I.

NOŢIUNI GENERALE PRIVIND CALITATEA ÎN CONSTRUCŢII

PRELEGERI:
1. Sistemul calităţii în construcţii.
2. Organizarea activităţii de agrement tehnic în construcţii.
3. Răspunderea penală şi răspunderea administrativă.

SEMINARE:
1. Procedura de agrementare tehnică.
2. Finanţarea elaborării agramentelor tehnice în construcţii.

LEGISLAŢIA DE REFERINŢĂ LA TEMĂ: nr.4, 5, 12, 31,37 (a vedea Lista actelor

normative).

LITERATURA RECOMANDATĂ LA TEMĂ: nr. 59, 61, 65, 73, 80, 81 (a vedea Lista surselor
bibliografice).

CUVINTE-CHEIE: construcţie, creditare, contracte, drept public, calitate, agrement tehnic,

finanţare, legislaţie, răspundere.

1. Sistemul calităţii în construcţii

IMPORTANT: În toate domeniile economice şi sociale, calitatea apare ca un concept, cu un

caracter dual, semnificaţiile particulare fiind diferite pentru fiecare din domenii, sectoare, funcţiuni
sau obiecte specific. “Calitatea este un termen subiectiv pentru că fiecare persoană sau sector are
propria sa definiție. În utilizareasa din tehnică, calitatea poate avea două semnificații:
 Caracteristicile unui produs sau serviciu care se referă la abilitatea acestuia de a satisfice
necesități exprimate sau implicite;
 Un produs sau un serviciu fără deficiențe"1.

Statul îşi asumă responsabilitatea pentru calitate în măsura, în care este necesar să fie
reglementate activităţile în domeniul construcţiei în aşa mod, ca să fie protejate viaţa şi sănătatea
oamenilor, ce ajung să utilizeze în diferite moduri produsele din acest domeniu. Înacest sens, se
aprobă legi, regulamente, acte normative tehnice, menite să satisfacă tot spectrul de relaţii şi
activităţi, îndreptate spre realizarea prevederilor politicilor şi strategiilor statului de asigurare a
calităţii.
Sistemul calităţii în construcţii este conceput ca un sistem destinat prevenirii noncalităţii,
asigurării realizării, atestării şi garantării calităţii cerute, cu costuri raţionale şi în termeni potriviţi.
“Sistemul calităţii în construcţii reprezintă ansamblul de structuri organizatorice, răspunderi,
regulamenti, procedure şi mijloace, care concură la realizarea calităţii construcţiilor în toate etapele
de concepere, proiectare, realizare, exploatare şi postutilizare a acestora”.

Legea privind calitatea în construcţii stipulează următoarele elemente ale sistemului calităţii
în construcţii, respectarea cărora conduce la realizarea şi exploatarea construcţiilor de calitate
corespunzătoare, cu asigurarea protejării vieţii oamenilor, a bunurilor şi a mediului:

1 American Society for Quality (ASQ: Societatea Americană pentru Calitate)

 a) documentele normative în construcţii;
Documentele normative în construcţii au ca obiect toate fazele unei construcţii, începînd de
la concepere, calcule de fesabilitate, proiectare, execuţie şi, dupa recepţie – exploatarea bunului
imobil. Pentru toate aceste etape organul central de specialitate elaborează şi aprobă documente
normative, prin care se stabilesc condiţiile minime de calitate pentru construcţii, produse şi procedee
folosite, precum şi modul de determinare şi verificare a acestor condiţii. Sistemul de documente
normative în construcţii este definit ca un „ansamblu de documente normative interdependente, care
formează un tot unitar organizat în grupe generale şi care conţine reglementări ce se referă la
activitatea practică în construcţii” şi documentul normativ – „document, accesibil pentru cercul
larg de utilizatori şi care stabileşte reguli, principii generale şi caracteristici, ce se referă la genurile
de activitate determinate şi rezultatele acestora”.2
Periodic(anual) organul central de specialitate aprobă catalogul documentelor normative în
construcţii, în care se listează toate documentele normative în construcţii valabile pe teritoriul
Republicii Moldova, fiind luate în calcul toate modificările aduse în aceste liste pe parcurs. Toate
documentele normative au caracter public şi sunt disponibile prin publicarea pe site3 şi pe suport de
hirtie, puse în vînzare de către instituţia specializată.
b) certificarea produselor folosite în construcţii;
Legislaţia stabileşte obligativitatea certificării tuturor produselor utilizate în construcţii.
Procesul de certificare se caracterizează prin un şir de acţiuni menite să certifice corespunderea
produselor cu standardele şi normativele de fabricare cu scopul ca aceste produse să atingă nivelul
de calitate corespunzător exigenţelor esenţiale stabilite de lege. Certificarea produselor se efectuează
de către producători şi furnizori, cu atragerea instituţiilor specializate, în dependenţă de necesităţile
specifice producerii.
c) agrementele tehnice pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii;
Pentru lucrările de construcţii, la care sunt stabilite cerinţele nivelului de calitate conform
exigenţelor esenţiale, produsele, procedeele şi echipamentele noi în construcţii vor fi utilizate în
conformitate cu agrementele tehnice aprobate. Acest proces este prevăzut în legislaţie pentru
facilitarea plasării în operă a materialelor, a tehnologiilor şi echipamentelor noi în construcţii,
atunci, cînd pentru acestea nu există normative şi standarde naţionale aprobate. Procesul de
agrementare presupune elaborarea unor reglementări provizorii, valabile pentru o perioadă de timp,
care stabilesc aptitudinea de utilizare, condiţiile de fabricaţie, transport, depozitare, de punere în
operă şi de întreţinere a produselor, procedeelor şi echipamentelor noi.
d) verificarea şi expertizarea proiectelor şi construcţiilor;
Verificarea proiectelor pentru construcţii se face în raport cu exigenţele esenţiale prevăzute
de Legea privind calitatea în construcţii. Pentru fiecare din cerinţele A---F proiectele se verifică de
către specialişti verificatori de proiecte atestati pentru exigenţele respective. Verificatorul şi
proiectantul compartimentului proiectului poartă responsabilitate solidară pentru soluţiile propuse în
proiect.
Verificarea se efectuează pe contul beneficiarului proiectului şi este obligatorie, fiind
interzisă emiterea autorizaţiei de construire pentru proiectele neverificate. Proiectele cu un grad
mare de complexitate pot fi supuse expertizării, cu participarea unui grup de verificatori şi/sau
experţi.
e) licenţierea societăţilor comerciale;
În Republica Moldova, o mare parte a activităţilor economice fac parte din domeniile de
activitate licenţiate, licenţierea fiind un proces, care include, pe de o parte, comercializarea, de către
stat, a dreptului de desfăşurare a activităţii în domeniile vizate, pe de altă parte, verificarea

2NCM A.01.01-2011, Normativ în Construcţii Moldovean, Sistemul de documente normative în construcţii. Termeni şi definiţii.
3ednc.gov.md
capacităţii unităţii economice de a activa în domeniul anunţat. În domeniul construcţiei sunt supuse
licenţierii următoarele activităţi: proiectarea, explorările topo-geodedice şi geologice, lucrările de
construcţii, producerea materialelor de construcţii – deci toate activităţile. Licenţele se emit de către
Camera de licenţiere, conform condiţiilor specificate în legislaţie4. Acest proces urmăreşte scopul,
ca societăţile comerciale să îndeplinească condiţiile necesare activităţii, să dispună de specialişti
calificaţi, de tehnica şi utilajul necesar, baza normativă corespunzătoare necesităţilor de activitate.
De asemenea, procesul prevede şi monitorizarea activităţii companiilor licenţiate în scopul de a
acţiona în vederea repectării condiţiilor impuse prin licenţa emisă. În cazurile de încălcare flagrantă
a condiţiilor din licenţă – emitentul acesteia are dreptul să demareze un proces de anulare a licenţei
şi interzicere a activităţii.
Lucrările de construcţii, reconstrucţii, sau orice alt tip de lucrări din construcţii se pot realiza doar de
către o întreprindere licenţiată în domeniul respectiv.
f) atestarea specialiştilor cu activitate în construcţii;
Activitatea de realizare a construcţiilor, inclusiv proiectare, implică specialişti de diferite
calificări şi cu un grad sporit de responsabilitate. Certificarea calificării specialiştilor cu drept de
semnătura, responsabili pentru anumite procese din lanţul de lucrări la şantier sau în calitate de
proiectanţi este un proces, prin care autorităţile responsabile verifică nivelul de calificare a acestora
şi atestă pregătirea personală a fiecărei persoane solicitante. Efortul de organizare a atestărilor de
specialişti vine să asigure suport angajatorilor pentru a asigura un proces de recruting calitativ şi
angajarea unor specialişti pregătiţi să execute lucrări la nivelul calităţii anunţate.
De procesul de atestare este responsabil organul central de specialitate, care organizează
cursuri de instruire pentru persoanele care urmează să susţină testele de atestare, crează comisii de
atestare, duc evidenţa persoanelor atestate şi monitorizează activitatea acestora.
g) conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii;
Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii constituie un element foarte important al
sistemului calităţii. În scopul asigurării nivelului de calitate corespunzător exigenţelor esenţiale,
agenţii economici ce desfăşoară activităţi în domeniul construcţiei, a producerii materialelor de
construcţie, proiectări, trebuie să dispună de o bază de producere şi normativă calitativă, de un
sistem propriu de management, precum şi de specialişti calificaţi. Agenţii economici sunt obligaţi să
organizeze sisteme proprii de conducere asigurare a calităţii, prin care se vor trasa toate
responsabilităţile subdiviziunilor întreprinderii în aşa mod, ca să fie evitate orice riscuri de
diminuare a calităţii executării lucrărilor.
Agenţii economici pot apela şi la implementarea unor sisteme internaţionale recunoscute de
management al calităţii, cum ar fi ISO. 9001(abordare bazată pe managementul proceselor
organizaţiei şi, de aici, o structurămultmailogică, orientareacătre client
şievaluareasatisfacţieiacestuia, precumşiangajamentul top managementului pentru o îmbunătăţire
continuă a serviciilor şi produselor oferite beneficiarilor).
h) autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii;
În procesul de executare a lucrărilor de construcţii este necesar să fie verificate atît
materialele de construcţii, care vor fi puse în operă, cît şi unele construcţii, care au fost realizate, dar
trezesc anumite suspiciuni, sau se prevede controale planificate ale acestora. Materialele de
construcţii se supun controlului în laboratoarele de încercări autorizate ale întreprinderii sau pot fi
încercate în laboratoare independente, acreditate pentru asemenea tip de încercări. Modalitatea de
acreditare şi atestare a laboratoarelor este reglementată prin documente normative şi încercările se
efectuează conform standardelor respective, care prevăd modalitatea de încercare a anumitor tipuri
de materiale, procedurile şi formele de raportări.

4
Legea licentierii genurilor de activitate
Pentru unele tipuri de materiale, incercările de laborator sunt obligatorii, pentru fiecare lot de
material (ex. betoanele-marfa, care sunt puse în operă la şantier, se supun încercării fiecare lot de
beton primit la şantier. Fară rezultate pozitive ale încercărilor se interzice recepţia construcţiilor).
i) asigurarea activităţii metrologice în construcţii;
Etalonarea, verificarea şi menţinerea în stare de funcţionare a mijloacelor de măsurare şi control
utilizate în procesul de construcţie sunt elemente obligatorii, care asigură corectitudinea măsurărilor
şi menţinerii parametrilor proiectaţi a construcţiei în limita soluţiilor propuse de proiect. În lipsa
unor instrumente etalonate nu este posibilsă fie asigurate măsurările corecte, şi fără măsurări nu este
posibilă realizarea calitativă a lucrărilor.
j) recepţia construcţiilor;
Recepţia construcţiilor constituie certificarea realizării lucrărilor, în baza examinării vizuale, prin
confruntare cu documentaţiile de proiect aprobate, cu documentele normative, documentele de
execuţie, precum şi cu alte documente care se cuprind în cartea tehnică a construcţiilor. Recepţia se
face de către investitor, cu numirea unei comisii, care efectuează lucrările de recepţie de la numele
investitorului, consemnînd rezultatele activităţii în procesul verbal de recepţie, cu recomandarea
admiterii sau respingerii recepţiei.
Proceduri de recepţie se efectuează şi în etape intermediare, cum ar fi – recepţia în fazele
determinante, recepţia pentru lucrările care devin ascunse.
Toate procesele verbale de recepţie se păstrează în Cartea tehnică a construcţiei, care se întocmeşte
prin grija investitorului şi se predă proprietarului după recepţia finală a lucrărilor de construcţii.
k) urmărirea comportării în exploatare şi intervenţiile în timp la construcţii;
După recepţia construcţiilor obiectivul devine un bun imobil şi se în cepe perioada de exploatare a
acestuia. Statul a prevăzut anumite reglementări pentru procesul de urmărire a comportării în
exploatare, stabilind urmăririle curente, atunci, cînd imobilul se exploatează în regim normal, şi
urmărirea specială, în cazurile de avarii, calamităţi naturale şi tehnogene, alte deteriorări, care pot
pune în pericol existenţa bunului sau prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor.
Regulamentul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului prevede şi modalitatea de a efectua intervenţiile la
construcţiile existente, cu titlu de exceptie (intervenţiile fiind, de fapt, interzise). La general, pentru a
efectua o intervenţie la un imobil, pe lîngă procedurile obişnuite (proiectare, verificare, autorizare,
eecutare, receptie) mai este nevoie să fie efectuată o epertiză tehnică a clădirii, care va da răspuns la
întrebarea, dacă este sau nu posibilă efectuarea intevenţiei dorite şi care sunt condiţiile de efectuare a
acestor lucrări.
l) postutilizarea construcţiilor;
Postutilizarea construcţiilor constituie procesul de dezafectare, demontare şi demolare a
construcţiilor. Procesele de postutilizare se pot efectua doar în baza deciziei proprietarului, prin
autorizarea lucrărilor de către autorităţile publice competente şi în baza unui proiect elaborat pentru
lucrările de demolare.
Procesul de postutilizare este relevant din punct de vedere a asigurării securităţii muncii şi a
proceselor de demolare, asigurarea reciclării materialelor rezultate din demolări.
m) controlul de stat al calităţii în construcţii.
Controlul de stat alcalităţii în construcţii este asigurat prin Inspecţia de Stat în Construcţii(ISC), care
a re atribuţiile de efectuare a controlului în toate fazele de realizare a lucrărilor şi monitorizează
toate lucrările pe şantierele în curs de lucru. Pentru a implica ISC în activităţile la şantierele noi,
beneficiarii construcţiilor sunt obligaţi să anunţe ISC despre obţinerea autorizaţiei de construire şi
despre data începerii lucrărilor de construcţii.
ISC are dreptul să viziteze orice şantier pentru efectuarea controlului, avînd obligaţii în anumite
etape să participe cu beneficiarul la recepţia lucrărilor în faze determinante (stabilite de către
proiectant în documentaţia de proiect).
2. Organizarea activităţii de agrement tehnic în construcţii
În cazurile, cînd există produse, procedee, şi echipamente încorporate în construcţii, care nu sunt
cuprinse în domeniul reglementat tehnic prin noutatea lor sau prin condiţiile de utilizare, acestea
sunt atestate printr-o procedură de agrementare. Procedura de agrementare atestă aptitudinea de
utilizare în construcţii a produselor noi, precum şi procedeelor şi echipamentelor noi.
Agrementul tehnic reprezintă o specificaţie, tehnică care se elaborează şi se aprobă pentru produse,
echipamente şi procedee în construcţii, pentru care nu există nici un standard recunoscut în vigoare.
Organismele care eliberează agremente sunt autorizate în baza legii calităţii în construcţii şi
activitatea acestora este reglementată prin deciziile organului naţional de specialitate. Aceste
organisme acordă agrementele tehnice în baza evaluării produselor în conformitate cu reglementările
de interpretare a exigenţelor esenţiale privitor la folosirea produselor respective, în baza
examinărilor şi a incercărilor de laborator.
Agrementul tehnic se solicită de către producător, agenţii economici sau reprezentanţii legali ai
acestora, care intenţionează să utilizeze sau să comercializeze produsul, procedeul sau echipamentul
respectiv.
Perioada de timp pentru care se acorda agrementul este limitată (de obicei – pînă la 5 ani), după care
agrementul poate fi prelungit, la cerere. Pentru a obţine un agrement tehnic, solicitantul acumulează
dovezi privind aptitudinea de utilizare, care se prezintă comisiilor de agrementare prin descrieri de
produse, echipamente şi procedee în construcţii, documente tehnice de referinţă, liste de utilizări
anterioare din ţară şi peste hotare, condiţiile, în care au fost utilizate acestea, caiete de sarcini pentru
fabricare de la producător. Toate acestea servesc drept confirmări ale posibilităţii utilizării
materialelor, a procedeelor şi a echipamentelor, care se doresc a fi utilizate în construcţii. În afară de
cele menţionate, materialele pentru dosarul de agrementare se susţin cu documente tehnice de
referinţă, buletine de încercări, procese-verbale ale experimentărilor pe teren, procese-verbale de
omologare, note de calcul – agremente tehnice anterioare, avize tehnice la zi, reglementări tehnice
naţionale din ţara de origine. Toate aceste materiale sunt necesare pentru a dovedi ca produsele,
procedeele şi achipamentele încorporate în construcţii, care se propun spre a fi utilizate corespund
cerinţelor esenţiale în construcţii, nu prezintă pericol atît pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, cît şi
pentru mediul înconjurător. Ca şi produsele conforme cu standardele aprobate, produsele
agrementate trebuie să permită realizarea lucrărilor de construcţii menite să satisfacă condiţiile de
utilizare şi să îndeplinească cerinţele esenţiale stabilite prin legislaţie.
Conform normelor legale în RMoldova, agrementele tehnice se acordă în următoarele cazuri (art.
16. HG 226):
a) pentru produsele pentru care nu există nici standard naţionale, care adoptă standardele
europene armonizate, nici standard naţionale aplicabile şi pentru care nu poate fi elaborat standard;
b) pentru produsele care fac derogare într-un mod semnificativ de la standardele naţionale care
adoptă standardele europene armonizate sau de la standardele naţionale aplicabile. Derogările nu vor
fi în defavoarea cerinţelor de calitate şi securitate.

3. Răspunderea penală, civilă şi administrativă

Particularităţile răspunderii juridice în construcţii. Răspunderea juridică este consecinţa juridică a
comiterii unei fapte antisociale şi prevede aplicarea, în modul şi conform procedurilor legale
prestabilite, a măsurilor de constrîngere, prevăzute de sancţiunea normei de drept încălcate sau
nerespectate faţă de persoanele vinovate de comiterea încălcării, în cazul de faţă – a încălcării
normelor de drept prevăzute de legislaţia în construcţii.
Forma concretă a răspunderii juridice este determinată şi stabilită în funcţie de :
- specificul normei de drept încălcate;
- particularităţile încălcării de drept în construcţii;
 - felul încălcării normei de drept în cadrul căreia a avut loc încălcarea legii.
Astfel, în fucţie de specificul încălcării de dreptşi particulairtăţile ramurii de drept, se evidenţiază:
1. răspunderea administrativă/contravenţională;
2. răspunderea civilă;
3. răspundereaj penală.

Răspunderea administrativă. Răspunderea administrativă sau contravenţională este una dintre

formele răspunderii juridice şi apare în temeiul încălcării de drept administrative (contravenţiei
administrative), fiind prevăzută direct de normele Codului cu privire la contravenţiile administrative.

Se pot evidenţia următoarele caracteristici ale răspunderii administrative domeniul construcţiilor:

1. Sancţiunea administrativă se aplică pentru contravenţiile administrative, care nu prezintă un nivel

înalt de pericol social.
2. Faptele pentru care intervine răspunderea contravenţională (administrativă) suntaciunile-in
acţiunile ilicite în domeniul construcţiilor. Subiecţi ai răspunderii contravenţionale sunt persoanele
fizice şi juridice. În relaţiile juridice din domeniul construcţiilor participă, de asemenea, organele
executive ale autorităţilor publice şi persoanele cu funcţii de răspundere ale acestororgane,
autorizate să emită acte administrative. Contravenţiile în domeniul construcţiei sunt constatate de
către autorităţile de control şi sancţiunile sunt aplicate de către persoanele împuternicite ale acestor
organe, Comisiile Administrative ale APL, precumşi de instanţa de judecată.
3. Sancţiunea administrativă, care se aplică subiectilor activităţilor în construcţii este o formă de
impunere a respectării prevederilor legale de către stat, care sunt caracteristice pentru orice formă de
guvernămînt.
Răspunderea administrativă pentru contravenţiile în domeniul construcţiilor îndeplineşte
următoarele funcţii importante:
1) Funcţia preventivă, menită să impună repsectarea de către personele fizice şi juridice a
prevedrilor legale.
2) Funcţia alternativă, care se manifestă prin respectarea iontereselor generale ale statului. Statul
este cointeresat să ofere reglementări deosebite în metodele de contracarare a actiunilor ilicite, fără a
apela la metode specifice de urmărire penală.
3) Funcţia de limitare a daunelor, ce pot fi provocate prin acţiuni desfăşurate în cadrul executării
lucrărilor de construcţii, prin aplicarea sancţiunilor administrative pentru admiterea unor asemenea
acţiuni.
4) Funcţia de protecţie, prin crearea unui mecanism ce appără interesele private ale persoanelor de
unele acţiuni abuzive ale autorităţilor publice, fie prin depăşirea atribuţiilor, fie prin încălcarea
normelor stabilite.
5) Judecata cauzei. Limitarea unor drepturi ale persoanelor fizice şi juridice privind desfăşurarea
activităţilor în construcţii poate avea loc doar prin hotărîrea instanţei, în cadrul proceselor
administrative.
În calitate de subiect al încălcării de drept administrativ (contravenţiei administrative) apare
persoana fizică, care, conform Codului cu privire la contravenţiile administrative, este recunoscută
vinovată de comiterea încălcării de drept administrativ (contravenţiei administrative). Codul cu
privire la contravenţiile administrative (art. 14 etc.) în mod deosebit evidenţiază statutul juridic al
persoanelor cu funcţie de răspundere (al funcţionarilor publici etc.) în calitate de subiecţi ai
încălcării de drept administrativ (contravenţiei administrative), stabilind pentru această categorie în
mod special o răspundere mai severă decăt cetăţenilor de rănd. Toate încălcările de drept
administrativ (contravenţiile administrative) şi sancţiunile concrete de răspundere administrativă
pentru încălcarea legislaţiei în construcţii sunt stabilite în art. 177, 178 şi 179, 180 din Codul cu
privire la contravenţiile administrative.
Astfel, Codul prevede următoarele grupe de încălcări de drept administrativ (contravenţii
administrative) concrete, şi anume:
- Încălcarea legislaţiei şi a documentelor normative în construcţii (art. 177);
- Încălcarearegulilor de construire acaselor cu un nivelînlocalităţileruraleşi a căsuţelor de
livadăînîntovărăşirilepomicole;
- Construcţiineautorizateşiintervenţiineautorizate la construcţiile existente;
- Încălcarealegislaţiei cu privire la locuinţe.
Pentru comiterea încălcărilor de drept administrativ (contravenţiilor administrative), prevăzute la articolele
menţionate mai sus, Codul cu privire la contravenţiile administrative stabileşte sancţiuni şi măsuri de
răspundere administrativă, cu aplicarea amenzilor administrative, cu privarea, în unele cazuri, a dreptului de a
desfăşura activitate, cu muncă neremunerată în folosul comunităţii. Pentru construcţiile neautorizate este
prevăzută, pe lîngă aplicarea amenzii şi demolarea constucţiei care a fost edificată neautorizat, cu remediarea
construcţiilor afectate în rezultatul intervenţiei neautorizate.

Răspunderea civilă şi delictuală în construcţii. Răspunderea civilă este una din formele răspunderii juridice
care apare în relaţiile civile. Deosebim răspunderea civilă contractuală şi răspunderea civilă delictuală.
Răspunderea contractuală apare în temeiul prevederilor contractelor civile concrete în cazul în care una din
părţile contractante a încălcat clauzele contractuale respective.
Răspunderea delictuală apare în rezultatul cauzării de daune, indiferent de faptul dacă persoanele fizice sau
juridice respective au fost, se află sau nu în raporturi contractuale. Conform art. 1398 Cod civil, cel care
acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie, este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în
cazurile prevăzute de lege – şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Prejudiciul cauzat prin
fapte licite sau fără vinovăţie se repară numai în cazurile expres prevăzute de lege.
Litigiile legate de repararea pagubelor şi evaluarea proporţiilor lor sunt soluţionate de instanţele judecătoreşti,
în funcţie de jurisdicţia materială şi teritorială a acestora.

Răspunderea penală în domeniul construcţii. Răspunderea penală este una din formele răspunderii juridice
şi ia naştere în temeiul încălcărilor de drept penal (infracţiunilor penale), prevăzute de normele Codului penal
în partea specială a acestuia. Răspunderea penlă poate fi aplicată doar în cazul în care există simultan
obiectul, subiectul, latura obiectivă şi latura subiectivă a încălcării de drept penal (a infracţiunii penale).
Articolele 257, ........ Cod penal prevăd componente de infracţiune şi răspundere pentru fapte ce se inscriu în
acţiuni de executare necalitativă a construcţiei, încălcarearegulilor de exploatare,reparaţiişimodificare a
locuinţelordintr-un bloc de locuit. Infracţiunile săvîrşite se sancţionează cu amenzi, dreptul de a exercita o
anumită activitate, lichidare a persoanei juridice, dar şi cu închisoare de la 5 la 10 ani, în cazurile, cînd
acţiunile săvîrşite au adus la decesul persoanelor.
Aplicabile şi în cazul încălcării dreptului de proprietate, alte drepturi reale sau ocupaţionale asupra imobilelor
sunt şi componentele de infracţiune prevăzute în Codul penal la rt. 189 “Şantajul”, 190 “Escrocheria”, 196
“Cauzarea de daune material prin înşelăciune sau abuz de încredere”, 197 “Distrugerea sau deteriorarea
intenţionată a bunurilor” 198 “Distrugerea sau deteriorarea din imprudenţă a bunurilor”, 200 “Neglijenţa
criminal faţă de paza bunurilor proprietarului”, precum şi alte componente de infracţiune.
În cazul încălcării sau nerespectării legislaţiei în construcţii aplicabile pot fi şi componentele de infracţiuni
săvîrşite de persoane cu funcţie de răspundere, cum ar fi “Corupere pasivă” (art. 324), “Coruper eactivă” (art.
325), “Abuzul de putere sau abuzul de serviciu” (art. 327), “Excesul de putere sua depăşirea atribuţiilor de
serviciu” (art. 328), “Refuzul de a îndeplini legea” (art. 331), “Falsul înacte publice (art. 332) şi alte
componente de infracţiuni prezăzute de Partea Specială a Codului penal.
 ÎN CADRUL SEMINARELOR se va atrage atenţia asupra aspectului teoretic al temelor sus
menţionate. Suplimentar, în plan practic, se vor analiza problemele teoretice şi practice privind:
 noţiuneacontrolului de stat al calităţiiînconstrucţii;
 procedura de agrementaretehnică;
 componentelesistemuluicalităţiiînconstrucţii;
 obligaţiileşi răspunderileîndomeniulasigurariicalităţiiînconstrucţii a
factorilorimplicaţiînactivitatea de construcţii.
În afară de cele expuse mai sus, se va prezenta un studiu şi/sau referat despre
istoriculapariţieicalităţiiînconstrucţiiîn R.M., legislaţia cu privire la constrcuţii din Sueda, România,
Federaţia Rusă, altor state.

ÎN URMA STUDIERII TEMEI DATE, studentul trebuie:

- săanalizezesistemulcalităţiiîntoatecomponenteleacestua, cu caracterizareafiecărui element
din sistemşi cu exemplificareaacţiuniisistemuluicalităţiipentrudiferiteobiective de construcţii.
- săevidenţiezespecificul răspunderii administrative şi a răspunderii patrimoniale a
subiecţilorimplicaţiînlucrările de construcţii;
- să determine modalitatea de asigurare a calităţiiînconstrucţii,
urmărireacomportăriiînexploatareşiintervenţiileîntimp la construcţii;
- sădeterminemodalitatea de organizareşi de executare a controlului de stat al
calităţiiînconstrucţii, atribuţiileorganelorcompetente;
- să analizeze modalitatea de certificare a produselorfolositeînconstrucţii;
- săcaracterizezeprocedeul de autorizare a
agenţiloreconomicişiatestareaspecialiştilorcuactivitateîndomeniu;
- săcaracterizeînmoddetaliatprocedura de verificare a proiectelor, a execuţieilucrărilor de
construcţii, şiexpertizareaproiectelorşi a construcţiilor.
- Săeferesoluţiipentruaplicareasistemului de calitatesaupentruelementeleapartea le
acestuisistemîndiferite exemple de cazuriconcrete a realizăriiobiectivelor de construcţii.