contra îngheţului,
- să nu aibă umiditatea interioară peste 70%,
- să fie iluminată natural şi/sau artificial,
233
- să asigure spaţiul necesar pentru exploatarea normală termice (centrale termice urbane,
şi în siguranţă a echipamentelor, precum şi pentru montaj, termoficare cu racordare prin punct termic
întreţinere şi reparaţii, de imobil sau prin punct termic urban),
- să permită un acces uşor din exterior şi din interiorul clădirii trebuie realizată contorizarea consumurilor
deservite. de energie;
Realizarea de puncte termice individuale pentru clădirile de • la realizarea centralelor termice individuale
utilitate publică permite şi realizarea unei economii de energie prin trebuie respectate condiţiile impuse
reducerea temperaturilor, deci a consumurilor de energie, în încăperilor în care se vor monta aceste
perioadele în care clădirile nu sunt folosite, prin utilizarea unui ceas centrale şi, totodată, realizarea unui
program care să comande automat reducerea debitului de agent ansamblu arzător - cazan - coş corect
termic. În acest caz, nu trebuie să apară dereglaje la nivelul întregii calculat şi executat;
reţele de agent primar. • la centralele termice individuale, funcţiona-
rea fără supraveghere permanentă este
Clădirile publice (social-culturale) racordate la punctele posibilă pe baza echipării cu aparatură de
termice urbane trebuie, obligatoriu, dotate cu contoare pentru energia siguranţă şi reglare automată având o
termică primită sub formă de agent secundar pentru încălzire şi apă concepţie unitară, care să nu permită
caldă de consum pentru evitarea aproximărilor pe baza valorilor medii improvizaţiile şi descompletările
de la locuinţe.
Racordarea clădirilor social - culturale la centralele 63. INSTALAŢIA INTERIOARĂ DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ
termice urbane sau la punctele termice urbane se face, de preferat,
prin reţele individuale, independente de cele ale locuinţelor. Cea mai mare parte a clădirilor publice (social - culturale)
La reabilitarea reţelelor se recomandă montarea de conducte sunt dotate cu instalaţii de încălzire centrală cu radiatoare din fontă şi
preizolate prevăzute cu detectori de umiditate şi a căror funcţionare conducte din oţel. Acestea au avantajul unei funcţionări îndelungate,
poate fi supravegheată centralizat de la un dispecerat. depăşind de cele mai multe ori durata de viaţă normală.
În paralel cu încălzirea cu corpuri statice se foloseşte
In concluzie, în ceea ce priveşte sursele de energie încălzirea cu aer cald, încălzirea prin pardoseală şi încălzirea prin
termică, trebuie să se ţină seama de următoarele aspecte principale: radiaţie, întotdeauna însă, baza încălzirii o constituie corpurile statice
• centralele termice şi, respectiv, punctele (în special radiatoare) ce folosesc ca agent termic apa caldă cu
termice individuale trebuie modernizate în parametrii nominali de calcul (95/75°C), celelalte sisteme fiind de
totalitate pentru ca elementele componente completare a încălzirii de bază.
să poate funcţiona corect şi cu randament
cât mai ridicat, având în vedere că Reabilitarea instalaţiilor de încălzire centrală din publice
randamentul global este produsul constă în efectuarea lucrărilor de reparaţii, completări sau înlocuiri de
randamentelor fiecărui echipament; echipamente pentru readucerea instalaţiilor la parametrii iniţiali din
• la clădirile alimentate din sisteme publice proiect.
de producere şi distribuţie a energiei Se recomandă ca reabilitarea să fie realizată asupra
instalaţiei în ansamblu deoarece după un anumit timp de exploatare
234
235
(care depinde de calitatea materialelor, a execuţiei şi a exploatării), nu - se face curăţarea periodică de cel puţin
se mai pot înlocui unele componente fără a fi afectate şi celelalte ca două ori pe an şi, de asemenea, ori de câte
urmare a operaţiunilor de tăiere, sudare etc., iar calitatea ori este nevoie făcându-se apel la lucrători
necorespunzătoare a ansamblului va degrada rapid şi noile elemente calificaţi şi instruiţi inclusiv din punct de
înlocuite, chiar dacă sunt de bună calitate. vedere al protecţiei muncii;
Cele mai importante măsuri de reabilitare a instalaţiilor de - se remediază imediat micile defecte care apar în cursul
încălzire centrală sunt:
funcţionării;
• Spălarea corpurilor statice (demontate de pe
- se asigură menţinerea unei etanşeităţi
poziţie) cu jet de apă sub presiune, eliminarea
corespunzătoare la punctul de racordare al canalelor de
nisipului şi a depunerilor de nămol de la partea
tablă sau ceramică cu coşul de fum pentru a se evita
inferioară a corpurilor şi apoi remontarea pe
ieşirea gazelor de ardere sau intrarea aerului fals în coş;
poziţie.
- se verifică înălţimea coşului şi se readuce la situaţia
• Curăţarea chimică şi protecţia anticorosivă a
iniţială, dacă este cazul, dar în nici un caz prelungirea nu
instalaţiei, care se recomandă a fi făcută după
spălarea corpurilor statice. se va face cu porţiuni din tablă neizolată termic care
creează dopuri reci, îngreunând tirajul;
• Înaintea tratamentului de curăţare chimică,
spălare şi protecţie anticorosivă, dar după - se verifică periodic coşul pentru a se înlătura
remontarea corpurilor statice, trebuie realizate corpurile străine ce ar apare în coş sau la gura de evacuare
următoarele: a gazelor de ardere;
- controlul stării generale a instalaţiei de - nu se recomandă montarea de căciuli sau apărătoare la
încălzire centrală; gura de evacuare a coşului din cauza faptului că
- controlul calităţii apei din instalaţie; acestea împiedică tirajul, dar şi dispersarea rapidă a
gazelor de ardere în atmosferă.
- verificarea etanşeităţii instalaţiei.
• Montarea robinetelor automate de aerisire în
Modernizarea instalaţiilor de încălzire centrală de la
capătul coloanelor şi scoaterea din funcţiune a
clădirile social - culturale constă în retehnologizarea prin utilizarea de
conductelor de aerisire  3/8" care nu asigură o
noi soluţii, scheme şi echipamente performante, precum şi în
aerisire eficientă.
automatizarea funcţionării instalaţiilor.
• Se recomandă părăsirea traseelor de distribuţie
Aceste soluţii trebuie privite în strânsă corelare cu realizarea
din canale nevizitabile şi înlocuirea lor cu trasee
unei noi surse de căldură, modernă şi cu funcţionare automatizată.
aparente sau mascate cu elemente uşoare care •
în cadrul soluţiei de modernizare va trebui să ţină
pot permite accesul şi remedierea rapidă a
seama de traseele, golurile şi şliţurile existente,
defecţiunilor.
evitându-se însă zonele nevizitabile.
• În cazul existenţei unei centrale termice proprii, o •
în interdependenţa sursă - instalaţie se ţine
atenţie deosebită trebuie acordată coşului de fum,
seama de raportul dintre volumul de apă,
în cazul în care acesta se păstrează.
Pentru acesta: 237

236
respectiv inerţia termică a sursei şi a instalaţiei • Pentru modernizare se utilizează materiale de
deservite (cazane cu volum mic de apă care calitate, omologate sau agrementate având în
alimentează o instalaţie cu radiatoare din fontă, cu vedere un raport calitate - preţ optim, ţinând
volum mare de apă). seama de faptul că astfel de lucrări se pot face
• În cazul încălzirii prin radiaţie de pardoseală, doar la intervale relativ mari de timp, între care
realizarea unei noi instalaţii se face înlocuind clădirea trebuie să funcţioneze cu minimum de
complet instalaţia veche şi asigurând izolarea reparaţii.
termică şi suportul necesar pentru montarea Metodologia de modernizare a instalaţiei interioare de
conductelor noi din material plastic. Agentul termic încălzire trebuie să ţină seama de următoarele aspecte:
folosit este apa caldă la temperaturi joase, ceea •
Plecarea din sursă (centrală termică sau punct de
ce impune asigurarea nedepăşirii temperaturii de distribuţie a agentului termic livrat de către o
50°C, condiţie ce se poate realiza prin montarea sursă publică) se face prin intermediul unui
unui schimbător de căldură şi prin controlul distribuitor-colector, ramurile distribuţiei fiind
automat al temperaturii de ieşire a agentului. prevăzute să alimenteze zone cu orientare diferită,
programe diferite de funcţionare sau consumatori
În concluzie, modernizarea sursei de căldură impune şi cu caracteristici termotehnice diferite.
modernizarea instalaţiilor deservite. •
Se are în vedere utilizarea la maximum a golurilor
• În cazul păstrării instalaţiilor existente, se existente atât în diafragmele subsolului, cât şi în
realizează spălarea corpurilor de încălzire şi, apoi, plăci, noile goluri necesare trebuind să aibă
după remontarea lor, se face proba la presiune şi acceptul proiectantului de structură sau
se face curăţarea chimică după ce, în prealabil, specialistului care expertizează clădirea.
s-a făcut o analiză chimică a apei din instalaţie. •
Pe conductele de întoarcere la colector se
• Modernizarea instalaţiilor interioare de încălzire la montează clapele de reglaj şi termometre pentru a
clădirile social-culturale trebuie făcută în totalitate se realiza echilibrarea termo-hidraulică a
evitându-se pericolul ca, la demontarea şi instalaţiei.
înlocuirea unui element component, să apară •
Dacă este posibil şi debitele de agent termic sunt
defecte ascunse care să se manifeste după un suficient de mari, pe plecarea spre fiecare ramură
anumit timp, în timpul exploatării. De asemenea, se montează pompe de circulaţie de ţeava.
există pericolul ca elementele noi introduse în •
Se montează robinete cu obturator sferic („cu
sistem să fie degradate de celelalte elemente bilă") care asigură o închidere etanşă.
uzate, eficienţa pierzându-se rapid. •
Se recomandă ca în distribuţiile din subsoluri să
• Modernizarea se realizează pe baza unui proiect se monteze conducte din oţel din ţeava trasă
care ţine seama de creşterea rezistenţei termice a având în vedere importanţa clădirilor, evitarea
elementelor de construcţie şi de modificările deteriorărilor, dar şi faptul că, în unele cazuri, în
intervenite în partiul de arhitectură ca urmare a subsoluri sunt depozitate diverse bunuri de
reîmpărţirii spaţiilor şi modificării destinaţiilor. valoare ale instituţiilor adăpostite în clădire.

238
239
• Acelaşi considerente sunt valabile şi pentru
coloane şi legăturile la corpurile de încălzire, deşi
aici se pot folosi şi conducte din PEXAL sau cupru.
• La îmbinarea conductelor de cupru cu cele din
oţel, se montează manşoane din teflon pentru
evitarea fenomenelor de electrocoroziune. La
achiziţionare, se dă prioritate ţevilor de cupru în
bare faţă de cele în colaci, pentru a se asigura o
rigiditate corespunzătoare şi un aspect estetic
corespunzătoare.
• Conductele din PEXAL trebuie mascate în special
în spaţiile publice din cauza faptului că, fiind livrate
în colaci, nu pot fi perfect întinse, şi de asemenea,
din cauza pieselor de îmbinare care sunt
inestetice.
• Se recomandă ca la baza coloanelor să se
monteze robinete de închidere şi golire pentru
izolarea fiecărei coloane fără întreruperea
funcţionării încălzirii pe ramură sau chiar în
întreaga clădire.
• Aerisirea coloanelor se poate face fie pe coloane,
fie la corpurile de încălzire. In cazul coloanelor
mascate, trebuie prevăzute capace de vizitare a
robinetelor automate de aerisire de la partea
superioară a coloanelor. In cazul montării
robinetelor de aerisire pe fiecare corp de încălzire,
panta conductelor va fi asigurată corespunzător
pentru evacuarea aerului.
• Corpurile de încălzire pot fi radiatoare din fontă, aluminiu, oţel sau
din aluminiu şi oţel, fiecare dintre acestea are avantaje şi
dezavantaje. La calculul de alegere trebuie să se ţină seama de
temperaturile de funcţionare indicate în tabelele firmelor furnizoare,
mai ales în cazul utilizării cazanelor cu randament ridicat la care
temperaturile nominale sunt mai scăzute decât temperaturile de calcul,
de 95/75°C sau 90/70°C

240
7. RECOMANDĂRI PRIVIND CONDIŢIILE
DE EXPLOATARE A CLĂDIRILOR
EXISTENTE DUPĂ REABILITAREA TERMICĂ

Pentru asigurarea menţinerii confortului termic după


îmbunătăţirile aduse construcţiilor şi instalaţiilor aferente, trebuie
acordată o atenţie deosebită condiţiilor de utilizare a unităţilor
funcţionale.
Utilizatorii trebuie să ia măsuri corespunzătoare de
exploatare care constă, în principal, în:
• Verificări periodice a bunei funcţionări a instalaţiilor
de încălzire pe ansamblul instalaţiei şi pe elementele
componente:
- cazane;
- corpuri de încălzire;
- armături;
- termoizolaţii;
- contoare de măsurare a consumurilor;
- instalaţii de reglare, automatizare şi AMC.
Trebuie verificată şi evitată mascarea radiatoarelor de calorifer
cu perdele sau draperii groase, pe toata înălţimea încăperii,
aplicarea de grilaje decorative din lemn etc, mai ales în condiţiile
actuale în care corpurile de încălzire au un aspect estetic deosebit.
• Măsuri împotriva formării condensului interior:
- limitarea cantităţilor de vapori de apă
produse în încăperi, în special în perioada
sezonului rece;
- ventilarea corespunzătoare a încăperilor,
în vederea eliminării în exterior a umidităţii
interioare datorită aglomerării cu oameni
peste limitele la care a fost dimensionat
volumul util al încăperii;
- limitarea cultivării în exces a plantelor de
interior sau amplasarea de acvarii, care
contribuie la creşterea umidităţii aerului
interior;

247
- etanşarea optimală a ferestrelor şi uşilor (ţinând seama de liberă a aerului, între mobilier şi peretele de faţadă.
necesitatea ventilării corespunzătoare a încăperilor); • Măsuri de păstrare a calităţilor acustice a clădirilor:
- folosirea în grupurile sanitare, la pereţi, a unor finisaje - interzicerea folosirii de agregate tehnice, cu
interioare cu rol de barieră contra vaporilor de apă (placaje subansambluri generatoare de zgomote şi
din placi ceramice smălţuite, vopsitorie în ulei), iar la tavane vibraţii, fără adoptarea măsurilor de
către spaţii calde a unor finisaje permeabile (spoieli cu var, protecţie corespunzătoare;
zugrăveli cu humă); - evitarea modificării pardoselilor calde din
- folosirea în încăperile de cazare şi birouri a unor finisaje încăperi (parchet, mochete) cu pardoseli
permeabile la vapori (zugrăveli cu h u mă , spo ie li cu va r, reci;
ta pe t e semilavabile); - evitarea desfiinţării totale sau parţiale a
- prevederea de lambriuri de lemn pe suprafeţele pereţilor unor plafoane suspendate;
care pot veni în contact cu corpul omului; - limitarea intervenţiilor care pot conduce la
- utilizarea, pentru acoperirea pardoselilor reci, de covoare crearea de goluri în elementele de
sau mochete pe suport textil; nu se recomandă construcţie;
mochetele pe suport cauciucat, care nu permit eliminarea - întreţinerea corespunzătoare a armăturilor
umidităţii apărute accidental sub mochete. aferente instalaţiilor sanitare;
• Măsuri de protejare a pereţilor şi pardoselilor: - înlocuirea la timp a subansamblurilor
- în cazul în care s-au executat lucrări de îmbunătăţire a defecte (corpuri de robinet, supape de la
protecţiei termice pe interior, pe elementele de închidere rezervoarele de WC etc.).
respective se interzice agăţarea de obiecte sau baterea
de cuie (cu excepţia punctelor de agăţare încastrate în 8. MODALITĂŢI DE FINANŢARE A LUCRĂRILOR DE
elementele de închidere respective, înainte de
REABILITARE TERMICĂ
începerea lucrărilor de placare şi care străpung structura
suplimentară);
Pentru finalizarea oricărei strategii de reabilitare termică a
- evitarea amplasării elementelor de mobilier cu suprafaţă
clădirilor este necesară o investiţie financiară. Tipul investiţiei poate
mare de-a lungul pereţilor exteriori, iar în cazul în care
fi o alocare internă a fondurilor (autofinanţare) şi/sau un terţ finanţator.
aceasta nu este posibil, se va lăsa un spaţiu de aer de
Asigurarea resurselor financiare pentru realizarea unor
circa 5cm grosime care să permită circulaţia
programe de reabilitare energetică a clădirilor depinde în primul rând
de natura proprietăţii clădirii şi anume:
248 • clădiri proprietate particulară, care reprezintă
majoritatea fondului de locuinţe (peste 95%) şi un
procent din clădirile din sectorul terţiar (clădiri
social-
culturale);
• clădiri proprietate de stat, care reprezintă 5%
din
fondul de locuinţe şi majoritatea clădirilor social-
culturale.
249
perioadă specifică de timp unui împrumutat în schimbul unei serii de
8.1. POSIBIUTĂŢl DE FINANŢARE A REABILITĂRII TERMICE A CLĂDIRILOR
plăţi care vor returna creditul plus dobânda aferentă într-o perioadă de
timp.
Posibilităţile de finanţare a reabilitării termice a clădirilor sunt
Utilizarea acestui tip de finanţare se bazează pe existenţa
următoarele:
unor condiţii favorabile de acordare a împrumuturilor, prin prisma
• Autofinanţarea duratei de rambursare a creditelor, a ratei lunare de plată a datoriei şi
Autofinanţarea modernizării energetice se bazează pe fondul a dobânzii practicate de bancă. Aceste condiţii diferă de la o bancă la
special pentru renovare, obţinut de obicei prin mărirea fondului alta şi sunt influenţate de situaţia economică şi financiară la nivel
obişnuit de întreţinere a clădirii cu o sumă prestabilită şi distribuirea naţional, precum şi de politica energetică a statului.
fondurilor suplimentare colectate către fondul de modernizare. De-a Protocolul de acordare a unui împrumut este în principiu
lungul timpului se poate strânge o sumă substanţială care să fie simplu: după o analiză atentă a situaţiei financiare a solicitanţilor şi a
folosită în scopul achitării costurilor implicate în modernizarea raportului de audit energetic al clădirii, efectuat de către un consultant
energetică. Bineînţeles, există impedimentul că proiectele de energetic (în general acceptat de bancă), banca este în măsură să ia
modernizare trebuie amânate până când se strânge suma necesară. decizia finală pentru fiecare împrumut. Uneori se solicită garanţii,
O metodă de a atrage bani pentru modernizarea energetică solicitantul trebuie să facă dovada unor venituri ce acoperă de un
a clădirilor cu mai mulţi proprietari sau utilizatori este colectarea număr de ori rata lunară, precum şi să aibă unul sau mai mulţi giranţi,
fondului de întreţinere la nivelul cheltuielilor ridicate din timpul iernii, care sa îndeplinească aceleaşi condiţii de venituri.
astfel că, în timpul verii, când cheltuielile sunt mult mai scăzute, se va  Leasingul
obţine un surplus. Leasingurile sunt mai complexe decât împrumuturile. Un
În fine, economiile obţinute ca urmare a aplicării unui proiect contiact de leasing este un acord încheiat între un proprietar, un
de modernizare energetică pot fi folosite pentru a constitui în leasor şi un utilizator al proprietăţii, în schimbul utilizării proprietăţii (în
continuare fondul de modernizare. contextul ghidului de faţă a sistemelor eficiente energetic sau a
O metodă comună de autofinanţare des folosită în toată echipamentelor implicate de modernizare energetică a clădirii), cel din
lumea, denumită „Descurcă-te singur", presupune ca proprietarul se urma returnează periodic o sumă fixă către leasor ca o compensare a
ocupă de o parte sau de întreg proiectul modernizării, făcându-şi el folosim proprietăţii respective. Un acord de leasing diferă de un
singur rost de materiale, fără să mai apeleze la vreun antreprenor şi, împrumut prin faptul că la sfârşitul contractului va trebui luată în
în măsura în care dispune de persoane calificate, să execute parţial consideraţie o valoare reziduală a proprietăţii.
sau în întregime lucrările de renovare. Având în vedere că forţa de Plăţile vor acoperi diferenţa dintre suma iniţială cerută leasorului
muncă costă cel mai mult în cazul unui proiect de renovare, această pentru a cumpăra sistemul sau echipamentele precum şi profitul
metodă „descurcă-te singur" oferă şansa unor serioase economii şi lesorului şi valoarea reziduală.
face ca finanţarea renovării să fie mult mai uşoară. De regulă, finanţarea investiţiei legate de echipamentele
• Alocaţii din bugetele locale necesare modernizării energetice prin leasing se realizează prin
Alocaţiile din bugetele locale se obţin în limita prevederilor intermediul unor Companii de Servicii Energetice (ESCO).
aprobate de Consiliile locale, Consiliile judeţene şi Consiliul general al Compania de Servicii Energetice este o firmă specializată în
municipiului Bucureşti, în condiţiile legii. elaborarea unor pachete de măsuri de eficienţă energetică: audit
 Împrumuturile energetic, studii de fezabilitate, proiectare, instalare şi urmărire şi, în
Împrumuturile au, de regulă, o structură uşor de înţeles. O multe razuri, întreţinere şi operare. Sursa de venit a ESCO provine din
instituţie care acordă împrumuturi (bancă) furnizează un credit pe o
251
250
economiile făcute la costurile energetice, care se constituie în suportul un risc, care - pentru a obţine un profit -presupune
financiar al unei afaceri - şi anume aceea de a investi şi în a realiza
eficienţa energetică. un preţ suplimentar.
Etapele finanţării prin a treia parte:
 Finanţarea prin terţi
• Studiul de fezabilitate;
O operaţiune financiară specifică sistemului de lucru al Companiilor • Negocierea contractului;
de Servicii Energetice este finanţarea prin a treia parte. Ea se traduce • Auditul energetic;
prin gruparea asistenţei tehnice şi a finanţării necesare investiţiilor de • Proiectul;
eficienţă energetică într-o singură companie - alta decât consumatorul • Instalarea şi punerea în funcţiune;
de energie - şi folosirea economiilor făcute la cheltuielile energetice ca • Calificare şi întreţinere;
o sursă de finanţare a investiţiilor. •
Contorizarea şi calcularea economiilor, respectiv
Avantaje ale finanţării prin terţi: măsurarea şi verificarea performanţei;
• ESCO beneficiază de experienţă şi competenţă • Finalizarea contractului.
tehnică atât în privinţa proceselor tehnologice cât
şi în problemele legate de eficienţa energetică, Tipuri de contract utilizat de ESCO
astfel încât proiectul poate fi realizat şi ESCO folosesc două tipuri generale :
implementat mai repede decât dacă ar fi gestionat - contracte care acoperă doar serviciile
de un antreprenor sau beneficiar pentru care energetice;
domeniul nu este familiar; - contracte ce acoperă atât serviciile energetice cât şi întreaga
• investiţia în eficienţă energetică este făcută fără finanţare.
cheltuieli iniţiale din partea consumatorului de Contracte care acoperă doar serviciile energetice: Consumatorul
energie, lucru extrem de important mai ales pentru încheie două angajamente separate, unul pentru serviciile
consumatorii care nu dispun de capital, cărora energetice (cu ESCO) şi celălalt pentru finanţare cu o bancă. ESCO
finanţarea prin a treia parte le oferă posibilitatea poate facilita finanţarea, dar nu o asigură în mod direct.
de a realiza şi reducerea consumurilor energetice. Structura unui asemenea angajament este arătată în figura
• atât riscul tehnic, cât şi, în mare măsură, cel de mai jos.
financiar este transferat de la consumatorul de
energie la ESCO.
Dezavantaje finanţării prin a treia parte:
• deşi conceptul este foarte simplu, negocierea unui
contract de finanţare prin a treia parte consumă
foarte mult timp şi energie;
• costurile implicate sunt mai ridicate decât cele
necesare consumatorului dacă acesta ar dispune
de capitalul şi capacitatea tehnică necesară
pentru a-şi autofinanţa proiectul în loc să
folosească finanţarea prin a treia parte, aceasta
deoarece ESCO-ul care face investiţia îşi asumă
252
Asemenea angajamente conţin în mod frecvent garantarea Plăţile consumatorului se fac lunar sau anual pe baza
unui anumit nivel al economiilor, sau garanţia ca economiile vor economiilor măsurate, în funcţie de varianta de contract (economii
acoperi cel puţin costurile finanţării împrumutului pentru echipament şi împărţite, contract de management energetic, contract „First Out",
pentru auditul energetic. Cel de-al doilea angajament, între sau leasing).
consumator şi bancă, se referă la un împrumut returnabil în rate ce
acoperă preţul echipamentelor. ESCO poate să nu fie parte în acest 82. PROPUNERI PRIVIND FINANŢAREA LUCRĂRILOR DE REABILITARE
angajament, dar dacă este, unicul său rol este de a transmite plăţile TERMICĂ LA CLĂDIRI SOCIAL - CULTURALE Şl FACILITĂŢI FISCALE
consumatorului către bancă.
Riscul este asumat de către bancă şi nu de către ESCO. Conform Legii 199/2000, agenţii economici şi unităţile din
subordinea autorităţilor administraţiei publice locale pot finanţa lucrări
Contracte care acoperă atât serviciile energetice cât şi pentru reabilitarea şi modernizarea energetică din surse proprii, din
întreaga finanţare.
surse constituite din cote din profit destinate special pentru aceste
În contractele ce acoperă atât serviciile energetice cât şi investiţii, din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic,
întreaga finanţare, toate obligaţiile ESCO şi ale consumatorului sunt din ajutoare de stat conform legii, din investiţii realizate de terţi sau
cuprinse într-un singur contract.
prin cofinanţare, precum şi prin credite.
Acest tip de aranjament este arătat în figura de mai jos. Consumatorii energetici pot beneficia pentru realizarea
investiţiilor de reabilitare şi modernizare energetică a clădirilor şi
instalaţiilor aferente, de sprijin financiar de până la 50% din valoarea
Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic.
Finanţarea proiectelor de reabilitare şi modernizare
energetică din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic
se aprobă de Guvern, la propunerea ARCE, odată cu aprobarea
sintezei programelor de eficienţă energetică.

Prin OG 29/2000 se acordă facilitatea persoanelor fizice sau


juridice care vor să reabiliteze termic clădirile de locuit aflate în
proprietate, de a fi scutite de taxe la eliberarea certificatului energetic
al clădirii şi a autorizaţiei de construire pentru lucrările de reabilitare.
Pe baza Ordonanţei de Urgenţă nr.215/29.12.1999 privind
modificarea şi completarea unor reglementări referitoare la taxa pe
valoare adăugată (TVA), rezultă că lucrările de reabilitare termică a
clădirilor sunt scutite de TVA, conform următoarei prevederi:
,.Art.17 - în România se aplică următoarele cote:
A. Cota de 19% pentru operaţiunile de bunuri, transferurile
imobiliare şi prestările de servicii din ţara şi din import, cu excepţia
celor prevăzute la litera B.

255
B. Cota zero, pentru:
Anexa 1
• construcţia de locuinţe, extinderea, consolidarea şi
TERMINOLOGIE
reabilitarea locuinţelor existente".

Audit energetic - Operaţiune prin care se stabilesc, din


Prin Legea 199/2000 se prevăd următoarele facilităţi fiscale:
punct de vedere tehnic şi economic,
• pentru cotele din profit alocate investiţiilor destinate
soluţiile de reabilitare şi/sau
reabilitării şi modernizării energetice se acordă scutire la
modernizare termo-energetică a
plata impozitului pe profit;
construcţiei şi a instalaţiilor de încălzire
• creditele pentru lucrări de reabilitare şi modernizare
şi preparare a apei calde de consum
energetică se acordă cu o dobândă de maximum 75%
aferente acesteia;
din cea stabilită de bănci, diferenţa urmând să fie
asigurată prin alocaţii anuale de la bugetul de stat;
Consumator de energie - Persoană fizică sau juridică care
• importurile de aparate, utilaje, echipamente şi tehnologii
destinate realizării proiectelor de reabilitare şi termică utilizează energia termică în instalaţiile
sale legate nemijlocit la instalaţiile unui
modernizare energetică beneficiază de scutire de taxe
vamale, cu condiţia obţinerii avizului favorabil al ARCE : furnizor;
• societăţile comerciale de management şi servicii
energetice a căror activitate se încadrează în domeniul Dezvoltare durabilă - Dezvoltarea care satisface nevoile
promovării iniţiativei private şi dezvoltarea serviciilor prezentului fără a compromite şansele
energetice, pot beneficia de o reducere de 50% a generaţiilor viitoare de a-şi satisface la
impozitului pe profit pe o perioada de 5 ani de la data rândul lor aceste nevoi;
înfiinţării, iar pentru cele existente, de la data intrării în
vigoare a legii mai sus menţionate. Expertiză energetică a - Operaţiune prin care se identifică
clădirii principalele caracteristici termo-
energetice ale construcţiei şi ale
instalaţiilor de încălzire şi preparare a
apei calde de consum aferente acesteia;

Furnizor de energie - Persoană juridică, titulară a unei


termică licenţe de furnizare, care asigură
alimentarea cu energie termică a unui
consumator, pe baza unui contract de
furnizare;

Indicatori de performanţă - Parametri ai serviciului de furnizare


ale căror niveluri minime de calitate se
stabilesc prin standarde de performanţă;
256
257
Reabilitarea instalaţiilor - Efectuarea lucrărilor de reparaţii,
Instalaţii de alimentare cu - Totalitatea instalaţiilor de producere, termice co m p l e t ă r i ş i/ sa u î n lo cu i ri d e
energie termică transport şi distribuţie a energiei termice echipamente pentru readucerea
executate în scopul asigurării instalaţiilor la parametrii iniţiali din
consumatorului cu aceasta; proiect;

Intensitatea energetică - Raportul dintre cantitatea de energie Soluţie (măsură) de - Intervenţie asupra construcţiei sau/şi
(primară sau finală) şi produsul intern modernizare energetică instalaţiei de încălzire interioară şi
brut obţinut pe baza acestui consum preparare a apei calde de consum, cu
energetic; scopul reducerii consumului de căldură
al clădirii;
Managementul energiei - Ansamblul de măsuri instituţionale şi
funcţionale luate pentru a garanta
aplicarea politicii energetice şi/sau Strategia şi ordinea de Activitatea de identificare şi ierarhizare a
pentru a asigura la nivel microeconomic prioritate a soluţiilor de măsurilor de reabilitare şi modernizare
(întreprindere sau instalaţie) modernizare energetică termică a clădirilor şi instalaţiilor
aprovizionarea cu energie, stocarea, aferente în funcţie de particularităţile şi
transformarea, distribuţia, utilizarea caracteristicile energetice ale cădirii şi
acesteia şi tratarea deşeurilor rezultate de aspectele sociale şi de
conform unor condiţii precise; comportament ale utilizatorilor;

Modernizarea instalaţiilor - Retehnologizarea instalaţiilor prin Utilizarea eficientă a - îndeplinirea condiţiilor specifice
termice utilizarea de noi soluţii, scheme şi energiei utilizării raţionale a energiei pentru
echipamente performante cu funcţionare asigurarea condiţiilor normale de
automată şi grad redus de poluare; utilizare, cu consum de căldură cât mai
redus;
Ra nda me nt e ne rge ti c - P ro du su l d in t re ra n da me nt e le
global al instalaţiilor de componentelor sistemului (sursa, Utilizarea raţională a - Utilizarea energiei în scopul asigurării
încălzire sistemul de transport, instalaţia energiei condiţiilor normale de utilizare, cu un
interioară, reglarea instalaţiei); consum de căldură cât mai redus;

Raport de expertiză - Document tehnic care conţine


energetică descrierea detaliată a modului de
efectuare a expertizei energetice,
precum şi rezultatele şi concluziile
acestei activităţi;

258 259
Anexa 2 11 NP048 - 2000 Normativ pentru expertizarea termică şi
energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilor
BIBLIOGRAFIE de încălzire şi preparare a apei calde de
consum aferente acestora

1 *** Legea nr. 199/2000 privind utilizarea 12 *** Metodologie privind stabilirea ordinii de
eficientă a energiei prioritate a măsurilor de reabilitare termică a
clădirilor şi instalaţiilor aferente - Contract
2 *** Legea nr. 10/1995 privind calitatea în
IPCT 203/2000
construcţii
13 Prof. dr. ing. Reabilitarea şi modernizarea protecţiei
3 O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea
Liviu Dumitrescu termice a clădirilor şi a instalaţiilor aferente -
termică a fondului construit existent şi
în „Instalaţii pentru începutul mileniului trei"
stimularea economisirii energiei termice
-XXXV-a Conferinţă de instalaţii
4 SR1907/1 - 97 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură.
14 Prof. dr. ing. Mihai Omul, construcţiile şi mediul înconjurător.
Prescripţii de calcul
Ilina, Strategii de politică energetică - în
5 SR1907/2 - 97 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură. Asist. ing. M. „Instalatorul" nr. 8/2000
Temperaturi interioare convenţionale de Lungu
calcul
15 *** Catalog de soluţii pentru reabilitarea termo-
6 C107/2 - 97 Normativ pentru calculul coeficientului global higro-energetică a anvelopei clădirilor social-
de izolare termică la clădiri cu altă destinaţie culturale din domeniul sănătăţii şi din domeniul
decât cele de locuit turismului contract PRODOMUS 584/4 - 2000

7 C107/3 - 97 Normativ privind calculul termotehnic al 16 *** Catalog de soluţii pentru reabilitarea termo-
elementelor de construcţie ale clădirilor higro-energetică a anvelopei clădirilor social-
culturale din domeniul administraţiei şi din
8 C107/5 - 97 Normativ privind calculul termotehnic al domeniul educaţiei contract PRODOMUS
elementelor de construcţie în contact cu 582/4 - 2000
solul. 17 *** Catalog de soluţii pentru reabilitarea termo-
9 NP046 - 2000 Normativ pentru realizarea auditului higro-energetică a anvelopei clădirilor social-
energetic al clădirilor existente şi a culturale din domeniul culturii şi din domeniul
instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei sportului
calde de consum aferente acestora. contract PRODOMUS 583/4 - 2000

10 NP047 - 2000 Normativ şi metodologie pentru elaborarea şi


acordarea certificatului energetic al clădirilor
existente
261
260
Anexa 3

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND


DETERMINAREA COEFICIENŢILOR GLOBALI
DE IZOLARE TERMICĂ (G1) LA CLĂDIRI
PUBLICE (SOCIAL - CULTURALE)

I. Tribunalul judeţean Covasna


II. Grădiniţa 8 grupe
III. Şcoală generală cu 16 clase
IV. Sediul politico - administrativ Cornetu

I. TRIBUNAL JUDEŢEAN COVASNA

1.1. DATE DE INTRARE

• Clădire din categoria 1: ocupare discontinuă şi


inerţie termică mare
• Numărul de nivele = S + P + 2E
• Pereţi din cărămidă plină 375 cm cu 20% punţi
termice:
R1 = 0,677 x 0,8 = 0,54 m2K/W
• Planşeu terasă termoizolat cu 20cm BCA cu 15%
punţi termice:
R2 = 1,039 x 0,85 = 0,88 m2K/W

Subsol - pardoseală mozaic, placa neizolată termic
R3= 2,00m2K/W

Transmisia căldurii pe contur: R4 = 0,44 m2K/W

Tâmplărie cuplată din lemn: R5 = 0,39 m2K/W

V = 6184 m3

G 1 ref = [ A1/a + A2/b + A3/c + d.P + A4/e ] [W/(m2K)J

262
1.4. PROPUNERI DE REABILITARE TERMICĂ

• Alegerea soluţiilor de reabilitare termică se va face împreună


cu beneficiarul în funcţie de fondurile de investiţie disponibile
şi în funcţie de concluzia raportului de expertiză tehnică stabilit
de un specialist
• Se vor respecta şi prevederile „Metodologiei privind stabilirea
ordinii de prioritate a clădirilor social-culturale şi a instalaţiilor
aferente acestora"
• Adăugarea unei cercevele suplimentare la ferestre
(R5' = 0,57 m2K/W)
• Suplimentarea izolaţiei termice a terasei cu polistiren extrudat
(=0.044 W/mK)cu  = 12 cm; rezultă R2'= 3,31 m2K/W
• Izolarea pereţilor exteriori cu polistiren extrudat ( = 0,044
W/mK)
cu  =5 cm p entru a se respecta Ti = 4 grd la (Ti - Te) -
=41 grd ;
rezultă R1' = 0,9 x 1 , 8 1 3 = 1,45 m2K/W
• Montarea în zonele de lucru a oamenilor din subsol de
pardoseli calde
1.5. CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE
TERMICĂ G1 EFECTIV AL CLĂDIRII DUPĂ REABILITARE
conf. C 107/2-97
II. ŞCOALA GENERALĂ CU 16 CLASE
11.1. DATE DE INTRARE

Clădire din categoria 1: ocupare discontinuă şi inerţie termică
mare

Numărul de nivele = S + P + 3E

Pereţi din cărămidă plină 375 cm cu 20% punţi termice:
R1 = 0,677 x 0,8 = 0,54 m2K/W

Planşeu terasă termoizolat cu 20 cm BCA cu 15% punţi
termice:
R2 = 1,039 x 0,85 = 0,88 m2K/W

Subsol tehnic

Placa peste subsol - parchet lipit pe placa de beton armat
neizolată
. R3 = 0,44 m2K/W

Tâmplărie cuplată din lemn: R5 = 0,39 m2K/W

V = 7000 m3

G 1 ref = [ A1/a + A2/b + A3/c + d.P + A4/e ] [W/(m2K)]
11.2. CALCULUL VALORII NORMATE A COEFICIENTULUI
GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ conf. C 107/2-97
Zona climatică l_______Te = -12°C______________________________
• Izolarea pereţilor exteriori cu polistiren extrudat ( = 0,044
W/mK)
cu  =5 cm pentru a se respecta Ti = 4 grd la (Ti - Te) =
=41 grd ;
rezultă R3' = 0,9 x 1,813 = 1,45 m2K/W
• Izolarea planşeului peste subsol cu polistiren extrudat (
=0,044 W/mK)
cu = 6 cm pentru a se respecta ti = 2 grd la
(Ti - T subsol);
rezultă R3' = 1,80 m2K/W

II.5. CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE


TERMICĂ G1 EFECTIV AL CLĂDIRII DUPĂ REABILITARE
conf. C 107/2-97

11.4. PROPUNERI DE REABILITARE TERMICĂ


Alegerea soluţiilor de reabilitare termică se va face împreună
cu beneficiarul în funcţie de fondurile de investiţie disponibile
şi în funcţie de concluzia raportului de expertiză tehnică stabilit
de un specialist.

Se vor respecta şi prevederile „Metodologiei privind stabilirea
ordinii de prioritate a clădirilor social-culturale şi a instalaţiilor
aferente acestora".

Adăugarea unei cercevele suplimentare la ferestre (R5' = 0,57
m2K/W)

Suplimentarea izolaţiei termice a terasei cu polistiren extrudat
(A =0,044 W/mK)cu  = 15 cm; rezultă R2' = 3,37 m2K/W

268
III. GRĂDINIŢA 8 GRUPE
111.1. DATE DE INTRARE

Clădire din categoria 1: ocupare discontinuă şi inerţie termică
mică

Numărul de nivele = P + 1E

Pereţi din BCA de 24 cm cu 20% punţi termice-

R1 = 0,935 x 0,8 = 0,75 m2K/W

Planşeu sub pod izolat cu 25 cm zgură furnal (A = 0,35 W/mK)
cu 15 /o punţi termice R2 = 1,03 x 0,85 = 0,88 m2K/W

Placa pe sol – parchet 2,5 cm lipit pe şapă, placa de beton
armat 15 cm, pietriş R3 = 2,00 m2K/W

Tâmplărie dublă din lemn: R5 = 0,43 m2K/W

V = 2965 m3

G 1 ref = [ A1/a + A2/b + A3/c + d.P + A4/e ] [W/(m2K)J
• Izolarea pereţilor exteriori cu polistiren extrudat ( = 0,044
W/mK) cu  =5 cm pentru a se respecta Ti = 4 grd la (Ti -Te)
= 41 grd;
rezultă R3' = 0,9 x 2,288 = 2,06 m2K/W
• înlocuirea izolaţiei termice a planşeului spre pod cu pâslă
minerală
( =0,044 W/mK) cu  = 12 cm pentru a asigura Ti = 3 grd
la (Ti - Tpod) = 38 grd; rezultă R2' = 0,9 x 2,684 = 2,42 m2K/W
• Izolarea plăcii pe sol cu polistiren extrudat ( = 0,044 W/mK) cu
=12 cm pentru a asigura Ti = 2 grd la (Ti - Tsol) = 12 grd;
rezultă R3' = 3,20 m2K/W

III.5. CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE


TERMICĂ G1 EFECTIV AL CLĂDIRII DUPĂ REABILITARE
conf. C 107/2-97

111.4. PROPUNERI DE REABILITARE TERMICĂ

• Alegerea soluţiilor de reabilitare termică se va face împreună cu


beneficiarul în funcţie de fondurile de investiţie disponibile şi în
funcţie de concluzia raportului de expertiză tehnică stabilit de
un specialist.
• Se vor respecta şi prevederile „Metodologiei privind stabilirea
ordinii de prioritate a clădirilor social-culturale şi a instalaţiilor
aferente acestora".
• Adăugarea unei cercevele suplimentare la ferestre (R5' = 0,57
W/m2K)

272
IV. SEDIU POLITICO - ADMINISTRATIV CORNETU
IV.1. DATE DE INTRARE

• Clădire din categoria 1: ocupare discontinuă şi inerţie


termică mare
• Numărul de nivele = P + 2E
• Pereţi din BCA de 35 cm cu 20% punţi termice:
R, =1,22 x 0,8 = 0,98 - 1,00 m2K/W
• Planşeu sub pod izolat cu 25 cm BCA (A = 0,35 W/mK)
cu 15% punţi termice R2 = 1,00 m2K/W
• Placa pe sol - parchet 2,5 cm lipit pe şapă, placa de
beton armat 15 cm, pietriş R3 = 2,00 m2K/W
•Tâmplărie cuplată din lemn: R5 = 0,39 m2K/W
•V = 5191 m3
• G 1 ref = [ A1/a + A2/b + A3/c + d.P + A4/e ] [W/(m2K)]
IV.2. CALCULUL VALORII NORMATE A COEFICIENTULUI
GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ conf. C 107/2-97
Zona climatică l_______Te = - 12°C __________________
• Izolarea pereţilor exteriori cu polistiren extrudat ( = 0,044
W/mK)
cu  =5 cm pentru pentru a se realiza Ti = 4 grd la (Ti -
Te) = 41 grd ;
rezultă R,' = 0,9 x 2,354 = 2,12 W/m2K
• Nu se mai propun alte intervenţii , având în vedere şi utilizarea
clădirii cu multe spaţii pentru publicul care poartă hainele de
iarna şi în interior.

IV.5. CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE


TERMICĂ G1 EFECTIV AL CLĂDIRII DUPĂ REABILITARE
conf. C 107/2-97

IV.4. PROPUNERI DE REABILITARE TERMICĂ

• Deşi G 1 efectiv < G 1 referinţă, totuşi nu sunt respectate


diferenţele maxime de temperatură între aerul interior şi
elementul perimetral (pereţii). De aceea este necesară
suplimentarea izolaţiei termice a pereţilor pentru a se realiza
R1’ = 1,3m2K/W.
• Alegerea soluţiilor de reabilitare termică se va face împreună
cu beneficiarul în funcţie de fondurile de investiţie disponibile
şi în funcţie de concluzia raportului de expertiză tehnică stabilit
de un specialist.
• Se vor respecta şi prevederile „Metodologiei privind stabilirea
ordinii de prioritate a clădirilor social-culturale şi a instalaţiilor
aferente acestora".
276