RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

4. SOL
FONDUL FUNCIAR

PRESIUNI ASUPRA STĂRII DE

CALITATE A SOLURILOR

CALITATEA SOLURILOR

MONITORIZAREA CALITĂŢII
SOLURILOR

ZONE CRITICE SUB ASPECTUL

DEGRADĂRII SOLURILOR

ACŢIUNI INTREPRINSE PENTRU

RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ A
TERENURILOR DEGRADATE PENTRU
AMELIORAREA STĂRII DE
CALITATE A SOLURILOR

Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din particule
minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii. Este un sistem foarte dinamic care
îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru activitaţile umane şi pentru supravieţuirea
ecosistemelor.
Ca interfaţa dintre pământ, aer şi apă, solul este o resursă neregenerabilă care
îndeplineşte mai multe funcţii vitale:
• producerea de
hrană/biomasă;
• depozitarea, filtrarea şi
transformarea multor
substanţe;
• sursă de biodiversitate,
habitate, specii şi gene;
• serveşte drept
platformă/mediu fizic pentru
oameni şi activităţile umane;
• sursă de materii prime, bazin
carbonifer;
• patrimoniu geologic şi
arheologic.
Principalele opt procese de
degradare a solului cu care se confruntă Uniunea Europeană sunt:
• eroziunea;
• degradarea materiei organice;
• contaminarea;
• salinizarea;

107
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

• compactizarea;
• pierderea biodiversităţii solului;
• scoaterea din circuitul agricol;
• alunecările de teren şi inundaţiile.
Solul nu a constituit, până acum, subiectul unei politici comunitare specifice de
protecţie a solului. Câteva aspecte referitoare la protecţia solului se regăsesc în acquis,
astfel încât diferite politici comunitare au contribuit în mod difuz la protecţia solului. Este
cazul unor prevederi ale legislaţiei comunitare referitoare la apă, deşeuri, chimicale,
prevenirea poluării industriale, protecţia naturii şi pesticide.

4.1. Fondul funciar

4.1.1. Repartiţia fondului funciar al României pe categorii de

folosinţe

În funcţie de destinaţia lor, terenurile se împart în mai multe categorii:

• terenuri cu destinaţie agricolă;
• terenuri cu destinaţie forestieră;
• terenuri aflate permanent sub ape;
• terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt amplasate
construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole şi forestiere;
• terenuri cu destinaţii speciale cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere,
feroviare, navale şi aeriene, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile
şi siturile arheologice şi istorice etc.
Din tabelul 4.1.1. se remarcă faptul că în anul 2005 ponderea principală o deţin
terenurile agricole (61,84 %), urmate de păduri şi de alte terenuri cu vegetaţie forestieră
(28,28 %). Alte terenuri ocupă 9,88 % din suprafaţa ţării (ape, bălţi, curţi, construcţii, căi de
comunicaţie, terenuri neproductive).

Tabel 4.1.1. Repartiţia terenurilor pe categorii de folosinţe în anul 2005

SUPRAFAŢA, 2005
CATEGORIA DE FOLOSINŢĂ
ha %
Terenuri agricole 14.741.214 61,84
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, din care: 6.742.825 28,28
• Păduri 6.233.000
Construcţii 657.100 2,76
Drumuri şi căi ferate 391.100 1,64
Ape şi bălţi 841.400 3,53
Alte suprafeţe 465.500 1,95
Total 23.839.139 100

108
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Fig. 4.1.1. Repartiţia terenurilor pe categorii de folosinţe în anul 2005

1,64% 3,53% 1,95%

2,76%

28,28%

61,84%

Terenuri agricole Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie fores tieră

Construcţii Drumuri şi căi ferate
Ape şi bălţi Alte suprafeţe

În tabelul 4.1.2 se prezintă repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în

perioada 1999-2005.
Suprafaţa terenurilor arabile ocupă 63,9% din totalul suprafeţei agricole, iar restul se
repartizează între păşuni (circa 22,82%), fâneţe (circa 10,28 %), vii (1,52%) şi livezi (1,48%).
Ca urmare a creşterii indicelui demografic, în ultimii 65 ani, suprafaţa arabilă
pe locuitor a scăzut de la 0,707ha în anul 1930 la 0,43 ha în anul 2005.

Tabel 4.1.2. Repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţă în anul 2005

TIPUL DE FOLOSINŢĂ SUPRAFAŢA, 2005
ha %
Total agricol 14.741.214 100
Arabil 9.420.205 63,90
Păşuni 3.364.041 22,82
Fâneţe 1.514.645 10,28
Vii 224.082 1,52
Livezi 218.241 1,48
Din care proprietate privată 14.087.125 95,56

109
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Fig. 4.1.2. Repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţă în anul 2005

1,52% 1,48%
10,28%

22,82%

63,90%

Arabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi

4.2. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din
România

4.2.1. Îngrăşăminte

În tabelul 4.2.1. se prezintă situaţia aplicării fertilizanţilor chimici pe solurile

agricole în etapa 1986-2005. Se remarcă scăderea cantităţilor medii de substanţă
activă (NPK aplicate pe terenuri arabile) de la 129,9 kg/ha în anul 1986 la 36,5
kg/ha în anul 2000 şi o creştere cu 12,5 kg/ha în anul 2005 faţă de anul 2000, iar pe
total terenuri agricole, de la 86,4 kg/ha în anul 1986 la 31,3 kg/ha în anul 2005, cu o
creştere de 8,3 kg în acelaşi an comparativ cu anul 2000. O problemă deosebită o
ridică fertilizarea cu fosfor, care s-a redus drastic, aplicându-se în anul 2000 doar
pe circa 3,7 mil.ha faţă de 4,4 mil.ha în anul 1996, şi cu doze mai reduse (24 kg/ha,
faţă de 35 kg/ha în aceeaşi perioadă, revenind în medie 9 kg/ha, iar pe total agricol
6 kg/ha. În anul 2005 a crescut cu 44137 t cantitatea de fosfor aplicată faţă de anul
precedent.
Datele prezentate pentru terenuri arabile şi pentru total agricol reprezintă,
asa cum s-a aratat, valori medii, cantităţile aplicate fiind practic variabile în funcţie
de posibilităţile financiare ale fermierilor.

110
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Tabel 4.2.1. Utilizarea îngrăşămintelor chimice în agricultura României

N+P2O5+K2O
INGRĂŞĂMINTE CHIMICE FOLOSITE (tone
ANUL
substanţă activă)
(kg.ha-1)

N P2O5 K2O Total Arabil Agricol

1986 706934 387375 200990 1295299 129,9 86,4
1990 656094 313108 133873 1103075 117,0 74,8
1995 305800 149600 14700 470100 49,7 31,8
1999 225000 93000 13000 331000 35,4 22,5
2000 239300 88300 14600 342200 36,5 23,0
2001 268000 87000 14000 369000 39,3 24,8
2002 239000 73000 14000 326000 34,7 22,0
2003 252000 95000 15000 362000 38,5 25,6
2004 270000 94000 16000 380000 40,3 25,8
2005 299135 138137 24060 461392 49,0 31,3
Sursa: Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi InstitutulNaţional de
Statistică.

Fig. 4.2.1. Repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţă în anul 2005

1400000

1200000

1000000

800000

600000

400000

200000

0
1986 1990 1995 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

N P2O5 K2O Total

111
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

A scăzut, de asemenea, cantitatea de fertilizanţi organici aplicaţi în perioada 1985-

2000, de la 2,3 t/ha la 1,07 t/ha pe totalul agricol, iar pe terenuri arabile de la 3,65 t/ha la
1,69 t/ha (tabelul 4.2.2).
Practic, în etapa 1996-2000
suprafaţa fertilizată organic a scăzut de la
circa 700 mii ha (7,09% din suprafaţa
cultivabilă) la 674 mii ha (6,8% din
suprafaţa cultivabilă), revenind 25,5-23,5
t/ha pentru suprafaţa efectiv fertilizată şi de
la 1212 kg/ha la 1068 kg/ha de suprafaţă
agricolă (tabelul.4.2.2).
În etapa 2001-2004, cantităţile de
îngrăşăminte naturale aplicate au fost
cuprinse între 15.327.000 t şi 17.749.000 t.
Dinamica fertilizării arată că din
acest punct de vedere nu există o
“presiune” asupra solului, ci doar un factor principal de reducere a recoltelor, în afară de
secetă şi de ceilalţi factori restrictivi.

Tabel 4.2.2. Cantitatea de îngrăşăminte naturale aplicate în perioada 1996-2004

PONDEREA
CANTITATEA MEDIE LA HA
SUPRAFEŢEI
SUPRAFAŢA DE APLICARE
TOTAL
ANUL ÎNGRĂŞĂMINTE PE CARE S- FAŢĂ DE SU- la suprafaţa la suprafaţa
A APLICAT PRAFAŢA aplicată agricolă
CULTIVABILĂ
t % ha % % kg/ha % kg/ha %
10 10
1996 17.870.978 701.395 7,09 25.479 100 1212 100
0 0
1997 16.513.098 92 682.239 97 7,09 24.204 95 1120 94
1998 15.841.903 89 665.026 95 6,90 23.821 93 1074 89
1999 16.685.312 93 680.016 97 6,90 24.537 96 1129 93
2000 15.812.625 88 674.200 96 6,80 23.454 92 1068 88
2001 15.327.000 86 1032 85
2002 15.746.000 88 1061 86
2003 17.262.000 97 1173 97
2004 17.749.000 99 1200 99
2005 16.316.316 91 632947 90 6,78 25.778 101 1103 91
Sursa: Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi InstitutulNaţional de Statistică.

4.2.2. Produse pentru protecţia plantelor

(fitosanitare)

Comparativ cu ţările membre ale U.E., România nu se

găseşte nici pe departe în situaţia de a fi “saturată” cu
produse de uz fitosanitar, consumul mediu în ţara noastră la
hectarul de teren arabil a scăzut de la 2,11 kg s.a./ha în anul
1991 la 1,61 kg s.a./ha în anul 1994 şi la 0,72 kg s.a./ha în
anul 2005 (tabelul 4.2.3). Cantităţile efectiv aplicate la ha au

112
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

fost mai mari, ţinând seama de faptul că nu toate culturile înfiinţate în diferite perioade au
fost tratate.
Reducerea consumului produselor fitosanitare şi scăderea suprafeţelor şi a culturilor
tratate a fost determinată de reorganizarea si restructurarea proprietăţilor din agricultură,
concomitent cu creşterea preţurilor la
tratamentele fitosanitare.
Sortimentul actual de produse de
uz fitosanitar include peste 300 de
substanţe active din diverse clase de
compuşi chimici, sortiment care se
completează şi se perfecţionează
sistematic, în concordanţă cu cerinţele tot
mai severe care se impun, şi anume:
• realizarea de compuşi noi cu
activitate biologică ridicată la doze
reduse de utilizare (g/ha) şi cu
impact minim asupra mediului
înconjurător;
• reducerea numărului de stropiri, diminuarea riscului formării raselor rezistente,
creşterea eficacităţii şi lărgirea spectrului de acţiune;
• perfecţionarea compoziţiei, a formelor de condiţionare şi a modului de aplicare, în
vederea diminuării impactului asupra sănătăţii oamenilor, animalelor şi a mediului
înconjurător.

Tabel 4.2.3. Situaţia consumului produselor de protecţie a plantelor în perioada

1994-2005
ANUL 1994 1999 2000 2004 2005
Consum total de pesticide
(tone substanţă activă) din 15043,7 10963,51 8341,64 8240,56 6790,44
care:
• insecticide 2369,30 1548,86 1343,05 2206,30 968,91
• fungicide 9197,53 5475,59 3959,16 3288,96 3304,79
• erbicide 3476,87 3939,06 3039,43 2744,54 2513,25
Regulatori de creştere 0,357
Produse biologice 0,76 3,128
Revin pe 1 ha arabil total (kg
1,61 1,18 0,89 0,88 0,72
substanţă activă) din care:
• insecticide 0,25 0,17 0,14 0,24 0,10
• fungicide 0,99 0,59 0,42 0,35 0,35
• erbicide 0,37 0,42 0,33 0,29 0,27
Sursa: Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (2006).

113
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Fig. 4.2.2. Situaţia consumului produselor de protecţie a plantelor în perioada 1994-

2005
16000

14000

12000

10000

8000

6000

4000

2000

0
1994 1999 2000 2004 2005
Total Insecticide Erbicide Fungicide

4.2.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Conform inventarelor efectuate, în anii 1992-1998, erau

afectate de poluarea cu reziduuri zootehnice (ape uzate,
nămoluri, dejecţii animale) circa 5000 ha. Ca urmare a scăderii
şeptelului, au scăzut şi cantităţile de poluanţi zootehnici, iar
trecerea de la creşterea animalelor în complexe, la creşterea în
gospodării a redus într-o anumită măsură concentrarea
reziduurilor în anumite puncte şi disiparea reziduurilor pe
suprafeţe mai întinse, dar cu o încărcare mai redusă.
Din datele preliminare ale ultimei inventarieri a terenurilor
poluate a rezultat doar suprafaţa de 706,5ha ca fiind afectată de
reziduuri zootehnice.

4.2.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole

În tabelul 4.2.4. se prezintă evoluţia amenajărilor agricole

în anii 2005-2006. Suprafaţa amenajată cu diverse lucrări în
fondul agricol la nivelul anului 2006 însuma 7.926.702 ha, cu 483
ha mai puţin decât în anul 2005. Ponderea principalelor tipuri de
amenajări este următoarea:
• suprafaţa amenajată pentru irigaţii are teoretic o pondere
de 37,85% din totalul amenajărilor, scăzând cu 598 ha
faţă de anul 2005;
• suprafaţa amenajată cu lucrări de desecare-drenaj
cuprinde 35,94% din totalul amenajărilor şi a scăzut în anul 2006 cu 2499 ha faţă de anul
2005;
• suprafaţa amenajată cu lucrări antierozionale este de 26,21 % din totalul
amenajărilor şi a crescut în anul 2006 cu 2814 ha faţă de anul 2005.

114
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Tabel 4.2.4. Evoluţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare în anii 2005-2006

SUPRAFAŢA
SUPRAFAŢA AMENAJATĂ
AMENAJATĂ
ANUL
cu lucrări de combatere a
pentru irigaţii cu lucrări de desecare- drenaj
eroziunii solului
ha % ha % ha %
2005 3001091 37,86 2851181 35,97 2074913 26,17
2006 3000493 37,85 2848482 35,91 2077727 26,21
± -598 -2699 +2814
Sursa: Institutul Naţional de Statistică şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale.

Fig. 4.2.3. Evoluţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare în anii 2005-2006

37,86 35,97 37,85 35,91

26,17 26,21
40
35
30
25
20
15
10
5
0
2005 2006
irigatii lucrari desecare - drenaj lucrari antierozionale

Starea amenajărilor menţionate este departe de a fi satisfăcătoare, unele din

acestea nefiind funcţionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, a neîntreţinerii
diferitelor părţi componente, a lipsei fondurilor de întreţinere şi exploatare.
Practic, după Anuarele statistice, în etapa 2000-2005 s-au irigat suprafeţe reduse,
cuprinse între 85.000 ha şi 569.100 ha, iar în anul 2006, 96.224 ha (tabelul 4.2.5.).

Tabel 4.2.5. Suprafaţa efectiv irigată (cu cel puţin o udare) în perioada 2000-2006
ANUL
SUPRAFAŢA
2000 2001 2002 2004 2005 2006
ha 85000 216100 327900 569100 45719 96224
% 100 254 286 670 54 113

115
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Pierderi determinate de factorii de risc. După datele MAPDR, în anul 2005 fiecare
judeţ al ţării a suferit de pe urma factorilor de risc, din care o bună a parte se referă la
inundaţii, al căror efect se resimte prin pierderi produse pe o suprafaţă de 622.380,7 ha în
valoare totală de 403.276.825 mil. lei (tabelul 4.2.6.). Pagubele respective se referă la
compromiterea diferitelor culturi agricole, la acestea adăugându-se distrugerea locuinţelor,
anexelor gospodăreşti, a drumurilor, precum şi pierderile de vieţi omeneşti, ca şi pierderi în
cadrul efectivelor de animale.

Tabel 4.2.6. Situaţia pierderilor determinate de factorii de risc în perioada

01.04.2005-31.09.2005
Suprafaţa Din care (ha): Valoarea totală a Din care (lei):
afectată Afectată total Afectată parţial pierderilor pe Afectată total/
total, ha (cu peste 50% (cu până la 50% suprafaţa parţial
din producţie) din producţie) afectată,
lei
622.380,7 344.160,0 278.220,7 403.276.825,2 280.654.900,2 /
122.621.925,0
Sursa: MAPDR-2005.

4.2.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial

(minier, siderurgic, energetic etc.)

Solul poate fi poluat:

• direct prin deversări de deşeuri
pe terenuri urbane sau rurale,
sau din îngrăşăminte şi pesticide
aruncate pe terenurile agricole.
• indirect, prin depunerea agenţilor
poluanţi ejectaţi iniţial în
atmosferă, apa ploilor
contaminate cu agenţi poluanţi
“spalaţi” din atmosfera
contaminată, transportul agenţilor
poluanţi de către vânt de pe un
loc pe altul, infiltrarea prin sol a
apelor contaminate.
Calitatea solurilor este
afectată în diferite grade de poluarea
produsă de diferite activităţi
industriale, aşa cum rezultă din
datele obţinute prin inventarierea parţială efectuată în anii 2004-2005 (tabelul 4.2.7.).

116
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Tabel 4.2.7. Suprafeţe totale afectate de diferite procese de poluare (date

preliminare)

COD DENUMIRE SUPRAFATA (ha) SI GRADUL DE AFECTARE

Foarte
slab moderat puternic excesiv Total
puternic
Poluare prin lucrări
de excavare la zi
01 (exploatări miniere 111 255 485 23017,5 23868,5
la zi, balastiere,
cariere etc.)
Poluare cu deponii,
halde, iazuri de
decantare, depozite
02 180,3 18 157 310 5412,14 6077,44
de steril de la
flotare, depozite de
gunoaie etc.
Deşeuri şi reziduuri
anorganice
(minerale, materii
organice, inclusive
03 10 115 53 378,1 556,1
metale, săruri, acizi,
baze), de la
industrie (inclusiv
industria extractivă)
Poluare cu
substanţe purtate de
aer
(hidrocarburi,etilenă,
04 201832 74660 24818 15530 2254 319094
dixid de sulf, cloruri,
fluoruri, oxizi de
azot, compuşi cu
plumb etc.)
Poluare cu materii
05 500 32,9 532,9
radioactive
Poluare cu dejecţii
08 120 454 12 120,5 706,5
animale
Poluare cu apă
sărată şi/sau petrol
19 719,3 710,5 397,2 68 585 2480
(de la extracţia
petrolului)
Poluarea cu
produse petroliere
de la prelucrare şi
20 431 288 5 13 737
utilizare
TOTAL GENERAL 202741,6 76665,5 26422,2 16410 31813,14 354052,4

117
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Tipurile de poluare şi gradul de afectare a solurilor sunt cele prevăzute în anexa 1.1
din Metodologia elaborării studiilor pedologice vol. III (1987) şi în Sistemul Român de
taxonomie a solurilor (2003) (indicatorii 28 şi 29).
Poluarea (degradarea) solurilor prin exploatări miniere la zi, balastiere, cariere.
Dintre formele de poluare de acest tip,
cea mai gravă este distrugerea solului pe
suprafeţe întinse produsă de exploatarea
minieră “la zi” pentru extragerea cărbunelui
(lignit). Ca urmare se pierde stratul fertil de sol,
dispar diferite folosinţe agricole şi forestiere. În
judeţul Gorj au fost recultivate 3.333 ha astfel
distruse şi, urmează să fie amenajată o
suprafaţă de 12.092,5 ha afectate, iar în judeţele
Vâlcea şi Mehedinţi sunt amenajate 318 ha şi,
respectiv, 94 ha, urmând să fie recultivate 1.074
ha şi, respectiv, 466 ha. Suprafeţe importante
sunt afectate de balastiere (circa 1.500 ha), care
adâncesc albiile apelor, producând scăderea
nivelului apei freatice.
După datele preliminare, în total sunt afectate excesiv de poluarea produsă de acest
tip de poluare 23.868,5 ha, din care excesiv 23.017,5 ha.
Poluarea cu deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de steril de la flotare,
depozite de gunoaie etc.
Creşterea volumului deşeurilor industriale şi menajere ridică probleme deosebite,
atât prin ocuparea unor suprafeţe de teren importante, cât şi pentru sănătatea oamenilor şi
animalelor. Iazurile de decantare în funcţiune pot
afecta terenurile înconjurătoare în cazul ruperii
digurilor de retenţie, prin contaminarea cu metale
grele, cu cianuri de la flotaţie, cu alte elemente în
exces (cum a fost cazul în anii precedenţi la Baia
Mare). Acelaşi efect îl au iazurile de decantare
aflate în conservare (de exemplu la Mina Bălan –
iazul Fagul Cetăţii din judeţul Harghita – unde se
păşunează în condiţii de poluare a solurilor cu
metale grele).
Din datele inventarierii preliminare rezultă
că acest tip de poluare afectează 6.077 ha în 30
judeţe din care 5.412 ha excesiv. Cele mai mari
suprafeţe se înregistrează în judeţele Alba-372,5
ha, Băcău–340 ha, Cluj-344 ha, Dolj-670 ha, Harghita 227 ha, Hunedoara 736 ha,
Maramureş 617 ha etc.
Poluarea cu deşeuri şi reziduuri anorganice (minerale, materii anorganice, inclusiv
metale, săruri, acizi, baze) de la industrie (inclusiv industria extractivă).
Se apreciază că acest tip de poluare afectează 556 ha, majoritatea fiind în judeţele
cu activitate minieră, de industrie siderurgică şi de metalurgie neferoasă (Galaţi - 177ha,
Maramureş 103 ha, Timiş – 106ha etc.) În prezent se estimează, că pe total ţară, suprafaţa
afectată este de peste 4.000 ha.
Poluarea cu substanţe purtate de aer (hidrocarburi, etilenă, amoniac, doxid de sulf,
cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.)
Aceasta se produce în jurul unor surse industriale, cum sunt unităţile de metalurgie
neferoase (Romplumb Firiza S.A., Phoenix Baia Mare, Sometra Copşa Mică, Combinatele

118
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Siderurgice Galaţi, Hunedoara etc.), efectele unora fiind resimţite, chiar după sistarea
activităţii (cazul Ampellum Zlatna S.A.). De asemenea, suprafeţe importante sunt afectate
de emisiile din zona combinatelor de îngrăşăminte, de pesticide, de rafinare a petrolului,
cum este cazul în judeţul Bacău, unde sunt afectate slab-moderat 103538 ha de terenuri
agricole, precum şi al combinatelor de lianţi şi azbociment. În cazul metalurgiei neferoase
(Baia Mare, Copşa Mică, Zlatna) au fost afectate în diferite grade de conţinutul de metale
grele şi de emisia de dioxid de sulf, 198.624 ha, care produc maladii ale oamenilor şi
animalelor din zonele învecinate pe o rază de 20-30 km. Solurile suferă de acidificare, care
determină sărăcirea acestuia în elemente nutritive, se destructurează, se declanşează
procese de pantă (eroziune şi alunecări), uscarea vegetaţiei etc.
Poluarea aerului cu substanţe care produc ploi acide (SO2, NOx etc.) produse de
combinatele de îngrăşăminte chimice, de termocentrale etc. afectează calitatea aerului, mai
ales în cazul metalurgiei neferoase, contribuind la acidificarea solurilor în diferite grade, care
determină levigarea bazelor din sol spre adâncime şi reducerea drastică a conţinutului de
elemente nutritive, în special de fosfor mobil.
Un alt tip de poluare cu substanţe purtate de aer este cea produsă de combinatele
de lianţi şi azbociment, care, pe lângă impurificarea aerului, acoperă plantele cu pulberi
conţinând calciu, care în prezenţa apei formează hidroxidul de calciu, determinând dereglări
ale aparatului foliar.
În total sunt afectate de poluarea cu substanţe purtate de aer 319.094 ha, din care
puternic-excesiv, 42.602ha.
Poluarea cu materii radioactive
Conform datelor preliminare, în total sunt afectate de acest tip de poluare 532,9 ha,
din care excesiv pe 32,9ha. Acest tip de poluare se manifestă în cazul judeţelor Arad,
Braşov, Harghita, Suceava.
Poluarea cu dejecţii animale
Aceasta constă în dereglarea compoziţiei chimice a solului prin îmbogăţirea cu
nitraţi, care pot avea efecte toxice şi asupra apei freatice.
Sunt afectate în diferite grade 706,5 ha, din care moderat
453 ha. În general, prin desfiinţarea a numeroase
complexe zootehnice, s-a redus suprafaţa afectată de
acest tip de poluare, care în anii 1992-1998 se resimţea
pe 5.000 ha.
Poluarea cu ape sărate (de la extracţia de petrol)
sau asociată şi cu poluarea cu ţiţei
Prin acest tip de poluare este dereglat echilibrul
ecologic al solului şi apelor freatice pe 2.480 ha, din care
puternic-excesiv, pe 1.050 ha. Conţinuturile ridicate de
apă sărată, în cazul unor “erupţii”, care schimbă drastic
chimismul solurilor, în sensul pătrunderii sodiului în complexul adsorbtiv, cu efecte toxice
pentru plante, apărând flora specifică sărăturilor şi impurificând apa freatică. În cazul
terenurilor în pantă apar alunecări de teren. De asemenea poate fi dereglată compoziţia
apelor freatice, care alimentează puţurile din gospodăriile locuitorilor aflate pe teritoriul
învecinat.
Poluarea cu petrol de la extracţie, transport şi prelucrare.
Procesele fizice care au loc datorită activităţii de extracţie a petrolului constau în
deranjarea stratului fertil de sol în cadrul parcurilor de exploatare (suprafeţe excavate, reţea
de transport rutier, reţea electrică, conducte sub presiune şi cabluri îngropate sau la
suprafaţa solului etc.). Toate acestea au ca efect tasarea solului, modificări ale configuraţiei
terenului datorate excavării şi, în final, reducerea suprafeţelor productive agricole sau
silvice.

119
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Procesele chimice sunt determinate de tipul de poluare:

• cu petrol, cu apă sărată şi mixtă;
• poluare ascendentă, descendentă şi suprapusă.
Pe plan naţional predomină poluarea ascendentă, care se datorează, în general,
spargerii unor conducte sub presiune, scurgerile din acestea putând ajunge în pânza
pedofreatică. Capacitatea de reţinere în sol a produselor petroliere depinde de conţinutul de
argilă, acestea putându-se infiltra, în general, până la 70-80 cm şi chiar mai mult,
îngreunând procesul de depoluare. Un indicator important care ilustrează reţinerea acestor
produse în sol îl constituie raportul carbon/azot (C/N).

4.2.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune

În ultimii ani s-au efectuat determinări ale caracteriticilor fizice şi chimice ale solurilor
din zona de influenţă a unor termocentrale. Din analiza datelor obţinute se remarcă
următoarele elemente:
• poluarea în faza incipientă a solurilor cu cantităţi mici-moderate de metale grele;
• o acidificare slabă a solurilor sub impactul emisiei scăzute de SO2, ca urmare a
utilizării lignitului, mai putin bogat în sulf;
• efectele poluării cu emisii ale termocentralelor se extind pe un areal larg, dar cel mai
afectat este cel din jurul unităţii, precum şi din zona haldelor de steril amplasate pe
terenuri, depresionare, cu pericol de pătrundere în apa freatică a metalelor grele şi a
noxelor acide, care prezintă o concentraţie mai ridicată în materialele depozitate.
Deşi, aparent, mai puţin poluante decât metalurgia neferoasă, termocentralele pe
cărbune impun o serie de măsuri, şi anume:
• monitorizarea în continuare a stării de poluare a solurilor şi vegetaţiei din zona
afectată;
• retehnologizarea unităţilor respective prin înlocuirea filtrelor uzate, desulfurarea
cărbunilor, mai ales în cazul utilizării celor bogaţi în sulf, recultivarea haldelor etc.

4.3. Calitatea solurilor

4.3.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de

manifestare a celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile
agricole se grupează în 5 clase de calitate, diferenţiate după nota de medie de bonitare
(clasa I – 81-100 puncte......clasa a V-a – 1-20 puncte). Clasele de calitate ale terenurilor
dau pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole.
În tabelul 4.3.1. se prezintă încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate după
nota de bonitare medie pe ţară, pentru anul 2005, fără aplicarea măsurilor pedoameliorative.
Se remarcă faptul că, în cazul terenurilor arabile, care ocupă 63,34% din suprafaţa
cartată, cele mai multe terenuri se grupează în domeniul claselor de calitate a II-a şi a III-a.
Practic în clasa I de calitate la arabil intră 8,77% din totalul terenurilor, restul claselor
prezentând diferite restricţii. În cazul păşunilor şi al fâneţelor, majoritare sunt clasele III-V, în
cel al viilor, clasele II-IV, iar al livezilor, clasele III-V.

120
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Tabel 4.3.1. Încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate după nota de bonitare
pe ţară – anul 2005
Suprafaţa
Din care pe clase de calitate:
totală cartată
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
Folosinţa
ha/% din ha/% din ha/% din ha/% din ha/% din ha/% din
total agricol total total total total total
folosinţă folosinţă folosinţă folosinţă folosinţă
9226961,28 809067,66 2626381,24 3366189,15 1765440,92 659882,31
Arabil
63,34% 8,77% 28,47% 36,48% 19,13% 7,15%
Păşuni + 4806544,82 56264,75 328486,36 1256004,03 1950571,83 1215217,85
Fâneţe 32,99% 1,17% 6,84% 26,13% 40,58% 25,58%
278239,90 9390,50 58038,57 90588,88 94608,83 25613,12
Vii
1,91% 3,37% 20,86% 32,56% 34,00% 9,21%
256496,85 1145,54 24085,61 80766,91 114342,93 36155,86
Livezi
1,76% 0,44% 9,39% 31,49% 44,58% 14,10%
Total 14575606,72
agricol 100%
1
) După centralizarea informaţiilor din studiile de bonitare judeţene în banca de date
pedologice (BDP) la ICPA (Vlad şi colab.).
2
) Suprafaţa totală agricolă din evidenţa cadastrală la data 31.12.2004 : 14.711.552 ha.

Fig. 4.3.1. Încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate după nota de bonitare
pe ţară – anul 2005
Suprafaţa totală cartată

1,76

1,91

32,99

63,34

0 10 20 30 40 50 60 70
% din total agricol

Arabil Pasuni, f anete Vii Livezi

121
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

4.3.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor

Aceste restricţii sunt determinate, fie de

factori naturali (climă, formă de relief,
caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni
antropice agricole şi industriale; în multe cazuri
factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens
negativ şi având ca efect scăderea calităţii
solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.
Principalele restricţii ale calităţii solurilor
agricole sunt prezentate în tabelul 4.3.2.

Tabel 4.3.2. Suprafaţa terenurilor agricole afectate de diverşi factori limitativi ai

capacităţii productive
Suprafaţa afectată1, mii ha
Denumirea factorului
Total Arabil
Secetă 7100
Exces periodic de umiditate în sol 3781
Eroziunea solului prin apă 6300 2100
Alunecări de teren 702
Eroziunea solului prin vânt 378 273
Schelet excesiv de la suprafaţa solului 300 52
Sărăturarea solului, 614
• din care cu alcalinitate ridicată 223 135
Compactarea solului datorită lucrărilor
6500 6500
necorespunzătoare ("talpa plugului")
Compactarea primară a solului 2060 2060
Formarea crustei 2300 2300
Rezervă mică-extrem de mică de humus în sol 7485 4525
Aciditate puternică şi moderată 3424 1867
Asigurarea slabă şi foarte slabă cu fosfor mobil 6330 3401
Asigurarea slabă şi foarte slabă cu potasiu mobil 787 312
Asigurarea slabă cu azot 5110 3061
Carenţe de microelemente (zinc) 1500 1500
Poluarea fizico-chimică şi chimică a solului, din
900
care:
• poluarea cu substanţe purtate de vânt 3192
• distrugerea solului prin diverse excavări 242
Acoperirea terenului cu deşeuri şi reziduuri solide 18
1)
Aceeaşi suprafaţă poate fi afectată de unul sau mai mulţi factori restrictivi.
2
) Date din anul 2005.

Seceta se manifestă pe circa 7,1 milioane ha, din care şi pe cea mai mare parte a
celor 3,2 milioane ha amenajate anterior cu lucrări de irigaţie. După datele M.A.P.D.R. şi din
Anuarele statistice ale României reiese o creştere a suprafeţelor irigate în intervalul 1980 -

122
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

1995, după care s-a înregistrat un declin puternic, ajungându-se ca în anul 2006, să fie
irigate doar 96.224 ha.
Excesul periodic de umiditate în sol afectează circa 3,8 milioane ha, din care o mare
parte din perimetrele cu lucrări de desecare-drenaj. Periodic sunt inundate o serie de
perimetre din areale cu lucrări de îndiguire vechi sau ineficiente, neîntreţinute, înregistrându-
se pagube importante prin distrugerea gospodăriilor, culturilor agricole, şeptelului, a căilor
de comunicaţie şi pierderi de vieţi omenesti.
Eroziunea hidrică este prezentă în diferite grade pe 6,3 milioane ha, din care circa
2,3 milioane amenajate cu lucrări antierozionale, în prezent degradate puternic în cea mai
mare parte; aceasta împreună cu alunecările de teren (circa 0,7 milioane ha) provoacă
pierderi de sol de până la 41,5 t/ha.an.
Eroziunea eoliană se manifestă pe aproape 0,4 milioane ha, cu pericol de extindere,
cunoscând că, în ultimii ani, s-au defrişat unele păduri şi perdele de protecţie din zone cu
soluri nisipoase, susceptibile acestui proces de degradare.
Conţinutul excesiv de schelet în partea superioară a solului afectează circa 0,3
milioane ha.
Sărăturarea solului se resimte pe circa 0,6 milioane ha, cu unele tendinţe de
agravare în perimetrele irigate sau drenate şi iraţional exploatate, sau în alte areale cu
potenţial de sărăturare secundară, care însumează încă 0,6 mil. ha.
Deteriorarea structurii şi compactarea solului
("talpa plugului") se manifestă pe circa 6,5 mil. ha;
compactarea primară este prezentă pe circa 2 mil. ha
terenuri arabile, iar tendinţa de formare a crustei la
suprafaţa solului, pe circa 2,3 mil ha.
Poluarea fizico-chimică şi chimică a solului
afectează circa 0,9 mil. ha; efecte agresive deosebit de
puternice asupra solului produce poluarea cu metale
grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) şi dioxid de sulf,
identificată în special în zonele critice Baia Mare,
Zlatna, Copşa Mică. În total, poluarea cu substanţe
purtate de vânt afectează 0,319 mil. ha.
Distrugerea solului prin diverse lucrări de
excavare afectează circa 24.000 ha, aceasta
constituind forma cea mai gravă de deteriorare a
solului, întâlnită în cazul exploatărilor miniere la zi, ca
de exemplu, în bazinul minier al Olteniei. Până la
sfârşitul lucrărilor de exploatare vor fi afectate 26 472
ha, din care 15.490 terenuri agricole şi 10.982 ha
păduri. Pretabilitatea terenurilor afectate de acest tip de
poluare a scăzut cu 1-3 clase, astfel că unele din aceste
suprafeţe au devenit practic neproductive.

4.4. Monitorizarea calităţii solurilor

4.4.1. Monitorizarea solurilor la nivel local

În cadrul judeţelor se execută conform Legii nr. 444/2002, studii pedologice la nivel
de teritoriu comunal, determinându-se în principal clasele de calitate a solurilor, iar
rezultatele se centralizează la fiecare judeţ şi se transmit la ICPA pentru Banca de date
pedologice (B.D.P.) precum şi date privind diferite procese, cum sunt: alunecările de teren,

123
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

terenurile inundabile, excesul de apă din stagnarea apei sau din apă freatică, terenuri
erodate în suprafaţă şi în adâncime, alunecări etc. În momentul de faţă lucrările privind
aceşti indicatori sunt în curs de execuţie, periodicitatea determinărilor fiind de 10 ani.

4.5. Zone critice sub aspectul degradării solurilor

4.5.1. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese

La nivel de ţară se estimează că

suferă în diferite grade de pe urma
proceselor de pantă următoarele
suprafeţe: eroziunea prin apă 6.300.000
ha, prin vânt 378.000 ha, iar alunecările de
diverse tipuri se manifestă diferit pe
702.000 ha.
În tabelul 4.5.1. se prezintă
inventarul preliminar efectuat în ultimii 4
ani al terenurilor afectate de procese de
pantă (eroziune de suprafaţă, de adâncime
şi alunecări de teren) din România.
Conform datelor din tabelul 4.5.1.
sunt afectate de procese de pantă
2.822.970,85 ha, din care 1.449.198,14 ha eroziunea de suprafaţă şi în adâncime şi
1.373.742,71 ha alunecări, prăbuşiri etc.

4.6. Acţiuni care trebuie întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a

terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

4.6.1. Modalităţi de investigare

La baza investigării şi evaluării diferitelor procese de degradare stau studiile

pedologice, executate de către Oficiile judeţene de studii pedologice şi agrochimice,
conform Legii 444 privind întocmirea şi finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice şi
finanţarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum şi sol
vegetaţie pentru silvicultură (Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 223 din 3.03.2002).
Metodologia de lucru pentru realizarea obiectivelor menţionate a fost aprobată prin
Ordinul Ministrului Agriculturii şi Alimentaţiei nr. 223 din 22.05.2002, iar programele
informatice pentru toate lucrările executate în baza Legii 444 sunt elaborate şi coordonate
de I.C.P.A.
Studiile pedologice sunt aprobate de comisii de avizare, din care fac parte şi
specialişti din cadrul Institutului Naţional de Cercetare pentru Pedologie, Agrochimie şi
Protecţia mediului (ICPA).
Dintre indicatorii specifici protecţiei mediului menţionăm: procesele de degradare a
solurilor, procesele de poluare (contaminare), iar pentru reconstrucţia ecologică a solului
interesează caracteristicile terenului (pantă, expoziţie, altitudine etc.), precum şi
caracteristicile fizice şi chimice (conform indicatorilor specifici din “Metodologia elaborării
studiilor pedologice-MESP, 1987).

124
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Tabel 4.6.1. Situaţia preliminară a suprafeţelor afectate de diferite procese de pantă

(eroziune, alunecări) la nivel de ţară
SUPRAFAŢA + (ha) ŞI GRADUL DE AFECTARE
DENU SPECIFIC
COD
MIRE AŢII foarte
slab moderat puternic excesiv Total
puternic
Eroziune
Eroziun de
e şi
602778 317546. 224134. 183976 147201.1 1449198
suprafaţă
şi în
.85 44 12 .3 6 .14
10 alunecă
ri de adîncime
teren Alunecări 120070 525800, 451501, 173061 1373772
76899,45
de teren ,53 77 63 ,93 ,71
Total 722849 843347. 675635. 357038 224100.6 2822970
General .38 21 75 .23 1 .85

4.6.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor

În cadrul zonelor critice care trebuie refăcute din punct de vedere ecologic
menţionăm arealele afectate intens de poluarea chimică (de exemplu, Baia Mare, Copşa
Mică, Zlatna), precum şi suprafeţele cu întindere mare cum sunt cele care suferă de pe
urma secetei, excesului de apă, eroziunii şi alunecărilor, care tind să se extindă, în condiţiile
schimbărilor climatice.
În cadrul lucrărilor de reconstrucţie ecologică a solurilor afectate de diferite procese
trebuie avute în vedere măsuri generale şi măsuri specifice solurilor agricole şi forestiere.
Măsurile cu caracter general vor viza: aplicarea rezultatelor cercetării în domeniul
ştiinţei solurilor şi al studiului ecosistemelor, reanalizarea structurii folosinţelor, stabilirea
măsurilor de prevenire şi reducere a degradării solurilor, constituirea perimetrelor de
ameliorare, continuarea monitorizării stării de calitate a solurilor.
Măsurile privind solurile agricole au în vedere următoarele obiective generale,
cuprinse în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului şi în strategia în domeniu:
• retehnologizarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare, urmărindu-se refacerea şi
modernizarea lucrărilor de irigaţii din arealele cu cerinţe stringente (2 milioane ha), a
amenajărilor antierozionale de pe 2,5 milioane ha şi extinderea acestora,
modernizarea lucrărilor de apărare-îndiguire şi desecări, executate până în prezent
pe 2,8 milioane ha şi extinderea acestora conform cerinţelor, modernizarea lucrărilor
de ameliorare a terenurilor sărăturate, a nisipurilor şi a solurilor nisipoase;
• refacerea stării fizice a solurilor prin afânarea adâncă pe 6,5 milioane ha şi
combaterea crustei pe 750 mii ha;
• corectarea reacţiei solului pe circa 2,3 milioane ha, refacerea rezervei de materie
organică pe minimum 5,3 milioane ha şi a celei de elemente nutritive (în special de
fosfor şi microelemente);
• prevenirea şi reducerea poluării chimice a solurilor cu metale grele, sulf, fluor,
reziduuri petroliere, pesticide etc., definitivarea şi aplicarea tehnologiilor de
reconstrucţie a terenurilor afectate;
• prevenirea şi reducerea poluării solului cu deşeuri, reziduuri lichide şi nămoluri şi
elaborarea de tehnologii pentru valorificarea unora din aceste produse ca apă de
irigaţie, fertilizanţi sau amendament;

125
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

• retehnologizarea exploatărilor miniere la zi, precum şi modernizarea şi aplicarea

tehnologiilor de reconstrucţie ecologică a solurilor distruse;
• elaborarea şi aplicarea tehnologiilor moderne de haldare a deşeurilor şi a reziduurilor
solide (fosfogips, cenuşă de termocentrală, steril etc.), precum şi a celor de
transformare a acestora în mediu de viaţă pentru plante superioare terestre şi
evitarea riscurilor de poluare a mediului înconjurător.
În anul 2006, la nivelul celor 8 regionale au fost întreprinse diverse acţiuni privind
reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate, de exemplu:
Regiunea 1 Nord – Est:
• lucrări de redare în circuitul productiv a terenurilor scoase temporar din circuitul
agricol;
• eliminarea excesului de umiditate prin lucrări de drenaj;
• fertilizarea cu îngrăşăminte chimice, organice;
• lucrări de proiectare pentru ameliorarea fertilităţii solurilor şi redare în circuitul
productiv pe care urmează să se execute lucrările de reconstrucţie ecologică.
Regiunea 2 Sud – Est:
• lucrări de împădurire sau reînţelenire a terenurilor excesiv de degradate, cu pericol
major de intensificare a proceselor de degradare şi cu productivitate agricolă
scăzută;
• reintroducerea perdelelor forestiere pentru protecţia terenurilor agricole, colaborând
în acest sens cu primăriile din zonele afectate, în special de eroziunea de suprafaţă;
• este în derulare proiectul de reconstrucţie ecologică a Exploatării Miniere Altîn Tepe.
A fost finalizat proiectul de închidere şi ecologizare a Sectorului Minier Somova şi
urmează a se pune în aplicare HG nr.720/1999 privind închiderea exploatării Iulia.
Proiectele au ca scop refacerea terenurilor degradate şi repunerea lor în circuitul
agricol, precum şi refacerea cadrului peisagistic şi aducerea suprafeţelor la starea
naturală iniţială.
Regiunea 3 Sud – Muntenia:
Pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor (în cazul terenurilor afectate de
alunecări active, eroziune de suprafaţă sau de adâncime, cu exces permanent de umiditate
sau terenuri nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă), s-au realizat sau sunt în curs
de realizare lucrări de: îndiguiri şi regularizări ale cursurilor de apă, desecări, amenajări
pentru combaterea eroziunii solului şi ameliorarea terenurilor afectate de alunecări, perdele
forestiere.
Regiunea 4 Sud – Vest:
• s-au efectuat studii agrochimice pentru amendarea solurilor acide;
• s-au propus studii pedologice pentru terenurile degradate afectate de eroziunea
eoliană prin înfiinţarea de perdele de protecţie;
• pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate de activităţile miniere s-au
întreprins acţiuni de recuperare a solului fertil înaintea excavaţiilor şi conservarea lui
corespunzătoare, urmând ca acesta să fie folosit la redarea în circuitul economic a
suprafeţelor eliberate de sarcini tehnologice.
Regiunea 5 Vest:
• în judeţul Arad s-au realizat lucrări de reconstrucţie ecologică pe suprafeţe restrânse
au vizat doar amendarea solurilor acide (reducerea acidifierii secundare a solului) şi
unele lucrări de combatere a eroziunii solurilor;
• în judeţul Caraş - Severin, în cursul anului 2000 s-a promovat la nivel de judeţ studiul
“Inventarierea terenurilor degradate din fondul agricol şi forestier“, întocmit de ISPIF
Bucureşti;
• lucrări de ameliorare şi împădurire cu specii forestiere;

126
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

• Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Timişoara şi Iazuri Moldomin, a

întreprins următoarele acţiuni: placare cu pământ vegetal, înierbare cu amestec de
ierburi perene şi împădurire cu puieţi forestieri (salcâm, sălcioara, cătină albă),
împrejmuire cu gabioane şi cleionaje duble, lucrările fiind efectuate de către S.C.
Pajiştea S.A.
• lucrări de reconstrucţie ecologică a terenurilor afectate de activitatea minieră.
Regiunea 6 Nord - Vest:
În judeţul Bihor în anul 2006, au fost întreprinse activităţi penru reconstrucţia
ecologică a terenurilor degradate, dintre care amintim:
• realizarea unor lucrări pentru utilizarea cât mai judicioasă a resurselor de sol din
judeţ, în contextul unor etici ecologice şi al principiilor dezvoltării durabile;
• efectuarea unor studii care să asigure o folosire raţională a îngrăşămintelor şi
amendamentelor, în vederea îmbunătăţirii stării de asiguare cu nutrienţi şi a
prevenirii poluării solurilor şi apelor;
• elaborarea unor studii pentru redarea în circuitul agricol a terenurilor agricole
afectate de diferite activităţi economice şi sociale;
• realizarea studiilor pentru fertilizarea fazială a culturilor.
La nivelul judeţului Bistriţa–Năsăud nu există programe de reconstrucţie ecologică

propriu-zise, dar în programele de închidere a minelor şi a depozitului de deşeuri industriale

periculoase (halda de zgură) sunt prinse măsuri de reecologizare a solului în siturile
contaminate.
CNMPM Remin SA Baia–Mare:
• la Mina Valea Blaznei urmează a fi reintrodusă în circuitul natural o suprafaţa de
1,2 ha afectată de exploatarea minereurilor complexe, data finalizării fiind la
31.12.2007;
• la Mina Făget se va decontamina şi reabilita o suprafaţă de 3,2 ha poluată până
la data de 31.12.2007;
• la Uzina de preparare Făget, care avea ca obiect de activitate anterior
recuperarea minereurilor utile şi hidrotransportul sterilului la iazul de decantare,
are întocmit proiectul „Lucrări de închidere a depozitului de deşeuri industriale
periculoase – uzina de preparare Făget”, în vederea decontaminării şi reabilitării
unei suprafeţe de 0,03 ha, poluată cu concentrate de pirită. Data de finalizare a
lucrărilor fiind 30.09.2007;
• la Iazul de decantare steril Valea Glodului va fi reintrodusă în circuitul natural,
până la data de 31.12.2007, o suprafaţă de 2,1 ha, prin măsuri de ecologizare a
iazului, respectiv prin acoperirea cu pământ vegetal şi plantarea de puieţi –

127
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

pentru fixarea terenului şi reducerea efectelor erozive ale apelor pluviale şi ale
vântului.
În judeţul Cluj au fost întreprinse o serie de acţiuni pentru reconstrucţia ecologică a
terenurilor degradate, cum ar fi:
• monitorizarea calităţii solurilor în areale limitate, în funcţie de resursele financiare;
• activităţi de cartare pedologică şi agrochimică.
În judeţul Satu Mare în cursul anului 2006 s-au constituit, în conformitate cu
prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, perimetre de ameliorare pe o suprafaţă de cca
556 ha.
Regiunea 7 Centru:
Lucrările de ameliorare a calităţii solului dar şi lucrările de reconstrucţie ecologică
demarate în anii anteriori au fost continuate şi în anul 2006:
• lucrări de îmbunătăţiri funciare;
• urmare a sistării lucrărilor de exploatare (Baia de Aries, Abrud, Roşia Montana,
Zlatna) în vederea reducerii riscurilor de accidente miniere produse de iazurile
de decantare, au fost promovate proiecte de închidere şi ecologizare a
acestora;
• în judeţul Covasna principalele acţiuni întreprinse şi programate pentru
reconstrucţia ecologica a terenurilor degradate au fost pentru suprafeţele
afectate de activităţile miniere 421,4 ha;
• în judeţul Sibiu procesul de reconstrucţie ecologică se află în desfăşurare, în
perioada 1999-2006 s-au realizat lucrări complexe (gărduleţe, cleionaje,
împăduriri, administrat amendamente şi îngrăşăminte, întreţineri, etc) şi pe
terenuri degradate de poluare din zona Copşa Mică pe o suprafaţă de 205 ha,
în raza Ocolului Silvic Mediaş. Lucrările au fost executate în baza unor
documentaţii întocmite de ICAS şi alte instituţii abilitate în acest sens.
Regiunea 8 Bucureşti:
Poluarea solurilor provine în special din traficul rutier şi al construcţiilor, şi mai puţin
din agricultură. Interzicerea producerii şi folosirii pesticidelor a contribuit mult la reducerea
poluării solului datorită agriculturii.
În prezent datorită fondurilor reduse se remarcă o preocupare mai slabă pentru
întreţinerea şi refacerea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Având în vedere pierderile
importante de suprafeţe în diferite zone ale ţării datorită neîntreţinerii amenajărilor existente
şi agravării efectelor unor factori atmosferici asupra terenurilor agricole şi a gospodăriilor
este necesară relansarea acţiunilor pentru stoparea acestor fenomene care produc
importante pierderi materiale şi umane.

128